Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 40 din 10 aprilie 2019  pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne    Twitter Facebook
Cautare document

 ORDIN nr. 40 din 10 aprilie 2019 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne

EMITENT: Ministerul Afacerilor Interne
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 311 din 22 aprilie 2019
    În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,
    ministrul afacerilor interne emite următorul ordin:
    ART. I
    Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 9 iunie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul 1, punctele 12, 18, 40-43 şi 48 se abrogă.
    2. La articolul 1, punctele 45, 118 şi 131 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
    "45. Şcoala de Perfecţionare a Pregătirii Personalului Poliţiei de Frontieră Drobeta-Turnu Severin
    (...)
118. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Giurgiu
    (...)
131. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Sibiu"

    3. La articolul 1, după punctul 198 se introduc trei noi puncte, punctele 199-201, cu următorul cuprins:
    "199. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Buzău
200. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Vaslui
201. Unitatea Specială 72 Jandarmi Protecţie Instituţională «Anghel Saligny» Cernavodă"

    4. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 2
    Elementele de compoziţie descrise şi forma grafică a coroanei de pe capul acvilei, a scutului sau câmpului heraldic, a pieselor şi figurilor heraldice, cromatica, hampa şi flamura drapelelor distinctive şi, după caz, devizele care individualizează structurile menţionate sunt prevăzute în planşele cuprinse în anexele nr. 1-201."

    5. Articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 3
    Anexele nr. 1-201 fac parte integrantă din prezentul ordin."

    6. Anexele nr. 4, 10, 19, 23, 34, 45, 57, 60, 62, 69, 70, 90, 92, 96, 101, 102, 105, 108, 113, 114, 118, 121, 122, 124, 127, 129, 130, 131, 132, 138, 140, 144, 148, 151, 152, 153, 154, 155, 156, 157, 158, 159, 160, 161, 162, 164, 165, 166, 167, 168, 169, 170, 171, 172, 173, 174, 175, 176, 180, 181, 182, 183, 184 şi 185 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1-64*), care fac parte integrantă din prezentul ordin.
    *) Însemnele heraldice şi drapelele distinctive din anexele nr. 1-67 sunt reproduse în facsimil.

    7. Anexele nr. 12, 18, 40-43 şi 48 se abrogă.
    8. După anexa nr. 198 se introduc trei noi anexe, anexele nr. 199-201, având cuprinsul prevăzut în anexele nr. 65-67*), care fac parte integrantă din prezentul ordin.


    ART. II
    Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.



                    Ministrul afacerilor interne,
                    Carmen Daniela Dan

    Bucureşti, 10 aprilie 2019.
    Nr. 40.
    ANEXA 1

    (Anexa nr. 4 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
    Însemnul heraldic al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scutul exterior, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei se află un alt scut de culoarea purpurei, încărcat cu două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint. Pe centrul compoziţiei broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea şi o autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă.


 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 2

    (Anexa nr. 10 la Ordinul nr. 490/2008)
    CORPUL DE CONTROL AL MINISTRULUI
    Însemnul heraldic al Corpului de control al ministrului va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scut, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, în care, pe albastru, pe un munte verde, un leu rampant, de aur, limbat şi armat roşu, ţinând în laba dreaptă superioară o spadă naturală, înzestrată de aur, aşezată în pal, în cea stângă, o balanţă de acelaşi metal, cu talgerele în echilibru.
    Sub acvila cruciată, pe o eşarfă albă s-a scris cu litere negre deviza: LEX ET JUSTITIA (LEGE ŞI DREPTATE).
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) leu de aur - un luptător prudent întâmpinat cu onoruri; putere, autoritate, forţă, curaj, înţelepciune, energie în serviciul binelui;
    b) limba leului - puterea (malefică sau benefică) prin vorbă;
    c) gheare de leu roşii - forţa corpului;
    d) spada - forţa şi puterea dominantă, atunci când este ţinută în mână; capacitatea de a judeca, de a separa vinovăţia de inocenţă;
    e) balanţa - echilibru, justiţie, echitate - evidenţiind în însemnul de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;
    f) munte verde - grandoare, înţelepciune şi demnitate sublimă.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 3

    (Anexa nr. 19 la Ordinul nr. 490/2008)
    DIRECŢIA REGIM PERMISE DE CONDUCERE ŞI ÎNMATRICULARE A VEHICULELOR
    Însemnul heraldic al Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut albastru, încărcat cu o cheie de aur, poziţionată în pal, flancată de patru roţi cu câte şase spiţe de acelaşi metal.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: PRO CIVITATE (PENTRU CETĂŢENI).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * DIRECŢIA REGIM PERMISE DE CONDUCERE ŞI ÎNMATRICULARE A VEHICULELOR.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) cheia de aur - iniţiatorul, cel care deţine puterea de decizie şi de responsabilitate, dar şi reuşita;
    b) roata - mişcarea constantă, evoluţia, mecanizarea, motorizarea şi progresul tehnic.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 4

    (Anexa nr. 23 la Ordinul nr. 490/2008)
    ACADEMIA DE POLIŢIE „ALEXANDRU IOAN CUZA“
    Însemnul heraldic al Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scut, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, albastru, mobilat cu o carte deschisă, de argint, având deasupra o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: PER SCIENTIAM PRO PATRIA (PRIN ŞTIINŢĂ PENTRU PATRIE).
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) cartea - ştiinţă, învăţământ, individualizând menirea unităţii;
    b) balanţa - echitate, echilibru, sugerând capacitatea de a separa vinovăţia de inocenţă şi de a respecta legile ţării.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 5

    (Anexa nr. 34 la Ordinul nr. 490/2008)
    CORPUL DE CONTROL AL MINISTRULUI
    Insigna Corpului de control al ministrului va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei un scut, în care, pe albastru, pe un munte verde, un leu rampant, de aur, limbat şi armat roşu, ţinând în laba dreaptă superioară o spadă naturală, înzestrată de aur, aşezată în pal, în cea stângă, o balanţă de acelaşi metal, cu talgerele în echilibru.
    Sub acvila cruciată, pe o eşarfă albă s-a scris cu litere negre deviza: LEX ET JUSTITIA (LEGE ŞI DREPTATE).
    În exergă, între un cerc liniar auriu la interior şi la exterior de unul auriu, un altul albastru împodobit cu zece coroane deschise cu câte trei fleuroane, intercalate de alte zece fleuroane mai mici, de asemenea, de aur, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule din acelaşi metal: * MINISTERUL AFACERILOR INTERNE * CORPUL DE CONTROL AL MINISTRULUI.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) leu de aur - un luptător prudent întâmpinat cu onoruri; putere, autoritate, forţă, curaj, înţelepciune, energie în serviciul binelui;
    b) limba leului - puterea (malefică sau benefică) prin vorbă;
    c) gheare de leu roşii - forţa corpului;
    d) spada - forţa şi puterea dominantă, atunci când este ţinută în mână; capacitatea de a judeca, de a separa vinovăţia de inocenţă;
    e) balanţa - echilibru, justiţie, echitate - evidenţiind în însemnul de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;
    f) munte verde - grandoare, înţelepciune şi demnitate sublimă;
    g) coroana deschisă - perfecţiune.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 6

    (Anexa nr. 45 la Ordinul nr. 490/2008)
    ŞCOALA DE PERFECŢIONARE A PREGĂTIRII PERSONALULUI POLIŢIEI DE FRONTIERĂ DROBETA-TURNU SEVERIN
    Însemnul heraldic al Şcolii de Perfecţionare a Pregătirii Personalului Poliţiei de Frontieră Drobeta- Turnu Severin din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scut exterior, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.
    Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei se află un scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, tăiat în furcă răsturnată: 1) pe roşu, o albină de argint; 2) pe albastru, o carte deschisă, de asemenea, de argint; 3) pe verde, o bornă de hotar, de acelaşi metal, având în partea superioară două spade albastre, încrucişate în săritoare, cu vârfurile în sus, iar în cea inferioară o ancoră neagră.
    În partea de jos, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: VIRTUTE ET SAPIENTIA (VIRTUTE ŞI ÎNŢELEPCIUNE) 19-94.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) borna cu ancora - evocă ideea de pază şi control pentru graniţele ţării;
    b) spadele încrucişate - capacitatea de a judeca, de a separa vinovăţia de inocenţă, sugerând în ansamblu ideea de străjuire permanentă a hotarelor ţării;
    c) albina de argint - inteligenţă şi îndemânare;
    d) cartea - ştiinţă, învăţământ, individualizând menirea unităţii;
    e) 1994 - anul de fondare a unităţii.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 7

    (Anexa nr. 57 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN TELEORMAN
    Însemnul heraldic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Teleorman din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei se află un scut tăiat în furcă răsturnată: 1) pe roşu, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe albastru, două securi consulare romane, naturale, încrucişate în săritoare; 3) pe argint, un arbore verde, smuls.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ŞI ONOARE).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN * TELEORMAN.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;
    b) securile consulare romane - evocă atribuţiile inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;
    c) arborele smuls: rădăcinile - colaborarea între structuri; trunchiul - pregătirea în comun a unor planuri de acţiune; ramurile - punerea în practică a acţiunilor care, cum se speră, vor produce numeroase fructe.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 8

    (Anexa nr. 60 la Ordinul nr. 490/2008)
    ŞCOALA DE PREGĂTIRE A AGENŢILOR POLIŢIEI DE FRONTIERĂ „AVRAM IANCU“ ORADEA
    Însemnul heraldic al Şcolii de Pregătire a Agenţilor Poliţiei de Frontieră „Avram Iancu“ Oradea din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut verde, cu o bornă de hotar de argint, încărcată în partea superioară cu două spade albastre încrucişate în săritoare, sprijinită de doi lei afrontaţi, de aur, limbaţi roşu. Deasupra bornei, în şef, o stea de argint..
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: HONOR ET DIGNITAS (ONOARE ŞI DEMNITATE).
    În exergă, între două cercuri liniare argintii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de argint, pe fond albastru: * ŞCOALA DE PREGĂTIRE A AGENŢILOR POLIŢIEI DE FRONTIERĂ * „AVRAM IANCU“ - ORADEA.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) borna cu spadele încrucişate - evocă ideea de pază şi control pentru hotarele ţării;
    b) lei de aur - putere, autoritate, forţă, înţelepciune, energie în serviciul binelui;
    c) steaua de argint - ştiinţă, cultură, unitate de învăţământ.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 9

    (Anexa nr. 62 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN CLUJ
    Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Cluj din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat şi despicat în şef: 1) pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe verde, un snop de spice de grâu de aur; 3) pe roşu, Lupa Capitolină de argint, conturnată.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * CLUJ.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;
    b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;
    c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;
    d) Lupa Capitolină şi snopul de spice - elemente preluate de la stema judeţului Cluj pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 10

    (Anexa nr. 69 la Ordinul nr. 490/2008)
    CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE A PREGĂTIRII PENTRU MANAGEMENTUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ CIOLPANI
    Însemnul heraldic al Centrului Naţional de Perfecţionare a Pregătirii pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă Ciolpani din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, o carte deschisă, de argint.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE A PREGĂTIRII PENTRU MANAGEMENTUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ CIOLPANI * I. G. S. U.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) cartea - ştiinţă, învăţământ, individualizând menirea unităţii;
    f) literele I. G. S. U. - sigla Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 11

    (Anexa nr. 70 la Ordinul nr. 490/2008)
    ŞCOALA DE SUBOFIŢERI DE POMPIERI ŞI PROTECŢIE CIVILĂ „PAVEL ZĂGĂNESCU“ BOLDEŞTI
    Însemnul heraldic al Şcolii de Subofiţeri de Pompieri şi Protecţie Civilă „Pavel Zăgănescu“ Boldeşti din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, un scut purpuriu, cu o fascie verde încărcată cu o cheie de aur, având în cartierul de sus, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat. În cartierul de jos, o stea de argint.
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * ŞCOALA DE SUBOFIŢERI DE POMPIERI ŞI PROTECŢIE CIVILĂ „PAVEL ZĂGĂNESCU“ BOLDEŞTI * I.G.S.U.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) fascia - piesă heraldică de prim ordin; onoare;
    f) cheia de aur - reuşita;
    g) stea de argint - unitate de învăţământ, ştiinţă, instrucţie;
    h) literele I.G.S.U. - sigla Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 12

    (Anexa nr. 90 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN BRĂILA
    Însemnul heraldic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei se află un scut tăiat în furcă răsturnată: 1) pe roşu, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe verde, două securi consulare romane, naturale, încrucişate în săritoare; 3) pe albastru, o navă cu pânze, de argint, dotată la pupa şi în vârfurile celor două catarge cu trei fanioane, de asemenea, de argint, plutind peste valuri de acelaşi metal.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ŞI ONOARE).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN * BRĂILA.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;
    b) securile consulare romane - evocă atribuţiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;
    c) nava plutind pe valuri - elemente preluate de la stema judeţului Brăila pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 13

    (Anexa nr. 92 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN CARAŞ-SEVERIN
    Însemnul heraldic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Caraş-Severin din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei se află un scut despicat şi semi-tăiat la dextra: 1) pe roşu, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe verde, două securi consulare romane, naturale, încrucişate în săritoare; 3) pe albastru, un legionar roman, redat în picioare şi din faţă, ţinând în mâna dreaptă scutul cu iniţialele VRR, iar cu mâna stângă sprijină suliţa aşezată în pal, totul de argint.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ŞI ONOARE).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN * CARAŞ-SEVERIN.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;
    b) securile consulare romane - evocă atribuţiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;
    c) legionarul roman cu scut şi suliţă - elemente preluate din vechea stemă a judeţului Caraş-Severin pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 14

    (Anexa nr. 96 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN VRANCEA
    Însemnul heraldic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Vrancea din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei se află un scut tăiat în furcă răsturnată: 1) pe roşu, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe albastru, două securi consulare romane, naturale, încrucişate în săritoare; 3) pe argint, un fund de butoi natural, înconjurat de cinci ciorchini de struguri albaştri, poziţionaţi în stea, intercalaţi de cinci frunze verzi.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ŞI ONOARE).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN * VRANCEA.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;
    b) securile consulare romane - evocă atribuţiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;
    c) butoiul şi ciorchinii de struguri - elemente preluate de la vechea stemă a judeţului Vrancea pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 15

    (Anexa nr. 101 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN CONSTANŢA
    Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Constanţa din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe roşu, monumentul Tropaeum Traiani de argint, redat din faţă.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * CONSTANŢA.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;
    b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;
    c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;
    d) monumentul Tropaeum Traiani - element preluat de la stema judeţului Constanţa pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 16

    (Anexa nr. 102 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN GALAŢI
    Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Galaţi din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat, având în cartierul din partea de sus, pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul din partea de jos, pe roşu, un o ancoră de aur.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * GALAŢI.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;
    b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;
    c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;
    d) ancora - element preluat de la stema judeţului Galaţi pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 17

    (Anexa nr. 105 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN MEHEDINŢI
    Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Mehedinţi din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat, având în cartierul din partea de sus, pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul din partea de jos, pe roşu, un o albină de aur.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * MEHEDINŢI.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;
    b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;
    c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;
    d) albina - element care face referire la vechea stemă a judeţului Mehedinţi pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 18

    (Anexa nr. 108 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN VÂLCEA
    Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Vâlcea din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat şi despicat în şef: 1) pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe argint, un copac natural, smuls, cu fructe de aur; 3) pe roşu, o fântână tradiţională, de aur, flancată, în partea dreaptă, de un bărbat, purtând haine şi căciulă pe cap, de argint, ţinând, cu ambele mâini, frâul unui cal cabrat, de acelaşi metal, aflat în partea stângă.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * VÂLCEA.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;
    b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;
    c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;
    d) copacul, fântâna flancată de om şi de cal - elemente preluate de la stema judeţului Vâlcea pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 19

    (Anexa nr. 113 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „SEMENIC“ AL JUDEŢULUI CARAŞ-SEVERIN
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Semenic“ al Judeţului Caraş-Severin din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, un legionar roman, redat în picioare şi din faţă, ţinând în mâna dreaptă scutul cu iniţialele VRR ce provin de la deviza VIRTUS ROMANA REDIVIVA (VIRTUTEA ROMANĂ REÎNVIATĂ), iar cu mâna stângă sprijină suliţa aşezată în pal, totul de acelaşi metal.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „SEMENIC“ AL JUDEŢULUI CARAŞ-SEVERIN.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) legionarul roman cu scut şi suliţă - elemente preluate din stema judeţului Caraş-Severin pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 20

    (Anexa nr. 114 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „ŞERBAN CANTACUZINO“ AL JUDEŢULUI PRAHOVA
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Şerban Cantacuzino“ al Judeţului Prahova din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, o sondă de argint de tip turlă.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „ŞERBAN CANTACUZINO“ AL JUDEŢULUI PRAHOVA.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) sonda - element preluat din stema judeţului Prahova pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 21

    (Anexa nr. 118 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN GIURGIU
    Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Giurgiu din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un alt scut de dimensiuni mai mici, tăiat în furcă: 1) pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe roşu, o semilună urcătoare, de argint, asuprită de o secure cu două tăişuri, de acelaşi metal, aşezată în pal; 3) pe verde, trei copaci smulşi, de aur, dispuşi 2:1.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * GIURGIU.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;
    b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;
    c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;
    d) copacii, securea şi semiluna urcătoare - elemente preluate din stema judeţului Giurgiu pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 22

    (Anexa nr. 121 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „UNIREA“ AL JUDEŢULUI ALBA
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Unirea“ al Judeţului Alba din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, un legionar roman de argint, redat în întregime din faţă şi privind spre stânga, ţinând în mâna dreaptă o lance, de asemenea, de argint, poziţionată în pal, iar în stânga un scut negru având în câmp literele VRR scrise cu argint, dispuse V în registrul de sus, iar RR în cel de jos.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „UNIREA“ AL JUDEŢULUI ALBA.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) legionarul roman - element preluat din vechea stemă a judeţului Alba pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 23

    (Anexa nr. 122 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „ALEXANDRU DIMITRIE GHICA“ AL JUDEŢULUI TELEORMAN
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Alexandru Dimitrie Ghica“ al Judeţului Teleorman din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, un stejar de argint, smuls şi fructat.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „ALEXANDRU DIMITRIE GHICA“ AL JUDEŢULUI TELEORMAN.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) stejarul smuls - este, în cazul de faţă, armă vorbitoare care face referire la denumirea judeţului.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 24

    (Anexa nr. 124 la Ordinul nr. 490/2008)
    DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU COMUNICAŢII ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI
    Însemnul heraldic al Direcţiei Generale pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scut exterior, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei se află un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, împărţit în furcă răsturnată: 1) pe roşu, o cheie de aur poziţionată în pal; 2) pe argint, o turtă albastră, având pe ea un triunghi vidat (delta), de argint; 3) pe albastru, un bezant de argint, de la care pornesc trei fulgere de acelaşi metal, poziţionate în furcă răsturnată.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) cheia - siguranţă, putere; capacitatea unităţii de a proteja informaţia în format electronic;
    b) turta albastră - globul pământesc;
    c) triunghiul delta - putere, stabilitate, legătura dintre om, tehnologie şi mediu;
    d) bezantul - unitate, perfecţiune; nodul de comunicaţii al Ministerului Afacerilor Interne;
    e) fulgerele - emisia electromagnetică în toate mediile.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 25

    (Anexa nr. 127 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „ANGHEL SALIGNY“ AL JUDEŢULUI VRANCEA
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Anghel Saligny“ al Judeţului Vrancea din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe argint, un fund de butoi natural, înconjurat de cinci ciorchini de struguri albaştri, poziţionaţi în stea, intercalaţi de cinci frunze verzi.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „ANGHEL SALIGNY“ AL JUDEŢULUI VRANCEA.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) butoiul şi ciorchinii de struguri - elemente preluate de la vechea stemă a judeţului Vrancea pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 26

    (Anexa nr. 129 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „MAIOR CONSTANTIN ENE“ AL JUDEŢULUI BACĂU
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Maior Constantin Ene“ al Judeţului Bacău din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, un munte de sare argintiu.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „MAIOR CONSTANTIN ENE“ AL JUDEŢULUI BACĂU.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) muntele de sare - element preluat de la stema judeţului Bacău pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 27

    (Anexa nr. 130 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BUCOVINA“ AL JUDEŢULUI SUCEAVA
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina“ al Judeţului Suceava din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, doi lei de aur, limbaţi de acelaşi metal, afrontaţi, susţinând, cel din dextra cu laba dreaptă anterioară, cel din senestra cu laba stângă anterioară, de sub braţul orizontal, o cruce latină de argint, iar cu celelalte labe anterioare susţin, deasupra crucii, o coroană deschisă, cu cinci fleuroane, de aur, încrustată cu pietre preţioase.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „BUCOVINA“ AL JUDEŢULUI SUCEAVA.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) cei doi lei care susţin crucea şi coroana deschisă - elemente preluate de la vechea stemă a judeţului Suceava pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 28

    (Anexa nr. 131 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN SIBIU
    Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Sibiu din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat, având în cartierul din partea de sus, pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul din partea de jos, pe roşu, un trichet de aur.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * SIBIU.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;
    b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;
    c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;
    d) trichetul - element preluat de la stema judeţului Sibiu pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 29

    (Anexa nr. 132 la Ordinul nr. 490/2008)
    GRUPAREA DE JANDARMI MOBILĂ „REGELE FERDINAND I“ TÂRGU MUREŞ
    Însemnul heraldic al Grupării de Jandarmi Mobile „Regele Ferdinand I“ Târgu Mureş din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut albastru, cu o bandă de argint, încărcată cu patru stele roşii, având în cartierul stâng superior o coroană închisă de aur, cu tocă roşie, terminată cu glob crucifer, iar în cartierul drept inferior o grenadă aprinsă de argint.
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii, pe fond albastru: * GRUPAREA DE JANDARMI MOBILĂ * „REGELE FERDINAND I“ TÂRGU MUREŞ.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) banda - apărare, protecţie, ordine;
    b) stelele roşii - oamenii; numărul aştrilor indică cele patru judeţe, Alba, Bistriţa-Năsăud, Harghita şi Mureş, ce intră în zona de responsabilitate a unităţii;
    c) grenada aprinsă - jandarmeria; curaj, valoare, dorinţa de a lupta pentru ţară;
    d) coroana închisă este, în cazul de faţă, armă vorbitoare ce face referire la denumirea onorifică a unităţii „Regele Ferdinand I“.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 30

    (Anexa nr. 138 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN DOLJ
    Însemnul heraldic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Dolj din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei se află un scut despicat şi semi-tăiat la dextra: 1) pe albastru, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe aur, două securi consulare romane, naturale, încrucişate în săritoare; 3) pe roşu, un leu de aur, ţinând cu laba dreaptă anterioară o spadă, cu lama de argint, înzestrată de aur, aşezată în pal.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ŞI ONOARE).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN * DOLJ.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;
    b) securile consulare romane - evocă atribuţiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;
    c) leul cu spada - elemente preluate de la stema judeţului Dolj pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 31

    (Anexa nr. 140 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „CĂPITAN DUMITRU CROITORU“ AL JUDEŢULUI SIBIU
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Căpitan Dumitru Croitoru“ al Judeţului Sibiu din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, un trichet de aur.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „CĂPITAN DUMITRU CROITORU“ AL JUDEŢULUI SIBIU.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) trichetul - element preluat de la stema a judeţului Sibiu pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 32

    (Anexa nr. 144 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „DROBETA“ AL JUDEŢULUI MEHEDINŢI
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Drobeta“ al Judeţului Mehedinţi din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, o albină de aur, cu aripile deschise.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „DROBETA“ AL JUDEŢULUI MEHEDINŢI.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) albina - element preluat de la stema judeţului Mehedinţi pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 33

    (Anexa nr. 148 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN SĂLAJ
    Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Sălaj din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe roşu, în partea de jos, trei brâuri subţiri, undate, de aur, deasupra cărora se află PORTA PRETORIA, poarta castrului roman de la Porolissum, argintie.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * SĂLAJ.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;
    b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;
    c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;
    d) brâurile undate şi PORTA PRETORIA - elemente preluate de la stema judeţului Sălaj pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 34

    (Anexa nr. 151 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „CĂPITAN PUICĂ NICOLAE“ AL JUDEŢULUI ARGEŞ
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Căpitan Puică Nicolae“ al Judeţului Argeş din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, o acvilă de aur, cu ciocul şi ghearele roşii, care îşi ia zborul de pe un munte verde cu trei piscuri.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „CĂPITAN PUICĂ NICOLAE“ AL JUDEŢULUI ARGEŞ.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) acvila care stă pe muntele verde - element preluat de la stema judeţului Argeş pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 35

    (Anexa nr. 152 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „CRIŞANA“ AL JUDEŢULUI BIHOR
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Crişana“ al Judeţului Bihor din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat în furcă răsturnată: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe portocaliu, un turn crenelat de argint, rostuit negru, dotat cu o fereastră şi o poartă închisă; 3) pe albastru, în partea de jos, trei brâuri undate, cel din mijloc mai gros, peste care pluteşte o floare de nufăr, totul de argint.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „CRIŞANA“ AL JUDEŢULUI BIHOR.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) turnul şi brâurile undate - elemente preluate de la stema judeţului Bihor pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea;
    f) floarea de nufăr - face parte din flora judeţului Bihor.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 36

    (Anexa nr. 153 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA“ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa“ al Judeţului Bistriţa-Năsăud din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, un bărbat, purtând costum popular, ţinând în mâna dreaptă o suliţă, iar în stânga un scut rotund.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „BISTRIŢA“ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) personajul în costum popular - element preluat de la stema judeţului Bistriţa-Năsăud pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 37

    (Anexa nr. 154 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „NICOLAE IORGA“ AL JUDEŢULUI BOTOŞANI
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga“ al Judeţului Botoşani din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, trei luceferi de argint, cu câte şase raze, poziţionaţi 2:1.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „NICOLAE IORGA“ AL JUDEŢULUI BOTOŞANI.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) luceferii - elemente preluate de la stema judeţului Botoşani pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 38

    (Anexa nr. 155 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „ŢARA BÂRSEI“ AL JUDEŢULUI BRAŞOV
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei“ al Judeţului Braşov din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, coroana de oţel a regilor României. Această coroană este reprezentată ca o coroană închisă, de argint, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, împodobit, în faţă, cu 7 pietre, dintre care una oblongă, de formă hexagonală, cu laturile de sus şi de jos egale, dar mai mari decât cele de pe flancuri, 4 romboidale şi două rotunde, surmontat de 8 fleuroane, dintre care 5 sunt vizibile, în formă de vârf de lance, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari, având pe ele câte 4 pietre rotunde (3 mai mici dispuse, sus, în triunghi şi una mai mare între ele, pe centru) şi una ovală în partea de jos, cu al doilea şi al patrulea mai mici, încărcate pe centru cu câte o piatră hexagonală, intercalate de patru vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, spre mijlocul coroanei, 8 lame înguste, dintre care primele 5 din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printrun glob crucifer, cu crucea „Trecerea Dunării“. Această cruce este reprezentată ca o cruce recruciată, aşezată din faţă, pe centrul căreia broşează cifra regelui Carol I (doi C adosaţi şi intercalaţi în care este înscrisă cifra romană I).
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „ŢARA BÂRSEI“ AL JUDEŢULUI BRAŞOV.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) coroana de oţel a regilor României - element preluat din vechea stemă a judeţului Braşov pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 39

    (Anexa nr. 156 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „NERON LUPAŞCU“ AL JUDEŢULUI BUZĂU
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Neron Lupaşcu“ al Judeţului Buzău din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, o biserică de argint, rostuită negru, redată din profil, având la dextra un turn acoperit străpuns de o fereastră circulară şi de o alta arcuită deasupra ei, precum şi alte trei ferestre arcuite pe faţada laterală, două în dreptul navei si una în dreptul absidei, iar acoperişul având pe flancuri, în partea de sus, două globuri crucifere, terminate cu câte o cruce latină, edificiu pe care stă o acvilă de aur, cu capul conturnat, cu aripile deschise şi zborul coborât.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „NERON LUPAŞCU“ AL JUDEŢULUI BUZĂU.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) biserica cu acvila - elemente preluate de la stema judeţului Buzău pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 40

    (Anexa nr. 157 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BARBU ŞTIRBEI“ AL JUDEŢULUI CĂLĂRAŞI
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei“ al Judeţului Călăraşi din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat şi despicat în talpă: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe verde, un caduceu de argint; 3) pe albastru, un călăraş cu barbă, purtând haine, pelerină, cizme, căciulă, puşca la spate, raniţa şi sabia la şoldul drept, ţinând cu mâinile frâul şi stând călare pe un cal aflat în salt, totul de argint.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „BARBU ŞTIRBEI“ AL JUDEŢULUI CĂLĂRAŞI.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) caduceul de argint: reputaţia de virtuţi reale; bagheta - puterea; şerpii - prudenţa; aripile - capacitatea unităţii de a da primul ajutor unui accidentat, unui bolnav;
    f) călăraşul - armă vorbitoare, făcând referire la denumirea judeţului pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 41

    (Anexa nr. 158 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „AVRAM IANCU“ AL JUDEŢULUI CLUJ
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Avram Iancu“ al Judeţului Cluj din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut sfertuit: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, o carte deschisă de argint; 3) pe albastru, Lupa Capitolină de argint, conturnată; 4) pe roşu, un caduceu de argint.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „AVRAM IANCU“ AL JUDEŢULUI CLUJ.
    Drapelul distinctiv al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Avram Iancu“ al Judeţului Cluj va avea flamura dreptunghiulară, de culoarea albă, cu lungimea de 135 de centimetri şi lăţimea de 90 de centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Compoziţia heraldică de mai sus, cu diametrul de 54 centimetri, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, la o distanţă de câte 18 centimetri, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului, la o distanţă de câte 40,5 centimetri.
    Flamura are ataşaţi, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 cm, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.
    Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 de centimetri.
    La partea superioară a hampei, în ultimii 70 de centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.
    Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „AVRAM IANCU“ AL JUDEŢULUI CLUJ, iar la partea superioară de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 cm.
    Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălţimea de 12 cm, realizat din alamă aurită şi plasat peste ultimul inel al cilindrului.
    La partea inferioară, hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) Lupa Capitolină şi cartea - elemente preluate de la stema judeţului Cluj pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea;
    f) caduceul de argint: reputaţia de virtuţi reale; bagheta - puterea; şerpii - prudenţa; aripile - capacitatea unităţii de a da primul ajutor unui accidentat, unui bolnav.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 42

    (Anexa nr. 159 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „DOBROGEA“ AL JUDEŢULUI CONSTANŢA
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea“ al Judeţului Constanţa din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, monumentul Tropaeum Traiani de argint, redat din faţă.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „DOBROGEA“ AL JUDEŢULUI CONSTANŢA.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) monumentul Tropaeum Traiani - element preluat de la stema judeţului Constanţa pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 43

    (Anexa nr. 160 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „MIHAI VITEAZUL“ AL JUDEŢULUI COVASNA
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Mihai Viteazul“ al Judeţului Covasna din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, Sfântul Gheorghe, îmbrăcat în armură, purtând pe cap un coif cu panaş, încins cu o sabie la şoldul stâng, cu o pelerină fluturând la spate, călare pe un cal cabrat, ţinând, cu ambele mâini, o suliţă, poziţionată în bară şi îndreptată spre gura unui balaur, aflat cu o parte a corpului sub cal, având capul conturnat şi dispus, oblic, în bară şi limba scoasă, totul de argint.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „MIHAI VITEAZUL“ AL JUDEŢULUI COVASNA.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) Sfântul Gheorghe este, în cazul de faţă, armă vorbitoare, făcând referire la municipiul Sfântu Gheorghe, reşedinţa judeţului Covasna pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 44

    (Anexa nr. 161 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BASARAB I“ AL JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Basarab I“ al Judeţului Dâmboviţa din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, o căprioară de argint, redată din profil, spre dextra.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „BASARAB I“ AL JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) căprioara - element preluat de la stema judeţului Dâmboviţa pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea. (a se vedea imaginea asociată)


 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 45

    (Anexa nr. 162 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „OLTENIA“ AL JUDEŢULUI DOLJ
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Oltenia“ al Judeţului Dolj din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, un leu, încoronat de aur, armat, aprins şi limbat roşu, ţinând cu labele anterioare, de mâner şi de lamă, o spadă, de acelaşi metal, aşezată în pal.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „OLTENIA“ AL JUDEŢULUI DOLJ.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) leul cu spada - elemente preluate de la stema judeţului Dolj pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea;
    f) limba şi ghearele roşii - forţa unităţii.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 46

    (Anexa nr. 164 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „VASILE GOLDIŞ“ AL JUDEŢULUI ARAD
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Vasile Goldiş“ al Judeţului Arad din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, o cetate de argint, rostuită negru, cu trei turnuri, dotate, fiecare, cu câte o fereastră dreptunghiulară, ajurată negru, cu acoperiş conic. Cetatea are o poartă, cu partea de sus boltită, ajurată, de asemenea, negru.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „VASILE GOLDIŞ“ AL JUDEŢULUI ARAD.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) cetatea - element preluat de la stema judeţului Arad pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 47

    (Anexa nr. 165 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „DUNĂREA“ AL JUDEŢULUI BRĂILA
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dunărea“ al Judeţului Brăila din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, o navă cu pânze, de argint, dotată la pupa şi în vârfurile celor două catarge cu trei fanioane, de asemenea, de argint, plutind peste valuri, de acelaşi metal.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „DUNĂREA“ AL JUDEŢULUI BRĂILA.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) nava cu pânze - element preluat de la stema judeţului Brăila pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 48

    (Anexa nr. 166 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „DEALUL SPIRII“ BUCUREŞTI-ILFOV
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dealul Spirii“ Bucureşti-Ilfov din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat în furcă: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) albastru, încărcat, pe centru, cu Sfântul Dumitru, înfăţişat de argint, nimbat de aur, redat în întregime, din faţă, purtând pelerină, având o cruce pe piept, cu mâinile uşor detaşate de corp, flexate din cot, spre exterior, la aproximativ 90ş, răsucite din încheieturi spre interior, cu palmele poziţionate în bară (dreapta) şi în bandă (stânga), ţinând, în pronaţie, cu dreapta o suliţă, aşezată în pal, înaltă aproape cât personajul, în stânga, o cruce latină, dispusă, de asemenea, în pal, înaltă de la vârful nimbului şi până în dreptul genunchilor; 3) pe verde, silueta unei biserici de argint, văzută din faţă, cu un singur turn şi cu şase arcade deasupra uşii de intrare.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „DEALUL SPIRII“ BUCUREŞTI-ILFOV.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) Sfântul Dumitru şi biserica - elemente preluate de la stemele municipiului Bucureşti şi judeţului Ilfov pe teritoriile cărora unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 49

    (Anexa nr. 167 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „VLAŞCA“ AL JUDEŢULUI GIURGIU
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Vlaşca“ al Judeţului Giurgiu din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut împărţit în furcă: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, o secure de luptă, cu tăişul dublu, asuprind o semilună, totul de argint; 3) pe verde, 3 copaci smulşi, de asemenea, de argint, poziţionaţi 2:1.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „VLAŞCA“ AL JUDEŢULUI GIURGIU.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) copacii smulşi, semiluna şi securea - elemente preluate de la stema judeţului Giurgiu pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 5050

    (Anexa nr. 168 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „LT. COL. DUMITRU PETRESCU“ AL JUDEŢULUI GORJ
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Lt. col. Dumitru Petrescu“ al Judeţului Gorj din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, un cerb de aur stând pe o terasă verde.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „LT. COL. DUMITRU PETRESCU“ AL JUDEŢULUI GORJ.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) cerbul - element preluat de la stema judeţului Gorj pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 51

    (Anexa nr. 169 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „IANCU DE HUNEDOARA“ AL JUDEŢULUI HUNEDOARA
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Iancu de Hunedoara“ al Judeţului Hunedoara din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut împărţit în furcă răsturnată: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, un caduceu de argint; 3) pe argint, un corb negru, ţinând în cioc un inel de aur, cu piatră roşie şi stând pe o ramură verde de stejar.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „IANCU DE HUNEDOARA“ AL JUDEŢULUI HUNEDOARA.
    Drapelul distinctiv al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Iancu de Hunedoara“ al Judeţului Hunedoara va avea flamura dreptunghiulară, de culoarea albă, cu lungimea de 135 de centimetri şi lăţimea de 90 de centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Compoziţia heraldică de mai sus, cu diametrul de 54 centimetri, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, la o distanţă de câte 18 centimetri, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului, la o distanţă de câte 40,5 centimetri.
    Flamura are ataşaţi, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 cm, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.
    Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 de centimetri.
    La partea superioară a hampei, în ultimii 70 de centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.
    Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „IANCU DE HUNEDOARA“ AL JUDEŢULUI HUNEDOARA, iar la partea superioară de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 cm.
    Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălţimea de 12 cm, realizat din alamă aurită şi plasat peste ultimul inel al cilindrului.
    La partea inferioară, hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) caduceul de argint: reputaţia de virtuţi reale; bagheta - puterea; şerpii - prudenţa; aripile - capacitatea unităţii de a da primul ajutor unui accidentat, unui bolnav;
    f) ramura verde, corbul cu inelul în cioc - elemente preluate de la stema judeţului Hunedoara pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 52

    (Anexa nr. 170 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BARBU CATARGIU“ AL JUDEŢULUI IALOMIŢA
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Catargiu“ al Judeţului Ialomiţa din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, un snop de grâu de aur, aşezat în pal.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „BARBU CATARGIU“ AL JUDEŢULUI IALOMIŢA.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) snopul de grâu - element preluat de la stema judeţului Ialomiţa pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 53

    (Anexa nr. 171 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „PETRODAVA“ AL JUDEŢULUI NEAMŢ
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava“ al Judeţului Neamţ din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, o capră neagră, sărind spre dreapta peste o stâncă de argint.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „PETRODAVA“ AL JUDEŢULUI NEAMŢ.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) capra neagră şi stânca - elemente preluate de la stema judeţului Neamţ pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 54

    (Anexa nr. 172 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „MATEI BASARAB“ AL JUDEŢULUI OLT
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Matei Basarab“ al Judeţului Olt din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, un turn de argint, donjonat de un turnuleţ crenelat de acelaşi metal.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „MATEI BASARAB“ AL JUDEŢULUI OLT.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) turnul donjonat - element preluat de la stema judeţului Olt pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 55

    (Anexa nr. 173 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BANAT“ AL JUDEŢULUI TIMIŞ
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Banat“ al Judeţului Timiş din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, un leu de aur, ţinând în laba dreaptă anterioară o sabie, cu vârful lat, de argint, înzestrată de aur, poziţionată în bară, născând dintr-un zid crenelat, de acelaşi metal şi rostuit negru.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „BANAT“ AL JUDEŢULUI TIMIŞ.
    Drapelul distinctiv al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Banat“ al Judeţului Timiş va avea flamura dreptunghiulară, de culoarea albă, cu lungimea de 135 de centimetri şi lăţimea de 90 de centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Compoziţia heraldică de mai sus, cu diametrul de 54 de centimetri, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, la o distanţă de câte 18 centimetri, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului, la o distanţă de câte 40,5 centimetri.
    Flamura are ataşaţi, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 cm, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.
    Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 de centimetri.
    La partea superioară a hampei, în ultimii 70 de centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.
    Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BANAT“ AL JUDEŢULUI TIMIŞ, iar la partea superioară de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 cm.
    Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălţimea de 12 cm, realizat din alamă aurită şi plasat peste ultimul inel al cilindrului.
    La partea inferioară, hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) leul cu sabia, zidul crenelat: elemente preluate de la stema judeţului Timiş pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 56

    (Anexa nr. 174 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „DELTA“ AL JUDEŢULUI TULCEA
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Delta“ al Judeţului Tulcea din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, doi delfini din aur, afrontaţi; între cei doi delfini se află o cruce paleocreştină de aur.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „DELTA“ AL JUDEŢULUI TULCEA.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) delfinii şi crucea - elemente preluate de la stema judeţului Tulcea pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 57

    (Anexa nr. 175 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „PODUL ÎNALT“ AL JUDEŢULUI VASLUI
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Podul Înalt“ al Judeţului Vaslui din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, trei peşti suprapuşi, de argint, redaţi spre dreapta.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „PODUL ÎNALT“ AL JUDEŢULUI VASLUI.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) cei trei peşti - elemente preluate de la stema judeţului Vaslui pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 58

    (Anexa nr. 176 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „GENERAL MAGHERU“ AL JUDEŢULUI VÂLCEA
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „General Magheru“ al Judeţului Vâlcea din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, o fântână tradiţională, de aur, flancată, în partea dreaptă, de un bărbat, redat în întregime şi din profil spre stânga, îmbrăcat în costum popular, purtând căciulă pe cap, de argint, ţinând, cu ambele mâini, frâul unui cal cabrat, de acelaşi metal, aflat în partea stângă.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „GENERAL MAGHERU“ AL JUDEŢULUI VÂLCEA.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) fântâna flancată de om şi de cal - elemente preluate de la stema judeţului Vâlcea pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 59

    (Anexa nr. 180 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „GENERAL EREMIA GRIGORESCU“ AL JUDEŢULUI GALAŢI
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „General Eremia Grigorescu“ al Judeţului Galaţi din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, o ancoră de aur.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „GENERAL EREMIA GRIGORESCU“ AL JUDEŢULUI GALAŢI.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) ancora - element preluat de la stema judeţului Galaţi pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 60

    (Anexa nr. 181 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „OLTUL“ AL JUDEŢULUI HARGHITA
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Oltul“ al Judeţului Harghita din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe aur, patru munţi verzi, pe vârful cărora sunt patru brazi de aceeaşi culoare.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: *INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „OLTUL“ AL JUDEŢULUI HARGHITA.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) munţii şi brazii - elemente preluate de la vechea stemă a fostului judeţ Ciuc ce se întindea pe actuala arie a judeţului Harghita pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 61

    (Anexa nr. 182 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „GHEORGHE POP DE BĂSEŞTI“ AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Gheorghe Pop de Băseşti“ al Judeţului Maramureş din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, un munte de argint, având la bază o intrare de mină arcuită şi ajurată negru, cu doi brazi verzi pe flancuri şi pe vârful căruia stă o capră neagră.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „GHEORGHE POP DE BĂSEŞTI“ AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) muntele cu intrarea în mină, brazii şi capra neagră - elemente care fac referire la vechea stemă a judeţului Maramureş pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 62

    (Anexa nr. 183 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „HOREA“ AL JUDEŢULUI MUREŞ
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Horea“ al Judeţului Mureş din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat şi semidespicat în şef: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe portocaliu, un caduceu de argint; 3) pe albastru, trei brâuri undate de argint.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „HOREA“ AL JUDEŢULUI MUREŞ.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) caduceul de argint: reputaţia de virtuţi reale; bagheta - puterea; şerpii - prudenţa; aripile - capacitatea unităţii de a da primul ajutor unui accidentat, unui bolnav;
    f) brâurile undate - elemente preluate de la stema judeţului Mureş pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 63

    (Anexa nr. 184 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „SOMEŞ“ AL JUDEŢULUI SATU MARE
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Someş“ al Judeţului Satu Mare din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat şi semidespicat în talpă: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe verde, un ciorchine de strugure de aur, broşând, cu jumătatea superioară, pe o frunză de viţă-de-vie aşezată în fascie, cu codiţa orientată spre senestra; 3) pe albastru, un turn de argint, rostuit negru, cu poarta ajurată, de asemenea, negru.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „SOMEŞ“ AL JUDEŢULUI SATU MARE.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) ciorchinele de strugure şi turnul - elemente preluate de la stema judeţului Satu Mare pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 64

    (Anexa nr. 185 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „POROLISSUM“ AL JUDEŢULUI SĂLAJ
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Porolissum“ al Judeţului Sălaj din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, în partea de jos, trei brâuri subţiri, undate, de aur, deasupra cărora se află PORTA PRETORIA, poarta castrului roman de la Porolissum, argintie.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „POROLISSUM“ AL JUDEŢULUI SĂLAJ.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
    b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;
    c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;
    d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;
    e) brâurile undate şi PORTA PRETORIA - elemente preluate de la stema judeţului Sălaj pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 64

    (Anexa nr. 199 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN BUZĂU
    Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Buzău din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut tăiat, având în cartierul din partea de sus, pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul din partea de jos, pe roşu, o biserică de argint, rostuită negru, redată din profil, având la dextra un turn acoperit străpuns de o fereastră circulară şi de o alta arcuită deasupra ei, precum şi alte trei ferestre arcuite pe faţada laterală, două în dreptul navei şi una în dreptul absidei, iar acoperişul având pe flancuri, în partea de sus, două globuri crucifere, terminate cu câte o cruce latină, edificiu pe care stă o acvilă de aur, cu capul conturnat, cu aripile deschise şi zborul coborât.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * BUZĂU.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;
    b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;
    c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;
    d) biserica şi acvila de pe acoperişul ei - elemente preluate de la stema judeţului Buzău pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 66

    (Anexa nr. 200 la Ordinul nr. 490/2008)
    INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN VASLUI
    Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Vaslui din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.
    Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe roşu, trei peşti suprapuşi, de argint, redaţi spre dreapta.
    În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * VASLUI.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;
    b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;
    c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;
    d) trei peşti - elemente preluate de la stema judeţului Vaslui, pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    ANEXA 67

    (Anexa nr. 201 la Ordinul nr. 490/2008)
    UNITATEA SPECIALĂ 72 JANDARMI PROTECŢIE INSTITUŢIONALĂ „ANGHEL SALIGNY“ CERNAVODĂ
    Însemnul heraldic al Unităţii Speciale 72 Jandarmi Protecţie Instituţională „Anghel Saligny“ Cernavodă din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: scut despicat şi semi-tăiat la senestra, având în cartierul 1, pe roşu, două halebarde de argint poziţionate în săritoare, în 2, pe auriu, un atom albastru cu un nucleu şi învelişul alcătuit din trei electroni aşezaţi pe orbite electronice, iar în 3, pe albastru, o grenadă aprinsă de argint.
    În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * UNITATEA SPECIALĂ 72 JANDARMI PROTECŢIE INSTITUŢIONALĂ * „ANGHEL SALIGNY“ CERNAVODĂ.
    Semnificaţia elementelor însumate:
    a) atomul - face referire la Centrala nuclearoelectrică Cernavodă;
    b) grenada aprinsă - jandarmeria; curaj, valoare, dorinţa de a lupta pentru ţară;
    c) halebardele - paza şi protecţia obiectivelor.

 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)

    -----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice