Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 4.365 din 1 iulie 2019  privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina opţională Abilităţi pentru adolescenţă, clasele a VI-a, a VII-a şi a VIII-a    Twitter Facebook
Cautare document

 ORDIN nr. 4.365 din 1 iulie 2019 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina opţională Abilităţi pentru adolescenţă, clasele a VI-a, a VII-a şi a VIII-a

EMITENT: Ministerul Educaţiei Naţionale
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 639 din 1 august 2019
    În temeiul art. 65 alin. (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,
    în baza art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,
    ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.
    ART. 1
    Se aprobă programa şcolară pentru disciplina opţională Abilităţi pentru adolescenţă, ce poate fi utilizată la clasele a VI-a, a VII-a şi a VIII-a, cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

    ART. 2
    Programa şcolară cuprinsă în anexa la prezentul ordin se aplică în sistemul de învăţământ preuniversitar începând cu anul şcolar 2019-2020.

    ART. 3
    Direcţia generală educaţie timpurie învăţământ primar şi gimnazial, Institutul de ştiinţe ale educaţiei, inspectoratele şcolare judeţene, respectiv Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

    ART. 4
    Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.



                    Ministrul educaţiei naţionale,
                    Ecaterina Andronescu

    Bucureşti, 1 iulie 2019.
    Nr. 4.365.
    ANEXA 1

    PROGRAMA ŞCOLARĂ
    pentru disciplina opţională Abilităţi pentru adolescenţă, clasele a VI-a, a VII-a şi a VIII-a

    NOTĂ DE PREZENTARE
    Programa şcolară pentru disciplina Abilităţi pentru adolescenţă reprezintă o ofertă curriculară opţională pentru învăţământul gimnazial, proiectată pentru un buget de timp de o oră/săptămână, pe durata unui an şcolar, a doi ani şcolari sau trei ani şcolari (poate să fie studiată continuu în clasa a VI-a, a VII-a şi a VIII-a, în doi ani sau într-un singur an şcolar). Disciplina Abilităţi pentru adolescenţă este concepută ca opţional, în cadrul ariei curriculare Consiliere şi orientare, în acord cu prevederile Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 3.590/2016 privind aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul gimnazial, cu modificările şi completările ulterioare.
    Programa şcolară pentru disciplina Abilităţi pentru adolescenţă porneşte de la un set de valori cu rol de sprijinire a adolescenţilor pentru pregătirea cu confruntările din această etapă de dezvoltare. În acest sens programa propune o abordare educaţională de învăţare socioemoţională (SEL) care va pregăti adolescenţii pentru stăpânire de sine (gestionarea propriilor emoţii şi comportamente pentru atingerea scopurilor personale, capacitatea de a folosi sentimentele într-un mod constructiv), autocunoaştere (identificarea şi recunoaşterea propriilor emoţii, valori, dar şi a calităţilor şi a provocărilor), luarea deciziilor în mod responsabil (capacitatea de a face alegeri etice şi constructive cu privire la comportamentul personal şi social), gestionarea relaţiilor (capacitatea de a crea relaţii pozitive, de a lucra în echipă, de a gestiona conflicte în mod eficient, capacitatea de a inspira şi influenţa persoanele) şi formarea conştiinţei sociale (capacitatea de a arăta înţelegere şi empatie faţă de ceilalţi).
    Prezenta ofertă curriculară aduce o contribuţie importantă la realizarea finalităţilor educaţiei, aşa cum sunt acestea precizate în art. 4 lit. b), d), e) şi f) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare: „Educaţia şi formarea profesională a copiilor [...] au ca finalitate principală formarea competenţelor necesare pentru […] integrarea socială şi participarea cetăţenească activă în societate; formarea unei concepţii de viaţă bazate pe valorile umaniste şi ştiinţifice; educarea în spiritul demnităţii, al toleranţei şi al respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice“.
    Programa şcolară pentru disciplina Abilităţi pentru adolescenţă a fost concepută pentru a răspunde cerinţelor educaţionale ale secolului al XXI-lea în care şcoala şi curriculumul oferă tinerilor un echilibru în dezvoltarea personală prin competenţele formate (şi dezvoltate ulterior), echilibru concretizat şi prin reuşita în societate. Valorile şi atitudinile: autodisciplina; responsabilitatea; respectul de sine şi faţă de ceilalţi; ataşamentul faţă de familie; bunătatea; onestitatea; ascultarea activă; stilul de viaţă sănătos - evitarea drogurilor, a alcoolului, a tutunului, respectiv gestionarea judicioasă a conflictelor/stresului; curajul; voluntariatul, promovate prin această disciplină de învăţământ, completează dimensiunea cognitivă a învăţării cu cea afectiv-atitudinală şi morală, din perspectiva studierii acesteia, dar şi a finalităţilor educaţiei. Transferul cunoştinţelor şi al abilităţilor dezvoltate, în situaţii concrete din viaţa adolescentului, vizează atât susţinerea nemijlocită a competenţelor generale, cât şi sensibilizarea cu privire la competenţele-cheie menţionate în Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Modelul de proiectare curriculară corespunde cercetărilor din psihologia cognitivă, conform cărora prin competenţe se realizează transferul şi mobilizarea cunoştinţelor şi a abilităţilor în situaţii noi. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite orientarea către latura pragmatică a aplicării programei şcolare prin accentuarea dimensiunii acţionale pentru dezvoltarea abilităţilor elevului. Şi din această perspectivă, modelul este susţinut de psihologia cognitivă care consideră că abilităţile sunt întotdeauna un rezultat al dezvoltării, un „aliaj“ între elementul înnăscut şi cel dobândit prin experienţă şi învăţare.
    Programa şcolară îşi propune să contribuie la dezvoltarea următoarelor competenţe-cheie, menţionate în Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare (plecând de la Recomandarea 2006/962/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competenţele-cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii, OJ L 394, 30.12.2006):
    • competenţe sociale şi civice;
    • competenţe antreprenoriale;
    • competenţa de a învăţa să înveţi;
    • competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală;
    • competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere.

    Stabilirea competenţelor specifice şi selectarea elementelor de conţinut au avut la bază consultarea programei şcolare de gimnaziu pentru disciplina Consiliere şi dezvoltare personală. S-a urmărit atât eliminarea suprapunerilor de abordări identice între discipline, cât şi oferirea unor abordări complementare temelor studiate în cadrul acestei discipline, astfel încât studiul disciplinei opţionale Abilităţi pentru adolescenţă să permită, pe de o parte, prin relevanţa ei practică, răspunsuri imediate la unele situaţii din viaţa adolescentului şi, pe de altă parte, să contribuie alături de celelalte discipline, ca un tot unitar, la profilul de formare al absolventului de învăţământ gimnazial.
    În mod particular, disciplina opţională Abilităţi pentru adolescenţă îşi propune să contribuie la formarea personalităţii autonome şi creative a tinerilor în vederea dezvoltării lor libere şi armonioase, din perspectiva tipurilor de abilităţi asociate dimensiunilor personale sau sociale ale unei persoane care, la rândul lor, dau naştere altor trăsături de caracter (cum ar fi, printre altele, optimismul, perseverenţa şi curiozitatea): dimensiunea personală (autocunoaştere, stăpânire de sine), dimensiunea socială şi comunitară (abilităţi sociale, abilităţi civice) şi din perspectiva luării deciziilor în mod responsabil. Aceste tipuri de abilităţi sunt esenţiale pentru ca tinerii să se adapteze într-o lume globalizată, dinamică. Ei trebuie să ştie să îşi gestioneze stresul, să culeagă, să prelucreze şi să evalueze rapid informaţiile şi să coopereze cu oameni cu viziuni complet diferite asupra lumii.
    Din perspectiva autocunoaşterii, disciplina opţională Abilităţi pentru adolescenţă vizează capacitatea de a recunoaşte propriile stări afective şi gânduri, de a identifica propriul concept de sine şi de a analiza modul cum influenţează acestea propriul comportament.
    Din perspectiva stăpânirii de sine, disciplina opţională Abilităţi pentru adolescenţă vizează capacitatea elevilor de a-şi autoregla emoţiile, gândurile şi comportamentul în diferite situaţii.
    Din perspectiva abilităţilor sociale, disciplina opţională Abilităţi pentru adolescenţă vizează capacitatea de stabilire şi menţinere a unor relaţii sănătoase şi pline de satisfacţii şi capacitatea de a dezvolta comportamentele prosociale, precum cooperarea, disponibilitatea de a împărţi cu alţii, empatia, comunicarea, atitudinea prietenoasă.
    Din perspectiva abilităţilor civice, disciplina opţională Abilităţi pentru adolescenţă vizează capacitatea de a participa în totalitate la viaţa civică (a se implica eficient alături de ceilalţi în sfera publică, a da dovadă de responsabilitate, solidaritate şi interes în soluţionarea problemelor care afectează comunitatea locală şi comunitatea în sens larg, a arăta respect pentru drepturile omului, pentru diferenţele dintre sistemele de valori ale diferitelor grupuri etnice sau religioase, pentru valorile comune necesare asigurării coeziunii comunitare).
    Din perspectiva luării de decizii responsabile, disciplina opţională Abilităţi pentru adolescenţă vizează alegerile constructive referitoare la comportamentul personal şi interacţiunile sociale, inclusiv aşteptările de la şcoală şi viaţă, pe baza standardelor etice, a preocupărilor de siguranţă personală, normelor sociale şi pe baza evaluării realiste a consecinţelor diverselor acţiuni.
    Demersurile propuse prin actuala programă sunt concordante cu spiritul şi cu recomandările cuprinse în documente naţionale: Hotărârea Guvernului nr. 1.113/2014 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020 şi a Planului operaţional pentru implementarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2014-2016; Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 469 din 26 iunie 2014; Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.529/2007 privind dezvoltarea problematicii diversităţii în curriculumul naţional); Programul de guvernare 2017-2020 - capitolul Politici în domeniul educaţiei, obiectivul: Cetăţeni activi pe piaţa muncii: Includerea elementelor de dezvoltare a competenţelor socioemoţionale pe toate palierele sistemului de educaţie; europene şi internaţionale, precum: Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă (2015) care subliniază, prin obiectivul şi ţintele specifice domeniului educaţional, necesitatea ca elevii să dobândească abilităţi şi cunoştinţe importante în a promova dezvoltarea durabilă şi un stil de viaţă durabil; Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948); Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului (1989); Strategia Consiliului Europei privind drepturile copilului: 2012-2015 (Council of Europe Strategy for the Rights of the Child: 2012-2015); Cartea albă privind dialogul intercultural, Trăind împreună, egali în demnitate, adoptată de Consiliul Europei (Strasbourg, 2008); Educaţie pentru democraţie (Education for democracy), Rezoluţia Naţiunilor Unite A/67/L.25 (2012); Carta Consiliului Europei privind educaţia pentru cetăţenie democratică şi educaţia pentru drepturile omului (2010); Declaraţia privind promovarea cetăţeniei şi a valorilor comune ale libertăţii, toleranţei şi nediscriminării prin educaţie (Declaraţia de la Paris, 2015).
    Structura programei şcolare pentru disciplina opţională Abilităţi pentru adolescenţă include, pe lângă nota de prezentare, următoarele elemente:
    • Competenţe generale;
    • Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare;
    • Conţinuturi;
    • Sugestii metodologice.

    Competenţele generale se formează şi se consolidează, în prezenta programă, pe durata unui an şcolar, a doi ani şcolari sau a trei ani şcolari, în funcţie de varianta aleasă, şi reflectă necesitatea dezvoltării personale şi sociale a elevilor, a dezvoltării cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor, a experimentării potenţialului şi a resurselor proprii pentru ca elevii să poată deveni persoane responsabile, autonome, creative şi
    independente, capabile să ia decizii corecte şi să îşi aducă propria contribuţie în comunitate şi în societate.
    Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an şcolar şi sunt derivate din competenţele generale şi constituie etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt corelate cu exemple de activităţi de învăţare care constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice.
    Exemplele de activităţi de învăţare valorifică experienţa concretă a elevului şi propun plasarea acestuia în situaţii diferite de învăţare, cu rol de analiză a elementelor specifice acestei etape de dezvoltare şi de reflecţie personală asupra lor. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară, de a le completa sau de a le înlocui, astfel încât acestea să asigure un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi proiectării unor parcursuri de învăţare personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.
    Conţinuturile constituie mijloace informaţionale prin care se urmăreşte formarea competenţelor la elevi. Conţinuturile sunt structurate din perspectiva următoarelor domenii tematice:
    Domeniul 1: O comunitate bazată pe experienţe pozitive de învăţare;
    Domeniul 2: Resurse personale;
    Domeniul 3: Dezvoltare socială;
    Domeniul 4: Sănătate şi prevenţie;
    Domeniul 5: Voluntariat.
    Sugestiile metodologice includ recomandări referitoare la proiectarea didactică, la strategiile didactice care contribuie predominant la realizarea competenţelor, precum şi la elementele de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în utilizarea programei şcolare pentru realizarea activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul acestei discipline opţionale şi cu particularităţile de vârstă ale elevilor.

    COMPETENŢE GENERALE

┌──────────────────────────────────────┐
│1. Valorificarea resurselor personale │
│în vederea formării unui comportament │
│dezirabil, optimist şi eficace │
│2. Explorarea diferitelor elemente │
│care contribuie la luarea deciziilor │
│privind comportamentul personal şi │
│interacţiunile cu ceilalţi │
│3. Manifestarea unui comportament │
│proactiv din perspectiva participării │
│la viaţa comunităţii │
└──────────────────────────────────────┘


    CLASA a VI-a
    Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
    1. Valorificarea resurselor personale în vederea formării unui comportament dezirabil, optimist şi eficace

┌──────────────────────────────────────┐
│Clasa a VI-a │
├──────────────────────────────────────┤
│1.1. Recunoaşterea rolurilor asumate │
│în situaţii care implică relaţiile │
│intercolegiale la nivelul clasei │
│- discuţii-dialog asupra respectării │
│normelor, responsabilităţilor, │
│principiilor; │
│- exerciţii de stabilire a acordurilor│
│privind tratarea respectuoasă │
│reciprocă; │
│- realizarea de concursuri de tipul │
│„Cine ştie câştigă!“, pe tema │
│comportamentelor prosociale; │
│- studii de caz, în grupuri mici, │
│pentru discutarea consecinţelor care │
│decurg din abaterea de la respectarea │
│regulilor şi principiilor cooperării │
│interumane. │
│1.2. Explorarea unor situaţii care pun│
│în valoare resurse personale şi valori│
│proprii │
│- exerciţii de identificare a │
│propriilor abilităţi şi interese care │
│favorizează un comportament dezirabil,│
│optimist şi eficace, pornind de la un │
│set de întrebări de tipul: „Ce ştiu?, │
│Ce pot?, Ce vreau?, Ce-mi place?“; │
│- exerciţii de identificare a │
│direcţiilor de dezvoltare personală │
│pentru adoptarea unui comportament │
│dezirabil, optimist şi eficient. │
│1.3. Manifestarea respectului faţă de │
│ceea ce au ceilalţi de spus │
│- identificarea prin observaţie │
│sistematică independentă şi/sau │
│dirijată a comportamentelor │
│ascultătorului eficient (elementele şi│
│regulile ascultării active); │
│- exersarea ascultării active în │
│cadrul unor activităţi de grup; │
│- exerciţii de dezvoltare a unor │
│manifestări verbale şi comportamentale│
│care arată respectul faţă de ceilalţi.│
└──────────────────────────────────────┘



    2. Explorarea diferitelor elemente care contribuie la luarea deciziilor privind comportamentul personal şi interacţiunile cu ceilalţi

┌──────────────────────────────────────┐
│Clasa a VI-a │
├──────────────────────────────────────┤
│2.1. Descrierea efectelor tehnicilor │
│de publicitate la produsele de risc │
│asupra deciziilor adolescentului │
│- discuţii despre importanţa │
│deciziilor şi impactul acestora asupra│
│stilului de viaţă; │
│- analiza strategiilor de publicitate │
│la produsele de risc (alcool, tutun, │
│droguri). │
│2.2. Identificarea unor situaţii care │
│implică comportamente specifice unui │
│stil de viaţă sănătos │
│- selectarea unor imagini (de exemplu,│
│fotografii, desene) în care se pot │
│identifica vizual elemente specifice │
│unui stil de viaţă sănătos; │
│- realizarea unor materiale (afişe, │
│fluturaşi, colaje, scenete, filme │
│scurte etc.) de informare a tinerilor │
│despre pericolul consumului de tutun, │
│alcool şi droguri, despre consecinţele│
│deciziilor nesănătoase sau │
│iresponsabile cu privire la consumul │
│acestora. │
│2.3. Participarea responsabilă la │
│acţiuni care pot conduce la formarea │
│unui comportament etic, civic şi de │
│siguranţă personală │
│- exerciţii de identificare a │
│comportamentelor responsabile şi a │
│comportamentelor care produc │
│consecinţe negative pentru propria │
│persoană sau/şi pentru alte persoane; │
│- analiza relaţiei dintre alegeri şi │
│consecinţe; alegeri sănătoase şi │
│succes; │
│- participarea la jocuri de rol care │
│valorizează relaţionarea pozitivă cu │
│copiii care au comportamente etice, │
│civice, responsabile. │
└──────────────────────────────────────┘



    3. Manifestarea unui comportament proactiv din perspectiva participării la viaţa comunităţii

┌──────────────────────────────────────┐
│Clasa a VI-a │
├──────────────────────────────────────┤
│3.1. Exprimarea propriilor opinii în │
│favoarea voluntariatului pentru şcoală│
│şi comunitate │
│- prezentarea punctelor de vedere │
│privind oportunităţile de a servi în │
│şcoală şi în comunitate ca voluntar; │
│- discuţii privind beneficiile │
│voluntariatului pentru comunitate, dar│
│şi pentru voluntari; │
│- exerciţii pentru identificarea │
│paşilor de urmat în voluntariat. │
│3.2. Stabilirea de legături între │
│nevoile clasei de elevi, între nevoile│
│şcolii sau ale comunităţii şi │
│activităţile care solicită propria │
│implicare │
│- dezbatere privind legătura dintre │
│nevoi şi împlinirea lor prin proiecte │
│de voluntariat; │
│- exerciţii pentru identificarea │
│nevoilor clasei, ale unităţii şcolare │
│şi ale comunităţii. │
└──────────────────────────────────────┘



    CONŢINUTURI

┌───────────┬──────────────────────────┐
│DOMENII │CLASA a VI-a │
├───────────┼──────────────────────────┤
│O │ │
│comunitate │Comunitatea educaţională │
│bazată pe │pozitivă │
│experienţe │- Cunoaşterea reciprocă │
│pozitive de│- Norme de comportament │
│învăţare │ │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Resurse personale │
│ │- Diversitatea │
│ │caracteristicilor │
│ │personale. Conceptul de │
│ │sine │
│ │- Relaţia dintre │
│ │aptitudini, interese şi │
│ │alegeri în realizarea │
│Resurse │obiectivelor, în │
│personale │dezvoltarea relaţiilor │
│ │pozitive şi în luarea │
│ │deciziilor pozitive pentru│
│ │succes în viaţă │
│ │Responsabilităţi personale│
│ │şi sociale │
│ │- Alegerile, modul de │
│ │acţiune şi consecinţele │
│ │asupra reuşitei personale │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Autoreglarea │
│ │comportamentului │
│ │- Reguli pentru │
│ │interacţiuni sigure şi │
│ │respectuoase │
│ │- Roluri în cadrul │
│ │grupului. Comportamente │
│ │respectuoase/dezirabile │
│ │- Comportamente prosociale│
│ │pentru a menţine un mediu │
│ │sănătos │
│Dezvoltare │- Responsabilităţi faţă de│
│socială │comportamentele din clasă │
│ │pentru a menţine un mediu │
│ │sănătos │
│ │- Valorile comune necesare│
│ │asigurării coeziunii │
│ │grupului │
│ │Ascultarea activă │
│ │- Ascultarea activă şi │
│ │relaţiile interumane │
│ │- Utilizarea elementelor │
│ │ART în ascultare │
│ │- Declaraţii de apreciere │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Riscuri şi provocări │
│ │- Comportamente de risc - │
│ │consum de alcool, tutun şi│
│ │droguri │
│ │- Obiective, obstacole şi │
│ │impactul asupra viitorului│
│ │- Influenţe pozitive şi │
│ │negative │
│ │Decizii │
│Sănătate şi│- Etape ale deciziilor │
│prevenţie │bune │
│ │- Strategii utilizate de │
│ │reclame │
│ │Responsabilitatea │
│ │- Responsabilitatea etică │
│ │- Consecinţe ale │
│ │deciziilor şi asumarea │
│ │acestora │
│ │- Responsabilitate şi │
│ │succes │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Voluntariat │
│ │- Resursele personale şi │
│ │voluntariatul │
│ │- Voluntariatul şi │
│ │beneficiile sale │
│Voluntariat│- Cei cinci paşi de │
│ │învăţare a voluntariatului│
│ │Nevoi ale şcolii şi ale │
│ │comunităţii. Legătura │
│ │dintre nevoi şi proiectele│
│ │de voluntariat │
└───────────┴──────────────────────────┘



    CLASA a VII-a
    Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
    1. Valorificarea resurselor personale în vederea formării unui comportament dezirabil, optimist şi eficace

┌──────────────────────────────────────┐
│Clasa a VII-a │
├──────────────────────────────────────┤
│1.1. Identificarea calităţilor │
│necesare pentru reuşita în viaţă │
│- dezbatere despre respect, │
│perseverenţă, responsabilitate şi │
│reuşita în viaţă; │
│- exerciţii de identificare a │
│persoanelor care au avut un impact │
│pozitiv asupra dezvoltării lor şi a │
│altora, din punctul de vedere al │
│încrederii în sine şi al respectului │
│de sine; │
│- dialog asupra regulilor şi normelor │
│de convieţuire într-o colectivitate de│
│elevi caracterizată prin diversitate, │
│cu respect şi prin respect. │
│1.2. Proiectarea propriilor acţiuni │
│pentru împlinirea obiectivelor pe │
│termen scurt, mediu şi lung în │
│formarea unui comportament dezirabil │
│- dezbatere asupra necesităţii │
│formulării unor obiective de formare a│
│unui comportament dezirabil, optimist │
│şi eficace pe termen scurt, mediu şi │
│lung; │
│- exerciţii de realizare a unor │
│microproiecte individualizate │
│(individuale) pentru formarea (şi │
│dezvoltarea) unui comportament │
│dezirabil, optimist şi eficient; │
│- exprimarea unor puncte de vedere │
│privind obstacolele (frustrările şi │
│dezamăgirile) întâlnite pentru │
│realizarea obiectivelor şi │
│consecinţele acestora; │
│- deducerea modurilor de automotivare │
│şi depăşire a adversităţii prin │
│prezentarea şi analizarea unor │
│exemple. │
│1.3. Comunicarea constructivă a │
│emoţiilor şi a nevoilor în cadrul │
│grupului │
│- explorarea directă a modului de │
│exprimare clară şi respectuoasă a │
│emoţiilor şi a nevoilor; │
│- exerciţii de comunicare constructivă│
│a emoţiilor şi a nevoilor care duc la │
│un răspuns pozitiv din partea │
│celeilalte persoane, în situaţii │
│ipotetice; │
│- identificarea rolurilor dintr-un │
│grup şi a regulilor de cooperare din │
│cadrul grupului; │
│- exersarea comportamentelor care │
│contribuie la lucrul constructiv, în │
│echipă. │
└──────────────────────────────────────┘



    2. Explorarea diferitelor elemente care contribuie la luarea deciziilor privind comportamentul personal şi interacţiunile cu ceilalţi

┌──────────────────────────────────────┐
│Clasa a VII-a │
├──────────────────────────────────────┤
│2.1. Identificarea consecinţelor │
│consumului de produse de risc │
│- studierea unor cazuri reprezentative│
│de (adolescenţi) consumatori de │
│alcool, de tutun sau de droguri, │
│precum şi a consecinţelor acţiunilor │
│lor. │
│2.2. Adoptarea deciziilor bazate pe │
│respectarea normelor sociale şi de │
│siguranţă personală │
│- jocuri de rol privind luarea │
│deciziilor în diverse situaţii de │
│viaţă pentru evitarea consumului de │
│produse de risc (alcool, tutun, │
│droguri); │
│- dezbatere pe tema: prietenii │
│sănătoase. │
└──────────────────────────────────────┘



    3. Manifestarea unui comportament proactiv din perspectiva participării la viaţa comunităţii

┌──────────────────────────────────────┐
│Clasa a VII-a │
├──────────────────────────────────────┤
│3.1. Formularea unor probleme ale │
│comunităţii ca punct de plecare în │
│realizarea unor proiecte de │
│voluntariat │
│- identificarea, în perechi sau grupe,│
│a unor probleme specifice comunităţii │
│în care trăiesc şi exemplificarea │
│tipurilor de proiecte de voluntariat │
│care pot contribui la soluţionarea sau│
│reducerea acestora; │
│- exersarea modului de alegere a │
│tipului de proiect de voluntariat │
│potrivit, în funcţie de obiective şi │
│de natura problemelor vizate. │
│3.2. Pregătirea şi realizarea corectă │
│a unui proiect de voluntariat care să │
│vizeze nevoile şcolii şi ale │
│comunităţii │
│- exerciţii pentru formularea │
│scopului, a obiectivelor, a │
│activităţilor şi a modalităţilor de │
│evaluare pentru un proiect de │
│voluntariat; │
│- realizarea unui plan pentru un │
│proiect de voluntariat. │
└──────────────────────────────────────┘



    CONŢINUTURI

┌─────────────┬────────────────────────┐
│DOMENII │CLASA a VII-a │
├─────────────┼────────────────────────┤
│O comunitate │Comunitatea educaţională│
│bazată pe │pozitivă │
│experienţe │- Aşteptările grupului │
│pozitive de │- Regulile clasei │
│învăţare │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Modele pozitive │
│ │Planul meu pentru │
│ │dezvoltarea unui │
│ │comportament dezirabil │
│ │- Perseverenţa şi │
│Resurse │încrederea în sine │
│personale │- Autocontrolul şi │
│ │succesul │
│ │- Autoeficienţă. │
│ │Contribuţii personale │
│ │- Profilul personal şi │
│ │planul de reuşită în │
│ │viaţă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Comunicarea constructivă│
│ │a emoţiilor şi a │
│ │nevoilor │
│ │- Comunicarea emoţiilor │
│ │şi a nevoilor folosind │
│ │tehnica „Ce?, De ce? şi │
│Dezvoltare │Cum?“ │
│socială │Cooperarea. Munca │
│ │constructivă în echipă │
│ │- Cooperarea şi empatia │
│ │- Atitudinea prietenoasă│
│ │în cadrul grupului │
│ │Relaţiile │
│ │interindividuale │
│ │- Prietenii sănătoase │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Pericolul consumului de │
│ │tutun, alcool, droguri │
│ │şi importanţa deciziilor│
│ │sănătoase │
│ │- Pericolul consumului │
│ │de tutun, alcool, │
│ │droguri │
│ │- Consecinţe ale │
│Sănătate şi │deciziilor nesănătoase │
│prevenţie │sau iresponsabile cu │
│ │privire la consumul de │
│ │tutun, alcool, droguri │
│ │- Importanţa deciziilor │
│ │sănătoase sau │
│ │responsabile cu privire │
│ │la evitarea consumului │
│ │de tutun, alcool, │
│ │droguri │
│ │- Declaraţiile „Eu cred“│
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │Tipuri de proiecte de │
│ │voluntariat │
│ │- Cele patru tipuri de │
│ │proiecte de voluntariat │
│ │- Alegerea unui proiect │
│ │de voluntariat │
│Voluntariat │Planificarea proiectului│
│ │- Scopul şi planul │
│ │proiectului │
│ │- Planificarea │
│ │proiectului - scop, │
│ │obiective, activităţi de│
│ │realizare, evaluare │
└─────────────┴────────────────────────┘



    CLASA a VIII-a
    Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
    1. Valorificarea resurselor personale în vederea formării unui comportament dezirabil, optimist şi eficace

┌──────────────────────────────────────┐
│Clasa a VIII-a │
├──────────────────────────────────────┤
│1.1. Identificarea legăturii dintre │
│trăirile afective şi răspunsurile │
│comportamentale │
│- consultare în grup despre asumarea │
│trăirilor afective ale tinerilor şi │
│despre diversitatea răspunsurilor │
│emoţionale („Cine sunt?, Ce simt?“); │
│- identificarea situaţiilor care │
│provoacă emoţii puternice şi a │
│necesităţii autoreglării │
│comportamentale. │
│1.2. Aplicarea unor tehnici de reglare│
│a stresului şi a emoţiilor puternice │
│în vederea formării unui comportament │
│dezirabil, optimist şi eficace │
│- dezbatere la nivelul clasei de elevi│
│despre simptomele, cauzele │
│declanşatorii, despre factorii externi│
│şi interni ai stresului şi ai furiei; │
│- exerciţii de identificare şi │
│aplicare a tehnicilor sănătoase de │
│management al stresului şi al furiei. │
└──────────────────────────────────────┘



    2. Explorarea diferitelor elemente care contribuie la luarea deciziilor privind comportamentul personal şi interacţiunile cu ceilalţi

┌──────────────────────────────────────┐
│Clasa a VIII-a │
├──────────────────────────────────────┤
│2.1. Identificarea unor contexte care │
│favorizează consumul de tutun, alcool │
│şi droguri │
│- exerciţii de identificare a │
│presiunilor sociale şi economice cu │
│privire la consumul de tutun, alcool │
│şi droguri; │
│- exerciţii de dezvoltare a unor │
│strategii de gestionare a presiunii │
│sociale. │
│2.2. Autoevaluarea comportamentului │
│din perspectiva preocupărilor pentru │
│siguranţa personală │
│- dezbateri cu oponent privind │
│alegerile sănătoase ale unui │
│adolescent şi modul în care acestea │
│pot fi exemple pentru colegi; │
│- exerciţii de autoevaluare a │
│comportamentului din perspectiva │
│preocupărilor pentru siguranţa │
│personală; │
│- realizarea unor scurte eseuri în │
│care elevii îşi imaginează cum pot să │
│îmbunătăţească o relaţie de prietenie │
│incertă. │
│2.3. Aplicarea unor tehnici împotriva │
│intimidării şi a hărţuirii │
│- abordări euristice pentru │
│identificarea comportamentelor de │
│intimidare şi hărţuire; │
│- exerciţii de dezvoltare a unor │
│strategii de gestionare a situaţiilor │
│de intimidare şi hărţuire. │
└──────────────────────────────────────┘



    3. Manifestarea unui comportament proactiv din perspectiva participării la viaţa comunităţii

┌──────────────────────────────────────┐
│Clasa a VIII-a │
├──────────────────────────────────────┤
│3.1. Participarea, prin derularea unui│
│proiect de voluntariat, la rezolvarea │
│problemelor comunităţii educaţionale/ │
│locale │
│- identificarea temei/a unei probleme │
│sau nevoi la nivelul şcolii/ │
│comunităţii locale; │
│- elaborarea fişei de proiect; │
│- implementarea proiectului de │
│voluntariat propus; │
│- realizarea unei pagini web │
│referitoare la participarea elevilor │
│şcolii la activităţi civice/de │
│voluntariat în comunitatea în care │
│trăiesc; │
│- organizarea unor campanii de │
│promovare în şcoală sau în comunitate │
│a proiectelor de voluntariat; │
│- realizarea unor întâlniri cu │
│reprezentanţi ai comunităţii în scopul│
│realizării unei analize critice a │
│gradului de realizare a obiectivelor │
│stabilite. │
│3.2. Evaluarea rezultatelor │
│proiectului raportate la obiectivele │
│stabilite │
│- evaluarea proiectului; │
│- organizarea unor întâlniri cu │
│reprezentanţi ai comunităţii în scopul│
│realizării unei analize critice a │
│gradului de realizare a obiectivelor │
│stabilite. │
└──────────────────────────────────────┘



    CONŢINUTURI

┌───────────────┬──────────────────────┐
│DOMENII │CLASA a VIII-a │
├───────────────┼──────────────────────┤
│O comunitate │Comunitatea │
│bazată pe │educaţională pozitivă │
│experienţe │- Autocontrolul │
│pozitive de │emoţiilor şi al │
│învăţare │comportamentului │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Înţelegerea emoţiilor │
│ │şi a răspunsurilor │
│ │comportamentale │
│ │- Tipologia emoţiilor │
│ │şi a răspunsurilor │
│ │comportamentale │
│ │- Situaţii care pot │
│ │provoca emoţii │
│ │diferite │
│ │- Diversitate │
│ │emoţională şi limbaj │
│ │corporal │
│ │- Rolul factorilor │
│Resurse │interni şi externi în │
│personale │apariţia emoţiilor │
│ │Recunoaşterea │
│ │stresului │
│ │- Stresul şi factorii │
│ │stresori │
│ │- Sursele de stres şi │
│ │consecinţele asupra │
│ │vieţii personale │
│ │- Situaţii care conduc│
│ │la apariţia furiei şi │
│ │consecinţele asupra │
│ │vieţii personale │
│ │- Tehnici de │
│ │management al │
│ │stresului şi al furiei│
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Intimidarea │
│ │- Comportamente de │
│ │intimidare │
│ │- Abordarea │
│ │comportamentelor de │
│ │intimidare │
│ │- Modalităţi de │
│ │gestionare a │
│ │situaţiilor de │
│ │intimidare │
│ │Hărţuirea │
│Dezvoltare │- Comportamente de │
│socială │hărţuire │
│ │- Abordarea │
│ │comportamentelor de │
│ │hărţuire │
│ │- Modalităţi de │
│ │gestionare a │
│ │situaţiilor de │
│ │hărţuire │
│ │- Utilizarea abordării│
│ │STOP pentru │
│ │gestionarea │
│ │situaţiilor de │
│ │hărţuire │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Presiunea socială │
│ │- Presiuni interioare │
│ │şi exterioare │
│ │- Tehnici de │
│ │gestionare a presiunii│
│ │interne │
│ │- Tehnici de │
│Sănătate şi │gestionare a presiunii│
│prevenţie │externe │
│ │Autoevaluarea │
│ │- Autoevaluarea │
│ │comportamentului │
│ │raportat la factorii │
│ │de risc │
│ │- Autoevaluarea │
│ │alegerilor şi a │
│ │consecinţelor │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │Implementarea │
│ │proiectului │
│ │- Organizarea, │
│ │desfăşurarea, │
│ │conducerea şi │
│Voluntariat │monitorizarea │
│ │proiectului │
│ │Evaluarea proiectului │
│ │- Modalităţi de │
│ │evaluare a unui │
│ │proiect de voluntariat│
└───────────────┴──────────────────────┘




    SUGESTII METODOLOGICE
    Programa şcolară Abilităţi pentru adolescenţă este un document curricular care se adresează profesorilor care predau această disciplina opţională, fiind concepută astfel încât să le permită acestora să îşi orienteze propria activitate în vederea formării la elevi a competenţelor specifice, dar şi să îşi manifeste creativitatea şi să îşi adecveze demersurile didactice la particularităţile elevilor cu care lucrează.
    Modelul care stă la baza acestei programe este Programul de învăţare socială şi emoţională (SEL) LionsQuest, elaborat de Fundaţia Internaţională a Cluburilor Lions (Lions Clubs International). Programul are o susţinere ştiinţifică validată de cercetări pedagogice de peste douăzeci de ani, existând studii care demonstrează că este eficient dacă este implementat cu fidelitate.
    Pentru formarea competenţelor specifice şi a celor generale ale disciplinei opţionale Abilităţi pentru adolescenţă se recomandă strategii (metode, procedee, tehnici, mijloace de învăţământ şi forme de organizare a educabililor) interactive prin utilizarea cărora să se deplaseze accentul dinspre activitatea de predare spre cea de învăţare, centrată pe elev, învăţarea dobândind astfel un pronunţat caracter practic-aplicativ, participativ şi creativ.
    Pornind de la rolul important al metodelor interactive utilizate în cadrul strategiilor didactice şi determinant în raport cu activităţile de învăţare propuse, mai jos sunt exemplificate unele metode şi tehnici ce pot fi utilizate în cadrul disciplinei opţionale Abilităţi pentru adolescenţă:
    • Abordarea euristică, introspecţia, reflecţia, discuţia, discuţia-dialog, discuţia panel, dezbaterea, dezbaterea în masă, formarea în grup, exerciţiul, brainstorming-ul, învăţarea prin descoperire, modelarea, ciorchinele, organizatorul grafic etc.;
    • Tehnica ART
    A - Ascultaţi-l pe cel care vorbeşte;
    R - Recunoaşteţi punctul de vedere al vorbitorului;
    T - Trebuie să vă faceţi timp pentru întrebări şi comentarii.

    • Tehnica REZOLV pentru gestionarea neînţelegerilor şi a conflictelor
    R - Recunoaşteţi şi numiţi problema imediat ce apare;
    E - Extindeţi discuţia şi la alte puncte de vedere;
    Z - Ziceţi (spuneţi) împreună toate soluţiile posibile;
    O - Opuneţi-vă soluţiilor inacceptabile pentru cineva implicat;
    L - Lămuriţi şi evaluaţi soluţiile rămase;
    V - Validaţi soluţia acceptabilă pentru toţi.

    • Tehnica STOP pentru gestionarea situaţiilor de hărţuire
    S - Siguranţa pe primul loc;
    T - Transmiteţi unui adult semnalul de situaţie de hărţuire;
    O - Oferiţi alternative persoanei hărţuite;
    P - Promiteţi să fiţi un exemplu de stopare a hărţuirii.


    Este necesar ca valoarea formativă a activităţilor de învăţare realizate în cadrul formal (clasă, laborator, sala specializată) să fie susţinută prin alte activităţi realizate în contexte nonformale de educaţie, precum:
    - realizarea unor materiale (afişe, fluturaşi) de informare a tinerilor despre pericolul consumului de tutun, alcool şi droguri, despre consecinţele deciziilor nesănătoase sau iresponsabile cu privire la consumul acestora;
    – campanii de promovare în şcoală a proiectelor de voluntariat;
    – realizarea unei pagini web referitoare la participarea elevilor şcolii la activităţi civice/de voluntariat în comunitatea în care trăiesc;
    – realizarea de concursuri de tipul „Cine ştie câştigă!“ pe tema drepturilor şi a responsabilităţilor elevilor în diferite contexte sociale;
    – studii de caz, în grupuri mici, pentru discutarea consecinţelor care decurg din abaterea de la valorile şi principiile cooperării interumane;
    – organizarea unor întâlniri cu reprezentanţi ai comunităţii în scopul realizării unei analize critice a gradului de realizare a obiectivelor stabilite.

    Exemplu
    Unitatea: Alegerea prieteniilor sănătoase
    1. Descoperirea
    Expunerea planşei/Prezentarea slide-urilor: Calităţile persoanei care te-a convins să devii prietenul său
    Discuţie-dialog: Ce calităţi aţi adus într-o prietenie la începutul acesteia? Cum aţi contribuit voi şi prietenul vostru la menţinerea relaţiei de prietenie?
    Sens: Într-o prietenie este important ca ambele persoane să contribuie cu calităţi şi activităţi pozitive ale unei relaţionări amicale sănătoase.

    2. Conectarea
    Expunerea planşei/Prezentarea slide-urilor: Prietenii sănătoase
    Discuţie-dialog: Care este problema unei relaţii în care prietenii se inhibă reciproc? Ce se întâmplă într-o prietenie când prietenii se impulsionează reciproc?
    Orientare: Exemplificarea legăturilor create în prieteniile sănătoase.

    3. Exersarea
    Activitate: Alegerea prieteniilor sănătoase

┌─────┬────────────────────────────────┐
│ │Care sunt caracteristicile unei │
│Ce? │relaţii de prietenie sănătoasă │
│ │şi a uneia nesănătoase? │
├─────┼────────────────────────────────┤
│ │Dacă cele spuse de voi sunt │
│ │caracteristicile unei prietenii │
│ │sănătoase, ce legături credeţi │
│Şi ce│că se dezvoltă într-o/dintr-o │
│dacă?│prietenie sănătoasă? Cum credeţi│
│ │că vă veţi simţi când sunteţi │
│ │implicaţi într-o prietenie │
│ │sănătoasă? │
├─────┼────────────────────────────────┤
│ │Cum credeţi că vă veţi │
│ │îmbunătăţi sau schimba unele │
│Şi │dintre relaţiile actuale? Ce │
│acum?│veţi face pentru a dezvolta │
│ │relaţii de prietenie bazate pe │
│ │respect şi sprijin reciproc? │
└─────┴────────────────────────────────┘



    4. Aplicarea
    Activitate: Elevii îşi vor examina prieteniile din afara clasei şi vor puncta, într-o fişă de lucru, câteva aspecte cu privire la prieteniile sănătoase, la cele nesănătoase şi la modul cum gestionează situaţiile delicate.

    5. Evaluarea
    Evaluarea formativă
    - pe baza fişelor de lucru colectate de la elevi, observaţi cât de bine identifică elevii tipurile de prietenii sănătoase;
    – observaţi cât de bine gestionează situaţiile discutabile.


    6. Sarcină de lucru pentru portofoliu
    - Realizaţi un scurt eseu cu tema: „Cum îmi voi îmbunătăţi o relaţie de prietenie incertă?“



    Sugestii privind evaluarea
    În perspectiva unui demers educaţional centrat pe competenţe, se recomandă utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue, formative, în scopul valorificării potenţialului de care dispun elevii şi al asigurării unui feedback permanent. Alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor forme şi instrumente complementare, cum sunt: portofoliul, proiectul educaţional, observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor, evaluarea asistată de calculator/digitală, evaluarea în perechi sau echipe de elevi/grupe, autoevaluarea etc.
    Evaluarea competenţelor specifice vizate va fi centrată nu pe volumul de cunoştinţe achiziţionat, ci pe rezultatele obţinute prin:
    • generare de idei, opţiuni, soluţii, puncte de vedere;
    • argumentare pro sau contra;
    • comparare de date şi stabilirea unor relaţii;
    • elaborare de strategii de ameliorare;
    • particularizare/generalizare, aplicare;
    • explorarea propriilor obiceiuri/deprinderi;
    • organizarea informaţiilor şi a observaţiilor sub forma unui portofoliu personal/de grup/al clasei de elevi.

    Portofoliul poate cuprinde elemente precum:
    • produse ale activităţii de învăţare individuală sau de grup: fişe de activităţi, eseuri, jurnalul elevului, profil individual (valori, interese, abilităţi), rezultatele completării unor chestionare, planul personal de dezvoltare, planul personal de dezvoltare socială, proiecte de voluntariat, produse ale activităţilor de evaluare art-creativă: postere, desene, colaje, fotografii;
    • diplome şi certificate de participare la activităţi şcolare şi extraşcolare sau la activităţi de voluntariat, relevante pentru dezvoltarea competenţelor vizate de disciplina Abilităţi pentru adolescenţă;
    • produse ale conexiunii cu comunitatea: rezultate ale unor activităţi desfăşurate împreună cu membri ai comunităţii, desfăşurate împreună cu membrii familiei, pentru întărirea conceptelor şi competenţelor dobândite în cadrul studierii disciplinei Abilităţi pentru adolescenţă;
    • resurse pentru învăţare: liste bibliografice, linkuri web cu informaţii relevante pentru anumite teme, notiţe realizate în timpul orei sau în timpul individual de învăţare.


    Referinţe utile pentru proiectarea, implementarea şi evaluarea activităţilor
    Adams, G.R., Berzonsky, M.D. (coord.). (2009). Psihologia adolescenţei. Manualul Blackwell. Iaşi: Editura Polirom.
    Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă (2015). Disponibilă la adresa: https://sustainabledevelopment.un.org/post2015/transformingourworld
    Băban, A. (coord.). (2001). Consiliere educaţională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi consiliere. Cluj-Napoca: Imprimeria Ardealul.
    Băban, A., Petrovai, D. Lemeni. G. (2002). Consiliere şi Orientare. Bucureşti: Editura Humanitas Educaţional.
    Bontaş, I. (2001). Pedagogie. Tratat. Bucureşti: Editura All.
    Carta Consiliului Europei privind educaţia pentru cetăţenie democratică şi educaţia pentru drepturile omului (2010). Disponibilă la adresa: https://rm.coe.int/1680487883
    Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului (1989). Disponibilă la adresa: http://www.unicef.ro/pagina-copiilor/drepturi/conventia-drepturilor-copilului
    Dumitru, I. (2001). Psihologia educaţiei (Teme de curs). Timişoara: Editura Mirton.
    Giurgea, D. (2008). Ghidul metodologic pentru disciplinele opţionale. Ediţia a II-a revizuită. Bucureşti: Editura D&G EDITUR.
    Herlo, D. (2004). Asupra curriculum-ului educaţional. Editura Universităţii „Aurel Vlaicu“ Arad.
    Herlo, D. (2006). Didactica. Editura Universităţii „Aurel Vlaicu“ Arad.
    Herlo, D. (coord.), Egerău, A., Dughi, T., Balaş, E., Bran, C., (2014). Practică pedagogică. Aspecte teoretico-aplicative. Cluj-Napoca: Editura EIKON.
    Herlo, D. (2016). „Fewnewperspectives on teaching“, în Journal Plus Education, ISSN: 1842-077X, E-ISSN (online) 2068-1151 Vol. XV (2016), Special Issue, pp. 83-95, Copyright\'a92004-2016 by „Aurel Vlaicu“ University Press, indexată în Ulrich’s, Index Copernicus, EBSCO, DOAJ, CEEOL, WorldCat.org, indexat Cross Ref DOI 10.24250/SI/.2016.jpe.a8a.DH.bp, CNCS B+, SCIPIO, ERICH PLUS.
    Herlo, D. (2017). „On forming by transforming“, în Abstracts of International Scientific Conference - Problems and dilemmas of teaching and learning theory and practice in formal education - p. 43 şi 191, Editori Vera Radovic, Duska Mihajlovic, Ivana Stojkov, Facultatea de formare a profesorilor, Universitatea din Belgrad, ISBN 978-86-7849-240-2.
    Hotărârea Guvernului nr. 1.113/2014 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020. Disponibilă la adresa: https://legeaz.net/monitorul-oficial-33-2015/hg-1113-2014-712-din-4122014
    Ilie, D. M. (2014). An adaption of Gagné’s instructional model to increase the teaching effectiveness in the classroom: the impact in Romanian Universities. Educational Technology Research and Development, 62 (6), 767-794.
    Ilie, D. M. (coord.). (2012). Introducere în pedagogie. Ediţia a III-a revizuită, Cluj-Napoca: Editura EIKON.
    Ilie, D. M. (coord.). (2012). Teoria şi metodologia curriculum-ului. Ediţia a III-a revizuită, Cluj-Napoca: Editura EIKON.
    Ilie, D. M. (coord.). (2012). Teoria şi metodologia instruirii. Ediţia a II-a revizuită, Cluj-Napoca: Editura EIKON.
    Ilie, D. M. (coord.). (2012). Teoria şi practica evaluării educaţionale. Ediţia a II-a revizuită, Cluj-Napoca: Editura EIKON.
    Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România, publicată în Monitorul Oficial nr. 469/2014.
    LionsQuest. (2015). 6. Ghidul profesorului. Aptitudini pentru Adolescenţă. Editura Waldpress.
    LionsQuest. (2015). 7. Ghidul profesorului. Aptitudini pentru Adolescenţă. Editura Waldpress.
    LionsQuest. (2015). 8. Ghidul profesorului. Aptitudini pentru Adolescenţă. Editura Waldpress.
    LionsQuest. (2015). Ghid universal de program. Editura Waldpress.
    McDowell, Jones, B. (2009). Cartea adolescenţilor. Cluj Napoca: Editura Aqua Forte.
    OMECT nr. 1529/18.07.2007 privind dezvoltarea problematicii diversităţii în curriculumul naţional.
    Poenaru, M., Cei şapte ani de acasă. Codul bunelor maniere pentru copii, ediţie electronică.
    Pânişoară, I.O. (2003). Comunicarea eficientă. Metode de interacţiune educaţională. Iaşi: Editura Polirom.
    Rezoluţia Parlamentului European din 19 ianuarie 2016 referitoare la rolul dialogului intercultural, al diversităţii culturale şi al educaţiei în promovarea valorilor fundamentale ale UE (2015/2139(INI)
    Singer, M.(coord.). (2002). Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare din aria curriculară om şi societate, Bucureşti: Editura Aramis.
    Strategia Consiliului Europei privind Drepturile Copilului: 2012-2015.
    Ziglar, Z. (2000). Putem creşte COPII BUNI într-o lume negativă! Bucureşti: Editura Curtea Veche.
    https://www.lions-quest.org/evaluation-reports
    https://www.lions-quest.org/international-evaluations
    https://www.lions-quest.org/wp-content/uploads/2017/08/Switzer2016-Evaluation-Intervention-Efficacy-LQ-SFA.pdf
    https://www.lions-quest.org/wp-content/uploads/2017/01/Brief_TeacherStudent_2016oct.pdf
    https://www.lions-quest.org/wp-content/uploads/2016/05/mine2016.pdf

    Grupul de lucru pentru elaborarea programei:

┌──────────┬───────────────────────────┐
│prof. dr. │ │
│Marin │Colegiul Naţional „Decebal“│
│Florin │Deva │
│Ilieş │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│prof. │Colegiul Naţional „Decebal“│
│Elena │Deva │
│Lupşa │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│prof. │ │
│Cornelia │Colegiul Naţional „Decebal“│
│Lucia │Deva │
│Albuţiu │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│prof. │Consilier şcolar, Centrul │
│Gabriel │Judeţean de Resurse şi │
│Ilieş │Asistenţă Educaţională │
│ │Hunedoara │
├──────────┼───────────────────────────┤
│prof. │inspector şcolar, │
│Alina │Inspectoratul Şcolar │
│Bratu │Judeţean Hunedoara │
└──────────┴───────────────────────────┘



    Referenţi ştiinţifici:

┌──────────┬───────────────────────────┐
│prof. │Universitatea „Aurel │
│univ. dr. │Vlaicu“ din Arad, │
│habil. │Facultatea de Ştiinţe ale │
│Dorin │Educaţiei, Psihologie şi │
│Herlo │Asistenţă Socială │
├──────────┼───────────────────────────┤
│conf. │Universitatea de Vest din │
│univ. dr. │Timişoara, Departamentul │
│habil. │pentru Pregătirea │
│Marian D. │Personalului Didactic │
│Ilie │ │
└──────────┴───────────────────────────┘



    -----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice