Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 5 din 5 februarie 2009  privind aprobarea Normelor tehnice pentru proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDIN nr. 5 din 5 februarie 2009 privind aprobarea Normelor tehnice pentru proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale

EMITENT: AUTORITATEA NATIONALA DE REGLEMENTARE IN DOMENIUL ENERGIEI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 255 din 16 aprilie 2009

Având în vedere prevederile <>art. 8 alin. (1) lit. d) din Legea gazelor nr. 351/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
în temeiul dispoziţiilor art. 3 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Autoritãţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 410/2007 ,

preşedintele Autoritãţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.

ART. 1
Se aprobã Normele tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, prevãzute în anexa*) care face parte integrantã din prezentul ordin.
__________
*) Anexa se publicã ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 bis în afara abonamentului, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

ART. 2
Normele prevãzute la art. 1 au fost aprobate cu respectarea prevederilor Directivei 98/34/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind procedura pentru schimb de informaţii în domeniul standardelor şi reglementãrilor tehnice, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene (JOCE) nr. L 204 din 21 iulie 1998.
ART. 3
Operatorii sistemelor de distribuţie şi operatorii economici autorizaţi pentru lucrãri de proiectare, executare şi exploatare a sistemelor de alimentare cu gaze naturale vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar compartimentele de resort din cadrul Autoritãţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei vor urmãri respectarea prevederilor acestuia.
ART. 4
Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele
Autoritãţii Naţionale
de Reglementare în Domeniul Energiei,
Petru Lificiu

Bucureşti, 5 februarie 2009.
Nr. 5.


ANEXA


NORME TEHNICE
pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare
cu gaze naturale - NTPEE-2008


1. OBIECT, DOMENIU DE APLICARE, TERMINOLOGIE

1.1. (1) Obiectul prezentelor norme tehnice este proiectarea, executarea şi exploatarea în condiţii de siguranţã a sistemelor de alimentare cu gaze naturale combustibile, cu presiunea egalã sau mai micã de 6●10^5 Pa (6 bar), aflate în aval de staţiile de reglare - mãsurare predare ale operatorului Sistemului Naţional de Transport (SNT).
(2) Calitatea gazelor naturale combustibile respectã prevederile reglementãrilor tehnice în vigoare.
1.2. Domeniul de aplicare a prezentelor norme tehnice îl constituie sistemele de alimentare cu gaze naturale, respectiv ansamblul compus din sistemele de distribuţie şi instalaţiile de utilizare, destinate sã asigure alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor din clãdiri civile, industriale şi din alte amenajãri din intravilan şi extravilan.
1.3. Prevederile prezentelor norme tehnice se aplicã la: a) proiectarea şi/sau executarea lucrãrilor din sistemele de alimentare cu gaze naturale, proiectate sau executate dupã intrarea în vigoare a prezentelor norme tehnice;
b) modernizarea, reabilitarea, modificarea şi reparaţiile capitale ale sistemelor de alimentare cu gaze naturale existente;
c) exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale în funcţiune;
d) construcţiile şi instalaţiile care afecteazã sistemul de alimentare cu gaze naturale.
1.4. Nu fac obiectul prezentelor norme tehnice:
a) conductele de transport gaze naturale, conductele de alimentare din amonte şi staţiile de predare/preluare a gazelor naturale aferente acestora;
b) instalaţiile tehnologice din câmpurile de producţie petroliere şi gazeifere, staţiile de comprimare din câmpurile de producţie petroliere şi gazeifere şi din SNT;
c) staţiile de comprimare din instalaţiile de utilizare, cu presiunea nominalã mai mare de 6●10^5 Pa (6 bar);
d) instalaţiile specifice infrastructurii din domeniul gazelor naturale comprimate pentru vehicule, gazelor naturale lichefiate şi gazelor petroliere lichefiate;
e) proiectarea şi executarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi.
1.5. Sistemele de alimentare cu gaze naturale, inclusiv construcţiile şi instalaţiile aferente, se proiecteazã şi executã astfel încât sã corespundã cerinţelor esenţiale de calitate în construcţii, în conformitate cu <>Legea nr. 10/1995 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
1.6. (1) Termenii utilizaţi în prezentele norme tehnice sunt definiţi în Anexa 26 şi se completeazã cu termenii definiţi în <>Legea gazelor nr. 351/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare şi în Anexa 1 din Codul tehnic al sectorului gazelor naturale, aprobat prin <>Decizia nr. 616/2002 a preşedintelui ANRGN.
(2) În Anexa 27 este cuprinsã legislaţia, normele, prescripţiile tehnice, standardele etc. la care se face referire în aceste norme, se recomandã sau se considerã cã poate fi relevantã pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.
(3) Standardele, normele şi prescripţiile tehnice menţionate în prezentele norme tehnice se referã la ediţiile în vigoare.

2. PROIECTAREA, AVIZAREA ŞI EXECUTAREA LUCRĂRILOR ÎN CADRUL SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

2.1. Proiectarea şi/sau executarea lucrãrilor în cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale se face numai de cãtre operatori economici autorizaţi de ANRE, dupã obţinerea:
a) acordului de acces, dupã caz, la:
i) conductele de alimentare din amonte (CA);
ii) sistemul naţional de transport (SNT);
iii) sistemul de distribuţie (SD);
b) certificatului de urbanism, dupã caz;
c) altor avize şi acorduri conform legislaţiei în vigoare.
2.2. Acordul de acces se elibereazã, dupã caz, de:
a) operatorul CA;
b) operatorul SNT;
c) operatorul SD.
2.3. Accesul la SNT, CA şi SD se realizeazã în regim reglementat, conform legislaţiei în vigoare.
2.4. Executarea oricãror lucrãri în cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale se face dupã obţinerea avizului de execuţie a lucrãrilor prevãzute în documentaţiile tehnice pentru executarea lucrãrilor, emis de operatorul SD şi, dupã caz, a autorizaţiei de construire şi a altor avize şi autorizaţii legale.
2.5. (1) Documentaţiile tehnice pentru executarea lucrãrilor în sistemul de alimentare cu gaze naturale se întocmesc în conformitate cu prevederile prezentelor norme tehnice şi legislaţiei în vigoare şi conţin, cel puţin, urmãtoarele elemente:
A. Piese scrise:
Date generale:
a) denumirea obiectivului de investiţii;
b) amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numãrul);
c) titularul investiţiei;
d) beneficiarul investiţiei;
e) datele de identificare ale proiectantului şi instalatorului sãu autorizat ANRE, confirmate prin semnãturã şi ştampilã;
f) datele de identificare ale executantului şi instalatorului sãu autorizat ANRE, confirmate prin semnãturã şi ştampilã;
Date tehnice ale investiţiei:
g) memoriul tehnic care sã conţinã descrierea lucrãrilor, cu referiri la amplasament, studiu geotehnic, seismicitate, categoria de importanţã a lucrãrilor, mãsuri de evitare a pãtrunderii infiltraţiilor de gaze in clãdiri şi de evacuare a eventualelor infiltraţii de gaze din clãdiri etc.;
h) memoriul pe specialitãţi care sã conţinã procedurile specifice de execuţie a lucrãrilor, descrierea soluţiilor tehnice şi tehnologice folosite, caracteristicile şi calitãţile materialelor folosite, verificãrile şi probele de rezistenţã şi etanşeitate la presiune, mãsuri de protecţia muncii, protecţia mediului, apãrare împotriva incendiilor etc.;
i) breviarul de calcul pentru dimensionarea elementelor de instalaţii şi de construcţii;
Costurile estimative ale investiţiei:
j) lista cantitãţilor de lucrãri;
k) devizul general al lucrãrilor;
Avize şi acorduri
l) acordul de acces la CA, la SNT sau la SD, dupã caz, în original;
m) certificatul de urbanism cu avizele şi acordurile cerute prin acesta;
n) referatul de verificare a proiectului, în conformitate cu legislaţia în vigoare privind calitatea în construcţii;
o) autorizaţia de construire.
B. Piese desenate:
p) planul de amplasare în zonã, întocmit la scara: 1:10000, 1:5000, 1:2000, 1:1000 sau 1:500, dupã caz;
q) planul lucrãrilor, cu toate elementele necesare executãrii acestora, cu indicarea instalaţiilor proiectate şi existente, întocmit la scara: 1:1000, 1:500, 1:100, 1:50, dupã caz;
r) schema de calcul şi/sau schema izometricã;
s) profiluri/secţiuni cu indicarea instalaţiilor proiectate şi existente.
(2) Pentru literele q şi r) se indicã, dupã caz:
i) diametrul şi lungimea conductelor;
ii) diametrul şi lungimea tuburilor de protecţie;
iii) armãturile;
iv) debitul şi presiunea;
v) aparatele consumatoare de combustibili gazoşi;
vi) etanşarea intrãrii conductelor prin pereţii subsolului şi/sau prin planşeul peste subsol, ventilarea subsolului etc.
(3) Pe planul lucrãrilor instalaţiilor interioare de utilizare a gazelor naturale se indicã, pentru încãperile în care sunt montate aparate consumatoare de combustibili gazoşi, volumele, mãrimea suprafeţelor vitrate şi dimensiunile elementelor care asigurã accesul aerului necesar arderii şi/sau evacuarea gazelor arse.
(4) Datele de identificare la care se face referire în alin. (1), literele e) şi f) este obligatoriu sã fie trecute pe fiecare planşã desenatã.
2.6. (1) Documentaţiile tehnice pentru executarea lucrãrilor în SD se verificã obligatoriu de verificatori de proiecte atestaţi, conform legislaţiei în vigoare.
(2) Expertiza tehnicã a lucrãrilor din sistemele de alimentare cu gaze naturale se efectueazã de experţi tehnici atestaţi, conform legislaţiei în vigoare.
(3) Comisia de atestare a verificatorilor de proiecte şi a experţilor tehnici pentru domeniul gazelor naturale are în componenţã reprezentanţi ai ANRE.
2.7. (1) Documentaţia tehnicã pentru executarea lucrãrilor se depune, în numãrul de exemplare cerut de legislaţia în vigoare, spre avizare la operatorul SD; în funcţie de obiectivul lucrãrii, documentaţia cuprinde urmãtoarele piese prevãzute la art. 2.5.:
a) pentru conducte de distribuţie, branşamente, staţii şi posturi de reglare sau reglare-mãsurare punctele: a, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l, m, n, p, q, r, s.
b) pentru instalaţiile de utilizare punctele: a, b, c, d, e, f, g, h, i, l, p, q, r, s.
(2) În situaţia în care la momentul avizãrii, executantul lucrãrilor precizate la art. 2.5., alin. (1), lit. f) nu a fost încã desemnat, operatorul SD avizeazã documentaţia tehnicã pentru executarea lucrãrilor şi are obligaţia ca, anterior demarãrii lucrãrilor, sã solicite executantului însuşirea documentaţiei tehnice, prin completarea datelor de identificare, confirmate prin semnãturã şi ştampilã.
(3) Pentru staţiile de reglare sau reglare-mãsurare se anexeazã şi documentaţia tehnicã a construcţiei, inclusiv instalaţiile aferente construcţiei, dupã caz;
2.8. În cazul modificãrilor instalaţiilor de utilizare şi al renominalizãrii debitelor, în proiect se prevãd aparatele consumatoare de combustibili gazoşi instalate, menţinute şi desfiinţate, dupã caz.
2.9. Operatorul SD este obligat ca, în termen de maximum 30 zile dupã primirea documentaţiilor tehnice pentru executarea lucrãrilor, sã avizeze sau sã restituie documentaţiile neavizate, cu observaţiile scrise, pentru refacere sau completare.
2.10. Proiectantul are obligaţia de a se prezenta, la solicitarea operatorului SD, pentru a susţine avizarea documentaţiei tehnice.
2.11. Documentaţia tehnicã avizatã se semneazã şi se ştampileazã, obligatoriu de cãtre operatorul SD, pe fiecare planşã desenatã.

3. SISTEME DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

Prevederi generale
3.1. (1) Treptele de presiune din sistemul de alimentare cu gaze naturale sunt:
a) presiune joasã (PJ), sub 0,05●10^5 Pa (0,05 bar);
b) presiune redusã (PR), între 2●10^5 Pa (2 bar) şi 0,05●10^5 Pa (0,05 bar);
c) presiune medie (PM), între 6●10^5 Pa (6 bar) şi 2●10^5 Pa (2 bar);
d) presiune înaltã (PI), în staţiile de comprimare din instalaţiile de utilizare cu presiunea nominalã mai mare de 6●10^5 Pa (6 bar).
Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze naturale este reprezentatã în Anexa 25, fig. 1.
(2) Treptele de presiune se aleg în funcţie de soluţia propusã pentru alimentarea, dimensionarea şi realizarea sistemelor de alimentare, astfel încât acestea sã asigure necesarul de debit aprobat, luând în considerare repartizarea consumatorilor şi cerinţele de presiune ale acestora.
(3) Este interzisã interconectarea între conducte, branşamente, instalaţii de utilizare cu presiuni diferite, cu excepţia situaţiilor prevãzute la art. 7.7.
(4) Pentru instalaţiile de utilizare cu presiunea mai mare de 6●10^5 Pa (6 bar) ANRE elaboreazã reglementãri specifice.
3.2. În sistemele de alimentare cu gaze naturale pot fi folosite ţevi din:
a) oţel şi polietilenã PE 100 pentru orice treaptã de presiune;
b) polietilenã PE 80 pânã la presiunea maximã de 4●10^5 Pa (4 bar);
c) alte materiale, cu respectarea art. 9.1.
3.3. (1) În instalaţiile de utilizare industriale (Anexa 25, fig. 2) se admit toate treptele de presiune menţionate la art. 3.1., alin. (1).
(2) Stabilirea presiunii pentru instalaţiile de utilizare industriale se face în funcţie de presiunea de regim a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi.
3.4. (1) În instalaţiile de utilizare neindustriale ce alimenteazã clãdiri civile, inclusiv clãdiri de locuit (Anexa 25, fig. 3), se admit urmãtoarele trepte de presiune:
a) în instalaţiile exterioare: presiune redusã şi/sau joasã;
b) în instalaţiile interioare presiune joasã.
(2) Se excepteazã de la prevederea cuprinsã la alin. (1), litera b), centralele termice montate în clãdiri proprii sau în clãdiri civile dotate cu instalaţii de ardere care funcţioneazã la presiune redusã, pentru care se admite utilizarea presiunii de maxim 0,5●10^5 Pa (0,5 bar) în instalaţiile interioare de utilizare, cu condiţia intrãrii conductei instalaţiei de utilizare din exterior direct în încãperea în care se amplaseazã cazanele centralelor termice.
3.5. Reţelele de distribuţie, în funcţie de considerente tehnico - economice, cerinţe funcţionale şi situaţie localã, pot fi:
a) inelare;
b) ramificate.
3.6. Staţiile de reglare sau reglare-mãsurare care se interconecteazã într-un SD existent, se dimensioneazã în funcţie de treapta de presiune din aval.
Zona de protecţie
3.7. Zona de protecţie a unei conducte de gaze naturale din reţeaua de distribuţie se întinde la suprafaţa solului, de ambele pãrţi ale conductei, se mãsoarã în proiecţie orizontalã de la generatoarea exterioarã a conductei şi este de 0,5 m.
3.8. În vederea asigurãrii funcţionãrii normale a reţelelor de distribuţie gaze naturale şi evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului, în zona de protecţie se impun terţilor restricţii şi interdicţii prevãzute de legislaţia în vigoare.
3.9. Amplasarea de obiective noi, construcţii noi şi lucrãri de orice naturã, în zona de protecţie a reţelelor existente, se realizeazã cu respectarea prevederilor prezentelor norme tehnice.
3.10. În zona de protecţie nu se executã lucrãri fãrã aprobarea prealabilã a operatorului SD.
Distanţe de securitate
3.11. Construcţiile sau instalaţiile subterane care se realizeazã ulterior reţelelor de distribuţie sau instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale montate subteran şi care intersecteazã traseul acestora, se monteazã la cel puţin distanţa minimã admisã, conform tabelului 1.
3.12. Distanţele de securitate între reţelele de distribuţie sau instalaţiile de utilizare subterane a gazelor naturale şi diferite construcţii sau instalaţii învecinate sunt prezentate în tabelul 1.

Tabelul 1 - DISTANŢE DE SECURITATE ÎNTRE CONDUCTELE (REŢELELE DE
DISTRIBUŢIE/INSTALAŢIILE DE UTILIZARE) SUBTERANE DE GAZE
NATURALE ŞI DIFERITE CONSTRUCŢII SAU INSTALAŢII




┌────┬────────────────────────────────────┬───────────────────────┬───────────────────────┐
│ │ │ Distanţa minimã de la │ Distanţa minimã de la │
│Nr. │ │ conducta de gaze din │ conducta de gaze din │
│crt.│ Instalaţia, construcţia │ PE, în m: │ OL, în m: │
│ │ sau obstacolul ├───────┬───────┬───────┼───────┬───────┬───────┤
│ │ │ PJ │ PR │ PM │ PJ │ PR │ PM │
├────┼────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 1 │Clãdiri cu subsoluri sau │ 1 │ 1 │ 2 │ 2 │ 2 │ 3 │
│ │aliniamente de terenuri │ │ │ │ │ │ │
│ │susceptibile de a fi construite │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 2 │Clãdiri fãrã subsoluri │ 0,5 │ 0,5 │ 1 │ 1,5 │ 1,5 │ 2 │
├────┼────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 3 │Canale pentru reţele termice, │ 0,5 │ 0,5 │ 1,0 │ 1,5 │ 1,5 │ 2 │
│ │canale pentru instalaţii telefonice,│ │ │ │ │ │ │
│ │televiziune etc. │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 4 │Conducte de canalizare │ 1,0 │ 1,0 │ 1,5 │ 1,0 │ 1,0 │ 1,5 │
├────┼────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 5 │Conducte de apã, cabluri de forţã, │ 0,5 │ 0,5 │ 0,5 │ 0,6 │ 0,6 │ 0,6 │
│ │cabluri telefonice montate direct │ │ │ │ │ │ │
│ │în sol, cabluri TV, sau cãminele │ │ │ │ │ │ │
│ │acestor instalaţii │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 6 │Cãmine pentru reţele termice, │ 0,5 │ 0,5 │ 1,0 │ 1,0 │ 1,0 │ 1,0 │
│ │telefonice şi canalizare sau alte │ │ │ │ │ │ │
│ │cãmine subterane │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 7 │Linii de tramvai pânã la şina cea │ 0,5 │ 0,5 │ 0,5 │ 1,2 │ 1,2 │ 1,2 │
│ │mai apropiatã │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 8 │Copaci │ 0,5 │ 0,5 │ 0,5 │ 1,5 │ 1,5 │ 1,5 │
├────┼────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 9 │Stâlpi │ 0,5 │ 0,5 │ 0,5 │ 0,5 │ 0,5 │ 0,5 │
├────┼────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ 10 │Linii de cale feratã, exclusiv │ │ │ │ │ │ │
│ │cele din staţii, triaje şi incinte │ │ │ │ │ │ │
│ │industriale: │ │ │ │ │ │ │
│ │ - în rambleu │ 1,5* │ 1,5* │ 1,5* │ 2* │ 2* │ 2* │
│ ├────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ - în debleu, la nivelul terenului │ 3,0** │ 3,0** │ 3,0** │ 5,5** │ 5,5** │ 5,5** │
└────┴────────────────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘


_________
Notã: Distanţele, exprimate în metri, se mãsoarã în proiecţie orizontalã între limitele exterioare ale conductelor şi construcţiile sau instalaţiile subterane.
*) De la piciorul taluzului
**) Din axul liniei de cale feratã


3.13. Distanţele dintre reţelele de distribuţie sau instalaţiile de utilizare a gazelor naturale montate subteran şi conductele care transportã fluide combustibile, depozitele de carburanţi, staţiile de distribuţie carburanţi, staţiile de îmbuteliere GPL etc. se stabilesc conform reglementãrilor şi prescripţiilor tehnice specifice.
3.14. (1) Distanţa minimã între reţelele de distribuţie din oţel supraterane şi cãile ferate electrificate este de 20 m, mãsuratã în proiecţie orizontalã de la şina cea mai apropiatã la generatoarea exterioarã a conductei de gaze naturale.
(2) La stabilirea distanţelor între reţelele de distribuţie sau instalaţiile de utilizare din oţel supraterane şi liniile electrice aeriene (LEA) de joasã, medie sau înaltã tensiune se respectã prevederile din legislaţia în vigoare, printre care:
a) NTE 003/04/00 - Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electricã cu tensiuni peste 1.000 V, aprobat prin <>Ordinul ANRE nr. 32/2004 , publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 1.092 din 24 noiembrie 2004;
b) NTE 007/08/00 - Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice, aprobat prin <>Ordinul ANRE nr. 38/2008 , publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 356 din 8 mai 2008;
c) Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţã aferente capacitãţilor energetice, aprobate prin <>Ordinul ANRE nr. 4/2007 - revizia I -, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 259 din 18 aprilie 2007, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
3.15. Reţelele de distribuţie din oţel montate în zona de influenţã a cãilor ferate electrificate sau a liniilor electrice aeriene (LEA) de medie sau înaltã tensiune se protejeazã împotriva tensiunilor induse, conform reglementãrilor tehnice de specialitate.
3.16. Distanţa între reţelele de distribuţie sau instalaţiile de utilizare a gazelor naturale şi liniile de cale feratã în staţii, triaje şi incinte industriale se stabileşte cu acordul deţinãtorilor acestora.
3.17. Când nu este posibilã respectarea distanţelor indicate în tabelul 1, acestea pot fi reduse cu 20% pentru poziţiile 1 ... 6, cu condiţia ca pe porţiunea în cauzã sã se prevadã urmãtoarele soluţii tehnice:
a) montarea ţevii în tub de protecţie;
b) rãsuflãtori pentru evacuarea în atmosferã a eventualelor scãpãri de gaze, montate la capetele tubului de protecţie.
3.18. (1) Se interzice montarea subteranã a douã conducte de gaze naturale pe trasee paralele la o distanţã, mãsuratã în proiecţie orizontalã de la generatoarea exterioarã a conductelor, mai micã de 0,5 m; se recomandã ca distanţa între conducte sã fie mai mare decât 1,5●(D1+D2), unde D1 şi D2 reprezintã diametrele exterioare ale conductelor respective.
(2) În situaţia prevãzutã la alin. 1, conducta de presiune mai micã se pozeazã spre clãdiri.
3.19. Distanţa de securitate faţã de staţiile sau posturile de reglare sau reglare-mãsurare se mãsoarã de la partea exterioarã a incintei (împrejmuire, firidã) şi sunt prezentate în tabelul 2.

Tabelul 2 - DISTANŢE DE SECURITATE ÎNTRE STAŢII SAU POSTURI DE REGLARE
SAU REGLARE-MĂSURARE ŞI DIFERITE CONSTRUCŢII SAU INSTALAŢII




┌────┬─────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │Distanţele de securitate, în m, pentru staţii de capacitate: │
│ │ ├───────────────────────────┬──────────────────────┬────────────┤
│ │ │ pânã la 6000, │ 6000 ... 30000, │peste 30000,│
│ │ │ în mc/h │ în mc/h │în mc/h │
│Nr. │ Destinaţia ├───────────────────────────┴──────────────────────┴────────────┤
│crt.│ construcţiilor │ Presiunea la intrare, în Pa şi în bar │
│ │ învecinate ├───────┬─────────┬───────┬───────┬───────────┬────┬──────┬─────┤
│ │ │<2●10^5│ 2●10^5 │>6●10^5│<2●10^5│ 2●10^5 │>6● │<6● │>6● │
│ │ │ │.. 6●10^5│ │ │.. 0,6●10^5│10^5│10^5 │10^5 │
│ │ ├───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼────┼──────┼─────┤
│ │ │ (<2) │(2 .. 6) │ (>6) │ (<2) │ (2 .. 6) │(>6)│ (<6) │(>6) │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼────┼──────┼─────┤
│ 1. │Clãdiri industriale │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │şi depozite de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │materiale │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │combustibile cu: │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │- risc foarte │ 7 │ 10 │ 12 │ 11 │ 13 │ 18 │ 22 │ 27 │
│ │ridicat de incendiu, │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │asociat pericolului │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │de explozie │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼────┼──────┼─────┤
│ │- rezistenţã redusã │ 7 │ 10 │ 15 │ 12 │ 15 │ 20 │ 25 │ 30 │
│ │la foc │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼────┼──────┼─────┤
│ │- risc mediu sau │ 7* │ 10 │ 12 │ 10 │ 12 │ 15 │ 20 │ 25 │
│ │redus de incendiu │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼────┼──────┼─────┤
│ 2. │Instalaţii │ 7 │ 10 │ 13 │ 11 │ 13 │ 18 │ 18 │ 27 │
│ │industriale în aer │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │liber │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼────┼──────┼─────┤
│ 3. │Clãdiri civile │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │(inclusiv cele │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │administrative de │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │pe teritoriul │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │unitãţilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │industriale) │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │- rezistenţã micã la │ 7* │ 10 │ 12 │ 10 │ 12 │ 15 │ 20 │ 25 │
│ │foc │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ ├───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼────┼──────┼─────┤
│ │- rezistenţã mare la │ 7 │ 12 │ 15 │ 12 │ 15 │ 20 │ 25 │ 30 │
│ │foc │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼────┼──────┼─────┤
│ 4. │Linii de cale feratã:│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │- curentã │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 25 │ 30 │
│ │ ├───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼────┼──────┼─────┤
│ │- de garaj │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 25 │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼────┼──────┼─────┤
│ 5. │Marginea │ 4** │ 5 │ 8 │ 4 │ 6 │ 10 │ 6 │ 10 │
│ │drumurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │carosabile │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────────┼────┼──────┼─────┤
│ 6. │Linii electrice de │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 20 │ 40 │
│ │înaltã tensiune │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴─────────────────────┴───────┴─────────┴───────┴───────┴───────────┴────┴──────┴─────┘


___________
*) Staţiile sau posturile de reglare sau reglare - mãsurare de capacitate pânã la 1000 mc/h şi presiune de intrare mai micã de 2●10^5 Pa (2 bar), se pot alipi de un perete al clãdirii învecinate cu condiţia ca peretele clãdirii sã fie rezistent la explozie, sã nu aibã goluri (ferestre, uşi) pe o lungime care depãşeşte cu 5 m limitele staţiei în ambele direcţii şi pe o înãlţime de 3 m deasupra staţiei.
**) Pentru posturile de reglare sau reglare - mãsurare de capacitate pânã la 250 mc/h şi presiune de intrare mai micã de 2●10^5 Pa (2 bar) distanţa minimã este de 1,5 m.

4. MĂSURAREA CONSUMULUI DE GAZE NATURALE

4.1. Mãsurarea cantitãţilor de gaze naturale se face în conformitate cu prevederile Regulamentului de mãsurare a cantitãţilor de gaze naturale tranzacţionate în România.
4.2. (1) În instalaţiile de utilizare se pot monta contoare pasante cu respectarea urmãtoarelor condiţii:
a) elaborarea unei documentaţii tehnice de cãtre un operator economic autorizat ANRE;
b) avizarea documentaţiei tehnice de cãtre operatorul SD;
c) executarea lucrãrilor de cãtre un operator economic autorizat ANRE;
d) respectarea prescripţiilor de montaj impuse de producãtor.
(2) Contoarele pasante nu pot fi utilizate pentru decontãri fiscale.
(3) Contoarele pasante fac parte din instalaţia de utilizare a consumatorului, iar exploatarea acestora precum şi toate costurile aferente sunt în responsabilitatea acestuia.

5. DIMENSIONAREA CONDUCTELOR SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

Debite de calcul
5.1. Debitele de calcul se determinã în funcţie de debitul nominal al aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi şi de factorii de simultaneitate specifici, dupã cum urmeazã:
a) pentru conductele de distribuţie se prevede debitul pentru o etapã de perspectivã, în funcţie de:
i) dezvoltarea zonelor ce vor fi alimentate, pe baza planurilor de urbanism;
ii) eventuala modificare a densitãţii consumatorilor;
iii) schimbãrile de amplasament ale unor consumatori importanţi;
iv) realizarea de noi construcţii în zonã;
v) schimbarea destinaţiei unor construcţii.
b) pentru branşamentele şi instalaţiile de utilizare ale operatorilor economici, societãţilor şi instituţiilor social-culturale, se prevede debitul nominal şi debitul ce poate fi utilizat în perspectivã în instalaţiile de utilizare;
c) pentru branşamentele şi instalaţiile de utilizare ale consumatorilor casnici se prevede debitul nominal, simultan, al tuturor aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi din instalaţiile de utilizare;
d) valoarea coeficienţilor de simultaneitate pentru aparatele consumatoare de combustibili gazoşi, destinate preparãrii hranei, este datã în tabelul 3;
e) coeficientul de simultaneitate pentru aparatele consumatoare de combustibili gazoşi, destinate încãlzirii centrale sau locale, este 1.
f) valoarea coeficienţilor de simultaneitate se aplicã la suma debitelor nominale ale aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi.

Tabelul 3 - VALORILE COEFICIENŢILOR DE SIMULTANEITATE PENTRU APARATELE
CONSUMATOARE DE COMBUSTIBILI GAZOŞI, DESTINATE PREPARĂRII HRANEI


┌─────────────────┬───────────────────┬───────────────────┬────────────────────┐
│ Numãrul de │ Coeficientul de │ Numãrul de │ Coeficientul de │
│ apartamente │ simultaneitate │ apartamente │ simultaneitate │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 1 │ 1,00 │ 36 │ 0,40 │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 2 │ 0,81 │ 40 │ 0,39 │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 3 │ 0,71 │ 44 │ 0,38 │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 4 │ 0,65 │ 48 │ 0,38 │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 5 │ 0,62 │ 52 │ 0,37 │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 6 │ 0,59 │ 56 │ 0,37 │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 8 │ 0,55 │ 60 │ 0,36 │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 10 │ 0,53 │ 64 │ 0,36 │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 12 │ 0,51 │ 68 │ 0,35 │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 16 │ 0,47 │ 72 │ 0,35 │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 20 │ 0,45 │ 76 │ 0,35 │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 24 │ 0,43 │ 80 │ 0,34 │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 28 │ 0,42 │ Peste 80 │ 0,34 │
├─────────────────┼───────────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 32 │ 0,41 │ │ │
└─────────────────┴───────────────────┴───────────────────┴────────────────────┘



5.2. Debitul nominal al aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi este cel indicat de producãtor.
Cãderile de presiune
5.3. (1) Cãderea de presiune pentru dimensionarea unei conducte se stabileşte cu relaţia:

Delta P = P(1) - P(2)

în care:
P(1) - presiunea minimã disponibilã la intrarea în conductã, în Pa sau în bar;
P(2) - presiunea minimã necesarã la ieşirea din conductã, majoratã cu 10% pentru compensarea unor factori imprevizibili, în Pa sau în bar.

(2) Modalitãţi de stabilire a cãderilor de presiune pentru dimensionarea conductelor sunt prezentate în Anexa 25, fig. 4, 5 şi 6.
5.4. Cãderile de presiune stabilite conform art. 5.3. acoperã toate pierderile liniare şi locale.
5.5. Pentru reţelele de distribuţie existente, presiunea disponibilã P(1) se precizeazã de operatorul SD.
5.6. (1) În cazul unor extinderi ale reţelelor de distribuţie de presiune joasã care alimenteazã aparate consumatoare de combustibili gazoşi cu presiunea nominalã de 0,02●10^5 Pa (0,02 bar), cãderea totalã de presiune pentru dimensionarea reţelei de distribuţie şi a instalaţiei de utilizare este de 0,01●10^5 Pa (0,01 bar), cu condiţia ca la ieşirea din staţia sau postul de reglare sã se menţinã presiunea de 0,03●10^5 Pa (0,03 bar).
(2) Pentru reţeaua de distribuţie care funcţioneazã la presiune joasã, inclusiv branşamentul, se considerã cãderea de presiune de 0,005●10^5 Pa (0,005 bar), diferenţa de 0,005●10^5 Pa (0,005 bar) fiind necesarã dimensionãrii conductelor instalaţiei de utilizare şi acoperirii pierderii de presiune din contor.
5.7. (1) În instalaţiile de utilizare cu presiune joasã, pentru dimensionarea conductelor montante se are în vedere creşterea disponibilului de presiune datoritã forţei ascensionale a gazelor naturale.
(2) Disponibilul de presiune produs de forţa ascensionalã se obţine calculând produsul între valoarea indicatã în tabelul 4 şi înãlţimea la care se monteazã punctul de consum, mãsuratã de la nivelul regulatorului de presiune.


Tabelul 4 - DISPONIBILUL DE PRESIUNE PRODUS DE FORŢA ASCENSIONALĂ ÎN
FUNCŢIE DE ÎNĂLŢIMEA PUNCTULUI DE CONSUM FAŢĂ DE NIVELUL
REGULATORULUI DE PRESIUNE


┌────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐
│ Altitudinea locaţiei │Disponibilul de presiune produs de forţa ascensionalã│
│ regulatorului de │ în funcţie de înãlţimea punctului de consum faţã de │
│ presiune, │ nivelul regulatorului de presiune, │
├────────────────────────┼─────────────────────────┬───────────────────────────┤
│ în m │ în Pa/m │ în bar/m │
├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 0 │ 5,4 │ 5,4●10^-5 │
├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 100 │ 5,2 │ 5,2●10^-5 │
├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 200 │ 5,1 │ 5,1●10^-5 │
├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 300 │ 5,0 │ 5,0●10^-5 │
├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 400 │ 4,9 │ 4,9●10^-5 │
├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 500 │ 4,7 │ 4,7●10^-5 │
├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 600 │ 4,6 │ 4,6●10^-5 │
├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 700 │ 4,5 │ 4,5●10^-5 │
├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 800 │ 4,3 │ 4,3●10^-5 │
├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 900 │ 4,2 │ 4,2●10^-5 │
├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 1000 │ 4,1 │ 4,1●10^-5 │
├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 1100 │ 4,0 │ 4,0●10^-5 │
├────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┤
│ 1200 │ 3,9 │ 3,9●10^-5 │
└────────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────────────┘



Dimensionarea conductelor
5.8. Diametrul conductelor se determinã pe criteriul asigurãrii debitelor nominale de gaz şi a presiunii minime necesare aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi.
5.9. Diametrul conductelor de presiune medie sau presiune redusã se calculeazã cu relaţia:



²
Q(CS)TL delta lambda
D = 0,56●5 radical din ─────────────────────
² ²
P(1) - P(2)


sau
┌ ² ┐0,2
│ Q(CS)TL delta lambda │
D = 0,56 │─────────────────────── │
│ ² ² │
└ P(1)-P(2) ┘



unde:
D - diametrul interior al conductei, în cm;
Q(CS) - debitul de calcul la P=101325 Pa (1,013 bar) şi T=288, 15 K; în mc/h;
P(1) - presiunea absolutã la începutul tronsonului, în bar;
P(2) - presiunea absolutã la capãtul tronsonului, în bar;
T - temperatura gazelor, în K;
L - lungimea tronsonului respectiv, în km;
delta = 0.554, densitatea relativã a gazelor faţã de densitatea aerului;
lambda - coeficientul de pierdere liniarã de sarcinã (adimensional), ce se determinã în funcţie de Re şi k/D;
k - rugozitatea conductelor;
Re - numãrul Reynolds (adimensional), calculat cu relaţiile:



wD Q(cs)
Re = ─────── sau Re = 2230─────
V D




unde:
w - viteza gazului în conductã, în m/s;
D - diametrul interior al conductei, în m;
v - coeficientul de vâscozitate cinematicã, în mp/s;
Q(CS) - debitul de calcul în mc/h la P = 101325 Pa (1,013 bar) şi T = 288,15 K, în mc/h;
Valoarea coeficientului lambda este:





64
- pentru Re < 2300 lambda = ────
Re

1
- pentru 2300 < Re < 23 D/k ───────────────── = 2 lg(Re radical din lambda)-0,8
radical din lambda


1 2,51 k
- pentru 23 D/k < Re < 560 D/k ──────────────── = -2 lg(──────────────────── + ────── )
radical din lambda Re radical din lambda 3,71D

1 k
- pentru Re > 560 D/k ───────────────── = 1,14 - 2 lg (───)
radical din lambda D



Viteza medie a gazelor într-un tronson de conductã în regim de curgere permanentã la presiuni medii sau reduse, cu destindere izotermã se calculeazã cu relaţia:



5,375●Q(CS)
w = ──────────────────────
┌ ² ┐
²│ P(2) │
D │P(1)+ ───────── │
│ P(1)+P(2) │
└ ┘



unde w, D, Q(CS), P(1) şi P(2) au semnificaţiile şi unitãţile de mãsurã de mai sus.


5.10. (1) Diametrul conductelor de presiune joasã, în cm, se calculeazã cu relaţia:



┌ ² ┐0,2
│Q TL delta lambda │
D = 0,49 │────────────────── │
│ Delta P │
└ ┘



unde:
- L este lungimea de calcul a conductei, în m, care cuprinde lungimea fizicã a tronsonului considerat la care se adaugã lungimile echivalente ale rezistenţelor locale;
- Delta P este cãderea de presiune disponibilã, în mbar, pe tronsonul considerat.
Celelalte notaţii au aceleaşi semnificaţii şi unitãţi de mãsurã ca în relaţiile de la art. 5.9.

(2) Pentru instalaţiile din clãdirile de locuit, lungimea de calcul se poate considera:

L(c) = (1,1 ... 1,2) ● L(f), unde L(f) este lungimea fizicã a conductei.

(3) Lungimile echivalente ale rezistenţelor locale pentru dimensionarea conductelor de distribuţie gaze naturale la presiune joasã se obţin din tabelul 5.


Tabelul 5 - LUNGIMILE ECHIVALENTE PENTRU REZISTENŢELE LOCALE


┌──────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Diametrul, în │ Lungimi echivalente, în m │
├─────────┬────────┼────────────────┬─────────────┬──────────┬─────────────────┤
│ cm │ inch │ Robinet cu │ Alte tipuri │ Coturi │Teuri în direcţia│
│ │ │trecere completã│ de robinete │ │ derivaţiei │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 1,25 │ 3/8 │ 0,05 │ - │ 0,02 │ 0,4 │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 1,575 │ 1/2 │ 0,06 │ - │ 0,05 │ 0,6 │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 2,125 │ 3/4 │ 0,08 │ - │ 0,08 │ 0,83 │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 2,7 │ 1 │ 0,11 │ - │ 0,12 │ 1,08 │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 3,575 │ 1 1/4 │ 0,14 │ - │ 0,14 │ 1,43 │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 4,125 │ 1 1/2 │ 0,17 │ - │ 0,26 │ 1,68 │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 5,2 │ 2 │ 0,22 │ - │ 0,42 │ 2 │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 5,68 │ 2 1/2 │ - │ 0,32 │ 0,65 │ 2,8 │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 8,05 │ 3 │ - │ 0,4 │ 0,92 │ 3,7 │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 10,55 │ 4 │ - │ 0.5 │ 1.45 │ 5 │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 13,1 │ 5 │ - │ 0.7 │ 2.2 │ 6.6 │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 15,6 │ 6 │ - │ 0.8 │ 2.8 │ 8.4 │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 20,3 │ 8 │ - │ 1.2 │ 4 │ 12 │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 25,3 │ 10 │ - │ 1.5 │ 5.4 │ 16 │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 30,5 │ 12 │ - │ 2 │ 6.7 │ 20 │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 35,3 │ 14 │ - │ 2.5 │ 8 │ 25 │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 40,2 │ 15 │ - │ 3 │ 9.7 │ 29 │
├─────────┼────────┼────────────────┼─────────────┼──────────┼─────────────────┤
│ 50,2 │ 20 │ - │ 4 │ 12.6 │ 39 │
└─────────┴────────┴────────────────┴─────────────┴──────────┴─────────────────┘



5.11. (1) Dimensionarea conductelor se face pe fiecare tronson cu debit constant, folosind relaţiile indicate la art. 5.9. şi 5.10.
(2) Tronsoanele de conductã cu debit variabil se dimensioneazã la debit constant, conform schemei de mai jos. Aceastã schemã de calcul se foloseşte doar în cazul branşamentelor cu debite mici în raport cu debitul de tranzit.

----------
NOTA(CTCE)
Reprezentarea graficã a formulei se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 255 bis din 16 aprilie 2009 la pagina 19 (a se vedea imaginea asociatã).


5.12. (1) Dimensionarea şi/sau verificarea diametrelor reţelelor de distribuţie şi a instalaţiilor de utilizare de presiune medie sau redusã, se poate face folosind nomogramele nr. 1 şi 2 anexate.
(2) Presiunile P(1) şi P(2) utilizate în nomogramele nr. 1 şi 2 reprezintã presiuni relative.
5.13. Dimensionarea şi verificarea diametrelor reţelelor de distribuţie şi a instalaţiilor de utilizare de presiune joasã din oţel se poate face folosind datele din tabelul 6.1., considerând cã volumul gazului este constant.
5.14. Dimensionarea şi verificarea diametrelor reţelelor de distribuţie şi a instalaţiilor de utilizare de presiune joasã din polietilenã se poate face folosind datele din tabelul 6.2., considerând cã volumul gazului este constant.
5.15. Grosimea peretelui ţevii din oţel se calculeazã în funcţie de solicitãrile la care este supusã conducta şi gradul de agresivitate a solului.
5.16. (1) Viteza maximã admisã a gazelor naturale în reţelele de distribuţie şi în instalaţiile de utilizare este:
a) 20 m/s pentru conducte supraterane;
b) 40 m/s pentru conducte subterane.
(2) Viteza maximã admisã a gazelor naturale în conductele staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare-mãsurare este:
a) 30 m/s, în amonte de elementul de reglare;
b) 20 m/s, în aval de elementul de reglare.
(3) Fac excepţie de la alin. (2):
a) conductele situate în amonte/aval de elementul deprimogen sau de contor, prin care, indiferent dacã se aflã înainte sau dupã elementul de reglare a presiunii, viteza se limiteazã la 20 m/s;
b) conductele situate în amonte/aval de contoarele cu ultrasunete, în care se acceptã viteze de curgere mai mari, în conformitate cu recomandãrile producãtorului.
5.17. Diametrele minime admise pentru conducte subterane:
a) branşamente şi instalaţii de utilizare, minim 1" pentru conducte din oţel, respectiv Dn 32 mm pentru conducte din polietilenã;
b) conducte ale reţelei de distribuţie, de regulã, minim 2" pentru conducte din oţel, respectiv Dn 40 mm pentru conducte din polietilenã.

Tabel 6.1.- DEBITUL DE CALCUL Q(CS), în mc/h, PENTRU CONDUCTE DIN OŢEL,
GAZE NATURALE PRESIUNE JOASĂ (T = 288,15 K; delta = 0,554)

---------
NOTĂ(CTCE)
Reprezentarea graficã a tabelului 6.1. se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 bis din 16 aprilie 2009, la pagina 21-24 (a se vedea imaginea asociatã).


Tabel 6.2. - DEBITUL DE CALCUL Q(CS), în mc/h, PENTRU CONDUCTE DIN
POLIETILENĂ GAZE NATURALE PRESIUNE JOASĂ (T = 288K; delta = 0,554)

---------
NOTĂ(CTCE)
Reprezentarea graficã a tabelului 6.2. se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 bis din 16 aprilie 2009, la pagina 25-28 (a se vedea imaginea asociatã).


6. REŢELE DE DISTRIBUŢIE ŞI INSTALAŢII DE UTILIZARE EXTERIOARE

Alegerea traseelor. Condiţii pentru amplasarea conductelor de distribuţie şi a instalaţiilor de utilizare exterioare
6.1. (1) Traseele reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare exterioare sunt, pe cât posibil, rectilinii.
(2) La stabilirea traseelor reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare se acordã prioritate respectãrii condiţiilor de siguranţã.
6.2. (1) Conductele reţelelor de distribuţie se monteazã subteran.
(2) În cazul în care nu existã condiţii de montare subteranã, conductele reţelelor de distribuţie din oţel se pot monta suprateran, în condiţii justificate de cãtre proiectant şi înscrise în certificatul de urbanism.
(3) În cazul în care nu existã condiţii de montare subteranã, tronsoane ale reţelelor de distribuţie din polietilenã se pot monta suprateran în tuburi de protecţie sau se intercaleazã un tronson de conductã din oţel.
6.3. Conductele instalaţiilor de utilizare exterioare se monteazã:
a) din oţel, suprateran/subteran;
b) din polietilenã, subteran.
6.4. (1) Conductele supraterane ale reţelelor de distribuţie şi ale instalaţiilor de utilizare exterioare se pot monta, în funcţie de condiţiile locale, pe:
a) pereţii exteriori ai clãdirilor din cãrãmidã sau beton;
b) garduri stabile din cãrãmidã sau beton;
c) stâlpi metalici sau din beton şi estacade.
(2) Conductele supraterane ale reţelelor de distribuţie se pot monta, cu respectarea alin. (1), la înãlţimi de pânã la 6 m de la suprafaţa solului.
6.5. Conductele supraterane ale reţelelor de distribuţie şi ale instalaţiilor de utilizare exterioare se protejeazã împotriva descãrcãrilor electrice conform reglementãrilor specifice.
6.6. Pe pereţii clãdirilor cu risc foarte ridicat de incendiu, asociat pericolului de explozie, se admite montarea numai a instalaţiei proprii de alimentare cu gaze naturale.
6.7. Se interzice:
a) montarea reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare din polietilenã în soluri saturate cu produse petroliere sau solvenţi agresivi pentru acestea;
b) vehicularea prin reţelele de distribuţie şi instalaţiile de utilizare din polietilenã a gazelor naturale care conţin faza lichidã rezultatã din condensarea hidrocarburilor grele.
6.8. (1) Intrarea în clãdiri a branşamentelor sau a instalaţiilor de utilizare se realizeazã suprateran, prin traversarea peretelui exterior al clãdirilor; este interzisã intrarea acestora în pardosealã sau sub pardoseala clãdirilor.
(2) În cazuri excepţionale, pentru clãdiri la care nu se poate realiza soluţia suprateranã, intrarea branşamentelor sau instalaţiilor de utilizare în clãdiri se realizeazã prin intermediul unui cãmin de aerisire în care se monteazã robinetul de branşament şi/sau de incendiu, dupã caz.
(3) Robinetele montate în cãmine sunt cu tija înaltã pentru ca manevrarea sã se poatã face de la suprafaţa solului, iar cãminele sunt acoperite cu grãtare şi au asiguratã evacuarea permanentã a apelor infiltrate.
(4) Soluţia prevãzutã la alin. (2) se permite cu condiţia avizãrii de cãtre operatorul SD a tuturor mãsurilor suplimentare necesare pentru alimentarea cu gaze naturale în condiţii de siguranţã, inclusiv montarea în încãperea prin care se face alimentarea cu gaze naturale a unui detector a gazelor naturale având limita inferioarã de detecţie de 2% CH(4) în aer şi care acţioneazã automat asupra robinetului de închidere (electroventil) a alimentãrii cu gaze naturale.
6.9. Este interzisã montarea reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale, indiferent de modul de pozare:
a) în terenuri susceptibile la tasãri, alunecãri, erodãri etc.;
b) sub construcţii de orice categorie;
c) în tunele şi galerii;
d) în canale de orice categorie având comunicaţie directã cu clãdiri;
e) la nivel inferior fundaţiei clãdirilor învecinate, situate la distanţe de pânã la 2 m;
f) sub linii de tramvai sau cale feratã, paralel cu acestea la o distanţã, mãsuratã în proiecţie orizontalã, mai micã decât cea prevãzutã în Cap. 3, tabelul 1.
6.10. (1) Pentru alimentarea posturilor de reglare situate în firide, branşamentele se pot executa cu ieşire directã în firide.
(2) Este interzisã montarea branşamentelor înzidite în elemente de construcţie.
(3) Este interzisã intrarea instalaţiilor de utilizare din firidele de branşament direct în interiorul clãdirilor.
6.11. În scopul identificãrii conductelor şi branşamentelor din oţel, montate suprateran, acestea se marcheazã din 2 în 2 m cu simbolul: GNPM, GNPR sau GNPJ, dupã caz, în funcţie de regimul de presiune.
6.12. (1) Marcarea reţelelor de distribuţie subterane se realizeazã de cãtre executant prin inscripţii pe plãcuţe amplasate pe construcţii, pe stâlpi sau pe alte repere fixe din vecinãtate; distanţa dintre plãcuţele inscripţionate nu va fi mai mare de 30 de metri.
6.13. Pe traseele fãrã construcţii şi pe câmp, acolo unde nu sunt puncte fixe pentru marcarea traseului, se monteazã borne inscripţionate, din ţeavã sau beton, la distanţe de 150 m între ele.
6.14. Pe plãcuţe/borne se specificã urmãtoarele caracteristici: regimul de presiune, materialul tubular (OL sau PE), distanţa mãsuratã pe orizontalã între axul conductei şi plãcuţã/bornã (L) şi adâncimea de pozare a conductei (h). (Exemplu: GNPR - PE, L = 2,5 m, h = 0,9 m).
6.15. În scopul identificãrii, reţelele de distribuţie pot fi însoţite pe traseu de sisteme de semnalizare/detecţie.
6.16. (1) În localitãţi, reţelele de distribuţie se monteazã numai în domeniul public.
(2) Reţelele de distribuţie subterane se monteazã pe trasee mai puţin aglomerate cu instalaţii subterane, ţinând seama de urmãtoarea ordine de preferinţã:
a) zone verzi;
b) trotuare;
c) alei pietonale;
d) carosabil.
(3) Se evitã terenurile cu nivel ridicat al apelor subterane, cele cu acţiuni puternic corozive şi cele cu pericol de alunecare; pentru cazuri deosebite în care nu este posibilã evitarea amplasãrii în terenurile menţionate, se prevãd mãsuri speciale de protecţie.
(4) Pentru situaţiile de excepţie (cãi de acces private), soluţiile de alimentare se stabilesc de operatorul SD, cu acceptul scris al proprietarilor acestora, prin care se acordã operatorului SD dreptul de uz şi servitute pentru reţelele amplasate pe proprietatea lor.
6.17. (1) Reţelele de distribuţie şi instalaţiile de utilizare subterane se monteazã la adâncimea minimã de montaj de 0,9 m de la generatoarea superioarã a acestora sau a tubului de protecţie, dupã caz.
(2) La capãtul branşamentului, adâncimea minimã de montare este de 0,5 m.
(3) La stabilirea adâncimii de montare se are în vedere cã temperatura de îngheţ a solului poate afecta caracteristicile mecanice ale conductelor din polietilenã.
(4) În cazul în care prevederile de la alin. (1) şi (2) nu pot fi respectate, proiectantul poate reduce adâncimea de montare, cu acordul operatorului SD şi cu prevederea unor mãsuri de protecţie suplimentare.
6.18. (1) Se interzice montarea reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare din polietilenã în zone în care temperatura degajatã depãşeşte temperatura pentru care producãtorul ţevii din polietilenã garanteazã funcţionarea în condiţii de securitate.
(2) Dacã nu se pot evita zonele prevãzute la alin. (1), se intercaleazã un tronson de conductã din oţel.

Alegerea traseelor. Condiţii pentru amplasarea branşamentelor

6.19. Instalaţiile de utilizare din clãdiri se alimenteazã cu gaze naturale din reţeaua de distribuţie, conform soluţiei date de operatorul SD prin acordul de acces.
6.20. Criteriile de alegere a soluţiilor de alimentare sunt: a) alimentarea instalaţiilor de utilizare dintr-o clãdire se face de preferinţã din conducta de distribuţie de pe strada pe care este amplasatã clãdirea (Anexa 25, fig. 8);
b) alimentarea instalaţiilor de utilizare din clãdirile situate la intersecţia strãzilor se face din oricare dintre conductele de distribuţie amplasate pe strãzile respective;
c) alimentarea instalaţiilor de utilizare dintr-o clãdire sau grup de clãdiri situate pe aceeaşi proprietate se face printr-un singur branşament, indiferent de numãrul strãzilor cu care se mãrgineşte proprietatea (Anexa 25, fig. 10);
d) capãtul de branşament se pozeazã la limita de proprietate a consumatorului, cu excepţia situaţiilor prevãzute la art. 6.8., alin. (2).
6.21. (1) Branşamentele utilizate în sistemele de distribuţie pentru alimentarea instalaţiei de utilizare sunt:
a) branşamente individuale pentru fiecare clãdire;
b) branşamente comune pentru cel mult douã clãdiri vecine, în urmãtoarele cazuri:
i) clãdirile sunt situate pe aceeaşi stradã şi au curţile alãturate (Anexa 25, fig. 11 a);
ii) clãdirile nu sunt situate pe aceeaşi stradã, dar fac parte dintr-un singur corp de clãdire, au curte comunã şi o intrare comunã din strada pe care este pozatã conducta de distribuţie (Anexa 25, fig. 11 b,);
c) branşamente ramificate:
i) în cazul clãdirilor cu mai multe tronsoane (case de scarã), (Anexa 25, fig. 11 c);
ii) pentru alimentarea cu gaze naturale a mai multor clãdiri, în scopul reducerii numãrului de traversãri a unei artere importantã de circulaţie, (Anexa 25, fig. 11 d).
(2) În cazul prevederilor de la alin. (1), lit. b) se respectã urmãtoarele condiţii tehnice:
i) branşamentul comun asigurã debitul total şi presiunea;
ii) regulatorul de presiune este corespunzãtor debitului total;
iii) instalaţiile de utilizare exterioare se executã astfel încât sã existe posibilitãţi de acces rapid la robinetele de incendiu.
6.22. Parcurile industriale şi clãdirile cu mai multe scãri, pot fi alimentate prin mai multe branşamente cu condiţia ca instalaţia de utilizare racordatã la un branşament sã nu se interconecteze cu instalaţia de utilizare racordatã la alt branşament.
6.23. Traseul branşamentului se realizeazã:
a) perpendicular pe conducta la care se realizeazã racordul; pentru situaţii care impun racordarea sub alt unghi, acesta nu va fi mai mic de 60°;
b) cu pantã înspre conducta la care se racordeazã;
c) nu se admit branşamente cu traseu în lungul strãzii, cu excepţia branşamentelor ramificate.

Intersecţii ale traseelor reţelelor de distribuţie de gaze naturale cu traseele altor instalaţii şi construcţii

6.24. (1) Intersecţia traseelor reţelelor de distribuţie a gazelor naturale cu traseele altor instalaţii şi construcţii subterane sau supraterane se face cu avizul unitãţilor deţinãtoare şi se realizeazã astfel:
a) perpendicular pe axul instalaţiei sau lucrãrii traversate;
b) la cel puţin 200 mm deasupra celorlalte instalaţii.
(2) În cazuri excepţionale, se admit:
a) traversãri sub alt unghi, dar nu mai mic de 60°.
b) traversãri în tuburi de protecţie, în cazul în care nu se poate respecta condiţia de la alin. 1, lit. b).
(3) Alte instalaţii subterane, care se realizeazã ulterior reţelelor de gaze naturale şi care intersecteazã traseul acestora, se monteazã cel puţin la distanţa minimã admisã conform tabelului 1, cu avizul operatorului SD.
6.25. Trecerea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale prin cãmine, canale şi construcţii subterane ale altor utilitãţi, este interzisã.
6.26. Subtraversarea liniilor de tramvai se face în tub de protecţie din oţel, la adâncimea de minim 1,5 m de la talpa cãii de rulare la generatoarea superioarã a tubului de protecţie a conductei de gaze naturale.
6.27. (1) Traversarea cãilor ferate, autostrãzilor, drumurilor naţionale şi cursurilor de apã se face subteran sau suprateran, în funcţie de condiţiile locale impuse prin avizele specifice acestor obiective.
(2) În cazurile prevãzute la alin. 1) se prevãd cu robinete de secţionare, care sã permitã scoaterea din funcţiune a conductei de gaze naturale:
a) în ambele pãrţi ale traversãrii, pentru reţelele inelare;
b) înainte de traversare, pentru reţelele ramificate.
6.28. Traversãrile supraterane ale cãilor de circulaţie de pe teritoriul unitãţilor industriale se fac la înãlţimi stabilite în funcţie de gabaritul vehiculelor utilizate, dar nu mai mici de 5 m de la generatoarea inferioarã sau dispozitivul de susţinere a conductei pânã la nivelul carosabilului.
6.29. Proiectarea şi executarea traversãrii cãilor de comunicaţii se realizeazã în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Rãsuflãtori, tuburi de protecţie, ecrane de etanşare

6.30. În zone construite, cu densitate mare de construcţii subterane, pe reţelele de distribuţie şi/sau pe instalaţiile de utilizare exterioare subterane, executate din oţel, se monteazã rãsuflãtori (Anexa 25, fig. 7):
a) deasupra fiecãrei suduri, dar nu la distanţe mai mici de 1 m, cu excepţia sudurilor conductelor din interiorul tuburilor de protecţie; în cazul unor suduri la distanţe mai mici de 1 m, se realizeazã drenaj continuu între suduri;
b) la capetele tuburilor de protecţie;
c) la ieşirea din pãmânt a conductelor;
d) la ramificaţii ale conductelor şi la schimbãri de direcţie.
6.31. (1) Pentru conductele din polietilenã, rãsuflãtorile se monteazã în zone construite, aglomerate cu diverse instalaţii subterane, pe reţelele de distribuţie, respectiv pe instalaţiile de utilizare exterioare subterane astfel:
a) la capetele tuburilor de protecţie;
b) la îmbinãri;
c) la ramificaţii;
d) în alte situaţii deosebite evidenţiate de proiectant.
6.32. În cazul conductelor din oţel montate pe trasee fãrã construcţii, pe câmp, precum şi în zone cu agresivitate redusã şi fãrã instalaţii subterane, se prevãd rãsuflãtori cu înãlţimea de 0,6 m deasupra solului, la schimbãri de direcţie şi la suduri de poziţie, dar nu la distanţe mai mici de 50 m.
6.33. Distanţa între generatoarea superioarã a conductei pe care se monteazã rãsuflãtoarea şi faţa inferioarã a calotei rãsuflãtorii este de 150 mm atât pentru conductele din oţel cât şi pentru conductele din polietilenã.
6.34. (1) Tuburile de protecţie montate pe conducte trebuie sã depãşeascã, în ambele pãrţi, limitele instalaţiei sau construcţiei traversate, cu cel puţin 0,5 m.
(2) Tuburile de protecţie se prevãd la partea superioarã a capetelor tubului cu orificii şi cu rãsuflãtori, iar capetele tubului se etanşeazã pe conductã.
6.35. (1) Diametrul interior al tubului de protecţie se stabileşte în funcţie de diametrul exterior şi destinaţia conductei protejate:
a) pentru conducte de distribuţie:
i) oţel d(i tub) = d(e cond izolatã) + 75 mm;
ii) polietilenã d(i tub) = d(e cond) + 100 mm;
b) pentru branşamente:
i) oţel d(i tub) = d(e cond izolatã) + 50 mm;
ii) polietilenã d(i tub) = d(e cond) + 50 mm;
(2) Grosimea pereţilor şi materialul din care se confecţioneazã tubul de protecţie se stabilesc în funcţie de sarcinile la care este solicitat tubul.
6.36. (1) La toate clãdirile amplasate în localitãţi în care existã reţele de gaze naturale, indiferent dacã clãdirile sunt sau nu alimentate cu gaze naturale, pentru evitarea pãtrunderii în clãdiri a eventualelor scãpãri de gaze, se prevãd mãsuri de etanşare la trecerile instalaţiilor de orice utilitate (încãlzire, apã, canalizare, cabluri electrice, telefonice, televiziune etc.) prin pereţii subterani şi prin planşeele subsolurilor clãdirilor.
(2) Este interzisã racordarea la SD a clãdirilor care nu au asigurate mãsurile de etanşare prevãzute la alin. (1).

Rezemarea conductelor supraterane

6.37. (1) Conductele montate suprateran pe elemente de construcţii, pe stâlpi sau estacade, se reazemã, în funcţie de diametru, pe brãţãri sau console confecţionate conform cataloagelor de detalii tip pentru instalaţii.
(2) Distanţele maxime între douã reazeme şi tipul reazemelor pentru conducte sunt prezentate în tabelul 7.


Tabelul 7 - DISTANŢELE MAXIME ÎNTRE REAZEME


┌───────────────────────────┬───────────────────────────┬──────────────────────┐
│ Distanţa maximã între │ Diametrul conductei, │ Tipul reazemului │
│ reazeme, în m │ în inch │ │
├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────┤
│ 3,3 │ 3/8 ... 1/2 │ Brãţarã │
├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────┤
│ 4,2 │ 3/4 ... 1 │ Brãţarã │
├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────┤
│ 5,1 │ 1'bc ... 1'bd │ Brãţarã │
├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────┤
│ 5,7 │ 2 │ Consolã │
├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────┤
│ 6,1 │ 2'bd │ Consolã │
├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────┤
│ 6,7 │ 3 │ Consolã │
├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────┤
│ 7,5 │ 4 │ Consolã │
├───────────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────────────┤
│ 8,0 │ 5 │ Consolã │
└───────────────────────────┴───────────────────────────┴──────────────────────┘



7. STAŢII ŞI POSTURI DE REGLARE SAU REGLARE-MĂSURARE A GAZELOR NATURALE

7.1. (1) Staţiile de reglare sau de reglare-mãsurare a gazelor naturale se monteazã în construcţii proprii.
(2) Posturile de reglare, de reglare - mãsurare şi de mãsurare se monteazã în firide sau direct pe instalaţia de utilizare.
7.2. Amplasarea regulatoarelor pe instalaţia de utilizare se face cu îndeplinirea cel puţin a urmãtoarelor condiţii:
a) încãperile în care se monteazã sã fie ventilate;
b) regulatoarele sã fie în construcţie etanşã;
c) respectarea prescripţiilor de montaj impuse de producãtor.
7.3. (1) Staţiile şi posturile de reglare sau reglare-mãsurare sunt delimitate prin robinete de închidere, amplasate la intrarea, respectiv ieşirea din staţii şi posturi.
(2) Robinetele fac parte din componenţa staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare-mãsurare.
7.4. (1) Dimensionarea şi echiparea staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare-mãsurare se face ţinând seama de urmãtorii parametri: debit, presiune, temperaturã, de domeniul de variaţie a acestor parametri şi de calitatea gazelor naturale.
(2) Sistemele de mãsurare se aleg şi se poziţioneazã în conformitate cu cerinţele normelor în vigoare.
(3) Staţiile şi posturile de reglare sau reglare-mãsurare se echipeazã cu dispozitive de securitate corespunzãtoare cerinţelor legislaţiei în vigoare.
7.5. Proiectarea staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare-mãsurare se face astfel încât sã rezulte o grupare cât mai compactã, avându-se în vedere şi accesul la echipamentele şi dispozitivele componente.
7.6. Pe conductele din oţel de intrare şi de ieşire din staţiile de reglare sau reglare-mãsurare se monteazã flanşe electroizolante în locuri uşor accesibile.
7.7. Când alimentarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi nu poate fi întreruptã, staţiile de reglare sau reglare-mãsurare pot fi prevãzute cu ocolitor.
7.8. În funcţie de natura şi conţinutul de impuritãţi a gazelor naturale, la intrarea în staţiile şi posturile de reglare sau reglare-mãsurare, se pot monta echipamente de filtrare şi/sau separare.
7.9. Pentru echipamentele care prevãd în mod expres filtre de protecţie, acestea se monteazã obligatoriu conform instrucţiunilor producãtorului.
7.10. (1) Staţiile de reglare sau reglare-mãsurare se prevãd cu prizã şi centurã de împãmântare (rezistenţa de dispersie sub 4 Ω), la care se racordeazã pãrţile metalice ale fiecãrui element din staţie cuprins între douã flanşe.
(2) Racordurile prin flanşe nu se considerã electroconductoare decât dacã sunt conectate între ele cu platbandã zincatã cu secţiunea de minim 40 mmp

Regulatoare de presiune

7.11. (1) Reglarea presiunii se face, în funcţie de mãrimea debitului, prin regulatoare cu:
a) acţionare indirectã;
b) acţionare directã.
(2) Alegerea regulatoarelor, funcţie de debitul nominal al regulatoarelor Q(n), se face conform specificaţiilor tehnice date de producãtor. La alegerea mãrimii regulatoarelor se pot utiliza urmãtoarele relaţii de calcul:

Q(n) = (1,1 ... 1,2) ● Q(t), pentru regulatoarele cu acţionare indirectã;
Q(n) = 1,45 ● Q(t), pentru regulatoarele cu acţionare directã,
unde Q(t) reprezintã debitul nominal total al aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi deservite.

7.12. Abaterea maximã a presiunii reglate a regulatoarelor de presiune este de 5%.
7.13. În cazul în care în instalaţia de utilizare industrialã sunt necesare diferite trepte de presiune se prevãd panouri de reglare pentru fiecare treaptã de presiune.

Construcţii pentru staţii şi posturi reglare sau reglare - mãsurare a gazelor naturale

7.14. Amplasarea staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare-mãsurare se face respectând prevederile din Cap. 3.
7.15. Amplasarea construcţiilor pentru staţiile şi posturile de reglare sau reglare-mãsurare, independente sau alipite altor construcţii, se face:
a) suprateran;
b) cu respectarea distanţelor prevãzute în Cap. 3, tabelul 2;
c) la limita de proprietate a consumatorului sau când nu este posibil, cât mai aproape de limita de proprietate a consumatorului;
d) asigurându-se accesul direct şi permanent al personalului operatorului SD.
7.16. Posturile de reglare sau reglare-mãsurare pentru presiunea maximã de intrare între 2 ● 10^5 - 6 ● 10^5 Pa (2-6 bar), se pot monta şi în firide aerisite, alipite pereţilor clãdirilor, în locuri uşor accesibile, cu condiţia ca pereţii respectivi sã nu prezinte goluri (uşi, ferestre etc.):
a) pe o înãlţime de cel puţin 8 m;
b) pe o lãţime care sã depãşeascã firida cu minim 5 m, în ambele sensuri.
7.17. Posturile de reglare sau reglare - mãsurare pentru presiunea maximã de intrare între 0,05 ● 10^5 - 2 ● 10^5 Pa (0,05-2 bar) se monteazã în:
a) firidã îngropatã sau semi - îngropatã în peretele exterior al clãdirii, în ziduri sau garduri;
b) firidã independentã sau alipitã de un perete exterior al clãdirii.
7.18. (1) Amplasarea construcţiilor pentru staţiile şi posturile de reglare sau reglare-mãsurare aferente reţelei de distribuţie se face pe domeniul public, conform precizãrilor din certificatul de urbanism, cu asigurarea obligatorie a accesului operatorului SD.
(2) Pentru cazuri excepţionale, cu avizul operatorului SD se pot construi staţii de sector de reglare sau reglare-mãsurare subterane, prevãzute cu ventilare şi cu mãsuri de evitare a pericolului de incendiu şi explozie.
(3) Construcţiile staţiilor de reglare sau reglare-mãsurare se executã din materiale incombustibile şi fãrã pod.
7.19. (1) Posturile de reglare-mãsurare nu se amplaseazã:
a) pe cãile de evacuare din clãdiri cu aglomerãri de persoane;
b) sub ferestrele clãdirilor şi în locuri neventilate.
(2) În cazul excepţional în care nu sunt condiţii tehnice şi existã spaţiu de amplasare a postului de reglare numai sub fereastrã, se vor realiza urmãtoarele mãsuri:
a) ţeava de evacuare a regulatoarelor de presiune se prelungeşte astfel încât sã evite pãtrunderea gazelor în interiorul clãdirii;
b) axul de manevrã al robinetelor postului se etanşeazã.
7.20. Firidele practicate în pereţii unei clãdiri se tencuiesc şi se sclivisesc la interior, în condiţii care sã nu permitã infiltrarea gazelor în clãdire.
7.21. Pardoseala staţiilor de reglare sau reglare-mãsurare se realizeazã:
a) din materiale de construcţii care nu produc scântei la lovire;
b) cu suporturi pentru rezemarea echipamentului.
7.22. Evacuarea din firide a eventualelor scãpãri de gaze naturale se asigurã prin goluri, dispuse în mod egal la partea superioarã şi inferioarã, însumând:
a) 8% din suprafaţa încãperii, la construcţiile independente ale staţiilor;
b) 2% din suprafaţa uşilor firidelor.
7.23. Iluminatul interior al staţiilor de reglare sau reglare-mãsurare se realizeazã:
a) natural, prin ferestre;
b) artificial, din exteriorul construcţiei.
7.24. Protecţia împotriva descãrcãrilor electrice, pentru staţiile de reglare sau reglare-mãsurare şi instalaţiile montate în exterior, se realizeazã conform prevederilor din legislaţia în vigoare.
7.25. Protecţia construcţiilor staţiilor de reglare sau reglare-mãsurare şi a instalaţiilor exterioare împotriva accesului persoanelor strãine se realizeazã prin împrejmuire.

Amplasarea şi montarea echipamentului de reglare-mãsurare

7.26. Panourile de reglare-mãsurare se amplaseazã în plan orizontal sau vertical, în funcţie de mãrime, pãstrându-se distanţe între elementele componente astfel încât sã se asigure posibilitatea întreţinerii şi exploatãrii.
7.27. (1) Pentru mãsurarea în scopuri comerciale a cantitãţilor de gaze naturale, se utilizeazã numai aparate de mãsurare aprobate conform legislaţiei metrologice în vigoare.
(2) Tipul aparatului de mãsurã, modul de amplasare şi condiţiile de montaj se stabilesc de proiectant, cu avizul operatorului SD, pe baza specificaţiilor tehnice date de producãtor.
7.28. Executanţii staţiilor de reglare sau reglare-mãsurare au obligaţia sã fixeze, pe distribuitorul fiecãrei trepte de reglare, plãcuţe metalice pe care au gravat:
a) denumirea producãtorului;
b) presiunea de încercare;
c) presiunea nominalã;
d) poziţia robinetului, "ÎNCHIS" sau "DESCHIS"
7.29. Elementele instalaţiei de reglare - mãsurare se protejeazã împotriva coroziunii.
7.30. La exterior, pe fiecare perete al staţiilor şi pe uşile staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare-mãsurare, se aplicã tãbliţe avertizoare pe care se înscrie:


┌──────────────────────────────────────┐
│ │
│ PERICOL DE EXPLOZIE │
│ APROPIEREA CU FOC STRICT │
│ OPRITĂ │
│ │
└──────────────────────────────────────┘



şi indicatorul pentru pericol de explozie, conform reglementãrilor în vigoare.

Instalaţii şi dispozitive auxiliare.

7.31. (1) Staţiile şi posturile de reglare a presiunii se doteazã cu echipament de securitate care sã previnã:
a) creşterea presiunii la ieşirea din regulator peste nivelul maxim al treptei de presiune;
b) creşterea presiunii peste nivelul admis la consumator;
c) scãderea presiunii sub nivelul minim de funcţionare al aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi ale consumatorului.
(2) Pe dispozitivele de securitate se înscrie, vizibil, presiunea de declanşare.
7.32. (1) Echipamentul de securitate se prevede:
a) fãrã armãturi de închidere pe derivaţia pe care este montatã supapa, atât înainte cât şi dupã aceasta;
b) cu conducte de evacuare la exterior, în atmosferã, care pot fi legate la un colector comun.
(2) Evacuarea gazelor de la echipamentul de securitate şi de la regulatoarele montate în posturi de reglare sau pe utilaje se face în aer liber la 0,5 m peste cel mai înalt punct al acoperişului:
a) staţiilor sau posturilor independente;
b) clãdirilor la care sunt alipite posturile sau în care se aflã utilajele.
(3) Capãtul liber al conductei de evacuare se prevede cu o curbã îndreptatã în jos sau cu o cãciulã de protecţie.
7.33. (1) Pe colectoarele şi distribuitoarele staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare-mãsurare se monteazã:
a) manometre prevãzute cu robinet de închidere;
b) armãturi pentru termometre.
(2) Pe colectoarele filtrelor se prevãd manometre.

8. INSTALAŢII INTERIOARE DE UTILIZARE

Utilizarea gazelor naturale în clãdiri
8.1. Utilizarea gazelor naturale este admisã numai în încãperi în care nu existã pericol de:
a) incendiu, prin aprinderea materialelor şi elementelor combustibile;
b) explozie a materialelor şi substanţelor combustibile/inflamabile aflate în interior;
c) intoxicare sau asfixiere a utilizatorilor cu gaze combustibile sau gaze de ardere.
8.2. Condiţii tehnice pentru funcţionarea în siguranţã a instalaţiilor interioare de utilizare a gazelor naturale combustibile:
a) volumul interior minim al încãperilor:
i) 18,0 mc pentru orice tip de încãpere, cu excepţia bucãtãriilor şi bãilor;
ii) 7,5 mc pentru bãi şi bucãtãrii.
b) asigurarea aerului necesar arderii;
c) ventilare naturalã sau mecanicã;
d) evacuarea totalã a gazelor de ardere în atmosferã;
e) suprafeţe vitrate: ferestre, luminatoare cu geamuri, uşi cu geamuri sau goluri, sau suprafeţe asimilate acestora: panouri care conform specificaţiei tehnice date de producãtori cedeazã la presiuni de cel puţin 1180 Pa (0,0118 bar).
8.3. (1) Toate încãperile în care se monteazã aparate consumatoare de combustibili gazoşi se prevãd, spre exterior sau spre balcoane/terase vitrate, cu suprafeţe vitrate, definite conform art. 8.2., lit. e), cu suprafaţa minimã totalã de:
a) 0,03 mp pentru fiecare mc de volum net de încãpere, în cazul construcţiilor din beton armat;
b) 0,05 mp pentru fiecare mc de volum net de încãpere, în cazul construcţiilor din zidãrie.
(2) Pentru cazul în care geamurile au o grosime mai mare de 4 mm sau sunt de construcţie specialã (securizat, tip Thermopan etc.) este obligatorie montarea detectoarelor automate de gaze cu limita de sensibilitate de cel puţin 2% metan (CH4) în aer, care acţioneazã asupra robinetului de închidere (electroventil) a conductei de alimentare cu gaze naturale a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi.
(3) În cazul utilizãrii detectoarelor, suprafaţa vitratã poate fi redusã la 0,02 mp pe mc de volum net de încãpere.
(4) Volumul net reprezintã volumul total al încãperii, din care se scade volumul elementelor de instalaţii sau de construcţii existente în încãpere, în care nu se pot acumula gaze.
8.4. În bãi nu sunt admise:
a) aparate consumatoare de combustibili gazoşi pentru prepararea instantanee a apei calde de consum;
b) aparate consumatoare de combustibili gazoşi pentru încãlzire centralã sau localã, prevãzute cu arzãtor atmosferic şi rupere de tiraj, chiar dacã au termostat de coş.
8.5. Fac excepţie de la prevederile art. 8.2., lit. a) şi art. 8.4., aparatele consumatoare de combustibili gazoşi la care prin tubulaturã etanşã se asigura accesul din exterior al aerului necesar arderii şi evacuarea în exterior sub presiune a gazelor de ardere (cu camerã de ardere etanşã şi tiraj forţat).
8.6. Debitul total al aparatelor cu flacãrã liberã care se pot instala într-o încãpere trebuie sã satisfacã condiţia: 15 mc volum interior de încãpere pentru fiecare metru cub debit instalat de gaze naturale.

Asigurarea aerului necesar arderii şi evacuarea gazelor arse

8.7. Pentru toate aparatele consumatoare de combustibili gazoşi racordate la coş sau cu flacãrã liberã se asigurã aerul necesar arderii şi evacuarea în exterior a gazelor de ardere, complet şi fãrã riscuri, astfel încât în atmosfera încãperii sã nu se depãşeascã concentraţia de noxe admisã de normele de protecţia muncii şi normele de protecţie a mediului.
8.8. (1) Aerul necesar arderii se asigurã în funcţie de raportul între volumul interior al încãperii V(i), în mc şi debitul nominal al aparatului consumator de combustibili gazoşi Q(n), în mc/h, astfel:
a) pentru cazul V(i)/Q(n) ≥ 30, se considerã cã prin neetanşeitãţile existente se asigurã aerul necesar pentru ardere;
b) pentru cazul V(i)/Q(n) < 30, se prevãd prize de acces aer direct din exteriorul construcţiei.
(2) Se excepteazã de la prevederile alin. (1), litera a) bucãtãriile din locuinţele cu încãlzire centralã, în care nu existã alte aparate consumatoare de combustibili gazoşi, la care se admite accesul aerului dintr-o încãpere vecinã prin realizarea unui gol spre aceastã încãpere, cu condiţia satisfacerii raportului V(i)/Q(n) ≥ 30, în care V(i) este volumul bucãtãriei plus volumul încãperii respective; dacã şi în încãperea vecinã, spre care este prevãzut golul, sunt instalate aparate consumatoare de combustibili gazoşi, raportul dintre suma volumelor celor douã încãperi [Σ V(i) = V(i1) + V(i2)] şi suma debitelor aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi din aceste încãperi [Σ Q(n) = Q(n1) + Q(n2)] trebuie sã fie Σ V(i)/Σ Q(n) ≥ 30.
(3) În cazul în care aerul necesar arderii nu poate fi asigurat prin neetanşeitãţi (cazul tâmplãriilor prevãzute cu garnituri de cauciuc etc.), indiferent de volumul încãperilor, se realizeazã prize de aer direct din exteriorul construcţiei.
8.9. (1) Suprafaţa golului pentru accesul aerului de ardere într-o încãpere în care se utilizeazã gazele naturale se determinã cu relaţia:
S = 0,0025 ● Q(i), în mp, unde Q(i) reprezintã debitul instalat în încãperea respectivã, în mc/h, iar coeficientul 0,0025 este dat în mp/(mc/h).
(2) Golul pentru accesul aerului de ardere se prevede la partea inferioarã a încãperii şi fãrã dispozitive de închidere sau reglaj; este interzisã obturarea golului de acces al aerului de ardere.
(3) La cazanele de încãlzire şi/sau preparare apã caldã, accesul aerului se face conform reglementãrilor specifice.
(4) În cazul în care accesul aerului de ardere se asigurã prin canale, secţiunile canalelor de aer se calculeazã luând în considerare rezistenţele aeraulice ale acestora.
8.10. La încãperile, independent de volumul lor, în care se instaleazã aparate cu flacãrã liberã, se prevãd canale sau grile de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere, dimensionate şi executate în conformitate cu standardele şi prescripţiile tehnice în vigoare.
8.11. Pentru bucãtãriile din construcţiile existente, construite fãrã canale de ventilare sau a cãror canale de ventilaţie au fost desfiinţate, în care sunt instalate aparate cu flacãrã liberã, se admite practicarea în peretele exterior sau în tocul ferestrei, la partea superioarã a încãperii, a unui gol (grilã de ventilare), pentru evacuarea gazelor de ardere.
8.12. Canalele sau grilele de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere:
a) se racordeazã la partea superioarã a încãperilor, cât mai aproape de plafon;
b) nu se prevãd cu dispozitive de închidere sau reglaj.
8.13. Evacuarea gazelor de ardere din bucãtãrii şi oficii se face prin tiraj natural organizat sau mecanic, utilizându-se:
a) canale individuale;
b) canale colectoare;
c) hote cu evacuarea gazelor de ardere în exterior.
8.14. (1) Evacuarea gazelor de ardere din hale de producţie se face, în funcţie de debitul rezultat şi de condiţiile locale, prin ventilare naturalã organizatã sau ventilare mecanicã.
(2) Alegerea tipului de ventilare şi dimensionarea instalaţiei se fac în funcţie de cantitatea de gaze de ardere, astfel încât sã nu se depãşeascã concentraţiile admise prin normele de protecţie a muncii şi normele de protecţie a mediului.
8.15. Pentru evacuarea eventualelor infiltraţii de gaze naturale, în toate cazurile, se asigurã ventilarea naturalã a subsolului clãdirilor prin orificii de ventilare efectuate pe conturul exterior al acestora, între încãperile din subsol, precum şi prin legarea subsolului clãdirilor la canale de ventilare naturalã, special destinate acestui scop, în afara ventilaţiilor naturale prevãzute pentru anexele apartamentelor sau clãdirilor.
8.16. Pentru evacuarea infiltraţiilor şi scãpãrilor de gaze care se pot acumula în casa scãrilor clãdirilor etajate, fãrã suprafeţe vitrate, se prevede la partea superioarã a acestora, în acoperişul clãdirii, un orificiu cu diametrul de 150 - 200 mm, prevãzut cu un tub racordat la un deflector.
8.17. Este interzisã racordarea la SD a clãdirilor care nu au asigurate mãsurile de ventilare prevãzute la art. 8.15. şi 8.16.
8.18. În încãperile în care existã risc de intoxicãri, incendii sau explozii cauzate de scãpãrile accidentale de gaze naturale acumulate, se prevãd detectoare automate de gaze dotate cu sisteme de semnalizare opticã sau alarmare acusticã la atingerea concentraţiilor periculoase şi cu comanda închiderii automate a admisiei gazelor naturale în instalaţii.
8.19. (1) Racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi la acelaşi canal de fum se face în urmãtoarele condiţii:
a) la înãlţimi diferite;
b) secţiunea canalului de fum sã poatã prelua debitele de gaze arse însumate ale tuturor aparatelor racordate la acesta.
(2) Secţiunile coşurilor de fum pentru evacuarea gazelor de ardere de la aparate consumatoare de combustibili gazoşi, cu un debit maxim de 7 mc/h, pot fi stabilite conform datelor din tabelul din Anexa 12.
(3) Evacuarea gazelor de ardere de la cazane de încãlzire şi/sau preparare apã caldã care nu se încadreazã în prevederile din tabelul din Anexa 12 se face conform prevederilor din reglementãrile specifice.
8.20. Racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi la coşuri de fum prin burlane din tablã metalicã, rigide sau flexibile, se admite în urmãtoarele condiţii (Anexa 25, fig. 13):
a) secţiunea burlanului este cel puţin egalã cu secţiunea racordului de ieşire din aparatul consumator de combustibili gazoşi;
b) porţiunea verticalã a burlanului, la ieşirea din aparatul consumator de combustibili gazoşi, este de cel puţin 0,4 m;
c) distanţa de la coşul de fum pânã la aparatul consumator de combustibili gazoşi este mai micã de 3 m;
d) dacã distanţa de la coşul de fum pânã la aparatul consumator de combustibili gazoşi depãşeşte 1 m, panta cãtre coşul de fum este de minim 8%;
e) îmbinarea şi racordarea la coşul de fum se executã cu asigurarea etanşeitãţii.
8.21. Este interzisã:
a) trecerea burlanelor dintr-o încãpere în alta, cu excepţia burlanelor etanşe, îmbinate prin sudurã;
b) montarea dispozitivelor de închidere sau obturare a secţiunii de ieşire a gazelor de ardere de la aparatele de consum individual (sobe, maşini de gãtit, cazane de încãlzire şi/sau preparare apã caldã, radiatoare etc.);
c) evacuarea gazelor de ardere în podurile caselor;
d) evacuarea gazelor de ardere direct prin pereţii exteriori ai clãdirilor, cu excepţia aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi prevãzute din fabricaţie cu astfel de evacuare;
e) racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi la canalele de fum aferente focarelor alimentate cu alt tip de combustibil (lemn, pãcurã, cãrbune etc.), cu excepţia aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi care au fost construite pentru alimentare mixtã (gaze naturale-combustibil lichid/solid).
8.22. (1) Burlanele de evacuare a gazelor arse se monteazã asigurându-se rezistenţa mecanicã a întregii tubulaturi şi etanşarea între tronsoanele care alcãtuiesc burlanul.
(2) Tronsoanele se introduc unul în altul în sensul curgerii gazelor.
(3) Pentru etanşarea tronsoanelor se folosesc numai materiale special destinate acestei operaţii.
(3) Racordarea burlanului la canalul de fum se realizeazã cu asigurarea etanşeitãţii.
(4) În spaţii cu pericol de explozie sau incendiu, nu se folosesc burlane din tablã.
8.23. Coşurile de fum executate din zidãrie de cãrãmidã se cãptuşesc la interior cu tuburi din aluminiu sau oţel inoxidabil.

Trasee şi condiţii tehnice de amplasare a conductelor

8.24. (1) La alegerea traseelor instalaţiilor de utilizare gaze naturale, condiţiile de securitate au prioritate faţã de orice alte condiţii.
(2) Fiecare unitate locativã se racordeazã la coloana sau instalaţia exterioarã comunã printr-o singurã derivaţie.
8.25. Instalaţiile de utilizare interioare, pentru fiecare clãdire civilã sau halã industrialã, se alimenteazã cu gaze naturale din instalaţia de utilizare exterioarã, prin unul sau mai multe puncte de intrare, cu condiţia ca instalaţiile interioare aferente fiecãrui punct de intrare sã nu se interconecteze.
8.26. Conductele instalaţiilor interioare de utilizare se amplaseazã suprateran, în spaţii uscate, ventilate, luminate şi circulate, cu acces permanent, inclusiv în subsolurile care îndeplinesc aceste condiţii şi se monteazã:
a) pe cât posibil, pe elemente rezistente ale construcţiei: pereţi, stâlpi, grinzi, plafoane;
b) pe stâlpi metalici sau de beton, montaţi special în acest scop sau în scopul susţinerii conductelor de gaze naturale, împreunã cu conducte pentru alte instalaţii.
8.27. Conductele orizontale din instalaţiile de utilizare se monteazã:
a) la partea superioarã a pereţilor, deasupra conductelor pentru alte instalaţii;
b) deasupra uşilor şi ferestrelor.
8.28. (1) Este interzisã trecerea conductelor instalaţiilor de utilizare prin:
a) apartamente diferite (dintr-un apartament în altul);
b) spaţii neventilate;
c) poduri ale clãdirilor, debarale, cãmãri, closete şi alte spaţii de acest fel, a conductelor cu îmbinãri fixe sau demontabile, dacã încãperile nu sunt ventilate;
d) coşuri şi canale de ventilaţie;
e) puţuri şi camere de ascensoare;
f) încãperi cu mediu corosiv sau cu degajare de noxe;
g) încãperi cu umiditate pronunţatã;
h) încãperi de depozitare a materialelor inflamabile;
i) subsoluri tehnice şi canale tehnice;
j) ghene sau nişe, inclusiv în spaţiul de sub acestea, în care sunt montate conducte pentru alte instalaţii;
k) locuri greu accesibile, în care întreţinerea normalã a conductelor nu poate fi asiguratã;
l) spaţii de depozitare;
m) spaţii de adãpostire din subsolul clãdirilor şi prin galerii de evacuare.
(2) Este interzisã montarea înglobatã a conductelor instalaţiilor de utilizare în elemente de construcţie (pereţi, planşee, pardoseli etc.)
(3) Se evitã trecerea conductelor prin camere de dormit neprevãzute cu aparate consumatoare de combustibili gazoşi.
(4) Când trecerea conductelor prin încãperi cu umiditate pronunţatã sau atmosferã corosivã este inevitabilã, se folosesc ţevi zincate sau protejate cu lacuri anticorosive sau se protejeazã conductele cu tuburi de protecţie.
8.29. (1) Fac excepţie de la art. 8.28., alin. (1), litera a) conductele instalaţiilor de utilizare existente.
(2) Înlocuirea instalaţiilor de utilizare la care se face referire în alin. (1), în cazul în care nu se modificã elemente de naturã tehnicã (debit instalat, presiune, mãsurare a consumului de gaze etc.), se poate realiza pe acelaşi traseu.
8.30. (1) Se admite montarea conductelor instalaţiilor de utilizare în şliţuri amenajate în perete (Anexa 25, fig. 12) sau în pardosealã.
(2) Şliţurile prevãzute la alin. (1) îndeplinesc urmãtoarele condiţii:
a) sunt acoperite cu capace perforate şi uşor demontabile;
b) sunt uscate şi aerisite;
c) au trasee cât mai scurte;
d) sunt prevãzute cu pantã, în cazul montãrii în pardosealã, pentru asigurarea scurgerii eventualelor infiltraţii de apã spre puncte de colectare;
e) au dimensiuni care sã permitã controlul şi repararea conductei.
8.31. Este interzisã:
a) montarea conductelor pentru alte instalaţii în canalele pentru conductele de gaze naturale;
b) intersectarea canalelor pentru conductele de gaze naturale cu canale pentru alte instalaţii sau comunicarea cu acestea.
8.32. Trecerea conductelor prin pereţi sau planşee se face:
a) protejatã în tub de protecţie;
b) fãrã îmbinãri în tubul de protecţie.
8.33. (1) Tuburile de protecţie pentru instalaţiile interioare se fixeazã rigid şi etanş de elementele de construcţie şi depãşesc faţa finitã a acestora cu:
a) 10 mm la pereţi şi plafoane;
b) 50 mm la pardoseli.
(2) Capetele tubului de protecţie se etanşeazã pe conducta instalaţiei de utilizare.
8.34. Conductele instalaţiilor de utilizare se amplaseazã astfel încât sã fie protejate împotriva degradãrii prin:
a) lovire directã sau trepidaţii;
b) contactul cu lichide corosive;
c) contactul îndelungat cu apa;
d) radiaţie sau conducţie termicã.
8.35. Distanţele minime între conductele de gaze naturale şi elementele celorlalte instalaţii se încadreazã în prevederile din prescripţiile tehnice de specialitate în vigoare.
8.36. Capetele conductelor instalaţiilor de utilizare la care nu sunt legate aparate consumatoare de combustibili gazoşi se închid obligatoriu cu dopuri din fontã sau oţel, etanşe, chiar dacã conductele respective sunt prevãzute cu robinete.
8.37. Este interzisã utilizarea conductelor de gaze naturale pentru orice alte scopuri, cum ar fi:
- legarea la pãmânt a altor instalaţii;
- realizarea prizelor de protecţie electricã;
- susţinerea cablurilor şi/sau conductorilor electrici, indiferent de tensiune şi curent;
- agãţarea sau rezemarea unor obiecte.
8.38. (1) În clãdirile de locuit cu mai mult de 3 niveluri, coloanele instalaţiilor de utilizare se monteazã, de regulã, în casa scãrilor.
(2) Se admite montarea coloanelor instalaţiilor de utilizare şi în exteriorul clãdirilor sau prin balcoane deschise, cu respectarea urmãtoarelor condiţii:
a) asigurarea accesului în vederea întreţinerii instalaţiilor de utilizare;
b) protejarea coloanelor cu mãşti ventilate (perforate) şi demontabile.

Aparate consumatoare de combustibili gazoşi

8.39. Alegerea şi montarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi se face cu respectarea instrucţiunilor producãtorului şi reglementãrilor în vigoare.
8.40. (1) Arzãtoarele cu panou radiant cu flacãrã deschisã sunt admise numai în spaţii ventilate corespunzãtor, cu asigurarea urmãtoarelor condiţii:
a) evitarea producerii incendiilor prin aprinderea materialelor ca urmare a efectului radiaţiilor termice;
b) încadrarea concentraţiei de noxe în limitele admise de reglementãrile în vigoare.
(2) În clãdirile civile şi de locuit nu se admite montarea arzãtoarele cu panou radiant cu flacãrã deschisã.
8.41. La instalaţiile cu arzãtoare automate sau comandate de la distanţã care nu sunt supravegheate permanent, se prevãd dispozitive automate de control, reglare şi semnalizare, care sã închidã automat alimentarea cu gaze naturale la:
- stingerea accidentalã a flãcãrii;
- lipsa gazelor naturale, a aerului de combustie sau a energiei electrice.

Racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi

8.42. Aparatele consumatoare de combustibili gazoşi se racordeazã rigid la instalaţiile interioare, cu excepţia cazurilor prevãzute la art. 8.43.
8.43. Aparatele consumatoare de combustibili gazoşi cu debit nominal sub 3 mc/h, precum şi arzãtoarele industriale independente utilizate la aparate mobile pot avea şi racorduri flexibile la instalaţia de utilizare, cu respectarea prevederilor art. 8.44.
8.44. (1) Racordurile flexibile se monteazã între robinetul de siguranţã şi aparatul consumator de combustibili gazoşi şi trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
a) presiunea nominalã pentru care a fost construit racordul sã fie egalã sau mai mare decât presiunea instalaţiei de gaze naturale la care se racordeazã;
b) lungime maximã de 1 m şi diametru minim 10 mm, în instalaţii de utilizare cu presiune joasã;
c) lungime maximã 20 m şi diametru maxim de 50 mm, în instalaţii industriale cu presiune pânã la 2 ● 10^5 Pa (2 bar);
d) trasee la vedere, fãrã sã treacã dintr-o încãpere în alta;
e) mãsuri de evitare a contactului cu corpuri calde;
f) mãsuri de evitare a întinderii excesive, agãţãrii, strivirii sau deteriorãrii;
g) mãsuri de protecţie la intemperii;
h) respectarea prescripţiilor de montaj impuse de producãtor.
(2) Racordurile flexibile nu se prevãd cu armãturi de închidere sau dispozitive de reglare.
(3) Nu se admite cuplarea a douã sau mai multe racorduri flexibile.
8.45. Conectarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi direct la conducta de distribuţie, fãrã regulator de presiune, este interzisã.

Armãturi de închidere

8.46. (1) Robinete de închidere se prevãd:
a) înaintea fiecãrui contor;
b) pe fiecare ramificaţie importantã;
c) pe fiecare conductã care alimenteazã grupuri de arzãtoare montate la aparate, mese de lucru, laboratoare etc.;
d) la baza fiecãrei coloane; dacã plasarea robinetelor de la baza coloanelor nu se poate face în condiţii de securitate şi esteticã corespunzãtoare, se admite montarea unui singur robinet pentru un grup de coloane care alimenteazã maxim 24 puncte de consum;
e) înaintea fiecãrui aparat consumator de combustibili gazoşi.
(2) Numãrul robinetelor de închidere care se monteazã înaintea fiecãrui aparat consumator de combustibil gazoşi sunt stabilite astfel:
a) în cazul aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi racordate rigid, care nu au robinet de manevrã propriu, douã robinete montate pe conductã;
b) în cazul aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi racordate prin racord flexibil, care nu au robinet de manevrã propriu, douã robinete montate pe conductã înaintea racordului flexibil;
c) în cazul aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi care au racord rigid şi robinet de manevrã propriu, un robinet;
d) în cazul aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi care au racord flexibil şi robinet de manevrã propriu, un robinet.

9. ECHIPAMENTE, INSTALAŢII, APARATE, PRODUSE ŞI PROCEDEE UTILIZATE ÎN SISTEMELE DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

9.1. (1) În sistemele de alimentare cu gaze naturale se utilizeazã numai echipamente, instalaţii, aparate, produse şi procedee care îndeplinesc una din condiţiile, în conformitate cu legislaţia în vigoare:
a) poartã marcajul european de conformitate CE;
b) sunt agrementate/certificate tehnic de cãtre un organism abilitat.
(2) În sistemele de alimentare cu gaze naturale se pot utiliza şi alte echipamente, instalaţii, aparate, produse şi procedee decât cele prezentate în prezentele norme tehnice, cu respectarea alin. (1).

Ţevi

9.2. (1) Ţevile care se folosesc la executarea oricãror lucrãri trebuie sã corespundã tipului, calitãţii şi caracteristicilor dimensionale prevãzute în proiectele de execuţie a lucrãrilor.
(2) Grosimea peretelui ţevii se calculeazã în funcţie de solicitãrile la care este supusã conducta şi gradul de agresivitate al solului.
(3) În sistemele de alimentare cu gaze naturale se interzice reutilizarea ţevilor.
9.3. (1) Ţevile din oţel utilizate la executarea conductelor se înscriu într-o gamã extrem de largã, în funcţie de calitatea oţelului, tipul şi dimensiunile ţevii.
(2) În sistemele de alimentare cu gaze naturale se interzice utilizarea ţevilor sudate longitudinal.
9.4. Panourile de mãsurare se confecţioneazã numai din ţeavã din oţel fãrã sudurã, laminatã la cald sau trasã la rece.
9.5. (1) La executarea conductelor din polietilenã se utilizeazã ţevi cu SDR 11 de tipul PE 80 sau PE 100, în funcţie de presiunea de regim.
(2) Ţevile din polietilenã au culoarea neagrã cu dungi longitudinale galbene sau sunt complet galbene.

Tuburi de protecţie, rãsuflãtori

9.6. (1) Tuburile de protecţie se confecţioneazã din oţel, polietilenã, beton sau alte materiale cu caracteristici similare.
(2) Protecţia conductelor ce subtraverseazã linii de cale feratã sau tramvai se realizeazã numai cu tuburi de protecţie din oţel.
(3) Se interzice montarea conductelor în tuburi de protecţie din oţel lângã sau la intersecţia cu cabluri electrice.
(4) Se interzice montarea conductelor în tuburi de protecţie din polietilenã:
a) lângã sau la intersecţia cu canale termice;
b) în carosabil, la preluarea sarcinilor mecanice.
9.7. Tuburile şi calotele rãsuflãtorilor se confecţioneazã din oţel. Capacele pentru rãsuflãtorile pozate în carosabil se confecţioneazã din fontã.

Fitinguri

Fitinguri pentru conducte din oţel
9.8. Din punct de vedere al funcţiei pe care o îndeplinesc, la realizarea conductelor se utilizeazã diferite tipuri de fitinguri: flanşe, mufe, coturi, curbe, ramificaţii, capace, nipluri, racorduri olandeze, reducţii etc.
Fitinguri pentru conducte din polietilenã
9.9. La realizarea de conducte din polietilenã sunt folosite urmãtoarele categorii de fitinguri:
a) coturi, teuri, reducţii, dopuri de capãt, mufe de legãturã etc., realizate prin procedeul de injecţie;
b) fitinguri de tranziţie PE-metal;
c) adaptor de flanşã, flanşã liberã şi garnituri de etanşare;
d) racorduri metalice cu etanşare prin compresiune pe pereţii ţevii;
e) racord mixt PE-metal din trei bucãţi (tip olandez) cu etanşare cu garniturã de cauciuc.

Armãturi de închidere şi securitate

9.10. Tipul de armãturi se alege în funcţie de treapta de presiune a instalaţiei pe care se monteazã.
9.11. Robinetele din polietilenã se monteazã îngropat cu tijã de acţionare de la suprafaţa solului.
9.12. (1) Armãturile metalice se monteazã:
a) îngropat, cu tijã de acţionare în cazul utilizãrii robinetelor izolate anticoroziv;
b) în cãmine.
(2) Robinetele metalice montate în cãmin se racordeazã la ţeava din polietilenã prin:
a) fiting de tranziţie PE -metal montat în exteriorul cãminului;
b) adaptor de flanşã.
9.13. Supapele de siguranţã sunt amplasate în aval de regulatorul de presiune.

Dispozitive pentru preluarea dilatãrii

9.14. Preluarea dilatãrilor se realizeazã prin:
a) compensatoare de dilatare;
b) configuraţia reţelelor.
9.15. Calculul variaţiei de lungime pentru conductele de distribuţie se realizeazã utilizând formula:

DELTA L = α L DELTA T

în care: DELTA L - variaţia de lungime, în mm;
α - coeficient de dilatare, în mm/mK;
L - lungimea de conductã luatã în considerare, în m;
DELTA T - variaţia de temperaturã luatã în considerare [K].

Aparate, regulatoare de presiune, contoare/sisteme şi echipamente de mãsurare

9.16. (1) Aparatele consumatoare de combustibili gazoşi, regulatoarele de presiune, contoarele/sistemele şi echipamentele de mãsurare trebuie sã corespundã scopului pentru care sunt utilizate;
(2) Alegerea şi dimensionarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi, regulatoarelor de presiune, contoarelor/sistemelor şi echipamentelor de mãsurare se efectueazã în conformitate cu reglementãrile în vigoare şi cu specificaţiile producãtorilor.

Materiale de etanşare

9.17. Garniturile de etanşare se aleg în funcţie de tipul suprafeţei de etanşare şi se executã din materiale compatibile cu condiţiile de lucru.
9.18. La îmbinãrile demontabile din oţel se folosesc urmãtoarele materiale pentru etanşare:
a) fuior de cânepã în combinaţie cu paste de etanşare;
b) bandã de teflon.

10. EXECUTAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

10.1. (1) În timpul executãrii sistemelor de alimentare cu gaze naturale se iau mãsuri pentru evitarea deteriorãrii instalaţiilor şi construcţiilor subterane sau supraterane aparţinând altor deţinãtori.
(2) La executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, înainte de montare, se verifica calitatea echipamentelor, instalaţiilor şi produselor.

Manipularea, transportul, depozitarea şi conservarea produselor

10.2. Executantul asigurã manipularea, transportul, depozitarea şi conservarea produselor astfel încât sã nu se producã deteriorãri ale acestora, în conformitate cu instrucţiunile impuse de producãtor.
10.3. Conductele şi fitingurile din polietilenã se depoziteazã în magazii închise, uscate, bine aerisite sau în locuri acoperite şi ferite de acţiunea directã a radiaţiilor solare şi a intemperiilor, la cel puţin 2 m distanţã de orice sursã de cãldurã.

Şanţuri pentru conducte subterane

10.4. (1) Adâncimea minimã a şanţului se stabileşte în conformitate cu art. 6.17.
(2) Lãţimea şanţului pentru conducte l(s), se stabileşte în funcţie de diametrul conductei D(n):
a) pentru D(n) < 100 mm, l(s) = 0,4 m;
b) pentru D(n) ≥ 100 mm, l(s) = 0,4 m + D(n).
(3) Gropile pentru sudare în punctele de îmbinare a tronsoanelor conductelor se realizeazã cu urmãtoarele dimensiuni:
a) lãţimea = lãţimea şanţului + 0,6 m;
b) lungimea = 1,2 m;
c) adâncimea = 0,6 m sub partea inferioarã a conductei.
(4) Pentru terenuri nisipoase, de umpluturã etc., lãţimea şanţului se stabileşte de la caz la caz, avându-se în vedere consolidarea pereţilor şanţului.
(5) Consolidarea pereţilor şanţurilor se face în funcţie de natura terenului şi adâncimea de pozare.
10.5. Lãţimea de desfacere a pavajelor pe fiecare laturã a şanţului l(d), este în funcţie de natura acestora:
a) pentru pavaje din piatrã cubicã, bolovani, calupuri, l(d) = 15 cm;
b) pentru pavaje din asfalt pe pat de beton, l(d) = 5 cm.
10.6. (1) Sãparea şanţurilor se face cu puţin timp înainte de montarea conductelor.
(2) Fundul şanţului se executã fãrã denivelãri, se curãţã de pietre, iar pereţii se executã fãrã asperitãţi.
(3) Fundul şanţului se acoperã cu un strat de 10 ... 15 cm de nisip de granulaţie 0,3 ... 0,8 mm.
10.7. (1) Pozarea conductelor din polietilenã se realizeazã numai dupã rãcirea corespunzãtoare a îmbinãrilor sudate.
(2) Conductele din polietilenã se aşeazã şerpuit în şanţ şi se acoperã cu un strat de nisip de minimum 10 cm.
(3) Dupã stratul de nisip, acoperirea conductei din polietilenã se efectueazã în straturi subţiri, cu pãmânt mãrunţit, prin compactare dupã fiecare strat.
10.8. (1) Conductele din oţel se aşeazã în şanţ astfel încât sã nu se deterioreze izolaţia.
(2) Umplerea şanţurilor se face în straturi subţiri cu grosime maximã de 20 cm, cu pãmânt mãrunţit sau nisip, prin compactare dupã fiecare strat, în cazul compactãrii manuale şi conform prevederilor din cartea utilajului de compactare, în cazul compactãrii mecanice.
(3) Folosirea dispozitivelor mecanice de compactare este admisã numai dupã realizarea stratului minim de protecţie a conductei, care se stabileşte în funcţie de adâncimea de acţionare a utilajului la gradul de compactare maximã.
10.9. Acoperirea conductei (pentru primii 50 cm deasupra conductei) se efectueazã într-o perioadã mai rãcoroasã a zilei, pe zone de 20 ... 30 m, avansând într-o singurã direcţie, pe cât posibil în urcare.
10.10. Se poate folosi forajul dirijat în cazul subtraversãrilor cãilor ferate, autostrãzilor, drumurilor naţionale şi altele asemenea.
10.11. (1) În dreptul rãsuflãtorilor, peste conducta din polietilenã care a fost acoperitã pe toatã lungimea cu un strat de nisip gros de 10 ... 15 cm, se adaugã un strat de piatrã mãruntã, gros de 15 cm, peste care se aşeazã calota rãsuflãtorii.
(2) În dreptul rãsuflãtorilor pentru conducte din oţel, conducta se înconjoarã pe o lungime de 50 cm cu un strat de nisip gros de 5 ... 10 cm peste care se adaugã un strat de piatrã de râu cu granulaţia 5 ... 8 mm, gros de 15 cm peste care se aşeazã calota rãsuflãtorii.

Montarea conductelor

10.12. (1) Pregãtirea ţevilor în vederea executãrii conductelor:
a) ţevile se curãţã la interior şi exterior;
b) capetele ţevilor se protejeazã cu capace împotriva pãtrunderii de corpuri strãine.
(2) Pe toatã durata montajului, executantul lucrãrii are obligaţia respectãrii condiţiilor prevãzute la alin. (1).
10.13. (1) Conductele şi branşamentele din polietilenã sunt însoţite pe întreg traseul de un fir trasor, în scopul identificãrii traseului şi a determinãrii integritãţii acestora.
(2) Firul trasor este un conductor de cupru monofilar, cu secţiunea minimã de 1,5 mmp, cu izolaţie corespunzãtoare unei tensiuni de strãpungere minimã de 5 kV.
(3) Firul trasor se fixeazã de-a lungul generatoarei superioare a conductei din polietilenã, la distanţe de maxim 4 m, cu bandã adezivã.
(4) La montarea firului trasor se au în vedere normele specifice executãrii subterane a reţelelor electrice.
(5) În zonele fãrã construcţii se vor monta la distanţe de 300 m cutii de acces la firul trasor.
(6) Capãtul firului trasor montat pe branşamente se fixeazã cu bandã adezivã de capãtul branşamentului, dupã ieşirea din pãmânt.
10.14. Montarea conductelor se face astfel încât sã nu se producã tensionarea mecanicã a acestora.
10.15. La conductele din oţel montate suprateran, susţinerea se realizeazã, de regulã, cu suporturi tip pentru instalaţii.
10.16. (1) Susţinerea conductelor supraterane pe elementele de construcţii se realizeazã cu elemente de susţinere de tip console, coliere (bride, brãţãri) etc. în funcţie de diametru, la distanţe de:
a) 1,5 .... 8,0 m între punctele de susţinere;
b) 20 .... 30 mm între conducte şi elementele de construcţii.
(2) Între elementele de susţinere şi conducta metalicã se asigurã o rezistenţã de izolaţie de minim 1MΩ.
10.17. Se asigurã electrosecuritatea porţiunilor supraterane prin legarea directã sau, în cazul reţelelor protejate catodic, indirectã (prin dispozitive specifice), a acestora la o prizã de împãmântare a cãrei rezistenţã de dispersie este de maxim 4Ω.
10.18. Pentru realizarea schimbãrilor de direcţie, ramificaţiilor şi modificãrilor diametrelor conductelor din oţel, se pot utiliza:
a) fitinguri filetate, numai la instalaţii supraterane cu D(n) pânã la 90 mm;
b) curbe, coturi, teuri forjate;
c) curbe din ţeavã trasã la cald, pentru sudare:
i) curbate la rece pe maşini speciale, pentru D(n) pânã la 100 mm;
ii) curbate la cald, pentru D(n) pânã la 500 mm:
d) curbe din segmente, pentru conducte cu D(n) peste 350 mm, controlate integral prin metode nedistructive.
e) ramificaţii cu D(n) minim de 20 mm sudate direct pe conducte cu D(n) de cel puţin 40 mm;
f) ramificaţii prin mufe sudate pe conducta cu D(n) minim 20 mm pentru ramificare cu D(n) mai mic sau egal decât conducta;
g) reducţii.
10.19. Pentru realizarea schimbãrilor de direcţie, ramificaţiilor şi modificãrilor diametrelor conductelor din polietilenã se pot utiliza:
a) fitinguri (mufe, coturi, teuri, reducţii etc.) realizate prin injecţie;
b) fitinguri mecanice (mufe, coturi, teuri, reducţii etc.) cu etanşare pe peretele exterior al ţevii;
10.20. (1) La curbarea ţevilor din oţel se respectã razele minime de curburã.
(2) Curbarea ţevilor din polietilenã se realizeazã fãrã aport de cãldurã.
(3) Raza minimã de curburã pentru ţevile din PE SDR 11 este de 30 D(n).
10.21. Se recomandã ca racordarea branşamentelor la conductele de distribuţie din oţel sã se facã în funcţie de diametrul acestora:
a) pentru D(n) pânã la 80 mm inclusiv, prin intermediul unei piese de racordare (teu de branşament), fãrã scoaterea din funcţiune a conductei de distribuţie;
b) pentru D(n) mai mare de 80 mm, se racordeazã prin sudare directã pe conducta de distribuţie, cu scoaterea temporarã din funcţiune, fãrã piesa de racord, şi se prevãd cu un robinet.
10.22. (1) La capãtul branşamentului executat din ţeavã din oţel racordat la reţeaua de presiune medie/redusã se monteazã (Anexa 25, fig. 3):
a) un robinet de branşament;
b) o piesã electroizolantã, în aval de robinetul de branşament;
c) unul sau mai multe regulatoare de presiune sau dupã caz, o staţie de reglare-mãsurare.
(2) La capãtul branşamentului executat din ţeavã din oţel racordat la reţeaua de presiune joasã se monteazã:
a) un robinet de branşament;
b) o piesã electroizolantã, în aval de robinetul de branşament.
(3) Pentru robinetul de branşament se utilizeazã robinet cu sferã, montat suprateran.
(4) Branşamentele ramificate se echipeazã în conformitate cu alin. (1) respectiv alin. (2), considerându-se fiecare ramificaţie ca fiind un capãt de branşament.
10.23. (1) Racordarea branşamentelor la conductele de distribuţie din polietilenã se face în funcţie de diametrul acestora:
a) pentru D(n) pânã la 63 mm inclusiv, prin intermediul unui teu de branşament, fãrã scoaterea din funcţiune a conductei de distribuţie;
b) pentru D(n) mai mare de 63 mm prin intermediul unui fiting de ramificaţie.
(2) În situaţia de la alin. (1), lit. b), se prevede un robinet de secţionare pentru D(n) mai mare de 110 mm.
10.24. (1) Conductele de distribuţie din polietilenã se perforeazã dupã efectuarea sudurii teului de branşament cu branşamentul propriu zis.
(2) Perforarea conductelor din polietilenã se realizeazã cu dispozitive specifice acestei operaţii.
10.25. (1) Legãtura branşamentului din polietilenã cu postul de reglare sau cu instalaţia de utilizare se face prin intermediul capãtului de branşament, denumit şi riser.
(2) Capetele de branşament sunt de douã tipuri:
a) fãrã anod de protecţie, la care trecerea polietilenã/oţel se realizeazã deasupra solului, în partea verticalã a capãtului de branşament, pentru diametre de 32 ... 63 mm (Anexa 25, fig. 14 şi 15);
b) cu anod de protecţie, la care trecerea polietilenã/oţel se realizeazã subteran, în partea orizontalã a capãtului de branşament, pentru diametre de 75 mm şi mai mari (Anexa 25, fig. 16).
10.26. (1) La capãtul branşamentului executat din ţeavã din polietilenã racordat la reţeaua de presiune medie/redusã se monteazã (Anexa 25, fig. 9):
a) un robinet de branşament;
b) unul sau mai multe regulatoare de presiune sau dupã caz, o staţie de reglare-mãsurare.
(2) La capãtul branşamentului executat din ţeavã din polietilenã racordat la reţeaua de presiune joasã se monteazã un robinet de branşament;
(3) Pentru robinetul de branşament se utilizeazã robinet cu sferã, montat suprateran.
(4) Branşamentele ramificate se echipeazã în conformitate cu alin. (1) respectiv alin. (2), considerându-se fiecare ramificaţie ca fiind un capãt de branşament.
10.27. Deasupra conductelor şi branşamentelor montate subteran, pe toatã lungimea traseului, la o înãlţime de 35 cm de generatoarea superioarã a acestora, este obligatorie montarea unei benzi de avertizare din materiale plastice de culoare galbenã cu o lãţime minimã de 15 cm şi inscripţionatã «Gaze naturale - Pericol de explozie» (Anexa 25, fig. 17).
10.28. În scopul sectorizãrii reţelelor de distribuţie, în funcţie de configuraţia acestora, se prevãd robinete de secţionare.
10.29. În funcţie de conţinutul de impuritãţi al gazelor naturale, în puncte convenabil alese ale reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare exterioare, se monteazã, dupã caz:
a) separatoare de impuritãţi;
b) refulatoare, prevãzute cu câte 2 robinete.
10.30. (1) Robinetele, îmbinãrile cu flanşe şi/sau dispozitivele de dilatare pot fi montate suprateran sau subteran, conform specificaţiilor producãtorului.
(2) Se evitã montarea subteranã a pieselor electroizolante; atunci când montarea lor suprateranã nu este posibilã, ele pot fi montate şi subteran, conform specificaţiilor producãtorului.
10.31. (1) Înainte de intrarea în clãdiri a instalaţiei de utilizare se monteazã, în loc accesibil, un robinet de incendiu, marcat corespunzãtor.
(2) Se monteazã un singur robinet de incendiu în instalaţia de utilizare aferentã unei clãdiri, amplasat înaintea primei ramificaţii a instalaţiei.
10.32. În cazul în care distanţa dintre robinetul de ieşire din postul sau staţia de reglare şi robinetul de incendiu este sub 5 m, se poate renunţa la robinetul de ieşire din postul sau staţia de reglare.
10.33. În instalaţiile cu un singur contor, dacã distanţa între robinetul de incendiu şi contor nu depãşeşte 5 m, robinetul de incendiu ţine loc de robinet de contor.
10.34. Robinetele de incendiu plasate la înãlţimea de peste 2 m se prevãd cu scarã metalicã fixã de acces şi platformã pentru manevrare.
10.35. (1) Montarea conductelor în tuburi de protecţie se face astfel încât sã nu existe îmbinãri pe toatã lungimea tubului.
(2) Pentru tuburi de protecţie cu lungimi peste 6 m, se admit numai îmbinãri prin sudare care în mod justificat nu se pot evita.
(3) Pentru cazul prezentat la alin. (2) toate sudurile se verificã obligatoriu prin metode nedistructive.
10.36. Conductele sau fitingurile din polietilenã nu se deformeazã la cald în vederea montãrii.
10.37. (1) Capacul cãminului de vizitare se monteazã deasupra axului vertical al robinetului şi se prevede cu gãuri de ventilare.
(2) În cazul mai multor robinete montate în acelaşi cãmin, se asigurã acces direct la acestea de la suprafaţã.
10.38. (1) Confecţionarea rãsuflãtorilor pentru carosabil şi/sau perete, se face din ţeavã din oţel cu diametrul de D(n) 50 mm sau din alte materiale cu rezistenţã mecanicã similarã sau superioarã.
(2) Pentru evitarea degradãrii conductelor din polietilenã sau a izolaţiei anticorosive a conductelor din oţel de cãtre dispozitivul de curãţire a rãsuflãtorilor, rãsuflãtorile la care se monteazã capac au calotã prevãzutã cu opritor.

Executarea îmbinãrilor

10.39. (1) Îmbinãrile demontabile ale conductelor din oţel se executã cu piese de racord:
a) fitinguri;
b) flanşe din oţel asamblate cu şuruburi.
(2) Îmbinãrile nedemontabile ale conductelor din oţel se realizeazã prin sudurã.
10.40. Îmbinarea conductelor din oţel montate subteran se face prin sudurã, cu excepţia îmbinãrii capului protector al teului de branşament, care se îmbinã prin înşurubare.
10.41. (1) Ramificaţia dintr-o conductã subteranã este admisã prin racord direct, sudat pe conductã sau prin teu de ramificaţie.
(2) Dacã diametrul ramificaţiei depãşeşte 50% din diametrul conductei, îmbinarea se consolideazã în mod corespunzãtor.
10.42. (1) Îmbinarea conductelor din oţel montate suprateran este admisã prin:
a) fitinguri, la diametre pânã la:
i) 100 mm (4 inch), pentru presiunea joasã şi redusã;
ii) 20 mm (3/4 inch), pentru presiunea medie.
b) sudurã, la diametre peste 20 mm (3/4 inch), la orice presiune, cu asigurarea caracteristicilor de sudabilitate;
d) sudurã oxiacetilenicã în instalaţiile de utilizare la diametre mai mici de 20 mm (3/4 inch), cu asigurarea caracteristicilor de sudabilitate;
(2) Se acordã prioritate îmbinãrilor prin sudurã la conductele montate suprateran.
10.43. Ramificaţia din conductele montate suprateran este admisã prin:
a) fitinguri la conducte cu diametrul pânã la 100 mm;
b) sudurã la conducte cu diametrul mai mare de 100 mm.
10.44. Îmbinãri prin flanşe se admit la:
a) conducte subterane, numai la armãturi (vane) sau la legãturile de separare electricã montate în cãmine de vizitare, cu izolarea anticorozivã corespunzãtoare;
b) în staţii şi posturi de reglare sau reglare-mãsurare;
c) conducte şi armãturi cu diametrul mai mare de 50 mm, montate suprateran.
10.45. Îmbinãri prin fitinguri tip racord olandez se admit numai la:
a) regulatoare de presiune pentru debit mic;
b) contoare volumetrice cu membranã;
c) aparatele consumatoare de combustibili gazoşi, dupã robinetul de siguranţã montat pe conductã;
d) montarea armãturilor în instalaţiile exterioare de utilizare.
10.46. (1) Îmbinãrile sudate la conductele din oţel se executã:
a) în funcţie de modul de realizare:
i) cap la cap;
ii) cu manşon, pentru conducte supuse la eforturi mari în terenuri accidentate sau montate în terenuri cu agresivitate mare şi la traversãri de obstacole, în interiorul tuburilor de protecţie;
iii) cu niplu interior, pentru conducte cu diametrul interior peste 100 mm.
b) În funcţie de procedeul de sudurã:
i) cu flacãrã oxiacetilenicã, pânã la diametrul de 100 mm;
ii) cu arc electric, pentru orice diametru.
(2) Sudurile executate la conductele de distribuţie amplasate pe arterele de circulaţie pot fi întãrite cu eclise.
(3) Numãrul ecliselor se stabileşte în funcţie de diametrul conductei:
a) 50 < D(n) ≤ 150 - 3 buc;
b) 150 < D(n) ≤ 300 - 4 buc;
c) D(n) > 300 - 6 buc.
10.47. (1) Îmbinãrile prin sudurã se executã de sudori autorizaţi de organisme abilitate, conform reglementãrilor în vigoare;
(2) Este obligatorie marcarea sudurilor, conform reglementãrilor în vigoare;
(3) Procedeele de sudare utilizate sunt certificate, conform reglementãrilor în vigoare.
10.48. (1) Se evitã sudarea în condiţii meteorologice improprii; pentru situaţii speciale se iau mãsurile de realizare impuse de tehnologia de sudare (paravane, corturi, preîncãlzirea capetelor etc.).
(2) Este interzisã rãcirea forţatã a sudurilor.
10.49. (1) Îmbinãrile prin sudurã pentru conductele din oţel trebuie sã corespundã clasei de calitate II.
(2) Clasa de calitate a îmbinãrilor sudate se indicã în proiectul de execuţie a lucrãrilor.
(3) Controlul calitãţii sudurilor se face vizual şi prin metode nedistructive legal aprobate.
(4) Controlul nedistructiv al sudurilor la conductele din oţel este obligatoriu la reţele şi instalaţii subterane, rezultatele consemnându-se în buletine de examinare a calitãţii sudurilor, emise de un laborator autorizat.
(5) Toate sudurile de poziţie se verificã prin control nedistructiv de cãtre personal certificat/autorizat, conform reglementãrilor în vigoare.
10.50. (1) Îmbinarea conductelor din polietilenã se realizeazã prin sudurã (fuziune) sau cu fitinguri mecanice nedemontabile (etanşare prin presare pe pereţii ţevilor).
(2) Îmbinarea ţevilor şi fitingurilor din polietilenã se realizeazã cu aparate de sudurã care sunt agrementate tehnic de cãtre organismele abilitate.
(3) Aparatele de sudurã sunt supuse reviziilor tehnice în conformitate cu cãrţile tehnice aferente.
(4) Reviziile tehnice ale aparatelor de sudurã se fac de cãtre unitãţile de service ale furnizorului de aparate şi la intervale de timp precizate de producãtor.
(5) Îmbinãrile prin sudurã se executã de sudori autorizaţi de organisme abilitate, conform reglementãrilor în vigoare;
10.51. Îmbinarea conductelor şi fitingurilor din polietilenã, în funcţie de dimensiuni, se realizeazã prin urmãtoarele procedee:
a) sudurã cap la cap, pentru diametre de cel puţin 75 mm;
b) electrofuziune, pentru orice diametru;
c) compresie, între conducte şi fitinguri cu strângere mecanicã, pentru diametre cuprinse între 32 şi 63 mm.
10.52. Fitingurile cu strângere mecanicã sunt nedemontabile şi sunt alcãtuite din:
a) corp;
b) inel interior;
c) garnituri de etanşare.
10.53. Îmbinãrile între conductele din polietilenã şi conductele din oţel se realizeazã cu:
a) fitinguri de tranziţie polietilenã (PE) - metal pentru diametre nominale cuprinse între 32 şi 630 mm;
b) cu adaptor de flanşã, flanşã liberã şi garnituri de etanşare pentru diametre de 250 mm şi mai mari;
c) racorduri metalice cu etanşare prin compresiune pe pereţii ţevii;
d) racord mixt polietilenã (PE) - metal din trei bucãţi (tip olandez) cu etanşare cu garniturã de cauciuc.
10.54. (1) Racordarea capetelor de branşament la branşamentul propriu-zis se realizeazã cu mufe prin electrofuziune.
(2) Capetele de branşament au un marcaj care indicã adâncimea pânã la care pot fi îngropate.
(3) Distanţa minimã între suprafaţa solului şi filetul ţevii din oţel este de 100 mm (Anexa 25, fig. 14).
10.55. (1) Fitingurile din PE 100 pot fi utilizate la îmbinarea conductelor din PE 100 şi PE 80, cu condiţia respectãrii regimurilor de sudare recomandate de producãtorii fitingurilor şi a ţevilor.
(2) Fitingurile din PE 80 pot fi utilizate la îmbinarea conductelor din PE 80.
10.56. Controlul calitãţii sudurilor pentru conducte din PE se face vizual şi, dupã caz, prin metode nedistructive, conform prevederilor proiectului de execuţie a lucrãrilor.
10.57. Nu se admit nici un fel de intervenţii pentru corectarea oricãror tipuri de îmbinãri.

Montarea aparatelor de mãsurã, control şi reglaj

10.58. Aparatele de mãsurã, control şi reglaj se verificã şi se monteazã conform instrucţiunilor producãtorilor şi/sau a altor reglementãri specifice tipului de aparat.

Montarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi

10.59. Montarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi se face în conformitate cu reglementãrile tehnice şi instrucţiunile de montaj date de producãtor, dupã recepţia instalaţiei de utilizare.
10.60. (1) Robinetele de manevrã şi de siguranţã se monteazã astfel încât sã fie ferite de acţionãri necontrolate.
(2) Poziţionarea robinetului de manevrã al aparatului consumator de combustibili gazoşi trebuie sã permitã acţionarea acestuia astfel încât utilizatorul sã poatã supraveghea aprinderea focului.
10.61. Aparatele consumatoare de combustibili gazoşi se monteazã conform instrucţiunilor date de producãtori, de cãtre operatori economici autorizaţi de organisme abilitate, conform reglementãrilor specifice.
10.62. La trecerea de la alt combustibil la combustibilul gazos:
a) aparatele consumatoare de combustibili, altele decât gazele naturale, se adapteazã la combustibilul gazos;
b) canalele de fum, coşurile şi tirajul se verificã şi remediazã, dupã caz;

Verificarea şi controlul în timpul executãrii lucrãrilor

10.63. Operatorul SD are obligaţia de a controla, în timpul executãrii, calitatea lucrãrilor pentru reţelele de distribuţie, sub aspectele pe care le considerã necesare.
10.64. Executantul trebuie sã respecte prevederile proiectului şi ale reglementãrilor în vigoare şi sã efectueze toate verificãrile impuse de acestea.
10.65. Rezultatele verificãrilor se consemneazã într-un proces verbal de lucrãri ascunse (Anexa 7), care se semneazã de instalatorul autorizat al executantului, beneficiar şi operatorul SD, pentru cel puţin urmãtoarele operaţiuni:
a) realizarea sudurilor;
b) tipul şi calitatea izolaţiei anticorosive;
c) verificarea rezistenţei de izolaţie dupã umplerea completã a şanţului cu pãmânt (verificare pentru care se specificã numãrul şi data buletinului de verificare a calitãţii izolaţiei, emis de un laborator de specialitate autorizat);
d) respectarea distanţelor de siguranţã faţã de alte instalaţii;
e) traversarea traseelor altor instalaţii;
f) adâncimea de pozare a conductelor.
10.66. Stadiul fizic al unei lucrãri care se poate proba independent şi care nu mai poate continua fãrã acceptul scris al beneficiarului, proiectantului şi executantului, constituie fazã determinatã şi se supune verificãrii potrivit legii.

11. PROTECŢIA ECHIPAMENTELOR ŞI A CONDUCTELOR DIN OŢEL ÎMPOTRIVA COROZIUNII

11.1. Toate echipamentele şi conductele metalice se protejeazã împotriva coroziunii în funcţie de modul de montare subteran sau suprateran.
11.2. Protecţia echipamentelor şi a conductelor supraterane se face prin grunduire şi vopsire, operaţiuni care se executã dupã efectuarea verificãrilor la presiune.
11.3. Alegerea tipului şi calitãţii protecţiei conductelor subterane din oţel se face în funcţie de: rezistivitatea solului (agresivitatea solului), prezenţa curenţilor de dispersie în zona în care se monteazã conducta (respectiv valorile acestora), potenţialul conductã/sol, rezultate din determinãri specifice efectuate de un laborator autorizat, cu respectarea prescripţiilor tehnice specifice.
11.4. (1) Protecţia conductelor subterane executate din oţel se face prin:
a) izolaţie de bazã (cu materiale rezistente la mediul coroziv: bitum, materiale plastice etc.);
b) izolaţie de bazã şi protecţie catodicã.
(2) Izolaţia de bazã se executã astfel încât sã se asigure continuitatea protecţiei pe întregul traseu al conductei.
(3) Protecţia mecanicã a izolaţiei cu bitum se executã prin aplicarea peste ultimul strat a unui strat din materiale corespunzãtoare acestui scop.
11.5. (1) Suprafaţa ţevilor se curãţã înainte de izolare cu dispozitive speciale (de preferinţã prin sablare) îndepãrtându-se complet rugina şi urmele de grãsime.
(2) Ţevile cu defecte de suprafaţã vizibile se retrag de la izolare.
11.6. Izolaţia anticorozivã de bazã a tuburilor de protecţie din oţel respectã condiţiile de izolare impuse conductelor de gaze.
11.7. (1) Izolarea conductelor din oţel se face de cãtre producãtor (ţevi preizolate) sau în staţii autorizate.
(2) La ieşirea din sol a conductelor, pe conductã se aplicã, pe o lungime de 0,5 m, izolaţie anticorozivã care respectã cel puţin tipul de izolaţie aplicat conductei îngropate.
(3) Se admite izolarea la locul de montaj la: îmbinãri, corectarea degradãrilor produse în timpul manipulãrii şi transportului conductelor, intervenţii pentru remedierea defectelor, precum şi în situaţia prezentatã la alin. (2).
(4) Verificarea calitãţii izolaţiei se face conform reglementãrilor în vigoare.

Protecţia catodicã a conductelor din oţel

11.8. Pentru asigurarea electrosecuritãţii conductelor şi instalaţiilor aferente şi pentru efectuarea determinãrilor privind starea de coroziune, conductele din oţel aparţinând SD şi, dupã caz, instalaţiile exterioare de utilizare din oţel, se prevãd cu:
a) posturi de mãsurare a parametrilor specifici (potenţial, curent, rezistenţã etc.) care se monteazã pe tronsoanele de conductã în conformitate cu prescripţiile tehnice în vigoare;
b) piese electroizolante.
11.9. (1) Determinãrile de potenţial se efectueazã:
a) în posturile de mãsurare, în cazul conductelor din oţel fãrã branşamente şi în cazul branşamentelor din polietilenã racordate la conducte din oţel;
b) direct pe branşamente, în situaţia conductelor din oţel prevãzute cu branşamente din oţel.
(2) Diagramele de înregistrare a valorilor potenţialului conductã/sol se anexeazã la cartea tehnicã a construcţiei.
11.10. În cazul în care nu a fost aplicatã iniţial protecţia catodicã, operatorul SD stabileşte, pe baza mãsurãtorilor specifice, necesitatea aplicãrii acesteia.
11.11. Piesele electroizolante se monteazã în SD din oţel:
a) pe fiecare branşament, înainte de intrarea în staţiile şi posturile de reglare sau reglare-mãsurare;
b) pe traseele conductelor, acolo unde este necesar;
c) la ieşirea din staţiile de reglare sau reglare-mãsurare.

12. VERIFICĂRI ŞI PROBE DE REZISTENŢĂ ŞI ETANŞEITATE LA PRESIUNE A SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

12.1. Verificãrile de rezistenţã şi etanşeitate la presiune a SD şi a instalaţiilor de utilizare se efectueazã de cãtre executant pe parcursul realizãrii lucrãrilor.
12.2. Probele de rezistenţã şi etanşeitate la presiune a SD şi a instalaţiilor de utilizare se efectueazã de cãtre executant, în prezenţa delegatului operatorului SD, la terminarea lucrãrilor în vederea recepţiei.
12.3. (1) Verificãrile şi probele de rezistenţã şi etanşeitate la presiune se efectueazã cu:
a) aer comprimat, în reţelele de distribuţie, posturile de reglare sau reglare-mãsurare şi instalaţiile de utilizare;
b) apã, în staţiile de reglare sau reglare-mãsurare.
(2) Valorile presiunilor sunt date în tabelul 8.


Tabelul 8 - PRESIUNI PENTRU EFECTUAREA VERIFICĂRILOR ŞI PROBELOR DE
REZISTENŢĂ ŞI ETANŞEITATE


┌────┬───────────────────────────┬──────────────────────┬──────────────────────┐
│ │ │ Presiunea pentru │ Presiunea pentru │
│Nr. │Categoria instalaţiilor │ verificarea şi proba │verificarea şi proba │
│crt.│şi treapta de presiune │ de rezistenţã, în Pa │de etanşare, în Pa şi │
│ │ │ şi în bar │ în bar │
├────┼───────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┤
│ 1. │Reţele de distribuţie şi │ │ │
│ │instalaţii de utilizare │ │ │
│ │subterane: │ │ │
│ │1.1. Presiune medie*) │ 9 ● 10^5 (9) │ 6 ● 10^5 (6) │
│ │1.2. Presiune redusã │ 4 ● 10^5 (4) │ 2 ● 10^5 (2) │
│ │1.3. Presiune joasã │ 2 ● 10^5 (2) │ 1 ● 10^5 (1) │
├────┼───────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┤
│ 2. │Staţii şi posturi de │ │ │
│ │reglare sau reglare- │ │ │
│ │mãsurare, având în amonte: │ │ │
│ │2.1. Presiune medie │ 9 ● 10^5 (9) │ 6 ● 10^5 (6) │
│ │2.2. Presiune redusã │ 4 ● 10^5 (4) │ 2 ● 10^5 (2) │
├────┼───────────────────────────┼──────────────────────┼──────────────────────┤
│ 3. │Instalaţii de utilizare │ │ │
│ │supraterane: │ │ │
│ │3.1. Presiune medie │ 9 ● 10^5 (9) │ 6 ● 10^5 (6) │
│ │3.2. Presiune redusã │ 4 ● 10^5 (4) │ 2 ● 10^5 (2) │
│ │3.3. Presiune joasã │ 1 ● 10^5 (1) │ 0, 2 ● 10^5 (0,2)** │
└────┴───────────────────────────┴──────────────────────┴──────────────────────┘



___________
*) În cazul reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare realizate din PE 80, proba de rezistenţã se face la 6 ● 10^5 (6 bar) şi proba de etanşeitate se face la 4 ● 10^5 Pa (4 bar).
**) Cu manevrarea armãturilor.

12.4. Pentru conductele din oţel care se monteazã subteran se recomandã efectuarea verificãrilor înainte de coborârea acestora în şanţ.
12.5. (1) Efectuarea verificãrilor şi probelor de rezistenţã şi etanşeitate la presiune a reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare din polietilenã se efectueazã dupã rãcirea, la nivelul temperaturii exterioare, a ultimei suduri efectuate pe tronsonul respectiv.
(2) În cazul în care recepţia branşamentelor din polietilenã se efectueazã independent de recepţia conductei la care se racordeazã, probele de etanşeitate şi rezistenţã la presiune a branşamentelor se executã înainte de perforarea conductei.
12.6. Efectuarea verificãrilor şi probelor la presiune a sistemelor de alimentare se realizeazã la presiuni conform datelor din tabelul 9, astfel:
a) verificarea se efectueazã pe tronsoane de pânã la 500 m şi se considerã corespunzãtoare dacã presiunea se menţine constantã timp de minim 4 ore;
b) proba se efectueazã pe conductele terminate şi se considerã corespunzãtoare dacã presiunea se menţine constantã timp de 24 de ore.
12.7. Timpul de realizare a probei de rezistenţã la presiune este de 1 orã, iar pentru proba de etanşeitate la presiune este de 24 de ore.
12.8. (1) La efectuarea probelor de rezistenţã şi etanşeitate, aparatele de bazã pentru mãsurarea presiunii şi temperaturii sunt de tipul cu înregistrare continuã, cu verificarea metrologicã în termen de valabilitate.
(2) Clasa de exactitate a aparatelor de mãsurã trebuie sã fie de minimum 1,5.
(3) Pe lângã aparatele de bazã, se monteazã în paralel aparate de control indicatoare de presiune şi de temperaturã, având aceeaşi clasã de exactitate cu cea a aparatelor de bazã.
(4) Înregistrarea parametrilor de presiune şi temperaturã pe diagramã sau pe protocolul tipãrit dat de echipamentul electronic, constituie dovada probelor de rezistenţã şi de etanşeitate.
(5) Înregistrarea parametrilor de presiune şi temperaturã se dateazã şi semneazã de cãtre responsabilul metrolog al operatorului SD, instalatorul autorizat al constructorului, beneficiar şi conţine şi urmãtoarele date:
a) lungimea şi diametrul tronsonului de conductã supus probelor;
b) datele de identificare şi verificare ale aparatelor de mãsurare.
(6) La efectuarea probelor de rezistenţã şi etanşeitate pentru branşamente şi instalaţii de utilizare nu este necesarã utilizarea aparatelor de mãsurare cu înregistrare continuã a presiunii şi a temperaturii.
12.9. Verificãrile şi probele de rezistenţã şi etanşeitate la presiune se efectueazã dupã egalizarea temperaturii aerului din conductã cu temperatura mediului ambiant.
12.10. Timpul necesar pentru egalizarea temperaturii este în funcţie de volumul conductei, conform valorilor date în tabelul 9.


Tabelul 9 - TIMPUL NECESAR PENTRU EGALIZAREA TEMPERATURII


┌──────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Timp necesar pentru egalizarea temperaturii conductei │
│ │ montate │
│Volumul conductei,├────────────────────────────────┬──────────────────────────┤
│ în mc │ Subteran, în ore │ Suprateran, în minute │
│ ├────────────────┬───────────────┼──────────────────────────┤
│ │ OL │ PE │ OL; PE │
├──────────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────────────────┤
│ 0.1 │ 0,50 │ 0,75 │ 9 │
├──────────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────────────────┤
│ 0.2 │ 0,75 │ 1,00 │ 20 │
├──────────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────────────────┤
│ 0.3 │ 1,00 │ 1,50 │ 30 │
├──────────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────────────────┤
│ 0.5 │ 1,50 │ 2,00 │ 40 │
├──────────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────────────────┤
│ 1 │ 2,00 │ 3,00 │ 50 │
├──────────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────────────────┤
│ 2 │ 2,50 │ 3,75 │ 60 │
├──────────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────────────────┤
│ 3 │ 3,00 │ 4,50 │ 75 │
├──────────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────────────────┤
│ 4 │ 4,00 │ 6,00 │ 90 │
├──────────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────────────────┤
│ 5 │ 5,00 │ 7,50 │ 90 │
├──────────────────┼────────────────┼───────────────┼──────────────────────────┤
│ 10 şi mai mare │ 8,00 │ 12,00 │ 120 │
└──────────────────┴────────────────┴───────────────┴──────────────────────────┘



12.11. Corespondenţa între lungimea, diametrul şi volumul conductelor este prezentatã în tabelul 10.


Tabelul 10 - VOLUMUL CONDUCTELOR ÎN FUNCŢIE DE DIAMETRUL
ŞI LUNGIMEA ACESTORA




┌──────────┬────────┬───────────┬─────┬────┬────┬─────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬─────┐
│ │ │ . V [mc] │0.001│0.01│0.05│0.075│0.1│0.15│0.30│0.60│0.90│ 1 │1.5 │ 2 │ 5 │ 10 │
│Diametrul,│D(e) x │ . . . . .│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ în inch │g, în mm│ ├─────┴────┴────┴─────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┤
│ │ │V(unitar), │ Lungimea conductei, în m │
│ │ │în mc/m │ │
├──────────┼────────┼───────────┼────┬─────┬────┬─────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬─────┤
│ 1 │ 32 x 3 │5,31● 10^-4│ 1,9│ 18,8│ 94│ 141│188│ 283│ 565│1131│1696│1884│2825│3769│9423│18848│
├──────────┼────────┼───────────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 1 1/4 │ 38 x 3 │8,04● 10^-4│ 1,2│ 12,4│62,2│ 93│124│ 187│ 373│ 746│1120│1224│1866│2488│6220│12441│
├──────────┼────────┼───────────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 1 1/2 │ 48 x 3 │1,38● 10^-3│ - │ 7,2│ 36│ 54│ 72│ 108│ 217│ 433│ 650│ 722│1083│1444│3611│ 7221│
├──────────┼────────┼───────────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 2 │57 x 3.5│2,55● 10^-3│ - │ 3,9│19,6│ 29│ 39│ 59│ 118│ 235│ 353│ 392│ 588│ 784│1960│ 3921│
├──────────┼────────┼───────────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 2 1/2 │73 x 3.5│3,22● 10^-3│ - │ 3,11│15,6│ 23│ 31│46,6│ 93│ 187│ 280│ 311│ 466│ 622│1555│ 3110│
├──────────┼────────┼───────────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 3 │89 x 3.5│5,28● 10^-3│ - │ - │ 9,5│ 14,2│ 19│ 28│ 57│ 114│ 170│ 189│ 284│ 379│ 947│ 1894│
├──────────┼────────┼───────────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 4 │ 108 x 4│7,85● 10^-3│ - │ - │ 6,4│ 9,6│ 13│ 19│ 38│ 76│ 115│ 127│ 191│ 255│ 637│ 1274│
├──────────┼────────┼───────────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 5 │ 133 x 4│1,23● 10^-2│ - │ - │ 4│ 6│ 8│ 12│ 24│48,9│ 73│ 81│ 122│ 163│ 408│ 815│
├──────────┼────────┼───────────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 6 │ 168 x 5│1,96● 10^-2│ - │ - │ - │ 3,8│ 5│ 7,7│ 15│ 31│ 46│ 51│ 76│ 102│ 255│ 510│
├──────────┼────────┼───────────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 8 │ 219 x 6│3,36● 10^-2│ - │ - │ - │ - │ 3│ 4,5│ 8,9│ 18│26,7│ 30│ 44│ 59│ 149│ 297│
├──────────┼────────┼───────────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 10 │ 273 x 7│5,27● 10^-2│ - │ - │ - │ - │ - │ 2,8│ 5,7│11,4│ 17│ 19│ 28│ 38│ 95│ 190│
├──────────┼────────┼───────────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 12 │ 324 x 8│7,45● 10^-2│ - │ - │ - │ - │ - │ - │ 4│ 8│ 12│ 13│ 20│ 27│ 67│ 134│
├──────────┼────────┼───────────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 14 │ 377 x 9│1,01● 10^-1│ - │ - │ - │ - │ - │ - │ 3│ 5,9│ 8,9│ 10│ 15│ 20│ 49│ 99│
├──────────┼────────┼───────────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 16 │ 419 x 9│1,26● 10^-1│ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ 4,8│ 7│ 8│11,9│ 16│ 40│ 79│
├──────────┼────────┼───────────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 20 │ 530 x 9│2,06● 10^-1│ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ 4,4│ 4,9│ 7,3│ 9,7│ 24│ 48│
├──────────┼────────┼───────────┼────┼─────┼────┼─────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ 24 │ 620 x 9│2,84● 10^-1│ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ 5,3│ 7│17,6│ 35│
└──────────┴────────┴───────────┴────┴─────┴────┴─────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┘



12.12. În timpul verificãrilor şi probelor nu se admit pierderi de presiune.
12.13. Condiţiile de efectuare a probelor şi rezultatele acestora se consemneazã în procesul verbal de recepţie tehnicã, conform modelului din Anexa 1.
12.14. Este interzisã remedierea defectelor la conducte şi branşamente în timpul efectuãrii probelor.
12.15. (1) Efectuarea probelor de rezistenţã a conductelor din staţiile şi posturile de reglare sau reglare-mãsurare se face cu blindarea la ambele capete ale contoarelor şi regulatoarelor.
(2) Probele de etanşeitate se fac cu toate dispozitivele şi echipamentele montate în stare de funcţionare.
12.16. (1) La extinderi de instalaţii de utilizare, conductele se probeazã în aceleaşi condiţii ca orice instalaţie nouã.
(2) Sunt exceptate derivaţiile din instalaţiile de utilizare supraterane în funcţiune, care nu depãşesc lungimea de 4 m; acestea se verificã cu spumã de sãpun sau cu alte tehnologii de verificare a etanşeitãţii, sub presiunea gazelor din conductã.
12.17. Se supun probelor de presiune şi etanşeitate şi porţiunile de conducte înlocuite sau modificate din instalaţiile existente.

13. RECEPŢIA TEHNICĂ ŞI PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE LA TERMINAREA LUCRĂRILOR

13.1. (1) Recepţia tehnicã şi punerea în funcţiune a lucrãrilor din cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale se face de operatorul SD, dupã anunţarea de cãtre executant a terminãrii lucrãrilor, printr-un document scris.
(2) Efectuarea recepţiei tehnice şi punerea în funcţiune se confirmã pe bazã de documente încheiate conform Anexelor 1, 2, 3, 4, 5, 6 şi 7.

Recepţia tehnicã a lucrãrilor

13.2. (1) Operaţiile tehnice necesare pentru recepţia tehnicã a lucrãrilor se fac, conform legislaţiei în vigoare, de executant, în prezenţa operatorului SD, membrilor comisiei de recepţie, executantului şi proiectantului.
(2) Pentru toate lucrãrile se prezintã documentaţia tehnicã de execuţie şi documentele privitoare la realizarea şi exploatarea lucrãrilor, cu toate modificãrile aduse pe parcursul executãrii lucrãrilor.
13.3. Pentru conductele de distribuţie, în care se includ şi branşamentele, se prezintã în plus faţã de prevederile cuprinse la art. 13.2., alin. (2):
a) fişa tehnicã a conductei de distribuţie gaze naturale/branşamentului (Anexa 9/Anexa 10);
b) pe planul avizat, poziţia cotatã a armãturilor, schimbãrilor de direcţie, rãsuflãtorilor, sudurilor de poziţie, cãminelor, adâncimea de pozare a conductei etc.;
c) certificatul de calitate al ţevilor;
d) factura de procurare a ţevilor şi armãturilor;
e) buletinele de examinare a sudurilor, emise de un laborator autorizat pentru controlul nedistructiv al sudurilor;
f) buletin de verificare a calitãţii protecţiei anticorosive, emis de un laborator autorizat;
g) proces verbal pentru lucrãri ascunse, însoţit şi de buletinul de verificare a calitãţii protecţiei anticorosive a conductelor subterane (dupã umplerea completã a şanţului cu pãmânt) şi de asigurare a electrosecuritãţii porţiunilor de conductã supraterane (rezistenţa de dispersie a prizelor de împãmântare/electrosecuritate), eliberat de un laborator autorizat (Anexa 7);
h) valoarea declaratã a investiţiei;
i) autorizaţia de construire;
j) procesul verbal de recepţie a reparaţiei drumului, semnat de administraţia domeniului public;
k) referatul de prezentare întocmit de proiectant cu privire la modul în care a fost executatã lucrarea.
13.4. Pentru staţii şi posturi de reglare sau reglare-mãsurare, se prezintã în plus faţã de prevederile cuprinse la art. 13.2., alin. (2):
a) fişa tehnicã a staţiei de reglare-mãsurare (Anexa 11);
b) certificate de conformitate/agremente tehnice pentru elementele componente;
c) certificatele de calitate pentru materialele folosite;
d) factura de procurare a echipamentului;
e) valoarea declaratã a investiţiei;
f) proces verbal de încercãri, pentru staţiile confecţionate în atelier;
g) buletin de verificare a prizei de împãmântare şi respectarea prevederilor de electrosecuritate;
h) referatul de prezentare întocmit de proiectant cu privire la modul în care a fost executatã lucrarea.
13.5. Recepţia tehnicã constã în:
a) verificarea documentelor de recepţie;
b) verificarea calitãţii lucrãrilor şi a concordanţei acestora cu documentaţia de execuţie avizatã, cu prevederile din autorizaţia de construire, precum şi cu avizele şi condiţiile de execuţie impuse de autoritãţile competente;
c) efectuarea probelor de rezistenţã şi de etanşeitate de cãtre executant în prezenţa delegatului operatorului SD;
d) întocmirea procesului-verbal de recepţie tehnicã.

Punerea în funcţiune a instalaţiilor

13.6. Operaţiile tehnice necesare pentru punerea în funcţiune a instalaţiilor se fac de executant, în prezenţa operatorului SD şi a beneficiarului, dupã caz.
13.7. Punerea în funcţiune se face pe baza procesului-verbal de recepţie tehnicã, dupã încheierea contractului de furnizare a gazelor naturale.
13.8. (1) Racordarea conductelor noi de distribuţie şi a branşamentelor la conductele în funcţiune se face de operatorul SD, la solicitarea scrisã a reprezentantului legal al executantului.
(2) Operaţiile de închidere a sectorului, anunţarea abonaţilor şi redeschiderea sectorului se efectueazã de formaţia de exploatare a operatorului SD.
13.9. Îmbinãrile care s-au executat dupã proba de presiune, pentru cuplarea noilor instalaţii la cele în funcţiune, se verificã la presiunea din conductã sau din instalaţie.
13.10. Înainte de punerea în funcţiune a reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare, se face refularea aerului:
a) prin capãtul opus punctului de racordare, la conductele de distribuţie în funcţiune;
b) prin robinetele montate în amonte de regulatoare, la branşamentele cu posturi de reglare;
c) prin refulator sau prin robinetele manometrului de pe colectorul de ieşire din staţie, la branşamentele cu staţii de reglare sau reglare - mãsurare, când acestea nu sunt prevãzute cu refulator;
d) prin robinetele aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi şi a unui racord flexibil scos în exteriorul clãdirii prin ferestrele încãperilor, la instalaţiile de utilizare.
13.11. La punerea în funcţiune a staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare - mãsurare se efectueazã urmãtoarele operaţiuni:
a) se verificã legarea la centura de împãmântare a pãrţilor metalice conform prevederilor art. 7.10, alin (1).;
b) se verificã şi se închid toate armãturile staţiei sau postului de reglare;
c) se verificã şi se închid toate punctele de ardere şi toate capetele instalaţiei;
d) se deschide robinetul staţiei la branşament sau la instalaţia din amonte;
e) se leagã instalaţiile în aval de staţia sau postul de reglare;
f) se pune în funcţiune staţia, postul sau instalaţia de utilizare.
13.12. La punerea în funcţiune a instalaţiilor de utilizare, se urmãreşte comportarea regulatoarelor şi aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi, verificându-se stabilitatea şi aspectul calitativ al flãcãrii, cu:
a) toate aparatele consumatoare în funcţiune;
b) un singur arzãtor în funcţiune (cu debitul cel mai mic din instalaţie);
c) controlul arderii se realizeazã folosind aparate pentru analiza gazelor arse.
13.13. (1) La fiecare aparat consumator de combustibili gazoşi se verificã modul în care se face evacuarea gazelor de ardere, în urmãtoarele situaţii:
a) funcţionarea individualã a arzãtoarelor/aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi;
b) funcţionarea simultanã a tuturor aparatelor, în cazul racordãrii la acelaşi coş de fum a mai multor aparate consumatoare de combustibili gazoşi.
(2) În cazul funcţionãrii defectuoase a evacuãrii gazelor arse se procedeazã la:
a) amânarea punerii în funcţiune, pânã la remedierea canalelor sau coşului de fum;
b) sigilarea robinetelor aparatului consumator de combustibili gazoşi.
13.14. Aparatele consumatoare de combustibili gazoşi racordate la coş se pun în funcţiune numai dupã ce consumatorul prezintã dovada, nu mai veche de 30 zile, de verificare şi curãţire a coşurilor de fum printr-o unitate abilitatã.
13.15. (2) La punerea în funcţiune a oricãrei instalaţii de utilizare, delegatul operatorului SD are urmãtoarele obligaţii:
a) sã monteze contorul de gaze naturale;
b) sã verifice încheierea contractului de furnizare gaze;
c) sã instruiascã consumatorul pentru folosirea corectã a instalaţiei de utilizare;
d) sã încheie cu consumatorul şi instalatorul autorizat pentru execuţie proces-verbal de punere în funcţiune, conform Anexei 5.
e) sã predea consumatorului instrucţiunile privind modul de utilizare corectã a gazelor naturale, prevãzute în Anexa 8.
13.16. (1) Pentru lucrãrile aferente SD (conducte, branşamente şi staţii şi posturi de reglare sau reglare-mãsurare), înainte de punerea în funcţiune, investitorul predã operatorului SD cartea tehnicã a construcţiei.
(2) Cartea tehnicã a construcţiei conţine, conform legislaţiei în vigoare, documentaţia privind: proiectarea, execuţia, recepţia, punerea în funcţiune şi exploatarea SD;
13.17. Documentaţia privind proiectarea, întocmitã în conformitate cu art. 2.7., care se ataşeazã cãrţii tehnice a construcţiei se completeazã, dupã cum urmeazã:
a) pentru conductele din SD, cu planul conductelor efectiv montate pe traseul real;
b) pentru branşamente, cu planul branşamentului şi schemã izometricã pe care se indicã diametrul, lungimea, punctul de racord, debitul instalaţiei de utilizare, poziţia şi caracteristicile constructive ale armãturilor şi pieselor electroizolante;
c) pentru staţii şi posturi de reglare sau reglare-mãsurare, cu planul lucrãrilor executate şi schema izometricã pe care se indicã diametrele şi lungimile panourilor, distribuitoarelor, poziţia regulatoarelor, armãturilor, flanşelor de mãsurare, poziţia şi caracteristicile contoarelor, punctele de intrare şi ieşire cu precizarea presiunilor, capacitatea de reglare şi mãsurare a staţiei/postului, poziţia ţãruşilor şi platbandelor aferente sistemului de împãmântare.
13.18. Pe planurile precizate la art. 13.17. se menţioneazã, dupã caz:
a) distanţele de identificare faţã de repere fixe, distanţele între suduri, locul sudurilor de poziţie, diametrele conductelor, locul schimbãrilor de diametru şi al schimbãrilor de direcţie, lungimea fiecãrui tronson de conductã, pe diametre şi lungimea totalã a conductei, locul de intersecţie cu alte conducte, distanţele pânã la alte instalaţii întâlnite în sãpãturã, construcţii sau obstacole subterane, locul armãturilor;
b) detalii de montaj la schimbãrile de direcţie sau diametre, la traversarea altor conducte sau construcţii subterane, pentru punctele de racord ale branşamentelor sau conductelor, pentru dispozitivele de închidere şi profiluri transversale în punctele aglomerate cu instalaţii subterane, la subtraversãri de cãi ferate, drumuri, cursuri de ape.
13.19. Fiecare piesã desenatã care se ataşeazã cãrţii tehnice a construcţiei se completeazã cu datele de identificare ale proiectantului şi executantului şi se semneazã şi se ştampileazã de aceştia.

14. EXPLOATAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

14.1. Exploatarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale, numite în continuare SD, se efectueazã prin personal autorizat, de cãtre operatori economici titulari ai licenţei de distribuţie a gazelor naturale acordatã de cãtre ANRE, numiţi în continuare operatori SD.
14.2. (1) Exploatarea instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale aparţinând consumatorilor persoane juridice poate fi efectuatã de cãtre:
a) personal propriu, desemnat prin ordin scris de cãtre conducãtorul unitãţii şi autorizat de cãtre ANRE. Acest personal nu este abilitat sã efectueze verificãri şi revizii tehnice periodice;
b) operatori economici autorizaţi de cãtre ANRE;
c) operatori SD.
14.3. Exploatarea instalaţiilor de utilizare aparţinând consumatorilor casnici, cu excepţia verificãrii şi a reviziei tehnice periodice, poate fi efectuatã de aceştia şi, dupã caz, de fochişti autorizaţi pentru exploatarea centralelor termice, conform Instrucţiunilor de utilizare a gazelor naturale primite la punerea în funcţiune a instalaţiei de utilizare a gazelor naturale sau la cerere.
14.4. Instrucţiunile de utilizare a gazelor naturale sunt elaborate conform prevederilor prezentelor norme tehnice şi a prescripţiilor tehnice de folosire a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi, elaborate de producãtor şi se întocmesc conform cu Anexa 8.
14.5. (1) Verificarea şi revizia tehnicã periodicã a instalaţiilor de utilizare este obligatorie pentru toţi consumatorii.
(2) Realizarea operaţiilor de verificare şi revizie tehnicã periodicã se efectueazã de cãtre un operator economic autorizat de cãtre ANRE, selectat de cãtre consumator.
(3) Verificarea şi revizia tehnicã periodicã a instalaţiilor de utilizare se executã pe baza documentaţiilor tehnice care au stat la baza executãrii instalaţiei de utilizare, avizate de operatorul SD, existente la operatorul SD şi/sau la consumator.
14.6. (1) Operatorul SD completeazã la zi documentele necesare exploatãrii sistemului de alimentare cu gaze naturale, dupã cum urmeazã:
a) schema de ansamblu a SD, cu amplasarea staţiilor de reglare-mãsurare de predare, staţiilor de reglare sau reglare-mãsurare de sector, posturilor de reglare sau reglare-mãsurare, robinetelor de secţionare şi branşamentelor la consumatorii industriali, marcate prin semne şi culori convenţionale;
b) planurile conductelor, scara 1:500, cu repere faţã de puncte fixe;
c) fişele tehnice completate la zi pentru conducte, branşamente, posturi şi staţii de reglare sau reglare-mãsurare aparţinând SD pe care îl opereazã, întocmite conform prevederilor din Normele tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.
d) documentaţia tehnicã a instalaţiilor de utilizare;
e) registrul de evidenţã a reclamaţiilor şi defectelor din SD, conform Anexei 13;
f) registrul de evidenţã a reclamaţiilor şi defectelor din instalaţiile de utilizare, conform Anexei 14;
g) registrul de evidenţã a accidentelor tehnice, conform Anexei 15;
h) registrul de evidenţã zilnicã a parametrilor pentru staţiile de reglare-mãsurare supravegheate, conform Anexei 16.
(2) Operatorul SD este obligat sã deţinã un exemplar din cartea construcţiei pentru SD/alte obiective pentru care are licenţa de distribuţie a gazelor naturale şi sã o completeze la zi; pentru cazul în care nu existã cartea tehnicã a construcţiei, se va elabora releveul construcţiei.
14.7. Pentru toţi consumatorii, operatorul SD ţine la zi evidenţa debitelor aprobate şi a debitelor puse în funcţiune.
14.8. (1) Operatorul SD are dreptul sã sisteze alimentarea cu gaze naturale a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi şi a instalaţiilor de utilizare care nu sunt conforme cu prevederile legale.
(2) Operatorul SD procedeazã conform alin. (1):
a) la solicitarea în scris a furnizorului de gaze naturale;
b) în situaţia în care aceste neconformitãţi sunt constatate ca urmare a activitãţii specifice operatorului SD.
(3) Operatorul SD asigurã primirea reclamaţiilor şi rezolvarea acestora.

EXPLOATAREA SD

A. Exploatarea conductelor şi branşamentelor
14.9. Operatorul SD este obligat sã efectueze verificarea şi revizia tehnicã a conductelor şi branşamentelor.
14.10. (1) Verificarea tehnicã a conductelor şi branşamentelor, în vederea depistãrii eventualelor scãpãri de gaze, se face periodic, cu detectoare de gaze, verificate metrologic conform prevederilor legislaţiei în vigoare şi se efectueazã de cãtre operatorul SD, conform regulamentelor proprii, în funcţie de:
a) starea tehnicã şi vechimea conductelor şi branşamentelor;
b) densitatea construcţiilor şi nivelul de risc în funcţie de destinaţia acestora;
c) intensitatea traficului;
d) numãr de defecte/kilometru;
e) alte condiţii locale specifice;
f) tipul conductelor, oţel sau polietilenã (PE).
(2) Verificarea tehnicã periodicã a conductelor şi branşamentelor se executã la intervale de timp precizate în Anexa 17.
(3) Echipa care efectueazã verificarea are în componenţã cel puţin un instalator autorizat ANRE.
14.11. Controlul scãpãrilor de gaze naturale se efectueazã:
a) pe toatã lungimea traseelor conductelor şi branşamentelor şi în posturile/staţiile de reglare sau reglare-mãsurare;
b) în cãminele altor reţele de utilitãţi subterane amplasate în domeniul public la o distanţã de minim 5 m faţã de conductele de gaze naturale.
14.12. Dupã efectuarea verificãrii tehnice a conductelor şi branşamentelor, echipa care a efectuat verificãrile consemneazã în ordinul de serviciu, întocmit conform cu Anexa 18, constatãrile fãcute şi mãsurile luate în vederea diminuãrii/eliminãrii neconformitãţilor.
14.13. (1) La constatarea unor scãpãri de gaze în SD care impun intervenţie de urgenţã, se anunţã imediat biroul de reclamaţii care consemneazã sesizarea în registrul de evidenţã a reclamaţiilor şi defectelor din SD, întocmit conform cu Anexa 13.
(2) În situaţia menţionatã la alin. (1), echipa care efectueazã verificãrile ia de urgenţã primele mãsuri, dupã caz:
a) opreşte sau deviazã circulaţia autovehiculelor şi pietonilor în zonã;
b) asigurã evacuarea în atmosferã a scãpãrilor de gaze prin deschiderea capacelor cãminelor aferente conductei de gaze şi ale altor reţele subterane existente în zonã;
c) ridicã capacele rãsuflãtorilor GN;
d) supravegheazã zona pânã la sosirea echipei de intervenţie a operatorului SD;
e) verificã existenţa acumulãrilor de gaze în imobilele din vecinãtatea defectului şi dispune mãsuri în consecinţã.
14.14. (1) În cazul constatãrii prezenţei unor scãpãri de gaze într-o construcţie, se anunţã imediat biroul de reclamaţii, care consemneazã sesizarea în registrul de evidenţã a reclamaţiilor şi defectelor din instalaţiile de utilizare, întocmit conform cu Anexa 14.
(2) În situaţia menţionatã la alin. (1), echipa de intervenţie sositã la solicitarea constatatorului, acţioneazã astfel:
a) interzice accesul cu foc sau cu surse de producere a scânteilor;
b) întrerupe alimentarea cu gaze naturale;
c) efectueazã aerisirea încãperilor;
d) localizeazã defectul şi nu pãrãseşte zona pânã la eliminarea totalã a gazelor din imobil;
e) anunţã dispeceratul operatorului SD;
f) extinde controlul pe întreaga zonã unde este posibilã infiltrarea gazelor.
14.15. (1) Revizia tehnicã a conductelor şi branşamentelor se realizeazã la maxim 2 ani, prin efectuarea urmãtoarelor operaţii:
a) curãţirea tijelor şi eventuala reparare a rãsuflãtorilor;
b) manevrarea robinetelor şi remedierea neetanşeitãţilor acestora şi a defecţiunilor constatate;
c) curãţirea cãminelor de vizitare;
d) completarea cu capace a cãminelor de vizitare, acolo unde capacele lipsesc;
e) refacerea marcajelor pe traseul conductelor, unde este cazul;
f) controlul staţiilor de protecţie catodicã;
g) verificarea continuitãţii firului trasor pentru conductele din PE cu aparaturã adecvatã; în cazul constatãrii unor discontinuitãţi, acestea se remediazã imediat.
(2) Constatãrile se menţioneazã în fişele tehnice ale conductelor şi ale branşamentelor, întocmite conform cu Anexa 9, respectiv cu Anexa 10 din Normele tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.
14.16. Pentru reţelele protejate catodic, o datã la 30 zile, se efectueazã controlul funcţionãrii staţiilor de protecţie catodicã; constatãrile se menţioneazã în ordinul de serviciu, întocmit conform cu Anexa 18.
14.17. Înlocuirea conductelor de gaze naturale sau a unor porţiuni din acestea se face în funcţie de:
a) starea tehnicã;
b) numãr de defecte/kilometru;
c) agresivitatea solului şi valorile curenţilor de dispersie;
d) modernizarea carosabilului şi infrastructurii sistemelor de utilitãţi;
e) necesitatea redimensionãrii;
f) schimbarea regimului de presiune etc.
14.18. Înlocuirea capacelor la cãminele de vizitare se face imediat dupã constatarea deteriorãrii sau lipsei acestora.
14.19. În cazul conductelor situate pe strãzi care urmeazã a fi supuse modernizãrii, se verificã în prealabil prin sondaj starea tehnicã a conductelor, stabilindu-se mãsurile necesare pentru asigurarea funcţionãrii în condiţii de siguranţã.
14.20. Efectuarea intervenţiilor sau executarea cuplãrii conductelor noi la conductele în funcţiune se face în raport de complexitatea şi natura lucrãrilor, prin:
a) închiderea şi/sau depresurizarea reţelei;
b) reducerea presiunii de regim în reţea şi utilizarea dispozitivelor speciale de cuplare.
14.21. (1) Întreruperea planificatã a alimentãrii cu gaze naturale pentru efectuarea de lucrãri în SD se face numai dupã anunţarea consumatorilor afectaţi de întrerupere, înainte cu minimum 48 ore.
(2) Perioada minimã de întrerupere a alimentãrii cu gaze naturale este de 3 ore.
(3) Perioada minimã de întrerupere poate fi diminuatã dacã consumatorii sunt anunţaţi în totalitate de reluarea alimentãrii cu gaze naturale.
14.22. (1) În cazul întreruperilor accidentale, reluarea alimentãrii cu gaze naturale se face dupã anunţarea prealabilã a consumatorilor afectaţi de întrerupere cu minimum 3 ore înainte de aceasta.
(2) Perioada minimã de întrerupere poate fi diminuatã dacã consumatorii sunt anunţaţi în totalitate de reluarea alimentãrii cu gaze naturale.
14.23. Trecerea unei conducte la un regim de presiune superioarã celei pentru care a fost construitã se face cu respectarea Normelor tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.
14.24. Operaţiile de intervenţie pe conducte în funcţiune se fac numai pe baza programelor de lucru aprobate, care trebuie sã conţinã minimum urmãtoarele precizãri:
a) mãsuri tehnice care sã excludã pericolul de accidente;
b) personalul autorizat al operatorului SD, desemnat pentru intervenţie;
c) mãsurile de apãrare împotriva incendiilor, prevãzute de regulamentele în vigoare.

B. Exploatarea staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare-mãsurare
14.25. (1) Staţiile şi posturile de reglare sau reglare-mãsurare de la consumatori funcţioneazã, de regulã, fãrã supraveghere, cu excepţia celor pentru care operatorul SD împreunã cu consumatorul, stabilesc, funcţie de importanţa obiectivului sau de necesitãţile tehnologice, pentru o perioadã limitatã de timp, necesitatea existenţei personalului de supraveghere.
(2) Obligaţiile personalului responsabil cu supravegherea staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare-mãsurare se stabilesc de operatorul SD.
14.26. Staţiile şi posturile de reglare sau reglare-mãsurare, indiferent de capacitate, se revizuiesc pe bazã de program aprobat prin grafic, la intervalul de timp recomandat de producãtor/proiectant, dupã caz, dar nu la un interval mai mare de 2 ani.
14.27. (1) Revizia staţiilor şi posturile de reglare sau reglare-mãsurare se face în funcţie de prescripţiile producãtorului de echipamente şi constã, în principal, din:
a) verificarea etanşeitãţii şi, dupã caz, înlocuirea pieselor şi garniturilor uzate;
b) curãţirea şi ungerea mecanismelor;
c) curãţirea de impuritãţi a conductelor;
d) verificarea şi reglarea funcţionãrii regulatoarelor la parametrii proiectaţi, a armãturilor de închidere şi de siguranţã;
e) verificarea şi remedierea sistemelor de separare/filtrare;
f) verificarea şi, dupã caz, înlocuirea aparaturii de mãsurã şi control, cu excepţia celei pentru care se stabilesc alte termene în conformitate cu prevederile reglementãrilor metrologice în vigoare;
g) vopsirea instalaţiei şi a echipamentelor aferente, dupã caz;
h) verificarea şi remedierea pãrţii de construcţie a staţiilor şi posturile de reglare sau reglare-mãsurare precum şi a sistemelor de încãlzire, ventilare şi iluminare aferente, dupã caz;
i) asigurarea curãţeniei şi degajarea spaţiilor exterioare aferente, dupã caz;
j) verificarea instalaţiei de paratrãsnet, printr-o firmã autorizatã.
(2) Data de efectuare a reviziei se înscrie în fişa staţiilor şi posturile de reglare sau reglare-mãsurare.
14.28. Operaţiile de revizie a staţiilor şi posturile de reglare sau reglare-mãsurare încep dupã anunţarea consumatorilor privind întreruperea sau limitarea alimentãrii cu gaze naturale, cu cel puţin 48 ore înainte.
14.29. Dacã la efectuarea operaţiilor de revizie este necesarã oprirea staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare-mãsurare, repunerea în funcţiune se face dupã obţinerea confirmãrii scrise a delegatului consumatorului, care garanteazã cã robinetele tuturor punctelor de consum sunt închise.
14.30. În timpul operaţiilor de revizie a staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare-mãsurare se asigurã ventilarea permanentã a încãperii.
14.31. Remedierea defecţiunilor la instalaţia electricã a staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare-mãsurare se face numai dupã scoaterea de sub tensiune a acesteia, de personalul autorizat, în prezenţa unui delegat al operatorului SD.
14.32. Controlul etanşeitãţii tuturor îmbinãrilor între elementele componente se face cu spumã de sãpun sau cu alte tehnologii de verificare a etanşeitãţii; este strict interzis controlul etanşeitãţii cu flacãrã.
14.33. (1) Manevrarea elementelor de închidere şi folosirea ocolitorului precum şi a refulatoarelor staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare-mãsurare se fac numai de personalul operatorului SD.
(2) Robinetele de pe ocolitor se sigileazã în poziţia închis.
(3) În situaţii deosebite, cu acceptul operatorului SD, consemnat prin proces verbal, pentru asigurarea continuitãţii alimentãrii cu gaze, utilizarea ocolitorului se face pentru perioade strict limitate, de personalul autorizat al consumatorului, instruit în acest sens.
14.34. Este interzisã depozitarea materialelor în clãdirile care adãpostesc staţiile şi posturile de reglare sau reglare-mãsurare şi în apropierea acestor clãdiri la distanţe mai mici de:
a) 10 m pentru materiale incombustibile;
b) 40 m pentru materiale combustibile.
14.35. Pentru staţiile şi posturile de reglare sau reglare-mãsurare fãrã personal de exploatare permanent, se asigurã accesul controlat de cãtre operatorul SD.

EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE UTILIZARE

14.36. Consumatorii de gaze naturale sunt obligaţi sã asigure exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor de utilizare, în conformitate cu specificaţiile tehnice în vigoare.
14.37. Consumatorii, persoane juridice, sunt obligaţi sã întocmeascã şi sã afişeze la locuri vizibile:
a) instrucţiuni specifice de utilizare şi exploatare pentru fiecare aparat consumator de combustibili gazoşi;
b) numerele de telefon ale echipelor de intervenţie proprii şi ale operatorului SD.
14.38. (1) Exploatarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi constã din efectuarea urmãtoarelor operaţiuni:
a) aprinderea şi stingerea focului;
b) supravegherea arderii şi respectarea parametrilor tehnologici pentru funcţionare în condiţii optime;
c) supravegherea aparatelor de mãsurã şi control şi a echipamentelor de siguranţã;
d) supravegherea instalaţiilor de automatizare;
(2) Verificarea şi repararea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi se face la cererea consumatorului prin unitãţi specializate, ori de câte ori este nevoie; acestea se efectueazã de cãtre operatori economici autorizaţi de organisme abilitate.
14.39. (1) Întreţinerea instalaţiilor de utilizare constã din efectuarea urmãtoarelor operaţiuni:
a) controlul eventualelor scãpãri de gaze;
b) supravegherea, întreţinerea curentã, vopsirea pãrţilor supraterane;
c) verificarea tehnicã a instalaţiilor de utilizare la maximum 2 ani;
d) revizia tehnicã a instalaţiilor de utilizare la maximum10 ani.
(2) Consumatorii, persoane juridice, ce deţin instalaţii industriale de utilizare a gazelor naturale, efectueazã controlul eventualelor scãpãri de gaze la intervale de cel mult 72 ore, în funcţie de:
a) complexitatea instalaţiei;
b) procesul tehnologic;
c) posibilitatea scãpãrii şi infiltrãrii gazelor.
14.40. (1) Verificarea tehnicã periodicã a instalaţiilor de utilizare se face conform instrucţiunilor specifice şi constã din efectuarea urmãtoarelor operaţiuni:
a) verificarea arzãtoarelor şi a stãrii îmbinãrilor şi garniturilor de etanşare aferente;
b) verificarea stabilitãţii conductelor montate aparent pe suporturi;
c) verificarea etanşeitãţii îmbinãrii conductelor şi armãturilor la presiunea de lucru a gazului din instalaţie, cu spumã de apã cu sãpun sau cu alte tehnologii de verificare a etanşeitãţii;
d) verificarea funcţionãrii aparatelor de mãsurare, control, reglare şi de siguranţã;
e) demontarea/debranşarea punctelor de consum fãrã aprobare legalã şi a conductelor de alimentare aferente;
f) verificarea funcţionãrii echipamentului de reglare din instalaţiile de utilizare;
g) verificarea stãrii rãsuflãtorilor şi a cãminelor existente;
h) verificarea documentelor, emise cu maximum 6 luni înainte de data verificãrii, prezentate de consumator, care sã ateste verificarea de cãtre operatori economici autorizaţi, conform reglementãrilor în vigoare, a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi, a curãţirii coşurilor şi canalelor de evacuare a gazelor arse;
i) verificarea stãrii construcţiilor care adãpostesc staţiile şi posturi de reglare sau reglare-mãsurare.
(2) Se efectueazã şi verificarea tehnicã periodicã conform alin. (1) a instalaţiilor de utilizare comune, care deservesc mai mulţi consumatori, cuprinse între staţiile sau posturile de reglare şi contoare.
14.41. (1) Revizia tehnicã periodicã a instalaţiilor de utilizare constã în:
a) efectuarea tuturor operaţiunilor prevãzute la verificarea tehnicã periodicã, revizia din anul respectiv înlocuind verificarea;
b) efectuarea probei de rezistenţã la presiune, conform prevederilor din Normele tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, numai pentru partea de instalaţie la care s-au fãcut înlocuiri şi/sau modificãri;
c) efectuarea probei de etanşeitate la presiune, conform prevederilor din Normele tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, a întregii instalaţii.
(2) Se efectueazã şi revizia tehnicã periodicã conform alin. (1) a instalaţiilor de utilizare comune care deservesc mai multor consumatori, cuprinse între staţiile sau posturile de reglare şi contoare.
14.42. Revizia tehnicã a instalaţiilor de utilizare este obligatorie la termenul prevãzut la art. 14.39., alin. (1), lit. d) şi în urmãtoarele situaţii:
a) dupã întreruperea utilizãrii instalaţiei pentru o perioadã timp care depãşeşte 6 luni;
b) dupã orice eveniment care ar fi putut afecta instalaţia de utilizare gaze naturale.
14.43. (1) Verificãrile şi reviziile tehnice periodice se consemneazã, dupã caz, în:
a) Fişa de evidenţã a lucrãrilor periodice de verificare tehnicã a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale aparţinând consumatorilor persoane juridice, întocmitã conform cu Anexa 19;
b) Fişa de evidenţã a lucrãrilor periodice de revizie tehnicã a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale aparţinând consumatorilor persoane juridice, întocmitã conform cu Anexa 20;
c) Fişa de evidenţã a lucrãrilor periodice de verificare tehnicã a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale la consumatorii casnici, întocmitã conform cu Anexa 21;
d) Fişa de evidenţã a lucrãrilor periodice de revizie tehnicã a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale la consumatorii casnici, întocmitã conform cu Anexa 22.
(2) Operatorul economic autorizat care efectueazã verificarea sau revizia tehnicã periodicã a instalaţiei de utilizare are urmãtoarele obligaţii:
a) sã preia de la operatorul SD copii ale fişelor de evidenţã a lucrãrilor tehnice periodice, anterior efectuãrii verificãrilor sau reviziilor tehnice;
b) sã transmitã operatorului SD un exemplar original al fişelor de evidenţã a lucrãrilor tehnice periodice, întocmite în conformitate cu alin. (1), completate, semnate şi ştampilate.
(3) Fişele de evidenţã a lucrãrilor periodice de verificare şi revizie tehnicã se pãstreazã, în câte un exemplar, la:
a) consumator;
b) operatorul economic care a efectuat revizia sau verificarea instalaţiei de utilizare;
c) operatorul SD;
d) furnizorul de gaze naturale.
14.44. (1) Remedierile defecţiunilor constatate în instalaţiile de utilizare şi înlocuirea elementelor defecte sunt obligaţia consumatorului şi se realizeazã de cãtre operatori economici autorizaţi de ANRE, pe cheltuiala consumatorului.
(2) Dupã remedierea/înlocuirea instalaţiei de utilizare, aceasta se supune probelor de presiune, conform prevederilor cap. 12.
(3) Probele de presiune se efectueazã numai dupã demontarea contoarelor, scoaterea din funcţiune a instalaţiei şi blindarea acesteia.
(4) Sunt interzise soluţiile provizorii de remediere a defectelor.
(5) Condiţiile de efectuare a probelor de presiune se consemneazã în procesul verbal de recepţie tehnicã a instalaţiei de utilizare, întocmit conform Anexei 3.
14.45. (1) Pentru modificãri ale instalaţiei de utilizare a gazelor naturale, consumatorul este obligat sã înainteze spre avizare operatorului SD documentaţiile tehnice pentru executarea lucrãrilor, întocmite conform prevederilor art. 2.7.
(2) Înlocuirea instalaţiei existente de utilizare a gazelor naturale, în cazul în care nu se aduc modificãri de debit instalat, presiune, mãsurare a consumului de gaze, traseu al instalaţiei, loc de amplasare a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi etc. se efectueazã pe baza şi cu respectarea documentaţiei tehnice care a stat la baza executãrii instalaţiei de utilizare, avizatã de operatorul SD, existentã la operatorul SD şi/sau la consumator.
14.46. Repunerea în funcţiune a instalaţiilor modificate/înlocuite conform cu art. 14.45. se face în aceleaşi condiţii ca şi pentru instalaţiile noi.
14.47. Repunerea în funcţiune a instalaţiilor dupã efectuarea reviziei tehnice, dupã repararea unei defecţiuni şi/sau întreruperea accidentalã, se face conform instrucţiunilor specifice de utilizare şi exploatare, numai dupã:
a) efectuarea controlului funcţionãrii aparatelor/echipamentelor de mãsurã, control, reglare şi siguranţã din componenţa instalaţiei de utilizare a gazelor naturale;
b) verificarea punerii în poziţia închis a tuturor armãturilor de la aparatele consumatoare de combustibili gazoşi.
14.48. La întreruperea accidentalã a furnizãrii gazelor naturale, consumatorii trebuie sã închidã robinetele de pe conductele de alimentare şi sã aplice mãsurile prevãzute în instrucţiunile tehnice proprii de exploatare.
14.49. Punerea în funcţiune a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi se face în prezenţa reprezentanţilor operatorului SD şi, dupã caz, ai unui operator economic autorizat de organismul abilitat, pentru punerea în funcţiune a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi.
14.50. Verificarea aparatelor de mãsurare a gazelor naturale, supuse controlului metrologic obligatoriu al statului, se efectueazã în conformitate cu art. 14.54.
14.51. Consumatorii, persoane juridice, stabilesc planuri de acţiune pentru prevenirea accidentelor în alimentarea cu gaze naturale, instruind personalul propriu în vederea aplicãrii lor.

MONTAREA, ÎNTREŢINEREA ŞI VERIFICAREA CONTOARELOR/ECHIPAMENTELOR ŞI INSTALAŢIILOR DE MĂSURARE A GAZELOR NATURALE

14.52. Montarea, întreţinerea şi verificarea contoarelor/echipamentelor şi instalaţiilor de mãsurare a gazelor naturale din sistemul de alimentare cu gaze naturale se realizeazã de cãtre personal autorizat al operatorului SD sau, cu acordul acestuia, de operatori economici autorizaţi conform prevederilor legislaţiei şi reglementãrilor în vigoare.
14.53. (1) Întreţinerea contoarelor/echipamentelor şi instalaţiilor de mãsurare a gazelor naturale se face prin:
a) respectarea instrucţiunilor de întreţinere date de producãtorul contoarelor/echipamentelor şi instalaţiilor de mãsurare a gazelor naturale;
b) verificarea vizualã cu ocazia citirii şi o datã la 24 de ore pentru înregistratoarele cu diagramã circularã, cu ocazia schimbãrii diagramei;
c) verificarea metrologicã periodicã, la scadenţele stabilite prin reglementãrile de specialitate.
(2) Modul de efectuare a verificãrilor metrologice, ocazionate de defectarea aparatelor sau la solicitarea consumatorilor, este precizat în contractul de furnizare a gazelor naturale şi în Regulamentul de mãsurare a cantitãţilor de gaze naturale tranzacţionate în România.
14.54. Verificarea contoarelor/echipamentelor şi instalaţiilor de mãsurare a gazelor naturale se face numai în laboratoare autorizate în conformitate cu reglementãrile de metrologie legalã în vigoare.
14.55. La montarea mijloacelor de mãsurare se încheie procese verbale în conformitate cu Anexa 23.
14.56. Operaţiunile de montare şi demontare a mijloacelor de mãsurare, în vederea verificãrii metrologice sau a înlocuirii acestora, se consemneazã într-un buletin de mişcare în conformitate cu Anexa 24.

INTERVENŢII PENTRU REMEDIEREA DEFECTELOR

14.57. (1) Operatorul SD asigurã permanent un sistem de colectare a sesizãrilor şi reclamaţiilor consumatorilor şi de rezolvare a acestora în vederea remedierii defectelor intervenite în sistemul de alimentare cu gaze naturale.
(2) În funcţie de numãrul consumatorilor şi lungimea reţelei, activitatea se organizeazã astfel:
a) birou cu funcţionare permanentã dotat cu telefon direct, având echipe şi mijloace de intervenţie;
b) post dotat cu telefon direct;
c) salariat al operatorului SD, care sã asigure preluarea permanentã a sesizãrilor şi reclamaţiilor consumatorilor, cu domiciliul în localitatea ruralã în care se desfãşoarã activitatea de distribuţie a gazelor naturale.
14.58. (1) Pentru localitãţi mici sau pentru consumatori izolaţi, la care numãrul abonaţilor nu justificã existenţa echipelor permanente de intervenţie, remedierea defectelor se asigurã de cãtre operatorul SD prin echipe de intervenţie.
(2) Solicitarea echipelor de intervenţie se face prin dispeceratul operatorului SD, în urma reclamaţiilor primite.
14.59. Operatorul SD comunicã consumatorilor numãrul de telefon pentru reclamaţii şi intervenţie şi îl înscrie în Instrucţiunile de utilizare a gazelor naturale, elaborate conform cu art. 14.4., care se predau tuturor consumatorilor, odatã cu punerea în funcţiune a instalaţiilor.
14.60. Maşinile de intervenţie se doteazã cu mijloace de comunicare eficiente, cu scule, dispozitive, echipamente, utilaje pentru executarea lucrãrilor şi cu aparate adecvate pentru detectarea scãpãrilor de gaze naturale.
14.61. (1) Echipele de intervenţie au în componenţã:
a) cel puţin un instalator autorizat ANRE cu competenţe în coordonarea lucrãrilor de execuţie şi exploatare;
b) muncitori specializaţi/autorizaţi pentru lucrãrile necesare.
(2) Deplasarea echipei de intervenţie la locul defectului se realizeazã în timpul cel mai scurt.
(3) Echipele de intervenţie sunt dotate cu echipament de protecţie corespunzãtor normelor de protecţie a muncii şi de apãrare împotriva incendiilor.
(4) Accesul pentru remedierea defectului se face pe baza ordinului de serviciu (Anexa 18).
(5) Remedierea defectului se consemneazã de echipa de intervenţie pe ordinul de serviciu.
14.62. Defecţiunile semnalate în instalaţiile de utilizare ale consumatorilor persoane juridice pot fi remediate de:
a) personal propriu, autorizat de ANRE;
b) operatorul licenţiat al SD, pe bazã de contract;
c) operatori economici autorizaţi de ANRE, pe bazã de contract.
14.63. Defecţiunile semnalate la instalaţiile de utilizare ale consumatorilor casnici pot fi remediate, pe bazã de contract, de:
a) operatorul licenţiat al SD;
b) operatori economici autorizaţi de ANRE.
14.64. O conductã sau un branşament se considerã scoase temporar din funcţiune dupã ce s-a oprit vehicularea gazelor, prin izolarea porţiunii respective cu ajutorul robinetelor de secţionare sau a dispozitivelor speciale de oprire localã şi s-a efectuat depresurizarea acestora.
14.65. Scoaterea temporarã din funcţiune a conductelor şi a branşamentelor poate fi necesarã pentru:
a) remedierea avariilor sau accidentelor tehnice;
b) efectuarea unor lucrãri programate pe conducte.
14.66. Scoaterea temporarã din funcţiune a conductelor sau a branşamentelor se executã de echipe sau formaţii de lucru ale operatorului SD, numai pe baza:
a) programului de lucru scris;
b) foii de manevrã;
c) dispoziţiei date de persoanele împuternicite, înregistratã în registru de dispoziţii al dispeceratului operatorului SD.
14.67. (1) Programele de lucru se întocmesc pentru toate lucrãrile planificate.
(2) Foile de manevrã se întocmesc pentru lucrãri de intervenţie simple sau în cazuri de accidente tehnice.
14.68. În caz de avarie, personalul din echipele de intervenţie are obligaţia de a lua primele mãsuri de siguranţã şi de a raporta dispeceratului operatorului SD mãsurile luate pentru remediere.
14.69. Documentele de la art. 14.66. se întocmesc şi se aprobã de persoane împuternicite în acest sens de operatorul SD.
14.70. Programul de lucru cuprinde cel puţin:
a) denumirea, locul şi scopul lucrãrii;
b) data programatã şi durata estimatã a lucrãrii;
c) schiţa conductei sau reţelei pentru zona afectatã, cu indicarea tuturor armãturilor de pe traseu;
d) delimitarea şi marcarea vizibilã a zonei de lucru;
e) executantul lucrãrii;
f) responsabilul lucrãrii din partea operatorului SD;
g) succesiunea efectuãrii operaţiilor;
h) soluţia de alimentare cu gaze a consumatorilor pe durata lucrãrilor sau aprobarea pentru sistarea furnizãrii gazelor;
i) dotarea tehnicã;
j) mãsurile de protecţie a muncii şi de apãrare împotriva incendiilor specifice lucrãrii;
k) numele şi semnãtura persoanelor care întocmesc şi aprobã programul de lucru.
14.71. Foile de manevrã se întocmesc într-o formã succintã, în funcţie de specificul lucrãrii de intervenţie.
14.72. (1) Înainte de începerea lucrãrilor programate se face:
a) instructajul de protecţia muncii şi de apãrare împotriva incendiilor, specifice programului de lucru sau foii de manevrã;
b) dotarea formaţiei de lucru cu mijloace de lucru, de protecţia muncii şi de apãrare împotriva incendiilor.
(2) Conducãtorul formaţiei de lucru şi responsabilul coordonator rãspund de executarea, în condiţii de siguranţã, a lucrãrilor şi operaţiunilor cuprinse în programul de lucru sau în foaia de manevrã, în conformitate cu documentaţia de execuţie, normele de protecţia muncii şi de apãrare împotriva incendiilor.
(3) Lucrãrile care se executã în zona de protecţie sau de siguranţã a obiectivelor terţilor se fac cu avizul şi supravegherea tehnicã a acestora.
14.73. Scoaterea temporarã din funcţiune cu ajutorul dispozitivului cu parã a conductelor având Dn ≤ 50 mm, racordate la conducta de distribuţie prin teu, se face pe baza ordinului de serviciu.
14.74. Dupã încheierea lucrãrilor, executantul înscrie în planul de amplasare şi în cartea construcţiei elementele constructive noi şi cele modificate, care sã reflecte situaţia realã din teren la data respectivã.
14.75. La conductele din polietilenã, dupã localizarea defectului şi efectuarea sãpãturilor în funcţie de gradul de afectare a conductei, defectul se izoleazã prin:
a) strangularea cu ajutorul dispozitivelor calibrate în amonte de locul defectului, sau de o parte şi de alta a locului defectului pentru conductele integrate în sistemele de alimentare buclate;
b) secţionare cu ajutorul robinetelor de secţionare;
c) dispozitiv cu parã (în cazul conductelor rupte).
14.76. (1) Reparaţiile defectelor conductelor din PE pot fi:
a) temporare;
b) definitive.
(2) Reparaţiile temporare se refac în formã definitivã imediat ce sunt îndeplinite condiţiile normale de lucru.
14.77. În cazul unor reparaţii temporare, în principal în cazul conductelor perforate şi, dupã caz, fisurate, se pot utiliza coliere metalice agrementate tehnic.
14.78. (1) Înlãturarea defectelor prin reparaţii definitive la conductele din PE se efectueazã prin utilizarea procedeului de îmbinare prin electrofuziune.
(2) Materialele utilizate pentru reparaţii sunt tronsoane de conducte şi electrofitinguri agrementate tehnic şi compatibile cu materialul conductei care se reparã.
(3) Aparatele de sudurã îndeplinesc condiţiile de performanţã necesare executãrii lucrãrii.
14.79. (1) Întreţinerea şi repararea robinetelor din PE constã din intervenţii la tubul de acces şi verificarea integritãţii foliei protectoare.
(2) În cazul defectãrii robinetelor din PE, acestea se înlocuiesc.
14.80. Dupã înlãturarea defectului conductei din PE, repunerea în funcţiune a tronsoanelor afectate se efectueazã numai dupã îndeplinirea urmãtoarelor etape:
a) verificarea lucrãrilor efectuate;
b) efectuarea probelor de presiune;
c) refacerea continuitãţii firului trasator şi a benzii (grilei) avertizoare;
d) refularea conductelor pentru eliminarea completã a aerului;
e) evidenţierea locului de strangulare al conductei.
14.81. Remedierea defectelor branşamentelor de gaze naturale respectã aceleaşi etape ale lucrãrilor de reparaţii ca şi ale conductelor cu precizarea cã la branşamente cu lungimi reduse, scoaterea provizorie din funcţiune a acestora (obturarea branşamentului) se poate efectua prin manevrarea dispozitivului de perforare-obturare a teului de branşament.

SCOATEREA DEFINITIVĂ DIN FUNCŢIUNE A CONDUCTELOR ŞI A BRANŞAMENTELOR

14.82. Pentru scoaterea definitivã din funcţiune a unei conducte se parcurg urmãtoarele etape:
a) evacuarea gazelor naturale din conductã;
b) tãierea capetelor conductei;
c) obturarea cu capace sudate a capetelor.
14.83. Pentru scoaterea definitivã din funcţiune a unui branşament se parcurg urmãtoarele etape:
a) evacuarea gazelor naturale din branşament;
b) tãierea capetelor branşamentului;
c) obturarea robinetului/teului de branşament;
d) extragerea branşamentului în vederea recuperãrii acestuia, dupã caz.
14.84. Pentru dezafectarea unei conducte se întocmeşte un program de lucru care, faţã de programele obişnuite, cuprinde urmãtoarele date şi mãsuri suplimentare:
a) planul de amplasare a conductei, cu modificãrile la zi şi cu menţionarea dispozitivelor de refulare a gazelor, zonelor de lucru periculoase;
b) alte construcţii şi instalaţii nou amplasate pe traseu;
c) tronsoanele care nu se pot demonta odatã cu dezafectarea conductei;
d) desfiinţarea tuturor marcajelor, rãsuflãtorilor şi dispozitivelor de refulare amplasate de-a lungul conductei dezafectate;
e) marcarea cu vopsea sau tãbliţe a zonelor periculoase;
f) locul de tãiere şi blindare a tuturor capetelor şi legãturilor;
g) alte elemente necesare pentru siguranţa lucrãrii;
h) obligativitatea încheierii unui proces verbal la terminarea lucrãrilor.
14.85. (1) Pentru a evita cuplarea unor conducte şi/sau branşamente la tronsoanele nedemontate ale unei conducte dezafectate, se efectueazã în prealabil o identificare pe traseu a acestora.
(2) Identificarea se efectueazã de delegaţi ai operatorului SD şi, dupã caz, ai beneficiarului şi constructorului, pe bazã de:
a) proces verbal încheiat la terminarea lucrãrilor de dezafectare;
b) plan de situaţie şi schema conductei;
c) verificarea diametrelor conductelor;
d) sondaje, prin perforãri fãrã foc;
e) injectare de odorizant în SD.
(3) Toate capetele conductelor dezafectate ce nu pot fi scoase din pãmânt se obtureazã cu capace sudate.

15. SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

15.1. În toate etapele de proiectare, executare şi exploatare a sistemului de alimentare cu gaze naturale se respectã prevederile legale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecţia sãnãtãţii, securitatea societalã şi reducerea riscului terorismului.
15.2. La executarea lucrãrilor se va folosi numai personal autorizat, cu instruire profesionalã corespunzãtoare, cu aptitudini, experienţã şi capacitate fizicã şi neuropsihicã normalã.
15.3. În documentaţiile tehnice de execuţie a lucrãrilor se includ recomandãri cu privire la prevederile actelor normative care permit executarea şi exploatarea sistemului de distribuţie în condiţii de deplinã securitate şi sãnãtate, pe de o parte pentru personalul de execuţie, iar pe de altã parte pentru personalul de exploatare.
15.4. Obligaţiile şi rãspunderile pentru protecţia, siguranţa şi igiena muncii revin:
a) conducãtorilor locurilor de muncã;
b) personalului de exploatare;
c) consumatorilor.
15.5. Conducãtorii locurilor de muncã sau, dupã caz, delegaţii împuterniciţi ai acestora, au obligaţia sã asigure, în principal:
a) instruirea personalului la fazele şi intervalele stabilite prin legislaţia în vigoare, întocmirea şi semnarea cu personalul instruit a documentelor doveditoare;
b) dotarea cu echipament individual de protecţie şi de lucru corespunzãtor sarcinilor;
c) acordarea alimentaţiei de protecţie şi a materialelor igienico-sanitare pentru prevenirea îmbolnãvirilor profesionale;
d) verificarea stãrii utilajelor, agregatelor, aparatelor şi sculelor cu care se lucreazã şi înlãturarea sau repararea celor care prezintã defecţiuni;
e) mãsurile organizatorice de protecţie, securitate şi sãnãtate în muncã, specifice lucrãrilor de gaze naturale, printre care: formarea şi componenţa echipelor de lucru, anunţarea consumatorilor afectaţi de lucrãrile în sistemele de alimentare cu gaze naturale, închiderea şi deschiderea alimentãrii cu gaze naturale, lucrãri asupra conductelor aflate sub presiune, manipularea buteliilor sub presiune etc.
f) formarea şi componenţa echipelor de lucru;
g) anunţarea consumatorilor înainte de închiderea/deschiderea gazelor;
h) închiderea şi deschiderea gazelor în SD;
i) manipularea buteliilor sub presiune etc.
15.6. Personalul de exploatare a sistemului de distribuţie are urmãtoarele obligaţii:
a) sã participe la toate instructajele în conformitate cu legislaţia în vigoare;
b) sã poarte echipamentul de lucru şi de protecţie la locul de muncã şi sã-l întreţinã în stare de curãţenie;
c) sã nu utilizeze scule, aparate şi echipamente defecte;
d) sã aplice în activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunoştinţã în cadrul instruirilor, precum şi orice alte mãsuri necesare pentru evitarea accidentelor.
15.7. Principalele mãsuri obligatorii la executarea/intervenţia pentru remedierea defectelor/reparaţii curente şi/sau capitale în sistemul de alimentare cu gaze naturale sunt:
a) transportul ţevilor spre şantiere numai cu mijloace de transport apte pentru aceastã operaţiune;
b) încãrcarea şi descãrcarea ţevilor se face cu macaraua ori pe planuri înclinate sau manual prin purtare directã, astfel încât sã se evite pericolul de lovire, rãnire sau electrocutare a persoanelor care efectueazã operaţiile respective;
c) nu este permisã staţionarea lucrãtorilor sub conducte, în faţa planurilor înclinate pe care se descarcã conducte sau sub vasele cu bitum topit;
d) în timpul transportului sau manipulãrii buteliilor de oxigen sau de acetilenã se iau toate mãsurile pentru împiedicarea cãderii sau lovirii acestora, fiind interzisã deplasarea prin rostogolire a acestora;
e) buteliile sunt purtate de doi lucrãtori sau deplasate pe cãrucioare speciale;
f) nu este permisã aşezarea buteliilor de oxigen şi acetilenã în bãtaia razelor de soare sau în locuri cu temperaturi ridicate;
g) manipularea buteliilor cu oxigen se face numai de lucrãtori care au mâinile, hainele şi instrumentele de lucru curate, lipsite de urme de materii grase;
h) manipularea instalaţiilor, a cazanelor, a gãleţilor cu bitum topit şi izolarea cu bitum a conductelor, se face numai de personal special instruit, dotat cu echipament de protecţie pentru aceste operaţiuni;
i) folosirea generatoarelor de acetilenã este permisã numai dacã acestea au supapa hidraulicã de siguranţã în bunã stare de funcţionare, umplutã cu apã la nivelul necesar;
j) de la începerea sãpãturilor şi pânã la terminarea completã a lucrãrilor se utilizeazã semnalizatoare de zi şi de noapte, iar unde este cazul, circulaţia este dirijatã de o persoanã instruitã în acest scop.
15.8. În timpul lucrului, lucrãtorii utilizeazã echipament de protecţie adecvat pentru a evita contactul cu substanţele utilizate pentru curãţirea conductelor şi fitingurilor.
15.9. Manevrele necesare exploatãrii în condiţii de siguranţã a instalaţiilor de gaze naturale se efectueazã numai de personalul instruit în acest scop.
15.10. Prelucrarea materialelor din polietilenã se executã numai în ateliere aerisite, pentru eliminarea noxelor rezultate la efectuarea sudurilor.
15.11. (1) În toate situaţiile care necesitã intervenţii la conductele din polietilenã în funcţiune, se iau mãsuri de protecţie a personalului operator împotriva accidentelor cauzate de apariţia sarcinilor electrostatice.
(2) Dupã deschiderea şanţului, înainte de accesul la conductele defecte, se iau mãsuri de legare la pãmânt a conductei şi a tuturor sculelor şi aparatelor de sudare şi mãsuri de echipare a personalului operator cu echipament specific.
15.12. Legarea la pãmânt a conductelor din PE se efectueazã prin înfãşurarea acestora cu bandã textilã îmbibatã în soluţie de apã şi sãpun, legatã la ţãruşi metalici introduşi în pãmânt în zona de desfãşurare a lucrãrilor de reparaţii.
15.13. Pe toatã durata intervenţiei asupra conductelor din polietilenã, personalul operator utilizeazã mãnuşi de protecţie din cauciuc.
15.14. La desfãşurarea activitãţii în unitãţi ale operatorilor economici cu norme specifice de securitate şi sãnãtate în muncã se respectã şi prevederile din normele respective.
15.15. Consumatorii casnici au obligaţia sã foloseascã instalaţiile de gaze naturale potrivit cu Instrucţiunile de utilizare a gazelor naturale, primite la punerea în funcţiune a acestora.

16. PROTECŢIA MEDIULUI ŞI A APELOR

16.1. În toate etapele de proiectare, executare şi exploatare a sistemului de alimentare cu gaze naturale se respectã prevederile legale specifice protecţiei mediului şi a apelor.
16.2. (1) Beneficiarul lucrãrilor realizeazã studii de impact pentru lucrãrile de infrastructurã rutierã, care pot avea un impact asupra mediului prin natura, dimensiunea sau amplasarea lor.
(2) În evaluarea impactului asupra mediului se iau în considerare cel puţin urmãtoarele:
a) lucrãrile din perioada execuţiei conductei;
b) amplasarea şi termenul de funcţionare a conductei;
c) eventualele pierderi de gaze naturale.

17. APĂRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

17.1. În toate etapele de proiectare, executare şi execuţie a sistemelor de alimentare cu gaze naturale se respectã prevederile din legislaţia în vigoare privind:
a) apãrarea împotriva incendiilor;
b) instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţã;
c) echiparea şi dotarea construcţiilor şi instalaţiilor din sistemul de alimentare cu gaze naturale cu mijloace tehnice de apãrare împotriva incendiilor.
17.2. Mijloacele de stingere a incendiilor, prevãzute la art. 17.1. litera c), se amplaseazã la loc vizibil şi uşor accesibil şi se verificã la termenele prevãzute în instrucţiunile date de furnizor.
17.3. Obligaţiile şi rãspunderile pentru apãrarea împotriva incendiilor se stabilesc în conformitate cu legislaţia în vigoare şi revin conducãtorilor locurilor de muncã şi personalului de execuţie.
17.4. Conducãtorii locurilor de muncã au obligaţia sã asigure în principal:
a) instruirea personalului la etapele stabilite prin legislaţie, întocmirea şi semnarea cu personalul instruit a documentelor doveditoare;
b) verificarea stãrii utilajelor, aparatelor, echipamentelor şi sculelor cu care se lucreazã şi înlãturarea sau repararea celor care prezintã pericol de incendiu;
c) mãsurile organizatorice de apãrare împotriva incendiilor specifice instalaţiilor de gaze naturale, referitoare la formarea şi componenţa echipelor de lucru;
d) asigurarea îndeplinirii la termen a mãsurilor de apãrare împotriva incendiilor, stabilite potrivit legii;
e) formarea şi componenţa echipelor de lucru;
f) dotarea cu echipament individual de protecţie şi de lucru;
g) anunţarea consumatorilor înainte de închiderea/deschiderea gazelor;
h) închiderea şi deschiderea gazelor în SD;
i) manipularea generatoarelor şi a buteliilor de acetilenã etc.
17.5. Personalul de execuţie are urmãtoarele obligaţii:
a) sã participe la toate instructajele;
b) sã nu utilizeze scule şi echipamente defecte;
c) sã aplice în activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunoştinţã la instruire, precum şi orice alte mãsuri necesare pentru evitarea incendiilor.
17.6. Personalul de exploatare are urmãtoarele obligaţii:
a) sã participe la toate instructajele în conformitate cu legislaţia în vigoare;
b) sã nu utilizeze utilaje, aparate, echipamente şi scule defecte sau neadecvate mediului de lucru;
c) sã aplice în activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunoştinţã la instruire, precum şi orice alte mãsuri necesare pentru evitarea incendiilor;
d) sã asigure îndeplinirea mãsurilor de apãrare împotriva incendiilor, stabilite potrivit legii.
17.7. (1) Incintele staţiilor şi posturilor de reglare şi mãsurare, precum şi cele în care existã instalaţii de utilizare a gazelor naturale, se doteazã cu mijloace tehnice de apãrare împotriva incendiilor potrivit normelor specifice de dotare.
(2) Mijloacele de stingere a incendiilor se amplaseazã la loc vizibil, uşor accesibil şi se verificã la termenele prevãzute în instrucţiunile date de furnizor.
17.8. (1) Executarea lucrãrilor cu foc deschis, în spaţii cu pericol de incendiu, este admisã numai dupã luarea mãsurilor necesare de apãrare împotriva incendiilor şi numai dupã obţinerea permisului de lucru cu foc.
(2) Lucrãrile prevãzute la alin. (1) se executã numai de cãtre echipe instruite în acest scop şi dotate cu echipament de lucru, protecţie şi intervenţie adecvat.
17.9. În vederea primei intervenţii în caz de incendiu se prevãd urmãtoarele:
a) organizarea de echipe cu atribuţii concrete;
b) mãsuri şi posibilitãţi de alertare a serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţã.
17.10. (1) În cazul producerii unui incendiu în instalaţiile de gaze naturale, personalul prezent închide în primul rând robinetul de incendiu şi apoi procedeazã la stingerea incendiului, concomitent cu anunţarea serviciilor pentru situaţii de urgenţã.
(2) În cazul în care nu este posibilã oprirea alimentãrii cu gaze naturale, şi pentru a preveni crearea de acumulãri de gaze naturale urmate de explozii, pânã la sosirea serviciilor pentru situaţii de urgenţã, se procedeazã numai la rãcirea zonelor învecinate fãrã stingerea flãcãrii de gaz.
17.11. Se interzice racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi la canalele de fum aferente focarelor alimentate cu alt tip de combustibil (lemn, pãcurã, cãrbune etc.), cu excepţia aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi care au fost construite pentru alimentare mixtã (gaze naturale - combustibil lichid/solid).
17.12. Înainte de aprinderea focului, în aparate consumatoare de combustibili gazoşi neautomatizate, utilizatorul respectã şi asigurã urmãtoarele:
a) ventilarea încãperilor în care funcţioneazã aparate consumatoare de combustibili gazoşi cu flacãrã liberã;
b) controlul tirajelor coşurilor la care sunt racordate aparatele consumatoare de combustibili gazoşi;
c) controlul robinetului de manevrã al aparatului consumator de combustibili gazoşi, depistarea şi înlãturarea eventualelor scãpãri de gaze;
d) accesul liber al aerului de ardere în focar;
e) ventilarea focarului.
17.13. (1) La aprinderea focului se respectã principiul ●gaz pe flacãrã●.
(2) Aprinderea focului se face cu aprinzãtorul special, fiind interzisã folosirea chibriturilor, precum şi a hârtiei, deşeurilor sau a altor materiale, care pot obtura orificiile arzãtoarelor.
17.14. La aprinderea focului, gazele sunt deschise de la robinetul de siguranţã şi apoi de la robinetul de manevrã al aparatului consumator de combustibili gazoşi.
17.15. Stingerea focului se face prin închiderea robinetului de siguranţã, iar dupã stingerea flãcãrii se închide şi robinetul de manevrã, amplasat înaintea aparatului consumator de combustibili gazoşi.
17.16. În cazul sesizãrii într-un spaţiu închis a mirosului caracteristic substanţelor odorizante din gazele naturale, personalul prezent va proceda imediat la:
a) ventilarea rapidã a spaţiului respectiv, prin deschiderea ferestrelor care conduc direct spre exteriorul clãdirii (nu spre holuri, case ale scãrilor, curţi de luminã etc.);
b) întreruperea alimentãrii cu gaze naturale prin închiderea robinetului de incendiu;
c) anunţarea operatorului SD;
d) interzicerea fumatului şi folosirii unor surse de generare a scânteilor;
e) decuplarea instalaţiei electrice;
f) anunţarea celorlalţi consumatori racordaţi la instalaţia de utilizare (cazul consumatorilor alimentaţi prin branşament comun).

18. DISPOZIŢII FINALE

Anexele nr. 1-29 fac parte din prezentele norme tehnice şi pot fi actualizate prin Ordin al preşedintelui ANRE, la propunerea justificatã a operatorilor SD şi/sau a operatorilor economici autorizaţi de ANRE pentru lucrãri în sistemele de alimentare cu gaze naturale.
Prezentele norme tehnice au fost a fost aprobate cu respectarea prevederilor Directivei 98/34/CE privind procedura pentru schimb de informaţii în domeniul standardelor şi reglementãrilor tehnice, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene (JOCE) nr. L 204 din 21 iulie 1998.


ANEXA 1


PROCES VERBAL DE RECEPŢIE TEHNICĂ CONDUCTE/BRANŞAMENTE/INSTALAŢII
DE PROTECŢIE CATODICĂ
Nr. ...../.......


Astãzi, ziua ....., luna ......., anul ..........., comisia de recepţie tehnicã a conductei/branşamentului/instalaţiei de protecţie catodicã, executatã pe str. ........, între nr. .... şi nr. ...., localitatea .........., a constatat urmãtoarele:
a. Documentaţia tehnicã a fost întocmitã de societatea ......................
b. Executantul lucrãrilor este societatea ...................................
d. Documentaţia tehnicã de executare a lucrãrilor înregistratã sub nr. ........./........ a fost avizatã de
d. Conducta este realizatã cu urmãtoarele materiale:


Diametru Cantitate Furnizor Certificat calitate Certificat
mm m/buc nr. .../data conformitate
nr. .../data


Ţeavã .........................................
Ţeavã .........................................
Tub protecţie .................................
Armãturã închidere ............................
Cãmin armãturi ................................
Rãsuflãtori ...................................
Capace GN .....................................

e. Ţeavã din OL - Îmbinãrile au fost efectuate manual, automat, prin sudurã, prin procedeul ........ şi sunt întãrite prin ..................
- Rezultatul încercãrii nedistructive a sudurilor este ........, conform buletinului de examinare anexat, nr. ....../........., emis de laboratorul autorizat ..........
Ţeavã din polietilenã - Îmbinãrile s-au fãcut prin procedeul .......
Tipul aparatului .................................................
f. Conducta/branşamentul a fost încercatã la presiune, cu aer, în prezenţa comisiei, dupã cum urmeazã:
proba de rezistenţã la ...... Pa, timp de ........
proba de etanşeitate la ....., timp de ...........
Rezultatul probelor de presiune la care a fost supusã conducta/branşamentul este ..........................
g. Ţeavã din OL - Conducta/branşamentul a fost izolatã anticorosiv cu ...., în ...... straturi, armate cu ..... straturi din ......, şi protecţie mecanicã din ......, conform certificatului de calitate nr. ...../...... emis de ......................
h. Executantul lucrãrilor a prezentat
- Procesul verbal de lucrãri ascunse nr ........./...............
Ţeavã din OL - Buletinul de verificare a rezistenţei de izolaţie a conductelor/branşamentelor dupã umplerea completã a şanţului cu pãmânt nr. ...../....... emis de .......................
i. În vederea recepţiei, comisia a efectuat sondaje, constatând urmãtoarele: ..............................
j. Ţeavã din polietilenã - S-a verificat continuitatea firului trasor.
Concluzia:
Pe baza documentelor prezentate şi a verificãrilor proprii, comisia constatã cã la executarea lucrãrilor s-au respectat prevederile Normativului pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare gaze naturale şi declarã admisã recepţia acestora.
Prezentul proces verbal a fost încheiat în .... exemplare, din care fiecare semnatar a reţinut câte un exemplar.

Numele şi prenumele ... Nr. aut. ANRE/Nr. aut. sudor Semnãtura

1. Constructor
- Instalator autorizat .................................................
- Responsabil A.Q. autorizat ...........................................
- Sudor PE .............................................................
- Sudor OL
2. Proiectant ..........................................................
3. Reprezentant Inspectoratul de Stat în Construcţii (dupã caz) ........
4. Comisia de recepţie
- Operator SD (Investitor) - Inspector C.Q. ............................
- Reprezentant al administraţiei publice locale ........................
- Beneficiar (dupã caz) ................................................
- Specialişti în domeniu ...............................................

Notã: Sudorii PE şi OL sunt/autorizaţi de organisme abilitate, conform reglementãrilor în vigoare.


ANEXA 2


PROCES VERBAL DE RECEPŢIE TEHNICĂ
STAŢIE/POST DE REGLARE - MĂSURARE
Nr. ...../..........


Astãzi, ziua ....., luna ....., anul ........, comisia de recepţie tehnicã a staţiei/postului de reducere - reglare - mãsurare gaze naturale, executatã în str. .........., nr. ....., localitatea ............., a constatat urmãtoarele:
a. Documentaţia tehnicã a fost întocmitã de societatea ..................
b. Furnizorul staţiei este societatea ...................................
c. Montorul staţiei este societatea ........ care a emis certificatul de calitate nr. ...../......
d. Documentaţia tehnicã de executare a lucrãrilor înregistratã sub nr. ......../....... a fost avizatã de
e. Lucrarea este realizatã conform proiectului avizat de operatorul licenţiat de distribuţie, cu urmãtoarele materiale:



Diametru Cantitate Furnizor Certificat calitate
mm; m, buc. nr./data



Ţeavã .......................................
Ţeavã .......................................
Ţeavã .......................................
Armãturã închidere ..........................
Cãmine armãturi .............................
Regulatoare presiune ........................
Contoare ....................................
Supape de siguranţã .........................
Filtre ......................................

f. Rezultatul încercãrii nedistructive a sudurilor este ....., conform buletinului de examinare anexat, nr. ...../....., emis de laboratorul autorizat .............
g. Staţia/postul a fost încercatã la presiune, cu apã, în prezenţa comisiei, dupã cum urmeazã:
proba de rezistenţã la ...... Pa, timp de ........ ore.
proba de etanşeitate la ..... Pa, timp de ........ ore.
Rezultatul probelor de presiune la care a fost supusã conducta este .......
h. Conducta a fost izolatã anticorosiv cu ..........,
i. Staţia/postul este prevãzutã cu prizã de împãmântare şi de electrosecuritate, verificatã de ..................
Buletin de verificare nr. ...../.......
Concluzia:
Pe baza documentelor prezentate şi a verificãrilor proprii, comisia constatã cã la executarea lucrãrilor s-au respectat prevederile Normativului pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale şi declarã admisã recepţia staţiei/postului de reglare-mãsurare supusã recepţiei.
Prezentul proces verbal a fost încheiat în .... exemplare, din care fiecare semnatar a reţinut câte un exemplar.

Numele şi prenumele ... Nr. aut. ANRE/Nr. aut. sudor Semnãtura

1. Constructor
- Instalator autorizat ...................................................
- Responsabil A.Q. autorizat .............................................
- Sudor PE ...............................................................
- Sudor OL ...............................................................
2. Proiectant ............................................................
3. Reprezentant Inspectoratul de Stat în Construcţii (dupã caz) ..........
4. Comisia de recepţie
- Operator SD (Investitor) - Inspector C.Q. ..............................
- Reprezentant al administraţiei publice locale ..........................
- Beneficiar .............................................................
- Specialişti în domeniu .................................................

Notã: Sudorii PE şi OL sunt autorizaţi de organisme abilitate, conform reglementãrilor în vigoare.

ANEXA 3


PROCES VERBAL DE RECEPŢIE TEHNICĂ INSTALAŢIE DE UTILIZARE
Nr. ......./........

Astãzi, ziua ..., luna ....., anul ....., comisia de recepţie tehnicã a instalaţiei de utilizare gaze naturale, executatã la imobilul din în str. ...., nr. ..., Bl. ....., Sc. ....., Ap. ....., localitatea ....., a constatat urmãtoarele:
a. Acordul de acces pentru debitul de gaze naturale a fost dat de ........., şi a fost comunicat beneficiarului cu scrisoarea nr. ..../.........
b. Proiectul a fost întocmit de societatea ......................
c. Executantul lucrãrilor este societatea .......................
d. Documentaţia tehnicã de executare a lucrãrilor înregistratã sub nr. ...../..... a fost avizatã de
e. Lucrarea este realizatã conform proiectului avizat de operatorul licenţiat de distribuţie, cu urmãtoarele materiale:


Diametru Cantitate Furnizor Certificat calitate
mm; m, buc nr./data



Ţeavã ...............................
Armãturi de închidere ...............
Detector ............................

f. Instalaţia de utilizare este realizatã conform proiectului avizat, pentru urmãtoarele puncte de consum:



Debit Debit Certificat
instalat instalat calitate
unitar.... total nr./data
Caracteris- mc/h
Nr. crt. Denumirea tici Bucãţi ....mc/h
tehnice
.......................................................................
.......................................................................
.......................................................................



g. Conducta suprateranã din ....... a fost încercatã la presiune, cu aer, în prezenţa comisiei, dupã cum urmeazã:
proba de rezistentã la ...... Pa, timp de ........ ore.
proba de etanşeitate la ..... Pa, timp de ........ ore.
Rezultatul probelor de presiune la care a fost supusã conducta este .........
h. Conducta subteranã din ...... a fost încercatã la presiune, cu aer, în prezenta comisiei, dupã cum urmeazã:
proba de rezistenţã la ...... Pa, timp de ....... ore.
proba de etanşeitate la ..... Pa, timp de ....... ore.
Rezultatul probelor de presiune la care a fost supusã conducta este .........
i. Pentru conducta din OL s-a folosit o izolaţie anticorosivã cu ......., în ....., straturi, armate cu straturi de .........., şi protecţie mecanicã din ........., conform certificatului de calitate nr. ...../....... emis de ...............
j. Pentru conducta din PE îmbinãrile s-au fãcut prin procedeul .........
Tipul aparatului ......................................................
k. Executantul lucrãrilor a prezentat procesul verbal de lucrãri ascunse nr. .../....
l. În vederea recepţiei comisia a efectuat sondaje, constatând urmãtoarele:
. ......................................................................
m. Beneficiarul a luat la cunoştinţã de obligaţia înlocuirii racordului flexibil montat în instalaţia de utilizare înaintea expirãrii duratei normate de utilizare conform prescripţiei tehnice a producãtorului.
Concluzia:
Pe baza documentelor prezentate şi a verificãrilor proprii, comisia constatã cã la executarea lucrãrilor s-au respectat prevederile Normativului pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale şi declarã admisã recepţia instalaţiei de utilizare supusã recepţiei. Orice modificare adusã ulterior instalaţiei de utilizare recepţionate executatã neautorizat cade în rãspunderea beneficiarului.
Prezentul proces verbal a fost încheiat în .... exemplare, din care fiecare semnatar a reţinut câte un exemplar.

Numele şi prenumele ... Nr. aut. ANRE/Nr. aut. sudor Semnãtura

1. Constructor
- Instalator autorizat ..................................................
- Responsabil A.Q. autorizat ............................................
- Sudor PE ..............................................................
- Sudor OL
2. Comisia de recepţie
- Operator SD (Investitor) - Instalator autorizat Gr. I D sau II DA .....
- Beneficiar ............................................................
- Specialişti în domeniu (dupã caz)......................................

Notã: Sudorii PE şi OL sunt autorizaţi de organisme abilitate, conform reglementãrilor în vigoare.


ANEXA 4


PROCES VERBAL DE PUNERE ÎN FUNCŢIUNE
CONDUCTE DE DISTRIBUŢIE ŞI BRANŞAMENTE
Nr. ......../................

Încheiat astãzi, ziua ....... luna ........, anul ........,
Subsemnaţii:
- instalator autorizat al executantului .............. Aut. nr. ........
- delegat al operatorului de distribuţie ............. Aut. nr. ........
În baza prevederilor dosarului avizat de operatorul licenţiat de distribuţie nr. .........., din ........., şi a procesului verbal de recepţie tehnicã nr. ......., din .........., am pus în funcţiune conducta de distribuţie gaze naturale (branşamentul) din localitatea ........., str. ......., nr. ....., bloc ....., executat(ã) de societatea ................
Obiectivul pus în funcţiune se compune din:



Diametru Furnizor Cantitate
mm m; buc



Ţeavã ............................................
Tub protecţie ....................................
Armãturã închidere ...............................
Regulatoare de presiune ..........................
Rãsuflãtori ......................................
Capace GN ........................................

La punerea în funcţiune s-au verificat urmãtoarele:
- etanşeitatea la presiunea gazului din conductã (branşament), pentru îmbinãrile la care nu se fac probe la recepţie;
- refularea aerului:
● prin capãtul opus punctului de racordare, la conductele de distribuţie în funcţiune
● prin robinetele de branşament, la branşamente
Prezentul proces verbal s-a încheiat în douã exemplare din care fiecare parte a reţinut câte un exemplar.



Delegat operator Instalator autorizat
de distribuţie al executantului
Aut. ANRE nr. ........ Aut. ANRE nr. .......




ANEXA 5

PROCES VERBAL DE PUNERE ÎN FUNCŢIUNE
INSTALAŢIE DE UTILIZARE GAZE NATURALE
Nr. ......./...........

Încheiat astãzi, ziua .......... luna .........., anul .........,

Subsemnaţii:
- instalator autorizat al executantului ........... Aut. nr. ........
- delegat al operatorului de distribuţie .......... Aut. nr. ........
- prestator de specialitate .........................................
- consumator ........................................................
în baza prevederilor documentaţiei de executare a lucrãrilor nr ......, din ........., şi a procesului verbal de recepţie tehnicã nr. ...., din ......, am pus în funcţiune instalaţia de utilizare gaze naturale executatã de societatea ......... la imobilului din localitatea ......, str. ...., nr. ...., bloc ...., Sc. .... Ap. ...., scarã ...., etaj ...., ap. ...., având destinaţia ......, abonat ...........



Nr. Aparatul consumator Presiune Bucãţi Debit Debit
crt. pus în funcţiune utilizare unitar total
Pa sau bar mc/h mc/h
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................



Totodatã am sigilat urmãtoarele puncte de consum care nu întrunesc condiţiile de funcţionare în siguranţã ...............................
La punerea în funcţiune am verificat urmãtoarele:
- tirajul la fiecare aparat consumator de combustibili gazoşi legat la coş, dupã caz;
- presiunea de utilizare la debit maxim şi minim;
- etanşeitatea la presiunea gazului din conductã (pentru îmbinãrile la care nu se fac probe la recepţie);
- existenţa dopurilor la ramificaţiile pentru punctele de consum fãrã aparate
Mãsurarea consumului se face prin:
- contor ....., cu debit nominal ...... mc/h, marca ...... seria ......., la indexul ...... mc, presiune staticã ..... Pa şi presiunea diferenţialã .... Pa.
Totodatã s-a procedat la instruirea consumatorului pentru exploatarea corectã a instalaţiei de utilizare gaze naturale şi a obligaţiilor ce-i revin.
Consumatorul a primit .... exemplare din instrucţiunile pentru utilizarea gazelor naturale şi se obligã sã le afişeze împreunã cu instrucţiunile specifice ale aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi pe care le posedã, la locul de folosinţã.
Prezentul proces verbal s-a încheiat în trei exemplare din care fiecare parte a reţinut câte un exemplar.



Delegat operator SD Instalator autorizat Prestator de Consumator
al executantului specialitate
Aut. ANRE nr. ..... Aut. ANRE nr. ..... Aut. nr. ..... ...........



Notã: Prestatorul de specialitate pentru montare/instalare, punere în funcţiune aparate consumatoare de combustibili gazoşi este autorizat de organisme abilitate.

ANEXA 6


PROCES VERBAL DE PUNERE ÎN FUNCŢIUNE
STAŢIE/POST DE REGLARE SAU REGLARE-MĂSURARE
Nr. .........../.................


Încheiat astãzi, ziua ........ luna ........, anul ........,

Subsemnaţii:
- instalator autorizat al executantului .......... Aut. nr. .........
- delegat al operatorului de distribuţie ......... Aut. nr. .........
În baza prevederilor dosarului avizat de operatorul licenţiat de distribuţie nr. ...., din ......, şi a procesului verbal de recepţie tehnicã nr. ......, din ...., am pus în funcţiune staţia de reglare-mãsurare din localitatea ........., str. ......, nr. ....., executatã de societatea .......................
Obiectivul pus în funcţiune se compune din:



Diametru Furnizor Cantitate
mm; m, buc



Ţeavã ....................................................
Ţeavã ....................................................
Ţeavã ....................................................
Armãturã închidere .......................................
Cãmine armãturi ..........................................
Regulatoare presiune .....................................
Contoare .................................................
Supape de siguranţã ......................................
Filtre ...................................................

La punerea în funcţiune s-au verificat urmãtoarele:
- refularea aerului prin refulator sau prin robinetele manometrului de pe colectorul de ieşire din staţie, dacã aceasta nu este prevãzutã cu refulator;
- legarea la centura de împãmântare a pãrţilor metalice, conform art. 7. 10, alin. (1);
Prezentul proces verbal s-a încheiat în trei exemplare din care fiecare parte a reţinut câte un exemplar.



Delegat operator SD Instalator autorizat Prestator de Consumator
al executantului specialitate
Aut. ANRE nr. ..... Aut. ANRE nr. ...... Aut. nr ................



Notã: Prestatorul de specialitate pentru montare/instalare, punere în funcţiune aparate consumatoare de combustibili gazoşi este autorizat de organisme abilitate.


ANEXA 7


PROCES VERBAL DE LUCRĂRI ASCUNSE
(pentru conducte, branşamente şi instalaţii de utilizare)
Nr. ......../............

Încheiat astãzi, ziua ...., luna .........., anul ........

Subsemnaţii:
- Instalator autorizat ....... autorizaţie nr. ....... grad ..........
- Executant ..........................................................
- Sudor autorizat ........ autorizaţie nr. ......... la montarea conductei/branşamentului/instalaţiei de utilizare conductã gaze naturale de presiune ....., la imobilul din localitatea ........, str. ......., nr. .....
Prin prezentul proces verbal, precizãm urmãtoarele:
- conducta/branşamentul/instalaţia de utilizare are diametrul ........... şi lungimea ............. m,
- ţeava utilizatã la executarea conductei/branşamentului/instalaţiei de utilizare este cea prevãzutã în certificatul de calitate nr. ..... anul ...... şi certificatul de conformitate nr. .... anul ...., anexate la cartea construcţiei;
a) pentru conductã/branşament/instalaţie de utilizare din OL
- toate sudurile au fost executate folosind materiale standardizate şi au fost izolate; precizãrile vor fi fãcute de executant;
- ţeava a fost izolatã conform precizãrile vor fi fãcute de executant şi la montaj a fost aşezatã pe pãmânt mãrunţit. Calitatea izolaţiei a fost verificatã dupã umplerea şanţului cu pãmânt, încadrându-se în calitate ........ (Buletin de verificare nr. ...../........);
- la toate sudurile au fost aşezate rãsuflãtori;
- conducta a fost aşezatã pe fundul şanţului, pe un strat de nisip cu grosimea de 9 - 15 cm, adâncimea de pozare fiind .... m;
- calota rãsuflãtorilor a fost sudatã în totalitate de tijã şi a fost aşezatã pe strat de nisip şi pietriş de râu;
- tuburile de protecţie au fost montate conform proiectului şi normativului în vigoare;
- ţeava, armãturile şi curbele utilizate, sunt confecţionate din materialele indicate în normativul de proiectare şi executare a sistemelor de alimentare cu gaze naturale în vigoare;
- primul strat de umpluturã deasupra conductei a fost din pãmânt mãrunţit, fãrã corpuri tari (resturi de beton, cãrãmizi, deşeuri metalice, sticloase etc.);
b) pentru conductã/branşament/instalaţie de utilizare din polietilenã
- toate sudurile au fost executate folosind materiale şi procedee standardizate şi au fost realizate prin ..................................;
- tuburile de protecţie au fost montate conform proiectelor tehnice avizate şi a normativului în vigoare;
- ţeava, armãturile şi fitingurile utilizate sunt confecţionate din materiale prevãzute în normativul în vigoare;
- conducta a fost aşezatã pe fundul şanţului, pe un strat de nisip cu grosimea de 9 - 15 cm, adâncimea de pozare fiind .......... m;
- umplerea şanţului este fãcutã cu nisip şi pãmânt mãrunţit, conform prevederilor normativul în vigoare, inclusiv aşezarea benzii (grilei) de avertizare şi a firului trasor;
- la executarea conductei/branşamentului/instalaţiei de utilizare s-a traversat traseul canalizãrilor subterane menţionate în plan, faţã de care s-au respectat distanţele admise.


Numele şi prenumele ... Nr. aut. ANRE/Nr. aut. sudor Semnãtura


1. Constructor
- Instalator autorizat .............................................
- Responsabil A.Q. autorizat .......................................
- Sudor PE .........................................................
- Sudor OL
2. Operator SD - Inspector C.Q. ....................................
3. Beneficiar ......................................................

Notã: Sudorii PE şi OL sunt autorizaţi de organisme abilitat, conform reglementãrilor în vigoare.

ANEXA 8

INSTRUCŢIUNI PENTRU UTILIZAREA GAZELOR NATURALE

Întreţinerea, exploatarea şi repararea instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale revine consumatorului, care rãspunde pentru buna lor funcţionare.
Verificarea şi revizia tehnicã periodicã a instalaţiilor de utilizare este obligatorie pentru toţi consumatorii şi se efectueazã de cãtre un operator economic autorizat de cãtre ANRE.
Verificarea tehnicã periodicã a instalaţiilor de utilizare este obligatorie la intervale de doi ani.
Revizia tehnicã periodicã a instalaţiilor de utilizare este obligatorie la interval de 10 ani în urmãtoarele situaţii:
a) în cazul neutilizãrii instalaţiei o perioadã mai mare de 6 luni;
b) dupã orice eveniment care ar putea afecta funcţionarea în condiţii de siguranţã a instalaţiei.
În cazul situaţiilor de la punctele a şi b, consumatorul are obligaţia de a anunţa operatorul licenţiat de distribuţie gaze naturale înainte de reutilizarea instalaţiei.
Pentru preîntâmpinarea accidentelor cu pierderi de vieţi umane şi distrugeri de bunuri materiale, ce s-ar putea produce din cauza folosirii incorecte a instalaţiilor de gaze naturale, se vor respecta cu stricteţe urmãtoarele instrucţiuni:
1. Înainte de aprinderea focului se fac urmãtoarele operaţiuni:
- ventilarea permanentã a încãperilor în care funcţioneazã aparate consumatoare de combustibili gazoşi; în centralele termice şi în încãperile cu aparate cu flacãrã liberã se asigurã o ventilare permanentã;
- controlul tirajului aparatelor racordate la coş; în cazul în care se constatã lipsa tirajului, nu se aprinde focul decât dupã efectuarea lucrãrilor care sã asigure tirajul (curãţirea coşului de fum, curãţirea sobei, repararea aparatelor de evacuare mecanicã, deschiderea clapetelor de reglare etc.);
- controlul robinetului de manevrã al aparatului consumator de combustibili gazoşi; dacã robinetul este deschis, acesta se închide şi se ventileazã încãperea respectivã precum şi cele învecinate prin deschiderea uşilor şi ferestrelor, aprinderea focului se face numai dupã aerisirea completã;
- asigurarea accesului aerului de ardere în focarul aparatului consumator de combustibili gazoşi (prin: deschiderea uşiţelor cenuşarului la sobe, deschiderea fantelor pentru accesul aerului în focar, pornirea ventilatorului etc.);
- verificarea funcţionãrii aparaturii de automatizare, dupã caz;
- ventilarea focarelor de la aparatele consumatoare de combustibili gazoşi.
2. La aprinderea focului în aparate consumatoare de combustibili gazoşi neautomatizate şi arzãtoare, se fac urmãtoarele operaţiuni:
- aerisirea focarului, minimum 5 minute înainte de aprinderea focului:
- apropierea aprinzãtorului de arzãtor;
- deschiderea lentã a robinetului de manevrã şi aprinderea focului, concomitent cu supravegherea stabilitãţii flãcãrii.
Aprinderea se face numai cu un aprinzãtor special construit în acest scop, fiind interzisã aprinderea directã cu chibrituri, hârtie etc.
Aprinderea focului la aparatele consumatoare de combustibili gazoşi automatizate se face conform instrucţiunilor elaborate de fabrica producãtoare.
3. Stingerea focului:
Stingerea focului la aparatele consumatoare de combustibili gazoşi racordate cu furtun, se face prin închiderea robinetului de siguranţã, existent înaintea furtunului; dupã stingerea flãcãrii se închide şi robinetul de manevrã.
În societãţi şi instituţii, focul se aprinde şi se stinge numai de personalul instruit şi însãrcinat cu aceastã operaţiune prin grija conducerii unitãţii beneficiare, iar în cazul operatorilor economici şi al centralelor termice de bloc, prin personal calificat.
4. Indicaţii speciale
La utilizarea gazelor naturale este interzis:
- aprinderea focului dacã aparatul consumator de combustibili gazoşi nu este etanş sau nu are tiraj;
- lãsarea focului nesupravegheat, la aparatele neautomatizate;
- obturarea coşului de fum al aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi;
- modificarea instalaţiilor de gaze fãrã aprobãri legale şi prin persoane neautorizate;
- dormitul în încãperi cu focul aprins;
- dormitul în încãperi cu aparate consumatoare de combustibili gazoşi nelegate la coş (reşou, aragaz etc.);
Dacã se simte mirosul caracteristic al gazelor naturale se iau imediat urmãtoarele mãsuri:
- se sting toate focurile;
- se deschid toate uşile şi ferestrele;
- nu se aprinde nici o sursã de foc;
- nu se manevreazã aparate electrice;
- nu se doarme în astfel de încãperi;
- se anunţã imediat operatorul licenţiat de distribuţie la telefoanele:
. ....................................................................
Verificarea eventualelor scãpãri de gaze naturale se face prin mirosire şi cu spumã de sãpun cu apã.

NU UITAŢI!
Verificarea cu flacãrã a instalaţiilor de gaze naturale prezintã pericol de explozie şi incendiu.
Dormitul în încãperi cu focul aprins sau în încãperi cu aparate consumatoare de combustibili gazoşi nelegate la coşul de fum, prezintã pericol de moarte.


ANEXA 9

Societatea Comercialã ____________________________
Localitatea ______________________________________

FIŞA TEHNICĂ A CONDUCTEI DE DISTRIBUŢIE GAZE NATURALE

Strada ____________,de la nr. ........... la nr. ...........
CONDUCTA:
- tip: ..................
- material: .............
- diametru: .............
- lungime: ..............
- STANDARD: .............
- izolaţie: .............
- recepţionatã cu PVRT nr. ....., din data de: ziua ....., luna ......, anul .....
- pusã în funcţiune la data de: ziua ....., luna ...., anul .........

ANEXE:


1. tuburi de protecţie:
- diametru: ...................................
- material: ...................................
- locul de montare: ...........................
2. Rãsuflãtori: 3. Îmbinãri electroizolante:
- cu capac GN, bucãţi ........ - diametru .................
- fãrã capac GN, bucãţi ...... - bucãţi ...................
4. Robinete: 5. Sudurile au fost executate:
- tip ........................ - aparat .....................
- diametru ................... - procedeu ...................
- bucãţi ..................... - întãrite cu ................
6. Cãmine de vane:
- bucãţi: ....................
7. Protecţie catodicã: ..................,
8. Lucrarea a fost executatã de societatea comercialã .................,
prin instalatorul autorizat gradul ....... autorizaţia nr. .............



Întocmit, Verificat,

Lucrãri executate dupã montarea conductei:


┌──────┬──────────────────────────────┬─────────────────────┬──────────────────┐
│ Nr. │ Data executãrii │ Descrierea lucrãrii │ Executantul │
│ crt. │ Ziua Luna Anul │ │ │
└──────┴──────────────────────────────┴─────────────────────┴──────────────────┘
................................................................................
................................................................................
................................................................................



ANEXA 10

Societatea Comercialã ____________________________
Localitatea ______________________________________


FIŞA TEHNICĂ A BRANŞAMENTULUI

Strada _______________, de la nr. ...... la nr. .........
BRANŞAMENT:
- tip: .........................
- material: ....................
- diametru: ....................
- lungime: .....................
- STANDARD: ....................
- izolaţie: ....................
- recepţionatã cu PVRT nr. ..., din data de: ziua ..., luna ..., anul ....
- pusã în funcţiune la data de: ziua ...., luna ...., anul ...............
ANEXE:


1. tuburi de protecţie:
- diametru: ..........................................................
- material: ..........................................................
- locul de montare: ..................................................
2. Rãsuflãtori: 3. Îmbinãri electroizolante:
- cu capac GN, bucãţi ........... - diametru ......................
- fãrã capac GN, bucãţi ......... - bucãţi ........................
4. Robinete: 5. Sudurile au fost executate:
- tip ........................... - aparat ........................
- diametru ...................... - procedeu ......................
- bucãţi ........................ - întãrite cu ...................
6. Regulatoare:
- debit mic: Q = ...... bucãţi: .......
- industrial: 'd6 = ..... bucãţi ........
7. Protecţie catodicã: ................
8. Lucrarea a fost executatã de societatea comercialã ...................,
prin instalatorul autorizat gradul ....... autorizaţia nr. ...............



Întocmit, Verificat,

Lucrãri executate dupã montarea branşamentului:


┌──────┬─────────────────────────┬─────────────────────┬───────────────────────┐
│ Nr. │ Data executãrii │ Descrierea lucrãrii │ Executantul │
│ crt. │Ziua Luna Anul │ │ │
└──────┴─────────────────────────┴─────────────────────┴───────────────────────┘
................................................................................
................................................................................
................................................................................




ANEXA 11


Societatea Comercialã ____________________
Localitatea ______________________________


FIŞA TEHNICĂ A STAŢIEI/POSTULUI DE REGLARE SAU REGLARE-MĂSURARE

Strada ______, nr. ....., obiectiv ..........
Presiunea de intrare/ieşire: ................
- recepţionatã cu PVRT nr. ..., din data de: ziua ..., luna ...., anul ....
- pusã în funcţiune la data de: ziua ....., luna ..., anul .......


1. Regulatoare industriale: 2. Filtre de praf
- diametru ...., bucãţi ....... - diametru: ......, bucãţi ...........
- diametru ...., bucãţi ....... - diametru: ......, bucãţi ...........
3. Robinete: 4. Sistem de mãsurare
- tip ...................... - tip: ..........................
- diametru ................. - contor cu turbinã (cu pistoane rotative)
- bucãţi ................... mãrime ................
- serie ..............., numãr .......
- diametru: ..........................
- debit minim: .......................
- debit maxim: .......................
5. convertor de volum
- tip ...............
- serie ............., numãr .........

Lucrarea a fost executatã de societatea comercialã ...................,
prin instalatorul autorizat gradul ........ autorizaţia nr. ...........


Întocmit, Verificat,


Lucrãri executate dupã montarea staţiei


┌──────┬───────────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────┐
│ Nr. │ Data executãrii │Descrierea lucrãrii│ Executantul │
│ crt. │ Ziua Luna Anul │ │ │
└──────┴───────────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────┘
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................





ANEXA 12


SECŢIUNILE COŞURILOR DE FUM PENTRU EVACUAREA GAZELOR DE
ARDERE DE LA APARATE CONSUMATOARE DE COMBUSTIBILI
GAZOŞI, CU TIRAJ NATURAL


┌────┬──────────┬────────────────┬──────────────┬──────────────────────────────┐
│Nr. │ Debit │ Înãlţimea │ Nr. de │ Secţiune liberã │
│crt.│ instalat │activã de tiraj │ racorduri la ├──────────────┬───────────────┤
│ │ [mc/h] │ [m] │acelaşi canal │ rectangularã │ circularã 'd6 │
│ │ │ │ de fum │ [cm x cm] │ [cm] │
├────┼──────────┼────────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│ 1 │ 1,0 │ 2,5 │ 1 │ 10 ● 10 │ 10 │
├────┼──────────┼────────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│ 2 │ 1,5 │ 4,5 │ 1 │ 10 ● 10 │ 10 │
├────┼──────────┼────────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│ 3 │ 2,0 │ 2,5 │ 1 │ 13 x 13 │ 13 │
├────┼──────────┼────────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│ 4 │ 3,0 │ 4,5 │ 1 │ 13 x 13 │ 13 │
├────┼──────────┼────────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│ 5 │ 3,0 │ 2,5 │ 2 │ 13 x 20 │ 16 │
├────┼──────────┼────────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│ 6 │ 4,5 │ 4,5 │ 2 │ 13 x 20 │ 16 │
├────┼──────────┼────────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│ 7 │ 4,5 │ 2,5 │ 2 │ 20 x 20 │ 20 │
├────┼──────────┼────────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────────┤
│ 8 │ 7,0 │ 4,5 │ 2 │ 20 x 20 │ 20 │
└────┴──────────┴────────────────┴──────────────┴──────────────┴───────────────┘




Valorile debitelor din tabel se referã la coşuri din zidãrie masivã, cu goluri realizate din tipare glisante. Aceste valori pot fi sporite cu 25% pentru coşuri cãptuşite cu tuburi sau blocuri prefabricate, având feţe interioare netede.
Observaţii:
Secţiunile indicate sunt cele uzuale.
În cazul unor secţiuni intermediare, valorile corespunzãtoare debitelor pot fi obţinute prin interpolare.
Pentru înãlţimi mai mari de 4,5 m se aplicã sporul la debitele instalate, din tabelul urmãtor:


┌────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│H(coş) [m] │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 12 │ 14 │ 16 │ 18 │ 20 │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│Spor [%] │ 10 │ 20 │ 30 │ 40 │ 50 │ 60 │ 70 │ 80 │ 90 │ 100 │
└────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘





ANEXA 13

OPERATORUL SISTEMULUI DE DISTRIBUŢIE .................
Localitatea ..........................................

REGISTRUL DE EVIDENŢĂ A RECLAMAŢIILOR ŞI A DEFECTELOR
DIN SISTEMUL DE DISTRIBUŢIE


*Font 8
┌────┬───────┬─────────┬────────┬──────────┬──────┬───────┬───────┬───────┬───────┬──────┬──────┬───────┐
│ │ │Numele şi│Data şi │Numele şi │Conţi-│Salari-│Nr. şi │Data şi│Defec- │ │Data │ │
│Nr. │Adresa │prenumele│ora │prenumele │nutul │atul │data │ora │ţiune │Modul │şi ora│Timp de│
│crt.│comple-│Nr. Tele-│primirii│celui care│recla-│cãruia │ordinu-│sosirii│consta-│de re-│rezol-│inter- │
│ │tã │fon re- │recla- │primeşte │ma- │i s-a │lui de │la │tatã │zol- │vãrii │venţie │
│ │ │clamant │maţiei │reclamaţia│ţiei │repar- │servi- │recla- │ │vare │ │ │
│ │ │ │ │ │ │tizat │ciu │mant │ │ │ │ │
├────┼───────┼─────────┼────────┼──────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼───────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │
├────┼───────┼─────────┼────────┼──────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼───────┤
├────┼───────┼─────────┼────────┼──────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼───────┤
├────┼───────┼─────────┼────────┼──────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼───────┤
├────┼───────┼─────────┼────────┼──────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼───────┤
├────┼───────┼─────────┼────────┼──────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼───────┤
└────┴───────┴─────────┴────────┴──────────┴──────┴───────┴───────┴───────┴───────┴──────┴──────┴───────┘





ANEXA 14


OPERATORUL SISTEMULUI DE DISTRIBUŢIE ........................
Localitatea .................................................


REGISTRUL DE EVIDENŢĂ A RECLAMAŢIILOR ŞI A DEFECTELOR DIN
INSTALAŢIILE DE UTILIZARE


*Font 8
┌────┬───────┬─────────┬────────┬──────────┬──────┬───────┬───────┬───────┬───────┬──────┬──────┬───────┐
│ │ │Numele şi│Data şi │Numele şi │Conţi-│Salari-│Nr. şi │Data şi│Defec- │ │Data │ │
│Nr. │Adresa │prenumele│ora │prenumele │nutul │atul │data │ora │ţiune │Modul │şi ora│Timp de│
│crt.│comple-│Nr. Tele-│primirii│celui care│recla-│cãruia │ordinu-│sosirii│consta-│de re-│rezol-│inter- │
│ │tã │fon re- │recla- │primeşte │ma- │i s-a │lui de │la │tatã │zol- │vãrii │venţie │
│ │ │clamant │maţiei │reclamaţia│ţiei │repar- │servi- │recla- │ │vare │ │ │
│ │ │ │ │ │ │tizat │ciu │mant │ │ │ │ │
├────┼───────┼─────────┼────────┼──────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼───────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │
├────┼───────┼─────────┼────────┼──────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼───────┤
├────┼───────┼─────────┼────────┼──────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼───────┤
├────┼───────┼─────────┼────────┼──────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼───────┤
├────┼───────┼─────────┼────────┼──────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼───────┤
├────┼───────┼─────────┼────────┼──────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼───────┤
└────┴───────┴─────────┴────────┴──────────┴──────┴───────┴───────┴───────┴───────┴──────┴──────┴───────┘



ANEXA 15

OPERATORUL SISTEMULUI DE DISTRIBUŢIE ........................
Localitatea .................................................


REGISTRU PENTRU EVIDENŢA ACCIDENTELOR TEHNICE


┌────┬────────────────┬─────────────┬────────────┬─────────────────────────────┐
│Nr. │ Data │ Adresa │Descrierea │ Mãsuri luate şi data │
│crt.│Ziua, luna, anul│ Strada, nr. │accidentului│ repunerii în funcţiune │
│ │ │ │ │ a instalaţiei │
├────┼────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────────────────────┤
├────┼────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────────────────────┤
├────┼────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────────────────────┤
├────┼────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────────────────────┤
├────┼────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────────────────────┤
├────┼────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────────────────────┤
├────┼────────────────┼─────────────┼────────────┼─────────────────────────────┤
└────┴────────────────┴─────────────┴────────────┴─────────────────────────────┘



Notã:
1) Registrul pentru evidenţa accidentelor tehnice se completeazã de şeful sectorului de exploatare.
2) Se ţine evidenţa separat pentru instalaţii de utilizare pe de o parte, pentru conducte şi branşamente de distribuţie pe de altã parte.


ANEXA 16


OPERATORUL SISTEMULUI DE DISTRIBUŢIE
Localitatea .................................................


REGISTRU DE EVIDENŢĂ ZILNICĂ A PARAMETRILOR

Data _______________

STAŢIILE DE REGLARE-MĂSURARE PREDARE-PRIMIRE


┌───────────────────────────┬──────────┬────────────────────┬──────────────────┐
│ │ │ Ora înregistrãrii │ │
│ Parametrii │ UM ├──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┤ Observaţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤
│Presiune intrare │ [MPa] │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤
│Presiune ieşire │ [MPa] │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤
│Presiune panou mãsurare │ [MPa] │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤
│Temperaturã gaze │ [°C] │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤
│Temperaturã mediu │ [°C] │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤
│Grad odorizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤
│Pierdere de sarcinã filtre │ [MPa] │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤
│Debit orar │ [mc/h] │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──────────────────┘



STAŢII DE REGLARE SAU REGLARE-MĂSURARE DE SECTOR


┌───────────────────────────┬──────────┬────────────────────┬──────────────────┐
│ │ │ Ora înregistrãrii │ │
│ Parametrii │ UM ├──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┤ Observaţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤
│Presiune intrare │ [MPa] │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤
│Presiune ieşire │ [MPa] │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤
│Presiune panou mãsurare │ [MPa] │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤
│Temperaturã gaze │ [°C] │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤
│Temperaturã mediu │ [°C] │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤
│Grad odorizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤
│Pierdere de sarcinã filtre │ [MPa] │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──────────────────┘



STAŢII ŞI POSTURI DE REGLARE SAU REGLARE-MĂSURARE LA MARII CONSUMATORI


┌───────────────────────────┬──────────┬────────────────────┬──────────────────┐
│ │ │ Ora înregistrãrii │ │
│ Parametrii │ UM ├──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┤ Observaţii │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤
│Presiune intrare │ [MPa] │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤
│Presiune ieşire │ [MPa] │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤
│Presiune panou mãsurare │ [MPa] │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤
│Temperaturã gaze │ [°C] │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤
│Temperaturã mediu │ [°C] │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤
│Grad odorizare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤
│Pierdere de sarcinã filtre │ [MPa] │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────┼──────────┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──────────────────┤
│Debit orar │ [mc/h] │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────────────────────────┴──────────┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──────────────────┘




ANEXA 17

OPERATORUL SISTEMULUI DE DISTRIBUŢIE ........................
Localitatea .................................................


PERIODICITATEA EFECTUĂRII VERIFICĂRILOR TEHNICE A
CONDUCTELOR ŞI BRANŞAMENTELOR


┌───────────┬──────────────────────────────────────────────┬───────────────────┐
│ Tipul │ Conducte din oţel │ │
│ conductei ├──────────────────────────────────┬───────────┤ Conducte din PE │
│ │ subterane │supraterane│ │
├───────────┼───────┬─────────┬────────┬───────┼───────────┼──────────┬────────┤
│ Nr. de │x < │0,025 < x│0,25 < x│ x > 1 │indiferent │ cu │ cu │
│ defecte │0,025 │< 0,25 │< 1 │ │de vechimea│ vechime │vechime │
│constatate/│ │ │ │ │ conductei │< de 2 ani│> de │
│ km/an │ │ │ │ │ │ │2 ani │
│precedent, │ │ │ │ │ │ │ │
│ "x" │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────┼───────┼─────────┼────────┼───────┼───────────┼──────────┼────────┤
│ Interval │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
│ de timp │verifi-│verifi- │verifi- │verifi-│verificare │verificare│verifi- │
│ │care │care la │care la │care pe│ pe an │la 6 luni │are pe │
│ │pe an │6 luni │3 luni │lunã │ │ │ an │
└───────────┴───────┴─────────┴────────┴───────┴───────────┴──────────┴────────┘




Notã:
Termenele prevãzute în prezenta anexã sunt maximale; operatorii SD pot reduce intervale de timp pentru efectuarea verificãrilor tehnice, în funcţie de starea tehnicã a conductelor şi branşamentelor.


ANEXA 18


OPERATORUL DE DISTRIBUŢIE ...................................
Localitatea .................................................
ORDIN DE SERVICIU nr. ........./........
Echipa de lucru condusã de .................................. compusã din:


┌────────┬──────────────────────────────┬────────┬─────────────────────────────┐
│Nr. crt.│ Numele şi Prenumele │Nr. crt.│ Numele şi Prenumele │
├────────┼──────────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────┤
├────────┼──────────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────┤
├────────┼──────────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────┤
├────────┼──────────────────────────────┼────────┼─────────────────────────────┤
└────────┴──────────────────────────────┴────────┴─────────────────────────────┘


va executa urmãtoarele lucrãri:
1) .....................................................................
2) .....................................................................
3) .....................................................................

Situaţia lucrãrilor executate:
1) .....................................................................
2) .....................................................................
3) .....................................................................
Lucrãri rãmase neexecutate
1) .....................................................................
2) .....................................................................
3) .....................................................................

Am primit echipamentul de protecţie necesar pentru executarea lucrãrilor de mai sus.

Coordonator lucrãri Şef de echipã, _______________

Consumator 1) _______________________
2) _______________________
3) _______________________



ANEXA 19


Operator economic autorizat ANRE
...........................................................


FIŞA DE EVIDENŢĂ A LUCRĂRILOR PERIODICE DE VERIFICARE TEHNICĂ
A INSTALAŢIILOR DE UTILIZARE A GAZELOR NATURALE APARŢINÂND
CONSUMATORILOR PERSOANE JURIDICE
Nr. ............../data .......................

Consumator: ........ Sediul: str. .... nr. ..., Bl. ..., Sc. ..., Ap. ...., localitatea ......
Numãrul dosarului tehnic pentru instalaţia verificatã ........, existent la operatorul SD ..........................
Data ultimei fişe de verificare tehnicã: ziua ..., luna ...... anul ........ depusã la operatorul SD ......................
Operator economic autorizat ANRE sã execute verificarea tehnicã actualã ........... prin instalator autorizat ........ aut. nr. ......../........ în prezenţa consumatorului, reprezentat prin ..............

(1) Operaţii periodice de verificare tehnicã, la instalaţia de utilizare, confirmate prinprezenta fişã (obligatorii la intervale de maxim 2 ani):
a) verificarea arzãtoarelor şi a stãrii îmbinãrilor şi garniturilor de etanşare aferente;
b) verificarea stabilitãţii conductelor montate aparent pe suporturi;
c) verificarea etanşeitãţii îmbinãrii conductelor şi armãturilor la presiunea de lucru agazului din instalaţie, cu spumã de apã cu sãpun sau cu alte tehnologii de verificare aetanşeitãţii;
d) verificarea funcţionãrii aparatelor de mãsurare, control, reglare şi de siguranţã;
e) demontarea/debranşarea punctelor de consum fãrã aprobare legalã şi a conductelor dealimentare aferente;
f) verificarea funcţionãrii echipamentului de reglare din instalaţiile de utilizare;
g) verificarea stãrii rãsuflãtorilor şi a cãminelor existente;
h) verificarea documentelor, emise cu maximum 6 luni înainte de data verificãrii, prezentatede consumator, care sã ateste verificarea de cãtre operatori economici autorizaţi, conformreglementãrilor în vigoare, a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi, a curãţiriicoşurilor şi canalelor de evacuare a gazelor arse;
i) verificarea stãrii construcţiilor care adãpostesc staţiile şi posturi de reglare saureglare-mãsurare.
(2) Se efectueazã şi verificarea tehnicã periodicã, conform alin. (1), a instalaţiilor deutilizare comune care deservesc mai mulţi consumatori, cuprinse între staţiile sau posturile dereglare şi contoare.
S-au constatat şi remediat urmãtoarele defecţiuni:
........................................................................
........................................................................
........................................................................
Concluzia: instalaţia îndeplineşte/nu îndeplineşte condiţiile de funcţionare în siguranţã prevãzute în Normele tehnice pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.


┌────┬────────────────┬───────┬────────────────────────────────┬───────────────┐
│ │Puncte de consum│Data │ Nr. şi data documentului care │ Semnãturi │
│ ├────────────────┤efectu-│ atestã verificarea aparatelor ├──────┬────────┤
│Nr. │ │ãrii │ consumatoare de combustibili │Consu-│Verifi- │
│crt.│ │verifi-│ gazoşi de cãtre operatori │mator │cator │
│ │ │ãrii │ economici autorizaţi de │ │ │
│ │ │ │ organismul abilitat │ │ │
└────┴────────────────┴───────┴────────────────────────────────┴──────┴────────┘


Prezenta fişã a fost întocmitã în 4 exemplare pentru executant, operator de distribuţie,furnizor şi consumator.

EXECUTANT CONSUMATOR


ANEXA 20

Operator economic autorizat ANRE
...........................................................


FIŞA DE EVIDENŢĂ A LUCRĂRILOR PERIODICE DE REVIZIE TEHNICĂ LA
INSTALAŢIILE DE UTILIZARE A GAZELOR NATURALE APARŢINÂND
CONSUMATORILOR PERSOANE JURIDICE
Nr. ........./data ..................

Consumator: ....... Adresa: str. ...... nr. ...., Bl. ..., Sc. ..., Ap. ..., localitatea .......
Numãrul dosarului tehnic pentru instalaţia revizuitã ......, existent la operatorul SD .........
Data ultimei fişe de revizie tehnicã: ziua ......, luna ..... anul ........ depusã la operatorul SD ...............
Operator economic autorizat ANRE sã execute revizia tehnicã actualã ......... prin instalator autorizat ........ aut. nr. ....../..... în prezenţa consumatorului, reprezentat prin ........
(1) Operaţii periodice, de revizie tehnicã la instalaţia de utilizare, confirmate prinprezenta fişã (obligatorii la intervale de maxim 10 ani, dupã orice întrerupere a utilizãriiinstalaţiei pentru o perioadã de timp mai mare de 6 luni şi dupã orice accident tehnic carepoate afecta instalaţia):
a) verificarea arzãtoarelor şi a stãrii îmbinãrilor şi garniturilor de etanşare aferente;
b) verificarea stabilitãţii conductelor montate aparent pe suporturi;
c) verificarea etanşeitãţii îmbinãrii conductelor şi armãturilor la presiunea de lucru agazului din instalaţie, cu spumã de apã cu sãpun sau cu alte tehnologii de verificare aetanşeitãţii;
d) verificarea funcţionãrii aparatelor de mãsurare, control, reglare şi de siguranţã;
e) demontarea/debranşarea punctelor de consum fãrã aprobare legalã şi a conductelor dealimentare aferente;
f) verificarea funcţionãrii echipamentului de reglare din instalaţiile de utilizare;
g) verificarea stãrii rãsuflãtorilor şi a cãminelor existente;
h) verificarea documentelor, emise cu maximum 6 luni înainte de data verificãrii, prezentatede consumator, care sã ateste verificarea de cãtre operatori economici autorizaţi, conformreglementãrilor în vigoare, a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi, a curãţiriicoşurilor şi canalelor de evacuare a gazelor arse;
i) verificarea stãrii construcţiilor care adãpostesc staţiile şi posturi de reglare saureglare-mãsurare.
Proba de etanşeitate pentru întreaga instalaţie şi proba de rezistenţã (pentru partea deinstalaţie la care s-au fãcut înlocuiri şi/sau modificãri), s-a efectuat cu aer comprimat, înprezenţa delegatului operatorului de distribuţie, în condiţiile şi cu rezultatele înscrise înprocesul verbal de recepţie tehnicã anexat, nr. ...... din data de: ziua ....... luna ...... anul.......
(2) Se efectueazã şi revizia tehnicã periodicã, conform alin. (1), a instalaţiilor deutilizare comune care deservesc mai multor consumatori, cuprinse între staţiile sau posturilede reglare şi contoare.
S-au constatat şi remediat urmãtoarele defecţiuni:
.......................................................................
.......................................................................
.......................................................................
Concluzia: instalaţia îndeplineşte/nu îndeplineşte condiţiile de funcţionare în siguranţã prevãzute în Normele tehnice pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.


┌────┬────────────────┬────────┬────────────────────────────────┬──────────────┐
│ │Puncte de consum│Data │ Nr. şi data documentului care │Semnãturi │
│ ├────────────────┤efectu- │ atestã verificarea aparatelor ├──────┬───────┤
│Nr. │ │ãrii │ consumatoare de combustibili │Consu-│Verifi-│
│crt.│ │reviziei│ gazoşi efectuatã de cãtre │mator │cator │
│ │ │ │ operatori economici autorizaţi │ │ │
│ │ │ │ de organismul abilitat │ │ │
└────┴────────────────┴────────┴────────────────────────────────┴──────┴───────┘



Prezenta fişã a fost întocmitã în 4 exemplare, pentru executant, operator de distribuţie,furnizor şi consumator.


EXECUTANT CONSUMATOR


ANEXA 21

Operator economic autorizat ANRE
...........................................................


FIŞA DE EVIDENŢĂ A LUCRĂRILOR PERIODICE DE VERIFICARE
TEHNICĂ A INSTALAŢIILOR DE UTILIZARE A GAZELOR NATURALE LA
CONSUMATORII CASNICI

Consumator: ....... Adresa: str. .... nr. ..., Bl. ..., Sc. ..., Ap. ...., localitatea ...............
Numãrul dosarului tehnic pentru instalaţia verificatã ......., existent la operatorul SD ......................................
Data ultimei fişe de verificare tehnicã: ziua ...., luna ..... anul ....... depusã la operatorul SD .....................
Operator economic autorizat ANRE sã execute verificarea tehnicã actualã ........ prin instalator autorizat ......... aut. nr. ...../...... în prezenţa consumatorului, reprezentat prin.......................
(1) Operaţii periodice de verificare tehnicã, la instalaţia de utilizare, confirmate prinprezenta fişã (obligatorii la intervale de maxim 2 ani):
a) verificarea arzãtoarelor şi a stãrii îmbinãrilor şi garniturilor de etanşare aferente;
b) verificarea stabilitãţii conductelor montate aparent pe suporturi;
c) verificarea etanşeitãţii îmbinãrii conductelor şi armãturilor la presiunea de lucru agazului din instalaţie, cu spumã de apã cu sãpun sau cu alte tehnologii de verificare aetanşeitãţii;
d) verificarea funcţionãrii aparatelor de mãsurare, control, reglare şi de siguranţã;
e) demontarea/debranşarea punctelor de consum fãrã aprobare legalã şi a conductelor dealimentare aferente;
f) verificarea funcţionãrii echipamentului de reglare din instalaţiile de utilizare;
g) verificarea stãrii rãsuflãtorilor şi a cãminelor existente;
h) verificarea documentelor, emise cu maximum 6 luni înainte de data verificãrii, prezentatede consumator, care sã ateste verificarea de cãtre operatori economici autorizaţi, conformreglementãrilor în vigoare, a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi, a curãţiriicoşurilor şi canalelor de evacuare a gazelor arse;
i) verificarea stãrii construcţiilor care adãpostesc staţiile şi posturi de reglare saureglare-mãsurare.
(2) Se efectueazã şi verificarea tehnicã periodicã, conform alin. (1), a instalaţiilor deutilizare comune care deservesc mai mulţi consumatori, cuprinse între staţiile sau posturile dereglare şi contoare.
S-au constatat şi remediat urmãtoarele defecţiuni:
.......................................................................
.......................................................................
.......................................................................
.......................................................................
Concluzia: În urma verificãrilor efectuate se constatã cã instalaţia îndeplineşte/nuîndeplineşte condiţiile de funcţionare în siguranţã, prevãzute în Normele tehnice pentruexploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.


┌────┬────────────────┬───────┬─────────────────────────────────┬──────────────┐
│ │Puncte de consum│Data │ Nr. şi data documentului care │ Semnãturi │
│ ├────────┬───────┤efectu │ atestã verificarea aparatelor ├──────┬───────┤
│Nr. │Pânã la │ Peste │ãrii │ consumatoare de combustibili │Consu-│Verifi-│
│crt.│ 2 mc/h │2 mc/h │verifi-│ gazoşi utilizare efectuatã de │mator │cator │
│ │ │ │cãrii │ cãtre operatori economici │ │ │
│ │ │ │ │autorizaţi de organismul abilitat│ │ │
└────┴────────┴───────┴───────┴─────────────────────────────────┴──────┴───────┘


Prezenta fişã a fost întocmitã în 4 exemplare, pentru executant, operator de distribuţie,furnizor şi consumator.


EXECUTANT CONSUMATOR



ANEXA 22


Operator economic autorizat ANRE
.................................


FIŞA DE EVIDENŢĂ A LUCRĂRILOR PERIODICE DE REVIZIE TEHNICĂ A
INSTALAŢIILOR DE UTILIZARE A GAZELOR NATURALE LA
CONSUMATORII CASNICI

Consumator: ...............Sediul: str. ...... nr. ..., Bl. ..., Sc. ..., Ap. ..., localitatea ..................
Numãrul dosarului tehnic pentru instalaţia revizuitã .................., existent la operatorul SD ...........
Data ultimei fişe de revizie tehnicã: ziua ..., luna .... anul ... depusã la operatorul SD ......................
Operator economic autorizat ANRE sã execute revizia tehnicã actualã ......... prin instalator autorizat ......... aut. nr. ...../.... în prezenţa consumatorului, reprezentat prin .....................

(1) Operaţii periodice de revizie tehnicã, la instalaţia de utilizare, confirmate prinprezenta fişã (obligatorii la intervale de maxim 10 ani, dupã orice întrerupere a utilizãriiinstalaţiei pentru o perioadã de timp mai mare de 6 luni şi dupã orice accident tehnic carepoate afecta instalaţia):
j) verificarea arzãtoarelor şi a stãrii îmbinãrilor şi garniturilor de etanşare aferente;
k) verificarea stabilitãţii conductelor montate aparent pe suporturi;
l) verificarea etanşeitãţii îmbinãrii conductelor şi armãturilor la presiunea de lucru agazului din instalaţie, cu spumã de apã cu sãpun sau cu alte tehnologii de verificare aetanşeitãţii;
m) verificarea funcţionãrii aparatelor de mãsurare, control, reglare şi de siguranţã;
n) demontarea/debranşarea punctelor de consum fãrã aprobare legalã şi a conductelor dealimentare aferente;
o) verificarea funcţionãrii echipamentului de reglare din instalaţiile de utilizare;
p) verificarea stãrii rãsuflãtorilor şi a cãminelor existente;
q) verificarea documentelor, emise cu maximum 6 luni înainte de data verificãrii, prezentatede consumator, care sã ateste verificarea de cãtre operatori economici autorizaţi, conformreglementãrilor în vigoare, a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi, a curãţiriicoşurilor şi canalelor de evacuare a gazelor arse;
r) verificarea stãrii construcţiilor care adãpostesc staţiile şi posturi de reglare saureglare-mãsurare.
Proba de etanşeitate pentru întreaga instalaţie şi proba de rezistenţã pentru partea deinstalaţie la care s-au fãcut înlocuiri şi/sau modificãri, s-a efectuat în prezenţa delegatuluioperatorului de distribuţie, în condiţiile şi cu rezultatele înscrise în procesul verbal derecepţie tehnicã anexat, nr. ..... din data de: ziua ...... luna .............. anul ..........
(2) Se efectueazã şi revizia tehnicã periodicã conform, alin. (1), a instalaţiilor deutilizare comune care deservesc mai mulţi consumatori, cuprinse între staţiile sau posturile dereglare şi contoare.
S-au constatat şi remediat urmãtoarele defecţiuni:
.......................................................................
.......................................................................
.......................................................................
.......................................................................
Concluzia: În urma verificãrilor efectuate se constatã cã instalaţia îndeplineşte/nuîndeplineşte condiţiile de funcţionare în siguranţã, prevãzute în Normele tehnice pentruexploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.


┌────┬────────────────┬───────┬────────────────────────────────┬───────────────┐
│ │Puncte de consum│Data │ Nr. şi data documentului care │ Semnãturi │
│ ├────────┬───────┤efectu-│ atestã verificarea aparatelor ├──────┬────────┤
│Nr. │Pânã la │ Peste │ãrii │ consumatoare de combustibili │Consu-│Verifi- │
│crt.│ 2 mc/h │2 mc/h │verifi-│ gazoşi efectuatã de cãtre │mator │cator │
│ │ │ │cãrii │ operatori economici autorizaţi │ │ │
│ │ │ │ │ de organismul abilitat │ │ │
└────┴────────┴───────┴───────┴────────────────────────────────┴──────┴────────┘



Prezenta fişã a fost întocmitã în 4 exemplare, pentru executant, operator de distribuţie, furnizor şi consumator.

EXECUTANT CONSUMATOR


ANEXA 23

OPERATORUL DE DISTRIBUŢIE ...................................
Localitatea .................................................


PROCES VERBAL
DE MONTARE A MIJLOACELOR DE MĂSURARE

Numãrul Zi Luna An
|_|_|_|_|_| |_|_| |_|_| |_|_|

Delegatul operatorului de distribuţie ........... şi consumatorul ......... domiciliatîn ........ str. ......., nr. ...., sc. ...., etaj ..... apartament ..... am procedat la predarea şi primirea mijloacelor de mãsurare agazelor naturale, inclusiv a racordurilor, proprietate a S.C. ........în stare de funcţionare, cu urmãtoarele caracteristici:


┌───────────────────────────────┬─────────────────────┬───────────────────────┐
│ │ Contor │ Corector │
├───────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────────┤
│Tip │ │ │
├───────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────────┤
│Serie │ │ │
├───────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────────┤
│An fabricaţie │ │ │
├───────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────────┤
│Nr. inventar │ │ │
├───────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────────┤
│Debit maxim │ │ - │
├───────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────────┤
│Index volum necorectat │ │ │
├───────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────────┤
│Index volum corectat │ - │ │
├───────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────────┤
│Dn (mm) │ │ - │
└───────────────────────────────┴─────────────────────┴───────────────────────┘



Subsemnatul ........ mã oblig a pãstramijloacele de mãsurare a gazelor naturale în bune condiţii, cunoscând cã sunt rãspunzãtor deorice defecţiuni s-ar produce acestora, iar în caz de defecţiuni sã anunţ Serviciul reclamaţii,telefon ....................................................
Prezentul proces verbal s-a încheiat în 3 exemplare, din care unul pentru consumator şi 2 pentru operatorul de distribuţie.


Delegatul operatorului SD, Consumator,
......................... .............


ANEXA 24

OPERATORUL SISTEMULUI DE DISTRIBUŢIE ........................
Localitatea .................................................


BULETIN DE MIŞCARE A MIJLOACELOR DE MĂSURARE

Motivul Intervenţiei


1. Montat din Ordin de 4. Birou reclamaţii 6. Demontat din Ordin
deschidere de încetare
2. Verificare periodicã 5. Demontat la cererea 7. alte motive(*)
consumatorului
3. Reclamat de consumator


__________
(*) se va detalia de cãtre operatorul SD în momentul completãrii.



Numãrul Zi Luna An
|_|_|_|_|_| |_|_| |_|_| |_|_|

Carnetul Folio
Consumator .................... |_|_|_|_| |_|_|_|

Strada .......... Nr. .... Bloc .... Scara .... Etaj .... Apart .....
_
Motivul intervenţiei |_| Marca instalatorului |_|_|_|_|

┌──────────────────────┬───────────────────────────┬───────────────────────────┐
│ │ECHIPAMENT DE MĂSURARE │ECHIPAMENT DE MĂSURARE │
│ │ DEMONTAT │ MONTAT │
│ ├─────────────┬─────────────┼─────────────┬─────────────┤
│ │ CONTOR │ CORECTOR │ CONTOR │ CORECTOR │
├──────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Tip │ │ │ │ │
├──────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Serie │ │ │ │ │
├──────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│An fabricaţie │ │ │ │ │
├──────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Nr. inventar │ │ │ │ │
├──────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Debit maxim │ │ - │ │ - │
├──────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Index volum necorectat│ │ │ │ │
├──────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Index volum corectat │ - │ │ - │ │
├──────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Dn (mm) │ │ - │ │ - │
├──────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Nr. sigiliu │ │ │ │ │
└──────────────────────┴─────────────┴─────────────┴─────────────┴─────────────┘



Subsemnatul ........., mã oblig a pãstra noile mijloace de mãsurare în bunecondiţii, cunoscând cã sunt rãspunzãtor de orice defecţiuni s-ar produce acestora, iar în cazde defecţiuni sã anunţ Serviciul reclamaţii, telefon ................
Buletinul de mişcare s-a încheiat în 3 exemplare, dintre care unul pentru consumator şi douãpentru operatorul de distribuţie

Delegatul operatorului SD,
Consumator,


ANEXA 25

Scheme de principiu. Detalii constructive


Figura nr. 1 - Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze naturale

---------
NOTĂ(CTCE)
Reprezentarea graficã a figurii nr. 1, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 bis din 16 aprilie 2009, la pagina 119 (a se vedea imaginea asociatã).


Figura nr. 2 - Schema de principiu a unei instalaţii de utilizare industrialã a gazelor

---------
NOTĂ(CTCE)
Reprezentarea graficã a figurii nr. 2, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 bis din 16 aprilie 2009, la pagina 120 (a se vedea imaginea asociatã).



Figura nr. 3 - Plan şi schema izometricã pentru instalaţie de utilizare neindustrialã a gazelor naturale (exemplu)

---------
NOTĂ(CTCE)
Reprezentarea graficã a figurii nr. 3, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 bis din 16 aprilie 2009, la pagina 121 (a se vedea imaginea asociatã).



Figura nr. 4 - Schema de principiu pentru stabilirea cãderilor de presiune, în regim de presiune medie (exemplu)

---------
NOTĂ(CTCE)
Reprezentarea graficã a figurii nr. 4, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 bis din 16 aprilie 2009, la pagina 122 (a se vedea imaginea asociatã).


Figura nr. 5 - Schema de principiu pentru stabilirea cãderilor de presiune în regim de presiune redusã (exemplu)

---------
NOTĂ(CTCE)
Reprezentarea graficã a figurii nr. 5, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 bis din 16 aprilie 2009, la pagina 122 (a se vedea imaginea asociatã).


Figura nr. 6 - Schema de principiu pentru stabilirea cãderilor de presiune în regim de presiune joasã (exemplu)

---------
NOTĂ(CTCE)
Reprezentarea graficã a figurii nr. 6, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 bis din 16 aprilie 2009, la pagina 123 (a se vedea imaginea asociatã).


Figura nr. 7 - Tipuri de rãsuflãtori: a - pentru carosabil; b - de perete şi pentru spaţii verzi; c - pentru spaţii verzi

---------
NOTĂ(CTCE)
Reprezentarea graficã a figurii nr. 7, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 bis din 16 aprilie 2009, la pagina 124 (a se vedea imaginea asociatã).

Notã: Pe direcţia conductei, pe fiecare parte a tubului rãsuflãtorii, stratul de nisip-pietriş va fi în lungime de 50 cm


Figura nr. 8 - Exemplu de alimentare a unui imobil

---------
NOTĂ(CTCE)
Reprezentarea graficã a figurii nr. 8, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 bis din 16 aprilie 2009, la pagina 125 (a se vedea imaginea asociatã).


Figura nr. 9 - Branşament de gaze naturale executat din oţel (exemplu)

---------
NOTĂ(CTCE)
Reprezentarea graficã a figurii nr. 9, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 bis din 16 aprilie 2009, la pagina 125 (a se vedea imaginea asociatã).


Figura nr. 10 - Alimentarea cu gaze naturale a unui grup de imobile, aflate pe aceeaşi proprietate, a cãror incintã este mãrginitã de douã strãzi

---------
NOTĂ(CTCE)
Reprezentarea graficã a figurii nr. 10, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 bis din 16 aprilie 2009, la pagina 126 (a se vedea imaginea asociatã).


Figura nr. 11 - Scheme de principiu privind alimentarea prin branşament comun şi ramificat

---------
NOTĂ(CTCE)
Reprezentarea graficã a figurii nr. 11, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 bis din 16 aprilie 2009, la pagina 127 (a se vedea imaginea asociatã).


Figura nr. 12 - Montarea conductelor de gaze naturale în canale mascate şi ventilate (exemplu)


---------
NOTĂ(CTCE)
Reprezentarea graficã a figurii nr. 12, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 bis din 16 aprilie 2009, la pagina 128 (a se vedea imaginea asociatã).



Figura nr. 13 - Racordarea la coş de fum cu burlane

---------
NOTĂ(CTCE)
Reprezentarea graficã a figurii nr. 13, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 bis din 16 aprilie 2009, la pagina 129 (a se vedea imaginea asociatã).



Figura nr. 14 - Branşament gaze naturale executat din ţeava din polietilenã (PE)

---------
NOTĂ(CTCE)
Reprezentarea graficã a figurii nr. 14, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 bis din 16 aprilie 2009, la pagina 130 (a se vedea imaginea asociatã).


Figura nr. 15 - Capãt de branşament fãrã anod de protecţie

---------
NOTĂ(CTCE)
Reprezentarea graficã a figurii nr. 15, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 bis din 16 aprilie 2009, la pagina 131 (a se vedea imaginea asociatã).


Figura nr. 16 - Capãt de branşament cu anod de protecţie

---------
NOTĂ(CTCE)
Reprezentarea graficã a figurii nr. 16, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 bis din 16 aprilie 2009, la pagina 131 (a se vedea imaginea asociatã).


Figura nr. 17 - Montarea sistemelor de avertizare asupra prezentei conductelor din polietilenã


---------
NOTĂ(CTCE)
Reprezentarea graficã a figurii nr. 17, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 bis din 16 aprilie 2009, la pagina 132 (a se vedea imaginea asociatã).



ANEXA 26


TERMINOLOGIE


┌───────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Acord de │Actul emis de un operator al unui sistem (CA, SNT, SD), în │
│acces │conformitate cu Regulamentul privind accesul la conductele │
│ │de alimentare din amonte, Regulamentului privind accesul la │
│ │Sistemul naţional de transport al gazelor naturale şi │
│ │Regulamentul privind accesul la sistemele de distribuţie, dupã │
│ │caz, care conferã unui producãtor, furnizor şi/sau consumator │
│ │final dreptul de a utiliza sistemul, achitând tarifele şi │
│ │îndeplinind obligaţiile de utilizare a acestuia. │
├───────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Inspector │Persoanã fizicã, angajatã a operatorului licenţiat de distribuţie │
│C.Q. │a gazelor naturale, care deţine calitatea de instalator autorizat │
│ │în sectorul gazelor naturale, autorizatã de cãtre Ministerul │
│ │Dezvoltãrii, lucrãrilor Publice şi Locuinţei, prin Inspectoratul │
│ │de Stat în Construcţii, desemnatã de cãtre operatorul licenţiat │
│ │sã verifice controlul tehnic de calitate al lucrãrilor. │
├───────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Responsabil│Persoanã fizicã, angajatã (sau colaboratoare) a persoanei │
│A.Q. │juridice autorizatã de ANRE sã efectueze lucrãri în sectorul │
│ │gazelor naturale, atestatã de cãtre Ministerul Dezvoltãrii, │
│ │Lucrãrilor Publice şi Locuinţei, desemnatã de cãtre │
│ │constructor sã asigure nivelul tehnic de calitate al lucrãrilor
│ │corespunzãtor cerinţelor. │
├───────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Reţea de │Ansamblul compus din conducte şi accesorii, cuprins între staţiile│
│distribuţie│de reglare-mãsurare-predare şi staţiile de reglare/reglare- │
│ │mãsurare de sector, respectiv între staţiile de reglare/reglare- │
│ │mãsurare de sector şi robinetele de branşament. │
├───────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Aparat │Sistem mecanic complex destinat sã consume gaze naturale │
│consumator │combustibile, în condiţii igienice, economice şi de siguranţã. │
│de combusti│ │
│bili gazoşi│ │
│ │ │
└───────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────┘



ANEXA 27

Lista cuprinzând legislaţia, normele, prescripţiile tehnice, standardele
etc. care se recomandã sau se considerã cã pot fi relevante pentru
proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare
cu gaze naturale

A 27.1. Legislaţie relevantã
<>Legea nr. 351/2004 - Legea gazelor, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 679 din 28 iulie 2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Legea nr. 10/1995 - Legea privind calitatea în construcţii, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 12 din 24 ianuarie 2005, cu modificãrile ulterioare;
<>Legea nr. 50/1991 - Legea privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii, republicatã în Monitorul Oficial al României nr. 933 din 13 octombrie 2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Legea nr. 139/2000 - Legea privind activitatea de metrologie, republicatã în Monitorul Oficial al României nr. 148 din 1 martie 2007;
<>Legea nr. 608/2001 - Legea privind evaluarea conformitãţii produselor, republicatã în Monitorul Oficial al României nr. 419 din 4 iunie 2008;
<>Legea nr. 350/2001 - Legea privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 373 din 10 iulie 2001 cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Legea nr. 182/2000 - Legea privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, republicatã în Monitorul Oficial al României nr. 82 din 8 decembrie 2008;
<>Legea nr. 245/2004 - Legea privind securitatea generalã a produselor, republicatã în Monitorul Oficial al României nr. 360 din 9 mai 2008;
<>Legea nr. 319/2006 - Legea securitãţii şi sãnãtãţii în muncã, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 646 din 26 iulie 2006;
<>Legea nr. 307/2006 - Legea privind apãrarea împotriva incendiilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, nr. 633 din 21 iulie 2006;
<>Legea nr. 107/1996 - Legea apelor, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 244 din 8 octombrie 1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Legea nr. 247/2005 - Legea privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 784/2000 - privind aprobarea Regulamentului pentru acordarea autorizaţiilor şi licenţelor în sectorul gazelor naturale, republicatã în Monitorul Oficial al României nr. 160 din 13 martie 2003, cu modificãrile ulterioare;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 1.043/2004 - pentru aprobarea Regulamentului privind accesul la Sistemul naţional de transport al gazelor naturale şi a Regulamentului privind accesul la sistemele de distribuţie a gazelor naturale, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 693 din 2 august 2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 622/2004 - privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţã a produselor pentru construcţii, republicatã în Monitorul Oficial al României nr. 487 din 20 iulie 2007;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 273/1994 - privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrãrilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 193 din 28 iulie 1994, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 766/1997 - pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 352 din 10 decembrie 1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 272/1994 - pentru aprobarea Regulamentului privind controlul de stat al calitãţii în construcţii, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 193 din 28 iulie 1994;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 808/2005 - pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea laboratoarelor de analize şi încercãri în activitatea de construcţii, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 735 din 12 august 2005;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 584/2004 - privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţã a echipamentelor sub presiune, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 404 din 6 mai 2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 454/2003 - privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţã a recipientelor simple sub presiune, republicatã în Monitorul Oficial al României nr. 538 din 8 august 2007, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 453/2003 - privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţã a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi, republicatã în Monitorul Oficial al României nr. 489 din 9 iunie 2005, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 264/2006 - privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţã şi de punere în funcţiune a mijloacelor de mãsurare, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 282 din 29 martie 2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 1660/2005 - privind aprobarea unor instrucţiuni de metrologie legalã, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 46 din 18 ianuarie 2006;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 1055/2001 - privind condiţiile de introducere pe piaţã a mijloacelor de mãsurare, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 701 din 5 noiembrie 2001 cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 270/2002 - privind stabilirea cerinţelor referitoare la eficienţa şi etichetarea energeticã pentru introducerea pe piaţã a cazanelor noi de apã caldã care funcţioneazã cu combustibil lichid sau gazos, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 238 din 9 aprilie 2002, cu modificãrile ulterioare;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 574/2005 - privind stabilirea cerinţelor referitoare la eficienţa cazanelor noi pentru apã caldã care funcţioneazã cu combustibili lichizi sau gazoşi, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 596 din 11 iulie 2005, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 541/2003 - privind limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 365 din 29 mai 2003, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 487/2002 - pentru aprobarea Normelor metodologice privind desemnarea laboratoarelor de încercãri, precum şi a organismelor de certificare şi de inspecţie care realizeazã evaluarea conformitãţii produselor din domeniile reglementate prevãzute în <>Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitãţii produselor, republicatã în Monitorul Oficial al României nr. 313 din 6 aprilie 2006;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 752/2004 - privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţã a echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate utilizãrii în atmosfere potenţial explozive, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 499 din 3 iunie 2004, cu modificãrile ulterioare;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 925/1995 - pentru aprobarea Regulamentului de verificare şi expertizare tehnicã de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrãrilor şi a construcţiilor, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 286 din 11 decembrie 1995;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 1756/2006 - privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizãrii în exteriorul clãdirilor, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 48 din 22 ianuarie 2007;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 755/2004 - privind aprobarea unitãţilor de mãsurã legale, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 475 din 27 mai 2004;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 115/2004 - privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţã, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 166 din 26 februarie 2004 cu modificãrile ulterioare;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 1048/2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sãnãtate pentru utilizarea de cãtre lucrãtori a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncã, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 722 din 23 august 2006;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 1146/2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sãnãtate pentru utilizarea în muncã de cãtre lucrãtori a echipamentelor de muncã, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 815 din 3 octombrie 2006;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 1.028/2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sãnãtate în munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 710 din 18 august 2006;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 971/2006 - privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sãnãtate la locul de muncã, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 683 din 9 august 2006;
<>Hotãrârea Guvernului nr. 28/2008 - privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrãri de intervenţii, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 48 din 22 ianuarie 2008;
<>Ordin nr. 595/2007 - pentru aprobarea Procedurii de autorizare a diriginţilor de şantier, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 621 din 10 septembrie 2007, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Ordonanţa de Urgenţã a Guvernului nr. 195/2005 - privind protecţia mediului, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 1196 din 30 decembrie 2005 cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Ordonanţa nr. 43/1997 - privind regimul drumurilor, republicatã în Monitorul Oficial al României nr. 237 din 29 iunie 1998, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Ordonanţa nr. 20/1994 - privind mãsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, republicatã în Monitorul Oficial al României nr. 665 din 23 octombrie 2001;
<>Ordin nr. 163/2007 - pentru aprobarea Normelor generale de apãrare împotriva incendiilor, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 216 din 29 martie 2007;
<>Ordin nr. 210/2007 - pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 360 din 28 mai 2007, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Ordinul nr. 2190/2004 - pentru aprobarea Regulamentului privind agrementul tehnic european pentru produse pentru construcţii, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 90 din 27 ianuarie 2005;
<>Ordinul M.I.R. nr. 226/2003 - pentru aprobarea Listei cuprinzând tipurile de gaze şi presiunile de alimentare utilizate de aparatele consumatoare de combustibili gazoşi, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 339 din 19 mai 2003;
<>Ordinul M.T.C.T. nr. 607/2005 - pentru aprobarea Metodologiei de control privind supravegherea pieţei produselor pentru construcţii cu rol în satisfacerea cerinţei de securitate la incendiu, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 383 din 6 mai 2003, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Ordinul M.T.C.T. nr. 1822/2004 - pentru aprobarea Regulamentului privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 90 din 27 ianuarie 2005, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Ordinul M.T.C.T. nr. 1889/2004 - pentru aprobarea unor proceduri privind agrementul tehnic în construcţii, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 1.167 din 9 decembrie 2004;
<>Ordinul M.I.R. nr. 397/2002 - privind aprobarea Prescripţiei tehnice PT A1 - 2002 "Cerinţe tehnice privind utilizarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi", publicat în Monitorul Oficial al României nr. 674 din 11.09.2002;
<>Ordinul M.I.R. nr. 367/2003 - pentru aprobarea Prescripţiei tehnice PT CR 4-2003, ediţia 1, "Examinarea cu ultrasunete a îmbinãrilor sudate ale instalaţiilor mecanice sub presiune şi ale instalaţiilor de ridicat", publicat în Monitorul Oficial al României nr. 86 din 30 ianuarie 2004;
<>Ordinul M.I.R. nr. 369/2003 - pentru aprobarea Prescripţiei tehnice PT CR 6-2003, ediţia 1, "Examinarea cu lichide penetrante a îmbinãrilor sudate ale instalaţiilor mecanice sub presiune şi ale instalaţiilor de ridicat", publicat în Monitorul Oficial al României nr. 86 din 30 ianuarie 2004;
<>Ordinul M.I.R. nr. 373/2003 - pentru aprobarea Prescripţiei tehnice PT CR 8-2003, ediţia 1, "Examinarea cu particule magnetice a îmbinãrilor sudate ale instalaţiilor mecanice sub presiune şi ale instalaţiilor de ridicat", publicat în Monitorul Oficial al României nr. 86 din 30 ianuarie 2004;
<>Ordinul M.I.R. nr. 374/2003 - pentru aprobarea Prescripţiei tehnice PT CR 9/1-2003, ediţia 1, "Cerinţe tehnice privind autorizarea sudorilor care executã lucrãri la instalaţiile mecanice sub presiune şi la instalaţiile de ridicat. Partea 1: Oţel", publicat în Monitorul Oficial al României nr. 108 din 05 februarie 2004;
<>Ordinul M.I.R. nr. 376/2003 - pentru aprobarea Prescripţiei tehnice PT CR 9/3-2003, ediţia 1, "Cerinţe tehnice privind autorizarea sudorilor care executã lucrãri la instalaţiile mecanice sub presiune şi la instalaţiile de ridicat. Partea 3: Polietilenã de înaltã densitate", publicat în Monitorul Oficial al României nr. 108 din 05 februarie 2004;
<>Ordinul M.I.R. nr. 378/2003 - pentru aprobarea Prescripţiei tehnice PT CR 11-2003, ediţia 1, "Autorizarea personalului care efectueazã examinãri nedistructive la instalaţii mecanice sub presiune şi la instalaţii de ridicat", publicat în Monitorul Oficial al României nr. 124 din 11 februarie 2004;
<>Ordinul M.I.R. nr. 380/2003 - pentru aprobarea Prescripţiei tehnice PT CR 13-2003, ediţia 1, "Examinarea cu radiaţii penetrante a îmbinãrilor sudate cap la cap ale componentelor instalaţiilor mecanice sub presiune şi ale instalaţiilor de ridicat", publicat în Monitorul Oficial al României nr. 124 din 11 februarie 2004;
<>Ordinul ANRE nr. 4/2007 - pentru aprobarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţã aferente capacitãţilor energetice - revizia I, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 259 din 18 aprilie 2007, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Ordinul ANRE nr. 55/2007 - privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea şi verificarea persoanelor fizice care desfãşoarã activitãţi de proiectare, execuţie şi exploatare în sectorul gazelor naturale şi a Regulamentului pentru autorizarea şi verificarea operatorilor economici care desfãşoarã activitãţi de proiectare, execuţie şi exploatare în sectorul gazelor naturale, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 15 din 09 ianuarie 2008, cu completãrile ulterioare;
<>Ordinul ANRE nr. 62/2008 - privind aprobarea Regulamentului de mãsurare a cantitãţilor de gaze naturale tranzacţionate în România, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 489 din 01 iulie 2008, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
<>Ordinul ANRE nr. 56/2007 - pentru aprobarea Regulamentului de constatare, notificare şi sancţionare a abaterilor de la reglementãrile emise în domeniul energiei electrice şi în domeniul gazelor naturale, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 900 din 28 decembrie 2007;
<>Decizia ANRGN nr. 616/2002 - pentru aprobarea Codului Tehnic al sectorului gazelor naturale, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 438 din 24 iunie 2002.

A 27.2. Norme şi prescripţii tehnice
NP-084-2003 - "Normativ privind proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor sanitare şi a sistemelor de alimentare cu apã şi canalizare, utilizând conducte din mase plastice", aprobat prin <>Ordinul M.T.C.T. nr. 905/2003 , publicat în Monitorul Oficial al României nr. 867 din 5 decembrie 2003;
NTE 003/04/00 - "Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni peste 1.000 V", aprobat prin <>Ordinul ANRE nr. 32/2004 , publicat în Monitorul Oficial al României nr. 1.092 din 24 noiembrie 2004;
NTE 007/08/00 - "Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice", aprobat prin <>Ordinul ANRE nr. 38/2008 , publicat în Monitorul Oficial al României nr. 356 din 8 mai 2008;
NP 112-04 - Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directã, aprobat prin <>Ordinul M.T.C.T. nr. 275/2005 , publicat în Monitorul Oficial al României nr. 451 din 27 mai 2005;
NP 086-05 - "Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor", aprobat prin <>Ordinul M.T.C.T. nr. 217/2005 , publicat în Monitorul Oficial al României nr. 479 din 7 iunie 2005;
P100-1/2006 - "Cod de proiectare seismicã. Partea I - Prevederi de proiectare pentru clãdiri", aprobat prin <>Ordinul M.T.C.T. nr. 1.711/2006 , publicat în Monitorul Oficial al României nr. 803 din 25 septembrie 2006;
GP 111-04 - "Ghid de proiectare privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel", aprobat prin <>Ordinul M.T.C.T. nr. 193/2005 , publicat în Monitorul Oficial al României nr. 441 din 25 mai 2005;
GE 053-04 - "Ghid de execuţie privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel", aprobat prin <>Ordinul M.T.C.T. nr. 194/2005 , publicat în Monitorul Oficial al României nr. 428 din 20 mai 2005.

A 27.3. Lista standardelor recomandate
SR EN 12007-1 - Sisteme de alimentare cu gaze. Conducte pentru presiuni maxime de lucru mai mici sau egale cu 16 bar. - Partea 1: Recomandãri generale.
SR EN 1775 Alimentãri cu gaze. Conducte de gaze pentru clãdiri. Presiunea maximã de serviciu mai micã de sau egalã cu 5 bar. Recomandãri funcţionale.
SR EN 12007-2 - Sisteme de alimentare cu gaze. Conducte pentru presiuni maxime de lucru mai mici sau egale cu 16 bar. - Partea 2: Recomandãri funcţionale specifice pentru polietilenã (MOP pânã la şi inclusiv 10 bar).
SR EN 12007-3 - Sisteme de alimentare cu gaze. Conducte pentru presiuni maxime de lucru mai mici sau egale cu 16 bar. - Partea 3: Recomandãri funcţionale specifice pentru oţel.
SR EN 12007-4 - Sisteme de alimentare cu gaze. Conducte pentru presiuni maxime de lucru mai mici sau egale cu 16 bar. - Partea 4: Recomandãri funcţionale specifice pentru recondiţionare.
SR EN 13480-2 - Conducte industriale metalice. - Partea 2: Materiale;
SR EN 13480-3 - Conducte industriale metalice. - Partea 3: Proiectare şi calcul;
SR EN 13480-4 - Conducte industriale metalice. - Partea 4: Fabricaţie şi instalare;
SR EN 13480-5 - Conducte metalice industriale. - Partea 5: Inspecţie şi control;
SR EN 10208-1 - Ţevi din oţel pentru conducte destinate fluidelor combustibile. Condiţii tehnice de livrare. Partea 1: Ţevi în clasa de prescripţii A;
SR ISO 6002 - Robinete cu sertar, de oţel, cu capac montat cu şuruburi;
SR EN 13942 - Industriile petrolului şi gazelor naturale. Sisteme de transport prin conducte. Robinete pentru conducte;
SR EN 14141 - Robinetãrie pentru transportul gazului natural prin conducte. Condiţii de performanţã şi încercãri;
SR EN 10241 - Racorduri filetate din oţel;
SR EN 13942 - Industriile petrolului şi gazelor naturale. Sisteme de transport prin conducte. Robinete pentru conducte;
SR EN 13774 - Aparate de robinetãrie pentru sisteme de distribuţie a gazului cu presiune maximã de lucru mai micã sau egalã cu 16 bar. Condiţii de performanţã;
SR EN 331 - Robinete cu sferã şi robinete cu cep cu fund plat cu acţionare manualã utilizate la instalaţiile de gaz din construcţii;
SR EN ISO 15761 - Robinete cu sertar, robinete cu supapã şi robinete de reţinere, de oţel, cu dimensiunile DN 100 sau mai mici, pentru industria petrolului şi gazelor naturale;
SR EN 14313 - Industriile petrolului şi gazelor naturale. Sisteme de transport prin conducte. Robinete pentru conducte.
SR EN ISO 17292 - Robinete cu bilã mecanicã pentru industriile petrolului, petrochimiei şi industriile conexe;
SR EN 126 - Robinete multifuncţionale pentru aparate care utilizeazã combustibili gazoşi;
SR EN 1643 - Sisteme de control al etanşeitãţii pentru robinete de închidere automate ale arzãtoarelor cu gaz şi aparatelor cu gaz;
SR EN 50194 - Aparaturã electricã pentru detectarea gazelor combustibile în locuri de uz casnic. Metode de încercare şi prescripţii de performanţã.
SR EN 14870-1 - Industriile petrolului şi gazelor naturale. Coturi executate prin inducţie, fitinguri şi flanşe pentru sistemele de transport prin conducte. Partea 1: Coturi executate prin inducţie;
SR EN 14870-2 - Industriile petrolului şi gazelor naturale. Coturi executate prin inducţie, fitinguri şi flanşe pentru sistemele de transport prin conducte. Partea 2: Fitinguri;
SR 825 - Industria petrolului şi gazelor naturale. Fitinguri - Coturi, teuri şi cruci PN 140...PN 1050;
SR 827 - Industria petrolului şi gazelor naturale. Fitinguri - Coturi şi teuri la 45 grade cu flanşe;
SR EN 13090 - Materiale de reetanşare a îmbinãrilor filetate pentru ţevi de gaz în construcţii;
SR EN ISO 15607 - Specificaţia şi calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Reguli generale;
SR EN ISO 15609-1 - Specificaţia şi calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Specificaţia procedurii de sudare. Partea 1: Sudare cu arc electric;
SR EN ISO 15609-2 - Specificaţia şi calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Specificaţia procedurii de sudare. Partea 1: Sudare cu gaze;
SR EN ISO 9692-1 - Sudare şi procedee conexe. Recomandãri pentru pregãtirea îmbinãrii. Partea 1: Sudare manualã cu arc electric cu electrod învelit, sudare cu arc electric cu electrod fuzibil în mediu de gaz protector, sudare cu gaze, sudare WIG şi sudare cu radiaţii a oţelurilor;
SR EN ISO 6520-1 - Sudare şi procedee conexe. Clasificare imperfecţiunilor geometrice din îmbinãrile sudate ale materialelor metalice. Partea 1: Sudare prin topire;
SR EN 12732 - Sisteme de alimentare cu gaz. Sudarea conductelor de oţel. Prescripţii funcţionale;
SR EN 287-1 - Calificarea sudorilor. Sudare prin topire. Partea 1: Oţeluri;
SR EN 10246-1 - Examinãri nedistructive ale ţevilor de oţel. Partea 1: Examinarea automatã electromagneticã a ţevilor de oţel feromagnetic, fãrã sudurã şi sudate (cu excepţia celor sudate sub strat de flux) pentru verificarea etanşeitãţii hidraulice;
SR EN 1289 - Examinãri nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu lichide penetrante a îmbinãrilor sudate. Niveluri de acceptare;
SR EN 1291 - Examinãri nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu pulberi magnetice a îmbinãrilor sudate. Niveluri de acceptare;
SR EN 1435 - Examinãri nedistructive ale sudurilor. Examinarea radiograficã a îmbinãrilor sudate;
SR EN 1712 - Examinãri nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu ultrasunete a îmbinãrilor sudate. Niveluri de acceptare;
SR EN 1714 - Examinãri nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu ultrasunete a îmbinãrilor sudate;
SR EN 970 - Examinãri nedistructive ale îmbinãrilor sudate prin topire. Examinare vizualã;
SR EN 473 - Examinãri nedistructive. Calificarea şi certificarea personalului pentru examinãri nedistructive (END). Principii generale;
STAS 7335/1 - Protecţia contra coroziunii. Construcţii metalice îngropate. Terminologie;
STAS 7335/2 - Protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice îngropate. Semne convenţionale;
STAS 7335/3 - Protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice îngropate. Izolarea exterioarã cu bitum a conductelor din oţel;
STAS 7335/4 - Protecţia contra coroziunii. Construcţii metalice îngropate. Electrod de referinţã Cu/CuSO4;
STAS 7335/5 - Protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice îngropate. Îmbinãri electroizolante cu niplu;
SR 7335/6 - Protecţia anticorosivã. Construcţii metalice îngropate. Protejarea conductelor la subtraversãri de drumuri, cãi ferate, ape şi la treceri prin cãmine;
STAS 7335/7 - Protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice îngropate. Îmbinãri electroizolante cu flanşe;
STAS 7335/8 - Protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice îngropate. Prize de potenţial;
STAS 10702/1 - Protecţia contra coroziunii a construcţiilor supraterane din oţel. Acoperiri protectoare. Condiţii generale;
STAS 10166/1 - Protecţia contra coroziunii a construcţiilor din oţel supraterane. Pregãtirea mecanicã a suprafeţelor;
SR EN 12954 - Protecţia catodicã a structurilor îngropate sau imersate. Principii generale şi aplicaţie pentru canalizare;
STAS 2484 - Bitum pentru protecţia conductelor metalice îngropate;
SR EN 13067- Sudori pentru materiale plastice. Testul de evaluare a sudorilor. Îmbinãri sudate a materialelor termoplastice;
SR EN 1555-1 - Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru distribuirea combustibililor gazoşi. Polietilena (PE). Partea 1: Generalitãţi;
SR EN 1555-2 - Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru distribuirea combustibililor gazoşi. Polietilena (PE). Partea 2: Ţevi;
SR EN 1555-3 - Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru distribuirea combustibililor gazoşi. Polietilena (PE). Partea 3: Fitinguri;
SR EN 1555-4 - Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru distribuirea combustibililor gazoşi. Polietilena (PE). Partea 4: Robinete;
SR EN 1555-4 - Ţevi din polietilenã (PE) utilizate la reţelele îngropate de distribuţie a combustibililor gazoşi. Serie metricã. Specificaţii;
SR ISO/TR 10837 - Determinarea stabilitãţii termice a polietilenei (PE) destinatã utilizãrii la ţevile şi fitingurile de distribuţie a gazului;
SR ISO 1167 - Ţevi din materiale plastice pentru transportul lichidelor. Determinarea rezistenţei la presiunea interioarã;
SR EN 14408-1 - Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru renovarea reţelelor subterane de alimentare cu gaz. Partea 1: Generalitãţi;
SR ISO 9356 - Asamblãri de ţevi de poliolefine, cu sau fãrã fitinguri. Rezistenţa la presiunea interioarã. Metoda de încercare;
SR EN 13100-1 - Încercarea nedistructivã a elementelor de legãturã sudate a produselor semifinite de materiale termoplastice. Partea 1: Examinarea vizualã;
SR EN 13100-2 - Examinãri nedistructive ale îmbinãrilor sudate pe semifabricatele de materiale termoplastice. Partea 2: Examinare radiograficã cu radiaţii X;
SR EN 13100-3 - Examinãri nedistructive ale îmbinãrilor sudate pe semifabricatele de materiale termoplastice. Partea 3: Examinare cu ultrasunete;
SR EN 60079-10 - Aparaturã electricã pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 10: Clasificarea ariilor periculoase;
SR EN 60529 - Grade de protecţie asigurate prin carcase (Cod IP);
SR EN 2 - Clase de incendiu;
SR EN ISO 6976 - Gaz natural. Calculul puterii calorifice, densitãţii, densitãţii relative şi indicelui Wobbe din compoziţie;
SR 3317 - Gaz natural. Condiţii tehnice de calitate;
SR EN ISO 13686 - Gaz natural. Definirea calitãţii;
SR ISO/TS 16922 - Gaz natural. Ghid pentru odorizarea gazelor;
SR EN 14291 - Soluţii spumante pentru detectarea scurgerilor la instalaţiile de gaze;
SR EN ISO 6974 (serie) - Gaz natural. Determinarea compoziţiei cu o incertitudine definitã prin cromatografie în faza gazoasã;
STAS 9312 - Subtraversãri de cãi ferate şi drumuri cu conducte. Prescripţii de proiectare;
SR EN 416-1 - Tuburi radiante suspendate, echipate cu un singur arzãtor, care utilizeazã combustibili gazoşi, pentru alte utilizãri decât cele casnice. Partea 1: Securitate;
SR EN 297 - Cazane de încãlzire centralã care utilizeazã combustibili gazoşi. Cazane de tip B11 şi B11BS echipate cu arzãtoare atmosferice cu debit caloric nominal mai mic sau egal cu 70 kW;
SR 6724-1 - Ventilarea dependinţelor din clãdirile de locuit. Ventilare naturalã. Prescripţii de proiectare;
STAS 6793 - Coşuri şi canale de fum pentru focare obişnuite la construcţii civile. Prescripţii generale;
SR EN 1443 - Coşuri de fum. Condiţii generale;
SR EN 1457 - Coşuri de fum. Canale interioare de argilã arsã/ceramice. Metode de încercare;
SR EN 1856-1 - Coşuri de fum. Condiţii pentru coşuri de fum metalice. Partea 1. Componente ale sistemelor coşurilor de fum;
SR EN 1857 - Coşuri de fum. Componente. Canale interioare de beton;
SR EN 1858 - Coşuri de fum. Componente. Blocuri canal de beton cu pereţi simpli sau cu mai mulţi pereţi;
SR EN 1762 - Furtunuri şi furtunuri cu racorduri la capete, de cauciuc, pentru gaz petrolier lichefiat GPL (în faza lichidã sau gazoasã) şi gaz natural pânã la 25 bar (2,5 MPa). Specificaţie;
SR EN ISO 10380 - Conducte. Ţevi şi racorduri metalice flexibile ondulate;
STAS 8832 - Compensatoare de dilatare pentru conductele de gaze. Compensatoare U şi Z. Dimensiuni;
STAS 4102 - Piese pentru instalaţii de legare la pãmânt de protecţie;
SR EN 124 - Dispozitive de acoperire şi de închidere pentru cãmine de vizitare şi guri de scurgere în zone carosabile şi pietonale. Principii de construire, încercãri tip, marcare, inspecţia calitãţii;
SR EN 1917 - Cãmine de vizitare şi cãmine de racord din beton simplu, beton slab armat şi beton armat;
SR EN 13101 - Trepte pentru cãmine de vizitare. Cerinţe, marcare, încercãri şi evaluarea conformitãţii;
STAS 2448 - Canalizãri. Cãmine de vizitare. Prescripţii de proiectare;
STAS 3932 - Brãţãri pentru instalaţii. Dimensiuni;
SR 8050 - Împâslituri de fibre de sticlã;
STAS 1801 - Fitinguri filetate din oţel forjat P(n) 100. Nipluri. Dimensiuni;
STAS 1802 - Fitinguri filetate din oţel forjat P(n) 100. Reducţii. Dimensiuni;
STAS 1803 - Fitinguri filetate din oţel forjat P(n) 100. Racorduri olandeze. Dimensiuni;
STAS 1804 - Fitinguri filetate din oţel forjat P(n) 100. Dopuri. Dimensiuni;
STAS 8804/1 - Fitinguri din oţel nealiat şi aliat pentru sudare cap la cap. Condiţii tehnice generale de calitate;
STAS 8804/2 - Fitinguri din oţel nealiat şi aliat pentru sudare cap la cap. Coturi cu raza scurtã 30 grade, 45 grade, 60 grade, 90 grade, 180 grade. Dimensiuni;
STAS 8804/3 - Fitinguri din oţel nealiat şi aliat pentru sudare cap la cap. Coturi cu raza lungã 30 grade, 45 grade, 60 grade, 90 grade, 180 grade. Dimensiuni;
STAS 8804/4 - Fitinguri din oţel nealiat şi aliat pentru sudare cap la cap. Coturi de reducere. Dimensiuni;
STAS 8804/5 - Fitinguri din oţel nealiat şi aliat pentru sudare cap la cap. Teuri egale. Dimensiuni;
STAS 8804/6 - Fitinguri din oţel nealiat şi aliat pentru sudare cap la cap. Teuri cu ramificaţie redusã. Dimensiuni;
STAS 8804/8 - Fitinguri din oţel nealiat şi aliat pentru sudare cap la cap. Reducţii. Dimensiuni;
STAS 8804/9 - Fitinguri din oţel nealiat şi aliat pentru sudare cap la cap. Capace. Dimensiuni;
STAS 8805/2 - Fitinguri pentru sudare din oţel. Coturi din ţeavã de 90 grade (5D). Dimensiuni;
SR 7278 - Garnituri de cauciuc rezistente în medii petroliere. Condiţii tehnice generale de calitate;
SR EN 837-1 - Manometre. Partea 1: Manometre cu tub Bourdon. Dimensiuni, caracteristici metrologice, condiţii tehnice şi încercãri;
SR EN 837-2 - Manometre. Partea 2: Recomandãri pentru alegerea şi montarea manometrelor;
SR EN 837-3 - Manometre. Partea 3: Manometre cu membranã şi manometre cu capsulã. Dimensiuni, caracteristici metrologice, condiţii tehnice şi încercãri;
SR EN 1359 - Contoare de gaz. Contoare de gaz cu membranã;
STAS 9280 - Mãsurarea debitelor de gaze. Metode şi mijloace de mãsurare;
SR EN ISO 5167-1 - Mãsurarea debitului de fluide prin metoda micşorãrii locale a secţiunii de curgere în conducte cu secţiune circularã sub presiune. Partea 1: Prescripţii şi condiţii generale;
SR EN ISO 5167-2 - Mãsurarea debitului de fluide prin metoda micşorãrii locale a secţiunii de curgere în conducte cu secţiune circularã sub presiune. Partea 2: Diafragme;
SR EN ISO 5167-3 - Mãsurarea debitului de fluide prin metoda micşorãrii locale a secţiunii de curgere în conducte cu secţiune circularã sub presiune. Partea 3: Ajutaje şi ajutaje Venturi;
SR EN ISO 5167-4 - Mãsurarea debitului de fluide prin metoda micşorãrii locale a secţiunii de curgere în conducte cu secţiune circularã sub presiune. Partea 4: Tuburi Venturi;
SR EN 12480 - Contoare de gaz. Contoare de gaz cu pistoane rotative;
SR EN 12261 - Contoare de gaz. Contoare de gaz cu turbinã;
SR EN 14236 - Contoare de gaz de uz casnic cu ultrasunete;
SR EN 12405-1 - Contoare de gaz. Dispozitive de conversie. Partea 1: Conversie a volumului de gaz;
SR EN 12186 - Sisteme de alimentare cu gaz. Staţii de reglare a presiunii gazelor pentru transport şi distribuţie. Prescripţii funcţionale;
SR EN 1776 - Alimentare cu gaz. Staţii de mãsurare gaze naturale. Prescripţii funcţionale.


ANEXA 28

Monograma - Dimensionarea conductelor din oţel

---------
NOTĂ(CTCE) reprezentarea graficã a monogramei se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 bis din 16 aprilie 2009, la pagina 144 (a se vedea imaginea asociatã).


ANEXA 29


Monograma - Dimensionarea conductelor din polietilena

---------
NOTĂ(CTCE) reprezentarea graficã a monogramei se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 bis din 16 aprilie 2009, la pagina 145 (a se vedea imaginea asociatã).

___________

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016