Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În conformitate cu prevederile <>art. 67 din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, în temeiul <>Hotãrârii Guvernului nr. 44/1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, ministrul transporturilor emite urmãtorul ordin: ART. 1 Se aproba Normele tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor, anexa la prezentul ordin. ART. 2 Anexa face parte integrantã din prezentul ordin. ART. 3 Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare la 15 zile de la data publicãrii. Ministrul transporturilor, Traian Basescu ANEXA 1 NORME TEHNICEprivind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor CAP. 1 Generalitati 1.1. Prezentele norme au fost elaborate în conformitate cu prevederile <>Ordonanţei Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile şi ale <>Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor. 1.2. Proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor publice se realizeazã pe baza principiilor generale prevãzute în prezentele norme tehnice. La proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor publice se va tine seama de funcţia pe care o au în reţeaua rutiera, de clasa tehnica, de utilizarea raţionalã a terenurilor, conservarea şi protejarea mediului înconjurãtor, de planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului aprobate potrivit legii, precum şi de necesitatea desfãşurãrii circulaţiei în condiţii de siguranta şi confort. 1.3. Prevederile prezentelor norme tehnice nu se aplica: - strazilor; - drumurilor închise circulaţiei publice. CAP. 2 Proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor 2.1. Planificarea, proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor publice se fac în funcţie de categoriile acestora din punct de vedere funcţional şi de clasa tehnica determinata potrivit normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice, aprobate prin ordin al ministrului transporturilor. 2.2. Din punct de vedere funcţional şi administrativ, drumurile publice se împart, în ordinea importantei, astfel: a) autostrazi - drumuri naţionale de mare capacitate şi viteza, rezervate exclusiv circulaţiei autovehiculelor, care nu deservesc proprietãţile riverane, prevãzute cu doua cai unidirectionale separate printr-o zona mediana având cel puţin doua benzi de circulaţie pe sens şi banda de stationare de urgenta; intersectii denivelate şi accese limitate, intrarea şi ieşirea autovehiculelor fiind permisã numai prin locuri special amenajate; b) drumuri expres - drumuri naţionale accesibile numai prin noduri sau intersectii reglementate care pot fi interzise anumitor categorii de utilizatori şi vehicule şi pe care oprirea şi stationarea pe partea carosabilã sunt interzise; c) drumuri naţionale şi europene (E) - drumuri naţionale deschise traficului internaţional, a cãror încadrare ca drumuri E se stabileşte conform prevederilor Acordului European privind marile drumuri de trafic internaţional (AGR). Ele pot fi şi autostrazi sau drumuri expres; d) drumuri naţionale principale - drumuri naţionale care asigura legatura capitalei tarii cu oraşele resedinta de judeţ, legãturile dintre acestea, precum şi cu principalele puncte de control pentru trecerea frontierei de stat a României; - alte drumuri naţionale pe care la ultimul recensãmânt de circulaţie s-a înregistrat un volum de trafic mediu zilnic anual (MZA) mai mare de 3.500 vehicule fizice/24 de ore sau mai mare de 4.500 vehicule-etalon autoturisme/24 de ore; e) drumuri naţionale secundare - restul drumurilor naţionale care nu se încadreazã în categoriile prevãzute la lit. a)-d); f) drumuri judeţene - drumuri publice care asigura legãturile dintre: - municipiile resedinta de judeţ şi resedintele de comune, municipii, oraşe, obiective de interes turistic, porturi, aeroporturi etc.; - oraşe şi municipii între ele; g) drumuri comunale - drumuri publice care asigura legãturile dintre oraşe sau resedintele de comuna şi satele care le aparţin; h) drumuri vicinale - drumuri care deservesc mai multe proprietãţi, fiind situate la limitele acestora. 2.3. Corelarea categoriilor de drumuri, din punct de vedere funcţional şi administrativ, cu clasele tehnice stabilite în conformitate cu prevederile normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice se face potrivit prescripţiilor din tabelul nr. 1*).-------------- *) Tabelul nr. 1 este publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 bis din 6 aprilie 1998. 2.4. La racordarea drumurilor publice din afarã localitãţilor cu cele din interiorul localitãţilor trebuie aplicat principiul conform cãruia drumurile publice din afarã localitãţilor trebuie sa se continue cu drumuri de acelaşi rang sau superior în traversarea localitãţilor. În tabelul nr. 2*) sunt redate legãturile recomandabile dintre drumurile din afarã localitãţilor cu cele din interiorul localitãţilor. -------------- *) Tabelul nr. 2 este publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 bis din 6 aprilie 1998. 2.5. Elementele geometrice ale traseului drumurilor publice se stabilesc în funcţie de clasa tehnica a acestora şi de viteza de proiectare determinata în conformitate cu prevederile normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice. Elementele geometrice adoptate trebuie sa asigure desfãşurarea circulaţiei în condiţii de deplina siguranta şi confort şi sunt prezentate în tabelul nr. 3.
ELEMENTE GEOMETRICE
A. Clasa tehnica I - Autostrazi
-------------------------------------------------------------------------------
Viteze de proiectare
(km/h)
Elemente geometrice U.M. ----------------------------
120 100 80
-------------------------------------------------------------------------------
Razele minime ale curbelor în plan m 650 450 240
-------------------------------------------------------------------------------
Declivitati longitudinale maxime % 5 6 6
-------------------------------------------------------------------------------
Razele de racordare minime m 18.000 9.000 4.500
convexa a declivitatilor ---------------------------------------------------
excepţionale m 12.000 6.000 3.000
-------------------------------------------------------------------------------
Razele de racordare minime m 6.500 4.500 3.000
concava a declivitatilor ---------------------------------------------------
excepţionale m 4.200 3.000 2.200
-------------------------------------------------------------------------------
Distanta de vizibilitate m 230 160 110
-------------------------------------------------------------------------------
B. Clasa tehnica II-V
-------------------------------------------------------------------------------
Viteze de proiectare
(km/h)
Elemente geometrice U.M. -------------------------------------------
100 80 60 50 40 30 25
-------------------------------------------------------------------------------
Razele minime ale curbelor
în plan m 450 240 125 95 60 35 25
-------------------------------------------------------------------------------
Razele minime în serpentine m - - 30 25 20 20 20
-------------------------------------------------------------------------------
Declivitati maxime % 5 6 6,5 7 7 7,5 8
longitudinale --------------------------------------------------------------
excepţionale % - - - - 8 8,5 9
-------------------------------------------------------------------------------
Razele minime fãrã benzi
ale racordari- separate m 10.000 4.500 1.600 1.300 1.000 800 500
lor verticale --------------------------------------------------------------
convexe cu benzi
separate m 6.000 3.000 1.500 1.000 800 500 300
-------------------------------------------------------------------------------
Razele minime ale racordarilor
concave m 3.000 2.200 1.500 1.000 1.000 500 300
-------------------------------------------------------------------------------
Distanta fãrã benzi
de separate m 280 230 140 110 70 60 50
vizibilitate --------------------------------------------------------------
cu benzi
separate m 140 100 70 55 35 30 25
-------------------------------------------------------------------------------
NOTA: În condiţii grele de desfãşurare a traseului şi/sau acolo unde condiţiile de mediu adiacente drumului o impun, în vederea neafectarii resurselor istorice şi estetice şi pentru evitarea unor lucrãri de volume mari şi costisitoare, razele minime ale curbelor în plan pot fi reduse cu 10-15% pe baza unui calcul tehnico-economic. 2.6. Determinarea elementelor profilului transversal, mai ales lãţimea benzilor şi numãrul acestora, trebuie sa fie stabilitã în funcţie de nivelul de serviciu ce se doreşte a fi oferit utilizatorilor în conformitate cu prevederile reglementãrilor în vigoare. Pentru construcţiile noi debitul de serviciu, care serveşte la dimensionarea drumurilor din punct de vedere al capacitãţii de circulaţie, este debitul admisibil corespunzãtor nivelului de serviciu "C". Pentru drumurile existente aflate în exploatare, pentru asigurarea unor condiţii bune de desfãşurare a circulaţiei, este necesar ca traficul sa nu depãşeascã debitul recomandabil corespunzãtor nivelului de serviciu "B". În situaţia în care acesta este depãşit, este indicat sa se adopte mãsuri locale de sporire a capacitãţii de circulaţie prin amenajarea intersectiilor, construirea de benzi suplimentare pentru vehicule lente, corectarea curbelor, îmbunãtãţirea vizibilitatii etc., prin corectarea elementelor care conduc la reducerea capacitãţii şi fluentei circulaţiei. 2.7. Lãţimea platformei şi a partii carosabile se stabileşte în funcţie de clasa tehnica, de categoria funcţionalã şi de elementele prevãzute în anexa nr. 1, astfel: A) Lãţimea platformei: a) între 23,5 m şi 26 m, la autostrazi; b) între 17 m şi 19 m, la drumurile cu patru benzi de circulaţie; c) între 7 m şi 12 m, la drumurile cu doua benzi de circulaţie; d) de 5 m, la drumurile cu o banda de circulaţie. B) Lãţimea partii carosabile: a) între 14 m şi 15 m, la autostrazi; b) de 14 m la drumurile cu patru benzi de circulaţie; c) între 5,5 şi 7 m, la drumuri cu doua benzi de circulaţie; d) de 4 m, la drumuri cu o banda de circulaţie. 2.8. Zonele mediane la autostrazi se prevãd a fi echipate cu dispozitive de reţinere (glisiere sau parapete de securitate), plantaţii sau dispozitive speciale antiorbire. 2.9. În vederea asigurãrii fluentei circulaţiei pe sectoarele cu declivitati peste 4%, având circulaţie preponderenta de vehicule grele (peste 20% din trafic), se vor realiza benzi suplimentare pentru circulaţia acestora. 2.10. Dimensionarea structurii rutiere se face în funcţie de intensitatea şi de compozitia traficului de perspectiva, de caracteristicile fizico-mecanice şi de deformabilitate ale materialelor, conform reglementãrilor în vigoare. Alegerea tipului de structura rutiera se va face pe baza unor calcule tehnico-economice şi de rentabilitate, ţinându-se seama şi de lucrãrile de întreţinere necesare fiecãrui tip de îmbrãcãminte rutiera în exploatare. Pe sectoarele de drum unde sunt semnalate degradari datorate fenomenului de inghet-dezghet, se vor lua mãsuri pentru sporirea rezistentei structurii rutiere la acest fenomen. 2.11. Pentru asigurarea confortului şi siguranţei circulaţiei în exploatare, la realizarea imbracamintei rutiere se vor utiliza materiale, echipamente şi tehnologii care sa asigure realizarea condiţiilor privind planeitatea, uniformitatea şi rugozitatea suprafeţei de rulare, corelate cu vitezele practicabile în conformitate cu prescripţiile în vigoare. CAP. 3 Proiectarea şi construirea podurilor, pasajelor şi a viaductelor 3.1. Proiectarea podurilor, pasajelor, viaductelor şi a podetelor se face în funcţie de clasa tehnica a drumului, ţinându-se seama de elementele din tabelul nr. 4.
-------------------------------------------------------------------------------
Clasa Clasa de Convoiul de calcul
tehnica încãrcare -----------------------------------------------------
Autocamioane Vehicule speciale pe roti sau senile
-------------------------------------------------------------------------------
I
II
III E A(30) V(80)
IV
-------------------------------------------------------------------------------
V I A(13) S(60)
-------------------------------------------------------------------------------
3.2. Clasele de încãrcare şi convoaiele de calcul pentru dimensionarea podurilor, podetelor, pasajelor şi a viaductelor se aplica atât construcţiilor noi, cat şi la modernizarea, consolidarea sau reabilitarea celor existente. 3.3. Pentru podurile, podetele şi viaductele amplasate pe drumuri publice cu trafic de vehicule speciale pentru piese grele, la propunerea unitãţilor care au în administrare drumul respectiv, la solicitarea beneficiarului transportului şi cu aprobarea Ministerului Transporturilor se pot lua în considerare, la dimensionare, tipuri de convoaie excepţionale, corelate cu dimensiunile şi greutatile pieselor, în conformitate cu prescripţiile în vigoare. 3.4. La podurile şi podetele amplasate pe drumurile de clasa tehnica V cu trafic uşor, fãrã perspectiva sporirii ulterioare a greutatii vehiculelor, dimensionarea se poate face şi la clasa II de încãrcare pentru convoaie A(10) şi S(40), pe baza aprobãrii administratorului drumului. 3.5. La dimensionarea hidraulica a podurilor şi podetelor se va asigura scurgerea apelor potrivit debitelor de calcul şi de verificare, ţinându-se seama de prevederile studiilor şi lucrãrilor pentru regularizarea, indiguirea şi amenajarea cursurilor de apa, în contextul legislaţiei în vigoare. În cazul râurilor şi al canalelor navigabile, se vor prevedea soluţii care sa asigure gabaritele de navigaţie. 3.6. La realizarea pasajelor denivelate se va tine seama de traficul actual şi de evoluţia acestuia în perspectiva, de necesitatea asigurãrii fluentei şi siguranţei circulaţiei şi de eficienta tehnico-economicã. 3.7. Pe drumurile naţionale europene se vor prevedea pasaje denivelate la intersectiile cu linii de cale feratã principale. 3.8. Lãţimea podurilor, pasajelor şi a viaductelor se coreleazã cu lãţimea platformei şi a partii carosabile a drumului şi este prevãzutã în anexa nr. 2. 3.9. Înãlţimea gabaritului de libera trecere peste drumuri, indiferent de categorie sau clasa tehnica, este de 5,0 m. CAP. 4 Intersectii de drumuri 4.1. Intersectiile dintre drumurile publice se realizeazã denivelat sau la acelaşi nivel, în funcţie de clasele tehnice şi de categoriile functionale ale drumurilor care se intersecteazã şi în funcţie de intensitatea traficului rutier. 4.2. Intersectiile autostrazilor şi drumurilor expres cu alte drumuri se fac denivelat. La drumurile expres se pot admite accese la nivel, la care intrarea şi ieşirea din drumul expres se fac prin viraj la dreapta, dar nu se admit incrucisari sau accese prin viraj la stanga la acelaşi nivel. În anumite condiţii, în cazul unui schimb important de trafic şi unde gradul de ocupare a terenului permite, se poate lua în considerare amenajarea unor intersectii giratorii. 4.3. Amenajarea intersectiilor la acelaşi nivel între doua drumuri se va face numai pe baza unui calcul de capacitate a intersectiei, luându-se în considerare traficul orar de perspectiva, corespunzãtor celei de-a 30-a ore, în conformitate cu reglementãrile în vigoare. În cazul depãşirii capacitãţii pentru o intersectie la nivel cu circulaţia reglementatã prin indicatoare rutiere, se poate avea în vedere soluţia semaforizarii intersectiilor situate în localitãţi. În afarã localitãţilor, în asemenea situaţii, se va prevedea sens giratoriu sau intersectie denivelata. 4.4. Proiectarea amenajãrilor intersectiilor de nivel se face asigurându-se circulaţia cu prioritate pe traseul de drum cu clasa tehnica superioarã, considerat drum principal. Drumurile naţionale europene, care nu sunt autostrazi sau drumuri expres, au prioritate fata de celelalte drumuri. Amenajarea la acelaşi nivel a intersectiilor drumurilor publice din afarã localitãţilor se va face cu respectarea reglementãrilor în vigoare, prevãzându-se pentru asigurarea fluentei şi siguranţei benzi de virare, racordari de colt, benzi de stocaj şi benzi de accelerare sau decelerare. 4.5. Largirile, benzile de accelerare şi decelerare, de viraj şi de stocare, precum şi penele de racordare aferente amenajãrii intersectiilor se realizeazã cu aceeaşi îmbrãcãminte şi cu structura rutiera identicã cu cea existenta pe drum. 4.6. La proiectarea intersectiilor dintre drumuri se vor evita pe cat posibil sectoarele cu declivitati mai mari de 4% şi racordarile în interiorul curbelor drumului principal. 4.7. Intersectiile autostrazilor şi drumurilor expres cu calea feratã se fac denivelat. Pentru drumurile naţionale europene intersectiile vor fi denivelate în cazul liniilor de cale feratã principale. Pentru celelalte categorii de drumuri necesitatea realizãrii intersectiei denivelate se stabileşte pe baza eficientei economice şi a indicelui general de prioritate, determinate în conformitate cu metodologia în vigoare. 4.8. În cazul intersectiilor la nivel dintre drumuri şi cai ferate sau linii de tramvai, se va urmãri ca acestea sa se facã, de regula, respectându-se urmãtoarele condiţii: - intersectia sa se facã sub un unghi cat mai aproape de 90 grade, dar nu mai mic de 45 grade; - ambele cai de comunicaţie sa fie pe cat posibil în aliniament; - în cazuri excepţionale, se poate admite amplasarea intersectiei într-o zona în care una dintre cele doua cai de comunicaţie este în curba, numai dacã declivitatea uneia şi inclinarea în profil transversal a celeilalte sunt în acelaşi sens, iar diferenţa dintre ele nu depãşeşte 5%.; - declivitatea liniei în zona intersectiei nu trebuie sa depãşeascã cu mai mult de 5%. inclinarea profilului transversal al drumului. 4.9. Tipul de echipare a intersectiei dintre drumurile publice şi calea feratã, precum şi semnalizarea se stabilesc în conformitate cu prevederile reglementãrilor în vigoare. CAP. 5 Dispoziţii finale 5.1. Prezentele norme tehnice se completeazã cu prevederile din reglementãrile în vigoare, aferente fiecãrei categorii de lucrãri care intra în componenta drumului public. 5.2. În cazul modernizãrii, consolidãrii sau reabilitãrii unor sectoare de drumuri existente, care au un sistem rutier definitiv fãrã defecte majore structurale: sunt în ramblee înalte sau deblee adânci, au lucrãri grele de sprijinire şi consolidare, sunt în traversarea localitãţilor cu numeroase accese şi prezintã elemente geometrice care nu se încadreazã în cele prevãzute de norme, iar amenajarea în condiţiile normelor ar necesita lucrãri de volume mari şi costisitoare, exproprieri şi/sau demolãri sau ar elimina posibilitãţile de acces la riverani, cu acordul administratorului drumului, acestea se pot corela cu viteza de proiectare în cadrul unui proces de proiectare exceptionala, prin adoptarea unor elemente la limita celor rezultate din calcule, fãrã însã a afecta siguranta circulaţiei, prevãzându-se mãsuri corespunzãtoare. 5.3. Pe drumurile publice pe care se desfãşoarã frecvent circulaţia autobuzelor pe linii regulate de transport în comun se vor prevedea staţii de transport în comun. Amplasarea lor se va face la propunerea administraţiei publice locale, cu avizul administratorului drumului şi al poliţiei rutiere. Amplasarea statiilor de transport în comun în acelaşi profil transversal al drumului este interzisã. Staţiile de transport în comun nu pot fi folosite ca locuri de stationare sau parcare. 5.4. Proiectarea şi construirea drumurilor de utilitate privatã se vor face pe baza caracteristicilor impuse de tipurile de vehicule ce vor circula pe aceste drumuri. 5.5. Drumurile de utilitate privatã deschise circulaţiei publice vor trebui sa aibã elemente similare cel puţin cu drumurile publice de clasa tehnica V şi sa fie semnalizate corespunzãtor reglementãrilor în vigoare pentru circulaţia publica. ANEXA 1 -------la normele tehnice------------------- LATIMILE PLATFORMEI ŞI PĂRŢILOR CAROSABILE ALE DRUMURILOR ÎN ALINIAMENTE 1. CLASA TEHNICA I AUTOSTRAZI 1.1. AUTOSTRAZI ÎN REGIUNI DE ŞES ŞI DEAL *) Desen 1.2. AUTOSTRAZI ÎN REGIUNI DE MUNTE *) Desen 2. CLASA TEHNICA II 2.1. DRUMURI EXPRES ŞI DRUMURI NAŢIONALE EUROPENE (E) CU PATRU BENZI DE CIRCULAŢIE *) Desen 2.2. DRUMURI NAŢIONALE EUROPENE ŞI DRUMURI NAŢIONALE PRINCIPALE CU PATRU BENZI DE CIRCULAŢIE *) Desen 3. CLASA TEHNICA III DRUMURI EXPRES, DRUMURI NAŢIONALE EUROPENE, DRUMURI NAŢIONALE PRINCIPALE, DRUMURI NAŢIONALE SECUNDARE, DRUMURI JUDEŢENE CU DOUA BENZI DE CIRCULAŢIE 3.1. DRUMURI EXPRES ŞI DRUMURI NAŢIONALE EUROPENE (E) *) Desen 3.2. DRUMURI NAŢIONALE EUROPENE, DRUMURI NAŢIONALE PRINCIPALE, DRUMURI NAŢIONALE SECUNDARE, DRUMURI JUDEŢENE CU DOUA BENZI DE CIRCULAŢIE *) Desen NOTA: Pentru drumurile naţionale europene lãţimea minima a platformei trebuie sa fie de minimum 10 m, iar benzile de încadrare sa aibã cel puţin 0,75 m latime. De asemenea, vor fi prevãzute platforme de stationare, din loc în loc. 4. CLASA TEHNICA IV ŞI V 4.1. DRUMURI NAŢIONALE SECUNDARE, DRUMURI JUDEŢENE, DRUMURI COMUNALE CU DOUA BENZI DE CIRCULAŢIE *) Desen NOTA: La drumurile judeţene şi comunale se admite ca parapetele sa fie amplasate şi în cadrul latimii acostamentelor. 4.2. DRUMURI COMUNALE, DRUMURI VICINALE CU DOUA BENZI DE CIRCULAŢIE *) Desen NOTA: Se admite ca parapetele, rigolele sau şanţurile sa fie amplasate şi în cadrul latimii acostamentelor. 4.3. DRUMURI COMUNALE, DRUMURI VICINALE, CU O SINGURA BANDA DE CIRCULAŢIE *) Desen------------- *) Desenele sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 bis din 6 aprilie 1998. ANEXA 2 -------la normele tehnice------------------- LĂŢIMEA PODURILOR, PASAJELOR ŞI A VIADUCTELOR PE DRUMURI CLASA TEHNICA I AUTOSTRAZI *) Desen Pentru autostrazi în regiuni de munte, lãţimea va fi de 11 m. PE DRUMURI CLASA TEHNICA II *) Desen PE DRUMURI CLASA TEHNICA III şi IV *) Desen PE DRUMURI CLASA TEHNICA V, CU DOUA BENZI DE CIRCULAŢIE *) Desen PE DRUMURI CLASA TEHNICA V, CU O SINGURA BANDA DE CIRCULAŢIE *) Desen--------------- *) Desenele sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 bis din 6 aprilie 1998. ---------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
