Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 408 din 19 aprilie 2005 pentru aprobarea Ghidului privind procedura care trebuie urmata de autoritatile competente in desfasurarea activitatii de farmacovigilenta
EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 461 din 31 mai 2005
Având în vedere:
- prevederile <>Ordonanţei Guvernului nr. 125/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 594/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
- prevederile <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 336/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
vazand Referatul de aprobare al Direcţiei generale farmaceutice şi aparatura medicalã nr. MC 4.932 din 19 aprilie 2005,
în temeiul <>Hotãrârii Guvernului nr. 168/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sãnãtãţii,
ministrul sãnãtãţii emite urmãtorul ordin:
ART. 1
Se aproba Ghidul privind procedura care trebuie urmatã de autoritãţile competente în desfãşurarea activitãţii de farmacovigilenta, prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abroga orice dispoziţie contrarã.
ART. 3
Agenţia Nationala a Medicamentului va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. 4
Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul sãnãtãţii,
Mircea Cinteza
Bucureşti, 19 aprilie 2005.
Nr. 408.
ANEXA
GHID
privind procedura care trebuie urmatã de autoritãţile competente
în desfãşurarea activitãţii de farmacovigilenta
CAP. I
Introducere şi baze legale
ART. 1
(1) În conformitate cu prevederile Reglementãrilor privind activitatea de farmacovigilenta, în România trebuie sa funcţioneze un sistem naţional de farmacovigilenta care are rolul de a colecta şi evalua informaţii despre reactiile adverse ale medicamentelor autorizate de punere pe piata.
(2) De asemenea, Agenţia Nationala a Medicamentului (ANM) trebuie sa ia toate mãsurile adecvate pentru a incuraja medicii terapeuti sa raporteze reactiile adverse suspectate şi pentru a obliga deţinãtorii autorizaţiei de punere pe piata (DAPP) sa colecteze sistematic informaţii despre riscurile referitoare la medicamentele lor autorizate de punere pe piata în România şi sa le transmitã ANM.
ART. 2
În prezentul Ghid sunt descrise cerinţele şi procedurile implicate în sistemul naţional de farmacovigilenta cu referire la medicamentele autorizate în România, acoperind colectarea şi evaluarea tuturor informaţiilor utile în supravegherea medicamentelor.
CAP. II
Organizarea sistemului de farmacovigilenta
ART. 3
(1) Sistemul naţional de farmacovigilenta din România este coordonat de Compartimentul de farmacovigilenta din Departamentul evaluare-autorizare al ANM, care acţioneazã ca şi Centru Naţional de Farmacovigilenta (CNFV) cu atribuţii în primirea şi evaluarea tuturor datelor de farmacovigilenta.
(2) CNFV trebuie sa aibã capacitatea de a utiliza aceste date de farmacovigilenta într-un mod care este compatibil cu procedurile folosite în statele membre ale Uniunii Europene (UE) şi de cãtre Agenţia Europeanã pentru Evaluarea Medicamentelor (EMEA) pentru ca aceste date sa poatã fi transferate între pãrţile interesate.
ART. 4
CNFV din România coopereazã cu Grupul de lucru de farmacovigilenta al EMEA care acţioneazã ca un forum pentru discuţii, dezvoltarea consensului şi coordonarea problemelor de farmacovigilenta la nivelul Comunitãţii Europene.
ART. 5
ANM coopereazã de asemenea cu Centrul Colaborativ al Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii (OMS) pentru Monitorizarea Internationala a Medicamentului prin CNFV.
CAP. III
Gestionarea datelor de farmacovigilenta
III.1. Sistemul de raportare spontana
III.1.1. Introducere
ART. 6
(1) CNFV trebuie sa detina un sistem pentru colectarea rapoartelor de reactii adverse spontane suspectate, primite de la medici (de ex. sistem poştal sau electronic) şi de la DAPP.
(2) CNFV trebuie sa coopereze cu medicii pentru a stimula constientizarea importantei sistemului de raportare şi încurajarea raportarii (de ex. prin furnizarea unui sistem uşor de raportare şi feed-back dupã fiecare raport).
(3) CNFV colaboreazã cu unitãţile teritoriale de inspecţie ale ANM în ceea ce priveşte stimularea raportarii de reactii adverse şi furnizarea informaţiilor privind farmacovigilenta.
ART. 7
CNFV trebuie sa colaboreze cu medicii pentru a asigura raportarea adecvatã de reactii adverse cãtre ANM; în acest scop este de dorit ca ANM sa ia mãsurile necesare pentru ca:
- raportarea reactiilor adverse sa se facã cat se poate de simplu;
- toate reactiile adverse sa fie confirmate când este cazul şi sa fie furnizate informaţii suplimentare solicitate de medici;
- sa fie menţinut un contact regulat între CNFV şi medici prin:
● publicarea regulatã a unui buletin de farmacovigilenta,
● trimiterea de scrisori "Stimata doamna/Stimate domnule doctor" când este cazul (de cãtre ANM şi/sau DAPP),
● furnizarea informatiei solicitate de la caz la caz, dacã este posibil.
III.1.2. Principii generale ale sistemului de raportare spontana
ART. 8
(1) Medicii sau DAPP raporteazã la ANM-CNFV o reactie adversa suspectata în legatura cu unul sau mai multe medicamente; rapoartele se fac în scris (utilizând formularele de raportare) sau electronic.
(2) Rapoartele sunt colectate şi validate de cãtre CNFV şi sunt introduse într-o baza de date; reactiile adverse grave trebuie sa fie tratate în regim de maxima prioritate.
(3) Baza de date este utilizata pentru a identifica semnalele potenţiale şi a analiza datele în scopul clarificarii factorilor de risc, a modificãrilor evidente în profilul raportarii etc.
(4) Rapoartele de caz trebuie sa fie accesibile pentru EMEA în cazul medicamentelor autorizate centralizat, autoritãţilor competente din statele membre ale UE, dacã este cazul, şi DAPP implicaţi.
ART. 9
Urmãtoarele aspecte privesc ANM şi sunt independente de structura sistemului naţional de farmacovigilenta:
- colectarea şi validarea raportului de caz şi stocarea acestuia;
- procesarea raportului de caz (evaluarea şi prezentarea pentru transmitere), informaţii feedback;
- protejarea confidenţialitãţii şi securitãţii datelor, controlul calitãţii datelor şi asigurarea calitãţii lor.
III.1.3. Colectarea şi validarea raportului de caz
ART. 10
(1) Aceasta implica colectarea şi validarea datelor primare, ex. transmiterea datelor de la raportor la ANM-CNFV.
(2) Pentru validarea şi administrarea rapoartelor transmise electronic trebuie urmate proceduri operationale specifice.
III.1.3.1. Colectarea raportului de caz
ART. 11
Un raport spontan de farmacovigilenta implica un singur caz, un pacient, un raportor identificabil, una sau mai multe reactii suspectate şi unul sau mai multe medicamente suspectate; în regim de urgenta vor fi primite cazurile grave raportate de medici.
III.1.3.2. Validarea raportului de caz
ART. 12
(1) Când la un pacient apar mai multe reactii suspectate la unul sau mai multe medicamente suspectate, dar sunt considerate a fi reactii independente, ele trebuie tratate ca rapoarte separate.
(2) Dacã se considera necesar, mai ales în cazul reactiilor grave şi neaşteptate, datele din raport privind pacientul, medicamentele luate, reactiile, inclusiv semne, simptome şi analize de laborator, trebuie sa fie confirmate prin copii ale celor mai importante şi relevante documente originale (formularele de ieşire din spital, rapoartele specialistului, teste de laborator, prescripţii şi rapoarte post-mortem).
ART. 13
Trebuie evaluat în conformitate cu datele solicitate, dacã rapoartele sunt complete (a se vedea III.1.5.4 - Prezentarea cazului individual pentru transmitere).
ART. 14
(1) Rapoartele incomplete, mai ales cele care privesc reactii neaşteptate sau grave, trebuie sa fie urmãrite prompt şi cu atentie pentru a obţine informaţii suplimentare de la raportorul iniţial sau din alte surse disponibile.
(2) În unele cazuri, poate fi de asemenea adecvatã continuarea supravegherii pentru a obţine date despre rezultatul pe termen lung al reacţiei.
ART. 15
(1) Un raport de reactie adversa trebuie sa conţinã urmãtoarele informaţii: un medic identificabil, un pacient identificabil, cel puţin o substanta/un medicament suspectat şi cel puţin o reactie adversa suspectata.
(2) Acestea reprezintã minimum de informaţii, care permite introducerea cazului în baza de date şi îl face disponibil pentru generarea semnalului în scopul de a facilita evaluarea cazurilor.
(3) Trebuie fãcut orice efort pentru a obţine informaţii complete când este posibil.
ART. 16
(1) Este suspectata apariţia unei reactii adverse dacã, fie medicul care raporteazã, fie DAPP, crede ca exista o relatie cauzala posibila între reactia adversa şi medicamentul în cauza.
(2) Dacã o reactie este raportatã spontan, aceasta implica în mod obişnuit o judecata pozitiva din partea raportorului în afarã de cazul când cel care raporteazã da explicit o judecata negativa a relatiei cauzale.
III.1.4. Stocarea raportului de caz
ART. 17
Datele iniţiale primare (pe suport de hârtie) trebuie stocate şi tratate în acelaşi fel ca oricare alte documente medicale, cu respectul corespunzãtor pentru confidenţialitate.
ART. 18
(1) Rapoartele de caz, trebuie stocate de cãtre CNFV într-o baza de date.
(2) Stocarea datelor trebuie sa asigure accesibilitatea permanenta la acestea, la orice moment rezonabil.
III.1.4.1. Intrarea datelor (în baza de date)
ART. 19
Conformitatea datelor stocate cu raportul iniţial trebuie sa fie asigurata prin utilizarea unei proceduri standard de operare specifice.
III.1.4.2. Trasabilitatea
ART. 20
Stocarea datelor trebuie sa asigure posibilitatea urmãririi (trasabilitatea) tuturor datelor intrate sau modificate incluzând datele şi sursele informaţiilor primite, datele şi destinatiile informaţiilor transmise.
III.1.4.3. Terminologii
ART. 21
(1) Se recomanda utilizarea terminologiei medicale MedDRA care este terminologia agreatã internaţional.
(2) Rapoartele intrate în baza de date trebuie sa fie codificate în concordanta cu terminologiile acceptate internaţional (MedDRA, WHO ART, ICD 9, ATC) care sunt compatibile cu MedDRA versiunea curenta disponibilã.
(3) Termenii reacţiei adverse trebuie sa fie introdusi ca termenul cel mai apropiat disponibil în terminologie, şi, dacã este posibil, de asemenea cu cuvintele originale ale raportorului.
(4) Utilizarea terminologiilor trebuie sa fie monitorizata şi validatã, fie sistematic, fie prin evaluare obişnuitã facuta la întâmplare.
(5) Personalul care controleazã intrarea datelor trebuie instruit în utilizarea terminologiilor şi trebuie verificata competenta lor.
III.1.5. Procesarea raportului de caz: evaluarea gravitatii, a mãsurii în care se poate aştepta apariţia reacţiei şi prezentarea pentru transmitere
ART. 22
Procesarea raportului de caz implica evaluarea datelor în cazuri individuale, identificarea cazurilor individuale care necesita o manevrare specifica, recunoaşterea şi procesarea alertelor şi orice alta procesare a datelor referitoare la cazurile multiple.
III.1.5.1. Evaluarea datelor în cazuri individuale
ART. 23
(1) Evaluarea datelor include validarea raportului de caz şi determinarea gravitatii şi a mãsurii în care se poate aştepta apariţia reacţiei adverse.
(2) Aceşti termeni (gravitate şi mãsura în care se poate aştepta apariţia reacţiei adverse) au înţeles specific în contextul evaluãrii raportului de reactie adversa.
(3) Evaluarea probabilitatii relatiei cauzale dintre medicament şi reactia/reactiile suspectata/suspectate este efectuatã când se considera necesar.
(4) Toate metodele utilizate pentru a evalua aceşti parametri trebuie sa fie documentate.
(5) Evaluatorii trebuie instruiti în metodele utilizate şi instruirea lor trebuie verificata.
III.1.5.2. Gestionarea rapoartelor duplicat
ART. 24
(1) Unele cazuri, în special cele care sunt grave, vor fi probabil raportate la ANM-CNFV de la mai mult decât o sursa sau de la o singura sursa prin mai mult decât un canal.
(2) ANM-CNFV trebuie sa facã orice efort pentru a garanta ca rapoartele de caz conţin informaţii suficiente pentru a identifica astfel de duplicate de ex. initialele de la pacient/medic (raportor) (sau numele dacã este permis), adrese, data naşterii, alte date.
(3) Baza de date trebuie revazuta regulat pentru a identifica duplicatele în concordanta cu procedurile ANM-CNFV.
(4) Dupã identificare, duplicatele trebuie sa fie semnalate ca atare.
III.1.5.3. Identificarea cazurilor individuale care necesita o manevrare specifica
ART. 25
(1) Gestionarea bazei de date trebuie sa asigure concordanta cu reglementãrile (de ex. identificarea cazurilor semnalate ca grave sau neaşteptate şi a oricãrei alte circumstanţe care necesita gestionare sau transmitere specifice).
(2) Trebuie sa existe proceduri care sa asigure ca aceste cazuri identificate şi procesate anterior sunt identificate ca atare şi nu sunt procesate sau transmise repetat ca şi cazuri noi (a se vedea III.1.4.2. Trasabilitatea).
III.1.5.4. Prezentarea cazului individual pentru transmitere
ART. 26
Cazurile trimise cãtre alte autoritãţi competente sau DAPP trebuie prezentate în formatele prevãzute în ghidurile europene.
III.1.5.5. Procesarea cazului multiplu şi identificarea alertei
ART. 27
(1) Gestionarea bazei de date trebuie sa permitã utilizatorilor sa identifice cazul multiplu sau tendinta care indica un semnal.
(2) Odatã ce un posibil semnal a fost identificat, trebuie evaluatã posibilitatea relatiei cauzale.
(3) În aceste cazuri, toate rapoartele reactiilor adverse trebuie sa fie clasificate conform cu preferintele sau cerinţele naţionale, utilizând metodologia acceptatã la nivel naţional sau internaţional.
(4) Toate rapoartele care îndeplinesc cerinta minima de informare trebuie sa fie incluse într-o analiza completa.
(5) Anumite analize (de ex. acelea referitoare la rolul factorilor de risc) pot sa se limiteze la cazuri unde este disponibilã o informaţie suficienta, dar trebuie clarificat ca aceasta este un subset al datelor.
ART. 28
(1) Procesarea cazului multiplu trebuie sa permitã clasificarea cazului în funcţie de termenii acceptaţi (a se vedea III.1.4.3. - Terminologii).
(2) Trebuie sa fie specificatã terminologia utilizata pentru cazul multiplu.
ART. 29
(1) Autoritãţile competente şi DAPP trebuie sa se informeze între ei asupra semnalelor identificate care pot avea un impact asupra raportului beneficiu/risc al medicamentului.
(2) Când este cazul, ANM-CNFV trebuie sa utilizeze Sistemul de alerta rapida/informaţie non-urgenta.
III.1.6. Informarea pãrţilor interesate
ART. 30
ANM-CNFV trebuie sa asigure informarea raportorului/raportorilor cazului despre primirea raportului şi sa îi/le furnizeze, dacã este cazul, numãrul de referinta alocat precum şi informaţii suplimentare, dacã acestea sunt cerute.
ART. 31
ANM-CNFV trebuie sa asigure transmiterea datelor despre reactiile adverse cãtre DAPP la solicitarea acestuia.
ART. 32
ANM-CNFV trebuie, de asemenea, sa se asigure ca medicii (şi când este necesar pacientii trataţi) sunt informati asupra oricãror modificãri semnificative, acolo unde este cazul, în RCP şi a oricãror riscuri suspectate care necesita vigilenta.
ART. 33
ANM-CNFV trebuie sa garanteze ca informaţia este furnizatã corect şi la timp organismelor internaţionale, în special OMS.
III.1.7. Controlul calitãţii şi asigurarea calitãţii
ART. 34
(1) Controlul calitãţii şi asigurarea calitãţii privesc fiecare etapa din procesele descrise mai sus.
(2) ANM-CNFV trebuie sa funcţioneze în ritmul de asigurare a calitãţii şi sa elaboreze şi sa implementeze procedurile standard de operare necesare.
III.1.8. Confidenţialitatea şi securitatea datelor
ART. 35
Trebuie pastrata întotdeauna confidenţialitatea fisei pacientului incluzând identitatea, dacã este data; când este cazul trebuie pastrata corespunzãtor şi confidenţialitatea identitãţii personalului sanitar, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
ART. 36
(1) La fiecare etapa de stocare şi procesare a datelor de farmacovigilenta trebuie luate toate mãsurile pentru a asigura securitatea şi confidenţialitatea datelor.
(2) Aceasta implica controlul strict al accesului la documente şi baza de date, al personalului autorizat care este implicat în pãstrarea confidenţialitãţii medicale şi administrative a datelor.
(3) Aceasta securitate se extinde la tot traseul pe care parcurg datele.
(4) Informaţia privind raportul de caz trebuie furnizatã numai sub forma anonima.
ART. 37
Trebuie luate mãsuri pentru asigurarea securitãţii datelor şi a imposibilitãţii modificãrii datelor în timpul transferului.
III.2. Date de farmacovigilenta provenite de la compania farmaceutica
III.2.1. Introducere
ART. 38
În concordanta cu legislaţia în vigoare, DAPP trebuie sa garanteze ca are un sistem de farmacovigilenta corespunzãtor prin care sa îşi asume rãspunderea pentru produsele sale existente pe piata şi sa garanteze ca pot fi luate mãsurile corespunzãtoare atunci când este necesar.
ART. 39
Informaţiile despre farmacovigilenta provenite de la compania farmaceutica pot fi:
- Rapoarte de reactii adverse individuale
- Rapoarte periodice actualizate referitoare la siguranta (RPAS)
- Rapoarte ale studiilor de siguranta post-autorizare sponsorizate de companie
III.2.2. Rapoarte de reactii adverse individuale
ART. 40
(1) CNFV trebuie sa se asigure ca toate rapoartele depuse de cãtre DAPP sunt conforme cu cerinţele legislaţiei în domeniu.
(2) CNFV trebuie sa asigure validarea şi verificarea datelor incluse în aceste rapoarte de caz, în mãsura în care este posibil.
(3) CNFV trebuie sa se asigure ca aceste rapoarte sunt urmãrite cu atentie de cãtre DAPP pentru a îmbunãtãţi calitatea datelor disponibile şi pentru a usura evaluarea cauzalitatii.
(4) CNFV trebuie sa se asigure ca are capacitatea de a trimite şi primi electronic rapoarte ADR şi sa incurajeze DAPP sa facã aceasta într-un format definit.
III.2.3. Rapoartele periodice actualizate referitoare la siguranta (RPAS)
ART. 41
(1) Un raport periodic actualizat referitor la siguranta (RPAS), are scopul de a furniza autoritãţilor competente o actualizare a întregii experienţe de siguranta a medicamentului, la perioade definite de timp, dupã autorizare.
(2) CNFV trebuie sa evalueze aceste rapoarte pentru medicamentele autorizate prin procedura nationala.
ART. 42
(1) Din motive de ordin practic, RPAS pentru medicamentele autorizate prin procedura de recunoaştere mutuala sunt evaluate de cãtre Statul Membru de Referinta (SMR).
(2) Un raport de evaluare este transmis de cãtre SMR la toate autoritãţile competente implicate în decurs de 6 sãptãmâni de la primirea RPAS.
ART. 43
În cazul medicamentelor autorizate prin procedura nationala orice acţiune/mãsura majorã (de ex. variatie, suspendarea sau retragerea autorizaţiei de punere pe piata) consideratã necesarã ca rezultat al unei astfel de evaluãri trebuie anunţatã EMEA şi alte autoritãţi competente în concordanta cu procedurile stabilite.
ART. 44
RPAS pentru produsele autorizate prin procedura centralizata sunt evaluate de cãtre raportor în concordanta cu orarul/planificarea agreat/agreatã de cãtre Comitetul pentru Medicamente de Uz Uman (Committee for Human Medicinal Products = CHMP). (a se vedea III.4.4 Evaluarea Raportului final al studiilor de siguranta post-autorizare, sponsorizate de companiile farmaceutice).
III.2.4. Studiile de siguranta post-autorizare sponsorizate de compania farmaceutica
ART. 45
(1) Aceste studii sunt în mod normal efectuate pentru a evalua siguranta clinica a medicamentelor utilizate în practica clinica de rutina; ele pot fi generatoare de ipoteze sau probatoare de ipoteze.
(2) Este recomandabil ca DAPP care îşi propune sa efectueze astfel de studii sa discute proiectul protocolului cu ANM în conformitate cu prevederile <>Ordinului ministrului sãnãtãţii nr. 615/21.05.2004 pentru aprobarea Reglementãrilor privind implementarea regulilor de buna practica în desfãşurarea studiilor clinice efectuate cu medicamente de uz uman.
ART. 46
(1) CNFV poate analiza în mod regulat studiile care se desfãşoarã sub jurisdicţia sa.
(2) Toate reactiile adverse grave care rezulta din aceste studii trebuie depuse pentru examinare pe calea obişnuitã de cãtre DAPP/investigator şi trebuie sa fie în acord cu prevederile prezentului capitol.
ART. 47
La terminarea fiecãrui studiu, trebuie evaluat raportul final şi, în cazul produselor autorizate prin procedura nationala, toate datele relevante (de ex. indicarea modificãrilor semnificative ale frecvenţei reactiilor adverse cunoscute, apariţia reactiilor adverse neaşteptate, interactiuni noi) trebuie sa fie încorporate în RCP şi, dacã este cazul, trebuie înştiinţate alte autoritãţi competente şi EMEA (a se vedea III.4.3 Transmiterea şi administrarea semnalelor detectate).
III.2.5. Comunicarea între DAPP şi ANM
ART. 48
ANM-CNFV trebuie sa asigure comunicarea cu DAPP în concordanta cu legislaţia şi ghidurile existente.
III.3. Date de farmacovigilenta provenite din alte surse
III.3.1. Scheme de monitorizare intensiva
ART. 49
(1) Monitorizarea intensiva este definitã ca un sistem de colationare a rapoartelor din arii desemnate (de ex. spitale sau anumiti medici cu practica comunitara).
(2) ANM-CNFV poate fi implicata în redactarea protocolului pentru aceasta colectare de date sau va fi informatã ca aceasta monitorizare are loc.
ART. 50
În cazul autorizãrii anumitor medicamente poate fi consideratã potrivita impunerea unor cerinţe specifice medicului cu privire la raportarea reactiilor grave şi neaşteptate la medicamentele respective şi introducerea acestor cerinţe ca o condiţie a utilizãrii produsului în termenii autorizaţiei de punere pe piata.
ART. 51
CNFV trebuie sa garanteze ca datele şi rapoartele sunt colectate la intervale stabilite utilizând un format corespunzãtor.
III.3.2. Date despre utilizarea gresita/abuzul de medicamente
ART. 52
Rapoartele reactiilor adverse suspectate datorate utilizãrii gresite şi abuzului de medicamente (asociate utilizãrii terapeutice a acestora) şi care sunt primite de CNFV (pe calea rapoartelor spontane, rapoarte de la compania farmaceutica etc.) trebuie sa fie procesate în acelaşi mod ca şi alte tipuri de reactii.
III.3.3. Alte date de farmacovigilenta
ART. 53
(1) Aceste date includ cifre privind utilizarea medicamentelor, rapoartele publicate privind reactiile adverse, studii farmacoepidemiologice conduse de organizaţii - altele decât DAPP, studii non-clinice sau date semnificative de calitate şi rapoarte asupra unor produse care nu sunt comercializate în mod frecvent în România sau Comunitate.
(2) Acestea sunt importante pentru determinarea frecvenţei reactiilor adverse neaşteptate, interactiunilor noi etc. şi analiza globalã a raportului beneficiu/risc.
(3) În aceste cazuri (de exemplu din studiile farmacoepidemiologice) în care datele semnificative au fost primite din aceste surse, aceste constatãri pot fi transmise autoritãţilor competente interesate şi la EMEA, ca parte a schimbului de rutina al informaţiilor de farmacovigilenta, cu scopul de a lua mãsurile corespunzãtoare, (a se vedea
III.4.2. Transmiterea rapoartelor de reactii adverse grave)
III.4. Comunicarea şi evaluarea problemelor de farmacovigilenta
III.4.1. Introducere
ART. 54
Aceasta secţiune descrie acţiunile care trebuie întreprinse pentru a îmbunãtãţi comunicarea informaţiilor de farmacovigilenta între autoritãţile competente şi pentru a optimiza resursele umane pentru identificarea şi evaluarea semnalelor de farmacovigilenta.
ART. 55
Aspectele prezentate se referã la:
a) Transmiterea rapoartelor de reactii adverse grave şi alte reactii adverse - principii generale.
b) Transmiterea şi administrarea semnalelor detectate.
c) Evaluarea raportului final al companiei farmaceutice care sponsorizeaza studiile de siguranta dupã autorizare.
d) Evaluarea RPAS.
e) Monitorizarea specialã a siguranţei medicamentelor.
f) Tehnologii în transmiterea datelor pentru a facilita implementarea procedurilor conform cu Sistemul European de Farmacovigilenta.
III.4.2. Transmiterea rapoartelor de reactii adverse grave
ART. 56
Toate reactiile grave suspectate, care sunt aduse la cunostinta CNFV, trebuie sa fie transmise DAPP, la EMEA în cazul produselor autorizate centralizat şi, dupã caz, altor autoritãţi competente, în decurs de 15 zile de la primirea lor de cãtre CNFV.
ART. 57
(1) În cazul medicamentelor autorizate centralizat, este responsabilitatea EMEA de a informa autoritãţile competente despre rapoartele grave primite.
(2) Metoda de transfer a informatiei care este utilizata trebuie sa asigure ca informaţia este transmisã în intervalul de timp menţionat în legislaţia europeanã în vigoare.
(3) Datele transmise trebuie sa fie cat se poate de complete cu scopul de a facilita evaluarea, dar nu este obligatorie efectuarea unei evaluãri formale în CNFV înaintea acestei transmisii (a se vedea III.4.3.1. - Alerta rapida).
III.4.2.1. Transmiterea altor rapoarte de reactii adverse
ART. 58
(1) Acestea includ rapoartele de reactii adverse asteptate care nu sunt grave sau rapoartele de reactii adverse neaşteptate primite de la toate sursele.
(2) Când este adecvat, aceste date trebuie sa fie disponibile pentru transmitere, sub forma de rezumat, tuturor pãrţilor interesate (DAPP, statele membre ale UE, EMEA).
(3) În aceasta situaţie numai datele evaluate de cãtre CNFV sunt luate în considerare pentru transmitere.
III.4.3. Transmiterea şi administrarea semnalelor detectate
ART. 59
Odatã ce a fost detectata de cãtre CNFV o problema de siguranta potenţial grava (de ex. o serie de reactii adverse grave şi neaşteptate sau creşterea ratei raportarilor reactiilor adverse cunoscute) pentru un anumit medicament, aceasta trebuie sa fie transmisã altor autoritãţi competente interesate şi EMEA, pentru produsele autorizate centralizat.
ART. 60
Este esenţial ca problema sa fie comunicatã într-un stadiu cat mai precoce, înainte de a se lua o decizie la nivel naţional.
ART. 61
Exista doua moduri de a comunica acest gen de informaţii şi anume: alerta rapida şi schimbul de informaţii care nu sunt urgente.
III.4.3.1. Alerta rapida
ART. 62
(1) Scopul Sistemului de Alerta Rapida (SAR) este de a informa, cu urgenta necesarã, alte autoritãţi competente, Comisia Europeanã şi EMEA asupra datelor de farmacovigilenta ale medicamentelor.
(2) Fiecare autoritate competenta este rãspunzãtoare pentru contactarea DAPP de pe teritoriul sau, când este cazul.
(3) Alertele rapide referitoare la problemele seriei nu sunt luate în discuţie în prezentul Ghid.
ART. 63
Criteriile de trimitere a unei alerte rapide ţin de preocuparea vizând o posibila schimbare a raportului beneficiu/risc, care ar putea duce la schimbãri majore ale autorizaţiei, cum ar fi suspendarea de urgenta sau retragerea acesteia, introducerea unor contraindicatii majore, restrangeri ale indicaţiilor sau a disponibilitatii produsului.
ART. 64
Alerta rapida include, de asemenea, orice acţiune de acest gen initiata de DAPP.
III.4.3.2. Schimbul de informaţii de farmacovigilenta care nu sunt urgente
ART. 65
Criteriile pentru schimbul de informaţii de farmacovigilenta care nu sunt urgente sunt:
- cereri de informaţii din partea statelor membre ale UE, a Comisiei Europene şi EMEA, care pot avea legatura cu o varietate de probleme de siguranta care pot necesita acţiuni ce nu sunt urgente sau schimbãri minore ale RCP;
- schimburi de informaţii între pãrţile implicate care nu necesita nici un rãspuns.
ART. 66
Înainte de punerea în circulaţie a unor astfel de informaţii, dacã ANM-CNFV considera ca exista un risc din punct de vedere al farmacovigilentei, trebuie sa ia legatura cu SMR în cazul produselor autorizate prin procedura de recunoaştere mutuala sau raportorul şi EMEA în cazul produselor autorizate centralizat.
ART. 67
(1) Modul preferabil de schimb al informaţiilor este prin transmisie electronica folosind formularul disponibil pe pagina web EudraNet.
(2) Este important ca acest schimb de informaţii de farmacovigilenta sa se focalizeze pe problemele importante, astfel încât pãrţile implicate sa nu fie suprglomerate cu informaţii.
ART. 68
Procedura de urmat în acest schimb de informaţii de farmacovigilenta este urmãtoarea:
- informaţiile trebuie sa fie clar marcate ca fiind un schimb de informaţii de farmacovigilenta care nu sunt urgente
- motivul trimiterii informaţiilor trebuie clar semnalat
- orice informaţie cerutã de la primitorii mesajului trebuie clar specificatã
ART. 69
(1) Rãspunsurile trebuie trimise doar celui care a formulat cererea respectiva şi EMEA.
(2) Autorul cererii trebuie sa colationeze toate informaţiile primite şi sa le trimitã tuturor statelor membre ale UE, doar dacã autorul cererii doreşte ca acest subiect sa fie luat în discuţie la grupul de lucru pentru probleme de farmacovigilenta al EMEA.
III.4.4. Evaluarea Raportului final al studiilor de siguranta post-autorizare, sponsorizate de companiile farmaceutice
ART. 70
Referitor la studiile de siguranta post-autorizare sponsorizate de companiile farmaceutice, DAPP trebuie sa trimitã la ANM-CNFV un raport final al studiului iar în cazul produselor autorizate prin procedura centralizata la EMEA.
ART. 71
În cazul studiilor cu medicamente autorizate prin procedura nationala, ANM-CNFV este responsabil de evaluarea raportului final.
ART. 72
În cazul medicamentelor autorizate naţional în câteva tari prin procedura de recunoaştere mutuala şi în vederea optimizarii resurselor umane, evaluarea, raportului final va fi efectuatã de cãtre SMR.
ART. 73
În cazul medicamentelor autorizate prin procedura centralizata, raportorul care a evaluat produsul în vederea autorizãrii va face raportul final; CHMP poate desemna şi un co-raportor.
ART. 74
(1) Toate datele din studiu trebuie evaluate, rezultatul fiind un raport de evaluare.
(2) Acest raport trebuie distribuit statelor membre ale UE/CHMP/EMEA, dupã caz, în decurs de 3 luni de la primirea raportului iniţial de la DAPP.
ART. 75
Dacã, în orice faza a evaluãrii, este identificata o problema de farmacovigilenta care necesita o acţiune, aceasta va fi comunicatã folosind procedura adecvatã descrisã mai sus, incluzând cel puţin minimum de informaţii şi raportul de evaluare.
III.4.5. Evaluarea rapoartelor periodice actualizate referitoare la siguranta
ART. 76
În conformitate cu legislaţia în vigoare, ANM-CNFV, autoritãţile competente din fiecare stat membru al UE şi EMEA vor primi regulat din partea DAPP rapoarte de siguranta actualizate.
ART. 77
În cazul medicamentelor autorizate naţional în câteva tari prin procedura de recunoaştere mutuala şi cu scopul de a optimiza activitatea, evaluarea acestor actualizari va fi efectuatã în mod normal de cãtre SMR cu respectarea orarului stabilit în reglementãrile în vigoare.
ART. 78
În cazul medicamentelor autorizate prin procedura centralizata, raportorul care a evaluat produsul în vederea autorizãrii va evalua, în mod normal, RPAS, în intervalul de timp stabilit în reglementãrile în vigoare.
ART. 79
În cazul medicamentelor autorizate prin procedura de recunoaştere mutuala, un raport de evaluare va fi elaborat şi distribuit de cãtre SMR tuturor statelor interesate în decurs de 6 sãptãmâni de la primirea RPAS; în cazul produselor autorizate prin procedura centralizata un raport de evaluare va fi elaborat şi distribuit de cãtre raportor cãtre toate statele membre ale UE, EMEA şi altor state interesate conform programului adoptat de CHMP.
CAP. IV
Schimbãri ale autorizaţiei de punere pe piata
ART. 80
ANM-CNFV, ca parte a obligaţiei sale de a garanta evaluarea permanenta a raportului beneficiu/risc, trebuie sa se asigure ca toate datele de farmacovigilenta primite şi evaluate, sunt luate în considerare în mod continuu.
ART. 81
(1) În cazul medicamentelor autorizate naţional, când datele de farmacovigilenta actualizate afecteazã în mod negativ raportul beneficiu/risc al medicamentului, ANM poate cere modificarea/sau retragerea autorizaţiei de punere pe piata sau, dupã caz, neacceptarea cererii de reinnoire a acesteia.
(2) Orice decizie de modificare semnificativã a statutului autorizaţiei de punere pe piata sau a RCP, luate la nivel naţional, ca rezultat al acestor date de farmacovigilenta, trebuie sa fie anunţatã altor autoritãţi competente interesate şi EMEA, dacã este cazul.
ART. 82
(1) În cazul medicamentelor autorizate în România prin procedura simplificata CADREAC pentru procedura de recunoaştere mutuala modificãrile statutului autorizaţiei de punere pe piata sau a RCP-ului determinate de aspecte de farmacovigilenta sunt implementate ca urmare a informaţiilor primite de la SMR care are responsabilitatea de a coordona procedura de modificare a autorizaţiei de punere pe piata.
(2) În cazul medicamentelor autorizate prin procedura simplificata CADREAC pentru procedura centralizata, modificãrile în RCP sau statutul autorizaţie de punere pe piata sunt efectuate ca urmare a informaţiilor primite de la EMEA.
ART. 83
(1) În conformitate cu prevederile <>Ordinului ministrului sãnãtãţii nr. 89/02.02.2004 pentru aprobarea Reglementãrilor privind procedura de evaluare a variatiilor la termenii autorizaţiei de punere pe piata pentru medicamentele de uz uman, DAPP poate lua mãsuri restrictive urgente provizorii/temporare din motive de siguranta, în eventualitatea existenţei unui risc pentru sãnãtatea publica.
(2) Acestea trebuie aduse la cunostinta EMEA şi raportorului (în cazul produselor autorizate prin procedura centralizata), sau autoritãţilor competente relevante (în cazul produselor autorizate prin procedura de recunoaştere mutuala) în decurs de 24 ore înaintea implementarii.
(3) EMEA şi autoritãţile naţionale au ocazia sa comenteze aceste mãsuri.
(4) Schimbãrile trebuie înaintate ca variatie de tip II cat mai repede posibil dupã implementarea lor.
(5) O restrictie urgenta din motive de siguranta pentru produsele autorizate prin procedura centralizata, poate fi initiata şi la Comisia Europeanã sau de cãtre un stat membru pentru un produs care a fost autorizat prin procedura de recunoaştere mutuala sau care a fost subiectul procedurii "de arbitraj".
(6) Dacã autoritãţile competente nu au ridicat nici o obiectie în decurs de 24 ore dupã primirea unei astfel de informaţii, restrictia urgenta din motive de siguranta trebuie consideratã ca fiind acceptatã.
(7) Cererea de variatie corespunzãtoare trebuie depusa imediat.
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
