Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 45 din 1 martie 2021  pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi art. 35 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2021 pentru aprobarea schemelor de plăţi şi a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 şi 2022    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 ORDIN nr. 45 din 1 martie 2021 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi art. 35 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2021 pentru aprobarea schemelor de plăţi şi a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 şi 2022

EMITENT: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 203 din 1 martie 2021
    Văzând Referatul de aprobare al Direcţiei generale politici agricole, al Direcţiei generale afaceri europene şi relaţii internaţionale şi al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură nr. 251.754 din 1.03.2021,
    având în vedere prevederile Regulamentului (UE) 2020/2.220 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 decembrie 2020 de stabilire a anumitor dispoziţii tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 şi 2022 şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1.305/2013, (UE) nr. 1.306/2013 şi (UE) nr. 1.307/2013 în ceea ce priveşte resursele şi aplicarea regulamentelor respective în anii 2021 şi 2022 şi a Regulamentului (UE) nr. 1.308/2013 în ceea ce priveşte resursele şi repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021 şi 2022 şi ale Hotărârii Guvernului nr. 67/2021 privind stabilirea sectoarelor, culturilor şi speciilor de animale pentru care se acordă sprijin cuplat în anii 2021 şi 2022,
    în temeiul prevederilor art. 36 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2021 pentru aprobarea schemelor de plăţi şi a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 şi 2022 şi ale art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, cu modificările şi completările ulterioare,
    ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:
    CAP. I
    Domeniul de aplicare şi definiţii
    ART. 1
    Prezentul ordin stabileşte criteriile de eligibilitate, condiţiile specifice şi modul de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi art. 35 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2021 pentru aprobarea schemelor de plăţi şi a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 şi 2022, denumită în continuare ordonanţă.

    ART. 2
    În sensul prezentului ordin, următorii termeni se definesc astfel:
    a) „animal cu neconformităţi“ înseamnă orice animal solicitat în cerere care nu respectă criteriile de eligibilitate sau alte obligaţii legate de condiţiile de acordare a ajutorului verificate la controlul administrativ şi/sau la controlul la faţa locului, după caz;
    b) „animale declarate“ înseamnă animalele care fac obiectul unei cereri de ajutor pentru animale în cadrul schemei de ajutoare pentru animale sau care fac obiectul unei cereri de plată pentru o măsură de sprijin legată de animale;
    c) „animal determinat“ înseamnă, în cazul unei scheme de ajutoare pentru animale, un animal pentru care sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de normele privind acordarea ajutorului sau, în cazul unei măsuri de sprijin legate de animale, un animal identificat prin controale administrative sau prin controale la faţa locului;
    d) „anul de cerere“ este anul calendaristic în care fermierii depun cererea unică de plată, conform art. 9 alin. (1) lit. b) din ordonanţă;
    e) „bivoliţă de lapte“ înseamnă femela din specia bubaline care a fătat cel puţin o dată până la data-limită de depunere a cererilor fără penalizări sau până la data notificării către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, denumită în continuare APIA, a cazului de circumstanţă naturală, pentru bivoliţa de lapte care înlocuieşte animalul cu circumstanţă naturală, şi are cel puţin un produs înregistrat în Registrul naţional al exploataţiilor, denumit în continuare RNE;
    f) „bloc fizic“ este o suprafaţă de teren utilizată în scopuri agricole de unul sau mai mulţi fermieri, delimitată de limite naturale sau artificiale stabile şi care poate include una sau mai multe parcele agricole;
    g) „categoriile de folosinţă a terenului“ sunt:
    (i) „terenuri arabile“ înseamnă terenurile în înţelesul art. 2 lit. o) din ordonanţă;
    (ii) „culturi permanente“ înseamnă culturile în înţelesul art. 2 lit. d) din ordonanţă;
    (iii) „pajişti permanente“ înseamnă terenurile folosite ca păşune sau fâneaţă, în înţelesul art. 2 alin. (1) lit. h) din ordonanţă;

    h) „controale administrative“ înseamnă controalele care au ca scop verificarea corectitudinii şi exhaustivităţii informaţiilor furnizate în cererea unică de plată, în documentele ataşate acesteia sau în alte declaraţii, a respectării conformităţii cu toate criteriile de eligibilitate, cu angajamentele şi cu alte obligaţii privind schema de ajutoare şi/sau măsura de sprijin în cauză, a condiţiilor în care este acordat ajutorul şi/sau sprijinul, a cerinţelor şi a standardelor relevante pentru ecocondiţionalitate, potrivit art. 24 şi, după caz, potrivit art. 28 şi art. 29 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2013 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control, măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 809/2013;
    i) „controlul vizual“ înseamnă, fără a aduce atingere controalelor administrative în cadrul sistemului integrat şi controalelor la faţa locului, controlul administrativ privind completitudinea, coerenţa, plauzibilitatea şi corectitudinea datelor din cererea unică de plată, a documentelor ataşate cererii, precum şi a documentelor doveditoare privind utilizarea terenului declarat. Controlul vizual se realizează la primirea cererii unice de plată sau a modificărilor acesteia;
    j) „data-limită de depunere a cererii“ înseamnă data stabilită conform art. 9 alin. (2) sau alin. (3) din ordonanţă, după caz;
    k) „crescător de animale“ - persoana fizică sau juridică care are în posesie permanentă animale înscrise în RNE, în calitate de proprietar de animale şi/sau proprietar de exploataţie;
    l) „exploataţia în sectorul zootehnic“ - orice incintă împrejmuită cu unul sau mai multe adăposturi, orice construcţie sau, în cazul unei ferme în aer liber, orice loc în care sunt ţinute, deţinute, îngrijite, tăiate sau manipulate animale, cu cod ANSVSA, în conformitate cu Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 40/2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Ordinul ANSVSA nr. 40/2010;
    m) „identificarea parcelei/parcelelor agricole utilizate“ înseamnă declararea, localizarea şi delimitarea în cadrul blocului fizic a parcelei/parcelelor agricole utilizate, în aplicaţia electronică GIS, pusă la dispoziţie de către APIA. Pentru identificare se utilizează informaţiile cadastrale ca urmare a înregistrării sistematice a imobilelor prin Programul naţional de cadastru şi carte funciară, în situaţia în care acestea sunt disponibile şi relevante. Identificarea presupune ca parcela să nu se suprapună peste parcelele declarate de către alţi fermieri şi să nu depăşească limita blocului fizic;
    n) „livada tradiţională utilizată extensiv“ înseamnă suprafeţele de livezi tradiţionale care sunt utilizate în principal ca pajişti permanente, având dimensiunea minimă a parcelei eligibile de 0,3 ha. Densitatea pomilor este de maximum 240 pomi/ha, indiferent de specia cultivată, iar intervalele dintre pomi sunt acoperite cu specii furajere perene;
    o) „marginile de câmp“ înseamnă suprafeţe de teren situate la marginea parcelei, indiferent de lăţimea acestora. În scopul zonelor de interes ecologic, lăţimea minimă nu este mai mică de 1 metru, iar suprafaţa ce urmează să fie calificată ca zonă de interes ecologic se calculează până la o lăţime maximă de 20 metri, cu condiţia să nu facă obiectul unei alte cereri de plată;
    p) „neconformitate“ înseamnă, în cazul criteriilor de eligibilitate, al angajamentelor sau al altor obligaţii legate de condiţiile de acordare a ajutorului sau sprijinului menţionat la art. 67 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, orice nerespectare a acelor criterii de eligibilitate, angajamente sau alte obligaţii sau, în cazul ecocondiţionalităţii, neconformitatea cu cerinţele de reglementare în materie de gestionare prevăzute la art. 93 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, cu standardele privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor, definite de statele membre în conformitate cu art. 94 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, sau cu cerinţa privind întreţinerea pajiştilor permanente menţionată la art. 93 alin. (3) din acelaşi regulament;
    q) „parcelă agricolă“ înseamnă o suprafaţă continuă de teren, care face obiectul unei declaraţii din partea unui singur fermier, cu aceeaşi categorie de folosinţă, pe care se cultivă o singură grupă de culturi, în conformitate cu art. 67 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013; cu toate acestea, în cazul în care se solicită o declaraţie separată privind utilizarea unei suprafeţe care face parte dintr-o singură grupă de culturi în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, utilizarea respectivă limitează suplimentar, dacă este necesar, suprafaţa respectivă;
    r) „parcelă de referinţă“ este o suprafaţă delimitată geografic, având un identificator unic, înregistrată în sistemul de informaţii geografice (GIS) al sistemului de identificare al parcelelor agricole (LPIS) la care face referire art. 70 din Regulamentul (CE) nr. 1.306/2013 şi art. 2 alin. 25 din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală şi al ecocondiţionalităţii, denumit în continuare Regulamentul (CE) nr. 640/2014. În România parcela de referinţă este blocul fizic;
    s) „perioadă de reţinere“ este perioada în care un animal care face obiectul unei cereri unice de plată trebuie reţinut în exploataţia, inclusiv în evidenţele acesteia, pentru care a depus cererea unică de plată sau transferat în alte exploataţii ale solicitantului sau în exploataţiile asociaţiilor/cooperativelor/ grupurilor de producători, inclusiv în evidenţele acestora, în care a fost transferat temporar pentru păşunat;
    ş) „produse agricole“ înseamnă produsele, cu excepţia produselor pescăreşti, enumerate în anexa nr. 1 la Tratatul dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005;
    t) „registrul individual al exploataţiei“ înseamnă registrul ţinut de deţinătorii de animale în conformitate cu art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 21/2004 şi/sau cu art. 3 lit. d) şi art. 7 din Regulamentul (CE) nr. 1.760/2000;
    ţ) „documente de evidenţă ale exploataţiei agricole“ sunt documentele prevăzute în Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.182/1.270/2005, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Codul de bune practici agricole, şi Registrul de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor prevăzut în Codul de bune practici pentru utilizarea în siguranţă a produselor de protecţie a plantelor, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 297/2017;
    u) „suprafaţă determinată“ înseamnă, potrivit art. 29 din Regulamentul (CE) nr. 640/2014, în cazul schemelor de ajutoare pe suprafaţă, suprafaţa pentru care au fost îndeplinite toate criteriile de eligibilitate sau alte obligaţii legate de condiţiile de acordare a ajutoarelor; sau, în cazul măsurilor de sprijin pe suprafaţă, suprafaţa parcelelor determinate în urma controalelor administrative sau prin controale la faţa locului;
    v) „sistemul de informaţii geografice“ (GIS) reprezintă tehnicile computerizate bazate pe sistemul de informaţii geografice menţionate la art. 70 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013;
    w) „sistemul de identificare a parcelelor agricole“ (LPIS) reprezintă o bază de date computerizată, componentă a sistemului integrat de administrare şi control (IACS), care funcţionează la nivel de parcelă de referinţă. Sistemul LPIS din România utilizează ortofotoplanuri aeriene sau satelitare care respectă un standard uniform ce garantează o precizie cel puţin echivalentă cu cea oferită de cartografierea la o scară de 1:5000. Dimensiunea pixelului imaginilor este de 0,5 m ceea ce asigură o precizie submetrică;
    x) „suprafaţa maximă eligibilă a parcelei de referinţă“ este suprafaţa maximă a blocului fizic pentru care se acordă plăţi;
    y) „suprafaţa de pajişti permanente“, în sensul art. 45 alin. (1) lit. (a) din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, înseamnă terenul cu pajişti permanente declarat în anul 2012 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 73/2009, precum şi suprafaţa cu pajişti permanente declarată în 2015 în conformitate cu art. 72 alin. (1) primul paragraf lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 de către fermierii care fac obiectul obligaţiei de a aplica practicile agricole benefice pentru climă şi mediu, care nu a fost declarat ca teren cu pajişte permanentă în anul 2012;
    z) „suprafaţa agricolă totală“ înseamnă suprafaţa agricolă declarată în 2015 în conformitate cu art. 72 alin. (1) primul paragraf lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 de către fermierii care fac obiectul obligaţiei de a aplica practicile agricole benefice pentru climă şi mediu, în scopul determinării proporţiei de referinţă pentru păşunile permanente, stabilită potrivit prevederilor art. 45 din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013;
    aa) „menţinerea unei suprafeţe agricole într-o stare care o face adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare fără nicio acţiune pregătitoare care depăşeşte cadrul metodelor şi al utilajelor agricole uzuale“ se face prin efectuarea a cel puţin unei activităţi anuale, după caz, prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. b) din ordonanţă;
    ab) „specii forestiere cu ciclu scurt de producţie“ constau în culturi de plante perene, lemnoase, ale căror rizomi sau tulpini rămân în pământ după recoltare, iar în următorul sezon răsar mlădiţe noi. Se stabilesc ca fiind specii forestiere cu ciclu scurt de producţie salcia (Salix spp.), plopul (Populus spp.) cu subspeciile plopul alb (Populus alba) şi plopul negru (Populus nigra), arborele-prinţesei (Paulownia), arbustul de petrol (Jatropha). Suprafeţele cultivate cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie se recoltează integral cel puţin o dată la 6 ani;
    ac) „taur de carne“ înseamnă masculul necastrat din specia taurine din rasele prevăzute în anexa nr. 8;
    ad) „teren aflat la dispoziţia fermierului“ înseamnă terenul de care dispune şi pentru care fermierul dovedeşte utilizarea acestuia;
    ae) „vacă de lapte“ înseamnă femela din specia taurine care a fătat cel puţin o dată până la data-limită de depunere a cererilor fără penalizări sau până la data notificării către APIA a cazului de circumstanţă naturală, pentru vaca de lapte care înlocuieşte animalul cu circumstanţă naturală, şi are cel puţin un produs înregistrat în RNE;
    af) „vacă de carne“ înseamnă femela din specia taurine din rasele prevăzute în anexa nr. 8, care a fătat cel puţin o dată până la data-limită de depunere a cererilor fără penalizări sau până la data notificării către APIA a cazului de circumstanţă naturală, pentru vaca de carne care înlocuieşte animalul cu circumstanţă naturală, şi are cel puţin un produs înregistrat în RNE;
    ag) „femelă reproducătoare de rasă pură“ înseamnă femelă înscrisă în secţiunea principală a registrului genealogic şi care are înregistrată cel puţin o montă sau însămânţare artificială.


    CAP. II
    Condiţii specifice şi criterii de eligibilitate pentru acordarea plăţilor
    ART. 3
    (1) Fermierii care nu desfăşoară activitatea agricolă aşa cum a fost definită la art. 2 alin. (2) din ordonanţă nu sunt eligibili la plată.
    (2) Fără a aduce atingere altor prevederi privind activitatea minimă, suprafeţele agricole menţinute în mod natural într-o stare adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare şi pe care nu se face activitate minimă conform art. 2 alin. (2) lit. c) din ordonanţă, până la data de 1 august a anului de cerere, nu sunt eligibile la plată. Fac excepţie suprafeţele aflate sub angajamente în cadrul măsurii 10 „Agromediu şi climă“, pe care activitatea minimă se efectuează numai după data stabilită în fişa pachetului/ subpachetului/variantei corespunzător/corespunzătoare şi nu depăşeşte 15 octombrie a anului de cerere.
    (3) Beneficiarii plăţilor prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi art. 35 din ordonanţă depun la centrele APIA o singură cerere unică de plată şi sunt identificaţi în mod unic în Registrul unic de identificare, pe baza:
    a) identificatorului atribuit în Registrul unic de identificare;
    b) codului numeric personal sau codului unic de înregistrare cuprins în certificatul de înregistrare eliberat de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, denumit în continuare ONRC;
    c) contului bancar declarat la APIA de către beneficiar.

    (4) Persoana fizică, pe de-o parte, şi persoana fizică autorizată/întreprinderea familială/întreprinderea individuală, pe de altă parte, având acelaşi titular, depun numai o cerere unică de plată.
    (5) Subunităţile persoanelor juridice, care nu au personalitate juridică, nu au calitatea de beneficiari ai plăţilor prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi art. 35 alin. (3) din ordonanţă.

    ART. 4
    Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească un solicitant pentru a beneficia de acordarea de plăţi în cadrul schemelor de plăţi directe sunt cele prevăzute la art. 9 din ordonanţă.

    ART. 5
    (1) La depunerea cererii unice de plată, fermierii trebuie să prezinte la APIA:
    a) copie de pe cartea de identitate/buletinul de identitate/paşaport/certificatul de înregistrare la oficiul registrului comerţului/certificatul de înregistrare fiscală, după caz, iar în cazul reprezentantului, copie de pe datele de identificare, respectiv carte de identitate/buletin de identitate/paşaport;
    b) dovada deţinerii unui cont bancar activ;
    c) procura notarială, în cazul în care fermierul persoană fizică împuterniceşte o persoană pentru depunerea cererii unice de plată în numele său sau pentru a-l reprezenta în relaţia cu APIA.

    (2) Documentele care fac dovada că terenul eligibil declarat este la dispoziţia fermierului, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (1) lit. m) din ordonanţă, sunt:
    a) adeverinţa conform înscrisurilor din registrul agricol, aferente anului curent de cerere, care se completează conform modelului-cadru prevăzut în anexa nr. 1; şi
    b) copie conform cu originalul a contractului de închiriere/ concesiune/comodat a suprafeţei agricole, încheiat între fermier şi unităţile administrativ-teritoriale, după caz;
    c) copie conform cu originalul a contractului de concesiune/ arendă a suprafeţei agricole, încheiat între fermier şi Agenţia Domeniilor Statului, denumită în continuare ADS, după caz.

    (3) Eliberarea de către unitatea administrativ-teritorială a documentului prevăzut la alin. (2) lit. a) se face potrivit prevederilor art. 9 alin (8) din ordonanţă.
    (4) Contractele de asociere în participaţie în vigoare trebuie să respecte prevederile art. 1.949-1.954 din noul Cod civil. Suprafeţele de teren arendate/închiriate/concesionate/ împrumutate prin contracte de comodat nu pot face obiectul contractelor de asociere în participaţie.
    (5) În cursul controalelor administrative referitoare la utilizarea terenurilor agricole care fac obiectul cererii unice de plată, funcţionarul APIA responsabil cu administrarea cererii unice de plată verifică corespondenţa suprafeţelor utilizate înscrise în adeverinţă cu suprafeţele declarate în cererea unică de plată. În urma verificărilor, funcţionarul APIA responsabil cu administrarea cererii unice de plată notifică, după caz, fermierul pentru clarificări suplimentare, în urma cărora decide dacă sunt necesare măsuri de reducere a suprafeţei declarate.
    (6) Fără a aduce atingere art. 13 alin. (3)-(5), în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (10) din ordonanţă, în cursul controalelor administrative, în situaţia în care se constată că terenul face obiectul cererilor a doi sau mai mulţi solicitanţi, APIA, în termen de 30 de zile calendaristice, va notifica solicitanţii, care au obligaţia să rezolve litigiul. Dacă litigiul nu se rezolvă în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea notificării, suprafaţa de teren supradeclarată nu este eligibilă la plată în anul curent de cerere, cu excepţia cazurilor în care litigiul este soluţionat în instanţă judecătorească.
    (7) În sensul art. 6 alin. (4) şi al art. 9 alin. (1) lit. m) din ordonanţă, precum şi al art. 3 alin. (3) şi (4) din prezentul ordin, fermierul persoană fizică, pe de-o parte, şi persoana fizică autorizată/întreprinderea familială/întreprinderea individuală, pe de altă parte, având acelaşi titular, depun documentele care fac dovada utilizării terenului, prevăzute la alin. (2), pentru ambele forme de organizare, odată cu cererea unică de plată.
    (8) În sensul art. 7 alin. (1) din ordonanţă, cooperativele agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 566/2004, fac dovada utilizării terenurilor agricole declarate cu documentele prevăzute la alin. (2). Cooperativele prezintă copii conforme cu originalul ale registrelor prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. a), b) şi f) din Legea nr. 566/2004, din care să reiasă datele de identificare ale suprafeţei de teren cu care participă în cooperativă fiecare membru al acesteia.
    (9) Suprafeţele declarate în cererile unice de plată pentru care nu se depun documentele prevăzute la alin. (2) până la data-limită de depunere a cererilor unice de plată cu penalizări sunt neeligibile.

    ART. 6
    (1) Documentele prin care fermierii fac dovada utilizării pajiştilor permanente aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale sau ADS, conform art. 9 alin. (1) lit. m) din ordonanţă, sunt cele prevăzute la art. 5 alin. (2), respectiv şi:
    a) copie conform cu originalul de pe contractele de concesiune /închiriere/comodat încheiate între, pe de o parte, primării/consiliile judeţene sau ADS şi, pe de altă parte, crescătorii de animale sau asociaţiile crescătorilor de animale, din care să reiasă suprafaţa de pajişte permanentă utilizată, valabile la data depunerii cererii. Contractele de concesiune/ închiriere/comodat încheiate în condiţiile legii înainte de intrarea în vigoare a prezentului ordin, având ca obiect utilizarea pajiştilor permanente aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale, continuă să îşi producă efectele până la data încetării prin modalităţile stabilite în contract;
    b) copia cardului exploataţiei, conform Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 40/2010, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul în care fermierul nu deţine card de exploataţie, trebuie să prezinte adeverinţa eliberată de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, din care să rezulte codul exploataţiei înscrise în RNE valabil la data depunerii cererii unice de plată. Asociaţiile crescătorilor de animale care efectuează activitatea agricolă pe suprafaţa de pajişte concesionată/închiriată, asigurând încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha prin păşunat cu animalele înregistrate în exploataţia asociaţiei pe perioada păşunatului în tabere de vară, trebuie să prezinte adeverinţa eliberată de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, din care să rezulte codul exploataţiei/exploataţiilor tip tabără de vară a asociaţiei înscrise în RNE valabil la data depunerii cererii unice de plată.

    (2) Codul/Codurile de exploataţie zootehnică şi animalele declarate într-o cerere unică de plată, pentru asigurarea încărcăturii cu animale pe pajiştile permanente şi/sau pentru solicitarea plăţilor pentru efectivele de animale, fac obiectul unei singure cereri unice de plată.

    ART. 7
    (1) În cazul pajiştilor comunale concesionate/ închiriate în condiţiile legii de către asociaţiile crescătorilor de animale, beneficiarii plăţilor vor depune următoarele documente, după caz:
    a) în cazul membrilor asociaţiei care asigură încărcătura cu animale pe suprafaţa de pajişte concesionată/închiriată, fiecare membru al asociaţiei, solicitant al plăţilor directe în calitate de fermier activ, prezintă la APIA dovada utilizării acestor suprafeţe de pajişti permanente, respectiv:
    (i) copia de pe contractul de concesiune/închiriere/ comodat al pajiştii de către asociaţie;
    (ii) copia tabelului centralizator pe care reprezentantul legal al asociaţiei îşi dă acordul în vederea solicitării sprijinului pe suprafaţă de către membrii asociaţiei, care cuprinde, pentru fiecare membru al asociaţiei, datele de identificare, numărul de animale cu care asigură încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, codul/codurile de identificare a exploataţiilor zootehnice din RNE, precum şi suprafeţele alocate.
    Centralizatorul se întocmeşte anual de către asociaţie, se vizează de către primărie şi este prevăzut în anexa nr. 2.
    Calculul suprafeţelor aferente fiecărui membru se efectuează proporţional cu numărul de UVM ale fiecărui membru în parte la data depunerii cererii unice de plată, pentru suprafaţa concesionată/închiriată de către asociaţie. Fiecare membru al asociaţiei, în calitate de beneficiar al plăţilor, declară la APIA în cererea unică de plată suprafeţele utilizate de pajişte permanentă comunală care îi revin şi pentru care asigură încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha, folosind, în cazul suprafeţelor utilizate în comun fără delimitare fizică în teren, codul de cultură aferent pajiştilor permanente utilizate în comun. Sancţiunile se calculează proporţional cu suprafaţa declarată de către fiecare fermier, membru al asociaţiei, în blocul fizic în care a fost constatată neconformitatea;

    b) în cazul asociaţiei crescătorilor de animale care asigură încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha pe suprafaţa de pajişte concesionată/închiriată cu animalele membrilor, pe baza unui tabel centralizator, asociaţia va prezenta la APIA:
    (i) copia de pe contractul de concesiune/închiriere al pajiştii de către asociaţie;
    (ii) tabelul centralizator care cuprinde acordul tuturor membrilor privind depunerea cererii unice de plată de către asociaţie şi, pentru fiecare membru al asociaţiei, datele de identificare codul/codurile de identificare a exploataţiilor zootehnice din RNE, numărul de animale, precum şi suprafeţele alocate.
    Centralizatorul prevăzut în anexa nr. 2 se întocmeşte anual şi se vizează de către primărie;

    (iii) copia conform cu originalul a hotărârii adunării generale a membrilor asociaţiei crescătorilor de animale privind utilizarea fondurilor. Acest document poate fi prezentat până la data-limită de depunere a cererilor cu întârziere;

    c) asociaţia crescătorilor de animale care efectuează activitatea agricolă pe suprafaţa de pajişte concesionată/ închiriată asigurând încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha prin păşunat cu animalele înregistrate în exploataţia asociaţiei pe perioada păşunatului în tabere de vară, conform prevederilor Normei sanitare veterinare privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 16/2010, cu modificările şi completările ulterioare, va prezenta la APIA:
    (i) copia de pe contractul de concesiune/închiriere/ comodat al pajiştii de către asociaţie;
    (ii) tabelul centralizator care cuprinde acordul tuturor membrilor privind depunerea cererii unice de plată de către asociaţie şi, pentru fiecare membru al asociaţiei, datele de identificare, codul/codurile de identificare a exploataţiilor zootehnice din RNE, numărul de animale, precum şi suprafeţele alocate. Centralizatorul prevăzut în anexa nr. 2 se întocmeşte anual şi se vizează de către primărie;
    (iii) copia conform cu originalul a hotărârii adunării generale a membrilor asociaţiei crescătorilor de animale privind utilizarea fondurilor. Acest document poate fi prezentat până la data-limită de depunere a cererilor cu întârziere;


    (2) Asociaţiile crescătorilor de animale prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) nu mai pot solicita plăţi pentru suprafeţele care au fost solicitate la plată individual de către membrii acestora.
    (3) Membrii asociaţiilor crescătorilor de animale pot depune în mod individual cereri unice de plată în cadrul schemelor de sprijin cuplat şi/sau ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic pentru animalele pe baza cărora asociaţia a asigurat încărcătura minimă pentru suprafaţa de pajişte permanentă solicitată la plată.
    (4) În cazul cooperativelor agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al grupurilor de producători, care desfăşoară activitate agricolă pe o suprafaţă de pajişte cu animalele membrilor, beneficiarii plăţilor pot fi cooperativa/grupul de producători sau membrii cooperativei/grupului de producător, în aceleaşi condiţii ca ale asociaţiei de crescători de animale, prevăzute la alin. (1)-(3).

    ART. 8
    (1) Formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, păşunilor şi fâneţelor, obşti de moşneni în devălmăşie, obşti răzeşeşti nedivizate, composesorate, obşti de cumpărare, păduri grănicereşti, păduri urbariale, cooperative, alte comunităţi şi forme asociative cu diferite denumiri, menţionate în Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, în calitate de fermier activ care desfăşoară cel puţin o activitate agricolă minimă, pe pajiştile aflate în proprietatea lor, pot depune cererea unică de plată prin reprezentantul legal, în conformitate cu actul constitutiv şi/sau statut. Documentele care fac dovada utilizării terenului agricol sunt prevăzute la art. 5 alin. (2), fiind însoţite de cele prevăzute la art. 5 alin. (1). Documentele pe care le prezintă forma asociativă de proprietate sunt:
    a) copie a titlului de proprietate asupra terenurilor aparţinând formei asociative sau a altor acte doveditoare ale dreptului de proprietate cu aceeaşi forţă juridică, cum ar fi, de exemplu, hotărâre judecătorească definitivă, contract de vânzare-cumpărare, iar, în lipsa acestor documente, adeverinţa emisă de primăria pe raza căreia se află terenurile agricole;
    b) copie a tabelului centralizator care cuprinde acordul fiecărui membru crescător de animale din speciile bovine, ovine, caprine şi ecvidee, privind depunerea cererii unice de plată de către forma asociativă, datele de identificare, codul de identificare a exploataţiei zootehnice din Registrul naţional al exploataţiilor, numărul total de animale pe specii şi categorii, deţinute de fiecare membru, precum şi suprafaţa utilizată de forma asociativă prin cosit sau păşunat. Centralizatorul se completează anual şi se semnează de către preşedintele formei asociative, conform modelului prezentat în anexa nr. 3;
    c) copie conform cu originalul a hotărârii adunării generale a asociaţilor privind utilizarea fondurilor. Acest document poate fi prezentat până la data-limită de depunere a cererilor cu întârziere. În cazul în care aceste forme de organizare nu respectă încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha asigurată cu animalele membrilor, activitatea agricolă minimă constă inclusiv în recoltarea vegetaţiei prin cel puţin un cosit anual pe pajiştile permanente aflate în proprietate. Activitatea agricolă minimă de recoltare prin cosit anual pe pajiştile permanente se face în perioada 15 iunie-1 august a anului de cerere. În cazul pajiştilor permanente aflate sub angajamente în cadrul măsurii 10 „Agromediu şi climă“, recoltarea prin cosit se efectuează numai după data stabilită în fişa pachetului/subpachetului/ variantei corespunzător/corespunzătoare şi trebuie efectuată până la 15 octombrie. Formele asociative de proprietate prezintă la APIA facturile valorificării fânului şi/sau documente contabile de gestiune privind depozitarea fânului pentru consumul cu animalele deţinute şi/sau centralizatorul repartizării fânului rezultat către membrii formei asociative de proprietate, pe baza semnăturii membrilor, până la data de 15 octombrie a anului de cerere.

    (2) În conformitate cu art. 7 alin. (4) lit. b) din ordonanţă, cererea unică de plată poate fi depusă de membrii formei asociative de proprietate care asigură încărcătura cu animale pentru suprafaţa deţinută în proprietate, crescători de animale din speciile bovine, ovine, caprine şi ecvidee, în calitate de utilizatori ai pajiştilor permanente şi în calitate de fermieri activi care desfăşoară cel puţin o activitate agricolă minimă, în cazul în care adunarea generală a membrilor sau consiliul de administraţie, cu respectarea prevederilor art. 631-645 din noul Cod civil, decide în acest sens. Suprafeţele utilizate de către fiecare membru sunt repartizate de către forma asociativă. În cazul suprafeţelor utilizate în comun, fără delimitare fizică în teren, reducerile de suprafaţă se fac proporţional cu suprafaţa declarată de către fiecare fermier, membru al asociaţiei, în blocul fizic în care a fost constatată neconformitatea. Documentele doveditoare pe care le prezintă fiecare dintre membrii acestor forme asociative sunt:
    a) copie a titlului de proprietate asupra terenurilor aparţinând formei asociative sau a altor acte doveditoare ale dreptului de proprietate cu aceeaşi forţă juridică, iar în lipsa acestor documente, adeverinţa emisă de primăria pe raza căreia se află terenurile agricole;
    b) copie a centralizatorului care cuprinde acordul, datele de identificare, codul de identificare a exploataţiei zootehnice din Registrul naţional al exploataţiilor, numărul total de animale pe specii şi categorii, deţinute de fiecare membru, precum şi suprafeţele repartizate membrilor de către forma asociativă. Centralizatorul se completează anual, se semnează de către preşedintele formei asociative menţionate la alin. (1), conform modelului prezentat în anexa nr. 4;
    c) copie conform cu originalul a hotărârii adunării generale a asociaţilor privind utilizarea fondurilor. Acest document poate fi prezentat până la data-limită de depunere a cererilor cu întârziere.

    (3) Membrii formelor asociative de proprietate prevăzuţi la alin. (1) pot depune în mod individual cereri unice de plată în cadrul schemelor de sprijin cuplat şi/sau ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic pentru animalele pe baza cărora asociaţia a asigurat încărcătura minimă pentru suprafaţa de pajişte permanentă solicitată la plată.

    ART. 9
    Utilizatorii de pajişti permanente, persoane fizice sau juridice de drept privat, altele decât cele menţionate la art. 7 şi la art. 8 alin. (1), desfăşoară cel puţin o activitate agricolă minimă pe pajiştile permanente aflate la dispoziţia lor în condiţiile legii, aşa cum este definită la art. 2 alin. (2) lit. c) punctul (ii) din ordonanţă, în calitate de fermieri activi, şi prezintă, după caz, documentele prevăzute la art. 5 alin. (1) şi (2), precum şi:
    a) la depunerea cererii unice de plată la APIA, copie a cardului exploataţiei zootehnice în care sunt înregistrate animalele sau adeverinţă eliberată de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, din care să rezulte codul exploataţiei înscrise în RNE valabil la data depunerii cererii unice de plată, în cazul în care fermierul deţine animale; şi/sau
    b) până la data de 15 octombrie a anului de cerere, documentele privind depozitarea/valorificarea fânului, în situaţia în care fermierul nu asigură încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha. Activitatea agricolă minimă de recoltare prin cosit anual pe pajiştile permanente se face în perioada 15 iunie-1 august a anului de cerere. În cazul pajiştilor permanente aflate sub angajamente în cadrul măsurii 10 „Agromediu şi climă“, recoltarea prin cosit se efectuează numai după data stabilită în fişa pachetului/ subpachetului/variantei corespunzător/ corespunzătoare şi trebuie efectuată până la 15 octombrie a anului de cerere.
    Documentele doveditoare privind depozitarea/valorificarea fânului sunt:
    (i) declaraţia privind depozitarea fânului, în cazul persoanelor fizice, sau documentele contabile de gestiune, în cazul persoanelor juridice;
    (ii) fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, sau factura, în cazul persoanelor juridice.




    ART. 10
    (1) Documentele privind deţinerea animalelor sunt prevăzute în Ordinul ANSVSA nr. 40/2010 şi se depun în funcţie de cerinţele măsurilor de sprijin solicitate.
    (2) Documentele privind deţinerea legală a ecvideelor, respectiv paşapoartele ecvideelor, sunt prevăzute prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 248/79/2017 pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a ecvideelor.

    ART. 11
    (1) În situaţia în care, în cadrul aceleiaşi scheme de sprijin pe suprafaţă, un bloc fizic face obiectul cererilor unice de plată a doi sau mai mulţi fermieri, în cazul în care suprafaţa totală declarată este mai mare decât suprafaţa agricolă din sistemul de referinţă - LPIS, cu o diferenţă de maximum 1 hectar, APIA poate aplica o reducere proporţională a suprafeţelor din acel bloc fizic, în temeiul art. 29 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 809/2014.
    (2) În situaţia prevăzută la alin. (1), APIA notifică fermierii privitor la aplicarea unei reduceri proporţionale pentru supradeclararea blocului fizic. Notificarea poate fi contestată numai în scris de fermieri în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii, având la bază actele doveditoare prezentate la APIA la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor acesteia, privind utilizarea suprafeţei declarate.

    ART. 12
    (1) Nu se acordă plăţi pentru suprafaţa care depăşeşte suprafaţa maximă eligibilă a blocului fizic.
    (2) Nu sunt incluse în hectarul eligibil:
    a) suprafeţele compacte sau însumate mai mari de 100 metri pătraţi care nu sunt utilizate pentru activităţi agricole, cum ar fi cele ocupate de vegetaţie forestieră, iazurile naturale permanente. Fac excepţie suprafeţele prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. b) din ordonanţă şi drumurile/aleile de exploatare din interiorul suprafeţei parcelei agricole, inclusiv din sere şi solare cu lăţimea de până la 2 m;
    b) drumurile/aleile de exploatare din interiorul suprafeţei parcelei agricole, inclusiv din sere şi solare a căror lăţime este mai mare de 2 m.

    (3) Suprafaţa de teren ocupată de orice tip de construcţie, indiferent de mărime, nu este eligibilă la plată. Fac excepţie suprafeţele de teren ocupate cu sere şi solare.
    (4) Terenurile scoase din circuitul agricol nu sunt eligibile la plăţile pe suprafaţă.
    (5) Nu sunt eligibile la plată următoarele suprafeţe:
    a) suprafeţele agricole pe care se constată în urma controalelor administrative sau controalelor la faţa locului că nu s-a desfăşurat activitatea agricolă definită la art. 2 alin (2) din ordonanţă;
    b) suprafeţele din rezervaţiile ştiinţifice, zonele de protecţie strictă din parcurile naţionale, parcurile naturale sau din rezervaţii ale biosferei şi amenajările peisagistice (de exemplu, Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării“, Parcul Naţional Munţii Rodnei). Sunt eligibile la plată suprafeţele agricole situate în zonele de protecţie integrală şi zonele de conservare durabilă (zonele-tampon) din parcurile naţionale şi naturale pe care se pot desfăşura activităţi agricole, cu respectarea măsurilor impuse în planul de management al ariei protejate, compatibile cu cerinţele pentru măsurile de sprijin direct. În situaţia în care planul de management al ariei protejate nu este elaborat/este în curs de elaborare, se respectă setul de măsuri de conservare stabilite de către administratorii ariilor naturale protejate respective, cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (4)-(7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prevederilor art. 1,2,art. 3 alin. (1) şi (2) şi art. 4 din Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punctul de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice;
    c) suprafeţele amenajate ca terenuri permanente de sport;
    d) suprafeţele aferente aeroporturilor şi culoarelor de siguranţă, suprafeţele aferente aerodromurilor şi/sau heliporturilor;
    e) suprafeţe aferente zonelor sportive/de agrement (parcuri, pârtii de schi) care sunt scoase din circuitul agricol;
    f) suprafeţele/terenurile firmelor imobiliare scoase din circuitul agricol;
    g) suprafeţe utilizate de unităţile militare;
    h) suprafeţele de teren ocupate de parcuri fotovoltaice;
    i) suprafeţele scoase din circuitul agricol pentru parcurile eoliene;
    j) suprafeţele de teren aferente lucrărilor de consolidare, de protecţie şi de apărare şi terenul aferent elementelor infrastructurii autostrăzilor şi drumurilor naţionale aparţinând domeniului public al statului, conform Ordonanţei nr. 43/1997 privind regimul drumurilor;
    k) suprafeţele de teren care constituie zone de protecţie ale suprafeţelor ocupate de lucrări de amenajare sau de consolidare a albiilor minore, de canale şi derivaţii hidrotehnice la capacitatea maximă de transport a acestora, precum şi de alte construcţii hidrotehnice realizate pe ape, lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, construcţii şi instalaţii hidrometrice, precum şi instalaţii de determinare automată a calităţii apelor, prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. d),e) şi f) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
    l) suprafeţele de teren care constituie zone de protecţie adiacente infrastructurii de îmbunătăţiri funciare prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 227/2006 privind amplasarea şi dimensiunile zonelor de protecţie adiacente infrastructurii de îmbunătăţiri funciare;
    m) suprafeţele de pârloagă declarate/determinate pe acelaşi amplasament mai mult de 1 an, cu excepţia suprafeţelor arabile menţinute necultivate pe o perioadă mai mare decât 1 an pentru respectarea angajamentelor din cadrul măsurii prevăzute la art. 35 alin. (3) lit. a) din ordonanţă, dacă este efectuată activitatea agricolă definită la art. 2 alin. (2) lit. c) pct. i) din ordonanţă;
    n) suprafeţele declarate în cererea unică de plată în afara limitelor blocului fizic. Excepţie sunt cazurile în care fermierul semnalează, la depunerea cererii, necesitatea actualizării limitelor blocului fizic, iar APIA confirmă observaţia fermierului pe baza celor mai recente imagini ortofoto sau în urma verificărilor la faţa locului pentru acest scop;
    o) suprafeţele cu amenajări piscicole, aşa cum acestea sunt prevăzute în registrul agricol. Fac excepţie terenurile cu amenajări piscicole redate sau introduse în circuitul agricol în conformitate cu prevederile art. 93 alin. (8),(9) şi (10) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.


    ART. 13
    (1) În sensul art. 9 alin. (1) lit. p) din ordonanţă, la depunerea cererii unice de plată, fermierul identifică parcela în conformitate cu prevederile art. 2 lit. m).
    (2) Suprafaţa declarată a parcelei solicitate la plată este suprafaţa rezultată în urma procesului de digitizare a parcelei în aplicaţia electronică GIS pusă la dispoziţie de către APIA, în conformitate cu documentele care fac dovada utilizării terenului agricol. Excepţie fac cazurile în care pe parcela digitizată se regăsesc suprafeţe neagricole mai mici de 100 de metri pătraţi, dar care însumate depăşesc 100 de metri pătraţi. Suprafaţa digitizată a parcelei poate fi diferită faţă de suprafaţa declarată în limita toleranţei, calculată în aplicaţia electronică GIS, de 0,75 m x perimetrul parcelei digitizate, dar nu mai mare de 1 ha.
    (3) Pentru a veni în sprijinul fermierilor şi pentru a spori corectitudinea cererilor de ajutor sau de plată, conform art. 1 pct. 2 din Regulamentul (UE) nr. 2.333/2015, cererile unice de plată sunt supuse unor verificări preliminare încrucişate, aşa cum sunt menţionate la art. 29 alin. (1) primul paragraf lit. (c) din Regulamentul (UE) nr. 809/2014.
    (4) Rezultatele verificărilor preliminare încrucişate se notifică fermierului de către APIA în termen de maximum 26 de zile calendaristice de la data-limită de depunere a cererii unice de plată.
    (5) În termen de 9 zile calendaristice de la data finală pentru notificarea către fermier a rezultatelor verificărilor preliminare menţionate la alin. (4), fermierul notificat de APIA conform alin. (4) poate modifica cererea unică de plată în aplicaţia IPA online, fără penalităţi.
    (6) În cazul măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală pentru angajamentele care se aplică la nivel de parcelă, prevăzute în art. 35 alin. (3) lit. a) şi b) din ordonanţă, nu există posibilitatea schimbării parcelelor prin modificarea amplasamentului sau prin micşorarea suprafeţei, pe tot parcursul anilor de angajament; în caz contrar, APIA va proceda la recuperarea plăţilor efectuate pentru aceste suprafeţe pentru toţi anii de angajament. Angajamentele asumate de către fermieri pentru măsurile compensatorii, prevăzute în art. 35 alin. (3) din ordonanţă, care se aplică la nivel de suprafaţă total angajată, sunt condiţionate de menţinerea suprafeţei angajate pe toată perioada de angajament, parcelele putând fi schimbate anual. Fac excepţie parcelele pentru care suprafeţele rezultate în urma înregistrării sistematice a imobilelor prin Programul naţional de cadastru şi carte funciară instituit potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (23) din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi înscrise în registrul agricol sunt mai mici decât cele aflate sub angajament. Modalitatea de gestionare a situaţiilor privind diferenţele între datele cadastrale şi declaraţiile fermierilor pentru angajamentele multianuale se stabileşte în procedurile de implementare tehnică a măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală, în ghidurile solicitantului şi manualele de proceduri aferente acestora şi în sistemul de sancţiuni, care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
    (7) În cursul controalelor la faţa locului, efectuate de APIA, se aplică o toleranţă-tampon cu valoare unică, conform prevederilor art. 38 alin. (4) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014, cu modificările şi completările ulterioare.
    (8) În cazul în care în urma tuturor controalelor administrative sau la faţa locului se constată că parcela nu respectă definiţia de la art. 2 lit. m), nu se acordă plăţi pentru suprafeţele identificate eronat.

    ART. 14
    (1) Fără a aduce atingere art. 13 alin. (3)-(5), în sensul art. 9 alin. (1) lit. h) din ordonanţă, precum şi în conformitate cu prevederile art. 3 şi art. 15 din Regulamentul (UE) nr. 809/2014, fermierii pot aduce modificări cererii unice de plată sau pot retrage în totalitate cererea unică de plată sau părţi ale acesteia, numai dacă:
    a) APIA nu a informat deja beneficiarul cu privire la eventualele neconformităţi din cererea unică de plată;
    b) APIA nu a notificat fermierului intenţia sa de a efectua un control la faţa locului;
    c) nu au solicitat plăţi pentru animale care au perioadă de reţinere, caz în care se poate retrage în totalitate cererea de plată cu declaraţie sector zootehnic/schema de plată sau una din exploataţii cu cod ANSVSA.

    (2) În cazul în care în cadrul unui control la faţa locului a fost constatată o neconformitate, modificările sau retragerile nu se mai pot face pentru parcelele agricole/animalele la care se referă neconformitatea.
    (3) În cazul în care modificările aduse cererii unice de plată au incidenţă asupra documentelor justificative sau asupra contractelor care trebuie prezentate, respectivele documente sau contracte se vor actualiza în consecinţă.

    ART. 15
    În urma retragerilor efectuate în temeiul art. 14 alin. (1), fermierii revin la situaţia în care se aflau înainte de a depune cererea unică de plată sau o parte a acesteia.

    CAP. III
    Determinarea suprafeţelor eligibile în cazul în care parcela agricolă conţine zone de interes ecologic
    ART. 16
    (1) Sunt eligibile la plată în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă gardurile vii sau rigolele care au o lăţime maximă de 2 metri şi grupurile de arbori/pâlcurile arbustive a căror suprafaţă maximă este de 100 metri pătraţi amplasate pe terenul arabil solicitat la plată.
    (2) O parcelă agricolă care conţine arbori răzleţi este considerată suprafaţă eligibilă la plată cu condiţia îndeplinirii următoarelor condiţii:
    a) activităţile agricole se pot desfăşura la fel cum s-ar desfăşura pe parcelele fără arbori situate în aceeaşi zonă; şi
    b) numărul de arbori nu depăşeşte o densitate maximă de 100 de arbori/hectar, conform art. 9 alin. (3) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014.

    (3) Limita de 100 arbori/ha nu se aplică pentru parcelele cu livezi tradiţionale utilizate extensiv pentru care fermierii solicită plăţi pentru măsurile menţionate la articolele 28 - Agromediu şi Climă şi 30 - Plăţi Natura 2000 şi plăţi legate de Directiva-cadru privind apa din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013.

    ART. 17
    Zonele de interes ecologic care sunt eligibile la plată în cadrul schemei de plată unice pe suprafaţă sunt următoarele:
    a) terasele;
    b) elemente de peisaj: arbori izolaţi, arbori în aliniament în cazul în care lăţimea şirului de arbori măsurată la nivelul solului nu depăşeşte 2 m, pe care nu se poate desfăşura activitate agricolă;
    c) zone-tampon situate pe marginea apelor curgătoare sau stătătoare protejate prin GAEC 1 şi margini de câmp incluse în suprafaţa blocului fizic, cu iarbă, pe care se respectă normele de ecocondiţionalitate;
    d) zonele împădurite conform prevederilor art. 11 alin. (1) lit. b) din ordonanţă;
    e) zone cu strat vegetal;
    f) zone cu culturi fixatoare de azot;
    g) zone cu Miscanthus;
    h) zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie.


    CAP. IV
    Fermierul activ
    ART. 18
    (1) Fermierii care în anul anterior de plată au beneficiat de plăţi directe care depăşesc cuantumul de 5.000 euro sunt fermieri activi dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (4)-(6) din ordonanţă şi din documentele depuse, respectiv certificatul de înregistrare şi/sau certificatul constatator eliberat/e de ONRC sau actul de înfiinţare/actul constitutiv/statut, reiese că desfăşoară activitatea agricolă. Lista codurilor CAEN aferente activităţii agricole este prevăzută în anexa la Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN, cu modificările şi completările ulterioare, la Diviziunea 01, grupele 011-016.
    (2) Fermierii care depun cererea unică de plată în calitate de persoană fizică şi ulterior optează pentru aplicarea prevederilor art. 6 alin. (4) din ordonanţă, pentru a respecta condiţia de fermier activ, trebuie să prezinte la APIA documentele prevăzute la alin. (1), la depunerea notificării privind schimbarea formei de organizare, dar nu mai târziu de data de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere.

    ART. 19
    Fermierii persoane fizice, pentru asigurarea trasabilităţii parcelelor şi, după caz, a angajamentelor asumate de către fermieri în cadrul măsurilor prevăzute la art. 35 alin. (3) din ordonanţă, în cazul în care optează pentru aplicarea prevederilor art. 6 alin. (4) din ordonanţă, depun iniţial cererea unică de plată ca persoană fizică. După înregistrarea ca persoane autorizate/întreprinderi individuale/întreprinderi familiale sau ca persoane juridice, fermierii persoane fizice depun formularul de transfer al exploataţiei, în condiţiile prevăzute la art. 29 din ordonanţă, până la data-limită de depunere a cererii unice de plată.

    ART. 20
    (1) Persoanele fizice, prevăzute la art. 6 alin. (5) din ordonanţă, care nu au optat pentru înscrierea la ONRC ca persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau ca persoane juridice prezintă dovezile verificabile privind îndeplinirea uneia dintre condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (8) lit. a) sau b) din ordonanţă. Persoanele care nu au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea financiară conform art. 1 alin. (1)-(4) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prezintă adeverinţa eliberată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală privind veniturile totale realizate în cel mai recent an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi şi, după caz, veniturile din activităţi agricole în cel mai recent an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi.
    (2) Dovezile verificabile privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) se prezintă la APIA la depunerea cererii unice de plată, dar nu mai târziu de data de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere.

    ART. 21
    În sensul art. 6 alin. (6) şi (7) din ordonanţă, persoanele juridice sunt fermieri activi dacă din documentele prevăzute la art. 18 alin. (1) reiese că desfăşoară activitate agricolă.

    ART. 22
    În situaţia persoanelor juridice care nu deţin cod CAEN/statut/act de înfiinţare din care să rezulte că desfăşoară activitate agricolă, dovezile verificabile sunt situaţiile financiare anuale, respectiv raportările contabile anuale, din care rezultă venitul total realizat în cel mai recent an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi.

    ART. 23
    (1) Dovezile verificabile privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 6 alin. (8) lit. b) din ordonanţă pentru persoanele juridice operatori economici sunt situaţiile financiare anuale, respectiv raportările contabile anuale, însoţite de formularul „Date informative“, întocmite potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Dovezile verificabile privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 6 alin. (8) lit. a) sau b) din ordonanţă pentru persoanele juridice, în ultimul an fiscal, sunt:
    a) formularul „Date informative“ (cod 30), aprobat anual prin ordin al ministrului finanţelor privind principalele aspecte legate de întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare anuale şi a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor, care cuprinde indicatorul „venituri din activităţi agricole“, definit la art. 24 alin. (1);
    b) formularul „Situaţia veniturilor şi cheltuielilor“ (cod 20), aprobat anual prin ordin al ministrului finanţelor privind principalele aspecte legate de întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare anuale şi a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor, care cuprinde indicatorul „venituri totale“, definit la art. 24 alin. (5).

    (3) În sensul art. 6 alin. (8) lit. a) din ordonanţă, precum şi al art. 24 alin. (5) din prezentul ordin, veniturile totale obţinute din activităţi neagricole ale persoanelor juridice rezultă ca diferenţă între venitul total şi venitul total din activităţi agricole.
    (4) Dovezile verificabile privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) se prezintă la APIA la depunerea cererii unice de plată, dar nu mai târziu de data de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere.
    (5) Dovezile verificabile privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 6 alin. (8) lit. a) sau b) din ordonanţă pe care le prezintă persoanele juridice care nu sunt înregistrate la ONRC, prevăzute la art. 22 şi din ale/al căror acte de înfiinţare/act constitutiv/statut/regulament de organizare şi funcţionare al staţiunii de cercetare şi al celor aflate în subordinea universităţilor nu reiese activitatea agricolă, sunt, după caz, următoarele:
    a) bilanţ contabil conform Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) jurnalul de venituri şi cheltuieli;
    c) contul de execuţie a bugetului instituţiei publice şi al activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii.


    ART. 24
    (1) În sensul art. 6 alin. (8) lit. b) din ordonanţă, „veniturile obţinute din activităţi agricole“ sunt veniturile care au fost obţinute de un fermier din activitatea sa agricolă, definită la art. 2 alin. (2) din ordonanţă, în cadrul exploataţiei sale, inclusiv sprijinul din partea Uniunii Europene din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) şi din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), precum şi orice ajutor naţional acordat pentru activităţi agricole.
    (2) Veniturile obţinute din procesarea produselor agricole ale exploataţiei sunt considerate venituri din activităţi agricole cu condiţia ca produsele procesate să rămână în proprietatea fermierului şi o astfel de procesare să aibă ca rezultat un alt produs agricol.
    (3) Orice alte venituri decât cele prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt considerate venituri din activităţi neagricole.
    (4) În sensul prezentului articol, „venituri“ înseamnă veniturile brute, înaintea deducerii cheltuielilor şi impozitelor aferente.
    (5) În sensul prezentului articol, „venituri totale“ înseamnă veniturile obţinute din activităţile agricole şi neagricole.

    ART. 25
    În sensul art. 6 alin. (8) lit. a) şi b) din ordonanţă, sintagma „ultimul an fiscal“ înseamnă ultimul an pentru care fermierul a depus la ANAF situaţia financiară anuală sau formularele 200 sau 221 sau formularul 212 „Declaraţie unică
    privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice“, aprobat prin Ordinul preşedintelui ANAF nr. 14/2021, după caz.

    ART. 26
    În sensul art. 6 alin. (8) şi (9) din ordonanţă termenul „gestionează“ înseamnă activităţile de operare, exploatare, administrare, conducere a unor unităţi sau întreprinderi.

    ART. 27
    (1) În sensul art. 6 alin. (8) lit. a) din ordonanţă, cuantumul anual total al plăţilor directe este cuantumul total al plăţilor directe la care avea dreptul fermierul respectiv în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 pentru ultimul an fiscal pentru care sunt disponibile dovezi privind veniturile din activităţi neagricole. Cuantumul respectiv se calculează fără a se ţine cont de aplicarea art. 63 şi a art. 91 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013.
    (2) Dacă un fermier nu a depus o cerere unică de plată în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 în ultimul an fiscal menţionat la alin. (1), cuantumul total anual estimat al plăţilor directe menţionate la alin. (1) se stabileşte înmulţind numărul hectarelor eligibile declarate de fermierul respectiv în anul depunerii cererii unice de plată în conformitate cu art. 72 alin. (1) lit. (a) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 cu plata medie naţională la hectar a sprijinului direct pentru anul menţionat la alin. (1).
    (3) Plata medie naţională la hectar a sprijinului direct prevăzută la alin. (2) se stabileşte prin împărţirea plafonului naţional prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, astfel cum a fost modificată de anexa III din Regulamentul (UE) 2020/2.220 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 decembrie 2020 de stabilire a anumitor dispoziţii tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 şi 2022, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013 şi (UE) nr. 229/2013, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1.305/2013, (UE) nr. 1.306/2013 şi (UE) nr. 1.307/2013 în ceea ce priveşte resursele şi aplicarea regulamentelor respective în anii 2021 şi 2022 şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.308/2013 în ceea ce priveşte resursele şi repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021 şi 2022, denumit în continuare Regulamentul (UE) 2020/2.220, pentru anul respectiv la numărul total al hectarelor eligibile declarate pentru anul respectiv în conformitate cu art. 72 alin. (1) lit. (a) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013.

    ART. 28
    (1) Cuantumul de 5.000 euro menţionat la art. 6 din ordonanţă este suma totală a plăţilor directe la care fermierul avea dreptul, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, înaintea aplicării art. 63 şi a art. 91 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 pentru anul precedent.
    (2) Dacă un fermier nu a mai depus o cerere unică de plată în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, cuantumul total al plăţilor directe se calculează înmulţind numărul hectarelor eligibile declarate de fermierul respectiv în anul depunerii cererii unice de plată în conformitate cu art. 72 alin. (1) lit. (a) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 cu plata medie naţională la hectar a sprijinului direct pentru anul precedent.
    (3) Plata medie naţională la hectar se stabileşte prin împărţirea plafonului naţional prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, astfel cum a fost modificată de anexa III din Regulamentul (UE) 2020/2.220, pentru anul respectiv la numărul total al hectarelor eligibile declarate pentru anul respectiv în conformitate cu art. 72 alin. (1) lit. (a) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013.

    ART. 29
    În sensul art. (6) alin. (5)-(9) din ordonanţă, fermierii care nu pot dovedi calitatea de fermier activ prin documentele prevăzute la art. 18, 20, 21 şi 22 din prezentul ordin nu sunt eligibili la plăţile prevăzute la art. 1 alin. (2) şi la art. 35 alin. (3) lit. b) şi c) din ordonanţă.

    CAP. V
    Schema de plată unică pe suprafaţă
    ART. 30
    Pentru a beneficia de acordarea de plăţi în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă, fermierii trebuie să îndeplinească prevederile art. 6, 7 şi art. 9 alin. (1),(2),(4),(6), (7),(9), (10) din ordonanţă şi ale art. 3-14 din prezentul ordin.

    ART. 31
    (1) În cazul suprafeţelor utilizate pentru producţia de cânepă în conformitate cu art. 11 alin. (4) din ordonanţă, în cererea unică de plată fermierul trebuie să furnizeze următoarele informaţii şi documente:
    a) identificarea parcelelor semănate cu cânepă;
    b) soiurile de seminţe şi cantităţile de seminţe utilizate (în kg/ha);
    c) etichetele oficiale aplicate pe ambalajele seminţelor certificate, în conformitate cu Directiva 2002/57/CE a Consiliului privind comercializarea seminţelor de plante oleaginoase şi pentru fibre, care se vor păstra la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA, după caz.

    (2) Eligibilitatea suprafeţelor utilizate pentru producţia de cânepă este condiţionată de utilizarea de seminţe din soiurile enumerate în Catalogul comun al soiurilor de plante agricole la data de 15 martie a anului pentru care se acordă plata respectivă şi publicate în conformitate cu art. 17 din Directiva 2002/53/CE a Consiliului privind Catalogul comun al soiurilor de plante agricole.
    (3) Prin derogare de la alin. (1) lit. c), în cazul în care semănatul are loc după data finală stabilită pentru depunerea cererii unice de plată, etichetele sunt furnizate cel târziu până la 30 iunie. Dacă etichetele trebuie furnizate, de asemenea, altor autorităţi naţionale, APIA restituie originalele etichetelor beneficiarilor de îndată ce au fost prezentate în conformitate cu dispoziţiile de la alin. (1) lit. c). Etichetele înapoiate se ştampilează de către APIA ca fiind utilizate pentru o cerere unică de plată.
    (4) În conformitate cu legislaţia în vigoare, inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor recoltează probele pentru determinarea conţinutului de 9tetrahidrocanabinol, denumit în continuare THC, la soiurile de cânepă cultivate şi transmit Laboratorului Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Valea Călugărească - Filiala Blaj probele preluate, însoţite de datele de identificare ale fiecărui fermier (numele şi prenumele, codul numeric personal/codul unic de înregistrare, adresa, sediul) şi datele de identificare ale fiecărei parcele cultivate (dimensiunea, parcela/lotul), până la data de 15 septembrie a anului de recoltă.
    Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Valea Călugărească - Filiala Blaj are obligaţia să transmită Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, denumit în continuare MADR, şi APIA până la data de 1 noiembrie a anului de recoltă raportul cu privire la conţinutul de THC pentru fiecare parcelă cultivată cu cânepă pentru fibră şi seminţe care include următoarele informaţii: conţinutul de THC, împărţit în tranşe/gradări de 0,1%, procedura utilizată, precum şi datele transmise de inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor.


    CAP. VI
    Plata redistributivă
    ART. 32
    Fragmentarea exploataţiei după data de 18 octombrie 2011 se consideră condiţie artificială creată pentru a determina eligibilitatea cererii de plată pentru plata redistributivă. Exploataţiile rezultate în urma fragmentării, potrivit art. 17 din ordonanţă, nu sunt eligibile la plata redistributivă.

    ART. 33
    În cazul transferului de exploataţie realizat între 2 fermieri, plata redistributivă se acordă pentru suprafaţa totală rezultată în urma transferului, fără a depăşi suprafaţa maximă pentru care se acordă această plată stabilită conform art. 15 din ordonanţă.

    ART. 34
    Fără aduce atingere prevederilor art. 32, cazurile în care se consideră că fermierii nu şi-au fragmentat/divizat exploataţiile în scopul de a beneficia de plata redistributivă sunt următoarele:
    a) moştenirea;
    b) vânzarea-cumpărarea de terenuri agricole;
    c) rezilierea contractelor de închiriere/concesiune/arendă/ comodat din iniţiativa locatorului/concesionarului/arendatorului/ comodantului.


    CAP. VII
    Ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul vegetal
    ART. 35
    (1) Pentru a beneficia de acordarea ajutoarelor naţionale tranzitorii prevăzute la art. 1 alin. (3) din ordonanţă, fermierii trebuie:
    a) să fie înregistraţi în Registrul unic de identificare, administrat de APIA;
    b) să depună cerere unică de plată în termen;
    c) să exploateze un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solarelor, culturilor de hamei, suprafaţa parcelei agricole trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha;
    d) să declare la depunerea cererii unice de plată datele de identificare şi de contact actualizate;
    e) persoanele juridice trebuie să notifice APIA în termen de 15 zile calendaristice cu privire la modificările apărute în înregistrările de la ONRC privind: administratorul/administratorii, sediul social, obiectul de activitate;
    f) orice modificare a datelor declarate în cererea unică de plată şi în documentele doveditoare survenită în perioada cuprinsă între data depunerii cererii şi data acordării plăţii se comunică în termen de 15 zile calendaristice, în scris, la APIA;
    g) să înscrie, sub sancţiunea legii, date reale, complete şi perfect valabile în formularul de cerere unică de plată şi în documentele anexate acestuia privind lista suprafeţelor şi/sau efectivele de animale;
    h) să fie informaţi că datele din formularul de cerere unică de plată vor fi introduse în baza de date a Sistemului integrat de administrare şi control, păstrate, procesate, prelucrate cu alte instituţii ale statului şi entităţi ce au rol de verificare şi control, verificate în vederea calculării sumelor de plată şi transmise autorităţilor responsabile în vederea elaborării de studii statistice şi de evaluări economice, în condiţiile Legii nr. 129/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 102/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, cu modificările şi completările ulterioare;
    i) să fie informaţi că datele personale şi datele înscrise în cererea unică de plată despre suprafeţele şi animalele din exploataţie vor fi prelucrate şi utilizate pentru controalele administrative încrucişate cu bazele de date ale altor autorităţi publice cu competenţe în gestionarea acestor tipuri de date;
    j) să prezinte, la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia, documentele prevăzute la art. 5 alin. (2);
    k) să furnizeze toate informaţiile solicitate de APIA în termenele stabilite de aceasta;
    l) să permită efectuarea controalelor la faţa locului de către APIA sau de către alte instituţii abilitate în acest sens;
    m) să marcheze în teren limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivată cu aceeaşi cultură cu a parcelei/parcelelor învecinată/învecinate;
    n) să identifice, să declare, să localizeze şi să delimiteze parcelele agricole în aplicaţia electronică GIS pusă la dispoziţie de către APIA şi să utilizeze informaţiile cadastrale ca urmare a înregistrării sistematice a imobilelor prin Programul naţional de cadastru şi carte funciară, în situaţia în care acestea sunt disponibile şi relevante.

    (2) Ajutoarele naţionale tranzitorii se acordă pentru suprafeţele agricole eligibile existente în stratul de referinţă din LPIS, gestionat de APIA. Stratul de referinţă constituie baza pentru procesul de control încrucişat.
    (3) Solicitarea de către fermieri de modificare a suprafeţei parcelelor agricole şi a culturilor agricole poate fi depusă la APIA până la data-limită de depunere a cererilor unice de plată. Solicitările depuse după această dată se vor soluţiona în cursul anului următor. Soluţionarea modificărilor solicitate se va face numai după verificarea acestora efectuată de APIA.
    (4) Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor menţionate la art. 5 aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

    ART. 36
    Se acordă ajutor naţional tranzitoriu - ANT 1, decuplat de producţie, în cuantum fix pe hectar, fermierilor din sectorul vegetal, care îndeplinesc prevederile cap. II şi condiţiile prevăzute la art. 35 şi care cultivă următoarele culturi amplasate pe teren arabil: cereale (grâu comun, grâu dur, secară, orz, ovăz, porumb, sorg, orez, triticale, porumb dulce şi alte cereale), culturi proteice (mazăre, fasole, bob, lupin, linte, alte leguminoase pentru boabe), plante industriale (floarea-soarelui, rapiţă, soia, in şi cânepă pentru fibră, tutun, in pentru ulei, plante medicinale, alte plante industriale), rădăcinoase (sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr), cartofi, legume, căpşuni, pepeni, flori şi plante ornamentale, plante de nutreţ, loturi semincere, alte culturi pe teren arabil.

    ART. 37
    (1) Suprafeţele de teren arabil consacrate producţiei de iarbă şi de alte plante furajere erbacee cultivate, care nu au fost arate şi nu au făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie timp de 5 ani sau mai mult se încadrează în prevederile art. 2 alin. (1) lit. h) din ordonanţă şi nu sunt eligibile pentru ANT 1.
    (2) APIA înştiinţează solicitanţii la momentul depunerii cererii unice de plată asupra prevederilor alin. (1), precum şi asupra posibilităţii schimbării categoriei de folosinţă a terenului sau a practicării rotaţiei culturilor şi verifică înfiinţarea culturilor în arabil sau menţinerea pajiştii permanente.

    ART. 38
    (1) Se acordă ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul vegetal, decuplate de producţie, fermierilor care cultivă: in pentru fibră - ANT 2, cânepă pentru fibră - ANT 3, tutun - ANT 4, hamei - ANT 5, sfeclă de zahăr - ANT 6 şi care îndeplinesc condiţiile generale de acordare a plăţilor prevăzute la cap. II, condiţiile de la art. 35, la care se adaugă condiţiile specifice fiecăruia.
    (2) Suprafaţa determinată pentru ANT 2 - ANT 6 nu poate depăşi suprafaţa înscrisă în contractele de vânzare-cumpărare/de producere sau angajamentele încheiate între fermier şi prim-procesatori/fabricile de prelucrare.

    ART. 39
    Pentru cultura de in pentru fibră se acordă ajutor naţional tranzitoriu - ANT 2, cu îndeplinirea următoarelor condiţii specifice:
    a) să fie amplasate pe parcele agricole de minimum 0,3 hectare;
    b) fermierul trebuie să depună la APIA, până la data de 1 septembrie inclusiv a anului de recoltă, certificatul de calitate a seminţelor utilizate sau factura de cumpărare a seminţelor certificate, pentru fiecare parcelă şi copia contractului/ angajamentului încheiat între fermier şi prim-procesator;
    c) fermierul trebuie să prezinte până la data de 31 octombrie a anului de recoltă inclusiv acte doveditoare privind livrarea, respectiv proces-verbal de recepţie, factura, bon fiscal.


    ART. 40
    Pentru cultura de cânepă pentru fibră se acordă ajutor naţional tranzitoriu - ANT 3, cu îndeplinirea următoarelor condiţii specifice:
    a) să fie amplasată pe parcele agricole de minimum 0,3 hectare;
    b) să fie menţinută în condiţii de creştere normale, conform tehnologiei de cultivare, timp de cel puţin 10 zile de la data la care se încheie înflorirea, astfel încât să poată fi efectuate controalele necesare pentru stabilirea conţinutului de THC;
    c) fermierul trebuie să depună la APIA, până la data de 1 septembrie inclusiv a anului de recoltă, copia contractului/ angajamentului încheiat între fermier şi prim-procesator şi copia autorizaţiei de cultivare a cânepei pentru fibră emisă de direcţia pentru agricultură judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, denumită în continuare DAJ;
    d) fermierul trebuie să prezinte până la data de 31 martie inclusiv a anului următor anului de cerere acte doveditoare privind livrarea, respectiv proces-verbal de recepţie, factura, bon fiscal, fila/filele din carnetul de comercializare;
    e) declaraţie privind varietăţile de cânepă pentru fibră cultivate şi cantităţile de seminţe utilizate la hectar pentru înfiinţarea culturii, până la data de 1 septembrie;
    f) în conformitate cu legislaţia în vigoare, inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor recoltează probele pentru determinarea conţinutului de THC la soiurile de cânepă cultivate şi transmit Laboratorului Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Valea Călugărească - Filiala Blaj probele preluate, însoţite de datele de identificare ale fiecărui fermier (numele şi prenumele, codul numeric personal/codul unic de înregistrare, adresa, sediul) şi datele de identificare ale fiecărei suprafeţei cultivate (dimensiunea, parcela/lotul), până la data de 15 septembrie a anului de recoltă;
    g) Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Valea Călugărească - Filiala Blaj are obligaţia să transmită MADR şi APIA până la data de 1 noiembrie a anului de recoltă raportul cu privire la conţinutul de THC pentru fiecare parcelă cultivată cu cânepă pentru fibră, care include următoarele informaţii: conţinutul de THC, împărţit în tranşe/gradări de 0,1%, procedura utilizată, precum şi datele transmise de inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor.


    ART. 41
    (1) Se acordă ajutor naţional tranzitoriu - ANT 4 pentru suprafaţa cultivată cu tutun, în baza contractelor încheiate între fermieri/grupul de producători şi prim-procesatorii autorizaţi/înregistraţi la MADR, cu îndeplinirea următoarelor condiţii specifice:
    a) fermierul sau grupul de producători trebuie să încheie un contract de cultură cu un prim-procesator, să îl înregistreze la DAJ şi ulterior să îl depună la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA. Contractul trebuie să fie încheiat până la data de 30 aprilie a anului de recoltă şi să fie depus la APIA până cel târziu la data de 30 iunie a anului de recoltă inclusiv;
    b) contractul va avea ca anexă lista nominală a membrilor grupului şi suprafeţele aferente fiecăruia, atunci când unitatea prim-procesatoare încheie contracte de cultură cu un grup de producători;
    c) un fermier/grup de producători încheie contract de cultivare cu un singur prim-procesator;
    d) grupurile de producători nu pot exercita activitate de primprocesare a tutunului;
    e) un fermier, producător de tutun, poate să aparţină unui singur grup de producători;
    f) fermierul/grupul de producători depune la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA, după caz, până la data de 1 mai a anului următor recoltării, declaraţia de livrare a tutunului livrat; declaraţia de livrare se vizează de reprezentantul desemnat al DAJ pe a cărei rază teritorială se află terenul cultivat, pentru atestarea cantităţii şi a calităţii tutunului livrat; dacă fermierul este membru al unui grup de producători, declaraţia de livrare se vizează şi de grupul în cauză; lipsa vizei/vizelor pe declaraţia de livrare determină neeligibilitate la plată pentru ANT 4 - tutun;
    g) tutunul livrat trebuie să îndeplinească condiţiile minime de calitate, aşa cum sunt prevăzute în anexele nr. 2 şi 2a) la Legea nr. 236/2003 privind organizarea pieţei tutunului brut în România;
    h) suprafeţele solicitate conform cererii unice de plată pe suprafaţă sunt supuse controalelor administrative şi la faţa locului de către structurile de control ale APIA, cu privire la respectarea suprafeţelor şi culturilor declarate, şi ale MADR, cu privire la lucrările agrotehnice specifice, astfel încât la recoltare să se asigure o densitate medie de cel puţin 2 plante/mp.

    (2) Pentru a beneficia de ANT 4, solicitanţii care nu sunt eligibili pentru acordarea plăţilor directe prevăzute la art. 1 alin. (2) din ordonanţă din cauza nerespectării condiţiilor privind suprafaţa prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. c) din ordonanţă au obligaţia să bifeze în cererea unică de plată doar căsuţa pentru ANT 4.

    ART. 42
    Pentru cultura de hamei se acordă ajutor naţional tranzitoriu - ANT 5, cu îndeplinirea următoarele condiţii specifice:
    a) parcela agricolă eligibilă este de minimum 0,1 ha;
    b) DAJ desemnează un reprezentant care, în urma deplasării pe teren la fiecare solicitant, certifică printr-un proces-verbal că suprafaţa cultivată cu hamei pentru care se solicită sprijin financiar a fost recoltată. Acest proces-verbal va fi întocmit în două exemplare şi înregistrat la DAJ;
    c) plata se acordă plantaţiilor de hamei situate în zonele de cultură stabilite conform Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 623/2002 privind stabilirea zonelor de cultură a hameiului, recunoscute pentru certificarea denumirii de origine, cu modificările şi completările ulterioare;
    d) solicitantul trebuie să înregistreze contractul de vânzare-cumpărare pentru producţia de hamei la DAJ. O copie a acestui contract se depune ulterior de către solicitant la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA. Copia contractului menţionat anterior se depune până la data de 15 octombrie a anului în care solicitantul depune cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă;
    e) solicitantul trebuie să prezinte la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA, până la data de 1 decembrie a anului în care depune cererea unică de plată, procesul-verbal întocmit de reprezentantul DAJ prevăzut la lit. b);
    f) plata se va face în cuantum fix pe hectar la suprafaţa determinată de APIA în urma controalelor administrative sau la faţa locului.


    ART. 43
    (1) Se acordă ajutor naţional tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr - ANT 6 fermierilor care îndeplinesc următoarele condiţii specifice:
    a) suprafaţa pe care este amplasată cultura este destinată exclusiv producţiei de zahăr;
    b) deţin contract de producere a sfeclei de zahăr cu o fabrică de zahăr recunoscută de MADR, întocmit conform modelului prevăzut în anexa la Acordul interprofesional pentru sfecla de zahăr. Contractul se înregistrează la DAJ şi se vizează de reprezentantul desemnat al DAJ pe a cărei rază teritorială se află terenul cultivat, numai dacă, pe baza verificărilor efectuate în perioada de vegetaţie, se constată respectarea condiţiilor agrotehnice, suprafaţa culturii şi asigurarea unei densităţi medii de cel puţin 6 plante/mp. Lipsa vizei DAJ pe contract determină neeligibilitatea la plată pentru ANT 6. Rezultatul verificărilor se consemnează într-un proces-verbal de verificare semnat de reprezentanţii DAJ, ai Federaţiei cultivatorilor de sfeclă de zahăr şi ai fabricii de zahăr, care se păstrează la DAJ, în care se menţionează suprafaţa care respectă condiţiile agrotehnice şi de densitate a culturii. O copie a contractului împreună cu o copie a procesului-verbal de verificare se depun la APIA până la data de 1 octombrie a anului de cerere.

    (2) Fără a aduce atingere art. 38 alin. (2), suprafaţa determinată pentru ANT 6 nu poate depăşi suprafaţa înscrisă în procesul-verbal de verificare.

    CAP. VIII
    Sprijinul cuplat în sectorul vegetal
    ART. 44
    (1) Se acordă sprijin cuplat în sectorul vegetal fermierilor activi care cultivă:
    a) soia;
    b) lucernă;
    c) mazăre boabe pentru industrializare;
    d) fasole boabe pentru industrializare;
    e) cânepă pentru ulei şi/sau fibre;
    f) orez;
    g) sămânţă de cartof;
    h) hamei;
    i) sfeclă de zahăr;
    j) tomate pentru industrializare cultivate în câmp;
    k) castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp;
    l) legume cultivate în sere - tomate, castraveţi, ardei, varză pentru consum în stare proaspătă şi castraveţi pentru industrializare;
    m) legume cultivate în solare - tomate, castraveţi, ardei, varză şi vinete pentru consum în stare proaspătă şi castraveţi pentru industrializare;
    n) prune pentru industrializare;
    o) mere pentru industrializare;
    p) cireşe şi vişine pentru industrializare;
    q) caise şi zarzăre pentru industrializare;
    r) cartof timpuriu pentru industrializare.

    (2) Pentru a beneficia de sprijinul cuplat, fermierii activi trebuie să îndeplinească condiţiile generale de acordare a plăţilor prevăzute la cap. II, condiţiile de la art. 35, la care se adaugă condiţiile specifice fiecărui tip de sprijin.
    (3) În cazul în care suprafaţa pentru care se solicită sprijinul cuplat face parte dintr-o parcelă agricolă cu mai multe culturi, suprafaţa pentru care se solicită măsura de sprijin cuplat trebuie să îndeplinească cerinţa privind suprafaţa minimă eligibilă a parcelei conform art. 9 alin. (1) lit. c) din ordonanţă, cu excepţia legumelor din sere şi solare, pentru care suprafaţa minimă a exploataţiei este de 0,3 ha, iar suprafaţa minimă a parcelei este de 0,03 ha.
    (4) Verificarea realizării producţiei minime anuale se face prin raportarea cantităţii livrate în cadrul măsurii la suprafaţa parcelelor solicitate în cererea unică de plată pentru sprijinul cuplat pentru măsura respectivă.
    (5) Verificarea utilizării seminţei certificate se face prin raportarea cantităţii de sămânţă utilizată, înscrisă în factura de achiziţie a seminţei sau în bonul fiscal sau în adeverinţa eliberată de fabrica de zahăr cu care fermierul a încheiat contractul de producere a sfeclei de zahăr sau în documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă produsă de fermierul care solicită plata sau în avizul de expediţie al seminţei de soia/lucernă eliberat de deţinătorul soiului de soia/lucernă către fermier, la suprafaţa parcelelor solicitate în cererea unică de plată pentru sprijinul cuplat la cultura respectivă, rezultat care se compară cu cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar, prevăzute în anexa nr. 5.
    (6) Nerespectarea prevederilor alin. (4), precum şi lipsa sau prezentarea după termen a documentelor obligatorii atrag respingerea sprijinului pentru măsura de sprijin cuplat în cauză, solicitată în cererea unică de plată. Nerespectarea prevederilor alin. (5), precum şi lipsa sau prezentarea după termen a documentelor obligatorii atrag respingerea de la plată a sprijinului pentru suprafaţa culturii în cauză, aferente măsurii pentru care nu se respectă această prevedere.

    ART. 45
    (1) Sprijinul cuplat pentru cultura de soia se acordă fermierilor activi care fac dovada:
    a) valorificării unei producţii minime anuale de 1,3 tone boabe soia/ha către unităţi de procesare autorizate/înregistrate la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi/sau a utilizării acesteia în consumul propriu la nivelul fermei pentru hrana animalelor deţinute, înscrise în Registrul naţional al exploataţiilor, şi a păsărilor, situaţie în care prezintă dovada că la nivelul fermei deţin animale, respectiv păsări, şi/sau a valorificării pe bază de contract comercial de vânzare/cumpărare a mărfii.
    În cazul loturilor semincere, fac dovada livrării către menţinătorul sau deţinătorul soiului a cantităţii minime de 1,3 tone sămânţă, pe bază de aviz de expediţie, şi/sau cantitatea minimă de 1,3 tone/ha se livrează către terţi ale căror exploataţii sunt situate pe teritoriul naţional, pe bază de factură şi/sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol;

    b) utilizării seminţei certificate oficial din următoarele categorii: Prebază, Bază, Certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi testarea şi înregistrarea soiurilor de plante, republicată, denumită în continuare Legea nr. 266/2002, şi Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 150/2010 privind comercializarea seminţelor de plante oleaginoase şi pentru fibre, cu modificările şi completările ulterioare.

    (2) Unitatea de procesare prevăzută la alin. (1) lit. a) trebuie să fie înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 111/2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum şi a activităţilor de producţie, procesare, depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Ordinul ANSVSA nr. 111/2008, sau autorizată/înregistrată potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 44/2017 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare/ înregistrare sanitar-veterinară a unităţilor ce desfăşoară activităţi în domeniul hranei pentru animale şi a mijloacelor de transport al hranei pentru animale şi pentru modificarea anexei nr. 6 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, cu modificările ulterioare.
    (3) Documentele doveditoare privind condiţiile prevăzute la alin. (1) sunt următoarele:
    a) factura de vânzare a mărfii sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, pentru minimum 1.300 kg boabe soia/ha comercializată;
    b) note de intrare/recepţie a furajelor de soia procesate pentru consumul cu animalele sau păsările pe care le deţine în fermă, pentru minimum 1.300 kg boabe soia/ha utilizată în consumul propriu la nivelul fermei;
    c) contractul comercial de vânzare/cumpărare a mărfii, în cazul în care valorificarea producţiei minime de 1.300 kg/ha s-a făcut în baza acestuia, însoţit de documentele prevăzute la lit. a);
    d) în situaţia în care fermierul are şi calitatea de procesator, înregistrat pentru siguranţa alimentelor la ANSVSA, acesta face dovada procesării producţiei minime de 1,3 tone/ha prin documente contabile interne;
    e) factura de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“, sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă. Cantitatea minimă de sămânţă necesară la hectar este inclusă în anexa nr. 5;
    f) în cazul loturilor semincere, prin excepţie de la lit. a)-e), fermierul prezintă:
    (i) factura pentru servicii multiplicare soia, emisă către menţinătorul sau deţinătorul soiului, din care să reiasă că i-a livrat minimum 1.300 kg sămânţă certificată/ha. În situaţia în care factura pentru servicii multiplicare sămânţă de soia este emisă către deţinătorul soiului, prezintă şi contractul dintre menţinătorul şi deţinătorul soiului; şi/sau
    (ii) factura de comercializare a minimum 1.300 kg sămânţă certificată/ha sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, din care să reiasă comercializarea a minimum 1.300 kg sămânţă certificată/ha, emise către terţi ale căror exploataţii sunt situate pe teritoriul naţional;


    (4) Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la alin. (3) lit. a)-f) este 30 aprilie a anului următor anului de cerere.
    (5) Verificarea eligibilităţii, în cazul consumului în ferma proprie, se face inclusiv pe baza consumurilor de furaje normate pe specii de animale, prevăzute în anexa nr. 6, şi a numărului mediu de animale înscrise în RNE şi de păsări din fermă pe perioada anului de cerere.

    ART. 46
    (1) Sprijinul cuplat pentru cultura de lucernă se acordă fermierilor activi care fac dovada că:
    a) au realizat anual o producţie minimă de 15 tone/ha masă verde sau 3,75 tone/ha fân sau produse derivate din fân, respectiv granule, peleţi sau făină, sau 200 de kg de sămânţă certificată;
    b) au comercializat cel puţin producţia minimă de masă verde sau fân sau produse derivate din fân prevăzute la lit. a) către exploataţii de creştere a animalelor înscrise în RNE şi/sau a păsărilor, pe baza facturii sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol şi/sau
    c) au consumat cu animalele înscrise în RNE şi/sau cu păsările pe care le deţin şi/sau au stocat în vederea consumului cu acestea cel puţin producţia minimă de masă verde sau fân sau produse derivate din fân prevăzute la lit. a), obţinută în fermă. Verificarea eligibilităţii pentru sprijinul cuplat se face pe baza consumurilor de furaje, normate pe specii de animale, prevăzute în anexa nr. 6, a calculului efectivului mediu furajat din fermă şi a producţiei de lucernă/soia/fân obţinute pe perioada anului de cerere prevăzute în anexa nr. 7, întocmită şi semnată de către fermier;
    d) în cazul loturilor semincere de lucernă, au comercializat cel puţin producţia minimă de 200 kg/ha sămânţă certificată cultivatorilor de lucernă ale căror exploataţii sunt situate pe teritoriul naţional, pe bază de factură şi/sau filă/file din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol;
    e) pentru obţinerea producţiei de masă verde sau fân sau produse derivate din fân, prevăzute la lit. a), precum şi în cazul loturilor semincere de lucernă prevăzute la lit. d) utilizează sămânţa certificată oficial din categoriile prebază, bază şi certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002, cu Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 155/2010 privind producerea în vederea comercializării şi comercializarea seminţelor de plante furajere, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 59/2011 pentru aprobarea procedurilor privind cerinţele specifice pentru producerea, certificarea şi comercializarea seminţelor de cereale, plante oleaginoase şi pentru fibre şi plante furajere în România.

    (2) Factura de achiziţie a seminţelor este însoţită de documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“, sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 5.
    (3) În cazul loturilor semincere de lucernă, fermierul prezintă factura sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, din care să reiasă comercializarea a minimum 200 kg sămânţă de lucernă certificată/ha către cultivatori de lucernă ale căror exploataţii sunt situate pe teritoriul naţional, sau factura pentru servicii multiplicare sămânţă de lucernă emisă către menţinătorul sau deţinătorul soiului, din care să reiasă că i-a livrat minimum 200 kg sămânţă certificată/ha. În situaţia în care factura pentru servicii multiplicare este emisă către deţinătorul soiului, prezintă şi contractul dintre menţinătorul şi deţinătorul soiului.
    (4) Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la alin. (1)-(3) este 31 martie a anului următor anului de cerere curent.

    ART. 47
    (1) Sprijinul cuplat pentru leguminoase boabe pentru industrializare/procesare - mazăre boabe şi fasole boabe se acordă fermierilor activi care:
    a) livrează cantitatea minimă de 1,9 tone/ha mazăre boabe şi/sau de 0,85 tone/ha fasole boabe la o unitate de industrializare/procesare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, sau autorizată/înregistrată potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 44/2017 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare/înregistrare sanitar-veterinară a unităţilor ce desfăşoară activităţi în domeniul hranei pentru animale şi a mijloacelor de transport al hranei pentru animale şi pentru modificarea anexei nr. 6 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare; şi/sau
    b) au consumat cu animalele înscrise în RNE pe care le deţin în fermă minimum 1,9 tone mazăre/ha procesată şi/sau au stocat în vederea procesării minimum 1,9 tone mazăre/ha obţinută în fermă pentru consumul cu acestea. Verificarea eligibilităţii pentru sprijinul cuplat se face pe baza consumurilor de furaje, normate pe specii de animale, prevăzute în anexa nr. 7, întocmită şi semnată de către fermier;
    c) fac dovada livrării cantităţii minime prevăzute la lit. a), pe bază de factură sau pe baza filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol a comercializării producţiei;
    d) fac dovada că utilizează sămânţa certificată însoţită de documentul oficial de calitate a seminţei, în conformitate cu Legea nr. 266/2005 şi cu Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.366/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul şi certificarea calităţii şi/sau comercializarea seminţelor de legume, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Ordinul MAPDR nr. 1.366/2005.

    (2) Documentele doveditoare privind condiţiile prevăzute la alin. (1) sunt următoarele:
    a) factura de livrare a producţiei minime prevăzute la alin. (1) lit. a) sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol;
    b) factura de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“, sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 5.

    (3) Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la alin. (2) este 1 decembrie a anului de cerere.
    (4) Procesatorii care cultivă mazăre boabe şi/sau fasole boabe fac dovada procesării producţiei proprii, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne.

    ART. 48
    (1) Sprijinul cuplat pentru cultura de cânepă pentru ulei şi/sau fibră se acordă fermierilor activi care:
    a) fac dovada că au realizat o producţie minimă de 500 kg seminţe/ha şi/sau 5.000 kg tulpini uscate/ha;
    b) deţin autorizaţie de cultivare emisă de DAJ şi respectă condiţiile specifice privind cultivarea cânepei, conform legislaţiei privind cultivarea plantelor ce conţin substanţe stupefiante şi psihotrope. În conformitate cu legislaţia în vigoare, inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor recoltează probele pentru determinarea conţinutului de THC la soiurile de cânepă cultivate şi transmit Laboratorului Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Valea Călugărească - Filiala Blaj probele preluate, însoţite de datele de identificare ale fiecărui fermier (numele şi prenumele, codul numeric personal/codul unic de înregistrare, adresa, sediul) şi datele de identificare ale fiecărei parcele cultivate (dimensiunea, parcela/lotul), până la data de 15 septembrie a anului de recoltă.
    Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Valea Călugărească - Filiala Blaj are obligaţia să transmită MADR şi APIA până la data de 1 noiembrie a anului de recoltă raportul cu privire la conţinutul de THC pentru fiecare parcelă cultivată cu cânepă pentru fibră şi seminţe care include următoarele informaţii: conţinutul de THC, împărţit în tranşe/gradări de 0,1%, procedura utilizată, precum şi datele transmise de inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor;

    c) fac dovada că utilizează sămânţă certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002 şi cu Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 59/2011 pentru aprobarea procedurilor privind cerinţele specifice pentru producerea, certificarea şi comercializarea seminţelor de cereale, plante oleaginoase şi pentru fibre şi plante furajere în România.

    (2) Documentele doveditoare privind condiţiile prevăzute la alin. (1) sunt următoarele:
    a) copie de pe certificatul de înregistrare şi/sau certificatul constatator eliberate/eliberat de ONRC, din care să rezulte activitatea de procesare a unităţii către care a livrat producţia;
    b) proces-verbal de recepţie însoţit de bon fiscal sau factura sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, din care să reiasă că s-a comercializat producţia minimă prevăzută la alin. (1) lit. a);
    c) în situaţia în care fermierul are şi calitatea de procesator, înregistrat la ONRC, acesta face dovada procesării producţiei minime prevăzute la alin. (1) lit. a), prin documente contabile interne;
    d) raportul cu privire la conţinutul de THC al culturilor de cânepă pentru fibră şi seminţe, emis de Laboratorul Central pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Valea Călugărească - Filiala Blaj, care include următoarele informaţii: conţinutul de THC, împărţit în tranşe/gradări de 0,1%, procedura utilizată, precum şi datele transmise de inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor;
    e) factura de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“, sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 5;
    f) copie de pe autorizaţia de cultivare emisă de DAJ.

    (3) Termenul de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la alin. (2) este data de 31 martie a anului următor anului de cerere.

    ART. 49
    (1) Sprijinul cuplat pentru cultura de orez se acordă cultivatorilor de orez, fermieri activi, care:
    a) valorifică o producţie minimă de 4.500 kg/ha orez pe bază de factură sau pe baza filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol. În situaţia în care fermierul are şi calitatea de procesator, acesta face dovada procesării producţiei proprii prin documente contabile interne;
    b) fac dovada că utilizează sămânţă certificată însoţită de documentul oficial de calitate a seminţei, certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002 şi cu Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 149/2010 privind comercializarea seminţelor de cereale, cu modificările şi completările ulterioare. Factura de achiziţie a seminţelor este însoţită de documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“, sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE privind echivalenţa inspecţiilor în câmp la culturile producătoare de seminţe, efectuate în ţări terţe, şi echivalenţa seminţelor produse în ţări terţe, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Decizia Consiliului 2003/17/CE, sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 5.

    (2) Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la alin. (1) este 31 martie a anului următor anului de cerere curent.

    ART. 50
    Sprijinul cuplat pentru cultura de sămânţă de cartof se acordă fermierilor activi care:
    a) au autorizaţii pentru producerea seminţei de cartof pentru anul de cerere, eliberate de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială în care îşi desfăşoară activitatea, vizate pentru anul curent de cerere, pe care le prezintă la APIA la depunerea cererii unice de plată, dar nu mai târziu de data-limită de depunere a cererilor unice de plată;
    b) valorifică minimum 15.000 kg sămânţă de cartof/ha pe baza facturii sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, pe care le prezintă la APIA până la data de 15 mai a anului următor anului de cerere;
    c) fac dovada că utilizează sămânţă certificată în conformitate cu Legea nr. 266/2002 şi cu Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.266/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, certificarea calităţii şi comercializarea cartofului pentru sămânţă, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Ordinul nr. 1.266/2005. Pentru sămânţa achiziţionată de la terţi, fermierul prezintă factura de achiziţie sau fila/filele din carnetul de comercializare a seminţei de cartof, pentru cantitatea corespunzătoare suprafeţei declarate, însoţită/însoţite de:
    (i) documentul de calitate şi conformitate al furnizorului; sau
    (ii) orice alt document echivalent documentului menţionat emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau întro ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE; sau
    (iii) o etichetă oficială pentru fiecare lot însămânţat care ţine loc de document de calitate şi conformitate;


    În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial/oficiale de certificare a lotului/loturilor de sămânţă, cu menţiunea „Necesar propriu“. Acestea se prezintă la APIA până la data-limită de depunere a cererilor unice de plată. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 5.

    ART. 51
    Sprijinul cuplat pentru cultura de hamei se acordă fermierilor activi care:
    a) au încheiat un contract cu o fabrică de bere/unităţi de procesare a hameiului pentru scop farmaceutic/unităţi de procesare a hameiului pentru producţia de bere, înregistrate în ONRC. Fac excepţie fermierii care au şi calitatea de procesator înregistrat la ONRC, pentru producţia ce urmează a fi procesată în unitatea proprie;
    b) solicitantul trebuie să înregistreze contractul de vânzare-cumpărare pentru producţia de hamei la DAJ. O copie a acestui contract se depune ulterior de către solicitant la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA. Copia contractului menţionat anterior se depune până la data de 15 octombrie a anului în care solicitantul depune cererea unică de plată;
    c) fac dovada producţiei minime de 490 kg conuri uscate de hamei/ha prin proces-verbal de constatare încheiat între DAJ şi fermier, care se depune la APIA, până la data de 1 decembrie a anului de cerere;
    d) în situaţia în care fermierul are şi calitatea de procesator, înregistrat la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, acesta face dovada procesării producţiei minime prevăzute la lit. c), prin documente contabile interne, până la data de 15 mai a anului următor anului de cerere.


    ART. 52
    Sprijinul cuplat pentru cultura de sfeclă de zahăr se acordă fermierilor activi care:
    a) deţin contract de producere a sfeclei de zahăr cu o fabrică de zahăr recunoscută de MADR. Modelul contractului este prevăzut în anexa la Acordul interprofesional pentru sfecla de zahăr. Contractul se înregistrează la DAJ şi se vizează de reprezentantul desemnat al DAJ pe a cărei rază teritorială se află terenul cultivat numai dacă, pe baza verificărilor efectuate în perioada de vegetaţie, se constată respectarea condiţiilor agrotehnice, suprafaţa culturii şi asigurarea unei densităţi medii de cel puţin 6 plante/m^2. O copie a contractului se depune la APIA până la data de 1 octombrie a anului în curs. Lipsa vizei DAJ pe contract determină neeligibilitatea la plată pentru sprijinul cuplat. Rezultatul verificărilor se consemnează într-un proces-verbal de constatare semnat de reprezentanţii DAJ, ai Federaţiei cultivatorilor de sfeclă de zahăr şi ai fabricii de zahăr, care se păstrează la DAJ;
    b) fac dovada comercializării unei producţii minime de 26.400 kg/ha, pe bază de factură pentru persoanele juridice şi pe bază de adeverinţă eliberată de fabrica de zahăr recunoscută de MADR pentru persoanele fizice, care se prezintă la APIA până la data de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere curent;
    c) fac dovada că utilizează sămânţă certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002. Documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“, sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate sau adeverinţa eliberată de fabrica de zahăr cu care fermierul a încheiat contractul de producere a sfeclei de zahăr se prezintă la APIA până la data de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere curent. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 5.


    ART. 53
    (1) Sprijinul cuplat pentru tomate destinate industrializării se acordă fermierilor activi care:
    a) cultivă în câmp tomate;
    b) livrează cantitatea minimă de 15 tone/ha tomate la o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008;
    c) fac dovada valorificării cantităţii minime prevăzute la lit. b) pe baza facturii sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere;
    d) unităţile de industrializare care cultivă tomate fac dovada procesării producţiei proprii, prin documente contabile interne, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere.

    (2) Sămânţa utilizată la înfiinţarea culturii trebuie să fie certificată oficial, inclusiv categoria standard, în conformitate cu Legea nr. 266/2002, cu Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.269/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea, controlul calităţii şi/sau comercializarea materialului de înmulţire şi plantare legumicol, altul decât seminţele, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Ordinul MAPDR nr. 1.269/2005, şi cu Ordinul MAPDR nr. 1.366/2005.
    (3) Fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţă certificată. Procentul din sămânţa certificată autohtonă utilizată este de minimum 5% din norma de semănat pe hectar. Se consideră sămânţă autohtonă sămânţa certificată în conformitate cu legislaţia în vigoare în domeniul calităţii seminţelor, produsă pe teritoriul României din soiuri înregistrate în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, în anul de cerere respectiv.
    (4) Factura de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“, sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate se prezintă la APIA până la data de 1 noiembrie a anului de cerere. Documentele care atestă calitatea seminţelor certificate autohtone se vizează în prealabil de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială în care fermierul îşi desfăşoară activitatea sau de Laboratorul central pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar şi numărul minim de seminţe la 1 gram sunt incluse în anexa nr. 5.
    (5) În situaţia în care fermierul înfiinţează cultura prin răsad, pe care-l achiziţionează de la o terţă persoană, prezintă la APIA până la data de 1 noiembrie a anului de cerere factura de achiziţie sau fila/filele din carnetul de comercializare a răsadului, însoţită de copii de pe plicul de seminţe folosite pentru producerea răsadului sau copie de pe documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau copie de pe raportul de control sau de pe paşaportul fitosanitar, dacă furnizorul răsadului este persoană fizică sau juridică autorizată de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor pentru multiplicarea de material săditor legumicol, pentru cantitatea corespunzătoare suprafeţei declarate.

    ART. 54
    (1) Sprijinul cuplat pentru castraveţi destinaţi industrializării se acordă fermierilor activi care:
    a) cultivă în câmp castraveţi;
    b) fac dovada valorificării producţiei pe baza facturii sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere;
    c) livrează cantitatea minimă de 12 tone/ha castraveţi la o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008;
    d) unităţile de industrializare care cultivă castraveţi fac dovada procesării producţiei proprii, prin documente contabile interne, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere.

    (2) Fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţa certificată oficial, precum şi categorie standard, în conformitate cu Legea nr. 266/2002, cu Ordinul MAPDR nr. 1.269/2005 şi cu Ordinul MAPDR nr. 1.366/2005.
    (3) Procentul din sămânţa certificată autohtonă utilizată este de minimum 5% din norma de semănat pe hectar. Se consideră sămânţă autohtonă sămânţa certificată în conformitate cu legislaţia în vigoare în domeniul calităţii seminţelor, produsă pe teritoriul României din soiuri înregistrate în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, în anul de cerere respectiv.
    (4) Factura de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“, sau Documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate se prezintă la APIA până la data de 1 noiembrie a anului de cerere. Documentele care atestă calitatea seminţelor certificate autohtone se vizează în prealabil de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială în care fermierul îşi desfăşoară activitatea sau de Laboratorul central pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar şi numărul minim de seminţe la 1 gram sunt incluse în anexa nr. 5.

    ART. 55
    (1) Sprijinul cuplat pentru legume cultivate în spaţii protejate: sere şi solare se acordă fermierilor activi.
    (2) Pentru legume cultivate în sere, sprijinul cuplat se acordă pentru următoarele culturi:
    a) tomate pentru consum în stare proaspătă;
    b) castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau destinaţi industrializării;
    c) ardei pentru consum în stare proaspătă;
    d) varză pentru consum în stare proaspătă.

    (3) Sprijinul cuplat pentru culturile prevăzute la alin. (2) se acordă fermierilor activi care fac dovada comercializării următoarelor cantităţi minime anuale pe hectarul cultivat, în funcţie de legumele cultivate:
    a) 85 tone la tomate pentru consum în stare proaspătă;
    b) 50 tone la castraveţi pentru consum în stare proaspătă;
    c) 50 tone la castraveţi destinaţi industrializării;
    d) 29 tone la ardei pentru consum în stare proaspătă;
    e) 46 tone la varză pentru consum în stare proaspătă.

    (4) Pentru legume cultivate în solare, sprijinul cuplat se acordă pentru următoarele culturi:
    a) tomate pentru consum în stare proaspătă;
    b) castraveţi pentru consum în stare proaspătă;
    c) castraveţi destinaţi industrializării;
    d) ardei pentru consum în stare proaspătă;
    e) varză pentru consum în stare proaspătă;
    f) vinete pentru consum în stare proaspătă.

    (5) Sprijinul cuplat pentru culturile prevăzute la alin. (4) se acordă fermierilor activi care fac dovada comercializării următoarelor cantităţi minime anuale pe hectarul cultivat, în funcţie de legumele cultivate:
    a) 32 tone la tomate pentru consum în stare proaspătă;
    b) 30 tone la castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau destinaţi industrializării;
    c) 16 tone la ardei pentru consum în stare proaspătă;
    d) 22 tone la varză pentru consum în stare proaspătă;
    e) 20 tone la vinete pentru consum în stare proaspătă.

    (6) Dovada comercializării legumelor cultivate în spaţii protejate o constituie factura/facturile sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol depusă(e) la APIA până la data de 1 noiembrie a anului de cerere. Castraveţii destinaţi industrializării se comercializează către unităţi de industrializare înregistrate pentru siguranţa alimentelor potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008.
    (7) Fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţa certificată oficial, inclusiv categoria standard, în conformitate cu Legea nr. 266/2002, cu Ordinul MAPDR nr. 1.269/2005 şi cu Ordinul MAPDR nr. 1.366/2005.
    (8) Procentul din sămânţa certificată autohtonă utilizată este de minimum 5% din norma de semănat pe hectar pentru fiecare specie în parte. Se consideră sămânţă autohtonă sămânţa certificată în conformitate cu legislaţia în vigoare în domeniul calităţii seminţelor, produsă pe teritoriul României din soiuri înregistrate în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România, în anul de cerere respectiv.
    (9) Documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „sămânţă admisă pentru însămânţare“, sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea „Necesar propriu“ şi „Interzisă comercializarea“, sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate şi factura de achiziţie a seminţei se depun la APIA până la data de 1 noiembrie a anului de cerere. Documentele care atestă calitatea seminţelor certificate autohtone se vizează în prealabil de inspectoratul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor de pe raza teritorială în care fermierul îşi desfăşoară activitatea sau de Laboratorul central pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor. În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânţă. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar şi numărul minim de seminţe la 1 gram sunt incluse în anexa nr. 5.
    (10) Unităţile de industrializare care cultivă castraveţi în sere sau solare proprii fac dovada procesării producţiei proprii, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne.
    (11) Nu sunt eligibile la plată suprafeţele de sere sau solare în care legumele nu sunt cultivate pe pământ.

    ART. 56
    (1) Sprijinul cuplat pentru fructe destinate industrializării: prune, mere, cireşe, vişine, caise şi zarzăre pentru obţinerea de produse alimentare nonalcoolice se acordă fermierilor activi care exploatează livezi de pruni, meri, cireşi, vişini, caişi şi zarzări.
    (2) Sprijinul cuplat se acordă fermierilor activi care fac dovada comercializării următoarelor cantităţi minime anuale pe hectar:
    a) 5,6 tone la prune;
    b) 7,8 tone la mere;
    c) 4,4 tone la cireşe şi vişine;
    d) 4,7 tone la caise şi zarzăre.

    (3) Dovada comercializării fructelor către o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, o constituie factura/facturile sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol.
    (4) Unităţile de industrializare care exploatează suprafeţe cu livezi prevăzute la alin. (1) fac dovada industrializării producţiei proprii în cantităţile prevăzute la alin. (2) prin documente contabile interne.
    (5) Dovezile prevăzute la alin. (3) şi (4) se prezintă la APIA până la data de 31 decembrie a anului de cerere.

    ART. 57
    (1) Sprijinul cuplat pentru cultura de cartof timpuriu pentru industrializare se acordă fermierilor activi care:
    a) cultivă cartof timpuriu, categorie care include cartoful semitimpuriu şi de vară;
    b) fac dovada comercializării unei producţii minime de 12,5 tone/ha către o unitate de procesare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008;
    c) fac dovada comercializării producţiei pe baza facturii sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, care se depun la APIA până la data de 30 octombrie a anului de cerere;
    d) în situaţia în care fermierul are şi calitatea de procesator înregistrat pentru siguranţa alimentelor la ANSVSA, acesta face dovada procesării producţiei minime, prin documente contabile interne, până la data prevăzută la lit. c).

    (2) Fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţa certificată oficial din categoriile prebază, bază şi certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002 şi cu Ordinul nr. 1.266/2005.
    (3) Pentru sămânţa achiziţionată de la terţi, fermierul prezintă factura de achiziţie sau fila/filele din carnetul de comercializare a seminţei de cartof, pentru cantitatea corespunzătoare suprafeţei declarate, însoţită/însoţite de:
    (i) documentul de calitate şi conformitate al furnizorului ca producător al seminţelor sau copie de pe acest document în cazul în care furnizorul nu este şi producător al seminţelor; sau
    (ii) orice alt document echivalent documentului menţionat emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE; sau
    (iii) o etichetă oficială pentru fiecare lot însămânţat care ţine loc de document de calitate şi conformitate;
    În cazul utilizării seminţei certificate oficial din producţia proprie, fermierul prezintă documentul/documentele oficial/ oficiale de certificare a lotului/loturilor de sămânţă, cu menţiunea „Necesar propriu“. Documentele se prezintă la APIA până la data de 1 august a anului de cerere. Cantităţile minime de sămânţă necesare la hectar sunt incluse în anexa nr. 5.


    ART. 58
    (1) În situaţia în care solicitantul sprijinului cuplat în sectorul vegetal încheie contracte şi/sau utilizează seminţe şi/sau comercializează producţia prin intermediul unui grup/unei organizaţii de producători, recunoscut(e) de MADR sau al unei cooperative agricole înfiinţate conform prevederilor Legii cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare, care au ca obiect de activitate vânzarea producţiei, ca membru sau nemembru al acestor forme asociative, actele şi termenele de depunere sunt cele prevăzute la art. 45-57.
    (2) Solicitanţii prevăzuţi la alin. (1) mai prezintă şi:
    a) copie de pe actul de înregistrare la oficiul registrului comerţului în a cărui rază teritorială îşi are sediul grupul/ organizaţia/cooperativa;
    b) adeverinţă prin care fac dovada că sunt membri ai grupului/organizaţiei de producători/cooperativei prin care valorifică producţia sau adeverinţă prin care nemembrii fac dovada că producţia a fost livrată prin forma asociativă;
    c) copia contractului încheiat între grup/organizaţie/ cooperativă şi cumpărător, care cuprinde tabelul cu fermierii care au comercializat producţia prin forma de organizare.


    CAP. IX
    Ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic
    ART. 59
    (1) În sectorul zootehnic se acordă ajutoare naţionale tranzitorii, denumite în continuare ANTZ, aşa cum sunt prevăzute la art. 1 alin. (3) şi art. 13 din ordonanţă.
    (2) În cuprinsul prezentului capitol IX, următorii termeni se definesc astfel:
    a) an de cotă de referinţă: 2012-2013 sau 2013-2014 sau 2014-2015, determinat în funcţie de data alocării de cotă de lapte pe o exploataţie cu cod ANSVSA;
    b) perioada de referinţă este perioada cuprinsă între data începerii depunerii cererii unice de plată a anului anterior şi ultima zi înainte de data începerii depunerii cererii unice de plată a anului curent;
    c) data de referinţă este ultima zi înainte de data începerii depunerii cererii unice de plată a fiecărui an de depunere pentru exploataţiile nou-înfiinţate;
    d) exploataţii nou-înfiinţate sunt exploataţiile înfiinţate în perioada cuprinsă între data începerii depunerii cererii unice a anului anterior şi ultima zi înainte de data începerii depunerii cererii unice în anul în curs.


    ART. 60
    ANTZ se acordă fermierilor crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, înscrişi în evidenţa APIA cu cod unic de identificare, în funcţie de criteriile de eligibilitate, pentru următoarele scheme:
    a) schemă decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte;
    b) schemă decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne;
    c) schemă cuplată de producţie, speciile ovine/caprine.


    ART. 61
    (1) ANTZ pentru schema prevăzută la art. 60 lit. a) se acordă fermierilor crescători de bovine care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
    a) la data solicitării ANTZ, exploataţia să fie înregistrată în RNE în care există cel puţin un animal din specia bovine, identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare;
    b) solicitantul să fi livrat şi/sau vândut direct o cantitate de minimum 3 tone de lapte în anul de cotă de referinţă;
    c) solicitantul să fie înregistrat în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă 2014-2015.

    (2) Plata ANTZ pentru fermierii prevăzuţi la alin. (1) se acordă pentru o cantitate de minimum 3 tone de lapte per exploataţia cu cod ANSVSA, produsă şi înregistrată la livrări şi/sau vânzări directe în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă de referinţă.

    ART. 62
    (1) ANTZ pentru schema prevăzută la art. 60 lit. a) se acordă şi fermierilor crescători de bovine, neînregistraţi în sistemul de administrare a cotelor de lapte până la data de 1 aprilie 2015, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
    a) la data solicitării ANTZ, exploataţia să fie înregistrată în RNE în care există cel puţin un animal din specia bovine, identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare;
    b) solicitantul să fi comercializat o cantitate de minimum 3 tone de lapte în perioada de referinţă.

    (2) Plata ANTZ pentru fermierii prevăzuţi la alin. (1) se acordă pentru o cantitate de minimum 3 tone de lapte per exploataţia cu cod ANSVSA, comercializată în perioada de referinţă.

    ART. 63
    (1) ANTZ pentru schema prevăzută la art. 60 lit. b) se acordă fermierilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
    a) deţin un efectiv de minimum 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de referinţă 31 ianuarie 2013 înregistrate în RNE;
    b) la data solicitării ANTZ exploataţia cu cod ANSVSA este înregistrată în RNE în care există cel puţin un animal din specia bovine, identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare.

    (2) Plata ANTZ pentru schema prevăzută la art. 60 lit. b) se acordă pentru minimum 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni, precum şi pentru tineretul bovin mascul şi/sau femel cu vârsta de minimum 7 luni, existent în exploataţia cu cod ANSVSA la data de referinţă.

    ART. 64
    (1) ANTZ pentru schema prevăzută la art. 60 lit. b) se acordă fermierilor crescători de bovine şi pentru exploataţiile nou-înfiinţate după data de 31.01.2013, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
    a) deţin un efectiv minim de 3 capete de bovine purtătoare de primă provenite dintr-un transfer integral de animale purtătoare de primă şi/sau nepurtătoare de primă, cu vârsta de minimum 16 luni la data de referinţă, înregistrate în RNE;
    b) la data solicitării ANTZ exploataţia să fie înregistrată în RNE în care există cel puţin un animal din specia bovine, identificat şi înregistrat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare.

    (2) Plata ANTZ se acordă pentru un efectiv de minimum 3 capete bovine purtătoare de primă provenite dintr-un transfer integral de animale purtătoare de primă şi/sau nepurtătoare de primă, cu vârsta de minimum 16 luni, precum şi pentru tineretul bovin mascul şi/sau femel cu vârsta de minimum 7 luni, existent în exploataţie la data de referinţă.

    ART. 65
    (1) ANTZ pentru schema prevăzută la art. 60 lit. c) se acordă fermierilor crescători de ovine/caprine, pentru femelele de ovine şi/sau femelele de caprine identificate conform legislaţiei în domeniu care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
    a) efectivul din exploataţia cu cod ANSVSA înregistrată în RNE să fie de minimum 50 de capete de femele ovine/25 de capete de femele caprine, care au împlinit vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului în care se depune cererea unică de plată;
    b) la data solicitării ANTZ efectivul de femele ovine/femele caprine pentru care se solicită ANTZ să fie înscris în RNE;
    c) efectivul de femele ovine/femele caprine pentru care se solicită ANTZ să fie menţinut în exploataţia/exploataţiile cu cod ANSVSA menţionate în cerere pe perioada de reţinere de 100 de zile de la data-limită de depunere fără penalizări a cererii unice de plată;
    d) să deţină registrul individual al exploataţiei cu cod ANSVSA, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 21/2004 al Consiliului de stabilire a unui sistem de identificare şi de înregistrare a animalelor din speciile ovină şi caprină şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003 şi a Directivelor 92/102/CEE şi 64/432/CEE, denumit în continuare Regulamentul (CE) nr. 21/2004.

    (2) Sunt eligibile la plată inclusiv femelele de ovine şi/sau femelele de caprine care până la finalul perioadei de reţinere de 100 de zile, prevăzută la alin. (1) lit. c), au intrat, respectiv au ieşit în/din exploataţiile cu cod ANSVSA deţinute de acelaşi beneficiar sau în/din exploataţiile asociaţiilor/cooperativelor/ grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat.

    ART. 66
    (1) Documentul specific care însoţeşte cererea unică de plată pentru schema prevăzută la art. 60 lit. a) în situaţia art. 62 şi care atestă livrarea/vânzarea a minimum 3 tone lapte este unul din următoarele, după caz:
    a) copie de pe cel puţin un contract cu un prim-cumpărător, valabil pe o perioadă de minimum 6 luni, însoţită de copii de pe cel puţin o factură sau de pe cel puţin o filă din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol pentru producătorul care efectuează livrarea de lapte în perioada de referinţă a anului de solicitare;
    b) copie de pe fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol pentru producătorul persoană fizică ce efectuează vânzarea directă a laptelui în perioada de referinţă a anului de solicitare;
    c) copie de pe avizul de însoţire a mărfii şi de pe dispoziţia de încasare a valorii/documente fiscale aferente laptelui comercializat pentru producătorul care efectuează vânzarea directă a laptelui în perioada de referinţă a anului de solicitare prin automatele de lapte, indiferent de forma de organizare juridică;
    d) copie de pe factura/bonuri fiscale de vânzare directă a laptelui în perioada de referinţă a anului de solicitare pentru PFA, II, IF şi SC;
    e) copie de pe avizele de însoţire a mărfii care atestă livrarea şi de pe notele de intrare-recepţie în unitatea de procesare, din care să rezulte livrarea şi recepţia a minimum 3 tone lapte la unitatea proprie de procesare, în perioada de referinţă a anului de solicitare, precum şi copie de pe certificatul constatator emis de ONRC din care să reiasă obiectul de activitate, respectiv procesare lapte.

    (2) Documentul specific care însoţeşte cererea unică de plată pentru schema prevăzută la art. 60 lit. b) este copia de pe paşaportul fiecărui animal pentru care se solicită ANTZ/copie de pe documentele care atestă ieşirile din efectiv, după caz, în cazul exploataţiilor înfiinţate potrivit prevederilor art. 64 şi/sau pentru care nu s-a beneficiat de primă în anii anteriori.

    ART. 67
    (1) Fermierii înregistraţi în sistemul de administrare a cotelor de lapte până la data de 1 aprilie 2015 care au obţinut dreptul la prima ANTZ pentru schema prevăzută la art. 60 lit. a), într-un an anterior anului de cerere, pot solicita acest drept şi beneficia de primă doar pentru cantitatea şi pe exploataţia cu cod ANSVSA pentru care au obţinut acest drept.
    (2) Fermierii neînregistraţi în sistemul de administrare a cotelor de lapte până la data de 1 aprilie 2015 care au obţinut dreptul la prima ANTZ pentru schema prevăzută la art. 60 lit. a), într-un an anterior anului de cerere, pot solicita acest drept şi beneficia de primă doar pentru perioada de referinţă, cantitatea şi exploataţia cu cod ANSVSA pentru care au obţinut acest drept, fără a mai prezenta documentele specifice prevăzute la art. 66 alin. (1)
    (3) Solicitanţii care au obţinut un drept la primă în anii anteriori pentru ANTZ - specia bovine, prevăzut la art. 60 lit. b), pot solicita acest drept doar pentru efectivul de animale pentru care au obţinut dreptul, fără a mai depune documentele specifice prevăzute la art.66 alin. (2).

    ART. 68
    (1) Dreptul la primă, obţinut în anii anteriori, pentru schema prevăzută la art. 60 lit. a) poate fi cedat în aceeaşi exploataţie cu cod ANSVSA, cu condiţia respectării cumulative a condiţiilor de eligibilitate, pentru următoarele cazuri:
    a) între soţi;
    b) în urma schimbării formei de organizare a persoanei fizice;
    c) în urma moştenirii exploataţiei cu cod ANSVSA.

    (2) Documentele care însoţesc cererea unică de plată pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) sunt, după caz:
    a) copie de pe certificatul de căsătorie şi declaraţia pe propria răspundere a soţului care cedează dreptul la primă;
    b) copie de pe certificatul de înregistrare/radiere şi de pe documentul notarial de cedare a dreptului la primă, cu excepţia schimbării formei de organizare din PF în PFA/II/IF;
    c) copie de pe certificatul de moştenitor, certificatul de calitate de moştenitor sau copie a anexei nr. 24 de la starea civilă a unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi copie de pe documentul notarial de cedare a dreptului la primă, dacă sunt mai mulţi moştenitori, pentru cazul prevăzut la alin. (1) lit. c).

    (3) Dreptul la primă obţinut în anii anteriori pentru schema prevăzută la art. 60 lit. b) poate fi cedat în aceeaşi exploataţie cu cod ANSVSA, cu condiţia respectării cumulative a condiţiilor de eligibilitate, pentru următoarele cazuri:
    a) între soţi;
    b) în urma schimbării formei de organizare a persoanei fizice;
    c) în urma donării/vânzării exploataţiei cu cod ANSVSA şi/sau donării/vânzării animalelor purtătoare de primă;
    d) în urma moştenirii exploataţiei cu cod ANSVSA.

    (4) Documentele care însoţesc cererea unică de plată pentru situaţiile prevăzute la alin. (3) sunt:
    a) copie de pe certificatul de căsătorie şi declaraţia pe propria răspundere a soţului/soţiei care cedează dreptul la primă, pentru cazul prevăzut la alin. (3) lit. a);
    b) copie de pe certificatul de înregistrare/radiere, precum şi de pe documentul notarial de cedare a dreptului la primă, cu excepţia schimbării formei de organizare din PF în PFA/II/IF, pentru cazul prevăzut la alin. (3) lit. b);
    c) copie de pe documentul notarial de cedare a dreptului la primă, pentru cazul prevăzut la alin. (3) lit. c);
    d) copie de pe certificatul de moştenitor, certificatul de calitate de moştenitor sau copie a anexei nr. 24 de la starea civilă a unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi copie de pe documentul notarial de cedare a dreptului la primă, dacă sunt mai mulţi moştenitori, pentru cazul prevăzut la alin. (3) lit. d).

    (5) Dreptul la primă obţinut în anii anteriori, pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, prevăzută la art. 60 lit. b), poate fi cedat, pe baza unei declaraţii notariale, unei alte persoane, în altă exploataţie cu cod ANSVSA, înfiinţată ulterior datei de referinţă pentru care a fost stabilit dreptul la primă, în urma preluării integrale a animalelor purtătoare de primă, cu condiţia respectării cumulative a condiţiilor de eligibilitate, pentru exploataţiile nou-înfiinţate.
    (6) Dreptul la primă obţinut în anii anteriori, pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, prevăzută la art. 60 lit. b), în cazul persoanelor juridice, poate fi cedat unei alte persoane juridice sau aceleiaşi persoane juridice rezultate dintr-o reorganizare, cu excepţia divizării, atestată prin certificatul constatator de la ONRC, în altă exploataţie cu cod ANSVSA, înfiinţată ulterior datei de referinţă pentru care a fost stabilit dreptul la primă, în urma preluării integrale a animalelor purtătoare de primă, cu condiţia respectării cumulative a condiţiilor de eligibilitate, pentru exploataţiile nou-înfiinţate.
    (7) Documentele care însoţesc cererea unică de plată pentru situaţia prevăzută la alin. (5) sunt:
    a) copie de pe declaraţie/declaraţii notariale de cedare a dreptului la primă obţinut în anii anteriori; sau
    b) copie de pe certificatul de moştenitor, certificatul de calitate de moştenitor sau copie a anexei nr. 24 de la starea civilă a unităţilor administrativ-teritoriale, însoţite de copiile declaraţiilor de cedare a dreptului la primă din partea celorlalţi moştenitori, în cazul în care există mai mulţi moştenitori.


    ART. 69
    Pentru cererile unice de plată depuse în termen şi în perioada cu penalizări, data-limită privind îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate şi, respectiv, cea a începerii perioadei de reţinere este data-limită de depunere a cererii unice de plată fără penalizări.

    ART. 70
    (1) Pentru stabilirea sumelor cuvenite, APIA efectuează:
    a) pentru schema prevăzută la art. 60 lit. a) şi b) - controale administrative, conform manualelor/ghidurilor de procedură, elaborate şi aprobate prin decizie a directorului general al APIA şi avizate de către direcţia de specialitate din MADR;
    b) pentru schema prevăzută la art. 60 lit. c) - controale administrative şi controale la faţa locului, conform manualelor/ghidurilor de procedură, elaborate şi aprobate prin decizie a directorului general al APIA şi avizate de către direcţia de specialitate din MADR.

    (2) APIA verifică administrativ, în baza naţională de date a Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, conform procedurii elaborate, îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate prevăzute la art. 61 alin. (1) lit. a), art. 62 alin. (1) lit. a), art. 63 alin. (1), art. 64 alin. (1) şi art. 65 alin. (1) lit. a)-c) şi alin. (2).

    CAP. X
    Sprijin cuplat în sectorul zootehnic
    ART. 71
    În sectorul zootehnic se acordă sprijin cuplat, denumit în continuare SCZ, aşa cum este prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. e) din ordonanţă.

    ART. 72
    SCZ se acordă fermierilor activi, crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, şi crescătorilor de viermi de mătase, în funcţie de efectivul de animale determinate/kg gogoşi crude determinate de beneficiar, din următoarele categorii:
    a) bivoliţe de lapte;
    b) ovine;
    c) caprine;
    d) taurine de carne;
    e) vaci de lapte;
    f) viermi de mătase.


    ART. 73
    SCZ pentru creşterea bivoliţelor de lapte prevăzut la art. 72 lit. a) se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
    a) solicită SCZ pentru un efectiv de maximum 100 de capete de bivoliţe de lapte inclusiv pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA;
    b) solicitanţii cu un efectiv mai mare de 100 de capete de bivoliţe de lapte beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 100 de capete de bivoliţe de lapte;
    c) bivoliţele de lapte pentru care se solicită SCZ trebuie menţinute în exploataţia/exploataţiile cu cod ANSVSA menţionate în cerere, pe o perioadă de reţinere de 6 luni de la data-limită de depunere fără penalizări a cererii unice de plată;
    d) efectivul de animale pentru care se solicită SCZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data depunerii cererii unice de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reţinere, potrivit prevederilor art. 53 alin. (4) paragraful al doilea lit. a) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la regulamentul menţionat, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 639/2014;
    e) să deţină registrul individual al exploataţiei cu cod ANSVSA, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000;
    f) bivoliţele de lapte pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară.


    ART. 74
    Sunt eligibile la plată inclusiv animalele care până la finalul perioadei de 6 luni, prevăzută la art. 73 lit. c), au intrat, respectiv au ieşit în/din exploataţiile cu cod ANSVSA deţinute de acelaşi beneficiar sau în/din exploataţiile asociaţiilor/ cooperativelor/grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat.

    ART. 75
    (1) SCZ pentru ovine se solicită de către fermierii activi pentru un efectiv cuprins între 150 şi 500 de capete de femele ovine şi/sau berbeci, inclusiv pe beneficiar, cu excepţia celor din UAT-urile din zona montană definită în anexa 8.2 „Lista zonelor eligibile M10, M11, M13“ a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, aprobat prin Decizia Comisiei C (2015)3508/26.05.2015 publicată pe site-ul www.madr.ro, „Informare Măsuri de Mediu şi Climă PNDR 2014-2020“, „Ghid-informativ-MMC-zone eligibile.xlsx“, pentru care se solicită SCZ pentru un efectiv cuprins între 60 şi 500 de capete femele ovine şi/sau berbeci inclusiv pe beneficiar, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
    a) animalele din exploataţie pentru care beneficiarul solicită SCZ au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de solicitare;
    b) animalele din exploataţie pentru care beneficiarul solicită SCZ au vârsta de maximum 8 ani la femele, respectiv 6 ani la berbeci, la data-limită de depunere a cererii unice de plată fără penalizări;
    c) efectivul de animale pentru care se solicită SCZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data depunerii cererii unice de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reţinere, potrivit prevederilor art. 53 alin. (4) paragraful al doilea lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 639/2014;
    d) să deţină registrul individual al exploataţiei completat în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 21/2004;
    e) animalele pentru care se solicită SCZ trebuie să fie menţinute pe o perioadă de reţinere de 100 de zile de la datalimită de depunere a cererii unice de plată fără penalizări, în exploataţia/exploataţiile cu cod ANSVSA menţionată/ menţionate în cerere;
    f) berbecii pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscrişi în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală;
    g) efectivul de femele ovine înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară, pentru care se solicită SCZ, respectă raportul de sexe de minimum un berbec înscris în registrul genealogic al aceleiaşi rase, secţiunea principală, la 35 de femele ovine;
    h) efectivul de femele ovine neînscrise şi neînregistrate întrun registru genealogic pentru care se solicită SCZ respectă raportul de sexe de minimum un berbec cu certificat de origine la 35 de femele ovine.

    (2) Solicitanţii cu un efectiv mai mare de 500 de capete femele ovine şi/sau berbeci beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 500 de capete femele ovine şi/sau berbeci.

    ART. 76
    Sunt eligibile la plată inclusiv animalele care până la finalul perioadei de 100 de zile, prevăzută la art. 75 alin. (1) lit. e), au intrat, respectiv au ieşit în/din exploataţiile cu cod ANSVSA deţinute de acelaşi beneficiar sau în/din exploataţiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat.

    ART. 77
    SCZ pentru creşterea caprinelor prevăzut la art. 72 lit. c) se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
    a) solicită SCZ pentru un efectiv de minimum 50 şi maximum 500 de capete de femele caprine şi/sau ţapi de reproducţie, inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA, care au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de solicitare a SCZ;
    b) solicitanţii cu un efectiv mai mare de 500 de capete de femele caprine şi/sau ţapi de reproducţie beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 500 de capete de femele caprine şi/sau ţapi de reproducţie;
    c) femelele caprine şi/sau ţapii de reproducţie din exploataţia cu cod ANSVSA pentru care beneficiarul solicită SCZ să aibă vârsta de maximum 8 ani femelele şi, respectiv, 6 ani ţapii de reproducţie la data-limită de depunere a cererii unice de plată fără penalizări;
    d) efectivul de animale pentru care se solicită SCZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data depunerii cererii unice de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reţinere, potrivit prevederilor art. 53 alin. (4) paragraful al doilea lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 639/2014;
    e) să deţină registrul individual al exploataţiei cu cod ANSVSA completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 21/2004;
    f) femelele caprine şi/sau ţapii de reproducţie pentru care se solicită SCZ trebuie să fie menţinute/menţinuţi, pe o perioadă de reţinere de 100 de zile de la data-limită de depunere fără penalizări a cererilor unice de plată, în exploataţia/exploataţiile cu cod ANSVSA menţionată/menţionate în cerere;
    g) ţapii pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscrişi în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală;
    h) efectivul de femele caprine înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară, pentru care se solicită SCZ, respectă raportul de sexe de minimum un ţap înscris în registrul genealogic al aceleiaşi rase, secţiunea principală, la 35 de femele caprine;
    i) efectivul de femele caprine neînscrise şi neînregistrate întrun registru genealogic, pentru care se solicită SCZ, respectă raportul de sexe de minimum un ţap cu certificat de origine la 35 de femele caprine.


    ART. 78
    Sunt eligibile la plată inclusiv animalele care până la finalul perioadei de 100 de zile, prevăzută la art. 77 lit. f), au intrat, respectiv au ieşit în/din exploataţiile cu cod ANSVSA deţinute de acelaşi beneficiar sau în/din exploataţiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat.

    ART. 79
    (1) SCZ pentru creşterea taurinelor de carne prevăzut la art. 72 lit. d) se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
    a) solicită SCZ pentru un efectiv de animale de minimum 10 şi maximum 250 de capete taurine de carne, inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA, constituit, după caz, din:
    (i) vaci de carne care nu au beneficiat de schema prevăzută la art. 80 în anii anteriori; şi/sau
    (ii) tauri de carne;

    b) solicitanţii cu un efectiv mai mare de 250 de capete taurine de carne beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 250 de capete taurine de carne;
    c) animalele din exploataţia cu cod ANSVSA pentru care beneficiarul solicită SCZ să aibă vârsta de maximum 12 ani vacile de carne, respectiv maximum 6 ani taurii de carne, la termenul-limită de depunere a cererilor unice fără penalizări;
    d) efectivul de animale pentru care se solicită SCZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data depunerii cererii unice de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reţinere, potrivit prevederilor art. 53 alin. (4) paragraful al doilea lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 639/2014;
    e) să deţină registrul individual al exploataţiei cu cod ANSVSA completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000;
    f) animalele pentru care se solicită SCZ să fie menţinute, pe o perioadă de reţinere de 6 luni de la data-limită de depunere fără penalizări a cererii unice de plată, în exploataţia/exploataţiile cu cod ANSVSA menţionate în cerere;
    g) vacile de carne pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară, iar taurii de carne pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscrişi în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală;
    h) animalele beneficiază anual de sprijinul cuplat în zootehnie.

    (2) Sunt eligibile la plată inclusiv animalele care până la finalul perioadei de 6 luni, prevăzută la alin. (1) lit. f), au intrat, respectiv au ieşit în/din exploataţiile cu cod ANSVSA deţinute de acelaşi beneficiar sau în/din exploataţiile asociaţiilor/ cooperativelor/grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat.
    (3) Pentru categoria taurine de carne sunt eligibile rasele cuprinse în lista cu rasele de taurine de carne prevăzută în anexa nr. 8.

    ART. 80
    SCZ pentru vacile de lapte, prevăzut la art. 72 lit. e), se solicită de către fermierii activi pentru un efectiv cuprins între 10 şi 250 de capete vaci de lapte, inclusiv, pe beneficiar, cu excepţia celor din UAT-urile din zona montană definită în anexa 8.2 „Lista zonelor eligibile M10, M11, M13“ a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, aprobat prin Decizia Comisiei C (2015)3.508/26.05.2015, publicată pe site-ul www.madr.ro, „Informare Măsuri de Mediu şi Climă PNDR 2014-2020“, „Ghid-informativ-MMC-zone eligibile.xlsx“, pentru care se solicită SCZ pentru un efectiv cuprins între 5 şi 250 de capete vaci de lapte, inclusiv, pe beneficiar, care nu au beneficiat de schema prevăzută la art. 79, în anii anteriori, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
    a) solicită SCZ pentru un efectiv de minimum 5 capete vaci de lapte sau minimum 10 capete vaci de lapte, în funcţie de zonă, şi maximum 250 de capete vaci de lapte care nu au beneficiat de schema prevăzută la art. 79, în anii anteriori, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA;
    b) vacile de lapte din exploataţia cu cod ANSVSA pentru care beneficiarul solicită SCZ îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
    (i) să aibă vârsta de maximum 10 ani la data-limită de depunere a cererii unice de plată fără penalizări;
    (ii) să fie înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară;
    (iii) să fie menţinute, pe o perioadă de reţinere de 6 luni de la data-limită de depunere fără penalizări a cererii unice de plată, în exploataţia/exploataţiile cu cod ANSVSA menţionate în cerere;
    (iv) efectivul de animale pentru care se solicită SCZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data depunerii cererii unice de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reţinere, potrivit prevederilor art. 53 alin. (4) paragraful al doilea lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 639/2014;

    c) să aibă încheiat un contract pe o perioadă de minimum 6 luni, valabil la data depunerii cererii unice de plată, cu un prim-cumpărător şi cel puţin un document fiscal care să ateste livrarea laptelui sau, în cazul în care producătorul deţine unitate proprie de procesare a laptelui, să deţină copie de pe cel puţin un aviz de însoţire a mărfii şi de pe o notă de intrare-recepţie care atestă livrarea laptelui la unitatea proprie de procesare, precum şi copie de pe certificatul constatator emis de ONRC din care să reiasă obiectul de activitate, respectiv procesare lapte, sau în cazul vânzărilor directe să deţină carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol/dispoziţie de încasare a valorii aferente laptelui comercializat/factură care să ateste vânzarea laptelui sau a produselor lactate;
    d) să deţină registrul individual al exploataţiei cu cod ANSVSA completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000;
    e) solicitanţii cu un efectiv mai mare de 250 de capete vaci de lapte beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 250 de capete vaci de lapte.


    ART. 81
    Sunt eligibile la plată inclusiv animalele care până la finalul perioadei de 6 luni, prevăzută la art. 80 lit. b) pct. (iii), au intrat, respectiv au ieşit în/din exploataţiile cu cod ANSVSA deţinute de acelaşi beneficiar sau în/din exploataţiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat.

    ART. 82
    SCZ pentru viermi de mătase prevăzut la art. 72 lit. f) se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
    a) achiziţionează cutii de câte 10 grame de ouă de viermi de mătase/cutie de la unităţi autorizate sanitar veterinar, din care se obţin minimum 15 kg gogoşi crude mătase;
    b) să aibă încheiat un contract de livrare cu o unitate de procesare/operator din domeniu pentru minimum 15 kg gogoşi crude pentru fiecare cutie de 10 grame de ouă de viermi de mătase eclozionabile, în cazul procesării prin terţi. Unitatea de procesare/Operatorul din domeniu are ca obiect de activitate comerţul gogoşilor de mătase şi/sau pregătirea fibrelor şi filarea fibrelor textile şi/sau producţia de ţesături;
    c) SCZ se acordă pentru o producţie minimă de 15 kg gogoşi crude/cutie de ouă de viermi de mătase.


    ART. 83
    Pe lângă condiţiile de eligibilitate prevăzute la art. 73-82, solicitanţii SCZ trebuie să respecte normele de ecocondiţionalitate prevăzute la art. 93 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, pe întreaga exploataţie cu cod ANSVSA.

    ART. 84
    (1) Documentele specifice care însoţesc cererea unică de plată pentru schema prevăzută la art. 73 sunt:
    a) copia de pe paşaportul fiecărei bivoliţe de lapte pentru care se solicită SCZ;
    b) adeverinţa eliberată de asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei, prin care se confirmă înscrierea/înregistrarea bivoliţelor pentru care se solicită sprijin cuplat în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 9a.

    (2) Documentul specific pentru SCZ ovine/caprine care atestă condiţiile prevăzute la art. 75 alin. (1) lit. f), g) şi h) şi la art. 77 lit. g), h) şi i) este:
    a) adeverinţa eliberată de asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei, prin care se confirmă înscrierea berbecilor/ţapilor în registrul genealogic al rasei, înscrierea/înregistrarea oilor sau caprelor în registrul genealogic al rasei, pentru care se solicită SCZ, şi respectarea raportului de sexe de minimum un berbec/ţap înscris în registrul genealogic al aceleiaşi rase, secţiunea principală, la 35 de femele ovine/caprine, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 9b partea A; şi/sau
    b) adeverinţa eliberată de biroul judeţean/oficiul pentru zootehnie judeţean, prin care se confirmă respectarea raportului de sexe de minimum un berbec/ţap cu certificat de origine la 35 de femele ovine/caprine neînscrise şi neînregistrate într-un registru genealogic, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 9b partea B.

    (3) Documentele specifice care însoţesc cererea unică de plată pentru schema prevăzută la art. 79 sunt:
    a) copie de pe paşaportul fiecărui animal pentru care se solicită SCZ;
    b) adeverinţa eliberată de agenţia/asociaţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei, prin care se confirmă înscrierea/înregistrarea vacilor de carne în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară, şi înscrierea taurilor de carne în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 9c.

    (4) Documentele specifice care însoţesc cererea unică de plată pentru schema prevăzută la art. 80 sunt:
    a) copie de pe paşaportul fiecărei vaci de lapte pentru care se solicită SCZ;
    b) adeverinţa eliberată de asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară, prin care se confirmă înscrierea/înregistrarea vacilor de lapte, după caz, pentru care se solicită SCZ, în registrul genealogic al rasei, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 9d ;
    c) pentru livrarea sau vânzarea directă a laptelui şi produselor lactate:
    (i) copie de pe cel puţin un contract cu un prim-cumpărător, valabil pe o perioadă de minimum 6 luni, însoţită de copii de pe cel puţin o factură sau de pe cel puţin o filă din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol pentru producătorul care efectuează livrare de lapte;
    (ii) copie de pe fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol pentru producătorul persoană fizică ce efectuează vânzare directă a laptelui şi a produselor lactate;
    (iii) copie de pe avizul de însoţire a mărfii şi de pe dispoziţia de încasare a valorii aferente laptelui comercializat pentru producătorul care efectuează vânzarea directă a laptelui prin automatele de lapte, indiferent de forma de organizare juridică;
    (iv) copie de pe factura/bonuri fiscale de vânzare directă a laptelui şi a produselor lactate pentru PFA, II, IF şi SC;
    (v) copie de pe cel puţin un aviz de însoţire a mărfii care atestă livrarea şi de pe o notă de intrare-recepţie în unitatea de procesare din care rezultă livrarea şi recepţia laptelui la unitatea proprie de procesare, precum şi copie de pe certificatul constatator emis de ONRC din care să reiasă obiectul de activitate, respectiv procesare lapte;


    (5) Documentul specific care însoţeşte cererea unică de plată pentru schema prevăzută la art. 82 este copia contractului de livrare cu o/un unitate de procesare/operator din domeniu, în cazul procesării prin terţi.
    (6) Documentele specifice care se prezintă până la data de 1 decembrie a anului de cerere pentru schema prevăzută la art. 82 sunt:
    a) factura de achiziţie a cutiilor cu ouă de viermi de mătase/documente contabile interne din care să reiasă cantitatea totală de ouă de viermi de mătase produse şi cantitatea de ouă de viermi de mătase transformate în gogoşi crude de mătase din cantitatea totală; şi
    b) factura de vânzare a gogoşilor crude de mătase către procesator/operator sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice. În situaţia în care fermierul are şi calitatea de procesator, acesta face dovada procesării producţiei proprii de gogoşi crude de mătase în unitatea proprie, prin documente contabile interne.

    (7) Pentru cererile unice de plată depuse în termen şi în perioada cu penalizări, data-limită privind îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate şi, respectiv, cea a începerii perioadei de reţinere este data-limită de depunere a cererii unice de plată fără penalizări.

    ART. 85
    (1) Pentru stabilirea sumelor cuvenite, pentru schemele prevăzute la art. 72, APIA efectuează controale administrative şi controale la faţa locului, conform manualelor/ghidurilor de procedură elaborate şi aprobate prin decizie a directorului general al APIA şi avizate de către direcţia de specialitate din MADR.
    (2) APIA verifică administrativ, în baza naţională de date a ANSVSA, conform procedurii elaborate, îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate prevăzute la art. 73 lit. a), c) şi d), art. 74, art. 75 alin. (1) lit. a), b), c) şi e), art. 76, art. 77 lit. a), c), d) şi f), art. 78, art. 79 alin. (1) lit. a), c), d) şi f) şi alin. (2), art. 80 lit. a) şi lit. b) pct. (i), (iii) şi (iv) şi art. 81.
    (3) Condiţiile de eligibilitate prevăzute la art. 75 alin. (1) lit. f), g) şi h) şi la art. 77 lit. g), h) şi i) trebuie să fie îndeplinite până în data de 1 septembrie a anului de cerere şi documentul specific care atestă îndeplinirea acestora se ataşează la cererea unică de plată tot până în data de 1 septembrie a anului de cerere.

    ART. 86
    Animalul solicitat în cererea unică de plată pentru SCZ supus unei circumstanţe naturale, care se notifică la APIA în maximum 10 zile lucrătoare de la data evenimentului, poate fi înlocuit cu alt animal, existent în exploataţia cu cod ANSVSA până la data notificării, fără pierderea dreptului la plata sprijinului, în următoarele condiţii:
    a) beneficiarul să nu fi fost informat de APIA în privinţa unei neconformităţi din cererea unică de plată;
    b) beneficiarul să nu fi fost informat cu privire la intenţia APIA de a efectua un control la faţa locului;
    c) animalul care înlocuieşte animalul cu circumstanţă naturală trebuie să îndeplinească toate condiţiile de acordare la data notificării către APIA a cazului de circumstanţă naturală;
    d) beneficiarul trebuie să depună documentaţia specifică pentru animalul care înlocuieşte animalul cu circumstanţă naturală;
    e) animalul care înlocuieşte animalul cu circumstanţă naturală nu poate fi înlocuit la rândul său.


    CAP. XI
    Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu
    ART. 87
    Diversificarea culturilor prevăzută la art. 19 alin. (1) din ordonanţă presupune următoarele:
    a) în sensul art. 19 alin. (1), suprafeţele la care se face referire înseamnă suprafaţa totală de teren arabil a exploataţiei;
    b) perioada care trebuie luată în considerare pentru calcularea proporţiilor privind diversificarea culturilor prevăzute în art. 19 alin. (1) lit. a), b) şi c) din ordonanţă este mai-septembrie a anului de cerere;
    c) în totalul terenurilor arabile ale exploataţiei, fiecare hectar este luat în calcul doar o singură dată într-un an de cerere în scopul calculării proporţiilor diferitelor culturi, inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha;
    d) pentru calcularea proporţiilor diferitelor culturi, suprafaţa acoperită de o cultură poate include elemente de peisaj care fac parte din suprafaţa eligibilă în conformitate cu art. 17;
    e) în cazul suprafeţelor ocupate de culturi mixte se consideră că suprafaţa este acoperită doar cu cultura preponderentă;
    f) suprafeţele pe care se seamănă un amestec de seminţe, indiferent de speciile incluse în amestec, sunt considerate acoperite cu o singură cultură.


    ART. 88
    (1) În sensul art. 20 din ordonanţă, proporţia pajiştilor permanente se determină astfel:
    a) suprafeţele declarate de fermierii care participă la schema pentru micii fermieri prevăzută la cap. IX din ordonanţă, precum şi unităţile unei exploataţii care sunt utilizate pentru producţia ecologică în conformitate cu art. 11 referitor la Norme generale aplicabile producţiei agricole din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.092/91 nu se includ în proporţia suprafeţelor cu pajişti permanente în totalul suprafeţei agricole şi în procentajul de referinţă menţionat la art. 20 lit. b) din ordonanţă;
    b) proporţia de referinţă stabilită în 2015 se determină prin împărţirea „suprafeţei de pajişti permanente“ la „suprafaţa agricolă totală“.

    (2) Proporţia de pajişti permanente se stabileşte în fiecare an pe baza suprafeţelor declarate de fermierii care fac obiectul obligaţiei de a aplica practicile agricole benefice pentru climă şi mediu pentru anul în cauză în conformitate cu art. 72 alin. (1) primul paragraf lit. (a) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013.
    (3) Obligaţia menţinerii proporţiei de pajişti permanente se aplică la nivel naţional astfel încât aceasta să nu scadă cu mai mult de 5% din proporţia de referinţă.

    ART. 89
    (1) Limita care trebuie utilizată în scopul evaluării menţinerii zonelor de pajişti permanente în termeni absoluţi, în sensul art. 45 alin. (3) paragraful al doilea din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, va consta în suprafaţa corespunzătoare a 0,5% din suprafaţa zonelor de pajişti permanente stabilite în conformitate cu art. 45 alin. (2) lit. (a) din acelaşi regulament.
    (2) Dacă se constată că proporţia menţionată la art. 45 alin. (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 a scăzut cu mai mult de 5% din proporţia menţionată la acelaşi articol, se prevede obligaţia reconversiei suprafeţelor în zone cu pajişti permanente şi norme pentru evitarea unor noi conversii de zone cu pajişti permanente.

    ART. 90
    (1) În cazul nerespectării obligaţiei privind menţinerea suprafeţelor cu pajişti permanente sensibile din punctul de vedere al mediului, se adoptă următoarele măsuri:
    a) dacă un fermier a convertit sau a arat o pajişte permanentă care face obiectul interdicţiei prevăzute la art. 20 lit. a) din ordonanţă, reconvertirea suprafeţei convertite/arate este obligatorie;
    b) imediat după constatarea încălcării, fermierul este informat de către APIA în privinţa obligaţiei de reconversie şi a datei înaintea căreia trebuie respectată obligaţia respectivă. Data în cauză trebuie să fie cel târziu data depunerii cererii unice de plată pentru anul de cerere următor.

    (2) Prin derogare de la art. 2 alin. (1) lit. h) din ordonanţă, terenul care face obiectul reconversiei este considerat pajişte permanentă începând din prima zi a reconversiei şi face obiectul interdicţiei prevăzute la art. 20 lit. a) din ordonanţă.

    ART. 91
    (1) În sensul art. 21 din ordonanţă, zonele de interes ecologic sunt prevăzute în anexa nr. 10.
    (2) Elementele de peisaj declarate de fermier sunt prevăzute în anexa nr. 10 şi reprezintă acele elemente situate în interiorul sau adiacent parcelei de teren arabil declarată de către fermier.
    (3) Suprafaţa care urmează a fi calificată drept zonă de interes ecologic se calculează astfel:
    a) în ceea ce priveşte gardurile vii, fâşiile împădurite, arborii în aliniament şi rigolele, suprafaţa se calculează până la o lăţime maximă de 10 metri;
    b) în ceea ce priveşte pâlcurile arbustive din zona de câmpie, inclusiv arborii în grup şi iazurile, suprafaţa se calculează până la o dimensiune maximă de 0,3 hectare.

    (4) Zonele-tampon sunt suprafeţele de teren arabil înierbat sau cultivate cu plante graminee perene sau cu plante leguminoase perene. Zonele-tampon includ şi benzile-tampon sau fâşiile de protecţie aflate de-a lungul cursurilor de apă protejate prin standardul privind bunele condiţii agricole şi de mediu GAEC 1 şi prin cerinţele legale în materie de gestionare SMR 1 şi SMR 10, prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013. Zonele-tampon situate în vecinătatea apelor de suprafaţă sau a captărilor de apă potabilă trebuie să respecte cerinţa privind interzicerea aplicării pesticidelor şi a fertilizanţilor. În cazul zonelor-tampon de-a lungul cursurilor de apă, vegetaţia riverană este inclusă în scopul calculării zonei de interes ecologic. În cazul zonelor-tampon şi al marginilor de câmp care diferă de cele prevăzute sau protejate prin GAEC 1, SMR 1 şi SMR 10, suprafaţa care urmează a fi calificată drept zonă de interes ecologic se calculează până la o lăţime maximă de 20 metri. În zonele-tampon şi pe marginile de câmp nu trebuie să existe nicio producţie agricolă. În zonele-tampon şi pe marginile de câmp se permite păşunatul sau tăierea ierbii în sensul art. 4 alin. (1) lit. (c) punctele (ii) şi (iii) din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, cu modificările şi completările ulterioare, cu condiţia să poată fi în continuare distinse de terenul agricol adiacent. Detaliile privind zonele-tampon şi marginile de câmp sunt prevăzute în anexa nr. 10.
    (5) Elementele de peisaj şi zonele-tampon/marginile de câmp sunt considerate adiacente terenului arabil în cazul în care o astfel de zonă-tampon sau margine de câmp sau un astfel de element de peisaj este adiacent(ă) terenului arabil sau unei zone de interes ecologic direct adiacentă terenului arabil al unei exploataţii.
    (6) Zonele cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie declarate zone de interes ecologic sunt considerate doar cele cultivate cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie indigene, respectiv: salcie (Salix spp.), plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha. Ciclul maxim de recoltă, cerinţele privind utilizarea îngrăşămintelor minerale şi a produselor de protecţia plantelor sunt prevăzute în anexa nr. 11.
    (7) Zonele împădurite sunt suprafeţe de teren împădurite:
    a) prin măsura 221 „Prima împădurire a terenurilor agricole“ din cadrul PNDR 2007-2013;
    b) prin submăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite“ din cadrul PNDR 2014-2020;
    c) în temeiul unei scheme naţionale ale cărei condiţii respectă dispoziţiile art. 22 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013.

    (8) Pentru recunoaşterea ca zonă de interes ecologic a suprafeţei împădurite conform alin. (7) lit. c), fermierul depune la APIA, nu mai târziu de data-limită de depunere a cererilor unice de plată, documentul care confirmă împădurirea suprafeţei printr-o schemă finanţată din fonduri europene sau din bugetul de stat, emis de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură/structurile subordonate acesteia, respectiv documentaţia tehnico-economică şi procesul-verbal de recepţie.
    (9) Zonele cu strat vegetal sunt suprafeţele arabile cultivate cu amestecurile de specii de culturi incluse în anexa nr. 12, care nu participă la calculul diversificării culturilor şi care asigură acoperirea solului pe o perioadă de cel puţin 8 săptămâni de la data răsăririi. Înfiinţarea stratului vegetal ca zonă de interes ecologic se face după recoltarea culturii principale declarate în anul de cerere. Fermierii notifică la APIA data răsăririi stratului vegetal. Proporţia dintre cele două specii din cadrul unui amestec de specii de culturi se stabileşte de către fermier, astfel încât ambele specii să fie identificate la controlul pe teren care se efectuează de APIA. Perioada de însămânţare a stratului vegetal este 1 iulie-1 octombrie. Zonele acoperite cu strat vegetal nu includ zonele acoperite de culturi de iarnă semănate în mod normal în vederea recoltării sau a păşunatului şi nici culturile înfiinţate pentru pachetele 4 şi 7 ale măsurii 10 „Agromediu şi climă“ din PNDR 2014-2020, aflate în derulare. Zonele cu strat vegetal participă la respectarea GAEC 4 şi se pot înfiinţa inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha. Parcelele pentru care fermierii nu au notificat răsărirea stratului vegetal nu sunt luate în considerare ca zone de interes ecologic.
    (10) Desfiinţarea stratului vegetal se realizează prin distrugere mecanică.
    (11) Pentru efectuarea plăţii pentru practicile agricole benefice pentru climă şi mediu, conform art. 1 pct. 1 din Regulamentul (UE) nr. 2.333/2015, fermierul poate să modifice utilizarea parcelelor agricole în ceea ce priveşte zonele acoperite de strat vegetal prin schimbarea amplasamentului parcelei agricole sau schimbarea amestecului de specii de culturi pentru strat vegetal ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile, fără a modifica procentul zonelor acoperite de strat vegetal declarat, iar amestecul de specii de culturi pentru strat vegetal să fie cuprins în anexa nr. 12.
    (12) Fermierul are obligaţia să notifice APIA asupra modificărilor de la alin. (11) până la data de 15 octombrie a anului de cerere.
    (13) Dacă APIA a informat fermierul cu privire la eventualele neconformităţi din cererea unică de plată sau intenţia de a efectua un control pe teren sau dacă în cadrul controlului pe teren se constată neconformităţi, modificările solicitate de fermier în conformitate cu alin. (11) nu sunt acceptate pentru parcelele agricole la care se referă neconformitatea.
    (14) Culturile fixatoare de azot sunt prevăzute în anexa nr. 13. Aceste culturi trebuie să fie prezente pe teren pe toată perioada lor de vegetaţie, sunt considerate culturi principale şi participă la calculul diversificării culturilor, inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha. Fermierii trebuie să respecte măsurile Codului de bune practici agricole în vigoare, referitoare la poluarea cu azot.
    (15) Un fermier poate declara aceeaşi zonă sau acelaşi element de peisaj o singură dată într-un an de cerere în scopul respectării cerinţei referitoare la zonele de interes ecologic.
    (16) Zonele de interes ecologic care nu sunt niciodată la dispoziţia fermierului sunt zonele de interes ecologic situate pe suprafeţele prevăzute la art. 12 alin. (5) lit. c)-e), g)-j) şi o).
    (17) În sensul aplicării art. 19 alin. (1) lit. c),alin. (3) lit. b) şi c) şi a art. 21 alin. (5) lit. a) şi b) din ordonanţă, Lista categoriilor/ culturilor care se iau în calcul pentru excepţiile de la aplicarea practicilor agricole benefice pentru climă şi mediu (pajişti permanente, culturi utilizate pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee, culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de producţie şi culturi de leguminoase) este prevăzută în anexa nr. 14.
    (18) Pe zonele declarate de către fermieri ca zone de interes ecologic cultivate cu culturi fixatoare de azot prevăzute în anexa nr. 13 sau cu strat vegetal prevăzute în anexa nr. 12 se interzice utilizarea produselor pentru protecţia plantelor, după cum urmează:
    a) pe zonele cu culturi fixatoare de azot declarate de către fermieri ca zone de interes ecologic, în perioada care începe la semănat şi se termină după recoltare. Fac excepţie zonele cultivate cu culturi perene:
    (i) însămânţate în anul sau anii care precedă anul în care parcela este considerată zonă de interes ecologic, pentru care perioada de interdicţie începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie, sau după desfiinţarea culturii, dacă această activitate are loc în anul calendaristic al cererii de ajutor;
    (ii) însămânţate în anul în care parcela este considerată zonă de interes ecologic, pentru care perioada de interdicţie începe la semănat şi se încheie la 31 decembrie;

    b) pe zonele cu strat vegetal declarate de către fermieri ca zone de interes ecologic, în perioada care începe la semănat şi se încheie după intervalul minim de 8 săptămâni în care plantele asigură acoperirea solului.

    (19) Pe suprafeţele declarate de către fermieri ca zone de interes ecologic, cultivate cu Miscanthus, se interzice:
    a) utilizarea produselor pentru protecţia plantelor, cu excepţia primului an în care se înfiinţează cultura;
    b) utilizarea îngrăşămintelor minerale, fără nicio excepţie.


    ART. 92
    În sensul prezentului capitol, în cazul în care aceeaşi suprafaţă este determinată pentru mai multe practici agricole benefice pentru climă şi mediu, menţionate la art. 18 alin. (1) din ordonanţă, suprafaţa respectivă este luată în considerare separat pentru fiecare dintre aceste practici în vederea calculării plăţii pentru practicile agricole benefice pentru climă şi mediu.

    CAP. XII
    Accesul persoanelor juridice la plata pentru tinerii fermieri
    ART. 93
    (1) În sensul art. 23 alin. (2) lit. a) din ordonanţă, cei cinci ani în care un fermier poate primi plata în cadrul schemei pentru tinerii fermieri se determină astfel:
    a) în cazul în care tânărul fermier se stabileşte la conducerea exploataţiei înainte de data-limită de depunere a cererii unice de plată fără penalizări, poate solicita plata pentru tinerii fermieri pentru cinci ani, începând cu anul curent de cerere;
    b) în cazul în care tânărul fermier se stabileşte la conducerea exploataţiei prin transfer de exploataţie de la un alt fermier care a depus cerere unică de plată în anul de cerere precedent, până la data-limită de depunere a cererii unice de plată din anul curent, cererea pentru anul curent se depune de către cedentul exploataţiei şi apoi, până la data-limită de depunere a cererilor unice de plată, se înregistrează la APIA formularul de transfer al exploataţiei către tânărul fermier;
    c) în cazul în care tânărul fermier se stabileşte la conducerea exploataţiei după data-limită de depunere a cererii unice de plată fără penalizări, poate solicita schema de plată pentru tinerii fermieri începând cu anul de cerere următor.

    (2) În sensul art. 23 alin. (2) lit. b) din ordonanţă, nu sunt eligibili la plata pentru tinerii fermieri solicitanţii care împlinesc vârsta de 41 de ani în cursul anului curent de cerere.
    (3) Sunt eligibili la plata pentru tinerii fermieri tinerii care se stabilesc pentru prima dată în exploataţii transferate acestora în cursul perioadei de depunere a cererilor unice de plată, până la data-limită de depunere. În acest caz cererea de plată depusă de cedentul exploataţiei rămâne valabilă şi trebuie să fie completată cu formularul de transfer de exploataţie. Anul în care s-a efectuat transferul de exploataţie în perioada de depunere a cererilor unice de plată reprezintă primul an de participare în schemă.
    (4) Indiferent de numărul şi forma de organizare a exploataţiilor pe care le administrează tânărul fermier, plata pentru tinerii fermieri se acordă pentru o singură exploataţie.
    (5) În cazul în care transferul de exploataţie se realizează între 2 tineri fermieri, chiar dacă suprafaţa rezultată în urma transferului depăşeşte plafonul de 60 ha, plata pentru tinerii fermieri se acordă pentru suprafaţa totală a exploataţiei rezultată în urma transferului, fără a depăşi plata pentru plafonul maxim de 60 ha.

    ART. 94
    (1) În sensul art. 23 alin. (4) lit. a) din ordonanţă, fermierul dovedeşte controlul efectiv şi durabil din punctul de vedere al deciziilor de gestionare, al beneficiilor şi al riscurilor financiare, astfel:
    a) este asociat unic sau asociat/acţionar majoritar în cadrul societăţii comerciale;
    b) este titular PFA, II/reprezentant legal în cazul IF;
    c) este titularul exploataţiei în calitate de persoană fizică.

    (2) Documentele prin care solicitanţii dovedesc controlul efectiv şi durabil din punctul de vedere al deciziilor de gestionare, al beneficiilor şi al riscurilor financiare sunt următoarele:
    a) registrul acţionariatului societăţii comerciale sau certificatul constatator eliberat de către ONRC, în cazul persoanelor juridice;
    b) certificatul de înregistrare la ONRC în cazul PFA, II, IF;
    c) statutul sau fişa postului prin care sunt stabilite atribuţiile administratorului societăţii comerciale, din care să rezulte că exercită managementul zilnic al persoanei juridice.


    ART. 95
    (1) Sunt eligibili fermierii activi persoane juridice, prevăzute la art. 23 alin. (4) din ordonanţă, dacă la capitalul sau la conducerea persoanei juridice participă cel puţin un tânăr cu vârsta de maximum 40 de ani, care exercită fie exclusiv, fie în comun cu alţi acţionari/asociaţi, persoane fizice sau juridice, controlul efectiv şi durabil pe termen lung în ceea ce priveşte deciziile în materie de management, beneficii şi riscuri financiare.
    (2) Dacă mai mulţi tineri fermieri, în sensul art. 23 alin. (4) din ordonanţă, au dobândit controlul asupra persoanei juridice la diferite momente, prima dobândire a controlului trebuie considerată momentul stabilirii menţionat la art. 23 alin. (2) şi (3) din ordonanţă.
    (3) Plata pentru tinerii fermieri nu se mai acordă dacă toţi tinerii fermieri care îndeplinesc criteriile prevăzute la art. 23 alin. (5) din ordonanţă şi la alin. (2) au încetat a mai exercita controlul asupra persoanei juridice.
    (4) În sensul prezentului articol:
    a) referirea la prima depunere a unei cereri de plată în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă de la art. 23 alin. (2) din ordonanţă trebuie înţeleasă ca o referire la prima depunere a unei cereri în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă de către persoana juridică în care controlul este exercitat de un tânăr fermier;
    b) fără a se aduce atingere dispoziţiilor de la art. 23 alin. (3) din ordonanţă, referirea la „instalare“ trebuie înţeleasă ca o referire la momentul din care tinerii fermieri preiau efectiv controlul asupra persoanei juridice.

    (5) Evaluarea controlului efectiv şi durabil pe termen lung în ceea ce priveşte deciziile în materie de management, beneficii şi riscuri financiare se face pe baza documentelor care atestă participarea nemijlocită la deciziile esenţiale ale persoanei juridice privind gestionarea afacerilor exploataţiei, de exemplu: achiziţionarea unui nou utilaj, stabilirea planului de culturi şi altele asemenea. Partenerii care nu iau decizii nu trebuie să fie consideraţi tineri fermieri întrucât nu participă la administrare.

    CAP. XIII
    Schema pentru micii fermieri
    ART. 96
    (1) Fermierii incluşi în schema de plată pentru micii fermieri prevăzută la capitolul IX - „Schema simplificată pentru micii fermieri“ din ordonanţă au următoarele obligaţii:
    a) să depună anual cererea unică de plată.

    (2) Fermierii incluşi în schema pentru micii fermieri pentru care cuantumul plăţilor directe depăşeşte 1.250 euro sunt notificaţi de către APIA privind excluderea din schema pentru micii fermieri după data de 15 iulie a anului de cerere. Fermierii pot opta pentru rămânerea în schema pentru micii fermieri, cu informarea APIA, în termen de 15 zile calendaristice de la data notificării.

    ART. 97
    (1) Beneficiarii care decid să se retragă din schema pentru micii fermieri informează APIA cu privire la retragerea lor, până la data de 15 iulie a anului de cerere, fără posibilitatea de a mai fi incluşi în această schemă de plată.
    (2) Fermierii care au informat APIA cu privire la retragerea lor din schema pentru micii fermieri şi fermierii care au fost excluşi din schemă primesc în continuare celelalte plăţi solicitate şi nu mai beneficiază de prevederile art. 28 alin. (1) lit. a) şi b) din ordonanţă.

    CAP. XIV
    Condiţii artificiale
    ART. 98
    (1) Se consideră condiţie artificială creată pentru a dovedi calitatea de fermier activ depunerea cererii unice de plată de către societăţile comerciale al căror acţionar majoritar este una dintre persoanele fizice sau juridice sau grupurile de persoane fizice sau juridice care gestionează aeroporturi, servicii de transport feroviar, sisteme de alimentare cu apă, servicii imobiliare, terenuri permanente de sport şi terenuri destinate activităţilor de recreere sau de alte întreprinderi cu activităţi neagricole similare prevăzute la art. 6 alin. (9) din ordonanţă. Aceste societăţi comerciale nu pot solicita plăţi pe suprafeţele care aparţin acţionarului majoritar.
    (2) Se consideră condiţie artificială creată pentru a dovedi calitatea de fermier activ divizarea exploataţiei agricole, astfel încât să respecte prevederile art. 6 alin. (3) din ordonanţă.
    (3) Se consideră condiţie artificială creată pentru a respecta prevederile art. 6 alin. (3) din ordonanţă privind calitatea de fermier activ depunerea de cereri unice de plată separate ca persoană fizică şi ca persoană fizică autorizată/întreprindere individuală/întreprindere familială ale aceluiaşi titular.

    ART. 99
    (1) Se consideră condiţie artificială creată pentru a determina eligibilitatea suprafeţelor de teren, prevăzute la art. 12 alin. (5) lit. b)-l), cedarea dreptului de folosinţă către un fermier activ asupra acestor suprafeţe.
    (2) APIA verifică eligibilitatea acestor suprafeţe înaintea acordării plăţilor prin următoarele metode:
    a) solicită documente doveditoare că terenul în cauză nu a fost scos din circuitul agricol;
    b) solicită documente doveditoare privind activitatea agricolă desfăşurată de către solicitant pe aceste suprafeţe;
    c) efectuează verificări în baza de date LPIS cu privire la zonele rezervaţiilor ştiinţifice/zonele de protecţie strictă şi conservare specială/amenajările peisagistice;
    d) efectuează verificări în lista aeroporturilor şi culoarelor de siguranţă/aerodromurilor/heliporturilor pusă la dispoziţie de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii;
    e) efectuează, după caz, verificări în baza de date LPIS şi/sau verificări în teren, utilizând ortofotoplanurile cele mai recente, privind existenţa lucrărilor hidrotehnice, de îmbunătăţiri funciare, de gospodărirea apelor şi ale căilor de transport terestru, parcuri fotovoltaice sau parcuri eoliene, terenuri de golf, parcuri, pârtii de schi.

    (3) APIA verifică eligibilitatea acestor suprafeţe după acordarea plăţilor în următoarele situaţii:
    a) la solicitarea unei terţe persoane în vederea realizării unui control pe teren (plângere pentru nerespectarea condiţiilor de eligibilitate sau a normelor de ecocondiţionalitate);
    b) la sesizarea instituţiilor cu atribuţii de control (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, parchete, poliţie etc.);
    c) oricare alt tip de verificări realizate de APIA, MADR, Curtea de Conturi a României, Comisia Europeană, Curtea Europeană de Audit etc.


    ART. 100
    (1) Se consideră condiţie artificială creată pentru a obţine plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu declararea zonelor de interes ecologic, prevăzute la art. 21 alin. (1) din ordonanţă, dacă zonele de interes ecologic nu sunt la dispoziţia fermierului şi acesta nu poate dovedi utilizarea terenului pe care acestea sunt amplasate.
    (2) Se consideră condiţie artificială creată pentru a obţine plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu declararea unei alte categorii de folosinţă în loc de teren arabil, pentru a diminua suprafaţa de teren arabil totală a exploataţiei sub 10 ha şi pentru a evita obligativitatea conformării la condiţiile pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu.

    ART. 101
    În cazul în care, în urma efectuării plăţii, se constată că fermierul a creat condiţii artificiale pentru a primi plăţi, APIA aplică procedura de recuperare a plăţilor necuvenite şi sesizează în mod obligatoriu Departamentul pentru Lupta Antifraudă şi Direcţia Naţională Anticorupţie.

    CAP. XV
    Măsurile de dezvoltare rurală
    ART. 102
    (1) Fermierii care solicită plăţi compensatorii pentru una sau mai multe din măsurile prevăzute la art. 35 alin. (3) lit. a) şi b) din ordonanţă semnează angajamente pe o durată prevăzută de PNDR 2014-2020 prin care se obligă să respecte condiţiile de eligibilitate, de bază şi specifice fiecărei măsuri.
    (2) Angajamentele se urmăresc:
    a) la nivel de parcelă în cazul pachetelor 1, 2, 3, 6, 7, 9, 10 şi 11.2 din cadrul măsurii 10 şi în cazul pachetelor 1, 2, 3, 4, 5 şi 6 ale fiecărei submăsuri din cadrul măsurii 11 (11.1 şi 11.2);
    b) la nivel de suprafaţă totală angajată pentru pachetele 4, 5 şi 11.1 din cadrul măsurii 10;
    c) la nivelul efectivelor de animale femele adulte de reproducţie din rase locale în pericol de abandon prevăzut la începerea angajamentului, în cazul pachetului 8 din măsura 10.

    (3) Parcelele aflate sub angajament în cadrul măsurii 10 şi/sau măsurii 11 nu se comasează. Pachetele măsurilor 10 şi 11 nu se accesează pe subparcelă agricolă. Face excepţie declararea pachetului 10 al măsurii 10 în combinaţie cu pachetele 1, 2 sau 5 ale ambelor submăsuri ale măsurii 11, pachetul declarat limitând suplimentar suprafaţa respectivă, fără a aduce atingere cerinţei privind suprafaţa minimă a parcelei agricole pe pachet şi, respectiv, condiţiilor de eligibilitate, de bază şi specifice fiecărei măsuri.

    ART. 103
    (1) Pentru angajamentele de mediu şi climă aplicate pe suprafaţă, semnate în cadrul măsurilor PNDR 2014-2020, se aplică prevederile art. 47 alin. 2 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013. Astfel, dacă întregul teren sau o parte a acestuia, care face obiectul angajamentului, sau întreaga exploataţie este transferat(ă) altei persoane în cursul perioadei angajamentului respectiv, angajamentul sau partea din acesta aferentă terenului transferat poate fi preluat(ă) de cealaltă persoană pentru perioada rămasă sau poate înceta şi rambursarea nu este solicitată în ceea ce priveşte perioada în care angajamentul a produs efecte.
    (2) În cazul în care o suprafaţă aflată sub angajament este transferată unui alt fermier, noul utilizator al suprafeţei în cauză, care a preluat angajamentul existent, este responsabil pentru eventualele neconformităţi depistate ulterior transferului şi ca urmare acestuia i se vor reţine sumele acordate necuvenit în anii transferului pentru suprafaţa respectivă.

    ART. 104
    (1) Angajamentele aferente măsurii 11 se aplică la nivel de parcelă agricolă, neexistând posibilitatea schimbării parcelelor pe perioada angajamentelor. De asemenea, trebuie menţinute aceleaşi suprafeţe determinate la plată în primul an de angajament pe parcursul anilor de angajament. Parcela pe care s-a accesat măsura 11 trebuie să rămână parcelă de sine stătătoare pe toată perioada angajamentului.
    (2) Fermierii care au finalizat cei doi/trei ani de conversie pot începe angajamente în cadrul submăsurii 11.2, cu semnarea unui nou angajament pentru perioada prevăzută de PNDR 2014-2020. Aceştia au obligaţia de a menţine suprafeţele în sistem ecologic 5 ani de la semnarea angajamentului aferent submăsurii 11.1.
    (3) Dacă pe perioada de angajament din submăsura 11.2 se constată nerespectări ale angajamentului ce conduc la recuperarea sumelor necuvenite primite pentru anii anteriori de cerere, recuperarea se va face şi pe perioada conversiei, dacă nu s-au încheiat cei 5 ani de la semnarea angajamentului pe submăsura 11.1.
    (4) Plăţile din cadrul submăsurii 11.1 se acordă numai pentru limitele perioadelor de conversie, prevăzute în PNDR 2014-2020, pentru fiecare categorie de producţie vegetală, şi nu în cazul repetării anului de conversie sau prelungirii perioadei de conversie.
    În cazul constatării repetării anului de conversie sau prelungirii perioadei de conversie, se consideră angajament nerespectat şi se aplică sancţiuni, care pot conduce şi la recuperarea sumelor acordate în anii anteriori, conform legislaţiei în vigoare.


    ART. 105
    Angajamentele încheiate pentru pachetul 4 din cadrul măsurii 10 sunt condiţionate de menţinerea valorii suprafeţei total angajate pe toată perioada de angajament, parcelele pe care se aplică cerinţele putând fi însă schimbate de la un an la altul, atât la depunerea cererii, cât şi ulterior. În cazul în care semănarea culturilor verzi se realizează pe altă parcelă decât cea indicată în cererea unică de plată, fermierul are obligaţia să notifice APIA în termen de 10 zile de la înfiinţarea culturii, dar nu mai târziu de 30 septembrie. În lipsa acestei notificări, suprafaţa respectivă este exclusă de la plată. Mutarea pachetului 4 poate fi aplicată doar pe o parcelă întreagă, nu pe fracţiune de parcelă şi nu este condiţionată de menţinerea suprafeţei iniţiale a parcelei, ci doar de cea a suprafeţei totale angajate.

    ART. 106
    Fermierii care solicită sprijin în cadrul pachetului 5 din măsura 10 prezintă la APIA, până la termenul-limită de depunere a cererilor unice de plată, documentele pentru dovedirea utilizării a doi/două hibrizi/soiuri cu precocităţi diferite pentru cultura înscrisă în declaraţia de suprafaţă, astfel:
    a) certificatul oficial de calitate a seminţei;
    b) factura de achiziţionare a seminţei care include următoarele informaţii: hibridul, soiul, precocitatea acestuia (semitimpuriu/timpuriu şi semitardiv/tardiv) şi cantitatea de sămânţă achiziţionată;
    c) certificatul oficial de calitate şi conformitate a furnizorului/producătorului.


    ART. 107
    În cazul pachetului 5 din măsura 10, condiţia de eligibilitate „în cadrul fermei suprafeţe arabile mai mici de 10 ha“ vizează suprafeţele de teren arabil eligibile, neeligibile, solicitate şi nesolicitate la plată.

    ART. 108
    Sunt eligibili pentru accesarea pachetului 8 din cadrul măsurii 10 doar fermierii care desfăşoară activitate agricolă.

    ART. 109
    (1) În cazul pachetului 8 din măsura 10 nu se deschide un nou angajament, cel iniţial continuând până la expirarea celor 5 ani, dacă fermierul declară un număr de animale/rasă de până în 20% din numărul de animale/rasă determinat în primul an de angajament.
    (2) Dacă procentul menţionat la alin. (1) este depăşit, fermierul deschide un nou angajament pentru întregul număr de animale/rasă pentru o perioadă de 5 ani începând cu anul în care angajamentul a fost înlocuit. Vechiul angajament se urmăreşte până la împlinirea celor 5 ani.
    (3) Pentru pachetele măsurii 10 aplicate pe suprafaţă, atât pentru angajamentele urmărite la nivel de parcelă, cât şi pentru angajamentele care se aplică la nivel de total suprafaţă angajată, dacă suprafaţa aflată sub angajament se extinde cu mai puţin de 50%, dar nu mai mult de 1 ha faţă de suprafaţa angajată în primul an de angajament, nu se deschide angajament nou, cel iniţial continuând până la finalizarea perioadei asumate la data semnării, pentru suprafaţa extinsă.
    (4) Pentru pachetele aplicate pe suprafaţă, dacă suprafaţa aflată sub angajament se extinde cu peste 50% sau mai mult de 1 ha faţă de suprafaţa angajată în primul an de angajament, angajamentul iniţial se închide cu condiţia deschiderii unui nou angajament pentru noua suprafaţă pe perioada prevăzută de PNDR 2014-2020.

    ART. 110
    Fermierii care accesează măsura 10 şi/sau măsura 11 trebuie să facă dovada deţinerii cunoştinţelor şi informaţiilor necesare. Dovada/Documentul justificativ privind deţinerea competenţelor necesare implementării angajamentelor este valabilă/valabil la nivel de măsură şi trebuie prezentată/prezentat la APIA până la 10 octombrie inclusiv a anului de cerere respectiv, în funcţie de suprafaţa angajată/numărul de animale angajate. Pentru stabilirea anului de angajament în care trebuie dovedită deţinerea cunoştinţelor şi informaţiilor necesare în raport cu pragul de suprafaţă/ numărul de animale prevăzut de fişele măsurii 10 sau măsurii 11, suprafaţa angajată se calculează la nivel de pachet/ subpachet/variantă. Sintagmele „prima plată“, „cea dea II-a plată“ şi „cea de-a III-a plată“ menţionate în fişele măsurilor M10 şi M11 se referă la prima plată dintr-unul din anii de angajament (primul an, al II-lea an, al III-lea an) efectuată către beneficiar în anul de cerere respectiv (plata în avans sau plata regulară).

    ART. 111
    (1) În cazul în care în anul curent de cerere fermierul solicită sprijin pentru submăsura 11.1 şi ulterior obţine o derogare de la durata perioadei de conversie în conformitate cu art. 13 alin. (1) din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 895/2016 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecţie şi certificare, de aprobare a organismelor de inspecţie şi certificare/organismelor de control şi de supraveghere a activităţii organismelor de control, în agricultura ecologică, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Ordinul nr. 895/2016, şi art. 36 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 889/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice în ceea ce priveşte producţia ecologică, etichetarea şi controlul, cu modificările şi completările ulterioare, şi depune la APIA, în termenul legal, documentul justificativ, respectiv certificatul de conformitate/master certificatul care confirmă statutul de suprafaţă ecologică, angajamentul aflat în derulare în baza submăsurii 11.1 este adaptat la condiţiile specifice ale submăsurii 11.2 pentru anul respectiv de cerere.
    (2) Dacă fermierul obţine derogarea de la durata perioadei de conversie şi depune la APIA copia documentaţiei privind derogarea până la termenul-limită de depunere a cererii unice de plată (inclusiv perioada cu penalităţi), angajamentul semnat în cadrul submăsurii 11.1 se închide fără recuperarea sumelor acordate pentru anii anteriori de cerere. Fermierul este obligat să menţină certificarea suprafeţelor care au făcut obiectul angajamentului în cadrul submăsurii 11.1 pentru o perioadă de cel puţin 5 ani de la momentul semnării acestuia. Fermierul poate deschide un angajament nou în cadrul submăsurii 11.2 începând din anul obţinerii derogării.
    (3) Dacă fermierul obţine derogarea de la durata perioadei de conversie după termenul-limită de depunere a cererii unice de plată (inclusiv perioada cu penalităţi), prin cererea unică de plată a solicitat sprijin prin submăsura 11.1, anul aprobării derogării reprezintă ultimul an de angajament pe submăsura 11.1, iar nivelul plăţii în anul respectiv va fi cel corespondent submăsurii 11.2. Fermierul este obligat să menţină certificarea suprafeţelor care au făcut obiectul angajamentului în cadrul submăsurii 11.1 pentru o perioadă de cel puţin 5 ani de la momentul semnării acestuia. În anul următor obţinerii derogării fermierul poate să deschidă angajament pentru submăsura 11.2.
    (4) Adaptarea angajamentelor aflate în derulare în cadrul submăsurii 11.1 se acceptă până la efectuarea plăţii pentru măsură, în anul curent de cerere.
    (5) Copia documentaţiei privind derogarea de la durata perioadei de conversie trebuie depusă la APIA cel târziu odată cu depunerea documentului justificativ menţionat la art. 9 alin. (1) lit. o)-ş) dinOrdinul nr. 895/2016, respectiv certificatul de conformitate/master certificatul/certificatul de confirmare a conversiei.

    ART. 112
    În cazul apariţiei în anul curent de cerere a unui caz de forţă majoră pentru care fermierul a depus la APIA în termen documentele stabilite prin legislaţie, anul respectiv se va lua în considerare în calcularea duratei angajamentului aferent submăsurii 11.1/11.2, după caz, chiar dacă suprafaţa afectată de forţa majoră nu va fi certificată pentru anul în cauză.

    ART. 113
    (1) În situaţia în care pe parcursul implementării angajamentului măsurii 11 beneficiarul schimbă categoria de folosinţă a terenului, pentru parcelele respective nu i se vor aplica sancţiuni administrative dacă face dovada continuării practicilor agriculturii ecologice pe suprafeţele angajate (prin depunerea certificatului de conformitate) şi a respectării celorlalte condiţii specifice menţinerii suprafeţei în sistem ecologic de agricultură pe perioada rămasă de angajament.
    (2) Beneficiarul nu va putea obţine pentru anul în curs plata compensatorie pentru parcelele pe care a schimbat categoria de folosinţă, pentru pachetul pentru care are angajamentul în derulare, dacă schimbarea categoriei de folosinţă a fost făcută între momentul depunerii cererii unice de plată şi emiterea documentului justificativ, respectiv certificatul de conformitate/ master certificatul care confirmă statutul suprafeţei înregistrate în sistemul ecologic.
    (3) Beneficiarul va putea obţine plata compensatorie pentru parcelele pe care a schimbat categoria de folosinţă pentru pachetul care corespunde noii categorii de folosinţă numai dacă solicită, în perioada de depunere a cererilor unice de plată, adaptarea angajamentului aflat în derulare pentru agricultura ecologică pentru restul duratei rămase pentru implementarea angajamentului iniţial.
    Beneficiarul va putea deschide angajament nou în cadrul submăsurii 11.2 pentru pachetul corespondent noii categorii de folosinţă, astfel:
    a) după finalizarea perioadei de conversie de 2 sau 3 ani în cazul în care angajamentul iniţial era semnat pentru submăsura 11.1;
    b) după finalizarea perioadei asumate prin angajament la data semnării acestuia, în cazul în care angajamentul iniţial era semnat pentru submăsura 11.2.


    (4) Beneficiarul care, pe parcursul implementării angajamentului măsurii 11, a schimbat categoria de folosinţă a terenului pe o parte din parcele va putea beneficia în continuare de plată pentru celelalte suprafeţe aflate sub angajament pe care înfiinţează culturi eligibile în cadrul pachetelor pentru care avea în derulare angajamentul, care rămâne în vigoare pentru restul duratei rămase pentru implementarea angajamentului iniţial.

    ART. 114
    (1) Pentru a nu repeta anul de conversie/prelungi perioada de conversie, în cazul în care, în anul curent, perioada de conversie se încheie după termenul-limită de depunere a cererii unice de plată, dar până la termenul legal de depunere la APIA a documentului justificativ de tip certificat de conformitate/master certificat (care confirmă statutul de suprafaţă ecologică), la momentul depunerii cererii unice de plată, în declaraţia de suprafaţă, fermierul nu va mai solicita submăsura 11.1.
    Angajamentul pentru submăsura 11.1 se închide, dar fermierul este obligat să menţină certificarea suprafeţelor care au făcut obiectul angajamentului în cadrul submăsurii 11.1 pentru o perioadă de cel puţin 5 ani de la momentul semnării acestuia.
    Fermierul poate solicita şi deschide angajament nou în cadrul submăsurii 11.2 începând din anul curent de cerere, acest an reprezintă primul an de angajament pentru submăsura 11.2, iar nivelul plăţii în anul respectiv va fi cel corespondent submăsurii 11.2.

    (2) În situaţia în care documentul justificativ de tip certificat de conformitate/master certificat nu confirmă statutul de suprafaţă ecologică, nu se permite deschiderea angajamentului solicitat pentru submăsura 11.2, iar fermierul va fi sancţionat pentru nerespectarea angajamentului pentru submăsura 11.1.
    (3) În situaţia în care în anul curent de cerere fermierul solicită sprijin pentru submăsura 11.1 şi ulterior depune la APIA, în termenul legal, documentul justificativ de tip certificat de conformitate/master certificat care confirmă statutul de suprafaţă ecologică, angajamentul aferent submăsurii 11.1 este adaptat la condiţiile specifice ale submăsurii 11.2 pentru anul curent de cerere. Anul curent de cerere reprezintă anul finalizării conversiei şi ultimul an de angajament pe submăsura 11.1, iar nivelul plăţii în anul respectiv va fi cel corespondent submăsurii 11.2. Fermierul este obligat să menţină certificarea suprafeţelor care au făcut obiectul angajamentului în cadrul submăsurii 11.1 pentru o perioadă de cel puţin 5 ani de la momentul semnării acestuia. În anul următor finalizării conversiei, fermierul poate deschide angajament nou în cadrul submăsurii 11.2.
    Adaptarea angajamentelor aflate în derulare în cadrul submăsurii 11.1 se acceptă până la termenul de depunere a documentului justificativ de tip certificat de conformitate/master certificat.


    ART. 115
    Nu se aplică sancţiuni administrative în cazul în care fermierul demonstrează, în sensul art. 77 alin. (2) lit. d) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, că nu este răspunzător pentru nerespectarea criteriilor de eligibilitate, a angajamentelor sau a altor obligaţii care rezultă din aplicarea normelor privind măsurile de dezvoltare rurală de la art. 102, în cazul în care suprafeţele sunt incluse, pe perioada de derulare a angajamentelor, în zonele cu protecţie strictă din parcurile naţionale şi naturale, stabilite în baza prevederilor art. 22 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Totodată, angajamentele în baza măsurii 10 şi/sau măsurii 11 se închid fără recuperarea sumelor acordate pentru anii de cerere anteriori.

    CAP. XVI
    Dispoziţii finale
    ART. 116
    Situaţiile în care se pot constata nereguli în baza cărora se solicită recuperarea de la beneficiar a sumelor necuvenite acordate sunt prevăzute la art. 41 alin. (2) din ordonanţă.

    ART. 117
    În sensul art. 40 alin. (2) din ordonanţă, cauzele imputabile beneficiarului se referă la nedeclararea unui cont valid la APIA.

    ART. 118
    (1) În situaţia în care APIA primeşte sesizări fundamentate privind utilizarea terenului/animalelor pentru care s-a depus cererea unică de plată cu nerespectarea prevederilor legale în vigoare sau dacă oricare dintre documentele prezentate de fermieri în legătură cu cererea unică de plată prezintă indicii de fraudă, se aplică prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) În situaţia în care din documentele prezentate de fermier, inclusiv din cele emise sau avizate de instituţii sau autorităţi publice, rezultă indicii de fraudă sau indicii ale tentativei de a obţine pe nedrept plăţile prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi art. 35 alin. (3) din ordonanţă, se aplică prevederile Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 119
    În sensul art. 42 alin. (2) din ordonanţă, documentele suplimentare solicitate fermierilor pot fi, de exemplu: extras din registrul special al contractelor de arendă ţinut de secretarul consiliului local, înregistrări contabile, registre ale exploataţiei, dovada suspendării activităţii agentului economic eliberată de ONRC, certificat constatator emis de ONRC privind acţionariatul societăţilor comerciale, registrul zilierilor angajaţi în baza Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.

    ART. 120
    În sensul art. 33 şi 34 din ordonanţă, în cazul în care fermierii nu au fost în măsură să respecte criteriile de eligibilitate sau alte obligaţii din cauza unui caz de forţă majoră sau a unor circumstanţe excepţionale, pentru a beneficia de plăţile prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi la art. 35 alin. (3) din ordonanţă, notifică în scris APIA în termenul stabilit la art. 34 din ordonanţă, printr-o înştiinţare al cărei model este prevăzut în anexa nr. 15.

    ART. 121
    Beneficiarul trebuie să depună din proprie iniţiativă toate eforturile pentru a lua cunoştinţă de toate informaţiile publice referitoare la plăţile prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi art. 35 din ordonanţă pentru care depune cererea unică de plată, astfel încât să cunoască toate condiţiile şi criteriile de acordare a acestora.

    ART. 122
    În vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene, în conformitate cu prevederile art. 58 alin. (1) şi (2) şi art. 113 din Regulamentul nr. 1.306/2013, datele privind fermierii şi/sau cererile unice de plată depuse de aceştia la APIA se fac publice, în conformitate cu art. 111 din Regulamentul nr. 1.306/2013, şi pot fi prelucrate de către instituţii de audit şi/sau de investigare ale Uniunii Europene şi/sau ale statelor membre.

    ART. 123
    Datele din documentele contabile interne pe care fermierul/unitatea de procesare le depune la APIA trebuie să fie înregistrate în contabilitatea proprie conform prevederilor legale în vigoare.

    ART. 124
    Anexele nr. 1-15*) fac parte integrantă din prezentul ordin.
    *) Anexele nr. 1-15 sunt reproduse în facsimil.


    ART. 125
    Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.



                    Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
                    Nechita-Adrian Oros

    Bucureşti, 1 martie 2021.
    Nr. 45
    ANEXA 1






┌────────┬────────┬─────────────────────────┐
│ │ROMÂNIA │ │
│ │JUDEŢUL │ │
│ │. . . . │ │
│ │. . . . │ │
│ │. .*1) │ │
│Stema │PRIMARUL│Stema unităţii │
│României│. . . . │administrativ-teritoriale│
│ │. . . . │ │
│ │. .*2) │ │
│ │. . . . │ │
│ │. . . . │ │
│ │. .*3) │ │
└────────┴────────┴─────────────────────────┘

    ADEVERINŢĂ
    Prin prezenta adeverinţă se atestă faptul că domnul/doamna/S.C./S.A./Î.I./Î.F./P.F.A......., având codul de identificare fiscală*4) ........., figurează pe anul ........., înregistrat(ă) la nr. de rol nominal unic .............*5) ,precum şi înscris(ă) în registrul agricol tipul ..... vol. ........., poziţia nr. ....., satul ......., str. ...... nr. .......*6)
    – Capitolul II b): Identificarea pe parcele a terenurilor aflate în proprietate*8)

┌─────────┬─────────────────┬───────────┐
│Suprafaţa│Categoria de │Nr. bloc │
├───┬─────┤folosinţă │fizic │
│ha │ari │ │ │
├───┼─────┼─────────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │
├───┼─────┼─────────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │
├───┼─────┼─────────────────┼───────────┤
│ │ │ │ │
└───┴─────┴─────────────────┴───────────┘

    Perioada de păşunat*7)........
    – Capitolul III: Modul de utilizare a suprafeţelor agricole situate pe raza localităţii*8)

┌────────────┬────┬──┬───┬─────────────┬────┬──┬───┐
│ │Cod │ha│ari│ │Cod │ha│ari│
│ │rând│ │ │ │rând│ │ │
├────────────┼────┼──┼───┼─────────────┼────┼──┼───┤
│Suprafaţa │ │ │ │ │ │ │ │
│agricolă în │ │ │ │ │ │ │ │
│proprietate │ │ │ │ │ │ │ │
│= cap. II │ │ │ │Suprafaţa │ │ │ │
│lit. a)*8) │ │ │ │agricolă dată│ │ │ │
│Terenuri │01 │ │, │(cod 10 +. . │09 │ │, │
│aflate în │ │ │ │.+ 15) │ │ │ │
│proprietate,│ │ │ │ │ │ │ │
│cod 10. │ │ │ │ │ │ │ │
│coloanele 2,│ │ │ │ │ │ │ │
│5, 8, 11, 14│ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────┼──┼───┼─────────────┼────┼──┼───┤
│Suprafaţa │ │ │ │ │ │ │ │
│agricolă │ │ │ │ │ │ │ │
│primită (cod│02 │ │, │- în arendă │10 │ │, │
│03 +. . .+ │ │ │ │ │ │ │ │
│08) │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────┼──┼───┼─────────────┼────┼──┼───┤
│- în arendă │03 │ │, │- în parte │11 │ │, │
├────────────┼────┼──┼───┼─────────────┼────┼──┼───┤
│- în parte │04 │ │, │- cu titlu │12 │ │, │
│ │ │ │ │gratuit │ │ │ │
├────────────┼────┼──┼───┼─────────────┼────┼──┼───┤
│- cu titlu │05 │ │, │- în │13 │ │, │
│gratuit │ │ │ │concesiune │ │ │ │
├────────────┼────┼──┼───┼─────────────┼────┼──┼───┤
│- în │06 │ │, │- în asociere│14 │ │, │
│concesiune │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼────┼──┼───┼─────────────┼────┼──┼───┤
│- în │07 │ │, │- sub alte │15 │ │, │
│asociere │ │ │ │forme │ │ │ │
├────────────┼────┼──┼───┼─────────────┼────┼──┼───┤
│ │ │ │ │din rândul 09│ │ │ │
│- sub alte │ │ │ │- la unităţi │ │ │ │
│forme │08 │ │, │cu │16 │ │, │
│ │ │ │ │personalitate│ │ │ │
│ │ │ │ │juridică │ │ │ │
├────────────┼────┼──┼───┼─────────────┼────┼──┼───┤
│ │ │ │ │Suprafaţa │ │ │ │
│ │ │ │ │agricolă │ │ │ │
│ │ │ │ │utilizată │17 │ │, │
│ │ │ │ │(cod 01 + 02-│ │ │ │
│ │ │ │ │09) │ │ │ │
└────────────┴────┴──┴───┴─────────────┴────┴──┴───┘

    Prezenta adeverinţă s-a eliberat cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 33/2002 privind reglementarea eliberării certificatelor şi adeverinţelor de către autorităţile publice centrale şi locale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 223/2002, fiind necesară pentru depunerea cererii unice de plată în anul......

┌─────────────┬────────────────────────┐
│ │Inspector cu atribuţii │
│ │în domeniul │
│Primarul, . .│administrării │
│. . . . . . .│impozitelor şi taxelor │
│*2) │locale*5), │
│(prenumele şi│……….. │
│numele) │(prenumele şi numele) │
│L.S. │Inspector cu atribuţii │
│Secretarul, .│privind completarea, │
│. . . . . . .│ţinerea │
│. *2) │la zi şi centralizarea │
│(prenumele şi│datelor din registrele │
│numele) │agricole*6), │
│ │………. │
│ │. (prenumele şi numele) │
└─────────────┴────────────────────────┘

    *1) Se înscrie denumirea judeţului.
    *2) Se înscrie categoria unităţii administrativ-teritoriale.
    *3) Se înscrie denumirea, unităţii administrativ-teritoriale.
    *4) Se înscrie codul de identificare fiscală, respectiv: codul de înregistrare fiscală, codul numeric personal, numărul de identificare fiscală sau codul unic de înregistrare, după caz.
    *5) Se înscrie numărul de rol nominal unic de către persoana cu atribuţii în domeniul administrării impozitelor taxelor locale.
    *6) Se înscriu datele corespunzătoare de către persoana cu atribuţii privind completarea, ţinerea la zi şi centralizarea datelor din registrele agricole.
    *7) În cazul categoriei de folosinţă "pajişti permanente" (păşuni + fâneţe) se completează perioada de păşunat aprobată pentru fiecare UAT, conform prevederilor art. 6 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările şi completările ulterioare.
    *8) Conform anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 985/2019 privind registrul agricol pentru perioada 2020-2024.
    NOTĂ:
    Eliberarea adeverinţei nu se condiţionează de plata impozitelor şi taxelor locale.


    ANEXA 2





    CENTRALIZATORUL
    privind acordul, datele de identificare, numărul de animale
    pe fiecare membru al asociaţiei şi suprafaţa alocată fiecărui membru

┌─────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐
│Unitatea administrativ-teritorială (UAT) …… │ │
│Asociaţia crescătorilor de animale/ │Vizat UAT │
│Cooperativa/Grupul de producători ….. │Semnătura/Ştampila │
│Cod/Coduri exploataţie …… │ │
│Nr. …../data ……. │ │
├────┬─────────────┬───┬─────────┬────────────┼──────┬─────────┬───────┬─────────┬─────────┤
│ │ │ │ │Număr de │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │animale cu │ │ │ │ │ │
│ │Numele şi │ │ │care │ │ │ │ │ │
│ │prenumele │ │ │păşunează pe│ │ │ │ │ │
│ │membrului │ │ │suprafaţa de│UVM │ │Bloc │Suprafaţa│ │
│Nr. │asociaţiei │ │Cod │pajişte │total │Suprafaţă│fizic/ │totală │De acord,│
│crt.│crescătorilor│CNP│exploataţ│concesionată│echiva│parcelă │parcei │alocată/ │semnătură│
│ │de animale/ │ │ie │/ închiriată│lent*)│alocată │a │me mbru │membru │
│ │cooperativei/│ │ │de asociaţie│ │ │alocată│(ha) │ │
│ │grupului de │ │ │/ │ │ │ │ │ │
│ │producători │ │ │cooperativă/│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │grup de │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │producători │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼───┼─────────┼────────────┼──────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┤
│1 │2 │3 │4 │5 │6 │7 │8 │9 │10 │
├────┼─────────────┼───┼─────────┼────────────┼──────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼───┼─────────┼────────────┼──────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼─────────────┼───┼─────────┼────────────┼──────┼─────────┼───────┼─────────┼─────────┤
│ │Total │- │ │ │- │- │- │ │- │
└────┴─────────────┴───┴─────────┴────────────┴──────┴─────────┴───────┴─────────┴─────────┘

    Preşedinte,
    .........
    (semnătura, ştampila)
    *) Pentru calculul UVM total echivalent se utilizează coeficienţii de conversie a animalelor - UVM de mai jos:
    Tabel de conversie a animalelor în UVM pe specii şi categorii:

┌───────┬──────────────────┬───────────┐
│Poziţie│ │Coeficient │
│curentă│Specie de animale │conversie │
│ │ │(UVM) │
├───────┼──────────────────┼───────────┤
│ │Tauri, vaci şi │ │
│a │alte bovine de │1,0 │
│ │peste 2 ani │ │
├───────┼──────────────────┼───────────┤
│b │Ecvidee de peste 6│1,0 │
│ │luni │ │
├───────┼──────────────────┼───────────┤
│c │Bovine între 6 │0,6 │
│ │luni si 2 ani │ │
├───────┼──────────────────┼───────────┤
│d │Ovine/Caprine │0,15 │
└───────┴──────────────────┴───────────┘


    ANEXA 3





    CENTRALIZATOR
    privind acordul, datele de identificare, numărul de animale
    deţinute de către fiecare membru al formei asociative

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Unitatea administrativ-teritorială (UAT) │
│……….. │
│Forma asociativă*) ………. │
│Adresa ………. │
│Nr. ...../data ....... │
├────┬──────────┬───┬──────────────┬────────────┬──────────┬─────────┤
│ │Numele şi │ │Codul │Numărul │ │De acord,│
│ │prenumele │ │exploataţiei │total de │Total │semnătură│
│Nr. │membrului │CNP│din Registrul │animale pe │echivalent│membru │
│crt.│formei │ │Naţional al │specii şi │UVM │deţinător│
│ │asociative│ │Exploataţiilor│categorii**)│ │de │
│ │ │ │ │ │ │animale │
├────┼──────────┼───┼──────────────┼────────────┼──────────┼─────────┤
│ │ │ │ │4 │ │ │
│0 │1 │2 │3 ├──┬───┬──┬──┤5 │6 │
│ │ │ │ │a │b │c │d │ │ │
├────┼──────────┼───┼──────────────┼──┼───┼──┼──┼──────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────┼───┼──────────────┼──┼───┼──┼──┼──────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────┼───┼──────────────┼──┼───┼──┼──┼──────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────┼───┼──────────────┼──┼───┼──┼──┼──────────┼─────────┤
│ │Total │- │ │ │ │ │ │- │- │
└────┴──────────┴───┴──────────────┴──┴───┴──┴──┴──────────┴─────────┘

    Suprafaţa utilizată de forma asociativă prin cosit sau păşunat .......... ha
    Preşedinte,
    Semnătura/Ştampila
    *) Forma asociativă de proprietate în indiviziune constituită în temeiul Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare.
    **) Pentru calculul echivalent UVM se utilizează coeficienţii de conversie a animalelor în UVM, din tabelul de conversie de mai jos:
    Tabel de conversie a animalelor în UVM pe specii şi categorii:

┌────┬────────────────────┬────────────┐
│Poz.│ │Coeficient │
│crt.│Specie de animale │conversie │
│ │ │(UVM) │
├────┼────────────────────┼────────────┤
│ │Tauri, vaci şi alte │ │
│a │bovine de peste 2 │1,0 │
│ │ani │ │
├────┼────────────────────┼────────────┤
│b │Ecvidee de peste 6 │1,0 │
│ │luni │ │
├────┼────────────────────┼────────────┤
│c │Bovine între 6 luni │0,6 │
│ │si 2 ani │ │
├────┼────────────────────┼────────────┤
│d │Ovine/caprine │0,15 │
└────┴────────────────────┴────────────┘




    ANEXA 4





    CENTRALIZATOR
    privind acordul, datele de identificare, numărul de animale deţinute de către fiecare membru al formei asociative,
    precum şi suprafaţa alocată fiecărui membru deţinător de animale

┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Unitatea administrativ-teritorială (UAT) │
│………… │
│Forma asociativă *) …….. │
│Adresa …….. │
│Nr. ……./data…….. │
├────┬──────────┬───┬──────────────┬────────────┬──────────┬───────────┬─────────┬─────────┤
│ │Numele şi │ │Codul │Numărul │ │Suprafaţa │ │De acord,│
│ │prenumele │ │exploataţiei │total de │Total │totală │Din care │semnătură│
│Nr. │membrului │CNP│din Registrul │animale pe │echivalent│repartizată│destinată│membru │
│crt.│formei │ │Naţional al │specii şi │UVM │/ membru │cositului│deţinător│
│ │asociative│ │Exploataţiilor│categorii**)│ │(ha) │(ha) │de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │animale │
├────┼──────────┼───┼──────────────┼────────────┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │4 │ │ │ │ │
│0 │1 │2 │3 ├──┬──┬───┬──┤5 │6 │7 │8 │
│ │ │ │ │a │b │c │d │ │ │ │ │
├────┼──────────┼───┼──────────────┼──┼──┼───┼──┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────┼───┼──────────────┼──┼──┼───┼──┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────┼───┼──────────────┼──┼──┼───┼──┼──────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ │Total │- │ │ │ │ │ │- │ │ │- │
└────┴──────────┴───┴──────────────┴──┴──┴───┴──┴──────────┴───────────┴─────────┴─────────┘

    Preşedinte,
    Semnătura/Ştampila
    *) Forma asociativă de proprietate în indiviziune constituită în temeiul Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare.
    **) Pentru calculul echivalent UVM se utilizează coeficienţii de conversie a animalelor în UVM, din tabelul de conversie de mai jos:
    Tabel de conversie a animalelor în UVM pe specii şi categorii:

┌────┬────────────────────┬────────────┐
│Poz.│ │Coeficient │
│crt.│Specie de animale │conversie │
│ │ │(UVM) │
├────┼────────────────────┼────────────┤
│ │Tauri, vaci şi alte │ │
│a │bovine de peste 2 │1,0 │
│ │ani │ │
├────┼────────────────────┼────────────┤
│b │Ecvidee de peste 6 │1,0 │
│ │luni │ │
├────┼────────────────────┼────────────┤
│c │Bovine între 6 luni │0,6 │
│ │si 2 ani │ │
├────┼────────────────────┼────────────┤
│d │Ovine/caprine │0,15 │
└────┴────────────────────┴────────────┘




    ANEXA 5

    CANTITĂŢILE MINIME
    de sămânţă necesare la hectar şi numărul minim de seminţe/gram

┌────────────────┬──┬──────────┬───────┐
│ │ │ │Nr │
│ │ │Cantitatea│minim │
│Specificaţie │UM│minimă de │de │
│ │ │sămânţă │seminţe│
│ │ │ │/ gram │
├────────────────┼──┼──────────┼───────┤
│Soia/Soia lot │kg│ │ │
│semincer │/ │80/70 │ │
│ │ha│ │ │
├────────────────┼──┼──────────┼───────┤
│Lucernă/Lucernă │kg│ │ │
│lot semincer │/ │18/3 │ │
│ │ha│ │ │
├────────────────┼──┼──────────┼───────┤
│Mazăre boabe │kg│ │ │
│pentru │/ │100 │ │
│industrializare │ha│ │ │
├────────────────┼──┼──────────┼───────┤
│Fasole boabe │kg│ │ │
│pentru │/ │80 │ │
│industrializare │ha│ │ │
├────────────────┼──┼──────────┼───────┤
│Cânepă pentru │kg│ │ │
│ulei │/ │4 │ │
│ │ha│ │ │
├────────────────┼──┼──────────┼───────┤
│Cânepă pentru │kg│ │ │
│fibră │/ │20 │ │
│ │ha│ │ │
├────────────────┼──┼──────────┼───────┤
│ │kg│ │ │
│Orez │/ │120 │ │
│ │ha│ │ │
├────────────────┼──┼──────────┼───────┤
│ │ │1.5 pentru│ │
│ │ │calibrul │ │
│ │ │mediu │ │
│ │ │între 25 │ │
│ │ │şi 35 mm │ │
│ │ │inclusiv; │ │
│ │ │3.5 pentru│ │
│ │ │calibrul │ │
│ │ │mediu de │ │
│Sămânţa de │t/│peste 35 │ │
│cartof* │ha│până la55 │ │
│ │ │mm │ │
│ │ │inclusiv; │ │
│ │ │5.5 pentru│ │
│ │ │calibrul │ │
│ │ │mediu de │ │
│ │ │peste 55 │ │
│ │ │până la 65│ │
│ │ │mm │ │
│ │ │inclusiv; │ │
├────────────────┼──┼──────────┼───────┤
│ │UG│ │ │
│Sfeclă de zahăr │/ │0,9 │ │
│ │ha│ │ │
├────────────────┼──┼──────────┼───────┤
│ │ │1.2 pentru│ │
│ │ │calibrul │ │
│ │ │mediu │ │
│ │ │între 28 │ │
│ │ │şi 35 mm │ │
│ │ │inclusiv; │ │
│ │ │2,4 pentru│ │
│Cartofi │ │calibrul │ │
│timpurii, │ │mediu de │ │
│semitimpurii şi │t/│peste 35 │ │
│de vară pentru │ha│până la55 │ │
│industrializare*│ │mm │ │
│ │ │inclusiv; │ │
│ │ │4.2 pentru│ │
│ │ │calibrul │ │
│ │ │mediu de │ │
│ │ │peste 55 │ │
│ │ │până la 65│ │
│ │ │mm │ │
│ │ │inclusiv; │ │
├────────────────┼──┼──────────┼───────┤
│Legume cultivate│ │ │ │
│în câmp, din │ │ │ │
│care: │ │ │ │
├────────────────┼──┼──────────┼───────┤
│- tomate pentru │g/│ │ │
│industrializare │ha│180 │200 │
│prin răsad │ │ │ │
├────────────────┼──┼──────────┼───────┤
│- tomate pentru │g/│ │ │
│industrializare │ha│1.000 │200 │
│semănate direct │ │ │ │
├────────────────┼──┼──────────┼───────┤
│- castraveţi │g/│ │ │
│pentru │ha│3.000 │30 │
│industrializare │ │ │ │
├────────────────┼──┼──────────┼───────┤
│Legume cultivate│ │ │ │
│în sere, din │ │ │ │
│care: │ │ │ │
├────────────────┼──┼──────────┼───────┤
│- tomate pentru │g/│ │ │
│consum în stare │ha│64 │200 │
│proaspătă │ │ │ │
├────────────────┼──┼──────────┼───────┤
│- ardei pentru │g/│ │ │
│consum în stare │ha│294 │122 │
│proaspătă │ │ │ │
├────────────────┼──┼──────────┼───────┤
│- castraveţi │g/│ │ │
│pentru consum în│ha│458 │30 │
│stare proaspătă │ │ │ │
├────────────────┼──┼──────────┼───────┤
│- varză pentru │g/│ │ │
│consum în stare │ha│197 │203 │
│proaspătă │ │ │ │
├────────────────┼──┼──────────┼───────┤
│- castraveţi │g/│ │ │
│pentru │ha│458 │30 │
│industrializare │ │ │ │
├────────────────┼──┼──────────┼───────┤
│Legume cultivate│ │ │ │
│în solarii, din │ │ │ │
│care: │ │ │ │
├────────────────┼──┼──────────┼───────┤
│- tomate pentru │g/│ │ │
│consum în stare │ha│64 │200 │
│proaspătă │ │ │ │
├────────────────┼──┼──────────┼───────┤
│- ardei pentru │g/│ │ │
│consum în stare │ha│294 │122 │
│proaspătă │ │ │ │
├────────────────┼──┼──────────┼───────┤
│- castraveţi │g/│ │ │
│pentru consum în│ha│458 │30 │
│stare proaspătă │ │ │ │
├────────────────┼──┼──────────┼───────┤
│- varză pentru │g/│ │ │
│consum în stare │ha│197 │203 │
│proaspătă │ │ │ │
├────────────────┼──┼──────────┼───────┤
│- vinete pentru │g/│ │ │
│consum în stare │ha│117 │200 │
│proaspătă │ │ │ │
├────────────────┼──┼──────────┼───────┤
│- castraveţi │g/│ │ │
│pentru │ha│458 │30 │
│industrializare │ │ │ │
└────────────────┴──┴──────────┴───────┘

    * Calibrul mediu se calculează ca medie între dimensiunea minimă şi maximă a seminţei, pe lot, conform documentelor oficiale care menţionează calibrele seminţelor.

    ANEXA 6

    CONSUMUL ANUAL MAXIM
    de fân de lucernă, şrot de soia şi mazăre boabe pe specii de animale

┌───────────┬─────┬───────┬───────┬──────┐
│ │ │Consum/│Consum │Consum│
│ │ │cap/an │anual/ │anual/│
│Specia │UVM*)│fân de │cap │cap/ │
│ │ │lucernă│şrot de│mazăre│
│ │ │kg │soia**)│boabe │
│ │ │ │kg │kg │
├───────────┼─────┼───────┼───────┼──────┤
│Vacă de │1 │2.190 │730 │730 │
│lapte │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼───────┼───────┼──────┤
│Tauri, vaci│ │ │ │ │
│şi alte │ │ │ │ │
│bovine de │ │ │ │ │
│mai mult de│1,0 │2.190 │365 │730 │
│2 ani, │ │ │ │ │
│ecvidee de │ │ │ │ │
│peste 6 │ │ │ │ │
│luni │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼───────┼───────┼──────┤
│Bovine │ │ │ │ │
│între 6 │0,6 │1.314 │219 │438 │
│luni si 2 │ │ │ │ │
│ani │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼───────┼───────┼──────┤
│Bovine de │ │ │ │ │
│mai puţin │0,4 │876 │146 │292 │
│de 6 luni │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼───────┼───────┼──────┤
│Ovine/ │0,15 │328 │55 │110 │
│Caprine │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼───────┼───────┼──────┤
│Cabaline │1,0 │2.190 │365 │- │
├───────────┼─────┼───────┼───────┼──────┤
│Scroafe │0,5 │200 │250 │500 │
│reproducţie│ │ │ │ │
├───────────┼─────┼───────┼───────┼──────┤
│Porci │ │ │ │ │
│creştere/ │ │ │ │ │
│îngrăşare │0,3 │75 │75 │150 │
│(180de │ │ │ │ │
│zile) │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼───────┼───────┼──────┤
│Pui came (6│0,014│0,2 │0,7 │1,4 │
│serii/an) │ │ │ │ │
├───────────┼─────┼───────┼───────┼──────┤
│Găini │0,03 │4,4 │7,5 │15 │
│ouătoare │ │ │ │ │
└───────────┴─────┴───────┴───────┴──────┘

    Calcul: nr. capete x consum/cap/an
    *) Ratele de conversie a animalelor în unităţi vită mare ("UVM") sunt cele menţionate la art. 9 alin. (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din FEGA.
    **) Un kg şrot de soia este egal cu 1,3 kg boabe de soia.

    ANEXA 7





    1. Calculul efectivului mediu furajat din fermă şi producţia de lucernă/soia/fân/mazăre boabe*)

┌─────────┬─────────┬───────┬──────┬─────────┬────────┬───────┬───────┬───────┐
│ │ │ │ │ │ │ │ │Consum │
│ │ │ │ │ │ │ │ │lucernă│
│ │Efectiv │ │ │Efectiv │Zile │Efectiv│Efectiv│/soia/ │
│Luna/ │la │Total │Total │la │animale │mediu │mediu │fân │
│Perioada │începutul│intrări│ieşiri│sfârşitul│furajate│furajat│furajat│mazăre │
│ │perioadei│(cap.) │(cap.)│perioadei│(nr. ) │(cap) │(UVM) │boabe │
│ │(cap.) │ │ │(cap.)**)│ │ │ │total │
│ │ │ │ │ │ │ │ │pe UVM │
│ │ │ │ │ │ │ │ │(to) │
├─────────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼───────┼───────┤
│1 │2 │3 │4 │5 │6 │7 │8 │9 │
├─────────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼───────┼───────┤
│Ianuarie │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼───────┼───────┤
│Februarie│ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼───────┼───────┤
│Martie │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼───────┼───────┤
│. . . │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼───────┼───────┤
│. . . │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼───────┼───────┤
│. . . │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────┼─────────┼───────┼──────┼─────────┼────────┼───────┼───────┼───────┤
│Total │ │ │ │ │ │ │ │ │
│perioadă/│ │ │ │ │ │ │ │ │
│an │ │ │ │ │ │ │ │ │
└─────────┴─────────┴───────┴──────┴─────────┴────────┴───────┴───────┴───────┘

    *) Calculul efectivului mediu furajat din fermă se completează lunar şi anual pe fiecare specie şi categorie de animale.
    **) (col. 5) efectiv la sfârşitul perioadei reprezintă şi efectiv la începutul lunii/perioadei următoare
    (col. 6) Zile animale furajate lunar = (col. 2 X nr. zile lună) + (col. 3. X 0,5 X nr. zile lună) - (col. 4 X 0,5 X nr. zile lună)
    (col. 6) Zile animale furajate an/total perioadă = (col. 2 X 365 sau nr. zile perioadă) + (col. 3 X 0,5 X 365 sau nr. zile perioadă) - (col. 4 X 0,5 X 365 sau nr. zile perioadă)
    (col. 7) Efectivul mediu furajat lunar = (col. 6) - nr. zile lună
    (col. 7) Efectivul mediu furajat an/total perioadă = (col. 6) - 365 zile (sau nr. zile perioadă).
    (col. 8) = col. (7) X coef. de transformare în UVM al categoriei de animale respective din anexa nr. 6 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 45/2021.
    (col. 9) consum lucernă/soia/fân/mazăre boabe lunar = (col. 8) X cantitatea de lucerna/soia consumată pe UVM stabilită prin raţie de către fermier X nr. zile lună
    (col. 9) consum lucernă/soia/fân an/total perioadă = (col. 8) X cantitatea de lucernă/soia/fân/mazăre boabe consumată pe UVM stabilită prin raţie de către fermier X 365 zile (sau nr. zile perioadă). Cantitatea calculată nu poate depăşi cantitatea maximă/UVM/an prevăzută în anexa nr. 6 la Ordinul nr........... pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi art. 35 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2021 pentru aprobarea schemelor de plăţi şi a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 şi 2022.


    2. Productia de lucernă/soia/fân/mazăre boabe si calculul utilizării acesteia

┌─────────┬─────────────┬────────────────────────────┐
│ │Producţia │ │
│ │lucernă/soia/│ │
│Luna/ │fân/mazăre │(to) din care: │
│perioada │boabe │ │
│ │realizată │ │
│ │(tone) │ │
├─────────┼──────┬──────┼───────┬─────────┬──────────┤
│ │ │ │ │ │Depozitată│
│ │ │medie │ │Consumată│în vederea│
│ │totală│pe │Livrată│cu │livrării/ │
│ │(to) │hectar│ │animalele│consumului│
│ │ │(to) │ │ │cu │
│ │ │ │ │ │animalele │
├─────────┼──────┼──────┼───────┼─────────┼──────────┤
│1 │2 │3 │4 │5***) │6 │
├─────────┼──────┼──────┼───────┼─────────┼──────────┤
│Ianuarie │ │ │ │ │ │
├─────────┼──────┼──────┼───────┼─────────┼──────────┤
│Februarie│ │ │ │ │ │
├─────────┼──────┼──────┼───────┼─────────┼──────────┤
│Martie │ │ │ │ │ │
├─────────┼──────┼──────┼───────┼─────────┼──────────┤
│. . . │ │ │ │ │ │
├─────────┼──────┼──────┼───────┼─────────┼──────────┤
│. . . │ │ │ │ │ │
├─────────┼──────┼──────┼───────┼─────────┼──────────┤
│Total │ │ │ │ │ │
│perioadă/│ │ │ │ │ │
│an │ │ │ │ │ │
└─────────┴──────┴──────┴───────┴─────────┴──────────┘

    ***) (col. 5) se calculează prin însumarea consumului de lucernă/soia/mazăre boabe total pe UVM prevăzut la col. 9 din tabelul privind Calculul efectivului mediu furajat din fermă şi producţia de lucernă/soia/fân/mazăre boabe.

    Conducătorul exploataţiei,
    .............
    (semnătura şi/sau ştampila)

    ANEXA 8

    LISTA
    cu rasele de taurine de carne

┌─────┬────────────────────────────────┐
│Nr. │Denumirea rasei taurinei de came│
│crt. │ │
├─────┼────────────────────────────────┤
│1 │Aberdeen-Angus │
├─────┼────────────────────────────────┤
│2 │Limousine │
├─────┼────────────────────────────────┤
│3 │Charolaise │
├─────┼────────────────────────────────┤
│4 │Galloway │
├─────┼────────────────────────────────┤
│5 │Highland │
├─────┼────────────────────────────────┤
│6 │Aubrac │
├─────┼────────────────────────────────┤
│7 │Wagyu │
├─────┼────────────────────────────────┤
│8 │Romagnola │
├─────┼────────────────────────────────┤
│9 │Bălţata Românească - direcţia de│
│ │exploatare came │
├─────┼────────────────────────────────┤
│10 │Hereford │
├─────┼────────────────────────────────┤
│11 │Blonde d'Aquitaine │
├─────┼────────────────────────────────┤
│12 │Salers │
├─────┼────────────────────────────────┤
│13 │Sura de Stepă │
└─────┴────────────────────────────────┘


    ANEXA 9a





    Asociaţia/Agenţia..........
    Date de identificare..........
    Nr. ..../data....
    ADEVERINŢĂ
    (Bivoliţe de lapte)
    Prin prezenta adeverinţă, Asociaţia/Agenţia ..........., CUI/CIF .................adresa: localitatea ............., str. ................, nr. ......., judeţul ..........., acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei .........., specia .........., cu Acreditarea nr........... data .........., emisă de către Agenţia Naţională pentru Zootehnie, adevereşte că proprietarul animalelor: numele .........., prenumele .........., ID APIA .......... adresa: localitatea .........., str..........., nr........, judeţul .........., deţine un efectiv de .......... capete bivoliţe de lapte înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală/suplimentară, în exploataţia cu cod ANSVSA .........., pentru care se solicită SCZ, detaliat pe crotalii după cum urmează*):
    1. Bivoliţe de lapte - înscrise în registrul genealogic, secţiunea principală:

┌────┬──────────────┬──────────────────┐
│Nr. │Exploataţia cu│Număr de │
│crt.│cod ANSVSA │identificare │
│ │ │(crotalie) │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│ │ │ │
└────┴──────────────┴──────────────────┘


    2. Bivoliţe de lapte - înregistrate în registrul genealogic, secţiunea suplimentară:

┌────┬──────────────┬──────────────────┐
│Nr. │Exploataţia cu│Număr de │
│crt.│cod ANSVSA │identificare │
│ │ │(crotalie) │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│ │ │ │
└────┴──────────────┴──────────────────┘


    *) Se vor înscrie maximum 100 animale (FB) pe beneficiar
    Prezenta adeverinţă se eliberează pentru a se depune la centrul local/judeţean .......... sau al municipiului Bucureşti al APIA la dosarul Cererii unice de plată pentru anul ..........
    Preşedintele Asociaţiei/Agenţiei,
    ........................
    (numele şi prenume/denumire)
    Semnătura

    ANEXA 9b






    Partea A: pentru solicitare SCZ berbeci/ţapi şi femele ovine/caprine înscrişi/înscrise în registrul genealogic al rasei ..........
    Asociaţia/Agenţia ...........
    Date de identificare ...........
    Nr. ..../data.......
    ADEVERINŢĂ
    Prin prezenta adeverinţă, Asociaţia/Agenţia .........., CUI/CIF .........., adresa: localitatea .........., str. .........., nr. ........., judeţul .........., acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei ........, specia .........., cu Acreditarea nr. .......... data .........., emisă de către Agenţia Naţională pentru Zootehnie:
    a) adevereşte că proprietarul animalelor: numele .........., prenumele .........., ID APIA .........., adresa: localitatea .........., str. .........., nr. .........., judeţul .........., deţine un efectiv de .......... capete femele ovine/femele caprine înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală/suplimentară şi/sau un efectiv de .......... capete berbeci/ţapi înscrişi în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală, în exploataţia cu cod ANSVSA .........., pentru care se solicită SCZ, detaliat pe crotalii după cum urmează*):
    1. Femele ovine/femele caprine - înscrise în registrul genealogic, secţiunea principală:

┌────┬──────────────┬──────────────────┐
│Nr. │Exploataţia cu│Număr de │
│crt.│cod ANSVSA │identificare │
│ │ │(crotalie) │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│ │ │ │
└────┴──────────────┴──────────────────┘


    2. Femele ovine/femele caprine - înregistrate în registrul genealogic, secţiunea suplimentară:

┌────┬──────────────┬──────────────────┐
│Nr. │Exploataţia cu│Număr de │
│crt.│cod ANSVSA │identificare │
│ │ │(crotalie) │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│ │ │ │
└────┴──────────────┴──────────────────┘


    3. Berbeci/ţapi - înscrişi în registrul genealogic, secţiunea principală:

┌────┬──────────────┬──────────────────┐
│Nr. │Exploataţia cu│Număr de │
│crt.│cod ANSVSA │identificare │
│ │ │(crotalie) │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│ │ │ │
└────┴──────────────┴──────────────────┘


    *) Se vor înscrie maximum 500 de animale (OF + OM) pe beneficiar.
    *) Se vor înscrie maximum 500 de animale (CF + CM) pe beneficiar

    b) confirmă faptul că proprietarul animalelor respectă raportul între sexe de minimum 1 berbec/ţap înscris în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală, la 35 de femele ovine/caprine, pentru care se solicită SCZ.

    Prezenta adeverinţă se eliberează pentru a se depune la centrul local/judeţean .......... sau al municipiului Bucureşti al APIA la dosarul Cererii unice de plată pentru anul ..........
    Preşedintele Asociaţiei/Agenţiei,
    ................
    (numele şi prenume/denumire)
    Semnătura

    Partea B: pentru solicitare SCZ femele ovine/caprine neînscrise/neînregistrate într-un registru genealogic
    Biroul judeţean/Oficiul pentru zootehnie al judeţului .........
    Nr. .../data
    ADEVERINŢĂ
    Prin prezenta adeverinţă, Oficiul pentru Zootehnie al Judeţului .........., adresa: localitatea .........., str. .......... nr. .........., judeţul .........., confirmă faptul că proprietarul animalelor: numele .......... prenumele .........., ID APIA .........., adresa: localitatea .........., str. .......... nr. .........., judeţul .........., deţine în exploataţia cu cod ANSVSA ........., un număr de .......... capete femele de ovine/caprine neînscrise şi neînregistrate într-un registru genealogic pentru care solicită SCZ şi un număr de ......... capete de berbeci/ţapi cu certificate de origine prezentate, detaliat pe crotalii, conform anexei care face parte integrantă din prezenta adeverinţă*), din care rezultă că se respectă raportul între sexe de minimum 1 berbec/ţap cu certificat de origine la 35 de femele ovine/caprine.
    *) Se vor înscrie maximum 500 de animale (OF) pe beneficiar.
    *) Se vor înscrie maximum 500 de animale (CF) pe beneficiar.

    1. Femele ovine/femele caprine - neînscrise şi neînregistrate într-un registru genealogic:

┌────┬──────────────┬──────────────────┐
│Nr. │Exploataţia cu│Număr de │
│crt.│cod ANSVSA │identificare │
│ │ │(crotalie) │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│ │ │ │
└────┴──────────────┴──────────────────┘


    2. Berbeci/ţapi cu certificate de origine

┌────┬──────────────┬──────────────────┐
│Nr. │Exploataţia cu│Număr de │
│crt.│cod ANSVSA │identificare │
│ │ │(crotalie) │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│ │ │ │
└────┴──────────────┴──────────────────┘


    Prezenta adeverinţă se eliberează pentru a se depune la centrul local/judeţean .........., sau al municipiului Bucureşti al APIA la dosarul Cererii unice de plată pentru anul ..........
    Şef birou judeţean/Coordonator judeţean,
    ..............
    (numele şi prenumele)
    Ştampila

    ANEXA 9c





    Asociaţia/Agenţia .............
    Date de identificare .............
    Nr. ..../data....
    ADEVERINŢĂ
    (Taurine de carne)
    Prin prezenta adeverinţă, Asociaţia/Agenţia .........., CUI/CIF .........., adresa: localitatea .........., str. .........., nr. .........., judeţul .........., acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei .........., specia .........., cu Acreditarea nr........... data .........., emisă de către Agenţia Naţională pentru Zootehnie, adevereşte că proprietarul animalelor: numele .........., prenumele .........., ID APIA adresa: localitatea .........., str. .........., nr. .........., judeţul .........., deţine un efectiv de .......... capete vaci de came înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei .........., secţiunea principală/suplimentară, şi/sau un efectiv de capete tauri de carne înscrişi în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală, în exploataţia cu cod ANSVSA .........., pentru care se solicită SCZ, detaliat pe crotalii după cum urmează:
    1. Vaci de carne - înscrise în registrul genealogic, secţiunea principală:

┌────┬──────────────┬──────────────────┐
│Nr. │Exploataţia cu│Număr de │
│crt.│cod ANSVSA │identificare │
│ │ │(crotalie) │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│ │ │ │
└────┴──────────────┴──────────────────┘


    2. Vaci de carne - înregistrate în registrul genealogic, secţiunea suplimentară:

┌────┬──────────────┬──────────────────┐
│Nr. │Exploataţia cu│Număr de │
│crt.│cod ANSVSA │identificare │
│ │ │(crotalie) │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│ │ │ │
└────┴──────────────┴──────────────────┘


    3. Tauri de carne - înscrişi în registrul genealogic, secţiunea principală:

┌────┬──────────────┬──────────────────┐
│Nr. │Exploataţia cu│Număr de │
│crt.│cod ANSVSA │identificare │
│ │ │(crotalie) │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│ │ │ │
└────┴──────────────┴──────────────────┘


    Prezenta adeverinţă se eliberează pentru a se depune la centrul local/judeţean .......... sau al municipiului Bucureşti al APIA la dosarul Cererii unice de plată pentru anul ..........
    Preşedintele Asociaţiei/Agenţiei,
    ...........
    (numele şi prenume/denumire)
    Semnătura

    ANEXA 9d





    Asociaţia/Agenţia ......
    Date de identificare ......
    Nr. ...../data....
    ADEVERINŢĂ
    (Vaci de lapte)
    Prin prezenta adeverinţă, Asociaţia/Agenţia .........., CUI/CIF .........., adresa: localitatea .........., str. .........., nr. .........., judeţul .........., acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei .........., specia .........., cu Acreditarea nr........... data .........., emisă de către Agenţia Naţională pentru Zootehnie, adevereşte că proprietarul animalelor: numele .........., prenumele .........., ID APIA adresa: localitatea .........., str. .........., nr. .........., judeţul ........., deţine un efectiv de .......... capete vaci de lapte înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală/suplimentară, în exploataţia cu cod ANSVSA .........., pentru care se solitită SCZ, detaliat pe crotalii după cum urmează*):
    1. Vaci de lapte - înscrise în registrul genealogic, secţiunea principală:

┌────┬──────────────┬──────────────────┐
│Nr. │Exploataţia cu│Număr de │
│crt.│cod ANSVSA │identificare │
│ │ │(crotalie) │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│ │ │ │
└────┴──────────────┴──────────────────┘


    2. Vaci de lapte - înregistrate în registrul genealogic, secţiunea suplimentară:

┌────┬──────────────┬──────────────────┐
│Nr. │Exploataţia cu│Număr de │
│crt.│cod ANSVSA │identificare │
│ │ │(crotalie) │
├────┼──────────────┼──────────────────┤
│ │ │ │
└────┴──────────────┴──────────────────┘


    *) Se vor înscrie minimum 5 capete vaci de lapte (VL) sau minimum 10 capete VL, în funcţie de zonă, şi maximum 250 de capete VL.
    Prezenta adeverinţă se eliberează pentru a se depune la centrul local/judeţean .......... sau al municipiului Bucureşti al APIA la dosarul Cererii unice de plată pentru anul ..........
    Preşedintele Asociaţiei/Agenţiei,
    ..................
    (numele şi prenume/denumire)
    Semnătura

    ANEXA 10

    LISTA
    zonelor de interes ecologic şi echivalenţa acestora în hectare

┌────────────┬────────────┬─────────┬─────────┬─────────┐
│ │ │ │ │Suprafaţa│
│Element │Detalii │Factor de│Factor de│zonei de │
│ │ │conversie│ponderare│interes │
│ │ │ │ │ecologic │
├────────────┼────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│0 │1 │2 │3 │4 = 2x3 │
├────────────┼────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │Construcţii │ │ │ │
│ │destinate │ │ │ │
│ │prevenirii │ │ │ │
│ │şi │ │ │ │
│ │combaterii │ │ │ │
│ │eroziunii │ │ │ │
│ │solului, │ │ │ │
│ │executate │ │ │ │
│Terase (pe 1│dea lungul │2 │1 │2mp │
│m lungime) │curbelor de │ │ │ │
│ │nivel, pe │ │ │ │
│ │terenuri │ │ │ │
│ │arabile în │ │ │ │
│ │pantă │ │ │ │
│ │înălţime │ │ │ │
│ │minimă. 1 m,│ │ │ │
│ │lăţime │ │ │ │
│ │minimă 3 m │ │ │ │
├────────────┴────────────┴─────────┴─────────┴─────────┤
│Elemente de peisaj: │
├────────────┬────────────┬─────────┬─────────┬─────────┤
│ │Şiruri de │ │ │ │
│ │arbuşti/ │ │ │ │
│ │arbori │ │ │ │
│ │formate din │ │ │ │
│ │diferite │ │ │ │
│- garduri │specii, │ │ │ │
│vii/fâşii │pentru care │ │ │ │
│împădurite/ │suprafaţa │5 │2 │10mp │
│arbori în │zonei de │ │ │ │
│aliniament │interes │ │ │ │
│(pe 1 m) │ecologic se │ │ │ │
│ │calculează │ │ │ │
│ │până la o │ │ │ │
│ │lăţime │ │ │ │
│ │maximă de 10│ │ │ │
│ │metri │ │ │ │
├────────────┼────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│- arbore │ │ │ │ │
│izolat (per │- │20 │1,5 │30 mp │
│arbore) │ │ │ │ │
├────────────┼────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │Pâlcuri │ │ │ │
│ │arbustive, │ │ │ │
│ │inclusiv │ │ │ │
│ │arborii în │ │ │ │
│ │grup, tufele│ │ │ │
│ │sau │ │ │ │
│- pâlcuri │pietrele, │ │ │ │
│arbustive │pentru care │Nu se │ │ │
│din zona de │suprafaţa │aplică. │1,5 │1,5 mp │
│câmpie (pe 1│zonei de │ │ │ │
│mp) │interes │ │ │ │
│ │ecologic se │ │ │ │
│ │calculează │ │ │ │
│ │pentru o │ │ │ │
│ │dimensiune │ │ │ │
│ │maximă de │ │ │ │
│ │0,3 hectare │ │ │ │
├────────────┼────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │Acumulări │ │ │ │
│ │permanente │ │ │ │
│ │naturale de │ │ │ │
│ │apă │ │ │ │
│ │stătătoare, │ │ │ │
│ │cu suprafaţa│ │ │ │
│ │de minimum │ │ │ │
│ │0,01 ha, │ │ │ │
│ │exclusiv │ │ │ │
│ │rezervoarele│ │ │ │
│- iazuri (pe│din beton │Nu se │ │ │
│1 mp) │sau din │aplică. │1,5 │1,5 mp │
│ │plastic, │ │ │ │
│ │pentru care │ │ │ │
│ │suprafaţa │ │ │ │
│ │zonei de │ │ │ │
│ │interes │ │ │ │
│ │ecologic se │ │ │ │
│ │calculează │ │ │ │
│ │până la o │ │ │ │
│ │dimensiune │ │ │ │
│ │maximă de │ │ │ │
│ │0,3 hectare │ │ │ │
├────────────┼────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │Şanţuri sau │ │ │ │
│ │canale, │ │ │ │
│ │precum şi │ │ │ │
│ │cursurile │ │ │ │
│ │deschise de │ │ │ │
│ │apă pentru │ │ │ │
│ │irigaţii sau│ │ │ │
│ │drenare, │ │ │ │
│ │exclusiv │ │ │ │
│ │cele cu │ │ │ │
│- rigole (pe│pereţi │5 │2 │10mp │
│1 m) │betonaţi, │ │ │ │
│ │pentru care │ │ │ │
│ │suprafaţa │ │ │ │
│ │zonei de │ │ │ │
│ │interes │ │ │ │
│ │ecologic se │ │ │ │
│ │calculează │ │ │ │
│ │până la o │ │ │ │
│ │lăţime │ │ │ │
│ │maximă delO │ │ │ │
│ │metri │ │ │ │
├────────────┼────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │Pot fi orice│ │ │ │
│ │zone-tampon │ │ │ │
│ │şi margini │ │ │ │
│ │de câmp cu │ │ │ │
│ │lăţime │ │ │ │
│ │minimă de 1 │ │ │ │
│ │metru. │ │ │ │
│ │Fâşiile de │ │ │ │
│ │protecţie │ │ │ │
│ │existente pe│ │ │ │
│ │terenurile │ │ │ │
│ │arabile │ │ │ │
│ │situate în │ │ │ │
│ │vecinătatea │ │ │ │
│ │apelor de │ │ │ │
│ │suprafaţă au│ │ │ │
│ │o lăţime │ │ │ │
│ │minimă │ │ │ │
│ │delmpe │ │ │ │
│ │terenurile │ │ │ │
│ │cu panta de │ │ │ │
│ │până la 12% │ │ │ │
│ │şi de 3m pe │ │ │ │
│ │terenurile │ │ │ │
│ │cu panta mai│ │ │ │
│ │mare de 12%,│ │ │ │
│ │panta │ │ │ │
│ │terenului │ │ │ │
│ │fiind panta │ │ │ │
│ │medie a │ │ │ │
│ │blocului │ │ │ │
│ │fizic │ │ │ │
│ │adiacent │ │ │ │
│Zone-tampon │cursului de │ │ │ │
│şi margini │apă │ │ │ │
│de câmp (pe │(obligatorii│6 │1,5 │9mp │
│1 m) │prin GAEC │ │ │ │
│ │1). De-a │ │ │ │
│ │lungul │ │ │ │
│ │cursurilor │ │ │ │
│ │de apă, │ │ │ │
│ │aceste zone │ │ │ │
│ │pot include │ │ │ │
│ │benzi cu │ │ │ │
│ │vegetaţie │ │ │ │
│ │riverană │ │ │ │
│ │inclusă în │ │ │ │
│ │scopul │ │ │ │
│ │calculării │ │ │ │
│ │zonei de │ │ │ │
│ │interes │ │ │ │
│ │ecologic. │ │ │ │
│ │Suprafaţa │ │ │ │
│ │zonei de │ │ │ │
│ │interes │ │ │ │
│ │ecologic se │ │ │ │
│ │calculează │ │ │ │
│ │până la o │ │ │ │
│ │lăţime │ │ │ │
│ │maximă de 20│ │ │ │
│ │metri dacă │ │ │ │
│ │elementul de│ │ │ │
│ │peisaj │ │ │ │
│ │diferă de │ │ │ │
│ │cele │ │ │ │
│ │prevăzute │ │ │ │
│ │sau │ │ │ │
│ │protejate │ │ │ │
│ │prin GAEC1, │ │ │ │
│ │SMR1 si │ │ │ │
│ │SMR10. │ │ │ │
├────────────┼────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │Zone cu │ │ │ │
│Zone cu │plantaţii de│ │ │ │
│specii │salcie │ │ │ │
│forestiere │(Salix spp),│ │ │ │
│cu ciclu │plop alb │Nu se │0,5 │0,5 mp │
│scurt de │(Populus │aplică. │ │ │
│producţie │alba) şi │ │ │ │
│(pe 1 mp) │plop negru │ │ │ │
│ │(Populus │ │ │ │
│ │nigra) │ │ │ │
├────────────┼────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │Terenuri │ │ │ │
│ │împădurite │ │ │ │
│ │prin măsura │ │ │ │
│ │221 │ │ │ │
│ │"Prima │ │ │ │
│ │împădurire a│ │ │ │
│ │terenurilor │ │ │ │
│Zonele │agricole" │ │ │ │
│împădurite │din cadrul │ │ │ │
│menţionate │PNDR │ │ │ │
│la art. 32 │2007-2013, │ │ │ │
│alin. (2) │prin │ │ │ │
│lit. (b) │submăsura │ │ │ │
│pct. (ii) │8.1 │ │ │ │
│din │"împăduriri │ │ │ │
│Regulamentul│şi crearea │Nu se │1 │1 mJ │
│(UE) nr. │de suprafeţe│aplică. │ │ │
│1.307/2013, │împădurite" │ │ │ │
│cu │din cadrul │ │ │ │
│modificările│PNDR 2014- │ │ │ │
│şi │2020 sau în │ │ │ │
│completările│temeiul unei│ │ │ │
│ulterioare │scheme │ │ │ │
│(pe 1 mp) │naţionale │ │ │ │
│ │ale cărei │ │ │ │
│ │condiţii │ │ │ │
│ │respectă │ │ │ │
│ │dispoziţiile│ │ │ │
│ │art. 22 din │ │ │ │
│ │Regulamentul│ │ │ │
│ │(UE) nr. │ │ │ │
│ │1.305/2013 │ │ │ │
├────────────┼────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ │Amestecurile│ │ │ │
│Zone cu │de specii de│ │ │ │
│strat │culturi │Nu se │0,3 │0,3 mp │
│vegetal (pe │prevăzute în│aplică. │ │ │
│1 mp) │anexa nr. 12│ │ │ │
│ │la ordin │ │ │ │
├────────────┼────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Zonele cu │Culturile │ │ │ │
│culturi │prevăzute în│Nu se │ │ │
│fixatoare de│anexa nr. │aplică. │1 │1 mp │
│azot (pe 1 │131a ordin │ │ │ │
│mp) │ │ │ │ │
├────────────┼────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Zone cu │- │Nu se │0,7 │0,7 mp │
│Miscanthus │ │aplică. │ │ │
└────────────┴────────────┴─────────┴─────────┴─────────┘


    ANEXA 11

    CICLUL MAXIM DE RECOLTĂ,
    cerinţele privind utilizarea produselor de protecţia plantelor şi a îngrăşămintelor minerale
    pentru speciile forestiere cu ciclu scurt de producţie, conform art. 91 alin. (6) din ordin
    Ciclul maxim de recoltă:
    - Salcia (Salix spp.) - 6 ani
    – Plopul alb (Populus alb) şi Plopul negru (Populus nigra) - 6 ani

    Cerinţe privind utilizarea îngrăşămintelor minerale şi/sau a produselor de protecţie a plantelor
    În conformitate cu art. 45 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 639/2014, cu modificările şi completările ulterioare, utilizarea îngrăşămintelor minerale şi/sau a produselor de protecţie a plantelor este interzisă.

    ANEXA 12

    LISTA
    amestecurilor de specii de culturi pentru strat vegetal

┌────┬───────────┬─────────────────────┐
│Nr. │Denumirea │Denumirea ştiinţifică│
│crt.│populară │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│1 │Muştar + │Sinapis alba + Avena │
│ │ovăz │sativa │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Muştar + │Sinapis alba + │
│2 │phacelia │Phacelia │
│ │ │tanacetifolia │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Muştar + │Sinapis alba + │
│3 │rapiţă │Brassica carinata/ │
│ │ │Brassica napus │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Latir + │Lathyrus sativus + │
│4 │măzăriche │Viciapannonica Crantz│
│ │de toamnă │/Vicia villosa Roth │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│5 │Latir + │Lathyrus sativus + │
│ │ovăz │Avena sativa │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│6 │Mazăre + │Pisum sativum L + │
│ │ovăz │Avena sativa │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Măzăriche │Vicia pannonica │
│7 │de toamnă +│Crantz/Vicia villosa │
│ │ovăz │Roth + Avena sativa │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Măzăriche │Vicia pannonica │
│8 │de toamnă +│Crantz/Vicia villosa │
│ │secară │Roth + Secale cereale│
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Măzăriche │Vicia pannonica │
│9 │de toamnă +│Crantz/Vicia villosa │
│ │triticale │Roth + Triticosecale │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│10 │Lupin + │Lupinus + Trifolium │
│ │trifoi │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Rapiţă + │Brassica carinata/ │
│11 │triticale │Brassica napus + │
│ │ │Triticosecale │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Rapiţă + │Brassica carinata/ │
│12 │secară │Brassica napus + │
│ │ │Secale cereale │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│13 │Bob + ovăz │Vicia faba + Avena │
│ │ │sativa │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│14 │Secară + │Secale cereale + │
│ │trifoi │Trifolium │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│15 │Trifoi + │Trifolium + Phacelia │
│ │phacelia │tanacetifolia │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│16 │Mazăre + │Pisum sativum L + │
│ │muştar │Sinapis alba │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │Măzăriche │Vicia pannonica │
│17 │de toamnă +│Crantz/Vicia villosa │
│ │camelină │Roth + Camelina │
│ │ │sativa │
└────┴───────────┴─────────────────────┘


    ANEXA 13

    LISTA
    culturilor fixatoare de azot

┌──────┬──────────────┬────────────────┐
│Nr. │Denumirea │Denumirea │
│crt. │populară │ştiinţifică │
├──────┼──────────────┼────────────────┤
│1 │Mazăre │Pisum sativum L │
├──────┼──────────────┼────────────────┤
│2 │Fasole │Phaseolus │
│ │ │vulgaris L. │
├──────┼──────────────┼────────────────┤
│3 │Soia │Glycine max L. │
├──────┼──────────────┼────────────────┤
│4 │Linte │Lens culinans │
├──────┼──────────────┼────────────────┤
│5 │Lupin │Lupinus perennis│
├──────┼──────────────┼────────────────┤
│6 │Năut │Cicer arietinum │
├──────┼──────────────┼────────────────┤
│7 │Bob │Vicia faba │
├──────┼──────────────┼────────────────┤
│8 │Fasolită │Vigna spp. │
├──────┼──────────────┼────────────────┤
│9 │Trifoi │Trifolium spp. │
├──────┼──────────────┼────────────────┤
│10 │Lucernă │Medicago sativa │
├──────┼──────────────┼────────────────┤
│11 │Sparcetă │Onobrychis │
│ │ │viciifolia │
└──────┴──────────────┴────────────────┘


    ANEXA 14

    LISTA
    categoriilor/culturilor care se iau în calcul pentru excepţiile de la aplicarea practicilor agricole
    benefice pentru climă şi mediu

┌────────────────────┬─────────────────┐
│Categoria │Nume cultură │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Păşuni permanente│
│Pajişti permanente │comunale │
│ │utilizate în │
│ │comun │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Păşuni permanente│
│ │utilizate în │
│ │comun │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Păşuni permanente│
│ │comunale │
│ │utilizate │
│ │individual │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Păşuni permanente│
│ │utilizate │
│ │individual │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Fâneată utilizată│
│ │individual │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Fânete comunale │
│ │utilizate │
│ │individual │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Livadă │
│ │tradiţională │
│ │utilizată ca │
│ │păşune │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Livadă │
│ │tradiţională │
│ │utilizată ca │
│ │fâneată │
├────────────────────┼─────────────────┤
│Teren necultivat │Teren necultivat │
├────────────────────┼─────────────────┤
│Culturi aflate sub │ │
│apă o mare parte a │Orez │
│ciclului de cultură │ │
├────────────────────┼─────────────────┤
│Iarbă/furaje erbacee│Pajişti temporare│
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Plante de nutret │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Trifoi │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Lucerna │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Ghizdei │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Sparcetă │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Phacelia │
├────────────────────┼─────────────────┤
│Leguminoase │Trifoi │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Lucerna │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Sparcetă │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Phacelia │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Ghizdei │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Mazăre boabe │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Fasole boabe │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Linte │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Bob │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Lupin │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Fasolită │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Năut │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Măzăriche de │
│ │toamnă │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Mazăre furajeră │
│ │de toamnă │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Soia │
├────────────────────┼─────────────────┤
│ │Alte leguminoase │
│ │pentru boabe │
└────────────────────┴─────────────────┘


    ANEXA 15





    ÎNŞTIINŢAREA
    cu privire la forţa majoră
    Subsemnatul, ........., cu domiciliul/sediul în .........., CNP .........., CUI .......... (după caz), nr. din registrul unic de identificare .......... în calitate de .........., vă aduc la cunoştinţă următorul caz de forţă majoră (se bifează):

┌──┬──────────────────────────────┬────┐
│a)│decesul beneficiarului │Bifa│
├──┼──────────────────────────────┼────┤
│b)│incapacitatea profesională pe │ │
│ │termen lung a beneficiarului │ │
├──┼──────────────────────────────┼────┤
│ │o catastrofă naturală gravă │ │
│ │care afectează puternic │ │
│ │exploataţia agricolă [fenomene│ │
│c)│asimilate catastrofelor │ │
│ │naturale grave: fenomene │ │
│ │meteorologice (de exemplu, │ │
│ │seceta, îngheţul etc.), │ │
│ │incendiul etc.] │ │
├──┼──────────────────────────────┼────┤
│ │distrugerea accidentală a │ │
│d)│clădirilor destinate creşterii│ │
│ │animalelor, aflate pe │ │
│ │exploataţia agricolă │ │
├──┼──────────────────────────────┼────┤
│ │o epizootie sau o boală a │ │
│ │plantelor care afectează │ │
│e)│parţial sau integral şeptelul,│ │
│ │respectiv culturile │ │
│ │beneficiarului │ │
├──┼──────────────────────────────┼────┤
│ │exproprierea întregii │ │
│f)│exploataţii agricole sau a │ │
│ │unei mari părţi a acesteia │ │
├──┼──────────────────────────────┼────┤
│ │distrugerea terenurilor │ │
│ │agricole şi a animalelor │ │
│ │aflate pe exploatabile │ │
│ │agricole de către exemplarele │ │
│ │din speciile de faună de │ │
│g)│interes cinegetic, astfel cum │ │
│ │sunt definite prin Legea │ │
│ │vânătorii şi a protecţiei │ │
│ │fondului cinegetic nr. 407/ │ │
│ │2006, cu modificările şi │ │
│ │completările ulterioare. │ │
└──┴──────────────────────────────┴────┘

    Sectorul vegetal

┌────┬───────────┬───────┬──────┬───────┬─────────┬─────────┬─────┬─────────┐
│ │ │ │ │ │Suprafaţa│ │ │ │
│ │ │ │ │ │declarată│ │ │ │
│Nr. │Localitatea│Cultura│Tip │Parcela│în │Suprafaţa│Bloc │Fenomenul│
│crt.│ │ │z.i.e*│ │cererea │afectată │fizic│ │
│ │ │ │ │ │unică de │ │ │ │
│ │ │ │ │ │plată │ │ │ │
├────┼───────────┼───────┼──────┼───────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼───────┼──────┼───────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼───────┼──────┼───────┼─────────┼─────────┼─────┼─────────┤
│. . │ │ │ │ │ │ │ │ │
│. │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴───────────┴───────┴──────┴───────┴─────────┴─────────┴─────┴─────────┘

    * Se completează, după caz, tipul zonei de interes ecologic (z.i.e) cu strat vegetal sau culturi fixatoare de azot, în cazul în care cultura/amestecul de culturi pentru stratul vegetal au făcut obiectul unor astfel de declaraţii.

    Sectorul zootehnic

┌────┬───────────┬──────┬────┬─────────┬─────────┬────────┬────────────┬─────────┐
│ │ │ │ │ │ │Efectiv │ │ │
│ │ │ │ │ │ │animale │ │ │
│ │ │ │ │ │Efectiv │afectate│ │ │
│ │ │ │ │ │solicitat│de forţa│ │ │
│ │ │ │ │ │în │majoră │ │ │
│Nr. │ │ │ │Categoria│cererea │Capete/ │Nr. de │ │
│crt.│Localitatea│Specia│Rasa│conform │unică de │Kg │identificare│Fenomenul│
│ │ │ │ │art. 72 │plată │gogoşi │(crotalie) │ │
│ │ │ │ │ │Capete/ │de │ │ │
│ │ │ │ │ │Kg gogoşi│mătase │ │ │
│ │ │ │ │ │de mătase│afectate│ │ │
│ │ │ │ │ │ │de forţa│ │ │
│ │ │ │ │ │ │majoră │ │ │
├────┼───────────┼──────┼────┼─────────┼─────────┼────────┼────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼──────┼────┼─────────┼─────────┼────────┼────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼──────┼────┼─────────┼─────────┼────────┼────────────┼─────────┤
│. . │ │ │ │ │ │ │ │ │
│. │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────┴───────────┴──────┴────┴─────────┴─────────┴────────┴────────────┴─────────┘


    Alte detalii ...........
    Documente doveditoare ataşate ..............
    Declar pe propria răspundere că cele înscrise corespund realităţii.
    Data depunerii la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură .......
    Semnătura.........
    Ştampila (după caz)
    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016