Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 52 din 9 iunie 2010 privind aprobarea Planului pentru eradicarea anemiei infectioase ecvine pe teritoriul Romaniei
EMITENT: AUTORITATEA NATIONALA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 400 din 16 iunie 2010
ORDIN nr. 52 din 9 iunie 2010
privind aprobarea Planului pentru eradicarea anemiei infecţioase ecvine pe teritoriul României
EMITENT: AUTORITATEA NAŢIONALÃ SANITARÃ VETERINARÃ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 400 din 16 iunie 2010
Vãzând Referatul de aprobare nr. 1.265 din 28 mai 2010, întocmit de Direcţia generalã sanitarã veterinarã din cadrul Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,
având în vedere prevederile <>art. 10 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitãţii sanitarveterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 215/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
în temeiul <>art. 3 alin. (3) şi al <>art. 4 alin. (3) din Hotãrârea Guvernului nr. 1.415/2009 privind organizarea şi funcţionarea Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unitãţilor din subordinea acesteia, cu modificãrile ulterioare,
preşedintele Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite urmãtorul ordin:
ART. 1
Se aprobã Planul pentru eradicarea anemiei infecţioase ecvine pe teritoriul României, prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
Direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. 3
Autoritatea Naţionalã Sanitarã Veterinarã şi pentru Siguranţa Alimentelor va controla modul de ducere la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.
ART. 4
La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abrogã <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor, apelor şi mediului nr. 686/2003 privind aprobarea <>Planului pentru eradicarea acceleratã a anemiei infecţioase ecvine pe teritoriul României, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 1 octombrie 2003, cu modificãrile ulterioare.
ART. 5
Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Preşedintele
Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare
şi pentru Siguranţa Alimentelor,
Marian Zlotea
Bucureşti, 9 iunie 2010.
Nr. 52.
ANEXÃ
PLAN
pentru eradicarea anemiei infecţioase ecvine pe teritoriul României
CAP. I
Introducere
Prezentul plan stabileşte conduita prin care serviciile sanitar-veterinare competente teritorial intervin în cazul eliminãrii unui focar de anemie infecţioasã ecvinã, denumitã în continuare AIE, mãsurile specifice sanitar-veterinare care trebuie aplicate, precum şi responsabilitãţile de implementare a acestor mãsuri.
Principiile care stau la baza acţiunii de eradicare au în vedere: supravegherea exploataţiilor prin examen serologic, identificarea, izolarea şi eliminarea ecvinelor seropozitive, utilizarea acelor de unicã folosinţã, sterilizarea şi dezinfecţia instrumentarului chirurgical sau obstetrical, precum şi a celui de uz zootehnic, instituirea de restricţii sanitare veterinare în exploataţiile infectate.
De asemenea, stipuleazã mãsurile de eliminare a riscului privind difuzarea anemiei infecţioase ecvine din focarul de boalã, precum şi pe cele de prevenire a reapariţiei cazurilor de AIE în teritoriile indemne.
Eradicarea anemiei infecţioase ecvine în România trebuie realizatã conform prevederilor prezentului plan, cu asigurarea fondurilor necesare şi respectarea recomandãrilor de ordin organizatoric şi tehnic privind identificarea ecvinelor conform legislaţiei în vigoare, asigurarea trasabilitãţii ecvinelor vii, a produselor şi subproduselor derivate şi controlul circulaţiei acestora, menţionate în prezentul plan.
CAP. II
Definirea bolii şi a termenilor tehnici utilizaţi
1. AIE este o boalã specificã solipedelor, produsã de un lentivirus cu acţiune complexã: imunodepresivã, eritropenicã, trombocitopenicã şi proliferantã asupra elementelor sistemului reticulo-endotelial, caracterizatã prin febrã remitentã şi intermitentã, anemie, cardiopatie şi obosealã la efort, diatezã hemoragicã, slãbirea rezistenţei la infecţii, care de cele mai multe ori provoacã moartea.
Perioada de incubaţie variazã între 1-3 sãptãmâni pânã la 90 de zile, iar infecţia se produce dominant pe cale orizontalã, în special pe cale hematogenã, prin intermediul insectelor hematofage sau prin folosirea de ace şi instrumentar chirurgical care nu au fost dezinfectate şi sterilizate.
Boala evolueazã sporadic, enzootic, iar în unele zone epizootic, dar forma obişnuitã de manifestare este cea cronicã, animalele contaminate rãmânând purtãtoare şi eliminatoare de virus pentru mulţi ani. Dupã contaminare apar modificãri clinice, imunologice, hematologice şi morfologice.
Sursa primarã de infecţie este reprezentatã de caii bolnavi, în special anemolatenţi, care pot fi purtãtori şi excretori de virus timp de 15-18 ani. Un rol extrem de important în transmiterea bolii revine vectorilor reprezentaţi de insectele hematofage.
La pierderile economice determinate de tãierea obligatorie a animalelor bolnave şi a descendenţilor acestora se adaugã costul ridicat al acţiunilor de dezinfecţie şi dezinsecţie, precum şi mãsurile sanitar-veterinare restrictive privind circulaţia ecvinelor.
2. În sensul prezentului plan, termenii şi sintagmele de mai jos se definesc dupã cum urmeazã:
a) ecvinã - orice animal din familia ecvideelor, inclusiv cal, asin, catâr, bardou, ponei, zebrã;
b) adãpost - construcţie destinatã creşterii animalelor;
c) animal bolnav de AIE - animal din familia ecvideelor, infectat cu virusul AIE, la care se înregistreazã seroconversie, asociatã sau nu cu modificãri hematologice - eritropenie, hemoglobina scãzutã, trombocitopenie, creşterea VSH - sau morfopatologice;
d) animal infectat cu virusul AIE - animal la care se declanşeazã o reacţie imunã de apãrare de tip umoral - seroconversia;
e) animal dintr-o specie sensibilã la AIE - orice ecvinã care poate contacta boala în mod natural sau dupã inocularea experimentalã a virusului cauzal;
f) animal receptiv la AIE - animal care prezintã pe suprafaţa celulelor limfoide receptori antigenici capabili sã cupleze virusul AIE;
g) animal suspect de infecţie cu virusul AIE - animal dintr-o specie sensibilã, care a intrat în contact cu alte animale suspecte sau bolnave;
h) anemolatent - cal infectat la care boala evolueazã asimptomatic, cu accese febrile slabe, dar care rãmâne purtãtor şi excretor de virus mai mulţi ani;
i) asanare - complex de mãsuri tehnice şi administrative prin care se acţioneazã în perioada dintre declararea şi stingerea unui focar de boalã conform legislaţiei în vigoare;
j) asanarea prin depopulare totalã - metodã de combatere aplicatã în exploataţii de ecvine, în care efectivul de animale este sacrificat în totalitate, acţiune urmatã de dezinsecţie şi/sau dezinfecţie conform protocolului;
k) asanarea prin extracţie - mãsura de combatere aplicatã în exploataţii în care s-au diagnosticat animale pozitive pentru AIE; animalele diagnosticate cu AIE sunt identificate, izolate, marcate, dirijate la abator, cu respectarea protocolului de dezinfecţie şi dezinsecţie; animalele rãmase în viaţã vor putea pãrãsi exploataţia dupã efectuarea, la un interval de 3 luni, a douã teste ID cu rezultate negative;
l) compartiment - una dintre încãperile unui adãpost în care se cresc animale;
m) dezinfecţie - procesul de distrugere a microorganismelor patogene prin aplicarea unui produs biocid pe o suprafaţã curãţatã în prealabil;
n) dezinsecţie - aplicarea procedurilor menite sã elimine vectorii potenţiali ai agentului infecţios de boalã;
o) exploataţie indemnã - exploataţie de ecvine liberã de AIE;
p) efectiv contaminat cu virusul AIE - exploataţie în care s-au diagnosticat ecvine bolnave sau suspecte, supusã mãsurilor restrictive sanitar-veterinare;
q) exploataţie de ecvine - herghelie, depozit de armãsari, hipodrom, staţiune de montã, fermã specializatã de selecţie şi producţie, centru de colectare, târg, exploataţie nonprofesionalã, grãdinã zoologicã, circ;
r) suspiciune - apariţia oricãrui semn clinic care sugereazã o anumitã boalã la o specie susceptibilã, care, împreunã cu un grup de date epidemiologice, permite previzionarea unei boli;
s) focar de AIE - exploataţia în care s-a diagnosticat AIE;
t) operaţie de dezinfecţie - acţiune de dezinfecţie a unuia sau mai multor obiective, efectuatã într-un focar de boalã;
u) ELISA - examen serologic pentru diagnosticarea AIE recomandat de Manualul de teste de diagnostic şi vaccinuri pentru animale terestre al Organizaţiei Mondiale pentru Sãnãtate Animalã, ultima ediţie; probele care au avut rezultat pozitiv la testul ELISA se vor retesta pentru confirmare prin testul Coggins;
v) test Coggins - tehnicã de diagnostic serologic: testul de imunodifuziune în gel de agar, conform recomandãrilor Manualului de teste de diagnostic şi vaccinuri pentru animale terestre al Organizaţiei Mondiale pentru Sãnãtate Animalã, ultima ediţie;
w) trasabilitate - componentã esenţialã a programului de control şi eradicare a AIE, care reprezintã modalitatea de a stabili istoricul bolii, pe baza unui sistem modern de control care cuprinde animalul bolnav şi sursa infectãrii acestuia, animalele sãnãtoase cu care a venit în contact, vectorii animaţi şi neanimaţi implicaţi în transmiterea infecţiei;
x) regiune indemnã - teritoriul unui judeţ în care toate exploataţiile de ecvine sunt libere de AIE;
y) regiune contaminatã cu AIE - teritoriul unui judeţ unde sunt diagnosticate cazuri de AIE şi unde se aplicã mãsurile de eradicare a bolii şi restricţionare a circulaţiei ecvinelor;
z) unitate epidemiologicã - un animal sau un grup de animale expuse la acţiunea unui agent patogen, ca urmare a coexistenţei într-o exploataţie.
CAP. III
Diagnosticul AIE
1. Modul de prelevare, ambalare, etichetare, transport şi pãstrare a probelor
Prelevarea, ambalarea, etichetarea, transportul şi pãstrarea probelor se realizeazã în conformitate cu prevederile <>Ordinului preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 25/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, prelucrare primarã, ambalare şi transport al probelor destinate examenelor de laborator în domeniul sãnãtãţii animalelor.
2. Metode de diagnostic
Diagnosticul AIE se bazeazã pe utilizarea unui complex de mãsuri care se regãsesc în Manualul de teste de diagnostic şi vaccinuri pentru animale terestre al Organizaţiei Mondiale pentru Sãnãtate Animalã, ultima ediţie.
CAP. IV
Trasabilitate
1. Autoritatea sanitar-veterinarã şi pentru siguranţa alimentelor competentã teritorial urmãreşte:
a) identificarea tuturor posibilitãţilor de contact al animalului suspectat sau infectat cu virusul AIE cu alte animale sãnãtoase;
b) circuitul subproduselor - piei, pãr, sânge etc. - provenite de la animalul suspect sau bolnav, de la materia primã la produsul finit.
Avându-se în vedere mecanismele complexe implicate în transmiterea infecţiei cu virusul AIE pe orizontalã şi pe verticalã, în aplicarea programului de supraveghere şi combatere a bolii se ţine seama de:
a) contaminarea prin vecinãtate, care presupune prezenţa agentului etiologic în mediul apropiat - exploataţii şi efective de animale învecinate - pe o razã de 200 de metri, permiţând introducerea lui într-un efectiv indemn, prin insecte hematofage etc.;
b) contaminarea prin introducere de animale din efective şi exploataţii contaminate prin cumpãrare, transfer temporar, donaţii etc.;
c) contaminarea pe verticalã se realizeazã prin utilizarea în activitatea de reproducţie a materialului seminal sau a armãsarilor potenţial infectaţi cu virusul AIE şi transmiterea transplacentarã a infecţiei de la mamã la fãt.
2. Obiectivele trasabilitãţii
Obiectivele trasabilitãţii sunt urmãtoarele:
a) stabilirea istoricului exploataţiei, care vizeazã descrierea profilului, modalitãţile de înfiinţare şi antecedentele sanitar-veterinare - statusul epidemiologic;
b) identificarea efectivelor: origine, identitate şi sisteme de identificare, evoluţie, mişcãri;
c) identificarea factorilor de risc implicaţi în transmiterea pe orizontalã şi pe verticalã a bolii.
CAP. V
Declararea şi notificarea oficialã a AIE
Anunţarea şi declararea oficialã a AIE se efectueazã în conformitate cu prevederile <>Ordinului preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificãrile ulterioare, şi cu prevederile <>Ordinului preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internã şi declararea oficialã a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
CAP. VI
Combaterea AIE
1. Mãsuri care se impun în cazul suspicionãrii bolii
Orice suspiciune de AIE este anunţatã de medicul veterinar de liberã practicã împuternicit responsabil cu supravegherea efectivelor în exploataţia respectivã, prin mijloace uzuale de comunicare - telefon, fax, e-mail - la direcţia sanitar-veterinarã şi pentru siguranţa alimentelor judeţeanã, respectiv a municipiului Bucureşti. Dacã o exploataţie are unul sau mai multe animale suspecte de infecţie sau animale care prezintã semne clinice de boalã, autoritatea sanitar-veterinarã şi pentru siguranţa alimentelor competentã teritorial notificã suspiciunea de AIE şi recolteazã probe pentru stabilirea diagnosticului de laborator.
Imediat ce suspiciunea de infecţie a fost notificatã, autoritatea sanitar-veterinarã şi pentru siguranţa alimentelor competentã teritorial instituie mãsuri de supraveghere sanitarã veterinarã a efectivului de ecvine în care s-a înregistrat suspiciunea, precum şi mãsuri de restricţie, dispunând:
a) identificarea tuturor ecvinelor în conformitate cu prevederile Regulamentului CE nr. 504/2008 al Comisiei din 6 iunie 2008 privind punerea în aplicare a directivelor 90/426/CEE şi 90/427/CEE ale Consiliului privind metodele de identificare a ecvideelor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L149 din 7 iunie 2008, în cazul în care nu sunt identificate;
b) izolarea ecvinelor suspecte de infecţie de restul efectivului;
c) efectuarea dezinsecţiilor;
d) interzicerea deplasãrii ecvinelor în alte locuri decât abatorul;
e) notificarea suspiciunii de AIE la Autoritatea Naţionalã Sanitarã Veterinarã şi pentru Siguranţa Alimentelor;
f) efectuarea anchetei epidemiologice de cãtre medicul veterinar oficial, în care se menţioneazã obligatoriu:
(i) aprecierea duratei de timp de când AIE ar fi putut exista în efectiv, înainte de suspectarea şi notificarea oficialã - analiza epidemiologicã în amonte;
(ii) originea posibilã şi identificarea legãturilor cu alte efective suspecte sau contaminate.
Mãsurile precizate nu pot fi ridicate pânã ce suspiciunea de AIE nu este infirmatã prin buletin de analizã eliberat de un laborator de diagnostic oficial autorizat, acreditat şi agreat.
2. Mãsuri aplicate în cazul confirmãrii bolii
Imediat ce laboratorul de diagnostic oficial confirmã prin buletin de analizã existenţa AIE la ecvine vii, tãiate sau moarte, exploataţia intrã în supravegherea direcţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. AIE poate fi diagnosticatã:
a) în herghelii, depozite de armãsari, staţiuni de montã, hipodromuri, circuri de animale, grãdini zoologice;
b) în exploataţii nonprofesionale;
c) la ecvine aflate la pãşune;
d) la animale aduse în târguri, baze de achiziţii, centre de colectare, concursuri, expoziţii sau în alte locuri cu aglomerãri temporare de animale;
e) în abatoare;
f) în timpul transportului.
3. Mãsurile care se impun în focar
Imediat ce boala a fost confirmatã şi notificatã, autoritatea sanitar-veterinarã şi pentru siguranţa alimentelor competentã teritorial pune sub supraveghere sanitarã veterinarã exploataţia în care s-au înregistrat animale bolnave şi instituie mãsurile de restricţie, procedând dupã cum urmeazã:
a) efectueazã ancheta epidemiologicã;
b) declarã boala conform <>Ordinului preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 79/2008 , cu modificãrile ulterioare, iar animalele diagnosticate pozitiv sunt marcate cu litera A în mãrime de 10 cm pe copita membrului anterior stâng;
c) stabileşte planul de mãsuri sanitar-veterinare privind combaterea şi asanarea bolii;
d) identificã toate ecvinele în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 504/2008 , în cazul în care nu sunt identificate;
e) notificã Autoritatea Naţionalã Sanitarã Veterinarã şi pentru Siguranţa Alimentelor;
f) interzice deplasarea ecvinelor în alte locuri decât abatorul;
g) ucide şi distruge ecvinele cu semne clinice de AIE;
h) sacrificã ecvinele diagnosticate pozitiv pentru AIE în maximum 10 zile de la eliberarea buletinului de analizã;
i) supune toate ecvinele cu vârsta de peste 6 luni rãmase în exploataţie testãrii serologice individuale prin imunodifuziune în gel de agar, cu asigurarea strictã a trasabilitãţii probei; mişcarea acestora este permisã numai în condiţiile în care, dupã eliminarea animalelor diagnosticate cu AIE, se efectueazã douã teste la interval de 3 luni, iar rezultatele acestora trebuie sã fie negative; în cazul în care au trecut 3 luni de la testare, mişcarea animalelor este permisã numai dupã efectuarea unui nou test, la care s-au obţinut rezultate negative, înainte de mişcare;
j) interzice comercializarea ecvinelor vii provenite din efective contaminate.
Transportul animalelor la abator se realizeazã numai cu certificat sanitar-veterinar eliberat de autoritatea sanitar-veterinarã şi pentru siguranţa alimentelor competentã teritorial şi cu paşaport.
Dupã debarcarea animalelor, mijloacele de transport vor fi dezinfectate.
În cazul femelelor gestante diagnosticate cu AIE se aplicã mãsuri de restricţie pânã când nou-nãscutul ajunge la vârsta de 6 luni. Atunci mama se eliminã, iar nou-nãscutul se testeazã de douã ori la interval de 3 luni.
Exploataţiile contaminate devin libere de AIE dacã:
(i) animalul care a reacţionat pozitiv pãrãseşte exploataţia numai pentru tãiere, sub supravegherea autoritãţilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor competente teritorial;
(ii) dupã eliminarea din efectiv a animalelor pozitive, restul animalelor din exploataţie, în vârstã de peste 6 luni, trebuie sã prezinte douã rezultate negative la testele serologice efectuate la interval de 3 luni;
(iii) s-au efectuat dezinfecţia şi dezinsecţia în cazul exploataţiilor comerciale şi dezinsecţia în cazul exploataţiilor nonprofesionale.
CAP. VII
Dezinfecţia şi dezinsecţia în cazul AIE
1. În exploataţiile comerciale
1.1. Asanarea AIE în exploataţiile în care s-a declarat boala se realizeazã prin douã procedee, în funcţie de gradul de infecţie al exploataţiei, respectiv prin extracţie sau prin depopulare totalã.
1.2. În asanarea prin extracţie se aplicã dezinfecţia:
a) de necesitate parţialã, pe mãsura eliminãrii ecvinelor, pe locul acestora şi încã a douã locuri, din stânga şi din dreapta acestora, precum şi a suprafeţelor de grajd aferente acestor locuri;
b) de necesitate generalã, dupã eliminarea ultimului animal bolnav din obiectiv; dezinfecţia de necesitate generalã vizeazã toate obiectivele interioare.
1.3. În asanarea prin depopulare totalã se aplicã dezinfecţia de necesitate generalã, dupã eliminarea ultimului animal din unitate, care vizeazã toate obiectivele interioare şi exterioare; pentru fiecare tip de obiectiv se utilizeazã dezinfectantul adecvat, conform recomandãrilor producãtorului.
1.4. Dezinsecţia de necesitate se realizeazã în mod obişnuit odatã cu dezinfecţia, dupã scoaterea animalelor din obiective (în padocuri, curţi, la pãşunat sau mutate în obiective supuse mãsurilor de dezinfecţie) şi dupã efectuarea curãţeniei mecanice. Se aplicã atât în asanarea prin extracţie, cât şi în cea prin depopulare totalã şi se repetã la interval de 10-14 zile.
2. În exploataţiile nonprofesionale
Dezinsecţia se efectueazã de douã ori la interval de 10-14 zile, în conformitate cu prevederile <>Ordinului preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 6/2010 pentru aprobarea cadrului general privind stingerea focarelor de boli la animale.
CAP. VIII
Stingerea focarului de AIE, notificarea stingerii bolii şi ridicarea mãsurilor de restricţie
Stingerea focarului de AIE se realizeazã în conformitate cu prevederile <>Ordinului preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 6/2010 .
Notificarea stingerii bolii şi ridicarea mãsurilor de restricţie se efectueazã în conformitate cu prevederile <>Ordinului preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 77/2005 , cu modificãrile ulterioare, şi cu prevederile <>Ordinului preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 79/2008 , cu modificãrile ulterioare.
Stingerea oficialã a bolii şi ridicarea mãsurilor de restricţie se realizeazã dupã eliminarea animalelor bolnave, testarea celor rãmase în exploataţiile infectate şi dupã efectuarea dezinsecţiilor şi/sau dezinfecţiei conform prevederilor prezentului plan.
CAP. IX
Mãsuri de prevenire a reapariţiei AIE în teritoriile în care boala a fost eradicatã
Pentru prevenirea reapariţiei cazurilor de AIE în teritoriile indemnizate trebuie respectate urmãtoarele mãsuri:
a) identificarea tuturor ecvinelor;
b) controlul circulaţiei ecvinelor;
c) introducerea de ecvine provenite numai din efective indemne de AIE;
d) respectarea perioadei de carantinã profilacticã pentru ecvinele importate;
e) testarea serologicã a ecvinelor aflate în perioada de carantinã, conform legislaţiei în vigoare;
f) interzicerea folosirii la montã a armãsarilor care au acţionat în staţiuni temporare de montã, dacã nu au fost examinaţi serologic dupã reîntoarcerea lor în herghelie din staţiunile temporare de montã;
g) materialul seminal, ovulele/embrionii importaţi sã provinã de la animale libere de AIE;
h) respectarea prevederilor programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului;
i) prelevarea probelor de sânge sã se efectueze cu ace de unicã folosinţã, pentru fiecare animal în parte;
j) instrumentarul folosit în intervenţii chirurgicale sã fie sterilizat;
k) materialul seminal utilizat la monta artificialã sã provinã de la armãsari sãnãtoşi;
l) acţiunile de vânzare-cumpãrare sã se efectueze numai dacã ecvinele provin din exploataţii libere de AIE în ultimele 3 luni; în cazul în care au trecut 3 luni de la testare, mişcarea animalelor este permisã numai dupã efectuarea unui nou test, la care s-au obţinut rezultate negative, înainte de mişcare.
____________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
