În baza prevederilor art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 77 alin. (5) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, al prevederilor Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.753/2011 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemul naţional de învăţământ, cu modificările ulterioare, ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin. ART. 1 Se aprobă Calendarul examenului de bacalaureat naţional - 2014, prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin. ART. 2 (1) Examenul de bacalaureat naţional - 2014 se desfăşoară în conformitate cu Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat - 2011, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.799/2010 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat - 2011, cu modificările ulterioare, şi cu prevederile prezentului ordin. (2) Comisiile de bacalaureat îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu atribuţiile membrilor comisiilor de bacalaureat, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.799/2010, cu modificările ulterioare, şi cu prevederile prezentului ordin. ART. 3 (1) Lista disciplinelor la care candidaţii susţin examenul de bacalaureat în sesiunile anului 2014 este cea aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.800/2010 privind aprobarea listei disciplinelor şi a programelor pentru examenul de bacalaureat - 2011. (2) Se aprobă programele de bacalaureat pentru evaluarea competenţelor digitale, pentru limba şi literatura română şi pentru limba şi literatura slovacă maternă, valabile în sesiunile examenului de bacalaureat naţional din anul 2014, prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin. (3) Programele de bacalaureat pentru disciplinele matematică, fizică, chimie, logică, argumentare şi comunicare, economie, valabile în sesiunile anului 2014, sunt cele prevăzute în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.610/2012 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2013. (4) Programele pentru disciplinele examenului de bacalaureat, altele decât cele menţionate la alin. (2) şi (3), valabile în sesiunile anului 2014, sunt cele aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.800/2010. ART. 4 Recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine şi la examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale se fac în conformitate cu metodologiile de recunoaştere şi echivalare şi cu lista examenelor aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.219/2010 privind recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine şi la examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale, cu probele de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiate pe parcursul învăţământului liceal, respectiv de evaluare a competenţelor digitale, din cadrul examenului de bacalaureat. ART. 5 Probele specifice susţinute de elevii claselor a XII-a din secţiile speciale din România, finalizate cu Diplomă de acces general în învăţământul superior german şi Diplomă de bacalaureat, secţii care funcţionează în baza Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul R.F. Germania, cu privire la colaborarea în domeniul şcolar, se desfăşoară în conformitate cu Regulamentul de desfăşurare a examenului în vederea obţinerii Diplomei de acces general în învăţământul superior german şi a Diplomei de bacalaureat de către absolvenţii secţiilor/şcolilor speciale germane din România, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi inovării nr. 5.262/2009 privind secţiile/şcolile germane din România, finalizate cu Diplomă de acces general în învăţământul superior german şi Diplomă de bacalaureat. ART. 6 (1) Comisiile de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti asigură dotarea cu camere de supraveghere video funcţionale a sălilor în care se desfăşoară probele examenului de bacalaureat naţional, a sălilor în care se descarcă şi se multiplică subiectele, precum şi a sălilor în care se preiau, se evaluează şi se depozitează lucrările scrise. (2) Activitatea de monitorizare a desfăşurării examenului de bacalaureat prin intermediul camerelor de supraveghere se va desfăşura în conformitate cu o procedură stabilită de Comisia Naţională de Bacalaureat. ART. 7 (1) Comisia naţională de bacalaureat elaborează procedura de selecţie şi numire a cadrelor didactice universitare în calitate de preşedinţi ai comisiilor de bacalaureat din centrele de examen şi din centrele zonale de evaluare. (2) Comisia naţională de bacalaureat elaborează procedura de selecţie şi numire a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar în calitate de preşedinţi ai comisiilor de bacalaureat din centrele de examen şi din centrele zonale de evaluare, pentru care nu au putut fi numite ca preşedinţi cadre didactice universitare sau pentru care cadrele didactice universitare, nominalizate prin ordin al ministrului, în calitate de preşedinţi ai comisiilor de bacalaureat, nu se prezintă în centrul de examen/centrul zonal de evaluare cu cel puţin 24 de ore înainte de începerea probelor scrise. (3) Comisia naţională de bacalaureat poate elabora şi alte instrucţiuni/proceduri în vederea bunei organizări şi desfăşurări a examenului de bacalaureat - 2014. ART. 8 (1) Comisiile de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti răspund pentru buna organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat. (2) Comisiile de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti stabilesc/stabileşte componenţa comisiilor din centrele de examen cu cel mult 48 de ore înainte de începerea probelor scrise, prin tragere la sorţi în şedinţă publică, la care sunt invitaţi în scris, în mod obligatoriu, reprezentanţi ai consiliului judeţean/al municipiului Bucureşti al Elevilor, ai asociaţiilor de părinţi şi ai sindicatelor reprezentative din învăţământ, ai presei scrise şi audiovizuale. (3) Cadrele didactice care fac parte din comisiile din centrele de examen şi de evaluare, inclusiv persoanele de contact/informaticienii, sunt selectate din alte unităţi şcolare decât cele din care provin candidaţii arondaţi centrelor, în conformitate cu prevederile alin. (2). (4) Cadrele didactice nominalizate ca evaluatori sunt selectate cu precădere din rândul cadrelor didactice abilitate în domeniul evaluării, prin cursuri de formare recunoscute de Ministerul Educaţiei Naţionale. (5) Nu vor fi nominalizate în comisiile de bacalaureat persoane care, în sesiunile anterioare ale examenelor naţionale, nu şi-au îndeplinit corespunzător atribuţiile, care au săvârşit abateri, respectiv au fost sancţionate. ART. 9 (1) Se interzice candidaţilor la examenul de bacalaureat să introducă în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoşe, poşete şi altele asemenea, candidaţii având obligaţia de a lăsa obiectele menţionate în sala de depozitare a obiectelor personale stabilită de comisia de bacalaureat în acest scop. (2) Candidaţii care refuză depozitarea obiectelor menţionate la alin. (1) în sala stabilită de comisia de bacalaureat în acest scop nu vor fi primiţi în examen. (3) Se interzice candidaţilor la examenul de bacalaureat să aibă în sălile de examen asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălţăminte, în penare şi altele asemenea sau în băncile în care sunt aşezaţi în sălile de examen, orice fel de lucrări: manuale, cărţi, dicţionare, culegeri, formulare, memoratoare, notiţe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidaţi etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor. (4) Se interzice candidaţilor să aibă în sălile de examen asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălţăminte, în penare şi altele asemenea sau în băncile în care sunt aşezaţi în sălile de examen, telefoane mobile, căşti audio, precum şi orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare/care permite conectarea la internet/la reţele de socializare, care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicare între candidaţi sau cu exteriorul. (5) Candidaţii care încalcă regulile menţionate la alin. (3) şi (4) vor fi eliminaţi din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu şi indiferent dacă au fost introduse de aceştia sau de alţi candidaţi, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane. (6) Încălcarea regulilor menţionate la alin. (3) şi (4) va fi considerată tentativă de fraudă, iar candidaţii respectivi nu mai pot participa la probele următoare şi sunt declaraţi "eliminaţi din examen", fără posibilitatea recunoaşterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării, inclusiv a probelor de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale. Aceşti candidaţi nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat. (7) Înainte de începerea probelor, asistenţii prezintă candidaţilor prevederile metodologice legate de organizarea şi desfăşurarea corectă a examenului de bacalaureat şi prevederile alin. (1)-(6) şi le solicită să predea toate eventualele materiale şi obiecte care, potrivit reglementărilor în vigoare pentru examenul de bacalaureat, sunt interzise în sala de examen. (8) După parcurgerea paşilor menţionaţi la alin. (7), candidaţii vor semna un proces-verbal în care se regăsesc prevederile alin. (1)-(6) şi menţiunea că ştiu că nerespectarea regulilor menţionate la alin. (3) şi (4) are drept consecinţă măsurile menţionate la alin. (5) şi (6). ART. 10 Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor, Direcţia generală învăţământ superior, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ duc la îndeplinire prezentul ordin. ART. 11 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul educaţiei naţionale, Remus Pricopie Bucureşti, 29 august 2013. Nr. 4.923. ANEXA 1 CALENDARUL examenului de bacalaureat naţional - 2014 Sesiunea iunie-iulie 2014 26-30 mai 2014 Înscrierea candidaţilor la prima sesiune de examen 30 mai 2014 Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a 10-12 iunie 2014 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română - proba A 11-13 iunie 2014 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă - proba B 16-20 iunie 2014 Evaluarea competenţelor digitale - proba D 23-27 iunie 2014 Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională - proba C 30 iunie 2014 Limba şi literatura română - proba E) a) - probă scrisă 1 iulie 2014 Limba şi literatura maternă - proba E) b) - probă scrisă 2 iulie 2014 Proba obligatorie a profilului - proba E) c) - probă scrisă 4 iulie 2014 Proba la alegere a profilului şi specializării - proba E) d) - probă scrisă 7 iulie 2014 Afişarea rezultatelor (până la ora 12,00) 7 iulie 2014 Depunerea contestaţiilor (orele 12,00-16,00) 8-10 iulie 2014 Rezolvarea contestaţiilor 11 iulie 2014 Afişarea rezultatelor finale Sesiunea august - septembrie 2014 14-18 iulie 2014 Înscrierea candidaţilor la a doua sesiune de examen 18-19 august 2014 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română - proba A 18-19 august 2014 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă - proba B 19-20 august 2014 Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională - proba C 21-22 august 2014 Evaluarea competenţelor digitale - proba D 25 august 2014 Limba şi literatura română - proba E) a) - probă scrisă 26 august 2014 Limba şi literatura maternă - proba E) b) - probă scrisă 27 august 2014 Proba obligatorie a profilului - proba E) c) - probă scrisă 29 august 2014 Proba la alegere a profilului şi specializării - proba E) d) - probă scrisă 1 septembrie 2014 Afişarea rezultatelor (până la ora 12,00) şi depunerea contestaţiilor (orele 12,00-16,00) 2-3 septembrie 2014 Rezolvarea contestaţiilor 4 septembrie 2014 Afişarea rezultatelor finale NOTĂ: La solicitarea comisiilor de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti sau din proprie iniţiativă, Comisia Naţională de Bacalaureat poate aproba prelungirea perioadelor de susţinere a probelor de evaluare a competenţelor digitale sau lingvistice. ANEXA 2 - Examenul naţional de bacalaureat 2014 - PROGRAMA DE EXAMEN pentru evaluarea competenţelor digitale I. Statutul probei de evaluare a competenţelor digitale Proba de evaluare a competenţelor digitale are statutul de probă obligatorie în cadrul examenului de bacalaureat, pentru candidaţii de la toate filierele, profilurile şi specializările. II. Competenţe de evaluat Sunt propuse 7 domenii de competenţă: 1. Utilizarea computerului şi organizarea fişierelor ● Operarea corectă la nivel elementar ● Descrierea interfeţei sistemului de operare ● Descrierea organizării informaţiilor pe suport extern ● Operarea cu discuri logice, directoare, fişiere ● Utilizarea unor accesorii ale sistemului de operare Windows ● Aplicarea modalităţilor de tipărire a unui fişier ● Operarea cu tastatura şi mouse-ul 2. Editoare de texte ● Enumerarea şi aplicarea operaţiilor de bază necesare prelucrării unui text ● Utilizarea operaţiilor de bază în procesarea textului ● Aplicarea diferitelor modalităţi de formatare a textului ● Utilizarea avansată a editorului de texte ● Descrierea şi aplicarea corectă a modului de tipărire a unui document ● Descrierea facilităţilor de utilizare a poştei electronice, a faxului ● Deprinderea redactării corecte şi rapide a unor documente 3. Informaţie şi comunicare ● Definirea noţiunilor legate de "arhitectura" internetului ● Enumerarea serviciilor oferite de internet şi descrierea acestora ● Enumerarea componentelor necesare accesului la internet ● Clasificarea şi folosirea modului de adresare în internet ● Utilizarea posibilităţilor de căutare a informaţiilor ● Utilizarea serviciilor oferite de internet ● Descrierea şi aplicarea măsurilor de securitate în utilizarea internetului ● Utilizarea corectă a regulilor de comportare în reţeaua internet ● Utilizarea operaţiilor de bază necesare realizării unei pagini HTML ● Inserarea în pagina web a elementelor: text, imagine, tabel, hiper-legătură etc. ● Aplicarea operaţiilor de bază necesare pentru realizarea unei pagini web - copiere, mutare, ştergere, formatare ● Transformarea documentelor multimedia în pagini web 4. Concepte de bază ale Tehnologiei Informaţiei (IT) ● Identificarea componentelor hardware şi software ale unui calculator personal ● Descrierea funcţionării unui calculator personal ● Descrierea performanţelor unui computer ● Definirea conceptului de reţea de calculatoare şi enumerarea avantajelor lucrului în reţea ● Descrierea situaţiilor în care poate fi utilizat un calculator în activitatea zilnică ● Argumentarea necesităţii securizării computerelor şi a reţelelor ● Descrierea implicaţiilor utilizării calculatorului, din punctul de vedere al sănătăţii ● Descrierea aspectelor de bază legale privind utilizarea software-ului 5. Editoare de calcul tabelar ● Aplicarea operaţiilor elementare şi a conceptelor de bază ale aplicaţiei de calcul tabelar ● Utilizarea opţiunilor de formatare şi gestionare a datelor din foile de calcul ● Utilizarea formulelor şi a funcţiilor ● Utilizarea corectă a opţiunilor de tipărire a unei foi de calcul ● Utilizarea unor tehnici şi procedee de realizare de grafice şi diagrame ● Realizarea de import obiecte 6. Baze de date ● Aplicarea operaţiilor elementare şi a conceptelor de bază ale aplicaţiei pentru gestionarea bazelor de date ● Operarea cu baze de date ● Utilizarea informaţiilor dintr-o bază de date ● Crearea şi utilizarea formularelor ● Crearea şi utilizarea rapoartelor 7. Prezentări ● Aplicarea operaţiilor de bază necesare realizării unei prezentări ● Utilizarea operaţiilor de bază necesare pentru realizarea unei prezentări - copiere, mutare, ştergere ● Aplicarea modalităţilor de formatare a unei prezentări ● Utilizarea elementelor grafice în prezentare ● Utilizarea diagramelor ● Aplicarea efectelor de animaţie şi de tranziţie într-o prezentare ● Identificarea modalităţilor de a realiza tipărirea prezentării III. Conţinuturi Conţinuturile corespunzătoare celor 7 domenii de competenţă sunt: 1. Utilizarea computerului şi organizarea fişierelor ● Modalităţi de pornire/oprire corectă/repornire a calculatorului ● Modalităţi de închidere a unei aplicaţii care nu răspunde ● Informaţii referitoare la resursele hardware şi software ale calculatorului (versiune sistem de operare, tipul procesorului, memorie instalată etc.) ● Tastaturi: tipuri, opţiuni specifice ● Taste: funcţii, taste speciale (specifice sistemului de operare, pentru deplasarea cursorului etc.), taste de editare, taste funcţionale; shortcut-uri - combinaţii de taste ● Imprimanta. Modalităţi de tipărire a unui document. Opţiuni de tipărire. Operaţii specifice procesului de tipărire (instalare în sistem a unei imprimante, vizualizarea stadiului în care se află procesul de tipărire, restartarea, renunţarea la un proces de tipărire) ● Pictograme ● Ferestre: descriere, operaţii cu ferestre ● Spaţiul de lucru, data şi ora sistemului, volumul, opţiuni de afişare (opţiuni pentru fundal, screen saver etc.) ● Capturi de ecran ● Disc logic, director, fişier: proprietăţi, conţinut ● Operaţii cu directoare şi fişiere: creare, copiere, mutare, ştergere, căutare, redenumire, opţiuni de vizualizare a conţinutului, dimensiune, proprietăţi ● Schimbarea discului de lucru curent ● Schimbarea directorului de lucru curent ● Accesorii ale sistemului de operare: Notepad, Paint, Calculator ● Aplicaţii pentru arhivarea fişierelor ● Viruşi informatici şi antiviruşi 2. Editoare de texte ● Elemente de interfaţă şi operaţii specifice aplicaţiilor de editare a textelor: deschidere, închidere etc. ● Documente: structură, operaţii cu documente (creare, deschidere, modificare, salvare, închidere, vizualizare etc.) ● Obiecte inserate în document: antet, subsol, grafice şi imagini, fişiere, forme predefinite, hiperlink-uri, casete text, data calendaristică, simboluri etc. ● Fonturi: nume, dimensiune, stil, culoare, stil de subliniere, efecte etc. ● Paragrafe: tip de aliniere, spaţiere de rânduri, indentare, numerotare, marcatori, culoare de fundal etc. ● Pagini: margini, orientare, dimensiuni, coloane de text, întreruperi, secţiuni, fundal, numerotare etc. ● Tabulatori: aliniere, poziţionare etc. ● Borduri şi linii: stil, lăţime, culoare etc. ● Tabele: operaţii specifice (inserare, modificarea numărului de rânduri şi coloane, scindare de celule etc.) ● Instrumente pentru desenare ● Nota de subsol sau de sfârşit de text ● Operaţii asupra conţinutului documentului: poziţionare în document, introducere de text, selectare etc. ● Comenzi pentru editarea conţinutului documentului: inserare de obiecte, copiere, mutare, ştergere, căutare de text, înlocuire de text etc. ● Comenzi pentru formatarea la nivel de caracter, paragraf, pagină, obiecte inserate etc.; comenzi pentru copierea formatului ● Comenzi pentru corectarea greşelilor de ortografie şi a celor gramaticale ● Reguli generale de tehnoredactare şi estetica paginii tipărite ● Reguli de redactare a textelor oficiale sau de altă natură ● Opţiuni pentru tipărire 3. Informaţie şi comunicare ● Elemente de istorie a internetului ● Acces la internet: provider, modem, opţiuni de configurare a sistemului de operare pentru stabilirea legăturii cu un provider ● Tipuri de comunicaţii ● Protocoale de transmisie ● Host şi client ● Baze de date on-line ● Protocolul http, www (World Wide Web), ftp ● Adresare în internet: adresa IP, DNS ● Pagină web, site, portal, motor de căutare ● Aplicaţii de navigare pe web (browsere): elemente generale de interfaţă ● Aplicaţii de poştă electronică (de exemplu, Outlook Express) ● Aplicaţii pentru conversaţia în timp real ● Servicii oferite de internet: poşta electronică (e-mail), conversaţie în timp real (chat), grupuri de discuţii, comerţ electronic (e-commerce), operaţii bancare prin internet (ebanking), telefonie (VoIP), video şi audio conferinţe ● Opţiuni specifice pentru utilizarea poştei electronice (citire, întocmire, trimitere, redirecţionare a unui mesaj, ataşare de fişiere, agenda de adrese, administrare de cont etc.) ● Particularităţi ale conversaţiei pe internet: acronime, emoticons, adresare politicoasă ● Operaţii de căutare şi extragere a unor informaţii folosind motoarele de căutare şi utilizarea acestora ● Opţiuni de editare a paginilor web cu HTML: inserarea şi formatarea de text (font, dimensiune, stil, culoare etc.), imagini (poziţionare, dimensiuni, încadrare în text), fundal, legături, mapare), tabele etc. ● Semnătura digitală ● Modalităţi de protejare pe internet: Firewall, antivirus etc. ● Respectarea legislaţiei privind folosirea facilităţilor oferite de internet 4. Concepte de bază ale Tehnologiei Informaţiei (IT) ● Unitatea centrală (CPU) ● Dispozitive de intrare; mouse, tastatură, trackball, scanner, touchpad, light pens, joysticks, camera video, microfon etc. ● Dispozitive de ieşire; unităţi de afişare video, ecran sau monitor, imprimante, plottere, difuzoare, sintetizatoare de voce etc. ● Dispozitive de intrare-ieşire; modem, touch screen ● Dispozitive de stocare ● Memorii RAM, ROM, unităţi de măsură; compararea principalelor tipuri de dispozitive de stocare a datelor în funcţie de viteză, cost, capacitate etc. ● Conceptul de sistem de operare; funcţiile principale ale unui sistem de operare ● Tipuri de software ● Rolul şi funcţiile componentelor unui calculator personal ● Factori ce influenţează performanţele unui computer: viteza CPU (unităţi de măsură), dimensiunea memoriei RAM, aplicaţiile ● Tipuri de reţele (LAN, MAN, WAN, internet, intranet, extranet) ● Partajare resurse, comunicaţii în reţea; World Wide Web ● Drepturi de acces ● Utilizarea aplicaţiilor în activităţi din diferite domenii ● Viruşi informatici şi antiviruşi ● Ergonomia postului de lucru ● Măsuri de sănătate şi siguranţă în utilizarea calculatorului ● Afecţiuni provocate de un mediu de lucru inadecvat ● Legislaţia referitoare la drepturile de autor privind produsele software ● Aspecte economice ale nerespectării legislaţiei (pentru producător, pentru utilizator) 5. Editoare de calcul tabelar ● Elemente de interfaţă şi operaţii specifice aplicaţiilor pentru calcul tabelar: deschidere, închidere etc. ● Registre de calcul: structură, operaţii cu registre de calcul (creare, deschidere, modificare, salvare, închidere, vizualizare etc.) ● Pagini: margini, orientare, dimensiuni, fundal, opţiuni pentru foi de calcul etc. ● Foi de calcul: structură, operaţii specifice (creare, selectare, redenumire, mutare, ştergere, culoare panou etc.) ● Obiecte inserate în foaia de calcul: antet, subsol, grafice şi imagini, fişiere, forme predefinite, hiperlink-uri, casete text, data calendaristică, simboluri etc. ● Operaţii asupra conţinutului foii de calcul: poziţionare, introducere de date, selectare de celule, selectare de rânduri şi coloane etc. ● Comenzi pentru modificarea structurii foii de calcul: inserarea de rânduri/coloane, modificarea dimensiunilor rândurilor şi coloanelor, scindarea celulelor ● Comenzi pentru editarea conţinutului celulelor: inserare, copiere/mutare (în cadrul aceleiaşi foi de calcul, altei foi de calcul active, între registre etc.), ştergere, căutare de text, înlocuire de text, sortare etc. ● Comenzi pentru formatarea celulelor (tip date, aliniere, font, borduri, fundal etc.) şi a obiectelor inserate; copierea formatului ● Instrumente pentru desenare ● Formule: structură, modalităţi de introducere în celulă ● Serii de date completate automat ● Funcţii (de exemplu: min, max, count, sum, average, if) ● Referinţa relativă, absolută sau mixtă a unei celule în formule sau funcţii ● Opţiuni pentru tipărire 6. Baze de date ● Elemente de interfaţă şi operaţii specifice aplicaţiilor pentru gestiunea bazelor de date: deschidere, închidere etc. ● Baza de date: structură, proiectare, operaţii cu bazele de date (creare, deschidere, modificare, salvare, închidere, vizualizare etc.) ● Tabele: structură, cheie primară, index, câmpuri (proprietăţi) şi înregistrări, operaţii specifice (creare, inserare date, vizualizare date, modificare de date, ştergere de date, căutare etc.) ● Interogări simple şi multiple: sursă de date, operaţii specifice (creare, formatare, vizualizare date, modificare, ştergere, filtre, sortare etc.) ● Formulare: structură, sursă de date, operaţii specifice (creare, formatare, vizualizare şi introducere de date, modificare, ştergere etc.) ● Rapoarte: structură, sursă de date, operaţii specifice (creare, formatare, vizualizare date, modificare, ştergere, antet, subsol, grupare de date, total, subtotal etc.) ● Realizarea unei baze de date şi interogarea ei 7. Prezentări ● Elemente de interfaţă şi operaţii specifice aplicaţiilor pentru editarea prezentărilor: deschidere, închidere etc. ● Prezentări: structură, operaţii cu prezentări (creare, deschidere, modificare, salvare, închidere, vizualizare etc.) ● Diapozitive: orientare, dimensiuni, structură, operaţii specifice (inserare de diapozitiv nou, duplicare, selectare, mutare, ştergere etc.) ● Obiecte inserate în prezentare: antet, subsol, tabele, grafice, diagrame şi imagini, fişiere, forme predefinite, hiperlink-uri, casete text, data calendaristică, simboluri, text decorativ, număr diapozitiv, video, audio etc. ● Instrumente pentru desenare ● Efecte de animaţie şi de tranziţie ● Note pentru prezentator ● Comenzi pentru editarea textului şi a obiectelor conţinute de diapozitiv: inserare, copiere/mutare (în cadrul aceluiaşi diapozitiv, altui diapozitiv, altei prezentări active etc.), ştergere, căutare de text, înlocuire de text etc. ● Comenzi pentru formatare la nivel de text, paragraf, obiecte inserate, diapozitiv, efecte de animaţie, efecte de tranziţie; copierea formatului ● Expunere de diapozitive: opţiuni specifice (diapozitiv de începere a expunerii, ascundere diapozitive, temporizare etc.), instrumente de navigare pe ecran ● Reguli generale de tehnoredactare, estetica şi susţinerea unei prezentări ● Opţiuni pentru tipărire NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2014 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume. - Examenul naţional de bacalaureat 2014 - PROGRAMA DE EXAMEN pentru disciplina limba şi literatura română Filiera teoretică - profil real Filiera tehnologică - toate profilurile şi specializările Filiera vocaţională - toate profilurile şi specializările (cu excepţia profilului pedagogic) I. Statutul disciplinei Limba şi literatura română are un statut important în structura examenului de bacalaureat, prin ponderea sa reflectată în prezenţa celor două forme obligatorii de evaluare a performanţelor: în competenţele lingvistice de comunicare orală în limba română şi în competenţele generale şi specifice formate pe durata învăţământului secundar superior, liceal (proba scrisă), probă comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările. Curriculumul liceal, care stabileşte principiul studierii limbii şi literaturii române din perspectivă comunicativ-funcţională, pune accent pe latura formativă a învăţării, fiind centrat pe achiziţionarea de competenţe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă şi comunicare. Proba scrisă vizează competenţele de receptare şi de producere a mesajelor scrise (inclusiv a unor mesaje care transpun în scris strategii şi reguli de exprimare orală) şi conţinuturi asociate acestora, în conformitate cu programa şcolară pentru disciplina limba şi literatura română: filiera teoretică - profil real, filiera tehnologică - toate profilurile şi specializările, filiera vocaţională - toate profilurile şi specializările (cu excepţia profilului pedagogic). Structura subiectelor permite rezolvarea acestora în 3 ore şi este în conformitate cu prezenta programă de examen. Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română se aplică în receptarea mesajelor orale şi scrise şi în producerea unor tipuri de discurs (descriptiv, informativ, narativ, argumentativ) exersate în cadrul învăţământului liceal. Subiectele cuprind texte literare şi nonliterare, la prima vedere, precum şi itemii corespunzători evaluării competenţelor specifice şi a conţinuturilor asociate din prezenta programă. Subiectele vor avea un grad de complexitate care să permită tratarea integrală a acestora în maximum 10-15 minute. II. Competenţe de evaluat Prin susţinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor competenţe dobândite în ciclul inferior şi în cel superior de liceu (clasele a IX-a-a XII-a), corelate cu anumite conţinuturi parcurse în cele două cicluri liceale: 1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare
┌───────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi asociate │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. Utilizarea adecvată a │- reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la │
│strategiilor şi a regulilor│reacţiile auditoriului şi în condiţii de examinare), tehnici de construire│
│de exprimare orală în │a monologului; tipuri de monolog: povestire/relatare orală, descriere orală│
│monolog şi în dialog, în │monolog informativ, monolog argumentativ, exprimarea orală a reacţiilor şi │
│vederea realizării unei │a opiniilor privind texte literare şi nonliterare, filme artistice şi │
│comunicări corecte, efici- │documentare, spectacole de teatru, expoziţii de pictură etc.; adecvarea la │
│ente şi personalizate, │situaţia de comunicare (auditoriu, context) şi la scopul comunicării │
│adaptate unor situaţii de │(informare, argumentare/persuasiune etc.) │
│comunicare diverse │- reguli şi tehnici de construire a dialogului (atenţia acordată partene- │
│ │rului, preluarea/redarea cuvântului la momentul oportun, dozarea partici- │
│ │pării la dialog etc.); tipuri: conversaţia, discuţia argumentativă, inter- │
│ │viul (interviul publicistic, interviul de angajare); adecvarea la situaţia │
│ │de comunicare (partener, context etc.) şi la scopul comunicării (informare,│
│ │argumentare/persuasiune etc.); argumentare şi contraargumentare în dialog │
│ │- stilurile funcţionale adecvate situaţiei de comunicare │
│ │- rolul elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în comunicarea orală│
│ │privire, gestică, mimică, spaţiul dintre persoanele care comunică, │
│ │tonalitate, ritmul vorbirii etc. │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. Utilizarea adecvată a │- reguli generale în redactare (structurarea textului, adecvarea la cerinţa│
│tehnicilor de redactare şi │de redactare, adecvare stilistică, aşezare în pagină, lizibilitate) │
│a formelor exprimării scri-│- relatarea unei experienţe personale, descriere, povestire, argumentare, │
│se compatibile cu situaţia │ştiri, anunţuri publicitare, corespondenţă privată şi oficială; cerere, │
│de comunicare în elaborarea│proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenţie, scrisoarea în │
│unor texte diverse │format electronic (e-mail) │
│ │- exprimarea reacţiilor şi a opiniilor faţă de texte literare (studiate sau│
│ │la prima vedere) şi nonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de │
│ │personaj, analiză, comentariu, sinteză, paralelă, eseu structurat, eseu │
│ │liber/nestructurat │
│ │- normele citării │
│ │- normele limbii literare la nivelurile: ortografic şi de punctuaţie, │
│ │morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. Identificarea │- limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj│
│particularităţilor şi a │regional, limbaj arhaic; argou, jargon │
│funcţiilor stilistice ale │- expresivitatea în limbajul comun şi în limbajul poetic │
│limbii în receptarea │ │
│diferitelor tipuri de │ │
│mesaje/texte │ │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.4. Receptarea adecvată a │- texte literare (proză, poezie, dramaturgie); texte nonliterare, memoria- │
│sensului/sensurilor unui │listice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, ştiinţifice, │
│mesaj transmis prin │argumentative, mesaje din domeniul audiovizualului │
│diferite tipuri de texte │- sens denotativ şi sensuri conotative │
│orale sau scrise │- elemente care înlesnesc sau perturbă receptarea: canalul, codul, │
│ │contextul │
│ │- ficţiune, imaginaţie, invenţie; realitate, adevăr │
│ │- scopul comunicării: informare, delectare, divertisment etc. │
│ │- reacţiile receptorului: cititor, ascultător │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.5. Utilizarea adecvată a │- componentele şi funcţiile actului de comunicare │
│achiziţiilor lingvistice în│- niveluri ale receptării şi producerii textelor orale şi scrise: fonetic, │
│producerea şi în receptarea│ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico- │
│diverselor texte orale şi │textual, nonverbal şi paraverbal │
│scrise, cu explicarea │- normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic, ortogra- │
│rolului acestora în │fic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual │
│construirea mesajului │- tipuri textuale şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, │
│ │argumentativ │
│ │- discursul politic, discursul publicistic │
│ │- rolul verbelor în naraţiune; rolul adjectivelor în descriere │
│ │- rolul formulelor de adresare, de iniţiere, de menţinere şi de închidere │
│ │a contactului verbal în monolog şi în dialog │
└───────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
2. Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare, a modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textelor literare şi nonliterare
┌───────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi asociate │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. Identificarea temei şi│- temă, motiv/motive identificat(e) în texte, viziune despre lume │
│a modului de reflectare a │- genuri literare: epic, liric, dramatic │
│acesteia în textele │- modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere │
│studiate sau în texte la │literare, aparţinând unor genuri sau epoci diferite │
│prima vedere │ │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. Identificarea şi │- particularităţi ale construcţiei subiectului în textele narative │
│analiza principalelor │- particularităţi ale compoziţiei în textele narative: incipit, final, │
│componente de structură, │episoade/secvenţe narative, tehnici narative │
│de compoziţie şi de limbaj │- instanţele comunicării în textul narativ │
│specifice textului narativ │- construcţia personajelor; modalităţi de caracterizare a personajului; │
│ │tipuri de personaje │
│ │- tipuri de perspectivă narativă │
│ │- specii epice: basm cult, nuvelă, roman │
│ │- registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului │
│ │- stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. Identificarea şi │- particularităţi ale construcţiei subiectului în textul dramatic │
│analiza principalelor │- particularităţi ale compoziţiei textului dramatic │
│componente de structură │- modalităţi de caracterizare a personajelor │
│şi de limbaj specifice │- registre stilistice, limbajul personajelor, notaţiile autorului │
│textului dramatic │- specii dramatice: comedia │
│ │- un text dramatic postbelic │
│ │- creaţie dramatică şi spectacol │
│ │- cronica de spectacol │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.4. Identificarea şi │- titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de │
│analiza elementelor de │recurenţă: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetică │
│compoziţie şi de limbaj │- sugestie şi ambiguitate │
│în textul poetic │- imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie │
│ │- poezie epică, poezie lirică │
│ │- instanţele comunicării în textul poetic │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.5. Compararea unor │- viziune despre lume, teme şi motive, concepţii despre artă, sensuri │
│viziuni despre lume, despre│multiple ale textelor literare │
│condiţia umană sau despre │- limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii; │
│artă reflectate în texte │limbajul muzicii (pentru proba orală) │
│literare, nonliterare sau │ │
│în alte arte │ │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.6. Interpretarea textelor│- lectură critică: elevii evaluează ceea ce au citit; lectură creativă: │
│studiate sau la prima │elevii extrapolează, caută interpretări personale, prin raportări la │
│vedere prin prisma propri- │propria sensibilitate, experienţă în viaţă şi de lectură │
│ilor valori şi a propriei │ │
│experienţe de lectură │ │
└───────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
3. Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare
┌───────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi asociate │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. Identificarea şi │- trăsături ale curentelor culturale/literare reflectate în textele │
│explicarea relaţiilor │literare studiate sau în texte la prima vedere │
│dintre operele literare şi │ │
│contextul cultural în care │ │
│au apărut acestea │ │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. Construirea unei │- curente culturale/literare în secolele XVII-XVIII: umanismul şi │
│viziuni de ansamblu asupra │iluminismul │
│fenomenului cultural │- perioada modernă: │
│românesc, prin integrarea │a) secolul al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea (perioada paşoptistă; │
│şi relaţionarea │criticismul junimist); │
│cunoştinţelor asimilate │b) curente culturale/literare în secolul al XIX-lea-începutul secolului │
│ │al XX-lea (romantismul, realismul, simbolismul); │
│ │c) perioada interbelică (orientări tematice în romanul interbelic, tipuri │
│ │de roman: psihologic şi al experienţei; poezia interbelică, diversitate │
│ │tematică, stilistică şi de viziune; curente culturale/literare în perioada │
│ │interbelică: modernism, tradiţionalism; identitate culturală în context │
│ │european); │
│ │d) perioada postbelică (romanul postbelic, poezia în perioada postbelică, │
│ │teatrul în perioada postbelică; curente culturale/literare: │ │ │postmodernismul). │
└───────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
4. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare
┌───────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi asociate │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. Identificarea │- construcţia textului argumentativ; rolul conectorilor în argumentare, │
│structurilor argumentative │structuri şi tehnici argumentative în texte literare şi nonliterare, scrise│
│în texte literare şi │sau orale │
│nonliterare studiate sau │- logica şi coerenţa mesajului argumentativ │
│la prima vedere │ │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2. Argumentarea unui │- verbe evaluative, adverbe de mod/predicative ca mărci ale subiectivităţii│
│punct de vedere faţă de o │evaluative, cuvinte cu rol argumentativ, structuri sintactice în │
│problematică pusă în │argumentare │
│discuţie │- construcţia discursului argumentativ: structuri specifice, conectori, │
│ │tehnici argumentative, eseul argumentativ │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.3. Compararea şi │- interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în critica şi în istoria │
│evaluarea unor argumente │literară │
│diferite, pentru formularea│- eseul structurat, eseul liber │
│unor judecăţi proprii │ │
└───────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
III. Precizări privind conţinuturile programei a) Literatură Autori canonici: - Mihai Eminescu - Ion Creangă - I.L. Caragiale - Titu Maiorescu - Ioan Slavici - G. Bacovia - Lucian Blaga - Tudor Arghezi - Ion Barbu - Mihail Sadoveanu - Liviu Rebreanu - Camil Petrescu - G. Călinescu - E. Lovinescu - Marin Preda - Nichita Stănescu - Marin Sorescu NOTĂ: Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puţin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor autori studiaţi. Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puţin numărul minim de texte prevăzute în programa şcolară, aparţinând autorilor canonici sau prozei narative, poeziei sau dramaturgiei româneşti, despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie şi teorie literară (perioade, curente literare/culturale, elemente de analiză tematică, structurală şi stilistică) menţionate în prezenta programă. Tematica studiilor de caz şi a dezbaterilor din programele şcolare, regăsită în programa de examen, poate fi valorificată în cadrul probelor orale şi scrise, prin solicitarea argumentării unor opinii sau judecăţi de valoare pe marginea acestora. b) Limbă şi comunicare Conţinuturile de mai jos vizează: - aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice; - aplicarea cunoştinţelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă şi în receptarea textelor studiate sau la prima vedere. Niveluri de constituire a mesajului Nivelul fonetic - pronunţii corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul - cacofonia; hipercorectitudinea - pronunţare/lectura nuanţată a enunţurilor (ton, pauză, intonaţie) Nivelul lexico-semantic - variante lexicale; câmpuri semantice - erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică - derivate şi compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale - relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie) - sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor) - unităţi frazeologice (locuţiuni şi expresii) - câmpuri semantice şi rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise şi orale - sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativ Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părţilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fără grade de comparaţie; numerale etc.); valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii vorbitorului - elemente de acord gramatical (între predicat şi subiect - acordul logic, acordul prin atracţie; acordul atributului cu partea de vorbire determinată) - elemente de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe relative) Nivelul ortografic şi de punctuaţie - norme ortografice şi de punctuaţie în constituirea mesajului scris (scrierea corectă a cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărţirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă a semnelor de ortografie şi de punctuaţie) - rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise Nivelul stilistico-textual - registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situaţiei de comunicare - coerenţă şi coeziune în exprimarea orală şi scrisă - tipuri de texte şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ - stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare - limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon - stil direct, stil indirect, stil indirect liber - rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice în constituirea sensului - rolul elementelor arhaice şi regionale în receptarea mesajelor NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2014 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe. Conform adreselor M.Ed.C. nr. 48.871/23 noiembrie 2005 şi nr. 31.641/3 mai 2006, începând cu anul şcolar 2006-2007, "respectarea normelor prevăzute în ediţia a II-a a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM2) este obligatorie [...] la examenele de bacalaureat", în cadrul cărora elevii vor face dovada cunoaşterii acestora, fiind evaluaţi ca atare. - Examenul naţional de bacalaureat 2014 - PROGRAMA DE EXAMEN pentru disciplina limba şi literatura română Filiera teoretică - profil umanist Filiera vocaţională - profil pedagogic I. Statutul disciplinei Limba şi literatura română are un statut important în structura examenului de bacalaureat, prin ponderea sa reflectată în prezenţa celor două forme obligatorii de evaluare a performanţelor: în competenţele lingvistice de comunicare orală în limba română şi în competenţele generale şi specifice formate pe durata învăţământului secundar superior, liceal (proba scrisă), probă comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările. Curriculumul liceal, care stabileşte principiul studierii limbii şi literaturii române din perspectivă comunicativ-funcţională, pune accent pe latura formativă a învăţării, fiind centrat pe achiziţionarea de competenţe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă şi comunicare. Proba scrisă vizează competenţele de receptare şi de producere a mesajelor scrise (inclusiv a unor mesaje care transpun în scris strategii şi reguli de exprimare orală) şi conţinuturi asociate acestora, în conformitate cu programa şcolară pentru disciplina limba şi literatura română: filiera teoretică - profil uman, filiera vocaţională - profil pedagogic. Structura subiectelor permite rezolvarea acestora în 3 ore şi este în conformitate cu prezenta programă de examen. Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română se aplică în receptarea mesajelor orale şi scrise şi în producerea unor tipuri de discurs (descriptiv, informativ, narativ, argumentativ) exersate în cadrul învăţământului liceal. Subiectele cuprind texte literare şi nonliterare, la prima vedere, precum şi itemii corespunzători evaluării competenţelor specifice şi a conţinuturilor asociate din prezenta programă. Subiectele vor avea un grad de complexitate care să permită tratarea integrală a acestora în maximum 10-15 minute. II. Competenţe de evaluat Prin susţinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor competenţe dobândite în ciclul inferior şi în cel superior de liceu (clasele a IX-a - a XII-a), corelate cu anumite conţinuturi parcurse în cele două cicluri liceale: 1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare
┌───────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi asociate │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. Utilizarea adecvată a │- reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la │
│strategiilor şi a regulilor│reacţiile auditoriului şi în condiţii de examinare), tehnici de construire │
│de exprimare orală în │a monologului; tipuri de monolog: povestire/relatare orală, descriere orală│
│monolog şi în dialog, în │monolog informativ, monolog argumentativ, exprimarea orală a reacţiilor şi │
│vederea realizării unei │a opiniilor privind texte literare şi nonliterare, filme artistice şi │
│comunicări corecte, │documentare, spectacole de teatru, expoziţii de pictură etc.; adecvarea la │
│eficiente şi personalizate,│situaţia de comunicare (auditoriu, context) şi la scopul comunicării │
│adaptate unor situaţii de │(informare, argumentare/persuasiune etc.) │
│comunicare diverse │- reguli şi tehnici de construire a dialogului (atenţia acordată │
│ │partenerului, preluarea/redarea cuvântului la momentul oportun, dozarea │
│ │participării la dialog etc.); tipuri: conversaţia, discuţia argumentativă, │
│ │interviul (interviul publicistic, interviul de angajare); adecvarea la │
│ │situaţia de comunicare (partener, context etc.) şi la scopul comunicării │
│ │(informare, argumentare/persuasiune etc.); argumentare şi contraargumentare│
│ │în dialog │
│ │- stilurile funcţionale adecvate situaţiei de comunicare │
│ │- rolul elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în comunicarea │
│ │orală: privire, gestică, mimică, spaţiul dintre persoanele care comunică, │
│ │tonalitate, ritmul vorbirii etc. │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. Utilizarea adecvată a │- reguli generale în redactare (structurarea textului, adecvarea la cerinţa│
│tehnicilor de redactare şi │de redactare, adecvare stilistică, aşezare în pagină, lizibilitate) │
│a formelor exprimării │- relatarea unei experienţe personale, descriere, povestire, argumentare, │
│scrise compatibile cu │ştiri, anunţuri publicitare, corespondenţă privată şi oficială; cerere, │
│situaţia de comunicare în │proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenţie, scrisoarea în │
│elaborarea unor texte │format electronic (e-mail) │
│diverse │- exprimarea reacţiilor şi a opiniilor faţă de texte literare (studiate sau│
│ │la prima vedere) şi nonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de │
│ │personaj, analiză, comentariu, sinteză, paralelă, eseu structurat, eseu │
│ │liber/nestructurat │
│ │- normele citării │
│ │- normele limbii literare la nivelurile: ortografic şi de punctuaţie, │
│ │morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. Identificarea │- limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj│
│particularităţilor şi a │regional, limbaj arhaic; argou, jargon │
│funcţiilor stilistice ale │- expresivitatea în limbajul comun şi în limbajul poetic │
│limbii în receptarea │ │
│diferitelor tipuri de │ │
│mesaje/texte │ │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.4. Receptarea adecvată a │- texte literare (proză, poezie, dramaturgie); texte nonliterare │
│sensului/sensurilor unui │- memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, │
│mesaj transmis prin │ştiinţifice, argumentative, mesaje din domeniul audiovizualului │
│diferite tipuri de texte │- sens denotativ şi sensuri conotative │
│orale sau scrise │- calităţile generale şi particulare ale stilului: claritate, proprietate, │
│ │concizie, precizie, puritate, corectitudine, variaţie stilistică, simetrie,│
│ │naturaleţe, cursivitate, eufonie │
│ │- elemente care înlesnesc sau perturbă receptarea: canalul, codul, │
│ │contextul │
│ │- ficţiune, imaginaţie, invenţie; realitate, adevăr │
│ │- scopul comunicării: informare, delectare, divertisment etc. │
│ │- reacţiile receptorului: cititor, ascultător │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.5. Utilizarea adecvată a │- componentele şi funcţiile actului de comunicare │
│achiziţiilor lingvistice în│- niveluri ale receptării şi producerii textelor orale şi scrise: fonetic, │
│producerea şi în receptarea│ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico- │
│diverselor texte orale şi │textual, nonverbal şi paraverbal │
│scrise, cu explicarea │- normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic, │
│rolului acestora în │ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, │
│construirea mesajului │stilistico-textual │
│ │- tipuri textuale şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, │
│ │argumentativ │
│ │- discursul politic, discursul publicistic │
│ │- rolul verbelor în naraţiune; rolul adjectivelor în descriere │
│ │- rolul formulelor de adresare, de iniţiere, de menţinere şi de închidere │
│ │a contactului verbal în monolog şi în dialog │
└───────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
2. Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare, a modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textelor literare şi nonliterare
┌───────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi asociate │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. Identificarea temei şi│- temă, motiv/motive identificat(e) în texte, viziune despre lume │
│a modului de reflectare a │- genuri literare: epic, liric, dramatic │
│acesteia în textele │- modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere │
│studiate sau în texte la │literare, aparţinând unor genuri sau epoci diferite │
│prima vedere │ │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. Identificarea şi │- particularităţi ale construcţiei subiectului în textele narative │
│analiza principalelor │- particularităţi ale compoziţiei în textele narative: incipit, final, │
│componente de structură, de│episoade/secvenţe narative, tehnici narative │
│compoziţie şi de limbaj │- instanţele comunicării în textul narativ │
│specifice textului narativ │- construcţia personajelor; modalităţi de caracterizare a personajului; │
│ │tipuri de personaje │
│ │- tipuri de perspectivă narativă │
│ │- specii epice: basm cult, nuvelă, roman │
│ │- registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului │
│ │- stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. Identificarea şi │- particularităţi ale construcţiei subiectului în textul dramatic │
│analiza principalelor │- particularităţi ale compoziţiei textului dramatic │
│componente de structură │- modalităţi de caracterizare a personajelor │
│şi de limbaj specifice │- registre stilistice, limbajul personajelor, notaţiile autorului │
│textului dramatic │- specii dramatice: comedia, drama │
│ │- un text dramatic postbelic │
│ │- creaţie dramatică şi spectacol │
│ │- cronica de spectacol │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.4. Identificarea şi │- titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de │
│analiza elementelor de │recurenţă: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetică │
│compoziţie şi de limbaj │- sugestie şi ambiguitate │
│în textul poetic │- imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie │
│ │- poezie epică, poezie lirică │
│ │- instanţele comunicării în textul poetic │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.5. Compararea unor │- viziune despre lume, teme şi motive, concepţii despre artă, sensuri │
│viziuni despre lume, despre│multiple ale textelor literare │
│condiţia umană sau despre │- limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii; │
│artă reflectate în texte │limbajul muzicii (pentru proba orală) │
│literare, nonliterare sau │ │
│în alte arte │ │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.6. Interpretarea textelor│- lectură critică: elevii evaluează ceea ce au citit; lectură creativă: │
│studiate sau la prima │elevii extrapolează, caută interpretări personale, prin raportări la │
│vedere prin prisma │propria sensibilitate, experienţă de viaţă şi de lectură │
│propriilor valori şi a │ │
│propriei experienţe de │ │
│lectură │ │
└───────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
3. Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare
┌───────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi asociate │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. Identificarea şi │- trăsături ale curentelor culturale/literare reflectate în textele │
│explicarea relaţiilor │literare studiate sau în texte la prima vedere │
│dintre operele literare şi │ │
│contextul cultural în care │ │
│au apărut acestea │ │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. Construirea unei │- fundamente ale culturii române (originile şi evoluţia limbii române) │
│viziuni de ansamblu asupra │- perioada veche (formarea conştiinţei istorice) │
│fenomenului cultural │- curente culturale/literare în secolele XVII-XVIII: umanismul şi │
│românesc, prin integrarea │iluminismul │
│şi relaţionarea │- perioada modernă: │
│cunoştinţelor asimilate │a) secolul al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea (perioada paşoptistă;│
│ │România, între Occident şi Orient; criticismul junimist); │
│ │b) curente culturale/literare în secolul al XIX-lea - începutul secolului │
│ │al XX-lea (romantismul, realismul, simbolismul, prelungiri ale │
│ │romantismului şi clasicismului); │
│ │c) perioada interbelică (orientări tematice în romanul interbelic, │
│ │tipuri de roman: psihologic şi al experienţei; poezia interbelică, │
│ │diversitate tematică, stilistică şi de viziune; curente culturale/literare │
│ │în perioada interbelică: modernism, tradiţionalism; orientări avangardiste,│
│ │identitate culturală în context european); │
│ │d) perioada postbelică (tipuri de roman în perioada postbelică, un roman │
│ │scris între 1960-1980, un roman scris după 1980; poezia în perioada │
│ │postbelică; teatrul în perioada postbelică; curente culturale/literare: │
│ │postmodernismul). │
│ │- curente culturale/literare româneşti în context european │
└───────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
4. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare
┌───────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi asociate │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. Identificarea │- construcţia textului argumentativ; rolul conectorilor în argumentare, │
│structurilor argumentative │structuri şi tehnici argumentative în texte literare şi nonliterare, scrise│
│în texte literare şi │sau orale │
│nonliterare studiate sau │- logica şi coerenţa mesajului argumentativ │
│la prima vedere │ │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2. Argumentarea unui │- verbe evaluative, adverbe de mod/predicative ca mărci ale subiectivităţii│
│punct de vedere faţă de o │evaluative, cuvinte cu rol argumentativ, structuri sintactice în │
│problematică pusă în │argumentare │
│discuţie │- construcţia discursului argumentativ: structuri specifice, conectori, │
│ │tehnici argumentative, eseul argumentativ │
├───────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.3. Compararea şi │- textul critic (recenzia, cronica literară, eseul, studiul critic) în │
│evaluarea unor argumente │raport cu textul discutat │
│diferite, pentru formula- │- interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în critica şi în istoria │
│rea unor judecăţi proprii │literară │
│ │- eseul structurat, eseul liber │
└───────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
III. Precizări privind conţinuturile programei a) Literatură Autori canonici: - Mihai Eminescu - Ion Creangă - I. L. Caragiale - Titu Maiorescu - Ioan Slavici - G. Bacovia - Lucian Blaga - Tudor Arghezi - Ion Barbu - Mihail Sadoveanu - Liviu Rebreanu - Camil Petrescu - G. Călinescu - E. Lovinescu - Marin Preda - Nichita Stănescu - Marin Sorescu NOTĂ: Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puţin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor autori studiaţi. Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puţin numărul minim de texte prevăzute în programa şcolară, aparţinând autorilor canonici sau prozei narative, poeziei sau dramaturgiei româneşti despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie şi teorie literară (perioade, curente literare/culturale, elemente de analiză tematică, structurală şi stilistică) menţionate în prezenta programă. Tematica studiilor de caz şi a dezbaterilor din programele şcolare, regăsită în programa de examen, poate fi valorificată în cadrul probelor orale şi scrise, prin solicitarea argumentării unor opinii sau judecăţi de valoare pe marginea acestora. b) Limbă şi comunicare Conţinuturile de mai jos vizează: - aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice; - aplicarea cunoştinţelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă şi în receptarea textelor studiate sau la prima vedere. Niveluri de constituire a mesajului Nivelul fonetic - pronunţii corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul - cacofonia; hipercorectitudinea - pronunţare/lectura nuanţată a enunţurilor (ton, pauză, intonaţie) Nivelul lexico-semantic - variante lexicale; câmpuri semantice - erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică - derivate şi compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale - relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie) - sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor) - unităţi frazeologice (locuţiuni şi expresii) - câmpuri semantice şi rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise şi orale - sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativ Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părţilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fără grade de comparaţie; numerale etc.); valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii vorbitorului - elemente de acord gramatical (între predicat şi subiect - acordul logic, acordul prin atracţie; acordul atributului cu partea de vorbire determinată) - elemente de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative) Nivelul ortografic şi de punctuaţie - norme ortografice şi de punctuaţie în constituirea mesajului scris (scrierea corectă a cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărţirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă a semnelor de ortografie şi de punctuaţie) - rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise Nivelul stilistico-textual - registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situaţiei de comunicare - coerenţă şi coeziune în exprimarea orală şi scrisă - tipuri de texte şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ - stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare - limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon - stil direct, stil indirect, stil indirect liber - rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice în constituirea sensului - rolul elementelor arhaice şi regionale în receptarea mesajelor NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2014 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe. Conform adreselor M.Ed. C. nr. 48.871/23 noiembrie 2005 şi nr. 31.641/3 mai 2006, începând cu anul şcolar 2006-2007, "respectarea normelor prevăzute în ediţia a II-a a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM2) este obligatorie [...] la examenele de bacalaureat, în cadrul cărora elevii vor face dovada cunoaşterii acestora, fiind evaluaţi ca atare". - Examenul naţional de bacalaureat 2014 - PROGRAMA DE EXAMEN pentru disciplina limba şi literatura slovacă maternă Limba şi literatura slovacă Pentru toate profilele liceelor cu limba de predare slovacă I. Literatura slovacă 1. Textul. Aspecte generale - elemente de comunicare (emiţător, receptor, mesaj, cod, context); - funcţiile comunicării - textul literar/nonliterar - textul şi contextul - teme şi motive literare - literatura şi alte specii ale artei 2. Proza a) proza epică - explicarea noţiunilor, dezvoltarea şi tipologia (proza romantică, realistă şi fantastică); b) genurile epice (basm, povestire, nuvelă: istorică, fantastică, psihologică; romanul clasic, romanul slovac); c) structura textului epic: - elementele textului epic (autorul, povestitorul, personajele, cititorul); - tipuri de povestitor din textul epic (povestitorul atotştiutor, personajul - povestitor, ochiul camerei; povestirea la persoana I şi a III-a; - compoziţia operei epice; acţiunea, conflictul, fazele acţiunii, povestirea-cadru; - personajele; - tipuri de personaje (principale, secundare, episodice; caractere, moduri, caracterizarea personajelor); d) limbajul operei epice: - modalităţi de povestire: povestirea, dialogul, descrierea - limbajul personajelor, vorbirea directă şi indirectă, vorbirea semidirectă. 3. Poezia a) explicarea noţiunii, dezvoltarea (clasică, romantică, realistă, simbolismul, modernismul), tipologia (poezia lirică şi epică); b) structura operei lirice: - comunicarea în textul poetic (subiectul liric, relaţia autorul - subiectul liric); c) limbajul operei lirice: - caracteristicile limbajului artistic (sugestivitatea, expresivitatea etc.); - imaginaţia poetică; - mijloacele artistice (enumerarea, antiteza, sincretismul, repetiţia, refrenul, întrebarea retorică, exclamaţia retorică, epitetul, metafora); - versul, strofa, versul liber, piciorul metric, rima, ritmul. 4. Drama a) explicarea noţiunii; b) genurile (comedia, tragedia, drama); c) structura textului dramatic; compoziţia textului dramatic: act, scenă, replică, indicaţii scenice, personajul dramatic, modalităţile de caracterizare; d) limbajul dramatic; expresivitatea textului dramatic, specificităţi, construcţia dialogului în textul dramatic; monologul; limbajul personajelor - mod de caracterizare a operei dramatice. 5. Curente literare - clasicismul - romantismul - realismul - perioada interbelică 6. Autorii canonici Jaan Kollar (Slavy dcera), Jan Holly (Svatopluk), Andrej Sladkovic (Marina, Detvan), Samo Chalupka (Mor ho!), Janko Kral (Zakliata panna vo Vahu a divny Janko), Jan Chalupka (Kocurkovo), Jan Botto (Smrt' Janosikova), Pavol Orszagh Hviezdoslav (Hajnikova zena), Martin Kukucin (Neprebudeny), Bozena Slancikova Timrava (Tapakovci), Jozef Gregor Tajovsky (Do konca, Statky zmatky), Ivan Krasko (Otcova rola), Janko Jesensky (Vyhnali ma), Ladislav Nadasi Jege (Adam sangala), Jozef Ciger Hronsky (Jozef Mak), Milo Urban (Zivy bic), Frantisek svantner (Malka), Dobroslav Chrobak (Drak sa vracia), Margita Figuli (Tri gastanove kone), Ivan Stodola (Jozko Pucik a jeho kariera), Jan Kostra (Peniaztek), Peter Jaros (Tisicrocna vcela), Milan Rufus (Mrezovnik), Vincent sikula (S Rozarkou), Slovenska literatura v Rumunsku (Adam Suchansky, Ondrej Stefanko, Dagmar Maria Anoca, Pavol Bujtar). II. Limbă şi comunicare - aplicarea normelor ortografice, ortoepice, morfologice şi de punctuaţie - utilizarea adecvată a unităţilor lexicale şi semantice - fonetică: - legea ritmică - clasificarea sunetelor - asimilare fonetică III. Lexicologie - cuvântul, formarea cuvintelor, sinonime, antonime, omonime - clasificarea vocabularului - frazeologia şi sensul cuvintelor IV. Stilistică - stilurile funcţionale - texte funcţionale V. Bibliografie MARCOK, Viliam, Dejiny slovenskej literatury (Istoria literaturii slovace), Bratislava, 2004 SEDLAK, Imrich şi col., Dejiny slovenskej literatury (Istoria literaturii slovace), volumul I şi II, Martin, Bratislava, 2009 KMETOVA, Elena Darina, MOTOVSKA, Anna, Antologia slovenskej literatury (Antologia literaturii slovace), volumele I, II, III, IV, Editura Ivan Krasko, Nădlac, 2003. PROGRAMA DE EXAMEN pentru disciplina limba şi literatura slovacă maternă Slovensky jazyk a literatura Pre vsetky smery strednych skol s vyucovacim jazykom slovenskym I. Slovenska literatura 1. Text. Vseobecnosti - prvky komunikacnej situacie (vysielatel, prijimatel, sprava, kod, kontext); - funkcie komunikacie - literarny/neliterarny text - text a kontext - temy a literarne motivy - literatura a ine druhy umenia 2. Proza a) epicka proza - vysvetlenie pojmov; vyvoj a typologia (romanticka, realisticka a fantasticka proza); b) epicke zanre (umela rozpravka, povest, novela: historicka; fantasticka; psychologicka; roman klasicky; slovensky roman); c) struktura epickeho textu: - zlozky epickeho textu (autor, rozpravac, postavy, citatel) - druhy rozpravaca v epickom texte (vseveduci rozpravac, postava - rozpravac, oko kamery; rozpravanie v 1. a 3. osobe; - kompozicia epickeho diela; dej, konflikt, fazy deja, ramcove rozpravanie; - postavy; - druhy postav (hlavne, vedlajsie, epizodicke; charaktery, sposoby, charakterizovanie postavy); d) jazyk epickeho diela - sposoby rozpravania: rozpravanie, dialog, opis - rec postav, priama a nepriama rec, polopriama rec. 3. Poezia a) vysvetlenie terminu; rozvoj (klasicisticka, romanticka, realisticka; symbolizmus. modernizmus), typologia (lyricka a epicka poezia); b) struktura lyrickeho diela - komunikacia v basnickom texte (lyricky subjekt, vztah autor - lyricky subjekt); c) jazyk lyrickeho diela - charakteristiky umeleckeho jazyka (sugestivnost, expresivnost atd.); - basnicka obrazotvornost; - umelecke prostriedky (enumeracia, antiteza, synkretizmus, opakovanie, refrenovitost, recnicka otazka, recnicke zvolanie, epiteton, metafora); - vers, sloha, volny vers, metricky rozmer, rym, rytmus. 4. Drama a) vysvetlenie pojmu; b) zanre (komedia, tragedia, cinohra); c) struktura dramatickeho textu; kompozicia dramatickeho textu: vystup, scena, obraz, replika, scenicke poznamky, dramaticka postava, sposoby charakterizovania; d) jazyk dramy; expresivnost v dramatickom texte, osobitosti, vystavby dialogu v dramatickom texte; monolog; jazyk postav ako sposob charakterizovania dramatickeho diela. 5. Literarne obdobie - klasicizmus - romantizmus - realizmus - medzivojnove obdobie 6. Kanonicki autori: Jan Kollar (Slavy dcera), Jan Holly (Svatopluk), Andrej Sladkovic (Marina, Detvan), Samo Chalupka (Mor ho!), Janko Kral (Zakliata panna vo Vahu a divny Janko), Jan Chalupka (Kocurkovo), Jan Botto (Smrt Janosikova), Pavol Orszagh Hviezdoslav (Hajnikova zena), Martin Kukucin (Neprebudeny), Bozena Slancikova Timrava (Tapakovci), Jozef Gregor Tajovsky (Do konca, Statky zmatky), Ivan Krasko (Otcova rola), Janko Jesensky (Vyhnali ma), Ladislav Nadasi Jege (Adam sangala), Jozef Ciger Hronsky (Jozef Mak), Milo Urban (Zivy bic), Frantisek svantner (Malka), Dobroslav Chrobak (Drak sa vracia), Margita Figuli (Tri gastanove kone), Ivan Stodola (Jozko Pucik a jeho kariera), Jan Kostra (Peniaztek), Peter Jaros (Tisicrocna vcela), Milan Rufus (Mrezovnik), Vincent sikula (S Rozarkou), Slovenska literatura v Rumunsku (Adam Suchansky, Ondrej stefanko, Dagmar Maria Anoca, Pavol Bujtar). II. Jazyk a komunikacia - uplatnenie pravopisnych, ortoepickych, interpunkcnych, morfologickych noriem; - vhodne pouzivanie lexikalno - semantickych jednotiek; - hlaskoslovie: - rytmicky zakon - delenie hlasok - znelostna asimilacia III. Lexikologia - nauka o slove, tvorenie slov, slovo, synonyma, antonyma, homonyma - triedenie slovnej zasoby - frazeologia a vyznam slov IV. stylistika - styly - funkcne texty V. Literatura MARCOK, Viliam, Dejiny slovenskej literatury, Bratislava, 2004 SEDLAK, Imrich a kolektiv, Dejiny slovenskej literatury, I.a II. zvazok, Martin, Bratislava, 2009 KMETOVA, Elena Darina, MOTOVSKA, Anna, Antologia slovenskej literatury, I., II., III., IV. zvazky, Vydavatelstvo Ivan Krasko, Nadlak, 2003 ------- 
