Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 5.575 din 7 octombrie 2011  pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind scolarizarea la domiciliu, respectiv infiintarea de grupe/clase in spitale    Twitter Facebook

ORDIN nr. 5.575 din 7 octombrie 2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind scolarizarea la domiciliu, respectiv infiintarea de grupe/clase in spitale

EMITENT: MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 797 din 10 noiembrie 2011


    În baza prevederilor art. 22 alin. (6) a Hotãrârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului,
    în temeiul art. 52 alin. (3) şi al art. 361 alin. (6) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011,

    ministrul educaţiei, cercetãrii, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

    ART. 1
    Se aprobã Metodologia-cadru privind şcolarizarea la domiciliu, respectiv înfiinţarea de grupe/clase în spitale, prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
    ART. 2
    Direcţia generalã educaţie şi învãţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generalã management, resurse umane şi reţea şcolarã, Direcţia generalã învãţãmânt în limbile minoritãţilor, relaţia cu Parlamentul şi partenerii sociali, Direcţia generalã economic, finanţe, resurse umane şi inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
    ART. 3
    Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.


             Ministrul educaţiei, cercetãrii,
                tineretului şi sportului,
                   Daniel Petru Funeriu


    Bucureşti, 7 octombrie 2011.
    Nr. 5.575.

    ANEXĂ

                            METODOLOGIE - CADRU
           privind şcolarizarea la domiciliu, respectiv înfiinţarea de
                          grupe/clase în spitale

    CAP. I
    Dispoziţii generale

    ART. 1
    Prezenta metodologie reglementeazã cadrul general, instituţional, conceptual şi procedural, prin care se realizeazã şcolarizarea la domiciliu şi înfiinţarea de grupe/clase în spitale.
    ART. 2
    (1) Obiectul prezentei metodologii îl constituie organizarea şcolarizãrii la domiciliu, respectiv înfiinţarea de grupe/clase în spitale, ca forme de educaţie adaptate, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
    (2) Beneficiarii acestor forme de educaţie adaptate sunt copii/elevi nedeplasabili, cu boli cronice sau cu boli care necesitã perioade mari de spitalizare, cu sau fãrã alte deficienţe asociate, care, temporar sau permanent, nu pot frecventa şcoala de masã.
    (3) Prezenta metodologie reglementeazã cu privire la:
    a) cadrul legislativ privind şcolarizarea la domiciliu şi înfiinţarea de grupe/clase în spitale;
    b) factorii implicaţi în şcolarizarea la domiciliu şi înfiinţarea şi funcţionarea unor grupe/clase în spitale;
    c) organizarea procesului instructiv-educativ la domiciliu şi în spitale;
    d) evaluarea elevilor şcolarizaţi la domiciliu şi în spitale.
    (4) Scopul şcolarizãrii la domiciliu şi în spitale este acela de a le acorda elevilor aflaţi în imposibilitatea frecventãrii şcolii de masã şansa de a atinge un nivel de educaţie corespunzãtor particularitãţilor individuale, premisã a unei bune integrãri sociale şi profesionale.
    (5) Specificul educaţiei la domiciliu şi în spitale este reprezentat de adaptarea desfãşurãrii procesului instructiv-educativ la posibilitãţile de educaţie individualã ale fiecãrui copil şi la mediul în care se desfãşoarã acest proces.
    (6) Obiectivele urmãrite prin şcolarizarea la domiciliu, respectiv prin înfiinţarea de grupe/clase în spitale sunt:
    a) asigurarea continuitãţii şcolarizãrii, care sã permitã elevului sã promoveze anul de studiu în curs sau sã participe la evaluãrile organizate pentru finalizarea unui nivel de învãţãmânt;
    b) crearea şi dezvoltarea unei bune relaţii de comunicare între mediul şcolar şi cel al copiilor, elevilor şi tinerilor şcolarizaţi la domiciliu/spital;
    c) asigurarea cadrului de acţiune comunã a cadrelor medicale şi a cadrele didactice implicate în recuperarea şi educaţia elevilor.
    ART. 3
    Prezenta metodologie opereazã cu un ansamblu de concepte, principii, termeni şi expresii specifice, definit în anexa nr. 1, care face parte integrantã din prezenta metodologie.

    CAP. II
    Şcolarizarea la domiciliu

    SECŢIUNEA 1
    Factori implicaţi

    ART. 4
    Beneficiazã de şcolarizare la domiciliu, pe o perioadã determinatã, copiii/elevii nedeplasabili, cu boli cronice, cu sau fãrã alte deficienţe asociate, şi elevii aflaţi în stare de convalescenţã de lungã duratã, dupã afecţiuni/traumatisme care au necesitat sau nu intervenţii chirurgicale, tratamente spitaliceşti etc.
    ART. 5
    Categoriile de deficienţe (afectãri) pentru care se va avea în vedere şcolarizarea la domiciliu, structurate tipologic conform Ordinului ministrului sãnãtãţii şi familiei şi al secretarului de stat al Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Copilului nr. 725/2002 privind criteriile pe baza cãrora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplicã mãsurile de protecţie specialã a acestora, sunt urmãtoarele:
    a) afectãri (deficienţe) ale sistemului nervos şi funcţiilor mentale globale;
    b) afectãri ale structurilor şi funcţiilor senzoriale;
    c) afectãri ale structurii laringelui şi funcţiilor sale;
    d) afectãri ale structurii şi funcţiilor sistemelor cardiovascular, respirator şi imunitar;
    e) afectãri ale structurii şi funcţiilor sistemelor digestiv, metabolic şi endocrin;
    f) afectãri ale structurii şi funcţiilor aparatului urinar;
    g) afectãri ale structurii şi funcţiilor aparatului locomotor şi corespunzãtoare mişcãrii şi ale muşchilor;
    h) afectãri ale structurii pielii, anexelor şi funcţiilor tegumentului;
    i) afectãri legate de boala canceroasã;
    j) afectãri multiple ale organismului legate de boli genetice invalidante;
    k) afectãri ale organismului legate de transplantul de organe.
    ART. 6
    Evaluarea stãrii de sãnãtate a elevilor în vederea şcolarizãrii la domiciliu se realizeazã la cererea pãrinţilor/tutorelui legal instituit, în baza unui dosar individual, depus la comisia de expertizã din cadrul centrului judeţean de resurse şi asistenţã educaţionalã/Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţã Educaţionalã, denumite în continuare C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., care va conţine:
    a) cerere-tip (cãtre comisia de expertizã din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E.);
    b) dosar medical, conţinând: certificat/raport medical, cu recomandare explicitã pentru şcolarizarea la domiciliu, eliberat de un medic de specialitate; fişa medicalã sinteticã; fişa de evaluare psihologicã;
    c) certificat de orientare şcolarã, eliberat de Comisia de expertizã din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. dupã examinarea dosarului depus în acest sens de cãtre pãrinte/tutore legal instituit;
    d) documente de identitate (certificat de naştere al elevului; copia buletinului de identitate/cãrţii de identitate al/a pãrinţilor);
    e) dosar educaţional, cuprinzând rezultatele evaluãrilor precedente (fişa de evaluare continuã), respectiv foaia matricolã a elevului, raportul de monitorizare a elevului de cãtre C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., portofoliu, acolo unde este cazul;
    f) raportul de anchetã socialã.
    ART. 7
    (1) În urma obţinerii certificatului de orientare şcolarã, pãrintele/tutorele legal instituit se adreseazã C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., în vederea arondãrii elevului la o unitate şcolarã care va organiza şcolarizarea la domiciliu (în general unitatea şcolarã aflatã în proximitatea domiciliului), denumitã în continuare unitate şcolarã rezidenţialã.
    (2) Unitatea şcolarã desemnatã de C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. pentru organizarea şcolarizãrii copilului la domiciliu elaboreazã şi supune spre aprobare inspectoratului şcolar judeţean/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, denumit în continuare I.S.J/I.S.M.B., planul educaţional individualizat şi propunerile privind cadrul didactic/cadrele didactice care asigurã instruirea elevului la domiciliu.
    ART. 8
    (1) Monitorizarea perioadei de şcolarizare la domiciliu revine în totalitate unitãţii şcolare rezidenţiale.
    (2) Reevaluarea gradului de handicap şi a orientãrii şcolare a copiilor se face cu 30 de zile înainte de expirarea certificatului de orientare şcolarã sau, dupã caz, la cererea pãrintelui/ reprezentantului legal.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Organizarea procesului instructiv-educativ

    ART. 9
    (1) Copiii şcolarizaţi la domiciliu beneficiazã de planuri educaţionale personalizate, denumite în continuare planuri individuale de şcolarizare la domiciliu, elaborate pe baza programelor şcolare adaptate de cãtre cadrele didactice de specialitate din unitatea şcolarã organizatoare a şcolarizãrii la domiciliu şi avizate de C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E.
    (2) Durata orei de curs pentru învãţãmântul primar este de 45 de minute, iar pentru învãţãmântul gimnazial şi liceal este de 50 de minute.
    (3) Numãrul maxim de ore/sãptãmânã este de 4 ore pentru învãţãmântul primar şi de 6 ore pentru învãţãmântul gimnazial şi liceal.
    ART. 10
    (1) Categoriile de personal încadrat pentru activitatea de predare în programul de şcolarizare la domiciliu sunt urmãtoarele:
    a) profesor pentru învãţãmântul primar;
    b) învãţãtor de sprijin;
    c) profesor de specialitate pentru învãţãmântul gimnazial;
    d) profesor de sprijin pentru învãţãmântul gimnazial;
    e) profesor de specialitate pentru învãţãmântul liceal;
    f) profesor de sprijin pentru învãţãmântul liceal.
    (2) Profesorul pentru învãţãmântul primar este încadrat cu 4 ore/sãptãmânã/elev, repartizate pe arii curriculare astfel:
    1. clasa pregãtitoare şi clasele I-II: limba şi literaturã românã şi limba maternã - 1,5 ore/sãptãmânã, matematicã - 1,5 ore/sãptãmânã, cunoaşterea mediului - o orã/sãptãmânã;
    2. clasele III-IV: limba şi literatura românã şi limba maternã - o orã/sãptãmânã, limba modernã - 0,5 ore/sãptãmânã, matematicã - o orã/sãptãmânã, istorie - 0,5 ore/sãptãmânã, geografie - 0,5 ore/sãptãmânã, ştiinţele naturii - 0,5 ore/sãptãmânã.
    Aceste ore pot fi retribuite în regim de plata cu ora.
    (3) Învãţãtorul de sprijin este încadrat cu 4 ore/sãptãmânã/ elev, în regim de plata cu ora.
    (4) Profesorul de specialitate pentru învãţãmântul gimnazial este încadrat în regim de plata cu ora, dupã cum urmeazã: limba şi literatura românã - 1,5 ore/sãptãmânã, matematicã - 1,5 ore/sãptãmânã, istorie - 0,5 orã/sãptãmânã, geografie - 0,5 orã/sãptãmânã, limbi moderne - o orã/sãptãmânã, ştiinţele naturii - 0,5 ore/sãptãmânã.
    (5) Profesorul de sprijin pentru învãţãmântul gimnazial este încadrat cu 5 ore/sãptãmânã/elev, în regim de plata cu ora.
    (6) Profesorul de specialitate pentru învãţãmântul liceal este încadrat în regim de plata cu ora, dupã cum urmeazã: limba şi literatura românã - 2 ore/sãptãmânã, limbi moderne - 2 ore/ sãptãmânã, discipline de specialitate - 2 ore/sãptãmânã.
    (7) Profesorul de sprijin pentru învãţãmântul liceal, încadrat cu 6 ore/sãptãmânã/elev, în regim de plata cu ora.
    (8) Se normeazã câte douã ore/sãptãmânã pentru terapii specifice (psiholog, kinetoterapeut, psihopedagog, logoped), conform certificatului de încadrare în grad de handicap şi/sau de orientare şcolarã.
    (9) În realizarea procesului educativ la domiciliu pot fi implicate şi alte persoane (elevi, studenţi, etc.), pe bazã de voluntariat, pentru activitãţi educative complementare şi socializare.
    ART. 11
    (1) Pentru perioada şcolarizãrii la domiciliu, comisia de expertizã din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. elaboreazã şi transmite unitãţilor şcolare desemnate pentru şcolarizare la domiciliu certificatele de orientare şcolarã şi profesionalã, planurile individuale de şcolarizare la domiciliu, asigurã asistenţa psihoeducaţionalã a elevilor cu cerinţe educaţionale speciale, monitorizeazã procesul instructiv-educativ-recuperatoriu şi de integrare.
    (2) I.S.J./II.S.M.B. aprobã, în consiliul de administraţie, propunerile C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. privind unitãţile şcolare desemnate sã asigure şcolarizarea la domiciliu, monitorizeazã procesul instructiv-educativ-recuperatoriu şi de integrare a elevilor, avizeazã şi monitorizeazã încadrarea cu personal didactic a unitãţilor de învãţãmânt care asigurã şcolarizarea la domiciliu şi comunicã hotãrârea unitãţii şcolare rezidenţiale în vederea asigurãrii personalului didactic şi a organizãrii procesului educativ.
    (3) Unitãţile şcolare desemnate pentru şcolarizare la domiciliu înscriu elevii în registrul matricol, corespunzãtor clasei specificate în certificatul de orientare profesionalã eliberat de Comisia de expertizã din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., cu menţiunea "Şcolarizat la domiciliu, conform deciziei I.S.J./I.S.M.B. cu nr. ...", şi asigurã încadrarea corespunzãtoare pentru organizarea procesului educativ la domiciliu şi aplicarea planului individual de şcolarizare la domiciliu.
    (4) Fiecare elev şcolarizat la domiciliu va fi cuprins în catalogul clasei corespunzãtoare nivelului sãu de studii, fãcându-se specificarea la menţiuni: "Şcolarizat la domiciliu pe baza aprobãrii I.S.J./I.S.M.B. nr. ... din data ...".
    (5) Registrul matricol se completeazã pe baza rezultatelor consemnate în catalog.
    (6) Pe baza aprobãrii I.S.J./I.S.M.B., consiliul de administraţie al unitãţii şcolare va emite decizia pentru numirea cadrului/cadrelor didactic/didactice ce va/vor asigura şcolarizarea la domiciliu pe perioada specificatã de I.S.J./I.S.M.B.
    ART. 12
    (1) Anual, între I.S.J./I.S.M.B., C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. şi unitatea şcolarã desemnatã sã asigure şcolarizare la domiciliu se vor încheia protocoale de colaborare pentru fiecare elev aflat în aceastã situaţie.
    (2) Protocoalele de colaborare vor cuprinde obiectivul, atribuţiile factorilor implicaţi în şcolarizarea la domiciliu şi proceduri clare de comunicare.
    ART. 13
    (1) Planul individual de şcolarizare la domiciliu şi planificarea pe baza curriculumului adaptat sunt elaborate de cãtre cadrul didactic/cadrele didactice de specialitate, în baza planului de servicii personalizat, şi avizate de specialiştii din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E.
    (2) Efectuarea orelor de curs se justificã prin consemnarea în condica de prezenţã a unitãţii şcolare rezidenţiale, conform unei diagrame de prezenţã cu semnãtura pãrintelui.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Evaluarea elevilor şcolarizaţi la domiciliu

    ART. 14
    (1) Cadrele didactice desemnate pentru şcolarizarea la domiciliu vor efectua evaluãri predictive, formative şi sumative, în conformitate cu planificãrile semestriale.
    (2) Pentru toate tipurile de evaluare, la toate nivelurile, se acordã câte 4 ore semestrial.
    (3) La disciplinele la care se susţine lucrare scrisã semestrialã pe baza programei adaptate, planificarea acesteia se va face cu cel puţin 30 de zile înainte de susţinere.
    ART. 15
    (1) Toţi elevii şcolarizaţi la domiciliu beneficiazã de plan remedial individualizat, ca urmare a rapoartelor de evaluare anualã, elaborate de cadrele didactice implicate în şcolarizarea la domiciliu.
    (2) Pe baza rapoartelor de evaluare anualã, C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E elaboreazã planul remedial individualizat.

    CAP. III
    Înfiinţarea de grupe/clase în spitale

    SECŢIUNEA 1
    Factori implicaţi

    ART. 16
    (1) Elevii cu boli cronice, tulburãri neurologice sau cu boli care necesitã perioade de spitalizare mai mari de 4 sãptãmâni beneficiazã de înfiinţare de grupe/clase în cadrul unitãţii sanitare în care sunt internaţi.
    (2) Procesul instructiv-educativ desfãşurat în grupele/clasele din spitale se va desfãşura în funcţie de specificul bolii, perioada de spitalizare, de diagnosticul/prognosticul bolii şi de anul de studiu în care este înscris elevul în anul şcolar respectiv.
    (3) Pe timpul şcolarizãrii în clasele/grupele din unitãţile spitaliceşti, elevii au acces la toate resursele de reabilitare/recuperare psihointelectualã, medicalã şi socialã, la alte servicii de intervenţie specifice/necesare şi disponibile în comunitate sau în unitãţi specializate.
    ART. 17
    Categoriile de deficienţe (afectãri), încadrate în categoria bolilor cronice, pentru care se va avea în vedere înfiinţarea de grupe/clase în spitale sunt urmãtoarele:
    a) afecţiuni metabolice;
    b) afecţiuni rare, sistemice, genetice, autoimune;
    c) afecţiuni oncologice;
    d) afecţiuni infecţioase;
    e) afecţiuni nefrologice;
    f) afecţiuni neurologice;
    g) patologie psihiatricã.
    ART. 18
    Evaluarea stãrii de sãnãtate a elevilor în vederea înfiinţãrii de grupe/clase în spitale se face prin diagnosticul medicului curant, pe baza foii de observaţie, cu recomandarea de înscriere în grupele/clasele înfiinţate în unitãţi spitaliceşti.
    ART. 19
    Serviciile de şcolarizare în spitale sunt organizate de instituţii care aparţin Ministerului Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului:
    a) I.S.J/I.S.M.B.;
    b) C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E.;
    c) centrele şcolare pentru educaţie incluzivã (C.S.E.I.);
    d) unitãţi şcolare desemnate de I.S.J./I.S.M.B (învãţãmânt de masã, învãţãmânt special) şi de instituţii care aparţin Ministerului Sãnãtãţii:
    e) spitalele de pediatrie, pentru boli cronice pediatrice;
    f) centrele pentru sãnãtate mintalã (C.S.M.), prevenţie primarã şi prevenţie secundarã pentru copii/tineri cu patologie psihiatricã şi neurologicã.
    ART. 20
    (1) Elevilor cu deficienţe de învãţare, adaptare, integrare, tulburãri de limbaj, înscrişi în clase/grupe organizate în unitãţi spitaliceşti, li se asigurã servicii educaţionale de sprijin şi asistenţã psihopedagogicã suplimentare, organizate, de asemenea, în spital.
    (2) Serviciile oferite copiilor/elevilor în clasele/grupele din unitãţile spitaliceşti sunt asigurate prin intermediul C.S.E.I.
    ART. 21
    (1) Propunerea de orientare/înscriere în clasã se face de cãtre medicul/managerul de caz pe baza diagnosticului medical şi a scrisorii medicale care sã ateste necesitatea rãmânerii în regim de spitalizare a copilului/elevului pentru o perioadã mai mare de 4 sãptãmâni, la solicitarea pãrintelui sau a reprezentantului legal.
    (2) Orientarea şcolarã şi înscrierea elevilor în clase/grupe organizate în unitãţi spitaliceşti se fac pe baza urmãtoarelor documente:
    a) scrisoare medicalã, care sã ateste necesitatea prelungirii perioadei de spitalizare pe o duratã mai mare de 4 sãptãmâni;
    b) solicitarea pãrintelui sau a reprezentantului legal.
    (3) Decizia de orientare/înscriere se ia de cãtre comisia de expertizã din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., cu acordul pãrintelui sau al reprezentantului legal.
    (4) Înscrierea elevilor în clase/grupe din unitãţi spitaliceşti se face într-un registru-catalog, în baza certificatului eliberat de cãtre comisia de expertizã din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., pe baza urmãtoarelor documente:
    a) certificat de expertizã şi orientare şcolarã;
    b) planul medical de recuperare a elevului;
    c) alte documente necesare primirii drepturilor pe perioada spitalizãrii.
    ART. 22
    Propunerea de orientare/reintegrare în şcoala de provenienţã sau de continuare a procesului instructiv-educativ în clase/grupe din spital se face de cãtre managerul de caz împreunã cu medicul curant, cu acordul pãrintelui sau al reprezentantului legal.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Organizarea procesului instructiv-educativ în spitale

    ART. 23
    (1) Activitãţile de predare-învãţare-evaluare sunt organizate în conformitate cu prevederile planului-cadru în vigoare pentru învãţãmântul de masã, învãţãmântul special sau învãţãmântul special integrat.
    (2) Anual, pe baza unei analize de nevoi referitoare la numãrul de copii/elevi care în anul şcolar anterior au necesitat şcolarizarea în spital, spitalele fac propuneri de înfiinţare a claselor/grupelor cãtre C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E.
    (3) C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. înainteazã solicitãrile cãtre I.S.J./I.S.M.B.
    (4) Solicitãrile vor fi formulate şi transmise pânã la finalul lunii octombrie a fiecãrui an, în vederea aprobãrii posturilor şi a normãrii acestora pentru anul şcolar urmãtor.
    (5) Inspectoratul şcolar judeţean aprobã înfiinţarea claselor/grupelor şi normeazã cadrele didactice pe posturile aferente, pentru spitalele care solicitã funcţionarea claselor/grupelor în acest regim.
    (6) Înfiinţarea unei clase/grupe în spitale este posibilã pentru un numãr de cel puţin 6 şi nu mai mult de 12 elevi spitalizaţi, care pot beneficia, conform legii, de acest tip de şcolarizare (variabil în funcţie de diagnostic, tip de deficienţã conform Hotãrârii Guvernului nr. 1.251/2005 privind unele mãsuri de îmbunãtãţire a activitãţii de învãţare, instruire, compensare, recuperare şi protecţie specialã a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinţe educative speciale din cadrul sistemului de învãţãmânt special şi special integrat).
    (7) Cadrele didactice încadrate pe posturi în clase/grupe din spitale au dreptul sã participe la toate etapele mişcãrii personalului didactic, conform metodologiei aflate în vigoare, urmând calendarul aprobat anual prin ordin al ministrului educaţiei, cercetãrii, tineretului şi sportului.
    (8) Încadrarea personalului didactic se face în conformitate cu prevederile legislative în vigoare, în funcţie de curriculumul utilizat:
    a) profesor pentru învãţãmântul preşcolar - 25 de ore/ sãptãmânã, pentru 6-12 elevi;
    b) profesor pentru învãţãmântul primar - 20 de ore/ sãptãmânã, pentru 6-12 elevi;
    c) profesor psihopedagog - 16 ore/sãptãmânã, pentru 6-12 elevi;
    d) profesor pentru aria curricularã limbã şi comunicare - 16 ore/sãptãmânã, pentru 6-12 elevi;
    e) profesor pentru aria curricularã matematicã şi ştiinţe - 16 ore/sãptãmânã, pentru 6-12 elevi;
    f) profesor de educaţie specialã - 20 de ore/sãptãmânã, pentru 6-12 elevi.
    (9) Încadrarea personalului didactic pentru şcolarizarea în spitale se face şi prin completare de normã sau în regim de plata cu ora.
    (10) Clasele/Grupele din spital vor fi organizate ca învãţãmânt simultan, dupã cum urmeazã:
    a) învãţãmânt preşcolar;
    b) învãţãmânt primar: clasa pregãtitoare, clasele I-III şi clasele II-IV;
    c) învãţãmânt gimnazial: clasele V-IX.
    (11) Cadrele didactice repartizate în spital vor beneficia de cursuri de instruire cu privire la specificul activitãţii unitãţii spitaliceşti, organizate şi aprobate de conducerea spitalelor în care îşi desfãşoarã activitatea.
    ART. 24
    (1) Pentru o comunicare interinstituţionalã eficientã se încheie protocoale de colaborare între:
    a) I.S.J./I.S.M.B. şi C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., pentru înfiinţarea claselor/grupelor; se normeazã cadrele didactice pe posturile aferente, pentru spitalele care solicitã funcţionarea acestei forme educaţionale;
    b) C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E. şi C.S.E.I. în vederea eliberãrii certificatului de orientare şcolarã pentru acest tip de educaţie - temporar sau permanent;
    c) C.S.E.I. şi spitalele unde funcţioneazã grupe/clase de elevi, pentru furnizare de servicii;
    d) C.S.E.I. şi şcolile în care sunt înscrişi elevii, pentru furnizare de servicii şi evidenţa situaţiei şcolare.
    (2) Protocoalele de colaborare vor cuprinde obiectivul, atribuţiile factorilor implicaţi în activitatea grupelor/claselor din spital şi proceduri clare de comunicare între factorii implicaţi.
    ART. 25
    (1) Programele şcolare sunt elaborate pe niveluri de învãţãmânt - preşcolar, primar, gimnazial, profesional, la toate disciplinele de învãţãmânt.
    (2) În clasele/grupele care utilizeazã planul-cadru valabil în şcoala de masã se aplicã programele şcolare şi manualele corespunzãtoare acestuia.
    (3) În activitatea curentã cu elevii cu deficienţã mintalã se lucreazã conform programelor şcolare pentru învãţãmântul special, corespunzãtoare tipului de deficienţã; sunt vizate diferenţierea şi individualizarea demersului educaţional prin planuri educaţionale individuale, prin adaptãri curriculare.
    (4) Parcurgerea conţinuturilor de învãţare pe perioada şcolarã se realizeazã de fiecare cadru didactic prin proiectare didacticã şi, dupã caz, prin realizarea şi aplicarea unor programe de intervenţie personalizatã.
    (5) Programul instructiv-educativ şi de recuperare se desfãşoarã în intervalul orar 09,00-16,00, în prima parte a zilei derulându-se activitãţi instructiv-educative iar în a doua parte, activitãţi de recuperare.
    ART. 26
    (1) Înscrierea elevilor în clasele/grupele din spitale se realizeazã la cererea scrisã a pãrinţilor/tutorelui legal instituit, în baza unui dosar depus la C.S.E.I., care gestioneazã clasele/grupele din spitale şi care va conţine urmãtoarele documente:
    a) cerere-tip;
    b) scrisoarea medicalã;
    c) certificat de orientare şcolarã, eliberat de comisia de expertizã din cadrul C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E.;
    d) documente de identitate (certificat de naştere al elevului; copia buletinului de identitate/cãrţii de identitate al/a pãrinţilor);
    e) dosar educaţional, cuprinzând situaţia şcolarã şi evaluarea educaţionalã pânã la momentul solicitãrii, eliberate de şcoala de provenienţã a elevului.
    (2) Documentele în care se ţine evidenţa elevilor de cãtre şcoala de rezidenţã sunt registrul de evidenţã şi catalogul.
    (3) La internare, şcoala care îl are în evidenţã primeşte adeverinţa de şcolarizare în spital, conform formularului-tip prevãzut în anexa nr. 2, care face parte integrantã din prezenta metodologie.
    (4) La externare, şcoala care îl are în evidenţã primeşte situaţia şcolarã/foaia matricolã, în funcţie de perioada şcolarizãrii în clasa/grupa din unitãţile spitaliceşti, conform formularului-tip prevãzut în anexa nr. 3, care face parte integrantã din prezenta metodologie.
    ART. 27
    Documentele justificative pentru cadrele didactice sunt:
    a) condica de prezenţã, care va fi semnatã în spitalul unde se şcolarizeazã elevii internaţi;
    b) situaţia centralizatã a prezenţei cadrelor didactice la activitatea din spital, care va fi prezentatã pentru pontaj de cãtre profesorul coordonator desemnat de cãtre consiliul de administraţie al C.S.E.I.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Evaluarea elevilor şcolarizaţi în spitale

    ART. 28
    (1) Evaluarea achiziţiilor/competenţelor elevilor se face potrivit normelor în vigoare valabile pentru învãţãmântul de masã, prin probe/teste scrise/orale.
    (2) Notarea elevilor se realizeazã conform nivelului de şcolarizare, pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare disciplinã, domeniu de studiu, respectiv a modului de pregãtire adaptat situaţiei particulare a elevilor spitalizaţi; ritmicitatea notãrii variazã în funcţie de numãrul de ore sãptãmânal alocat fiecãrei discipline.
    (3) Notele/Calificativele se înregistreazã în catalog; la externare, elevul primeşte adeverinţa cu situaţia şcolarã şi foaia matricolã (dupã caz).
    ART. 29
    (1) La înscrierea elevilor în grupa/clasa din spital, C.S.E.I. solicitã şcolii de proveninţã o evaluare pedagogicã a elevului, în care apar precizãri legate de situaţia pedagogicã a acestuia pânã la internarea lui în spital.
    (2) Elevii care la externare nu au situaţia şcolarã încheiatã la toate disciplinele de învãţãmânt din planul-cadru sunt declaraţi amânaţi şi pot susţine evaluarea în semestrul sau anul şcolar urmãtor, conform prevederilor Regulamentului de organizare şi funcţionare a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar.
    ART. 30
    (1) Planul remedial pentru fiecare elev internat şi şcolarizat în grupa/clasa din spital, eliberat de C.J.R.A.E./C.M.B.R.A.E., poate fi reconsiderat în urma evaluãrilor parţiale şi adaptat în funcţie de evoluţia şcolarã şi a stãrii de sãnãtate ale elevului.
    (2) Evaluãrile parţiale se fac dupã consultarea medicului curant, în funcţie de starea şi evoluţia sãnãtãţii elevului pacient.

    CAP. IV
    Dispoziţii tranzitorii şi finale

    ART. 31
    Finanţarea serviciilor reglementate de prezenta metodologie se asigurã din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, prin instituţia care furnizeazã servicii de şcolarizare, indiferent de locul de domiciliu al elevilor.
    ART. 32
    (1) C.S.E.I. este unitate specialã de învãţãmânt, cu personalitate juridicã. Gestionarea patrimoniului şi activitatea financiarã a unitãţii speciale de învãţãmânt şi a unitãţilor pentru învãţãmântul de masã se realizeazã potrivit prevederilor legale în vigoare pentru învãţãmântul special.
    (2) Spaţiile în care clasele/grupele îşi desfãşoarã procesul instructiv-educativ şi de recuperare sunt asigurate de cãtre spitale, iar dotarea materialã necesarã asigurãrii calitãţii procesului instructiv-educativ şi de recuperare este asiguratã de I.S.J.
    ART. 33
    La sfârşitul fiecãrui an şcolar, conform protocoalelor încheiate, I.S.J./I.S.M.B. va face o evaluare a eficienţei activitãţii desfãşurate în grupele/clasele din spitale, cu scopul îmbunãtãţirii colaborãrii dintre instituţiile implicate.
    ART. 34
    Prezenta metodologie intrã în vigoare la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.


    ANEXA 1


    ───────
la metodologia-cadru
────────────────────

                     CONCEPTE, PRINCIPII, TERMENI ŞI EXPRESII SPECIFICE

    1. Concepte şi principii:
    - integrare şcolarã - procesul de adaptare a copilului la cerinţele şcolii pe care o urmeazã, de stabilire a unor raporturi afective pozitive cu membrii grupului şcolar (clasa) şi de desfãşurare cu succes a prestaţiilor şcolare;
    - învãţãmânt (educaţie) la domiciliu - instruirea la domiciliu, asiguratã de cadre didactice specializate, pentru copii în incapacitate (temporarã sau permanentã) de a frecventa unitãţile reţelei şcolare de masã din cauza unor probleme de sãnãtate;
    - adaptare curricularã - corelarea conţinuturilor componentelor curriculumului naţional cu posibilitãţile elevului cu cerinţe educative speciale, din perspectiva finalitãţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolarã şi socialã a acestuia. Aceasta se realizeazã de cãtre cadrele didactice de sprijin/itinerante sau de cadrele didactice de la clasa respectivã;
    - educaţie incluzivã - procesul permanent de îmbunãtãţire a instituţiei şcolare, având ca scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a susţine participarea la procesul de învãţãmânt a tuturor persoanelor din cadrul unei comunitãţi;
    - şcoala incluzivã - unitatea de învãţãmânt preuniversitar în care se asigurã condiţiile educaţiei nediscriminatorii pentru toţi copiii;
    - centru şcolar pentru educaţie incluzivã - instituţia şcolarã care, pe lângã organizarea şi desfãşurarea procesului de predare-învãţare-evaluare, îşi construieşte şi alte direcţii de dezvoltare instituţionalã: formare/informare în domeniul educaţiei speciale, documentare/cercetare/experimentare, precum şi servicii educaţionale pentru/în comunitate;
    - centru de educaţie, centru de zi, centru de pedagogie curativã - unitãţi de învãţãmânt organizate de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului sau de organizaţii neguvernamentale în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului ce au ca scop şi finalitate recuperarea, compensarea, reabilitarea şi integrarea şcolarã şi socialã a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu deficienţe;
    - centru judeţean de resurse şi asistenţã educaţionalã - unitate conexã cu personalitate juridicã, subordonatã Ministerului Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului, care desfãşoarã servicii de asistenţã psihopedagogicã pentru pãrinţi, copii, cadre didactice şi care coordoneazã, monitorizeazã şi evalueazã, la nivel judeţean, activitatea şi serviciile educaţionale oferite de centrele şcolare pentru educaţie incluzivã, centrele logopedice interşcolare şi cabinetele logopedice, centrele şi cabinetele de asistenţã psihopedagogicã, mediatorii şcolari;
    - servicii de educaţie alternativã desfãşurate în incinta unitãţilor spitaliceşti - o formã de şcolarizare alternativã, temporarã a elevilor şi tinerilor care suferã o internare pe perioada şcolarizãrii, înscrişi în unitãţi şcolare de masã sau speciale care nu reuşesc fãrã ajutor medical şi terapii specifice sã îşi desfãşoare normal activitatea educaţionalã în şcoala de provenienţã;
    - centru de sãnãtate mintalã pentru copii şi adolescenţi - unitatea spitaliceascã ce are ca obiectiv prevenţia primarã şi prevenţia secundarã a grupelor de vârstã ce sunt corespondente perioadei de şcolarizare (preprimar, primar şi gimnazial) prin forme alternative de intervenţie specificã, medicalã şi psihopedagogicã.
    2. Termeni şi expresii specifice:
    - deficienţã - absenţa, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcţii (anatomice, fiziologice sau psihice) a individului, ce rezultã în urma unei maladii, a unui accident ori a unei perturbãri şi care îl împiedicã sã participe normal la activitate în societate;
    - incapacitate - limitãri funcţionale cauzate de disfuncţionalitãţi (deficienţe) fizice, intelectuale sau senzoriale, de condiţii de sãnãtate ori de mediu şi care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate (motricã sau cognitivã) ori un comportament;
    - handicap - dezavantaj social rezultat în urma unei deficienţe sau a unei incapacitãţi şi care limiteazã ori împiedicã îndeplinirea de cãtre individ a unui rol aşteptat de societate;
    - dizabilitate - rezultatul sau efectul unor relaţii complexe dintre starea de sãnãtate a individului, factorii personali şi factorii externi care reprezintã circumstanţele de viaţã ale acestui individ. "Dizabilitate" este termenul generic pentru afectãri, limitãri ale activitãţii şi restricţii de participare - conform CIF*);
_________
    *) CIF reprezintã Clasificarea internaţionalã a funcţionãrii, dizabilitãţii şi sãnãtãţii - document elaborat de Organizaţia Mondialã a Sãnãtãţii, Geneva, 2001.

    - cerinţe educative speciale (CES) - necesitãţi educaţionale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educaţiei, adaptate particularitãţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţe sau tulburãri/dificultãţi de învãţare, precum şi o asistenţã complexã (medicalã, socialã, educaţionalã etc.);
    - incluziune - procesul de pregãtire a unitãţilor de învãţãmânt pentru a cuprinde în procesul de educaţie toţi membrii comunitãţii, indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultãţile acestora;
    - afectare - o pierdere sau o anormalitate a structurii corpului ori a unei funcţii fiziologice (inclusiv funcţiile mintale). Prin noţiunea de "anormalitate" se înţelege variaţiile semnificative de la norma stabilitã statistic (adicã o deviaţie de la media populaţiei stabilitã conform normelor standard mãsurate) şi aceastã noţiune trebuie utilizatã exclusiv în acest sens, conform CIF*);
________
    *) CIF reprezintã Clasificarea internaţionalã a funcţionãrii, dizabilitãţii şi sãnãtãţii - document elaborat de Organizaţia Mondialã a Sãnãtãţii, Geneva, 2001.

    - funcţionare - termen generic pentru funcţiile organismului, structurile corpului, activitãţi şi participare. Ele denotã aspectele pozitive ale interacţiunii dintre individ (care are o problemã de sãnãtate) şi factorii contextuali în care se regãseşte (factori de mediu şi personali), conform CIF;
    - activitate - executarea unei sarcini sau acţiuni de cãtre un individ; reprezintã funcţionarea la nivel individual, conform CIF;
    - participare - implicarea unei persoane într-o situaţie de viaţã; reprezintã funcţionarea la nivelul societãţii, conform CIF;
    - boli cronice - boli care au o evoluţie lentã, ale cãror simptome se instaleazã treptat, în evoluţie acţionând distructiv asupra organismului. De asemenea, bolile cronice presupun control şi tratament permanent;
    - afecţiuni neurologice - afecţiuni care includ o largã varietate de boli ale sistemului nervos central şi periferic, congenitale sau dobândite, acute ori cronice;
    - afecţiuni psihice - un grup de tulburãri ce cauzeazã o severã disfuncţie în gândire, afectivitate şi în relaţiile sociale. Pot afecta pe oricine, indiferent de vârstã (copii, adolescenţi, adulţi) şi pot apãrea în orice familie. Persoanele care prezintã boli psihice pot fi în general cu intelect normal, deşi în unele cazuri datoritã bolii creierul nu funcţioneazã la nivelul performanţelor optime;
    - afecţiuni metabolice - orice tulburare care cauzeazã disfuncţii ale acţiunii metabolice (tulburare care implicã o modificare în metabolismul normal de: glucide, lipide, proteine, apã şi acizi nucleici) din organism, ducând la pierderea controlului asupra homeostaziei. Afecţiunile metabolice se evidenţiazã prin diverse sindroame şi boli;
    - afecţiuni rare - bolile rare care pun în pericol viaţa sau provoacã o invaliditate cronicã, fiind cu o prevalenţã scãzutã şi necesitând eforturi speciale pentru a le rezolva;
    - afecţiuni sistemice - orice boalã caracterizatã printr-o atingere inflamatorie şi imunologicã a ţesutului conjunctiv şi prin difuziunea leziunilor;
    - afecţiuni genetice - apar datoritã unor modificãri survenite la nivelul genelor sau cromozomilor, transmise ereditar;
    - afecţiuni autoimune - apar atunci când ţesuturile sunt în mod eronat atacate de propriul sistem imunitar al organismului. Are loc o acţiune anormalã a sistemului imun: limfocitele sau anticorpii atacã fãrã motiv unele organe pe care le recunosc ca non-self. Aceste afecţiuni pot fi ereditare, dar pot fi determinate şi de acţiunea unor factori de mediu ce conduc la scãderea sistemului imunitar;
    - afecţiuni oncologice - afecţiuni având ca element comun proliferarea celularã anarhicã ce determinã în general formarea unei tumori care se dezvoltã spontan şi prin extensie localã şi la distanţã. Evoluţia poate fi lentã sau rapidã, în raport cu unele particularitãţi biologice ale tumorii şi cu rãspunsul organismului;
    - boli infecţioase - sunt cauzate de pãtrunderea în organism a agenţilor patogeni, cum ar fi: bacterii, virusuri, paraziţi sau fungi; bolile se pot transmite direct ori indirect de la un organism la altul. În anumite cazuri bolile infecţioase pot fi asimptomatice;
    - persoanã nedeplasabilã - persoanã aflatã în imposibilitatea de a se deplasa atât în interiorul, cât şi în exteriorul unui spaţiu;
    - normalizare - redresare, aducere sau revenire la starea apropiatã de valoarea întâlnitã cel mai des;
    - prevenţie primarã - acţiunile care se fac în vederea pãstrãrii sãnãtãţii mintale a copilului în familie, şcoalã şi societate;
    - prevenţie secundarã - intervenţiile specializate educaţionale, psihologice sau medicale în vederea restabilirii sãnãtãţii mintale a copilului în familie, şcoalã şi societate;
    - principiul dezvoltãrii - se referã la faptul cã toţi copiii/elevii cu handicap sunt capabili de creştere, învãţare şi dezvoltare, indiferent de severitatea handicapului, aceştia posedând un anumit potenţial de progres, stimularea "însuşirilor umane" constituind obiectivul fundamental al programului educativ de recuperare;
    - principiul dezinstituţionalizãrii - se referã la creşterea independenţei asistaţilor în vederea plasãrii în mijlocul comunitãţilor care îşi dezvoltã serviciile pentru a putea asigura menţinerea acestora;
    - principiul drepturilor şi şanselor egale - presupune atât satisfacerea egalã a necesitãţilor individuale, cât şi eliminarea unor obstacole sociale, asigurând dreptul la participare şi integrare şcolar-socialã egalã a copiilor/elevilor cu deficienţe, care se realizeazã prin includerea lor într-un mediu educaţional mai puţin restrictiv;
    - planul de servicii personalizat (PSP) - permite planificarea şi coordonarea resurselor şi serviciilor personalizate; el implicã un proces continuu, revizuit şi modificat periodic. PSP fixeazã obiective generale şi stabileşte prioritãţile pentru a rãspunde necesitãţilor globale ale individului. PSP se desfãşoarã un timp mai îndelungat (anual);
    - programul de intervenţie personalizat (PIP) - constituie o etapã sau o parte a PSP, este un instrument de lucru permanent pentru unul sau mai mulţi membri ai echipei care îşi coordoneazã intervenţiile în direcţia realizãrii scopurilor stabilite în PSP pentru elevul cu CES. PIP precizeazã modalitãţile de intervenţie prin care se ating scopurile vizate.


    ANEXA 2
    ───────
la metodologia-cadru
────────────────────

    Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivã
    ..........................................
    ..........................................
                (adresa)

    Servicii educaţionale din cadrul
    ..........................................
    ..........................................
        (numele şi adresa spitalului/secţiei)

    Nr. ................./....................


                     ADEVERINŢĂ DE ŞCOLARIZARE
           Cãtre ....................................
                  (şcoala unde elevul este înscris)

    Elevul(a) ....... din clasa ....... a şcolii dumneavoastrã va efectua activitãţile instructiv-educative, conform curriculumului ......., începând cu data de ........, pe termen nelimitat.
    Drept urmare, vã rugãm ca elevul(a) ........... din clasa ........ sã nu fie notat(ã) absent în catalog pânã la primirea confirmãrii de încetare a activitãţii şcolare în clasele/grupele din cadrul clinicii mai sus menţionate şi a situaţiei şcolare existente în documentele noastre şcolare.

         Directorul Centrului Şcolar Medic-şef,
         pentru Educaţie Incluzivã, .................
         ..........................


    ANEXA 3
    ───────
la metodologia-cadru
────────────────────

    Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivã
    .........................................
    .........................................
                     (adresa)

    Servicii educaţionale din cadrul
    .........................................
    .........................................
      (numele şi adresa spitalului/secţiei)

    Nr. ............./.......................

                                 SITUAŢIE ŞCOLARĂ

    Numele şi prenumele elevului .................................
    Şcoala de provenienţã ........................................
    A frecventat cursurile şcolii noastre în perioada ...........,
    dupã programa ................................................






┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ DISCIPLINE DE ÎNVĂŢĂMÂNT │
├─────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┤
│ │Limba │Limba │Limba │Limba │Mate- │Ştiin-│Fizicã│Chimie│Bio- │Edu- │Isto- │Isto- │Geo- │Reli- │Edu- │Edu- │Edu- │Edu- │Pur- │
│ │ şi │ (1) │ (2) │ (3) │maticã│ţe │ │ │logie │caţie/│rie │ria │gra- │gie │caţie │caţie │caţie │caţie │tare │
│ │litera│ │ │ │ │ale │ │ │ │civi- │ - │româ- │fia │ │plas- │muzi- │fizicã│tehno-│ │
│ │tura │ │ │ │ │natu- │ │ │ │cã │Geo- │nilor │Româ- │ │ticã │calã │ │logicã│ │
│ │românã│ │ │ │ │rii │ │ │ │Edu- │gra- │ │niei │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │caţie │fie │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tehno-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │logicã│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┬──┼───┬──┼───┬──┼───┬──┼───┬──┼───┬──┼───┬──┼───┬──┼───┬──┼───┬──┼───┬──┼───┬──┼───┬──┼───┬──┼───┬──┼───┬──┼───┬──┼───┬──┼───┬──┤
│ │Ab │No│Ab │No│Ab │No│Ab │No│Ab │No│Ab │No│Ab │No│Ab │No│Ab │No│Ab │No│Ab │No│Ab │No│Ab │No│Ab │No│Ab │No│Ab │No│Ab │No│Ab │No│Ab │No│
│ │sen│te│sen│te│sen│te│sen│te│sen│te│sen│te│sen│te│sen│te│sen│te│sen│te│sen│te│sen│te│sen│te│sen│te│sen│te│sen│te│sen│te│sen│te│sen│te│
│ │ţe │ │ţe │ │ţe │ │ţe │ │ţe │ │ţe │ │ţe │ │ţe │ │ţe │ │ţe │ │ţe │ │ţe │ │ţe │ │ţe │ │ţe │ │ţe │ │ţe │ │ţe │ │ţe │ │
├─────┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┤
│Semes│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│trul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┤ ├──┤ ├──┤ ├──┤ ├──┤ ├──┤ ├──┤ ├──┤ ├──┤ ├──┤ ├──┤ ├──┤ ├──┤ ├──┤ ├──┤ ├──┤ ├──┤ ├──┤ ├──┤ ├──┤
│Nota │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│tezã │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┼───┼──┤
│Media│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sem. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┴───┴──┘


          Medic şef de secţie, Manager de caz, Directorul Centrului Şcolar
          ...................... ................. pentru Educaţie Incluzivã,
                                                      ..........................


                        ___________



Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email




Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordin, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tinereturlui si Sportului, ORDIN nr. 5.575 din 7 octombrie 2011

Comentarii



Nume
Email
Comentariu

Maximum 3000 caractere.
Cod securitate:
Cod de securitate
Fii primul care comenteaza.
Cautare document
Club Legislatia Muncii
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5