Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În conformitate cu prevederile art. 18^1 şi ale art. 65 alin. (3) şi (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere prevederile art. 4 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 277/2020 privind organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie, în baza Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 3.593/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea şi aprobarea curriculumului şcolar - planuri-cadru de învăţământ şi programe şcolare, în baza Ordinului ministrului educaţiei nr. 3.239/2021 privind aprobarea documentului de politici educaţionale Repere pentru proiectarea, actualizarea şi evaluarea Curriculumului naţional. Cadrul de referinţă al Curriculumului naţional, având în vedere Referatul de aprobare nr. 2.738 din 3.08.2023, în temeiul art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 369/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul educaţiei emite prezentul ordin. ART. 1 Se aprobă programa şcolară pentru disciplina Istoria evreilor. Holocaustul, clasa a XI-a/a XII-a, învăţământ liceal şi profesional, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. ART. 2 Programa şcolară prevăzută la art. 1 se aplică începând cu anul şcolar 2023-2024. ART. 3 Direcţia generală învăţământ preuniversitar, Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin. ART. 4 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul educaţiei, Ligia Deca Bucureşti, 9 august 2023. Nr. 5.344. ANEXA 1 PROGRAMA ŞCOLARĂ pentru disciplina Istoria evreilor. Holocaustul, clasa XI-a/a XII-a, învăţământ liceal şi profesional Notă de prezentare Disciplina şcolară Istoria evreilor. Holocaustul este parte componentă a trunchiului comun din curriculumul liceal şi profesional, ca urmare a aplicării Legii nr. 276/2021 privind unele măsuri pentru studierea istoriei evreilor şi a Holocaustului. Noua disciplină şcolară are un rol important în formarea tinerilor ca cetăţeni europeni responsabili, oferind un cadru educaţional prin care elevii să cunoască şi să înţeleagă ceea ce s-a întâmplat în trecut. Programa a fost elaborată pentru 1 oră/săptămână, pe durata unui an şcolar, fiind aplicată la: - clasa XI-a, cursuri de zi, învăţământ liceal şi profesional şi învăţământ liceal seral, filieră tehnologică; – clasa a XII-a, învăţământ profesional special, învăţământ special ciclul superior al liceului, filiera tehnologică şi învăţământ liceal seral, filieră teoretică. Contribuţia acestei noi discipline la profilul absolventului de liceu este de a-l face: - autonom în cunoaştere, creativ şi deschis spre învăţarea pe tot parcursul vieţii, pentru a fi capabil să facă faţă provocărilor societăţii globale în continuă schimbare, economiei cunoaşterii şi dezvoltării durabile; – încrezător în propriile forţe, capabil să comunice şi să coopereze cu ceilalţi, dovedind respect şi empatie pentru alteritate; – responsabil, asumându-şi conştient valori naţionale şi globale; – informat, activ şi proactiv, contribuind în mod eficient la asimilarea şi consolidarea sistemului de valori promovat de societate. Această programă şcolară este realizată având în vedere cadrul legislativ naţional în vigoare, precum şi cel european, fundamentate prin documente importante cu rol de suport teoretic: Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021-2023 (13 mai 2021), a Guvernului României, document care îşi propune modernizarea proiectelor şi a programelor din domeniul educaţional şi cultural, pentru creşterea rezilienţei societăţii în faţa antisemitismului, a xenofobiei, a radicalizării şi a discursului instigator la ură şi completarea portofoliului educaţional şi cultural cu noi instrumente^1, Strategia Comisiei Europene privind combaterea antisemitismului şi promovarea vieţii evreieşti (5 octombrie 2021, Strasbourg), Declaraţia Forumului Internaţional de la Stockholm privind Holocaustul (ianuarie 2000), Recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 privind promovarea valorilor comune, a educaţiei favorabile incluziunii şi a dimensiunii europene a predării (2018/C 195/01, Declaraţia Consiliului Uniunii Europene privind combaterea antisemitismului şi elaborarea unei abordări comune în materie de securitate pentru a proteja mai bine instituţiile şi comunităţile evreieşti în Europa (15213/18), Rezoluţia Parlamentului European referitoare la combaterea antisemitismului (2017/2692(RSP)), Recomandările IHRA privind predarea şi învăţarea cu privire la Holocaust (2015), Rezoluţia 34C/61 (2007) a Conferinţei Generale privind Comemorarea Holocaustului. ^1 https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/05/ANEXA-1-4.pdf Introducerea disciplinei şcolare Istoria evreilor. Holocaustul în planul-cadru de învăţământ are drept scop dobândirea de competenţe şi perspective noi despre istoria, cultura şi tradiţiile evreilor din România. Cultivarea memoriei şi învăţarea toleranţei ca exerciţiu de sinceritate sunt forme de asumare a propriei identităţi, iar educaţia şi înţelegerea sunt cele mai bune modalităţi pentru a susţine democraţia şi libertatea, pentru a contracara intoleranţa şi extremismul. Punctul culminant al violenţei şi al retoricii antisemite l-a reprezentat Holocaustul, una dintre tragediile istoriei secolului al XX-lea, când au fost exterminaţi circa 6 milioane de evrei, majoritatea din Europa. În prezent, negaţionismul şi revizionismul pun la îndoială realitatea acestor evenimente tragice, resping şi defăimează memoria victimelor Holocaustului, produc în continuare efecte nocive asupra cetăţenilor, descoperindu-şi noi adepţi dispuşi să le promoveze. De aceea, pentru înţelegerea corectă a acestei noi discipline şcolare este necesar ca programa propusă să răspundă la o serie de întrebări esenţiale precum: - de ce să predăm obiectul de studiu Istoria evreilor. Holocaustul? – ce să predăm în cadrul disciplinei Istoria evreilor. Holocaustul? – ce impact are studierea Holocaustului pentru educaţia tinerilor? – cum să predăm problematica Holocaustului? – cu ce resurse predăm această nouă disciplină? Această programă contribuie la stimularea gândirii critice şi încurajează stabilirea unor conexiuni cu alte evenimente tragice, cum ar fi genocidul împotriva comunităţilor roma şi sinti, săvârşite tot de nazişti şi colaboratorii lor. Programa îşi propune să evidenţieze consecinţele acţiunilor istorice bazate pe prejudecăţi, stereotipii, manifestări ale xenofobiei şi ale rasismului, care persistă în perioada contemporană, subliniind şi faptul că genocidul este un proces care, deşi a fost identificat şi contestat, în egală măsură, nu a condus, în mod evident, la oprirea acestuia. Astfel, ca urmare a evenimentelor din fosta Iugoslavie şi Rwanda, comunitatea internaţională a reacţionat prin elaborarea unei norme cunoscute sub denumirea Responsabilitatea de a proteja^2 (R2P), care a fost adoptată în unanimitate de statele membre ale O.N.U. ^2 https://www.globalr2p.org/what-is-r2p/ În consecinţă, educaţia în spiritul valorilor umaniste şi democratice, al toleranţei şi al înţelegerii între oameni joacă un rol decisiv în consolidarea democraţiei şi a statului de drept, iar educaţia despre Holocaust, componentă a programei Istoria evreilor. Holocaustul, este un instrument fundamental pentru înţelegerea riscurilor pe care le generează eşecul democraţiei. Disciplina şcolară Istoria evreilor. Holocaustul respectă structura standard a programelor şcolare în vigoare, conform Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5.765/2020 privind aprobarea documentului de politici educaţionale Repere pentru proiectarea, actualizarea şi evaluarea Curriculumului naţional. Cadrul de referinţă al Curriculumului Naţional şi cuprinde: notă de prezentare, competenţe generale, competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare, conţinuturi (care includ studii de caz) şi sugestii metodologice. Astfel, competenţele generale, cele specifice, activităţile de învăţare şi conţinuturile, alături de sugestiile metodologice, au ca scop efectuarea de operări în contexte diversificate, care presupun atât elemente cunoscute, cât şi altele inedite, atât concrete, cât şi cu diferite niveluri de abstractizare. În acest stadiu, funcţional, o mare parte a componentelor competenţelor-cheie devin operaţionale şi contribuie la consolidarea structurilor conceptuale şi procedurale ale acestei discipline de studiu, prin stabilirea de interdependenţe^3 cu alte discipline, respectiv contexte de viaţă, după finalizarea învăţământului obligatoriu. ^3 Conform Ordinului ministrului educaţiei nr. 3.239/2021 privind aprobarea documentului de politici educaţionale Repere pentru proiectarea, actualizarea şi evaluarea Curriculumului naţional. Cadrul de referinţă al Curriculumului naţional. Programa are un caracter interdisciplinar şi transdisciplinar, fiind realizată cu scopul de a favoriza creativitatea didactică şi, în acelaşi timp, pentru adaptarea strategiilor didactice la particularităţile elevilor. Prin urmare, acest document curricular presupune abordări diverse care trebuie să se concretizeze în forme specifice de învăţare pentru fiecare elev sau colectiv de elevi. Aceasta presupune că, în funcţie de elevii cărora li se adresează, programa este aplicată prin demersuri personalizate pentru înţelegerea logicii ei interne atât în activitatea de proiectare a activităţii didactice de către profesori, cât şi în procesul de elaborare a manualelor. În acest sens, programa nu trebuie privită ca un document imuabil. Proiectului educaţional căruia îi răspunde transformă programa într-un instrument de lucru ce contribuie la promovarea valorilor şi dezvoltarea abilităţilor secolului al XXI-lea (toleranţă, multiculturalitate, spirit critic, lucru în echipă, abilităţi de comunicare etc.). Aşadar, noul curriculum propune elevilor nu doar cunoaşterea istoriei evreilor şi a momentelor tragice petrecute la jumătatea secolului trecut, dar şi dezvoltarea unor valori şi atitudini specifice cetăţeniei democratice care trebuie formate şi consolidate pe parcursul derulării demersurilor didactice pe parcursul anului şcolar. Competenţe generale 1. Utilizarea critică şi reflexivă a surselor istorice pentru argumentarea unor demersuri şi alegeri, în acord cu valorile societăţii democratice 2. Asumarea propriei identităţi culturale şi determinarea modalităţilor prin care interculturalitatea contribuie la promovarea acceptării celuilalt şi a respectării drepturilor omului 3. Implicarea responsabilă şi creativă în diverse contexte de viaţă prin respectarea convenţiilor de comunicare Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
┌──────────────────────────────────────┐
│1. Utilizarea critică şi reflexivă a │
│surselor istorice pentru argumentarea │
│unor demersuri şi alegeri, în acord cu│
│valorile societăţii democratice │
├──────────────────────────────────────┤
│1.1. Sistematizarea informaţiilor din │
│diferite tipuri de surse în vederea │
│stabilirii credibilităţii şi a │
│validităţii opiniilor │
│- stabilirea tipului de informaţie │
│subiectivă/obiectivă oferită de surse │
│istorice şi mass-media │
│- exerciţii de clasificare a │
│informaţiilor din diverse surse, în │
│funcţie de un criteriu dat: │
│antisemitism, discriminare, violenţă, │
│stereotipuri culturale │
│- realizarea unor investigaţii având │
│ca tematică varietatea surselor │
│utilizate pentru combaterea │
│antisemitismului, a diverselor forme │
│de discriminare folosind muzica, arta,│
│literatura, filmul, reţele de │
│socializare, presă, interviuri, │
│memorii etc. │
├──────────────────────────────────────┤
│1.2. Analiza comparativă a │
│evenimentelor/proceselor/fenomenelor │
│care au generat Holocaustul │
│- exerciţii de comparare a faptelor │
│istorice din perspectivă temporală şi │
│spaţială în contexte diferite de │
│comunicare │
│- realizarea de organizatoare grafice │
│care să evidenţieze asemănările şi │
│deosebirile referitoare la evoluţia şi│
│caracteristicile antisemitismului │
│- exerciţii de recunoaştere a │
│perspectivelor multiple referitoare la│
│antisemitism, genocid, Holocaust, │
│minorităţi, crime împotriva umanităţii│
├──────────────────────────────────────┤
│1.3. Exprimarea opiniilor referitoare │
│la impactul evenimentelor/proceselor/ │
│fenomenelor istorice asupra │
│societăţii, prin prisma │
│multiperspectivităţii şi a │
│diversităţii culturale │
│- redactarea şi susţinerea unui │
│discurs referitor la combaterea │
│antisemitismului în baza informaţiilor│
│oferite de surse diferite │
│- identificarea argumentelor din │
│diferite surse pentru formularea unor │
│judecăţi proprii privind evoluţia │
│antisemitismului în istorie │
│- realizarea unor eseuri despre │
│cauzele şi consecinţele negării unor │
│date, acţiuni, fapte despre │
│antisemitism, Holocaust şi crime │
│împotriva umanităţii │
├──────────────────────────────────────┤
│2. Asumarea propriei identităţi │
│culturale şi determinarea │
│modalităţilor prin care │
│interculturalitatea contribuie la │
│promovarea acceptării celuilalt şi a │
│respectării drepturilor omului │
├──────────────────────────────────────┤
│2.1. Aprecierea valenţelor dialogului │
│intercultural în exprimarea │
│trăsăturilor propriei identităţi │
│culturale │
│- realizarea de investigaţii privind │
│poveşti de viaţă ale evreilor din │
│comunitatea locală/naţională/ │
│internaţională, înaintea │
│Holocaustului, în timpul acestuia şi │
│după Holocaust │
│- realizarea de proiecte de grup │
│referitoare la dialogul intercultural │
│dintre cultura iudaică, română şi │
│culturile aparţinând altor minorităţi │
│existente pe teritoriul României │
│- exerciţii de identificare a │
│contribuţiilor membrilor comunităţilor│
│evreieşti la dezvoltarea economică şi │
│culturală │
├──────────────────────────────────────┤
│2.2. Manifestarea unui comportament │
│deschis faţă de diversitatea culturală│
│- realizarea de activităţi dedicate │
│sărbătorilor naţionale şi religioase, │
│tradiţiilor şi obiceiurilor evreilor │
│- redactarea unor articole sau scurte │
│prezentări destinate postării pe │
│reţelele sociale, având ca temă │
│comunicarea interculturală înainte de │
│Holocaust şi după acesta, utilizând │
│termeni specifici domeniului: │
│identitate culturală, diversitate │
│culturală, patrimoniu cultural/ │
│moştenire culturală, societate │
│interculturală, societate │
│multiculturală │
│- întocmirea unui cod de conduită │
│interculturală la nivelul comunităţii │
├──────────────────────────────────────┤
│2.3. Demonstrarea unui comportament │
│care valorizează interculturalitatea │
│ca trăsătură a comunităţii locale │
│- întocmirea unui portofoliu despre │
│meserii tradiţionale ale evreilor, │
│elemente de viaţă cotidiană, jocuri │
│specifice copilăriei, dansuri │
│tradiţionale │
│- organizarea unor expoziţii de │
│fotografii ilustrând monumente │
│istorice, tradiţii şi obiceiuri ale │
│evreilor raportate la comunitatea în │
│care trăiesc │
│- realizarea unor proiecte de punere │
│în valoare a locurilor memoriei │
│comunităţilor evreieşti │
├──────────────────────────────────────┤
│2.4. Analiza critică a consecinţelor │
│stereotipurilor, prejudecăţilor, │
│rasismului, antisemitismului şi a │
│altor forme de discriminare │
│- exerciţii de identificare în surse a│
│cauzelor care au generat stereotipuri,│
│prejudecăţi, antisemitismul şi alte │
│forme de discriminare a evreilor │
│- organizarea unor dezbateri având ca │
│temă impactul prejudecăţilor şi al │
│stereotipurilor asupra calităţii │
│vieţii oamenilor │
│- jocuri de rol: interpretarea rolului│
│unor membri dintr-o comunitate │
│multiculturală în vederea │
│recunoaşterii şi promovării │
│interculturalităţii │
├──────────────────────────────────────┤
│3. Implicarea responsabilă şi creativă│
│în diverse contexte de viaţă prin │
│respectarea convenţiilor de comunicare│
├──────────────────────────────────────┤
│3.1. Asumarea de roluri ce implică │
│empatie şi respectarea demnităţii │
│umane │
│- identificarea unor probleme din │
│comunitate care pot genera conflicte │
│sau situaţii de excludere/ │
│marginalizare a unor grupuri sau │
│indivizi │
│- iniţierea unor proiecte valorificând│
│experienţele istorice din Holocaust │
│pentru încurajarea coeziunii sociale │
│şi a nonviolenţei │
│- realizarea de activităţi în │
│comunitate pentru a marca evenimente │
│legate de istoria evreilor şi │
│Holocaust, implicând metode nonformale│
│(de exemplu: sociodrama, biblioteca │
│vie etc.) │
├──────────────────────────────────────┤
│3.2. Raportarea critică la │
│experienţele trecutului pentru │
│promovarea unui comportament │
│democratic │
│- iniţierea şi organizarea unui grup │
│de discuţii, blog, pagină web în care │
│să promoveze exemple de bună practică │
│în combaterea antisemitismului şi a │
│diverselor forme de discriminare │
│- realizarea unui e-book şi audiobook │
│cu conţinuturi precum „Povestea unei │
│personalităţi“, „Drepţi între │
│popoare“, supravieţuitori ai │
│Holocaustului, oameni de cultură evrei│
│etc. │
│- întocmirea unei baze de date │
│referitoare la organizaţiile şi │
│instituţiile din trecut şi din prezent│
│care s-au implicat activ în combaterea│
│antisemitismului şi a oricărei forme │
│de discriminare sau genocid │
└──────────────────────────────────────┘
┌──────────────┬───────────────────────┐
│Domenii de │Conţinuturi │
│conţinut │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │• Evreii - trăsături │
│ │definitorii: originea, │
│1. Identitate │cultura, religia │
│evreiască şi │• Educaţia despre │
│educaţia │Holocaust şi │
│despre │provocările │
│Holocaust în │contemporane │
│secolul │(antisemitism, │
│al XXI-lea │xenofobie, genocid şi │
│ │ameninţările la adresa │
│ │normelor şi a valorilor│
│ │democratice) │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │• Evreii în Antichitate│
│ │şi în Evul Mediu │
│ │(statutul juridic al │
│2. Evreii în │evreilor şi apariţia │
│istoria │miturilor antievreieşti│
│universală │în mentalul colectiv) │
│ │• Evreii în epoca │
│ │modernă (statutul │
│ │juridic şi economic, │
│ │aspecte culturale) │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │• Situaţia │
│ │comunităţilor evreieşti│
│ │până la 1866: aspecte │
│ │demografice, comunitare│
│ │şi culturale • Evreii │
│ │în spaţiul românesc în │
│ │perioada 1878-1919: de │
│ │la marginalizare la │
│ │emancipare │
│ │• Contribuţia │
│ │comunităţilor evreieşti│
│ │la dezvoltarea │
│ │economică, socială, │
│ │culturală şi │
│ │ştiinţifică a României.│
│ │Structuri asociative │
│ │reprezentative. │
│ │Personalităţi marcante │
│ │în domeniul cultural, │
│ │politic şi academic │
│ │• Studiu de caz: │
│3. Evreii în │Antisemitism în │
│spaţiul │politica şi cultura │
│românesc în │românească din a doua │
│secolele │jumătate a secolului al│
│XIV-XX │XIX-lea până la Primul │
│ │Război Mondial │
│ │• Studiu de caz: Evreii│
│ │în armata română │
│ │(1877-1878, 1913, │
│ │1916-1918) │
│ │• Comunităţile │
│ │evreieşti din România │
│ │în perioada │
│ │interbelică: Uniunea │
│ │Evreilor Români, │
│ │Federaţia Uniunilor de │
│ │Comunităţi Evreieşti │
│ │din România │
│ │• Violenţă şi retorică │
│ │antisemită în România │
│ │interbelică: Liga │
│ │Apărării Naţional │
│ │Creştine (LANC), │
│ │Mişcarea legionară şi │
│ │Partidul Naţional │
│ │Creştin │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │• Discurs antievreiesc │
│ │şi legislaţie │
│ │antisemită în Germania │
│ │nazistă │
│4. Holocaustul│• Exterminarea evreilor│
│în Europa │în timpul celui de-Al │
│ │Doilea Război Mondial: │
│ │lagăre, ghetouri, │
│ │Holocaustul prin │
│ │gloanţe, deportări, │
│ │exterminări în masă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │• Preliminariile │
│ │Holocaustului din │
│ │România (1938-1940). │
│ │Primele legi antisemite│
│ │şi pogromurile de la │
│ │Dorohoi şi Galaţi │
│ │• Statul naţional │
│ │legionar şi măsurile │
│ │antievreieşti │
│ │(1940-1941) │
│ │• Studiu de caz: │
│ │Pogromul de la │
│ │Bucureşti │
│ │• Regimul Ion Antonescu│
│ │şi evreii (1941-1944) │
│ │• Studiu de caz: │
│ │Pogromul de la Iaşi. │
│ │Trenurile morţii │
│ │• Distrugerea │
│ │comunităţilor evreieşti│
│ │din Basarabia şi │
│ │Bucovina │
│ │• Holocaustul în │
│ │Transnistria aflată sub│
│ │administraţia │
│ │românească. Deportarea │
│ │evreilor şi a romilor │
│ │(reprimare şi │
│ │exterminare) │
│ │• Studiu de caz: Evreii│
│ │din Odessa │
│ │• Evreii din Vechiul │
│ │Regat şi din sudul │
│ │Transilvaniei: regimul │
│ │de muncă obligatorie şi│
│ │planurile de deportare │
│ │în Polonia │
│ │• Rezistenţa evreiască │
│5. Holocaustul│şi eforturile de │
│în România pe │repatriere a │
│teritoriile │deportaţilor din │
│aflate sub │Transnistria │
│administraţie │• Studiu de caz: │
│românească şi │Wilhelm Filderman │
│în nordul │• Studiu de caz: │
│Transilvaniei │Mărturii ale │
│ │supravieţuitorilor │
│ │evrei şi romi din │
│ │Transnistria │
│ │• Evreii din nordul │
│ │Transilvaniei sub │
│ │autoritatea statului │
│ │ungar (1940-1944): │
│ │expulzări, │
│ │detaşamentele de muncă │
│ │din Ungaria şi Ucraina,│
│ │ghetoizare şi deportare│
│ │la Auschwitz şi în alte│
│ │lagăre de exterminare │
│ │• Studiu de caz: Elie │
│ │Wiesel │
│ │• Solidaritate şi │
│ │acţiuni de salvare în │
│ │timpul Holocaustului: │
│ │Drepţi între popoare │
│ │• Studiu de caz: Traian│
│ │Popovici │
│ │• Judecarea şi │
│ │pedepsirea │
│ │responsabililor pentru │
│ │Holocaustul din │
│ │România: Tribunalele │
│ │poporului din Bucureşti│
│ │şi din Cluj. Procesul │
│ │lotului Antonescu şi │
│ │alte procese de │
│ │condamnare a │
│ │criminalilor de război │
│ │• Studiu de caz: │
│ │generalii judecaţi │
│ │pentru crime de război │
│ │- Nicolae Macici, │
│ │Constantin (Piki) │
│ │Vasiliu, Ion Topor │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │• Comunitatea evreiască│
│ │în perioada regimului │
│ │comunist │
│ │• Reprezentarea │
│6. Evreii în │Holocaustului în artă, │
│România │literatură şi │
│postbelică şi │mass-media │
│memoria │• Distorsionarea, │
│Holocaustului │negarea şi │
│în secolul al │minimalizarea │
│XXI-lea │Holocaustului │
│ │• Răspunsul ţărilor │
│ │membre O.N.U: │
│ │Responsabilitatea de a │
│ │proteja (R2P) │
└──────────────┴───────────────────────┘
Sugestii metodologice Disciplinele şcolare din învăţământul liceal, în funcţie de logica didactică, facilitează pregătirea şi modelarea profilului absolventului, în raport cu cerinţele actuale şi de perspectivă ale unei societăţi democratice şi ale integrării pe piaţa muncii. În acest sens, potenţialul educativ şi formativ al disciplinei şcolare Istoria evreilor. Holocaustul contribuie la formarea competenţelor şi a abilităţilor de comunicare, de analiză a surselor de informare, transpuse în concepte, atitudini şi sentimente exprimate prin optica gândirii critice, deoarece astăzi orice domeniu ocupaţional necesită cunoaşterea tehnicilor de comunicare, de cercetare, de informare, de negociere şi de acceptare a diversităţii şi a diferenţelor dintr-un grup etnic, social şi politic. Utilizarea multiperspectivităţii are în vedere opţiunile individuale şi colective cu privire la valori şi atitudini democratice, nu trimite la relativizarea Holocaustului, ci la analiza eşecului unei societăţi de a asigura diversitatea etnică şi culturală caracteristice democraţiei. Modul în care este concepută programa Istoria evreilor. Holocaustul răspunde unei duble exigenţe: pe de-o parte, de a fi un punct de plecare comun pentru toţi profesorii şi, pe de altă parte, de a le oferi sprijin în interpretarea şi adecvarea acesteia la condiţiile specifice în care îşi desfăşoară activitatea. Astfel se recomandă: - crearea unui mediu de învăţare pozitiv, interactiv, cu o abordare centrată pe elev; – analiza critică, din perspectiva valorilor democratice, a surselor istorice scrise, vizuale şi de istorie orală; – definirea termenilor antisemitism, Holocaust, genocid pe baza documentelor internaţionale unanim acceptate; – individualizarea istoriei, prin transformarea statisticilor în poveşti personale; – abordarea din perspectiva interculturalităţii şi a multiculturalităţii; – încurajarea studiului istoriei şi al memoriei locale, regionale, naţionale şi universale; – abordarea interdisciplinară; – încurajarea elevilor de a lua parte la tradiţiile naţionale şi locale şi de a reflecta pe marginea acestora; – contextualizarea, pe cât posibil, a conţinuturilor în raport cu comunitatea în care trăiesc elevii; – descurajarea legitimării distorsionării faptelor istorice şi a negării Holocaustului. I. Formarea, dezvoltarea şi evaluarea competenţelor - se realizează folosind strategii didactice moderne şi tradiţionale, centrate pe elev, care includ activităţi de învăţare asociate competenţelor specifice; – se pot utiliza, de exemplu, descoperirea, exerciţiul, demonstraţia, expunerea etc.; – se pot folosi strategiile centrate pe elev care utilizează metode didactice interactive precum mozaicul, dezbaterea, problematizarea, cubul, turul galeriei, pălăriile gânditoare, diagrama Venn şi metoda cauză-efect, metode care se pretează pentru activităţile în clasă, dar se pot folosi şi aplicaţiile platformelor de e-learning; – strategiile menţionate pot fi corelate şi cu alte activităţi de învăţare, ca de exemplu: • vizionarea filmelor didactice folosind fişe cu aspecte ce trebuie urmărite de elevi şi exprimarea opiniilor acestora referitoare la evenimentele prezentate; • exerciţii de citire a unor frize cronologice, grafice, tablouri sinoptice; • exerciţii de ierarhizare a cauzelor unui eveniment sau proces istoric; • alcătuirea de biografii şi portrete ale personalităţilor istorice; • alcătuirea unui glosar de termeni istorici; • exerciţii de citire a hărţilor istorice. – pot fi integrate în demersul didactic şi site-urile Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel“, ale Institutului de la Yad Vashem din Israel, ale Muzeului Holocaustului din Washington, care au secţiuni dedicate activităţilor didactice, numeroase surse, mărturii şi exemple de activităţi de învăţare, 10 suporturi didactice cu privire la abordarea problematicii antisemitismul prin educaţie, elaborate de ODIHR-OSCE. Spre exemplu, conţinutul Preliminariile Holocaustului din România (1938-1940). Primele legi antisemite şi pogromurile de la Dorohoi şi Galaţi este un bun prilej pentru formarea competenţei specifice 1.2. Analiză comparativă a evenimentelor/proceselor/fenomenelor care au dus la Holocaust, derivată din Competenţa generală 1, Utilizarea critică şi reflexivă a conţinuturilor diverselor surse istorice pentru argumentarea unor demersuri şi alegeri respectând valorile societăţii democratice. Acesteia îi este asociată activitatea de învăţare: exerciţii de recunoaştere a perspectivelor multiple referitoare la antisemitism, genocid, Holocaust, minorităţi, crime împotriva umanităţii. Se poate exersa cu elevii abordarea critică şi reflexivă a surselor istorice care atestă intensificarea antisemitismului din această perioadă. Analiza discursurilor, a textelor literare, a măsurilor legislative sau a materialelor de presă permite identificarea din surse multiple a prejudecăţilor, a erorilor de logică, a generalizărilor şi a discriminării pe criterii etnice, care au stat la baza excluderii evreilor din cadrul societăţii româneşti. O astfel de activitate de învăţare favorizează formularea unor judecăţi proprii şi exprimarea unor opinii personale în cadrul unor contexte de comunicare scrisă sau orală (discurs, eseu, jurnal etc.) evidenţiind cauzele şi impactul pe care atitudinile antisemite le-au avut în această perioadă istorică. Una dintre metodele didactice care poate fi aplicată în acest sens este cea a mozaicului sau a grupurilor interdependente. Cadrul didactic anunţă tema şi obiectivele activităţii şi împarte clasa în echipe eterogene compuse din patru sau cinci elevi. Fiecare echipă primeşte câte o fişă de lucru conţinând surse istorice pe o anumită subtemă (de exemplu: grupa 1 - Proclamarea statului naţional-legionar; grupa 2 - Primele legi antisemite; grupa 3 - Procesul de românizare; grupa 4 - Pogromul de la Dorohoi şi grupa 5 - Pogromul de la Galaţi). Fiecărui elev îi revine un număr de la 1 la 5 şi responsabilitatea, prin studiu individual şi discuţii cu membrii echipei, de a deveni expert în subtema care i-a fost repartizată. După această etapă se vor constitui grupurile de experţi. Elevii cu numărul 1 se vor reuni într-o echipă, elevii cu numărul 2 în altă echipă ş.a.m.d., fiecare dintre aceste grupuri având ca sarcină aprofundarea celor 5 subteme date de profesor. Al treilea pas este cel în care experţii se întorc în grupurile iniţiale unde le vor împărtăşi colegilor informaţiile şi noţiunile reţinute anterior. Aceştia vor nota ideile principale, vor pune întrebări, vor cere clarificări, finalitatea demersului fiind aceea de a familiariza toţi elevii cu conţinutul celor cinci subteme care le-au fost repartizate. Cadrul didactic monitorizează activitatea, răspunde la întrebările mai dificile, facilitează cooperarea şi implicarea activă a tuturor elevilor. Evaluarea activităţii se poate face prin metoda jurnalului reflexiv. Elevii trebuie să răspundă (în scris, individual) la cerinţe precum: - notează trei concepte/fapte pe care le-ai învăţat din această lecţie; – menţionează două dintre ideile discutate care ţi-au reţinut atenţia; – numeşte conţinuturile care crezi că necesită clarificări; – precizează ce sentimente ţi-a trezit studiul acestei perioade din istoria contemporană a românilor etc. Un exemplu de activitate de învăţare în mediul online îl constituie utilizarea platformelor educaţionale cu ajutorul cărora poate fi creat conţinut interactiv. Pentru înţelegerea şi aprofundarea conţinuturilor reunite sub titlul Evreii din Vechiul Regat şi din sudul Transilvaniei. Regimul de muncă obligatorie. Planurile de deportare în Polonia profesorul le indică elevilor accesarea site-ului Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“, secţiunea Lecţia de istorie altfel. Elevii vor selecta prezentarea referitoare la România. Vechiul Regat. Bucureşti şi vor fi împărţiţi în trei grupe care vor lucra, spre exemplu, în breakout rooms (pe Zoom) sau săli pentru subgrupuri (pe Office Teams). Fiecare grupă va primi spre analiză câte o parte a prezentării: Comunitatea evreiască din Bucureşti. Caracteristici generale; Munca obligatorie; Pedepse şi abateri. Elevii vor parcurge informaţiile prezentate, le vor discuta în cadrul echipei, vor analiza sursele istorice şi vor redacta un plan de idei pe care îl vor prezenta ulterior în plen. Utilizând conversaţia euristică şi întrebările de la finalul materialului, profesorul fixează şi sistematizează cunoştinţele însuşite: a) menţionarea cauzelor interzicerii cazării în sate a evreilor aflaţi în detaşamente de muncă obligatorie; b) evidenţierea, din text, a etichetelor antisemite, identificate în discursul inginerului Gogleaţă; c) precizarea cauzei deportării băiatului cu cârlionţi blonzi al Estherei. – evaluarea se poate face prin probe orale sau scrise, atât tradiţionale, cât şi moderne, sau folosind aplicaţiile din platformele existente în şcoli; – se pot folosi şi metodele moderne de evaluare precum referate, proiecte sau portofolii, individuale sau în grup, prezentate letric sau în format electronic; eseuri libere sau structurate şi care să conţină termeni istorici adecvaţi etc.; – se pot utiliza pentru evaluare şi instrumentele digitale online, de exemplu: • Quizizz este o aplicaţie de evaluare a cunoştinţelor ce presupune prezenţa unor avatare, tabele, teme, muzică (https://quizizz.com); • Wordwall este o aplicaţie unde se creează diverse activităţi interactive pentru elevi: fişe, chestionare, potriviri, jocuri de cuvinte, identificarea unor cuvinte lipsă etc. (https://wordwall.net/); în această aplicaţie se găsesc şi materiale gata create de alţi utilizatori; înregistrarea se poate face prin contul Google sau Facebook; folosind instrumentul Wordwall, putem crea cu uşurinţă un set de întrebări pe care să le folosim în cazul predării sincrone sau asincrone; aceste tipuri de teste le putem folosi ca warm up (încălzire) sau la finalul lecţiei, pentru a asigura feedbackul; toţi elevii vor fi implicaţi în mod interactiv în rezolvarea testului; • Whiteboard.fi este o aplicaţie ce permite redactarea unor scurte eseuri de către fiecare elev într-o perioadă limitată de timp, iar răspunsurile acestora se pot salva automat în format pdf. (https://whiteboard.fi/). II. Conţinuturile - sunt structurate având la bază principiul cronologiei şi al logicii didactice; – aprofundează evenimente, fapte şi procese istorice prin intermediul cărora se formează competenţele specifice şi ale căror repere fundamentale de timp şi spaţiu au fost stabilite la cursurile generale de istorie; – se recomandă abordarea conţinuturilor din perspectiva Domeniilor de conţinut în care ele au fost încadrate, fără a se exclude interferenţele între domenii şi teme; – primul domeniu, Identitate evreiască şi educaţia despre Holocaust în secolul al XXI-lea, include conţinuturile Evreii - trăsături definitorii: originea, cultura, religia. Educaţia despre Holocaust şi provocările contemporane (antisemitism, xenofobie, genocid şi ameninţările la adresa normelor şi valorilor democratice), având drept scop fundamentarea acestei discipline de studiu; cunoştinţele despre originea, religia, cultura şi diversele forme de organizare politică ale evreilor facilitează înţelegerea de ansamblu a existenţei istorice a acestei comunităţi de-a lungul istoriei şi, de asemenea, contribuţia ei la progresul social, economic şi cultural; se oferă astfel imaginea unei evoluţii a comunităţilor evreieşti din Europa, întreruptă violent de evenimentele din prima jumătate a secolului al XX-lea. Rolul educaţiei despre Holocaust în secolul al XXI-lea constituie, de asemenea, o obligatorie etapă introductivă, menită să promoveze şi să susţină drepturile omului, să sensibilizeze elevii cu privire la pericolele antisemitismului, discriminării, intoleranţei, prejudecăţilor şi stereotipiilor. Provocările lumii contemporane, marcate de antisemitism, genocid, distorsionarea faptelor istorice, negarea şi minimalizarea Holocaustului, reclamă, mai mult ca oricând, aprofundarea acestor evenimente şi reafirmarea normelor şi a valorilor unei societăţi democratice. Astfel, pentru acest conţinut profesorul poate forma competenţa specifică 1.1. Sistematizarea informaţiilor din diferite tipuri de surse în vederea stabilirii credibilităţii şi a validităţii opiniilor prin activitatea de învăţare exerciţii de clasificare a informaţiilor din diverse surse, în funcţie de un criteriu dat: antisemitism, discriminare, violenţă, stereotipuri culturale, precum şi competenţa specifică 1.2. Analiza comparativă a evenimentelor/proceselor/ fenomenelor care au generat Holocaustul, cu activitatea de învăţare exerciţii de recunoaştere a perspectivelor multiple referitoare la antisemitism, genocid, Holocaust, minorităţi, crime împotriva umanităţii. Activităţile de învăţare propuse pentru formarea şi dezvoltarea acestor două competenţe folosesc surse istorice diverse, inclusiv pe cele din secolul al XXI-lea, ţinând cont de documentele internaţionale unanim acceptate, astfel încât problematica antisemitismului în acest secol este nu doar definită, ci şi identificată sub diversele forme de manifestare; – în abordarea Studiului de caz: Antisemitism în cultura şi politica românească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea până la Primul Război Mondial sugerăm evidenţierea originilor şi a evoluţiei antisemitismului românesc, precum şi modalităţile prin care acestea s-au manifestat în viaţa politică, în presă, cultură şi în alte domenii ale vieţii publice; aspectele de mai sus pot fi completate de acţiunile antievreieşti care au avut loc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea până la Primul Război Mondial şi care s-au manifestat prin violenţe, tulburări antisemite şi vandalisme; – în ceea ce priveşte conţinutul Violenţă şi retorică antisemită în România interbelică: Liga Apărării Naţional Creştine (LANC), Mişcarea legionară şi Partidul Naţional Creştin este recomandabil să se utilizeze surse istorice primare, dar şi istoriografia acestor partide politice şi a liderilor lor, a doctrinei şi acţiunilor desfăşurate de aceştia în perioada interbelică. Mişcarea legionară este recomandabil să fie prezentată în amploarea şi evoluţia ei, implicând şi activitatea Gărzii de Fier, creată în aprilie 1930, ca o organizaţie fascistă din România care a activat în perioada 1927-1941 sub denumirile de „Legiunea Arhanghelului Mihail“, „Garda de Fier“ şi „Partidul Totul pentru Ţară“ [Legea nr. 217/2015, pct. 4 lit. f.)]. Se recomandă ca sursele istorice şi imaginile utilizate să nu intre sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 107/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 217/2015, liderii politici precum A.C. Cuza, Corneliu Zelea Codreanu, Octavian Goga sau sociologul şi filosoful Mircea Vulcănescu să fie prezentaţi din mai multe perspective, utilizând cel puţin trei-patru surse istorice care conţin puncte de vedere diferite despre acţiunile şi ideile promovate de aceştia în societatea românească; – pentru conţinutul Contribuţia comunităţilor evreieşti la dezvoltarea economică, socială, culturală şi ştiinţifică a României. Structuri asociative reprezentative. Personalităţi marcante în domeniul cultural, politic şi academic se recomandă construirea demersului didactic prin recurgerea la exemple atât de organizaţii, precum Uniunea Evreilor Români, Federaţia Uniunilor de Comunităţi Evreieşti din România, cât şi de personalităţi din cât mai multe domenii economice şi culturale, respectiv din localităţile sau regiunile de provenienţă a elevilor, respectiv, după caz, la nivel naţional; – în ceea ce priveşte conţinutul Holocaustul în Transnistria aflată sub administraţia românească. Deportarea evreilor şi a romilor (reprimare şi exterminare). Evreii din Odesa, propunem abordarea acestuia în cadrul măsurilor represive, al persecuţiilor şi exterminării evreilor şi romilor în timpul celui de Al Doilea Război Mondial; în cadrul demersului didactic se pot detalia pretextele care au determinat autorităţile române să deporteze evrei şi romi în regiunea de peste Nistru (Transnistria), crearea lagărelor de tranzit pentru evrei, forme de exterminare utilizate şi urmările nefaste pentru comunităţile evreilor şi ale romilor; conţinutul anterior este evidenţiat şi de situaţia Odesei din octombrie 1941, prin menţionarea şi reliefarea măsurilor represive, a formelor de eliminare a evreilor din acest oraş şi deportarea lor în lagărele de exterminare din Transnistria de către regimul Antonescu; – conţinutul Regimul Ion Antonescu şi evreii (1941-1944) vizează atât legislaţia adoptată de guvernul condus de Ion Antonescu referitoare la evreii din România, cât şi modalităţile de aplicare a acesteia. Legislaţia antievreiască a dus la scoaterea evreilor „în afara protecţiei legilor ce garantau siguranţa vieţii cotidiene pentru orice cetăţean într-un stat modern. Ei erau la cheremul măsurilor administrative adoptate ad-hoc şi al abuzurilor aparatului represiv, fără a se putea apăra prin intermediul instanţelor de judecată“ (Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului în România, Raport final, p. 206). La acest conţinut este primordială prezentarea activităţii dr. Wilhelm Filderman şi lupta acestuia pentru protejarea evreilor, inclusiv repatrierea deportaţilor din Transnistria, folosind mijloace legale; – referitor la conţinutul Judecarea şi pedepsirea responsabililor pentru Holocaustul din România: Tribunalele poporului din Bucureşti şi Cluj. Procesul lotului Antonescu şi alte procese de condamnare a criminalilor de război trebuie avute în vedere: recomandările IHRA, respectiv orientarea demersului didactic pe baza întrebărilor: cine a fost responsabil şi complice şi care au fost motivaţiile lor? care sunt diferenţele între responsabilitate şi complicitate?; sublinierea responsabilităţii individuale şi a celei colective; explicarea sensurilor diferite ale termenilor „crime împotriva umanităţii“, „crime de război“, „genocid“, inclusiv din perspectiva dreptului internaţional. De asemenea, este necesar să se evidenţieze că procesele ce au avut loc între anii 1946-1947 s-au desfăşurat pe baza legală stabilită de regimul comunist care a preluat unele aspecte din procesul de la Nürenberg şi a „legislaţiei internaţionale în vigoare privind războiul şi situaţiile de război“ (Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului în România, Raport final, p. 337). Astfel, este oportună şi prezentarea procesului generalilor judecaţi pentru crime de război Nicolae Macici, Constantin (Piki) Vasiliu şi Ion Topor sau condamnarea miniştrilor legionari. Procesul „principalilor protagonişti ai guvernului Antonescu“ (Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului în România, Raport final, p. 332) a însemnat aplicarea principiului „vinei colective“ şi a stabilit două categorii de vinovaţi, respectiv „vinovaţi de dezastrul ţării“ şi „vinovaţi de crime de război“; – abordarea conţinuturilor în demersul didactic trebuie: să fie una contextualizată, să „transforme“ cifrele în oameni, prin aducerea în sala de clasă a „istoriilor personale“ sub forma jurnalelor, scrisorilor, fotografiilor care să ilustreze viaţa evreilor înainte, în timpul şi după Holocaust; să răspundă la întrebările: • care au fost condiţiile istorice şi etapele-cheie în cadrul acestui genocid? • de ce şi cum au participat oamenii sau cum au devenit complici la aceste crime? • cum au răspuns evreii la persecuţie şi la crimele în masă? • de ce şi cum au rezistat unii oameni acestor crime? III. Resurse utile Pentru activităţile online se pot utiliza aplicaţiile şi materiale documentare: • Padlet (https://padlet. com/) - pentru crearea de aviziere virtuale • LucidChart (https://www.lucidchart. com/) şi • MindMeister (https://www.mindmeister.com) - pentru crearea unor hărţi conceptuale • (https://www.readwritethink.org) - pentru crearea unor eseuri online • (https://www.genial.ly) - pentru exersarea gândirii critice – 10 suporturi didactice cu privire la abordarea problematicii antisemitismul prin educaţie, elaborate de ODIHR-OSCE (https://www.osce.org/odihr/441146) – Alianţa Internaţională privind Comemorarea Holocaustului (IHRA), Recomandări privind predarea şi învăţarea cu privire la Holocaust, (https://www.edu.ro/sites/default/files/IHRARecomandari%20Predare%20Invatare%20Holocaust.pdf) – Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“ (https://www.inshr-ew.ro/) – Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman“ (https://www.csier.ro/index.php/resurse/ arhiva-digitala) -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
