Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 4.713 din 7 iulie 2008  privind aprobarea programelor scolare pentru discipline de studiu din aria curriculara Limba si comunicare: Limba si literatura romana pentru clasele a V-a - a VIII-a si Limba latina pentru clasa a VIII-a    Twitter Facebook
Cautare document

ORDIN nr. 4.713 din 7 iulie 2008 privind aprobarea programelor scolare pentru discipline de studiu din aria curriculara Limba si comunicare: Limba si literatura romana pentru clasele a V-a - a VIII-a si Limba latina pentru clasa a VIII-a

EMITENT: MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 776 din 19 noiembrie 2008

În baza prevederilor <>Legii învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
în conformitate cu <>Hotãrârea Guvernului nr. 231/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar,
în temeiul <>Hotãrârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,

ministrul educaţiei, cercetãrii şi tineretului emite prezentul ordin.

ART. 1
Se aprobã programa şcolarã revizuitã pentru disciplina Limba şi literatura românã pentru clasele a V-a - a VIII-a din aria curricularã Limbã şi comunicare. Programa este cuprinsã în anexa nr. 1*), care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
Se aprobã programa şcolarã revizuitã pentru disciplina Limba latinã pentru clasa a VIII-a din aria curricularã Limbã şi comunicare. Programa este cuprinsã în anexa nr. 2*), care face parte integrantã din prezentul ordin.
--------
*) Anexele nr. 1 şi 2 se publicã ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 bis în afara abonamentului, care se poate achiziţiona de la Centrul de vânzãri şi informare al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

ART. 3
Prezentul ordin intrã în vigoare începând cu anul şcolar 2008-2009 pentru programele şcolare revizuite la clasele a V-a - a VII-a pentru disciplina Limba românã. La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin, orice altã dispoziţie contrarã privind programa şcolarã pentru disciplina menţionatã la art. 1, clasele a V-a - a VII-a, se abrogã.
ART. 4
Prezentul ordin intrã în vigoare începând cu anul şcolar 2009-2010 pentru programele şcolare revizuite pentru clasa a VIII-a.
ART. 5
Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 6
Direcţia generalã management învãţãmânt preuniversitar, Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învãţãmântul Preuniversitar, inspectoratele şcolare, precum şi unitãţile de învãţãmânt preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Ministrul educaţiei,
cercetãrii şi tineretului,
Cristian Mihai Adomniţei

Bucureşti, 7 iulie 2008.
Nr. 4.713.


ANEXA 1


MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI


PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

CLASELE a V-a - a VIII-a


NOTĂ DE PREZENTARE

Revizuirea curriculumului de Limba şi literatura românã s-a realizat având în vedere urmãtoarele aspecte:
- descongestionarea programelor şcolare, prin eliminarea unor conţinuturi considerate nerelevante pentru formarea şi dezvoltarea deprinderilor menţionate în obiectivele de referinţã, urmãrind pãstrarea coerenţei interne a disciplinei, continuitatea şi progresia de la o clasã la alta, dar şi continuitatea cu programele de limba românã pentru ciclul primar şi cele pentru liceu;
- utilizarea modelului de proiectare curricularã centratã pe obiective, model care accentueazã caracterul practic-aplicativ al procesului educativ şi care permite asigurarea continuitãţii şi a progresiei de la o clasã la alta;
- asigurarea calitãţii educaţiei şi compatibilizarea curriculumului naţional cu cel european, cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe-cheie, îndeosebi a competenţelor de comunicare şi a celor culturale (cunoaşterea culturii locale şi naţionale, participarea la manifestãri culturale, precum şi deschiderea interesului spre cultura diversã a Europei), indispensabile vieţii active într-o societate a cunoaşterii specificã secolului XXI.
Scopul studierii limbii şi literaturii române în perioada şcolaritãţii obligatorii este acela de a forma un tânãr cu o culturã comunicaţionalã şi literarã de bazã, capabil sã înţeleagã lumea, sã comunice şi sã interacţioneze cu semenii, sã-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacitãţile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viaţa cotidianã, sã poatã continua în orice fazã a existenţei sale procesul de învãţare, sã fie sensibil la frumosul din naturã şi la cel creat de om.
În acest sens, curriculumul de limba şi literatura românã pentru clasele a V-a - a VIII-a se bazeazã pe modelul comunicativ-funcţional, adecvat nu doar specificului acestui obiect de studiu, ci şi modalitãţilor propriu-zise de structurare a competenţei de comunicare a elevilor. În mod concret, acest model presupune dezvoltarea integratã a capacitãţilor de receptare şi de exprimare oralã, respectiv de receptare a mesajului scris şi de exprimare scrisã. De altfel, comunicarea se constituie prin fuziunea celor patru capacitãţi menţionate anterior.
În mod concret, dezvoltarea competenţelor de comunicare menţionate se realizeazã prin familiarizarea elevilor cu situaţii diverse de comunicare oralã şi scrisã, cu texte literare şi nonliterare adecvate vârstei şcolare.
În sensul celor arãtate mai sus, dominantele curriculumului de limba şi literatura românã pentru gimnaziu sunt:
● definirea domeniilor disciplinei exclusiv în termeni de capacitãţi: receptarea mesajului oral, receptarea mesajului scris, exprimarea oralã şi exprimarea scrisã;
● prezentarea comunicãrii în calitatea sa de competenţã umanã fundamentalã, acoperind deprinderi de receptare şi de exprimare oralã şi scrisã;
● echilibrarea ponderii acordate exprimãrii orale faţã de cea scrisã, precum şi mutarea accentului pe producerea unor mesaje proprii;
● centrarea obiectivelor pe formarea de capacitãţi proprii folosirii limbii în contexte concrete de comunicare;
● adaptarea conţinuturilor la nivelul de vârstã şi la interesele copiilor.
Structura curriculumului şcolar are urmãtoarele componente:
- obiective cadru, urmãrite pe întreg parcursul învãţãmântului gimnazial; având un grad ridicat de generalitate şi complexitate, acestea se referã la formarea unor capacitãţi şi atitudini generate de specificul disciplinei;
- obiective de referinţã, formulând rezultatele aşteptate ale învãţãrii pentru fiecare an de studiu şi urmãrind progresia în formarea de capacitãţi şi achiziţia de cunoştinţe ale elevului de la un an de studiu la altul;
- exemple de activitãţi de învãţare care propun modalitãţi de organizare şi de realizare a demersului didactic cu elevii;
- conţinuturile învãţãrii, pe ani de studiu, ca mijloace prin care se urmãreşte atingerea obiectivelor cadru şi a obiectivelor de referinţã propuse;
- standardele curriculare de performanţã la sfârşitul ciclului gimnazial, în calitatea lor de standarde naţionale, de sistem de referinţã pentru evaluarea calitãţii procesului de învãţare, la sfârşitul gimnaziului.
Proiectarea activitãţii didactice, elaborarea de manuale şcolare alternative trebuie sã fie precedate de lectura integralã a programei şcolare şi de urmãrirea logicii interne a acesteia. În cadrul programei, fiecãrui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referinţã; atingerea obiectivelor de referinţã se realizeazã cu ajutorul conţinuturilor. Cadrul didactic poate opta pentru utilizarea activitãţilor de învãţare recomandate prin programã sau poate propune alte activitãţi adecvate colectivului de elevi şi condiţiilor concrete din clasã. Strategiile de lucru propuse trebuie sã ţinã seama de experienţa elevilor la aceastã vârstã şi sã permitã valorizarea pozitivã a acesteia.
Centrarea pe elev, ca subiect al activitãţii instructiv-educative presupune respectarea unor exigenţe ale învãţãrii durabile, aşa cum sunt:
- utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacitãţii de comunicare, de manifestare a spiritului critic, tolerant, deschis şi creativ;
- exersarea lucrului în echipã, a cooperãrii şi/sau a competiţiei;
- realizarea unor activitãţi diverse de receptare şi producere de mesaje orale şi scrise, care sã dea posibilitatea tuturor elevilor de a se participa la propria învãţare;
- integrarea, în predare-învãţare-evaluare, a elementelor de conţinut din cele trei domenii ale disciplinei (lecturã, practica raţionalã şi funcţionalã a limbii, elemente de construcţie a comunicãrii), pentru a le oferi elevilor motivaţii pentru învãţare şi un demers coerent integrator al formãrii capacitãţilor de comunicare.


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Conţinuturile marcate prin asterisc (*) reprezintã elemente facultative ale │
│curriculumului şi nu fac obiectul evaluãrilor naţionale. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului oral │
│2. Dezvoltarea capacitãţii de exprimare oralã │
│3. Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului scris │
│4. Dezvoltarea capacitãţii de exprimare scrisã │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



CLASA A V-A
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE


1. Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului oral





Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare

La sfârşitul clasei a Pe parcursul clasei a V-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
V-a, elevul va fi
capabil:

1.1 sã identifice - exerciţii de ascultare a unor mesaje orale diverse (casete audio sau
informaţiile esenţiale video cu basme, schiţe; reclame transmise la radio şi televiziune) cu
dintr-un mesaj oral scopul de a desprinde esenţialul şi de a exprima acest lucru la
schimbarea rolului de receptor în cel de emiţãtor
- participarea la interacţiuni în care sã dovedeascã înţelegerea replicilor
partenerilor de comunicare şi capacitatea de continuare a dialogului;
activitãţi de ascultare a unor mesaje orale transmise pe diferite canale
(telefon, radio, televizor, aer, voice-chat, voice-mail etc.) şi în contexte
diverse, cu utilizãri de coduri lingvistice diferite, în vederea sesizãrii
dificultãţilor de desprindere a informaţiei dintr-un mesaj oral
1.2 sã identifice - exerciţii de ascultare a unor texte literare citite/interpretate (de
secvenţele de dialog, profesor, colegi, actori), în vederea înţelegerii globale şi a indicãrii
de naraţiune şi de secvenţelor descriptive, narative şi dialogate
descriere dintr-un
mesaj oral
1.3 sã sesizeze unitãţile - identificarea cuvintelor noi în texte literare şi nonliterare ascultate, cu
lexicale necunoscute scopul clarificãrii sensului acestora prin: apelare la contextul
în fluxul vorbirii lingvistic, la dicţionar sau la profesor
1.4 sã sesizeze - exerciţii de observare a greşelilor de pronunţie, de acord, de flexiune,
corectitudinea în diverse situaţii de comunicare (în clasã, în mass-media, în locuri
gramaticalã a unui publice etc.); exerciţii de sesizare a modului de pronunţare a diftongului,
enunţ şi/sau a a triftongului şi a hiatului
formelor lexicale
1.5 sã manifeste - exerciţii pentru dezvoltarea atenţiei distributive şi a capacitãţii de a
curiozitate pentru urmãri mesajul partenerilor de comunicare
ascultarea unui mesaj - exersarea ascultãrii mesajelor orale în diverse situaţii de comunicare,
oral în scopul formãrii unui comportament de ascultãtor activ; exerciţii de
sesizare a indicilor de iniţiere de cãtre partener a unui dialog
- exerciţii de selectare a unor informaţii, idei, opinii, în funcţie de
substanţa, autenticitatea şi precizia mesajelor ascultate (activitãţi
individuale, în perechi şi în grupe)
- exerciţii de ascultare a unor texte în limba românã, cu accent pe
sesizarea pronunţiei corecte şi a intonaţiei, la clasele cu elevi
aparţinând minoritãţilor etnice



2. Dezvoltarea capacitãţii de exprimare oralã







Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare

La sfârşitul clasei a V-a, elevul va Pe parcursul clasei a V-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
fi capabil:

2.1. sã realizeze înlãnţuirea clarã a - activitãţi de formulare a ideilor principale şi a celor
ideilor într-un mesaj oral secundare dintr-un text citit/ascultat; exerciţii de expunere
oralã - individual sau în grup - a unui plan simplu şi/sau a
unui plan dezvoltat de idei, pornind de la o temã datã;
completarea unui mesaj oral lacunar; continuarea unei
relatãri orale şi realizarea unor predicţii (pornind de la titlul
textelor sau de la anumite secvenţe secvenţe narative);
alcãtuirea unei povestiri orale, pornind de la cuvinte-cheie;
formularea unor aprecieri personale referitoare la textele
studiate/mesajele ascultate; rezumarea oralã a unor texte
narative citite sau ascultate (schiţe, basme etc.)
2.2 sã selecteze elementele de lexic - exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cãrora se
adecvate situaţiilor de comunicare organizeazã o temã datã (idee principalã, idee secundarã)
- exerciţii de determinare a sensului unor cuvinte şi de
explicare oralã a semnificaţiei acestora în diferite
contexte; utilizarea, în contexte diferite, a achiziţiilor
lexicale noi; jocuri asociativ-verbale vizând formarea
unor cuvinte derivate/serii derivative, câmpuri lexico-
semantice; precizarea rãdãcinii, a sufixelor şi a prefixelor
din anumite cuvinte; utilizarea sinonimelor şi a antonimelor
în contexte date
2.3 sã construiascã propoziţii şi - exerciţii de construire corectã a propoziţiilor simple şi
fraze corecte din punct de vedere dezvoltate; construirea unor fraze prin utilizarea corectã a
gramatical coordonãrii (copulative şi prin juxtapunere) şi a
subordonãrii; folosirea corectã într-un context dat, a
categoriilor gramaticale specifice pãrţilor de vorbire;
utilizarea corectã, în context, a pãrţilor de propoziţie
- exerciţii de utilizare corectã, în textul oral, a limbii
literare; rostirea fluentã a unor enunţuri scurte şi/sau lungi
- activitãţi de exersare a unor probleme dificile (folosirea
genului, acordul în gen, de exemplu) pentru clasele cu elevi
aparţinând minoritãţilor etnice
2.4 sã-şi adapteze vorbirea la - exerciţii de punere în scenã a unor schiţe, basme etc., de
parteneri şi la situaţia de recitare a unor poezii; exprimarea de opinii şi justificarea
comunicare acestora în funcţie de context; activitãţi desfãşurate în
biblioteca şcolii, cu prezentarea impresiilor referitoare la
bibliotecã, la volumele din rafturi; prezentarea bibliotecii
personale, a volumului preferat; prezentarea şi comentarea
succintã a unor texte literare sau nonliterare
- jocuri de rol pentru exersarea dialogului simplu pe diverse
teme de interes pentru elevi; exprimarea acordului şi a
dezacordului, a afirmaţiei, a negaţiei, şi a interogaţiei;
transformarea unui enunţ oral în funcţie de situaţia de
comunicare şi de partener; selectarea celor mai potrivite
elemente nonverbale pentru dialogul purtat; selectarea şi
folosirea adecvatã a mãrcilor de iniţiere şi de încheiere a
unui dialog, cu accent pe folosirea formulelor elementare
de menţinere a dialogului; exerciţii de asimilare şi de
utilizare a regulilor conversaţiei eficiente, cu folosirea
formulelor de salut, de prezentare, de identificare, de
permisiune şi de solicitare
2.5 sã manifeste interes pentru - participarea la situaţii dirijate de comunicare, obişnuite
participarea la un act de comunicare sau problematice (în grup mai mare sau mai mic);
exerciţii de dezvoltare a iniţiativei de comunicare şi a
curajului de a interveni în actul comunicãrii
- activitãţi de exersare a pronunţiei corecte şi fluente în
limba românã, pentru clasele cu elevi aparţinând
minoritãţilor etnice



3. Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului scris





Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare

La sfârşitul clasei a V-a, elevul va Pe parcursul clasei a V-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
fi capabil:

3.1 sã identifice ideile principale - folosirea de întrebãri cu rãspuns la alegere pe baza
dupã citirea globalã a unui text textelor citite; formularea de întrebãri pe marginea
textelor citite
- delimitarea ideilor principale de cele secundare dintr-un
text dat
3.2 sã recunoascã modurile de - exerciţii de identificare a modurilor de expunere
expunere utilizate într-un text (naraţiune, descriere, dialog)
narativ - discutarea textelor narative în funcţie de urmãtorii
parametri: "ce" se povesteşte (ce se întâmplã, care este
acţiunea relatatã), "cine" ia parte la acţiune (personajele,
trãsãturi fizice şi morale ale personajelor), "cine"
povesteşte (naratorul)
3.3 sã identifice expresii şi cuvinte - exerciţii de identificare a unor expresii noi într-un text
noi în text citit; activitãţi de folosire a diferitelor tipuri de dicţionare;
identificare de sinonime şi de antonime; identificarea
figurilor de stil învãţate (personificare, comparaţie,
enumeraţie, repetiţie, epitet) şi explicarea rolului acestora
în textele studiate
3.4 sã sesizeze corectitudinea - exerciţii de identificare a categoriilor morfologice
utilizãrii categoriilor gramaticale studiate; exerciţii de identificare a relaţiilor sintactice şi a
învãţate rolului lor în contexte date
- activitãţi de înţelegere, în contexte variate, a unor
categorii morfologice ale limbii române dificile pentru
elevii aparţinând minoritãţilor etnice
3.5 sã manifeste curiozitate şi - activitãţi de grup în care elevii sã punã întrebãri şi sã dea
interes faţã de activitatea de rãspunsuri referitoare la un text citit/ascultat; discuţii în
lecturã, adaptându-se la situaţia perechi, în grup sau frontale pe marginea lecturilor
concretã de lecturã suplimentare individuale; redactarea unor note de lecturã
(selectarea unor pasaje din text, exprimarea unor aprecieri
personale, formularea de întrebãri privitoare la text etc.);
realizarea unor desene pornind de la textele citite
- exerciţii de cãutare şi de selectare a informaţiei dorite cu
ajutorul tablei de materii; exerciţii de identificare a
elementelor componente ale paginii de carte; citirea corectã şi
fluentã a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers;
exerciţii de valorificare a elementelor nonverbale în
interpretarea unor texte studiate; exerciţii de lecturã tip
ştafetã; cãutarea de informaţii despre autorii ale cãror texte
sunt studiate la clasã/citite acasã (în dicţionare de scriitori,
pe internet etc.)
- exerciţii de sesizare a modului de structurare formalã a
textului poetic (în strofe şi în versuri); identificarea rimei
în poeziile studiate; lectura unor texte nonliterare (articole
de dicţionar necesare înţelegerii textelor, reclame)
- exerciţii de sesizare a raportului dintre realitate şi
literaturã (felul în care universul creat prin textul literar se
îndepãrteazã de realitate)



4. Dezvoltarea capacitãţii de exprimare scrisã





Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare

La sfârşitul clasei a V-a, elevul va Pe parcursul clasei a V-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
fi capabil:

4.1 sã redacteze lucrãri scurte pe o - exerciţii de alcãtuire a unui plan de idei pentru un text
anumitã temã, urmãrind un plan propriu; exerciţii de redactare a unui text dupã un plan
simplu construit de elevi sau dat de profesor (compunerea
imaginativã - povestirea; relatarea unor fapte şi
întâmplãri); exerciţii de redactare a unui text, pornind de
la cuvinte date; alcãtuirea de compuneri dupã un suport
vizual
- formularea unor aprecieri personale referitoare la anumite
secvenţe ale textelor în prozã sau în versuri, prin
completarea jurnalului cu dublã intrare pentru textele
citite
- exerciţii de comparare a modului de structurare a notiţelor
la diferite discipline; structurarea optimã a notiţelor şi
aşezarea textului/schemelor etc. în paginã; folosirea unor
elemente auxiliare (sublinieri, paranteze) care sã
evidenţieze ideile principale prin raportare la cele
secundare
4.2 sã utilizeze în redactare - activitãţi de selectare a vocabularului adecvat unei teme
sinonime, antonime şi derivate - exerciţii de reformulare a unor pasaje din textele studiate
adecvate temei date sau din textele proprii, cu folosirea unor sinonime sau
antonime, în vederea nuanţãrii exprimãrii
4.3 sã scrie propoziţii şi fraze - exerciţii de ortografiere corectã a grupurilor de litere;
corecte din punct de vedere exerciţii de despãrţire a cuvintelor în silabe; exerciţii de
gramatical, folosind corect semnele folosire corectã a semnelor de punctuaţie (punctul,
ortografice şi de punctuaţie virgula, douã puncte, ghilimele)
- exerciţii de scriere corectã a diferitelor categorii
morfologice studiate
- activitãţi de copiere/dictare a unor texte care sã conţinã
dificultãţi privitoare la categoriile morfologice, în special
pentru clasele cu elevi aparţinând minoritãţilor etnice
4.4 sã manifeste interes pentru - exerciţii de redactare în contexte şi în scopuri variate;
redactarea unui text activitãţi de scriere imaginativã care sã valorifice
creativitatea elevilor; activitãţi de scriere reflexivã (jurnal,
relatarea unor fapte şi întâmplãri) în care sã-şi expunã
opiniile/sentimentele proprii; exerciţii de înţelegere a
observaţiilor profesorilor privitoare la lucrãrile semestriale;
evaluare în perechi a unor lucrãri scrise/compuneri;
exerciţii simple de autoevaluare a propriilor deprinderi de
redactare




CONŢINUTURI

1. Lectura
1.1. Cartea - obiect cultural. Titlul. Autorul. Tabla de materii. Aşezarea în paginã. Volumul. Biblioteca.
1.2. Teoria literarã
1.2.1. Raportul dintre realitate şi literaturã.
1.2.2. Textul şi opera. Opera literarã.
1.2.3. Structura operei literare. Textul în prozã. Ce se povesteşte: naraţiunea; cine participã la acţiune: personajul (portretul fizic şi portretul moral al personajului); cine povesteşte: naratorul. Modurile de expunere: naraţiunea, descrierea, dialogul.
1.2.4. Figurile de stil. Personificarea. Comparaţia. Enumeraţia. Repetiţia. Epitetul.
1.2.5. Textul în versuri. Versificaţia. Versul şi strofa. Rima.
1.3. Textul
1.3.1. Texte literare în prozã şi în versuri - populare şi culte - aparţinând diverselor genuri şi specii. Specii obligatorii: schiţa şi basmul.
1.3.2. Texte nonliterare: articolul de dicţionar, reclama.



──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Se vor selecta 5-7 texte literare de bazã, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fiincluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române.Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane).Se sugereazã ca textul de bazã sã nu depãşeascã, de regulã, douã pagini. Din textele mai lungipot fi oferite fragmente semnificative, lectura integralã urmând a constitui obiect al lecturiipersonale a elevilor. Autorii de manuale şi profesorii au libertatea sã aleagã texte-suport înmãsurã sã evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2.1 - 1.2.5 şi 1.3.1 - 1.3.2. Aceste textetrebuie sã respecte urmãtoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârsta elevilor.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


2. Practica raţionalã şi funcţionalã a limbii
2.1. Comunicarea oralã
2.1.1. Situaţia de comunicare. Aplicaţii pentru înţelegerea noţiunilor de: emiţãtor, receptor, mesaj, context, cod, canal. Situaţia de comunicare dialogatã.
2.1.2. Structurarea textului oral
Ideea principalã, ideea secundarã. Planul simplu şi planul dezvoltat de idei. Rezumatul oral. *Constituenţii textului oral. *Selectarea cuvintelor. *Organizarea propoziţiei şi a frazei. *Dispunerea şi funcţionarea simultanã a elementelor verbale şi nonverbale (aplicativ). Organizarea dialogului simplu. Formule elementare de menţinere a dialogului.
_________
* Se recomandã ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare oralã, sã poatã realiza urmãtoarele acte de vorbire:

- identificarea unei persoane, a unui obiect, a unui grup de persoane sau de obiecte;
- adresarea cãtre o persoanã, salutul;
- formularea de întrebãri;
- iniţierea sau încheierea unui schimb verbal;
- susţinerea unei discuţii directe sau telefonice;
- cererea sau oferirea unei informaţii despre: identitatea, starea, ocupaţia, calitatea socialã a unei persoane; forma, calitatea, utilitatea unor obiecte; mediul familial, mediul social al unei persoane; un orar, un itinerar, desfãşurarea unei acţiuni;
- exprimarea acordului sau a dezacordului, a gusturilor, a punctelor de vedere în legãturã cu un fapt sau o persoanã;
- descrierea unui obiect sau a unui ansamblu de obiecte;
- prezentarea unei acţiuni sau a unei înlãnţuiri de acţiuni.
2.2. Comunicarea scrisã
2.2.1. Procesul scrierii
Pãrţile componente ale unei compuneri (actualizare).
Aşezarea corectã a textului în paginã. Elemente auxiliare în scriere (sublinieri, paranteze etc.).
Semnele de punctuaţie: punctul, virgula, douã puncte, ghilimelele, linia de dialog, semnul întrebãrii, semnul exclamãrii, cratima.
2.2.2. Contexte de realizare
Povestirea unor întâmplãri reale sau imaginare.
Transformarea textului dialogat în text narativ. Aprecieri personale referitoare la textele literare studiate (referitoare la personaje, figuri de stil, moduri de expunere etc.).
Notiţele. Lucrarea semestrialã.
3. Elemente de construcţie a comunicãrii

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţionalã sau de altã naturã, de ordonare, decombinare şi de tratare didacticã a unitãţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv deopţiunea autorului de manual şi a profesorului. Se recomandã ca abordarea acestor aspecte sã fiecorelatã cu studiul textului literar şi nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilorstilistice, exigenţã absolut necesarã, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepţia pe cares-a întemeiat prezentul curriculum este cã, în şcoalã, predarea-învãţarea va urmãri "limba înfuncţiune", în variantele ei oralã şi scrisã, normatã şi literarã, iar nu "limba ca sistemabstract". Intereseazã viziunea comunicativ-pragmaticã a prezentei programe, nu intereseazãpredarea în şi pentru sine a unor cunoştinţe gramaticale, ci abordarea funcţionalã şi aplicativã cestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicãri corecte şieficiente. În acest sens, se recomandã, în toate cazurile, exerciţii de tip analitic (derecunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (demodificare, de completare, de exemplificare, de construcţie). Se vor evidenţia aspecte ţinând deortografie, de punctuaţie şi de ortoepie în situaţiile care impun o asemenea abordare. Sesugereazã ca, în predarea problemelor noi, profesorul sã se sprijine de fiecare datã peactualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de cãtre elevi, pornind de la un text, de la osituaţie concretã de comunicare, şi nu de la noţiunile teoretice.
Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevãzute de DOOM, ediţia a II-a.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


3.1. Lexicul
Vocabularul limbii române.
Cuvântul - unitate de bazã a vocabularului. Forma şi conţinutul. Cuvântul de bazã. Cuvântul derivat. Rãdãcina. Sufixele. Prefixele.
Sinonimele. Antonimele. Câmpuri lexico-semantice (aplicativ).
3.2. Noţiuni de foneticã. Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele. Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Grupurile de sunete (diftongul, triftongul). Hiatul. Silaba.
3.3. Noţiuni elementare de sintaxã (actualizarea cunoştinţelor din ciclul primar). *Pãrţile gramaticii (morfologia şi sintaxa). Propoziţia şi pãrţile de propoziţie. Propoziţia simplã şi propoziţia dezvoltatã. Dezvoltarea unei propoziţii simple. Propoziţia afirmativã şi propoziţia negativã. Propoziţia enunţiativã şi propoziţia interogativã. Fraza.
3.4. Morfosintaxa
3.4.1. Verbul.
Timpul, persoana, numãrul (actualizare).
Modurile personale şi modurile nepersonale (recunoaştere). Timpurile modului indicativ: prezent, imperfect, perfect compus, perfect simplu, mai-mult-ca-perfectul, viitorul I.
Verbele auxiliare: a fi, a avea, a vrea.
Funcţia sintacticã: predicatul (actualizare). Predicatul verbal. Predicatul nominal (verbul copulativ a fi şi numele predicativ).
3.4.2. Substantivul.
Substantivele comune şi substantivele proprii. Genul. Numãrul. (actualizare)
Articolul. Articolul hotãrât. Articolul nehotãrât.
Cazurile substantivului
Nominativul. Funcţii sintactice: subiect şi nume predicativ.
Acuzativul. Prepoziţia. Prepoziţia simplã şi compusã. Funcţii sintactice: complement şi atribut (fãrã precizarea felului).
Dativul. Funcţii sintactice: complement (fãrã precizarea felului).
Genitivul. Articolul genitival (posesiv). Acordul în gen şi în numãr al articolului genitival cu substantivul determinat. Utilizarea corectã a substantivelor proprii în dativ-genitiv. Funcţii sintactice: atribut (fãrã precizarea felului).
Vocativul.
3.4.3. Substituţi ai substantivului
3.4.3.1. Pronumele
Pronumele personal: persoana, numãrul, genul (actualizare). Formele accentuate şi neaccentuate ale pronumelui personal. Funcţiile sintactice: subiect, atribut, complement.
Pronumele personal de politeţe. *Formule reverenţioase de adresare.
3.4.3.2. Numeralul
Numeralul cardinal. Numeralul ordinal. Funcţii sintactice: subiect, atribut, complement.
3.4.4. Determinanţii substantivului
Adjectivul
Adjectivul propriu-zis şi adjectivul provenit din verb la participiu.
Adjectivele variabile şi invariabile. Acordul cu substantivul în gen, numãr şi caz. Funcţii sintactice: atribut şi nume predicativ. Topica adjectivului.
3.4.5. Pãrţile de vorbire neflexibile
3.4.5.1. Adverbul
Adverbele de loc, de timp, de mod. Adverbele provenite din adjective. Funcţia sintacticã: complement.
3.4.5.2. Interjecţia.
3.5. Sintaxa propoziţiei
3.5.1. Predicatul.
Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale)
Predicatul nominal (numai cu verbul copulativ a fi). Numele predicativ simplu şi multiplu.
Valorile sintactice şi semantice ale verbului a fi.
3.5.2. Subiectul
Subiectul exprimat (simplu şi multiplu) şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus). Pãrţile de vorbire prin care se exprimã subiectul (substantiv, pronume, numeral). Acordul predicatului cu subiectul în persoanã şi numãr (actualizare).
3.5.3. Atributul
Elementele regente ale atributului.
3.5.4. Complementul
Elementele regente ale complementului (numai verbul).
3.6. Sintaxa frazei. Propoziţia principalã. Propoziţia secundarã. Fraza formatã din propoziţii principale şi propoziţii secundare. Elementele de relaţie în frazã: conjuncţiile (simple şi compuse). Coordonarea copulativã şi prin juxtapunere. Subordonarea.


CLASA A VI-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE


1. Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului oral









Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare

La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
fi capabil:

1.1 sã distingã între informaţiile - activitãţi de delimitare între informaţiile esenţiale şi cele
esenţiale şi cele de detaliu, de detaliu în diverse mesaje orale; sesizarea informaţiilor noi
stabilind legãturi sau diferenţieri dintr-un text ascultat
între informaţiile receptate - exerciţii de corelare a informaţiilor receptate din diverse
surse
1.2 sã sesizeze sensul unitãţilor - exerciţii de receptare corectã a structurii fonematice a
lexicale noi în funcţie de context unui cuvânt; identificarea formelor lexicale corecte/incorecte;
exerciţii de receptare auditivã a cuvintelor noi
în texte literare şi nonliterare; integrarea cuvintelor noi
în serii sinonimice şi antonimice; stabilirea sensului
unui cuvânt necunoscut prin apel la context; sesizarea
sensului omonimelor; identificarea arhaismelor şi a
regionalismelor în textele studiate şi sesizarea rolului lor
în construirea atmosferei locale sau de epocã, în
caracterizarea personajelor etc.
1.3 sã sesizeze abaterile de la - exerciţii de sesizare a structurii gramaticale
normele gramaticale într-un mesaj oral (morfologice şi sintactice) corecte sau incorecte în
fluxul enunţurilor orale
1.4 sã manifeste interes pentru - exerciţii de urmãrire a unor dialoguri, de participare la
mesajul ascultat şi pentru partenerii realizarea lor şi de formare/exersare a unui
de discuţie comportament comunicativ adecvat
- activitãţi de concentrare a atenţiei pe elementele
importante ale textului oral de tip narativ, descriptiv şi
informativ



2. Dezvoltarea capacitãţii de exprimare oralã





Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare

La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandã urmãtoarele
fi capabil: activitãţi:

2.1 sã realizeze înlãnţuirea clarã şi - exerciţii orale de realizare a unui plan simplu şi de
corectã a ideilor într-un monolog dezvoltare a acestuia prin adãugarea ideilor secundare;
(narativ, descriptiv, informativ) exerciţii de transfer comunicativ dinspre planul dezvoltat spre
rezumat; rezumarea oralã a unui text dat; alcãtuirea unor texte
orale narative, descriptive şi informative
2.2 sã utilizeze relaţiile de - exerciţii de determinare a sensurilor unor cuvinte şi de
sinonimie, de antonimie, de omonimie explicare a semnificaţiei acestora în contexte diferite;
în organizarea mesajului oral exerciţii de utilizare, în contexte diverse, a achiziţiilor
lexicale noi; exerciţii de utilizare a sinonimelor, a
antonimelor, a omonimelor în contexte date; jocuri
asociativ-verbale vizând alcãtuirea unor familii lexicale sau a
unor câmpuri lexico-semantice
2.3 sã utilizeze categoriile - exerciţii de construire corectã a propoziţiilor simple şi
gramaticale învãţate, în diverse tipuri dezvoltate; construirea unor fraze prin utilizarea corectã a
de propoziţii coordonãrii şi a subordonãrii; folosirea corectã, într-un
context dat, a categoriilor gramaticale specifice pãrţilor de
vorbire flexibile
2.4 sã-şi adapteze vorbirea la situaţia - jocuri de rol cu folosirea dialogului pe diverse teme de
concretã de dialog sau de monolog interes, urmãrind modalitãţi de adaptare la interlocutor
- exerciţii de alcãtuire a monologului oral (texte narative,
descriptive, informative)
- exerciţii de pronunţare fluentã a unor secvenţe
semnificative ale mesajului oral, de reglare a tonului, a
intonaţiei, în funcţie de starea de spirit (bucurie,
surprizã, supãrare); exerciţii de comunicare oralã cu
scop declarat de informare, de luare de atitudine, de
opinie; exerciţii de susţinere a unei conversaţii impuse
sau propuse; formularea unor propuneri, prezentarea
unor impresii, exprimarea acordului sau a dezacordului
în faţa unui auditoriu cunoscut; exerciţii de iniţiere, de
menţinere şi de încheiere a unui dialog cu diferite
categorii de interlocutori cunoscuţi
- activitãţi de exersare a dialogului/monologului de cãtre
elevii aparţinând minoritãţilor etnice, în situaţii
concrete, care le-ar putea crea dificultãţi de comunicare
2.5 sã manifeste o atitudine favorabilã - exerciţii de susţinere a unui schimb verbal într-o
progresiei comunicãrii conversaţie de grup, utilizând corect limba literarã,
posibilitãţile expresive ale limbii vorbite; adecvarea
elementelor nonverbale, astfel încât sã sprijine
înţelegerea mesajelor transmise



3. Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului scris





Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare

La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
fi capabil:

3.1 sã deosebeascã elementele de - exerciţii de identificare a problemei principale abordate
ansamblu de cele de detaliu în cadrul într-un text literar sau nonliterar (identificarea
textului citit elementelor descrise şi a trãsãturilor obiectelor descrise
într-o descriere; identificarea acţiunii, a participanţilor la
acţiune, a timpului şi spaţiului în care se petrec
evenimentele într-o naraţiune; identificarea ideilor
esenţiale dintr-un anunţ sau dintr-o ştire şi sesizarea
intenţiei comunicative din spatele acestora); *discuţii
privind rolul cuprinsului, al prefeţei, postfeţei şi al
notelor într-o carte, prin compararea unor volume
diverse
3.2 sã identifice modurile de expunere - exerciţii de identificare a caracteristicilor operelor epice
într-un text epic şi procedeele de (în prozã sau versuri): naraţiunea la persoana a III-a şi la
expresivitate artisticã într-un text persoana I, subiectul operei literare, momentele
liric subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator,
personaj; exerciţii de sesizare a rolului dialogului şi al
descrierii într-o naraţiune; sesizarea rolului descrierii în
realizarea portretului şi a tabloului; observarea rolului
dialogului în caracterizarea personajelor; identificarea şi
comentarea rolului figurilor de stil învãţate în diferite
texte; identificarea tipurilor de rimã în catren
(monorima, rima împerecheatã, încrucişatã, îmbrãţişatã)
şi a mãsurii în textele în versuri
- exerciţii de diferenţiere între o operã epicã şi una liricã,
prin referire la textele studiate/citite; sesizarea unor
trãsãturi ce particularizeazã pastelul, fabula şi doina
popularã
- exerciţii de observare a modului de reflectare a realitãţii
în anunţ, ştire (prin comparaţie cu modul de reflectare a
realitãţii în textul literar)
3.3 sã sesizeze valoarea expresivã a - exerciţii de identificare a unor expresii şi a unor cuvinte
unitãţilor lexicale în textele citite noi într-un text citit; folosirea dicţionarelor pentru
cãutarea cuvintelor noi; exerciţii de evidenţiere a rolului
sinonimiei, al antonimiei şi al omonimiei într-un text
dat; recunoaşterea sensurilor cuvintelor în contexte
diferite şi evaluarea expresivitãţii formelor arhaice şi
regionale; recunoaşterea mijloacelor de îmbogãţire a
vocabularului; gruparea cuvintelor din textele studiate în
anumite câmpuri lexico-semantice, în vederea
identificãrii ariilor semantice importante ale textelor
studiate
3.4 sã sesizeze organizarea morfo- - exerciţii de identificare a categoriilor morfologice şi a
logicã şi sintacticã a textelor relaţiilor sintactice, având rol în structurarea textului
citite nonliterar şi literar



4. Dezvoltarea capacitãţii de exprimare scrisã





Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare

La sfârşitul clasei a VI-a, elevul va Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandã urmãtoarele
fi capabil: activitãţi:

4.1 sã redacteze texte cu destinaţii - exerciţii de recunoaştere a destinaţiei unui text; exerciţii
diverse de selectare a informaţiei solicitate; exerciţii de
structurare a detaliilor în jurul ideii principale; exerciţii
de redactare a unor scrisori şi a unor anunţuri; exerciţii
de rezumare, în scris, a textelor citite; prezentarea unor
informaţii privitoare la realitatea înconjurãtoare;
exerciţii de relatare a unor fapte/întâmplãri; exerciţii de
motivare a opiniei, pornind de la diverse teme discutate
în clasã/aprecieri personale referitoare la textele epice şi
lirice studiate
- exerciţii de povestire a unor texte narative/filme vãzute
etc.; exerciţii de redactare a unor descrieri de tip tablou
şi de tip portret
4.2 sã utilizeze un lexic diversificat, - exerciţii de valorificare a posibilitãţilor de exprimare
recurgând la categoriile semantice nuanţatã oferite de utilizarea sinonimelor, a antonimelor
studiate şi la mijloacele de îmbogãţire şi a omonimelor adecvate în contexte date;
a vocabularului - jocuri de formare a unor cuvinte cu sufixe şi prefixe,
pornind de la rãdãcina cuvântului
4.3 sã înlãnţuie corect frazele în - utilizarea corectã, în propoziţie şi în frazã, a semnelor de
textul redactat, utilizând corect punctuaţie (punctul, virgula, punctul şi virgula, linia de
semnele ortografice şi de punctuaţie dialog, linia de pauzã) şi a semnelor ortografice
(cratima, punctul)
- exerciţii de aplicare a topicii normale în propoziţie şi în
frazã; exerciţii de ortografiere a diftongilor, a
triftongilor şi a vocalelor în hiat; exerciţii de aplicare a
regulilor fonetice de despãrţire în silabe a cuvintelor.
4.4. sã alcãtuiascã rezumatul unui text - exerciţii de identificare şi ordonare a secvenţelor
literar sau nonliterar narative dintr-un text dat, în vederea rezumãrii acestuia;
exerciţii de transformare a textului dialogat în text
narativ
- exerciţii de rezumare a textelor narative
- exerciţii de povestire a unui film, a unei piese de teatru
etc.



CONŢINUTURI



───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Unitãţile de conţinut tipãrite cu litere aldine constituie noţiuni noi pentru clasa a VI-a.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────

1. Lectura
1.1. Cartea - obiect cultural. *Structura cãrţii: cuprins, prefaţã, postfaţã, note.
1.2. Teoria literarã
1.2.1. Structura operei literare. Modurile de expunere. Naraţiunea (autor, narator, personaj; naraţiunea la persoana a III-a şi naraţiunea la persoana I; subiectul operei literare, momentele subiectului; timpul şi spaţiul în naraţiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor).
1.2.2. Figurile de stil (actualizare). Antiteza.
1.2.3. Versificaţia (actualizare). Tipuri de rimã (monorima, rima împerecheatã, rima încrucişatã, rima îmbrãţişatã). Mãsura.
1.3. Textul
1.3.1. Texte literare g237 populare şi culte g237 aparţinând diverselor genuri şi specii. Opera epicã. Opera liricã. Specii literare obligatorii: pastelul, fabula, doina popularã.
1.3.2. Texte nonliterare: anunţul, ştirea.

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Se vor selecta 6-8 texte literare de bazã, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluseîn mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoţitede scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugereazã ca textul de bazãsã nu depãşeascã, de regulã, douã pagini. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative,lectura integralã urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Autorii de manuale şiprofesorii au libertatea sã aleagã texte-suport în mãsurã sã evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele1.2.1-1.2.3 şi 1.3.1-1.3.2. Aceste texte trebuie sã respecte urmãtoarele criterii: valoric-estetic,formativ, adecvare la vârsta elevilor.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────


2. Practica raţionalã şi funcţionalã a limbii
2.1. Comunicarea oralã
2.1.1. Structurarea textului oral
Ordonarea ideilor în comunicare (actualizare).
2.1.2. Textul dialogat şi cel monologat.
Organizarea replicilor într-un dialog complex. Adaptarea la interlocutor. *Modalitãţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale.
Monologul: text narativ, text descriptiv, text informativ. Rezumatul oral (actualizare).
* Se recomandã ca elevii sã poatã realiza urmãtoarele acte de vorbire:
- identificarea sau diferenţierea unui obiect de altul ori a unei persoane de alta;
- susţinerea unui schimb verbal într-o conversaţie de grup;
- exprimarea gusturilor, expunerea unor opinii despre ceva sau cineva, stabilirea unei analogii, a unei comparaţii, exprimarea unei impresii personale;
- formularea unei propuneri, acceptarea ori refuzul unei propuneri;
- descrierea unui obiect sau a unei persoane (a unui loc);
- prezentarea unei acţiuni complexe.
2.2. Comunicarea scrisã
2.2.1. Procesul scrierii
Organizarea unui text în funcţie de destinaţie (scrisoarea, anunţul).
Semnele de punctuaţie: punctul şi virgula, linia de dialog şi linia de pauzã. Semnele ortografice: cratima, punctul ca semn ortografic.
2.2.2. Contextele de realizare
Relatarea. *Oferirea de informaţii privind diverse aspecte ale realitãţii înconjurãtoare.
Motivarea unei opinii privitoare la textele studiate sau la fapte/persoane din realitate.
Descrierea de tip tablou, de tip portret. Povestirea.
Rezumatul. Aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate.
3. Elemente de construcţie a comunicãrii

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţionalã sau de altã naturã, de ordonare, de combinareşi de tratare didacticã a unitãţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului demanual şi a profesorului. Se recomandã ca abordarea acestor aspecte sã fie corelatã cu studiul textuluinonliterar şi literar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenţã absolut necesarã,mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este cã, înşcoalã, predarea-învãţarea va urmãri "limba în funcţiune", în variantele ei oralã şi scrisã, normatã şiliterarã, iar nu "limba ca sistem abstract". Intereseazã viziunea comunicativ-pragmaticã a prezentei programe, nu predarea în şi pentru sinea unor "cunoştinţe gramaticale", ci abordarea funcţionalã şi aplicativã a acestora în calitatea lor deelemente care contribuie la structurarea unei comunicãri corecte şi eficiente. În acest sens, serecomandã, în toate cazurile, exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, dedescriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, deconstrucţie). Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie, de punctuaţie şi de ortoepie, în situaţiilecare impun o asemenea abordare. Se sugereazã ca, în prezentarea problemelor noi, profesorul sã sesprijine de fiecare datã pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de cãtre elevi, pornind de la untext, de la o situaţie concretã de comunicare, şi nu de la noţiunile teoretice. Dimensiunea stilisticã a faptelor de limbã se preconizeazã a fi tratatã la secţiunea consacratãstudiului textelor literare şi de câte ori profesorul gãseşte soluţia practicã cea mai eficientã. Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevãzute de DOOM, ediţia a II-a.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────

3.1. Lexicul (actualizare)
Noţiunea de vocabular.
Mijloacele interne de îmbogãţire a vocabularului.
a. Derivarea (actualizare).
Sufixarea. Sufixele diminutivale şi sufixele augmentative.
Prefixarea.
b. Compunerea.
Compunerea prin alãturare, subordonare*1 şi abreviere.
___________
*1) Prin compunere prin subordonare se înţelege: 1. Subordonarea atributivã: a) substantiv + adjectiv; botgros, coate-goale, vorbã-lungã, acid clorhidric, Almaşul-Mare ş.a. b) adjectiv + substantiv (în unele formaţii mai vechi): bunã-credinţã, bunã-cuviinţã, bunãvoinţã, rea-credinţã, rea-voinţã etc.; c) substantiv + substantiv în genitiv: Calea Laptelui, ciuboţica cucului, gura-leului, floarea-soarelui, ochiul-boului, Gura Ocniţei, Neagra Şarului [...], Delta Dunãrii ş.a.; d) substantiv + substantiv cu prepoziţie: apã de plumb, bou de baltã, floare-de-colţ, Roşiori de Vede, Baia de Aramã etc.; 2. Subordonare completivã (rezultatul unor izolãri): fluierã-vânt, încurcã-lume, pierde-varã, zgârie-brânzã, ducã-se pe pustii; 3. Subordonare faţã de un adjectiv, având ca rezultat un alt adjectiv: a) adjectiv nume de culoare combinat cu determinanţii deschis, închis: roşu închis/deschis; douã adjective nume de culoare: galben-portocaliu, galben-verzui; c) adjectiv verbal precedat de un circumstanţial: bine-credincios, bine-venit, clar-vãzãtor; 4. Subordonarea eterogenã prin care se formeazã numeralele: a) subordonarea circumstanţialã de la 11 la 19: doisprezece (doi "peste" zece); subordonarea atributivã de la 20 la 90, unde numerele ca 2, 3, 4 sunt atributele lui zece (22, 23, 24 etc.). (cf. art. Compunere, semnat de Angela Bidu-Vrãnceanu, în Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Editura Nemira, 2001, p. 124-125).


c. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea).
Substantive provenite din alte pãrţi de vorbire. Adjective provenite din verbe la participiu.
Adverbe provenite din adjective şi din substantive.
Familia lexicalã (derivate, compuse, cuvinte obţinute prin schimbarea valorii gramaticale).
Câmpurile lexico-semantice (aplicativ).
Sinonimele (actualizare). Antonimele (actualizare).
Omonimele (omofone şi omografe).
Arhaismele şi regionalismele.
3.2. Noţiuni de foneticã (actualizare). Regulile de despãrţire a cuvintelor în silabe. Ortografia pentru despãrţirea în silabe (inclusiv folosirea cratimei şi a apostrofului).
3.3. Noţiuni de sintaxã (actualizare). Felul propoziţiilor. Fraza. Propoziţia regentã. Elementul regent. Coordonarea şi subordonarea.
3.4. Morfosintaxa.
3.4.1. Verbul - (actualizare). Verbele predicative şi verbele nepredicative: copulative (numai a fi, a deveni) şi auxiliare.
Modurile personale: indicativ, imperativ, conjunctiv, condiţional-optativ. Timpuri.
Modurile nepersonale: infinitiv, gerunziu, participiu, supin.
3.4.2. Substantivul (actualizare).
Substantivele defective de singular sau de plural. Substantivele colective. Cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului.
3.4.3. Substituţi ai substantivului
3.4.3.1. Pronumele
Pronumele personal.
Pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.
Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.
3.4.3.2. Numeralul (actualizare). Valoarea substantivalã şi adjectivalã a numeralului.
Numeralul cardinal şi numeralul ordinal. Funcţii sintactice.
3.4.4. Determinanţii substantivului
Adjectivul (actualizare). Formele flexionare. Articolul demonstrativ (adjectival). Gradele de comparaţie. Funcţii sintactice.
3.4.5. Pãrţile de vorbire neflexionare
3.4.5.1. Adverbul (actualizare). Gradele de comparaţie. Funcţiile sintactice: complement circumstanţial de loc, de timp, de mod, atribut adverbial.
3.4.5.2. Prepoziţia (actualizare). Regimul cazual.
3.4.5.3. Conjuncţia (actualizare).
Exerciţii de folosire corectã a adverbului, a prepoziţiei şi a conjuncţiei.
3.4.5.4. Interjecţia (actualizare). Interjecţii predicative.
3.5. Sintaxa propoziţiei (actualizare).
3.5.1. Predicatul. Predicatul verbal şi predicatul nominal (numai cu verbele copulative a fi şi a deveni).
3.5.2. Subiectul
Subiectul exprimat şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus).
Acordul predicatului cu subiectul.
3.5.3. Atributul (actualizare). Atributul adjectival. Atributul substantival. Atributul pronominal. Atributul adverbial.
3.5.4. Complementul (actualizare). Complementele circumstanţiale. Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod. Complementele necircumstanţiale. Complementul direct. Complementul indirect.


CLASA A VII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE


1. Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului oral









Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare

La sfârşitul clasei a VII-a, elevul Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
va fi capabil:

1.1 sã înţeleagã semnificaţia - exerciţii de identificare a cuvintelor-cheie dintr-un mesaj
generalã a unui mesaj oral oral; exerciţii de identificare a elementelor esenţiale ale
dialogului (intenţie, parteneri, situaţie de comunicare), pentru
a putea ajunge la o bunã înţelegere a celor comunicate
1.2 sã sesizeze modalitãţile de - exerciţii de identificare a unor modalitãţi specifice de
organizare a secvenţelor textuale ale iniţiere, menţinere şi încheiere a dialogului; exerciţii
unui mesaj oral de sesizare a unor argumente/contrrgumente într-un
mesaj oral; exerciţii de comparare a naturii formale
sau informale a dialogului
1.3 sã integreze categoriile - exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt într-un context
semantice în structuri lexicale dat; exerciţii de sesizare a relaţiilor de sinonimie, antonimie,
proprii omonimie, polisemie într-o comunicare oralã; exerciţii de
sesizare a unor calambururi, jocuri de cuvinte; jocuri didactice
vizând categoriile semantice, rebusuri; exerciţii de stabilire a
sensului unor cuvinte prin selectarea corectã a acestuia dintr-o
serie datã; descifrarea sensurilor unor cuvinte din texte
diferite
1.4 sã sesizeze abaterile de la - exerciţii de sesizare a construcţiilor pleonastice şi a
normele limbii literare într-un mesaj atracţiei paronimice; exerciţii de identificare a formei corecte
ascultat a cuvintelor; exerciţii de sesizare a dezacordurilor gramaticale;
exerciţii de sesizare a construcţiilor pleonastice şi a
atracţiilor paronimice; sesizarea nedublãrii complementului
direct şi indirect
1.5 sã acorde interlocutorilor - activitãţi de rezolvare a unor sarcini în grup; discuţii de
şanse de a-şi exprima opiniile confruntare a opiniilor; ascultarea
argumentelor/contrrgumentelor formulate într-o discuţie de
partenerii de comunicare



2. Dezvoltarea capacitãţii de exprimare oralã






Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare

La sfârşitul clasei a VII-a, elevul Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
va fi capabil:

2.1 sã asigure coerenţa ideilor - exerciţii de formulare a ideii principale şi a detaliilor
exprimate într-un mesaj oral aferente; exerciţii de relaţionare a ideilor principale cu ideile
secundare; exerciţii de construire a unor texte de tip narativ,
descriptiv şi informativ; exerciţii de rezumare a unui text
2.2 sã valorifice categoriile - exerciţii de comparare a sensurilor unor cuvinte în contexte
învãţate, în contexte diferite diferite; exerciţii de utilizare corectã, în context, a
semantice paronimelor; exerciţii de corectare a unor construcţii
pleonastice; exerciţii de utilizare a antonimelor, sinonimelor,
omonimelor şi a cuvintelor polisemantice în contexte diferite
2.3 sã respecte normele morfosintac- - exerciţii de utilizare corectã a pãrţilor de vorbire flexibile
tice în propoziţii şi în fraze şi neflexibile învãţate; exerciţii de construire corectã a unor
enunţuri din punct de vedere sintactic; exerciţii de construire a
unui monolog sau a unui dialog; exerciţii de descriere a unor
obiecte, a unor tablouri din naturã, a unor fenomene; exerciţii
de construire a unor naraţiuni simple; exerciţii de utilizare
expresivã a limbii
- exerciţii de corectare a exprimãrii pleonastice; exerciţii de
utilizare a paronimelor
2.4 sã-şi adapteze vorbirea la - exerciţii de comunicare în perechi şi în grup; exerciţii de
situaţiile speciale sau neprevãzute adaptare a comportamentului verbal şi nonverbal la o situaţie de
de dialog sau monolog comunicare ineditã; jocuri de rol vizând exersarea dialogului
formal şi informal; exerciţii de continuare a unui dialog cu
început dat; exerciţii de exprimare a opiniilor; exerciţii de
utilizare a elementelor nonverbale într-un dialog
2.5 sã manifeste spirit de cooperare - activitãţi de rezolvare a unor sarcini în grup; discuţii de
în interacţiunile de grup confruntare a opiniilor; exersarea unei atitudini constructive,
de colaborare, pentru realizarea sarcinilor şi pentru formularea
în comun a ideilor



3. Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului scris






Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare

La sfârşitul clasei a VII-a, elevul Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
va fi capabil:

3.1 sã citeascã o varietate de texte - exerciţii de identificare a diferenţelor dintre textele
literare sau nonliterare, demonstrând literare şi nonliterare; lectura unor texte diverse, cu scopul de
înţelegerea sensului acestora a înţelege semnificaţiile acestora şi de a putea comenta sensul
lor global; exerciţii de identificare a structurii textelor epice
şi lirice
3.2 sã recunoascã modalitãţile - exerciţii de identificare a trãsãturilor specifice celor douã
specifice de organizare a textului genuri în textele literare studiate (epic şi liric); exerciţii de
epic şi procedeele de expresivitate identificare şi de interpretare a unor procedee de expresivitate
în textul liric artisticã (epitet, comparaţie, metaforã, repetiţie, enumeraţie,
antitezã, hiperbolã)
3.3 sã sesizeze corectitudinea şi - exerciţii de sesizare a rolului utilizãrii categoriilor
valoarea expresivã a categoriilor morfologice şi sintactice într-un text; exerciţii de sesizare a
gramaticale şi lexicale învãţate, schimbãrii semnificaţiei unor cuvinte în funcţie de contextul în
într-un text citit care apar; exerciţii de stabilire a relaţiilor de sinonimie,
antonimie, omonimie şi polisemie într-un text dat




4. Dezvoltarea capacitãţii de exprimare scrisã






Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare

La sfârşitul clasei a VII-a, elevul Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
va fi capabil:

4.1 sã-şi exprime, în scris, opinii - exerciţii de redactare nuanţatã în raport cu structura şi
şi atitudini motivaţiile personale; exerciţii de descriere a unor personaje
sau persoane considerate drept modele şi de motivare a opţiunilor
4.2 sã utilizeze corect şi nuanţat - exerciţii de utilizare în contexte diferite a semnificaţiei
categoriile semantice învãţate omonimelor şi a paronimelor; exerciţii de utilizare a sinonimelor
în scopul evitãrii repetiţiilor
4.3 sã organizeze secvenţele textuale - exerciţii de structurare a unui text în secvenţe distincte în
în funcţie de o cerinţã specificã funcţie de tipul acestuia (rezumat, caracterizare de personaj,
comentarea unor secvenţe din textele studiate sau a titlului unor
texte)
- scrierea unor compuneri narative, descriptive, informative;
*prezentarea unor evenimente culturale; exerciţii de redactare a
unei cereri în diverse scopuri
- exerciţii de construire a unor texte destinate prezentãrii unui
auditoriu; exerciţii de dispunere în paginã a diverselor texte;
exerciţii de scriere îngrijitã, lizibilã şi corectã
4.4 sã utilizeze corect flexiunea - exerciţii de utilizare corectã a pãrţilor de vorbire flexibile
nominalã şi verbalã în textul scris, şi neflexibile; exerciţii de construire corectã şi expresivã a
utilizând corect semnele ortografice unui text din punct de vedere sintactic; exerciţii de utilizare
şi de punctuaţie adecvatã a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor
relatate; exerciţii de utilizare a conectorilor adecvaţi la
nivelul propoziţiei şi al frazei; exerciţii de folosire a unor
grupuri verbale şi nominale pentru a spori expresivitatea
comunicãrii; exerciţii de ortografiere a unor structuri verbale
şi nominale
4.5 sã foloseascã modalitãţi variate - exerciţii de realizare a unor descrieri prin ordonarea
pentru realizarea expresivitãţii detaliilor în funcţie de propriile percepţii/propria imaginaţie;
textului exerciţii de redactare a unor texte narative, descriptive şi
dialogate, în care sã valorifice categoriile semantice învãţate;
exerciţii de construire a unor scurte povestiri; exerciţii de
redactare a unei expuneri pentru prezentarea în public în diverse
împrejurãri; exerciţii de rezumare şi de caracterizare a
personajelor




CONŢINUTURI



───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Unitãţile de conţinut tipãrite cu litere aldine constituie noţiuni noi pentru clasa a VII-a.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────


1. Lectura
1.1. Cartea - obiect cultural. Editura*. Colecţia*. Asteriscul*. Subsolul de paginã*.
1.2. Teoria literarã
1.2.1. Structura operei literare. Structuri în textele epice (*procedee de legare a secvenţelor, timp, spaţiu, modalitãţi de caracterizare a personajelor) şi lirice (concordanţa dintre forma graficã a poeziei şi ideea transmisã de aceasta).
___________
* Conţinuturile marcate cu asterisc sunt facultative.

1.2.2. Figurile de stil. Repetiţia foneticã (aliteraţia). Metafora. Hiperbola.
1.2.3. Versificaţia. Tipuri de rimã. Ritmul. Piciorul metric (bisilabic). Tipuri de ritm (iambic şi trohaic).
1.2.4. Genuri şi specii. Genurile epic şi liric. Specii literare obligatorii: nuvela, imnul.
1.3. Textul
1.3.1. Texte literare - populare şi culte - aparţinând diverselor genuri şi specii.
1.3.2. Texte nonliterare: mersul trenurilor, *programul de spectacol.

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Se vor selecta 6-8 texte literare de bazã, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse înmod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoţite descurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Autorii de manuale sau profesorii aulibertatea sã aleagã texte-suport în mãsurã sã evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2.2-1.2.5 şi1.3.1. şi 1.3.2. Aceste texte trebuie sã respecte urmãtoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare lavârstã.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────


2. Practica raţionalã şi funcţionalã a limbii
2.1. Comunicarea oralã
2.1.1. Structurarea textului oral. Textul dialogat şi cel monologat. Adecvarea elementelor nonverbale la mesaj. Modalitãţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor.
2.1.2. Situaţia de comunicare. Situaţia de comunicare dialogatã şi monologatã (actualizare). Rezumatul oral (actualizare).
* Dialogul formal şi dialogul informal.
* Se recomandã ca elevii sã poatã realiza urmãtoarele acte de vorbire:
- susţinerea unei conversaţii (direct sau telefonic);
- prezentarea unor lucrãri/materiale/activitãţi realizate individual sau în echipã;
- formularea de argumente sau contrrgumente într-o discuţie;
- stabilirea de comparaţii sau de analogii;
- formularea unei opinii.
2.2. Scrierea
2.2.1. Procesul scrierii. Alcãtuirea planului unei lucrãri pe o temã datã. Organizarea şi reorganizarea unui text propriu. Cererea.
2.2.2. Contexte şi forme de realizare
Fişa de lecturã. *Prezentarea unui eveniment cultural (lansare de carte, vernisaj al unei expoziţii, premiera unui spectacol de teatru, festivitãţi de premiere etc.).
Descrierea unor personaje sau persoane considerate drept modele şi motivarea opţiunilor.
Compuneri narative, descriptive şi informative; inserarea dialogului în compuneri.
Comentarea unor secvenţe din textele studiate; comentarea semnificaţiilor titlului; rezumatul scris (actualizare), caracterizare de personaj.

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţionalã sau de altã naturã, de ordonare, de combinare şide tratare didacticã a unitãţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manualşi a profesorului. Se recomandã ca abordarea acestor aspecte sã fie corelatã cu studiul textului literar şinonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenţã absolut necesarã, mai ales încazul elementelor de lexic. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este cã, în şcoalã,predarea-învãţarea va urmãri "limba în funcţiune", în variantele ei oralã şi scrisã, normatã şi literarã, iarnu "limba ca sistem abstract".
Intereseazã viziunea comunicativ-pragmaticã a prezentei programe, nu predarea în şi pentru sine a unor"cunoştinţe gramaticale", ci abordarea funcţionalã şi aplicativã a acestora, în calitatea lor de elemente carecontribuie la structurarea unei comunicãri corecte şi eficiente. În acest sens, se recomandã, în toate cazurile,exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tipsintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie). Se vor evidenţia aspecte ţinând deortografie, de punctuaţie şi de ortoepie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Se sugereazã ca, înprezentarea problemelor noi, profesorul sã actualizeze cunoştinţele asimilate anterior de cãtre elevi având cabazã texte ilustrând limba românã contemporanã, pornind de la un text, de la o situaţie concretã decomunicare, şi nu de la noţiunile teoretice.
Dimensiunea stilisticã a faptelor de limbã se preconizeazã a fi tratatã la secţiunea consacratã studiuluitextelor literare şi de câte ori profesorul gãseşte soluţia practicã cea mai eficientã.
Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevãzute de DOOM, ediţia a II-a.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────


3. Elemente de construcţie a comunicãrii
3.1. Noţiuni de sintaxã
Raporturile de coordonare şi de subordonare în propoziţie şi în frazã.
3.2. Lexicul
Sensul cuvintelor în context.
Mijloacele de îmbogãţire a vocabularului. (actualizare)
Derivarea (actualizare). Serii derivative (aplicativ).
Compunerea (actualizare).
Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea (actualizare).
Împrumuturile.
Pleonasmul.
Paronimele.
Categorii semantice (actualizare). Sinonime. Antonime. Omonime (doar omofonele).
Cuvintele polisemantice. Polisemia şi omonimia: asemãnãri şi deosebiri.
* Unitãţi frazeologice.
3.3. Noţiuni de foneticã (actualizare).
Folosirea corectã a accentului în limba românã. *Nume proprii greşit accentuate.
3.4. Morfosintaxa
3.4.1. Verbul (actualizare). Alte verbe copulative: a ajunge, a ieşi, a se face, a rãmâne, a însemna, a pãrea.
Diatezele: activã, pasivã (complementul de agent), reflexivã (pronumele reflexiv - marcã a diatezei).
Modurile. Timpurile. Persoana. Numãrul (actualizare).
Valori expresive ale verbului în diferite contexte (aplicativ).
Verbele personale şi verbele impersonale. Propoziţia fãrã subiect.
Locuţiunea verbalã.
Funcţiile sintactice ale verbului şi ale locuţiunii verbale la moduri personale (predicat verbal, predicat nominal), la moduri nepersonale (subiect, nume predicativ, complement direct, complement indirect, complemente circumstanţiale, atribut verbal).
3.4.2. Substantivul (actualizare).
Locuţiunea substantivalã. Funcţiile sintactice ale substantivului şi ale locuţiunii substantivale (subiect, complement direct, complement indirect, complemente circumstanţiale de de loc, de timp, de mod, atribut substantival genitival, prepoziţional, apoziţional)
3.4.3. Substituţi ai substantivului.
3.4.3.1. Pronumele (actualizare)
Pronumele personal, posesiv, demonstrativ. Forme şi cazuri.
Pronumele şi adjectivul pronominal nehotãrât. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.
Pronumele şi adjectivul pronominal negativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.
Pronumele şi adjectivul pronominal interogativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.
Pronumele şi adjectivul pronominal relativ. Pronumele relativ compus ceea ce.
Acordul pronumelui relativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.
Adjectivul pronominal de întãrire (exerciţii de acord).
Funcţii sintactice ale pronumelor (subiect, nume predicativ, complement direct, complement indirect, complement circumstanţial de loc, de timp şi de mod, atribut pronominal genitival şi atribut pronominal prepoziţional).
3.4.3.2. Numeralul (actualizare). *Alte tipuri de numerale. Funcţiile sintactice ale numeralului.
3.4.4. Determinanţii substantivului
Adjectivul (actualizare).
* Mijloacele expresive de redare a superlativului absolut în limba românã actualã.
Locuţiunea adjectivalã. Funcţiile sintactice ale adjectivului şi ale locuţiunii adjectivale (atribut adjectival, nume predicativ).
3.4.5. Pãrţile de vorbire neflexibile.
3.4.5.1. Adverbul (actualizare).
Adverbele interogative, relative, *nehotãrâte.
Locuţiunea adverbialã.
Adverbele predicative şi locuţiunile adverbiale predicative.
Funcţiile sintactice ale adverbului şi ale locuţiunii adverbiale (complement circumstanţial de mod, de timp, de loc, atribut adverbial, predicat verbal, nume predicativ.) Adverbe fãrã funcţie sintacticã.
3.4.5.2. Prepoziţia (actualizare).
Locuţiunea prepoziţionalã. Regimul cazual.
3.4.5.3. Conjuncţia (actualizare). Conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale coordonatoare şi subordonatoare.
3.4.5.4. Interjecţia (actualizare)


CLASA A VIII-A

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE


1. Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului oral








Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare

La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
va fi capabil:

1.1 sã înţeleagã semnificaţia gene- - exerciţii de identificare a cuvintelor-cheie într-un mesaj oral;
ralã a mesajului oral, sesizând pro- ascultarea atentã a unui mesaj oral aparţinând diverselor stiluri
gresia şi coerenţa ideilor exprimate funcţionale: artistic, publicistic, colocvial etc.
1.2 sã sesizeze semnificaţia îmbi- - exerciţii de decodare a unor elemente nonverbale care însoţesc
nãrii elementelor verbale cu cele mesajele orale; sesizarea rolului folosirii elementelor nonverbale
nonverbale (gest, mimicã etc.) în comunicare, în cadrul unui discurs oral cotidian sau în cadrul
într-un text oral unor replici ale unor personaje într-un spectacol de teatru
1.3 sã sesizeze adecvarea elemen- - exerciţii de sesizare a unor greşeli lexicale în comunicare;
telor lexicale utilizate la scopul identificarea împrumuturilor în mesajele orale ascultate
mesajului ascultat
1.4 sã sesizeze particularitãţile - exerciţii de identificare a abaterilor de la normele limbii
lexico-gramaticale ale unui mesaj literare; identificarea particularitãţilor vorbirii regionale;
ascultat identificarea categoriilor gramaticale învãţate; observarea
relaţiilor sintactice într-o propoziţie sau într-o frazã, în
funcţie de intenţionalitatea comunicãrii
1.5 sã manifeste toleranţã faţã de - exerciţii de ascultare atentã a interlocutorilor în cadrul
opiniile diferite exprimate de lucrului în echipã; exerciţii de ierarhizare a ideilor receptate;
interlocutori şi sã ia o atitudine exerciţii de receptare şi de reţinere a ideilor şi a argumentelor
criticã faţã de argumentele dintr-o expunere sau dintr-un monolog
ascultate - exerciţii de conştientizare a poziţiei proprii de intrare sau
de ieşire din dialog; sesizarea inventarului de probleme, de
idei, de cuvinte într-un dialog



2. Dezvoltarea capacitãţii de exprimare oralã






Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare

La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
va fi capabil:

2.1 sã construiascã un discurs oral - exerciţii de formulare a ideilor pornind de la o temã datã;
pe o temã datã construirea unei expuneri în care sã-şi exprime opinia despre un
anumit fapt; prezentarea unor puncte de vedere personale într-un
dialog; exerciţii de structurare a unui dialog pe o temã datã;
caracterizare a unui personaj, exerciţii de rezumare, prezentarea
unor trãsãturi ale textelor studiate, ilustrative pentru genurile
şi speciile studiate; prezentarea unor produse realizate
individual sau în echipã; dezvoltarea unui enunţ sau a unui cuvânt
într-o secvenţã textualã oralã; exerciţii de argumentare oralã a
unor puncte de vedere
2.2 sã utilizeze în mod nuanţat - exerciţii de utilizare corectã a neologismelor în contexte
categoriile lexicale într-un mesaj diverse; delimitarea sensului propriu de sensul figurat al unui
oral cuvânt, a sensului propriu de bazã de cele secundare, în vederea
folosirii adecvate a cuvintelor în diverse contexte; utilizarea
adecvatã, în context, a sinonimelor, a antonimelor, a omonimelor,
a cuvintelor polisemantice; exerciţii de corectare a
construcţiilor pleonastice; corectarea greşelilor determinate de
atracţia paronimicã
2.3 sã utilizeze corect relaţiile - exerciţii de relaţionare a pãrţilor de propoziţie în propoziţii
sintactice în textele orale proprii şi a propoziţiilor în fraze, în funcţie de intenţionalitatea
comunicãrii; evidenţierea rolului elementelor de legãturã în
frazã; contragerea unor propoziţii în pãrţile de propoziţie
corespunzãtoare sau expansiunea unor pãrţi de propoziţie în
propoziţiile corespunzãtoare
2.4 sã îmbine corect elementele - exerciţii de prezentare oralã pe o temã datã, în funcţie de
verbale cu cele nonverbale în situaţia de comunicare; exerciţii de îmbinare a elementelor
cadrul mesajului oral verbale cu cele nonverbale în monolog şi dialog
- *exerciţii de îmbinare a elementelor verbale, nonverbale şi
paraverbale în monolog şi în dialog
2.5 sã capteze şi sã menţinã atenţia - exerciţii de prezentare oralã, cu folosirea unor tehnici variate
interlocutorului prin modul de de captare şi menţinere a atenţiei publicului/interlocutorilor
prezentare a mesajului (introducere în temã prin propunerea unei idei surprinzãtoare,
exersarea contactului vizual cu interlocutorii, exerciţii de
folosire a unor elemente nonverbale care sã sublinieze ideile
exprimate verbal)



3. Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajului scris






Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare

La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
va fi capabil:

3.1 sã dovedeascã înţelegerea unui - exerciţii de identificare a modurilor de expunere; exerciţii de
text literar sau nonliterar, pornind identificare a ordinii logice şi cronologice a
de la cerinţe date ideilor/întâmplãrilor dintr-un text; exerciţii de identificare şi
interpretare a unor procedee de expresivitate artisticã în textele
studiate; exerciţii de recunoaştere şi de interpretare a sensului
figurat al unor cuvinte într-un context dat;
3.2 sã sesizeze valoarea expresivã - exerciţii de interpretare a expresivitãţii pãrţilor de
a categoriilor morfosintactice, a propoziţie şi a propoziţiilor într-un text dat; exerciţii de
mijloacelor de îmbogãţire a comentare a rolului arhaismelor, a regionalismelor şi a
vocabularului şi a categoriilor neologismelor; exerciţii de recunoaştere a cuvintelor derivate,
semantice studiate compuse sau obţinute prin conversiune; exerciţii de recunoaştere a
categoriilor semantice studiate; exerciţii de identificare a
rolului pãrţilor de propoziţie şi a propoziţiilor în funcţie de
intenţia şi specificul comunicãrii într-un text dat; exerciţii de
comentare a textului literar, pornind de la elemente de limbã şi
de stil
3.3 sã identifice valori etice şi - exerciţii de identificare şi de comentare a elementelor
culturale într-un text, exprimându- etice şi culturale dintr-un text şi de exprimare a
şi impresiile şi preferinţele propriei atitudini faţã de ele.




4. Dezvoltarea capacitãţii de exprimare scrisã






Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare

La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
va fi capabil:

4.1 sã redacteze texte diverse, - exerciţii de exprimare în scris a propriilor sentimente, cu
adaptându-le la situaţia de ocazia unui eveniment personal, social sau cultural; exerciţii de
comunicare concretã evidenţiere a trãsãturilor unui obiect (peisaj, operã de artã,
persoanã), prin utilizarea resurselor expresive ale limbii într-o
descriere/într-un portret; organizarea planului unei lucrãri pe o
temã datã; exerciţii de caracterizare a unui personaj, exerciţii
de rezumare; redactãri vizând ilustrarea unor trãsãturi ale
genurilor şi ale speciilor studiate
4.2 sã utilizeze în redactarea unui - exerciţii de utilizare corectã a categoriilor sintactice (pãrţi
text propriu cunoştinţele de de propoziţie şi propoziţii) studiate în redactarea unui text, în
morfo-sintaxã, folosind adecvat funcţie de intenţionalitatea comunicãrii; exerciţii de aplicare
semnele ortografice şi de punctuaţie corectã a semnelor de punctuaţie la nivelul frazei (coordonare,
subordonare, incidenţã); exerciţii de realizare a expresivitãţii
cu ajutorul semnelor de punctuaţie; exerciţii morfo-sintactice de
exprimare scrisã corectã;
4.3 sã redacteze un text - exerciţii de structurare a textului argumentativ (stabilirea
argumentativ problemei, dezvoltarea argumentelor, concluzia), pornind de la
diverse teme (dezbateri actuale pe teme de interes pentru elevi;
motivarea preferinţelor şi a opiniilor)






CONŢINUTURI



───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Unitãţile de conţinut care sunt tipãrite cu aldine constituie noţiuni noi
pentru clasa a VIII-a.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────


1. Lectura
1.1. Cartea - obiect cultural (actualizare).
1.2. Teoria literarã
1.2.1. Structurarea operei literare. Actualizarea - prin investigarea unor texte literare - a cunoştinţelor referitoare la structura textelor narative (logica acţiunii, timpul, spaţiul naraţiunii). Relaţiile dintre personaje. Caracterizarea personajelor. Actualizarea, prin investigarea unor texte literare, a structurii textelor lirice. Eul liric.
1.2.3. Figurile de stil (actualizare). Alegoria.
1.2.4. Versificaţia. Mãsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa (actualizare). *Versul liber.
1.2.5. Genuri şi specii. Genurile epic, liric şi dramatic. Opera dramaticã: trãsãturi generale; lecturã de text şi vizionare de spectacol. Specii literare obligatorii: balada popularã, romanul (fragment). *Scrieri SF.
1.3. Textul
1.3.1. Texte literare - populare şi culte - aparţinând diverselor genuri şi specii.
1.3.2. Texte nonliterare: texte publicitare, *ziarul/revista, anecdota, gluma.

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Se vor selecta 5-7 texte literare de bazã, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în modobligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoţite de scurtetexte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Autorii de manuale sau profesorii aulibertatea sã aleagã texte-suport în mãsurã sã evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2.2 - 1.2.5 şi 1.3.1.şi 1.3.2. Aceste texte trebuie sã respecte urmãtoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârstã.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────


2. Practica raţionalã şi funcţionalã a limbii
2.1. Comunicarea oralã
Situaţia de comunicare monologatã şi dialogatã (actualizare). Monologul: text narativ, text descriptiv, text informativ, text argumentativ (argumentarea/susţinerea opiniilor şi a preferinţelor). Rezumatul oral (actualizare).
* Se recomandã ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare oralã, sã poatã realiza urmãtoarele acte de vorbire:
- susţinerea argumentatã a unui schimb verbal direct;
- exprimarea sau acceptarea de opinii diferite;
- exprimarea şi motivarea unei atitudini/reacţii;
- prezentarea unor produse realizate individual sau în echipã.
2.2. Scrierea (actualizare)
Comentarea unor secvenţe din operele studiate sau din texte la prima vedere, pe baza unor cerinţe date. *Conspectul.
Textul argumentativ (susţinerea preferinţelor şi a opiniilor).

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţionalã sau de altã naturã, de ordonare, de combinare şi detratare didacticã a unitãţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi aprofesorilor. Se recomandã ca abordarea acestor aspecte sã fie corelatã cu studiul textului literar şinonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenţã absolut necesarã, mai ales în cazulelementelor de lexic. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este cã, în şcoalã, predarea-învãţareava urmãri "limba în funcţiune", în variantele ei oralã şi scrisã, normatã şi literarã, iar nu "limba ca sistemabstract".
Intereseazã viziunea comunicativ-pragmaticã a prezentei programe, nu predarea în şi pentru sine a unor"cunoştinţe gramaticale", ci abordarea funcţionalã şi aplicativã a acestora, în calitatea lor de elemente carecontribuie la structurarea unei comunicãri corecte şi eficiente. În acest sens, se recomandã, în toate cazurile,exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tipsintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie). Se vor evidenţia aspecte ţinând deortografie, de punctuaţie şi de ortoepie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Se sugereazã ca, înprezentarea problemelor noi, profesorul sã actualizeze cunoştinţelor asimilate anterior de cãtre elevi, având cabazã texte ilustrând limba românã contemporanã şi situaţii de comunicare realã.
Dimensiunea stilisticã a faptelor de limbã se preconizeazã a fi tratatã la secţiunea consacratã studiuluitextelor literare şi de câte ori profesorul gãseşte soluţia practicã cea mai eficientã.
Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevãzute de DOOM, ediţia a II-a.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────

3. Elemente de construcţie a comunicãrii
3.1. Noţiuni de sintaxã. Enunţul. Fraza. Relaţiile sintactice în propoziţie şi în frazã (actualizare).
Cuvintele şi construcţiile incidente. Punctuaţia lor.
3.2. Lexicul (actualizare)
Vocabularul fundamental şi masa vocabularului. Dinamica vocabularului.
Mijloacele interne de îmbogãţire a vocabularului (actualizare). Familia de cuvinte (actualizare).
Prefixoidele*. Sufixoidele* (ambele pe bazã de aplicaţii)*2).
Mijloacele externe de îmbogãţire a vocabularului. Împrumuturile lexicale. Neologismele. Evitarea greşelilor în utilizarea neologismelor.
Cuvântul şi contextul. Sensul propriu (de bazã şi secundar) şi sensul figurat.
Categoriile semantice. Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Cuvintele polisemantice (actualizare).
Paronimele. Pleonasmul.
___________
*2) Prefixoid - element formativ asemãnãtor cu prefixele recente, care, aşezat înaintea morfemului independent sau a rãdãcinii, dã naştere unor cuvinte noi prin schimbarea sensului lexical. Prefixoidele apar în românã mai ales în formaţii care au model strãin. Sufixoid - element formativ (prezent în împrumuturi sau în formaţii dupã model strãin) care dã impresia unui sufix şi apare numai în termeni aparţinând limbajelor specializate (cf. art. Prefixoid şi Sufixoid, semnate de Angela Bidu-Vrãnceanu, în Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Editura Nemira, 2001, p. 401, 519).


3.3. Noţiuni de foneticã (actualizare). *Valorile stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar.
3.4. Sintaxa propoziţiei şi a frazei.
3.4.1. Predicatul şi propoziţia subordonatã predicativã.
Predicatul verbal şi predicatul nominal (actualizare). Predicatul nominal incomplet.
Probleme ale acordului (acordul dupã înţeles, acordul prin atracţie).
Propoziţia subordonatã predicativã.
3.4.2. Subiectul şi propoziţia subordonatã subiectivã.
Subiectul (actualizare).
Propoziţia subordonatã subiectivã. Natura elementului regent al propoziţiei subiective.
3.4.3. Atributul şi propoziţia subordonatã atributivã.
Atributul (actualizare).
Propoziţia subordonatã atributivã. Exerciţii de utilizare corectã a pronumelui relativ care introduce atributiva.
3.4.4. Complementul direct şi propoziţia subordonatã completivã directã.
Complementul direct (actualizare). Propoziţia subordonatã completivã directã.
3.4.5. Complementul indirect şi propoziţia subordonatã completivã indirectã.
Complementul indirect (actualizare). Propoziţia subordonatã completivã indirectã.
3.4.6. Complementele circumstanţiale şi propoziţiile subordonate circumstanţiale.
3.4.6.1. Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod (actualizare), de cauzã, de scop. Propoziţiile circumstanţiale de loc, de timp, de mod, de cauzã, de scop.
3.4.6.2. Propoziţia subordonatã circumstanţialã condiţionalã.
3.4.6.3. Propoziţia subordonatã circumstanţialã concesivã.
3.4.6.4. Propoziţia subordonatã circumstanţialã consecutivã.

───────────────────────────────────────────────────────────────────────────
În prezentarea elementelor de sintaxã a frazei, se va avea în vedere la fiecare tip de subordonatã efectuareaunor exerciţii de contragere şi de expansiune, de precizare a elementelor introductive, de evidenţiere a topiciişi a punctuaţiei. În cazul propoziţiilor subordonate circumstanţiale va fi evidenţiat rolul adverbelor şi allocuţiunilor adverbiale corelative în comunicare.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────


STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ









OBIECTIVE CADRU STANDARDE

1. Dezvoltarea capacitãţii S.1 Desprinderea semnificaţiei globale a unui mesaj ascultat
de receptare a mesajului şi delimitarea informaţiilor esenţiale de cele neimportante
oral
S.2 Desprinderea sensului cuvintelor prin raportare la
semnificaţia mesajului ascultat

2. Dezvoltarea capacitãţii S.3 Construirea unui mesaj oral (text narativ, descriptiv,
de exprimare oralã informativ şi argumentativ) pe o temã datã în funcţie de
diferite situaţii de comunicare

S.4 Rezumarea oralã a unui text narativ la prima vedere

S.5 Caracterizarea oralã a unui personaj dintr-un text dat

3. Dezvoltarea capacitãţii S.6 Desprinderea semnificaţiei globale şi a detaliilor din
de receptare a mesajului textele citite
scris
S.7 Identificarea modurilor de expunere dintr-un text dat

S.8 Recunoaşterea procedeelor de expresivitate artisticã şi a
comentarea rolului lor într-o operã literarã datã

S.9 Desprinderea sensului cuvântului prin raportarea la
contextul mesajului scris

S.10 Recunoaşterea valorilor expresive ale categoriilor
morfologice şi a relaţiilor sintactice dintr-un text dat

4. Dezvoltarea capacitãţii S.11 Rezumarea scrisã a unui text narativ la prima vedere
de exprimare scrisã
S.12 Caracterizarea scrisã a unui personaj dintr-un text la
prima vedere

S.13 Redactarea unui text în care sã se evidenţieze
caracteristicile fundamentale şi semnificaţiile unui fragment
de text literar dat

S.14 Redactarea unor texte cu destinaţie funcţionalã: cerere,
scrisoare

S.15 Respectarea, în redactarea unui text, a regulilor de
despãrţire a cuvintelor în silabe, a normelor de exprimare
corectã, a regulilor ortografice şi de punctuaţie studiate.





ANEXA 2

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI


PROGRAMĂ ŞCOLARĂ REVIZUITĂ


LIMBA LATINĂ

CLASA A VIII-A

NOTĂ DE PREZENTARE

Disciplina Limba latinã îşi propune finalitãţi specifice. Demersul didactic urmãreşte, ca, la sfârşitul clasei a VIII-a, elevii:
● sã dobândeascã noţiuni esenţiale referitoare la cultura romanã, cu deschidere spre civilizaţia greco-romanã, fundament al civilizaţiei europene;
● sã-şi asume valorile etice ale Antichitãţii romane, indispensabile propriei dezvoltãri afective şi morale;
● sã dovedeascã practic cunoaşterea unor elemente fundamentale lexicale şi gramaticale, comune limbii latine şi limbii române;
● sã facã asocieri elementare între limba românã şi limbile moderne prin intermediul fondului lor comun (limba latinã ca liant lingvistic);
● sã se familiarizeze cu instrumentele specifice muncii intelectuale: tehnica învãţãrii logice, abordarea criticã a lecturii prin utilizarea unor surse de informare - dicţionare, enciclopedii, fişe de lucru, tabele sinoptice.
Noutatea abordãrii constã în restructurarea conţinuturilor lingvistice pe trei niveluri (A,B,C), nivelul A constituie baza cunoaşterii teoretice a faptelor de limbã, la nivelul B conţinuturile lingvistice sunt utilizate într-o varietate de exerciţii, pe baza unui suport didactic (fişe de lucru, tabele sinoptice), iar la nivelul C, nivel auxiliar, se oferã toate lãmuririle necesare, în vederea rezolvãrii unei sarcini de lucru, a unei aplicaţii de nivel A sau B.
Astfel programa şcolarã de Limba latinã oferã nu numai deschidere interculturalã (conştientizarea apartenenţei limbii române şi a poporului român la fondul istoric, etic şi lingvistic european), dar şi avantajul studiului unei limbi, ale cãrei valenţe aplicative sunt rezultatul abordãrii logice, raţionale a faptelor de limbã.


OBIECTIVE CADRU


┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajelor │
│2. Dezvoltarea capacitãţii de producere a mesajelor │
│3. Dezvoltarea unor reprezentãri culturale şi a interesului pentru studiul │
│ limbii latine şi al civilizaţiei greco-romane │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacitãţii de receptare a mesajelor






Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare

La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
fi capabil:

1.1 sã identifice litere, grupuri de litere, - exerciţii de lecturã a unui text în limba latinã de dimensiuni
sintagme şi enunţuri într-un text scris reduse;
- exerciţii de familiarizare cu topica limbii latine
1.2 sã recunoascã elementele de structurã - exerciţii de identificare a pãrţilor de vorbire şi a
ale pãrţilor de vorbire studiate categoriilor gramaticale, comparativ cu limba românã;
1.3 sã observe într-un text relaţiile - exerciţii de identificare a relaţiilor sintactice dintr-un text,
sintactice esenţiale, prin analogie cu comparativ cu limba românã
limba românã, în vederea traducerii




2. Dezvoltarea capacitãţii de producere a mesajelor




Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare

La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
va fi capabil:

2.1 sã pronunţe şi sã scrie corect - exerciţii de citire viva voce;
în limba latinã unitãţi lexicale - exerciţii de scriere a unor unitãţi lexicale, pe baza unui
suport didactic
2.2 sã traducã oral/scris cuvinte, - exerciţii de traducere, conform conţinuturilor de nivel A/B
enunţuri şi scurte texte
2.3 sã opereze cu elementele - exerciţii de completare a unor enunţuri lacunare;
lexicale şi gramaticale studiate, - exerciţii de alegere dualã/multiplã;
într-o varietate de exerciţii - exerciţii de substituire a unor elemente morfematice
- exerciţii de asociere
- exerciţii de comparaţie şi discriminare



3. Dezvoltarea unor reprezentãri culturale şi a interesului pentru studiul limbii latine şi al civilizaţiei greco-romane





Obiective de referinţã Exemple de activitãţi de învãţare

La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandã urmãtoarele activitãţi:
va fi capabil:

3.1 sã valorifice noţiunile - exerciţii de comparare şi discriminare a unor elemente minimale
lingvistice şi culturale referitoare de culturã şi civilizaţie, la nivel diacronic;
la civilizaţia greco-romanã din - exerciţii de identificare în societatea contemporanã a
perspectiva contemporaneitãţii principiilor ordonatoare ale civilizaţiei greco-romane;
- exerciţii lexicale de diverse tipuri: recunoaşterea unor
neologisme de origine latinã în limba românã/ limbile moderne,
identificarea în limba românã a unor cuvinte moştenite, a unor
câmpuri lexicale/familii de cuvinte, pornind de la etimonul latin
etc.
- exerciţii sub formã de joc: joc de rol, joc-concurs etc.



CONŢINUTURI

Conţinuturile plaseazã în centrul interacţiunii educative elevul şi oferã materia pentru actele de limbaj corespunzãtoare câmpurilor referenţiale specificate, formeazã şi dezvoltã capacitatea elevului de a opera cu informaţiile lingvistice şi culturale pluri- sau transdisciplinare.

I. CONŢINUTURI LINGVISTICE







Descriptor NIVEL A NIVEL B NIVEL C

Relaţia cu ● vizeazã direct obiectivele ● vizeazã indirect obiectivele ● sunt conţinuturi care
obiectivele cadru/de referinţã cadru/de referinţã sprijinã construcţia
demersurilor aplicative
Tip de demers ● demers teoretic explicit, ● demers teoretic implicit, (texte, exerciţii) pentru
susţinut de exerciţii/texte realizat prin îndrumãri şi elementele de nivel A/B
aplicative (conţinuturi explicaţii ale profesorului, în ● explicarea elementelor
declarative şi aplicative) vederea rezolvãrii unor de conţinut este completã
● orice conţinut de nivel A sarcini de lucru (inclusiv la nivelul
trebuie sã aparã mai întâi ● conţinuturile de nivel B apar traducerii)
ca element de nivel B în texte/exerciţii aplicative

Suport didactic ● suportul didactic (tabele, ● suportul didactic (tabele,
note etc.) nu este la vedere note etc.) se aflã la vedere

Observaţii ● presupune cunoaşterea ● nu presupune memorarea
elementelor teoretice şi a elementelor de conţinut, ci
algoritmului de rezolvare a doar operaţionalizarea lor
sarcinilor de lucru


NIVEL A NIVEL B NIVEL C

Elemente de foneticã: scrierea şi pronunţarea - ● elemente necesare pentru
coerenţa textelor şi a
Substantivul Substantivul aplicaţiilor - prepoziţii,
● noţiuni de teorie: forme de bazã, categorii ● declinarea a II-a conjuncţii, adverbe, adjective
gramaticale, teme, desinenţe (terminaţii), ● declinarea a III-a la grade de comparaţie, verbe
recunoaştere pe text ● elemente lexicale la alte moduri şi timpuri
● declinarea I fundamentale (tema prezentului) etc., dar
prezenţa lor în texte/
Adjectivul Adjectivul aplicaţii va fi redusã şi
● clasificare, forme de bazã, categorii ● declinarea adjectivelor însoţitã de lãmuriri complete,
gramaticale, acordul (clasele I şi a II-a) de preferinţã chiar în manual
(de exemplu carissima - adj.
Pronumele Pronumele la superlativ, N. sg. fem. =
● noţiuni minimale de teorie: clasificare, ● personal, reflexiv, cea mai/foarte dragã).
categorii gramaticale, conform nivelului B posesiv

Numeralul
● cardinal (1-10) - fãrã declinare
● ordinal (1-10) - fãrã declinare
● cifrele romane

Verbul (esse şi verbe regulate) Verbul (esse şi verbe
● noţiuni de teorie: cele patru conjugãri, regulate)
forme de bazã, teme verbale (tema ● indicativul viitor
prezentului), desinenţe (terminaţii) de
diateza activã, categorii gramaticale
● infinitivul prezent
● indicativul prezent şi imperfect
● imperativul prezent




N. B. Elementele de conţinut de nivel B nu vor fi tratate în niciun caz ca elemente de nivel A, iar conţinuturile de nivel A trebuie sã aparã cel puţin o datã ca elemente de nivel B (de exemplu, înainte de tratarea teoreticã a verbului este necesar ca elevul sã se familiarizeze cu acest element prin prezenţa lui în texte, aplicaţii etc. - un minim de demers deductiv).

II. CONŢINUTURI TEMATICE DE CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE
Temele de culturã şi civilizaţie vor prezenta aspecte relevante ale vieţii publice şi private din societatea romanã: familia, şcoala, elemente de mitologie greco-romanã. Se vor evidenţia trãsãturile definitorii ale mentalitãţii romane (pragmatismul, civismul, valorile etice, libertatea responsabilã etc.) care devin principii ordonatoare ale lumii moderne.
Se recomandã ca textele în limba latinã, selectate pentru manuale, sã fie de dimensiuni reduse, accesibile şi atractive, adaptate conţinutului lingvistic şi sã ilustreze, în mãsura posibilului, temele de culturã şi civilizaţie. Aceste teme, conform finalitãţilor propuse, se abordeazã interdisciplinar.
Conţinuturile lingvistice şi tematice vor fi însoţite de ilustraţii adecvate şi completate cu lecturi, informaţii şi aplicaţii în limba românã.

___________
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice