Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 399 din 16 iulie 2004 pentru aprobarea instructiunilor privind completarea si eliberarea certificatelor de concediu medical pe baza carora se acorda indemnizatii asiguratilor din sistemul asigurarilor sociale de stat
EMITENT: MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITATII SOCIALE SI FAMILIEI PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 6 august 2004
Având în vedere prevederile legislaţiei de asigurãri sociale de stat,
în temeiul <>Hotãrârii Guvernului nr. 737/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi al <>Hotãrârii Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sãnãtãţii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
ministrul muncii, solidaritãţii sociale şi familiei şi ministrul sãnãtãţii emit urmãtorul ordin:
ART. 1
Se aprobã modelul unic, ca imprimat cu regim special, al certificatului de concediu medical, care constituie ordin de platã şi în baza cãruia se acordã indemnizaţiile de asigurãri sociale, prevãzut în anexa nr. 1.
ART. 2
Casa Naţionalã de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurãri Sociale asigurã îndeplinirea procedurilor prevãzute de lege privind tipãrirea certificatelor de concediu medical, potrivit tuturor elementelor prevãzute în anexa nr. 1, înserierea acestora, numerotarea filelor carnetelor cuprinzând certificate de concediu medical, precum şi distribuirea acestora.
ART. 3
(1) Se aprobã Normele tehnice privind modul de completare a certificatelor de concediu medical, cuprinse în anexa nr. 2.
(2) Aplicarea prevederilor normelor prevãzute la alin. (1) este obligatorie.
ART. 4
Se aprobã Instrucţiunile privind acordarea concediilor medicale şi eliberarea certificatelor de concediu medical, cuprinse în anexa nr. 3.
ART. 5
Medicul care elibereazã certificatul de concediu medical este responsabil de realitatea datelor înscrise în rubricile completate. Necompletarea rubricilor conform instrucţiunilor prezentului ordin şi/sau completarea eronatã a acestora atrag neplata indemnizaţiei de asigurãri sociale.
ART. 6
(1) Controlul modului de acordare a concediilor medicale şi al eliberãrii certificatelor de concediu medical se realizeazã în echipe mixte de cãtre medicii experţi ai asigurãrilor sociale din cadrul caselor teritoriale de pensii şi medicii din cadrul serviciului medical al caselor teritoriale de asigurãri de sãnãtate, pentru medicii aflaţi în relaţii contractuale de furnizare de servicii medicale cu acestea, sau de cãtre medicii din direcţiile de sãnãtate publicã, pentru medicii care nu au contracte de furnizare de servicii medicale în sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate.
(2) Controlul se realizeazã ca urmare a sesizãrii casei teritoriale de pensii de cãtre angajator, precum şi prin sondaj la iniţiativa autoritãţilor abilitate sã realizeze controlul.
ART. 7
În cazul constatãrii nerespectãrii prevederilor prezentului ordin, vor fi sesizate comisiile de disciplinã din cadrul colegiului medicilor de la nivelul fiecãrui judeţ, respectiv Colegiul Medicilor Bucureşti, precum şi unitãţile sanitare cu care medicii se aflã în relaţii contractuale, pentru luarea mãsurilor legale ce se impun.
ART. 8
Anexele nr. 1-4 fac parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 9
Prevederile prezentului ordin se aplicã începând cu data de 15 august 2004. Pânã la aceastã datã, direcţiile de sãnãtate publicã sunt obligate sã transmitã caselor teritoriale de pensii lista medicilor cu autorizaţii de liberã practicã valabilã.
ART. 10
Începând cu data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abrogã Ordinul ministrului sãnãtãţii şi familiei şi al ministrului muncii şi solidaritãţii sociale nr. 343/399/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 19 noiembrie 2001, şi Ordinul ministrului sãnãtãţii şi familiei şi al ministrului muncii şi solidaritãţii sociale nr. 942/2001/15/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 12 februarie 2002.
Ministrul muncii, solidaritãţii sociale şi familiei,
Dan Mircea Popescu
Ministrul sãnãtãţii,
Ovidiu Brînzan
ANEXA 1
NOTA C.T.C.E. :
Formularul cu regim special al Certificatului de concediu medical se gãseşte în Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 714/06.08.2004 la pagina 8 (a se vedea imaginea asociatã).
ANEXA 2
NORME TEHNICE
privind modul de completare a certificatelor de concediu medical
Dispoziţii generale
ART. 1
Acordarea concediului medical se face pe baza certificatului de concediu medical, de cãtre medicii cu autorizaţie de liberã practicã valabilã, din unitãţile sanitare de stat sau private.
ART. 2
Perioadele pentru care se pot acorda certificate de concediu medical sunt cele prevãzute în anexa nr. 3 la ordin.
ART. 3
(1) Certificatele de concedii medicale se completeazã în 3 exemplare, pe hârtie autocopiantã, cu elemente de securizare.
(2) Primele douã exemplare ale certificatului de concediu medical se înmâneazã pacientului sau, dupã caz, persoanei care îl reprezintã.
(3) Exemplarul 3 al certificatului de concediu medical va rãmâne arhivat la medicul care îl elibereazã şi nu se desprinde din cotorul carnetului de certificate de concediu medical.
(4) Exemplarul 2 al tuturor certificatelor de concediu medical pe baza cãrora au fost înregistrate indemnizaţiile în "Declaraţia privind evidenţa nominalã a asiguraţilor şi a obligaţiilor de platã cãtre bugetul asigurãrilor sociale de stat" va fi depus lunar de cãtre angajator, la casa teritorialã de pensii, o datã cu aceastã declaraţie sau, dupã caz, o datã cu declaraţia nominalã rectificativã corespunzãtoare lunii pentru care au fost acordate.
(5) Exemplarul 1 rãmâne la angajator, ataşat la fişa angajatului, şi va fi vizat, dupã caz, de medicul de întreprindere, în cazul asiguraţilor salariaţi.
(6) În cazul în care se beneficiazã de concediu medical de la doi sau mai mulţi angajatori, primele douã exemplare originale ale certificatului de concediu medical se prezintã spre calcul angajatorului la care asiguratul are venitul cel mai mare, iar la celãlalt/ceilalţi angajatori se prezintã cele douã exemplare în copie. Şi în aceste situaţii angajatorii plãtitori au obligaţia respectãrii prevederilor alin. (4).
ART. 4
În situaţia în care, în interiorul carnetului de certificate de concediu medical, existã formulare greşit tipãrite, incomplete sau completate greşit de cãtre medic, se va scrie "Anulat" pe formular şi nu va fi decupat din carnet. Aceste file vor fi pliate, rãmânând în carnet. Pe verso-ul ultimei file a carnetului de certificate de concediu medical se va preciza: acest carnet conţine ... file (în cifre şi în litere) de la numãrul ... la numãrul ... şi .... file anulate.
ART. 5
Certificatele de concediu medical vor fi broşate în carnete.
ART. 6
(1) Carnetele de certificate de concediu medical, înseriate şi numerotate, vor fi distribuite de casele teritoriale de pensii, în funcţie de necesitãţi, pentru o perioadã de cel mult 3 luni, fiecãrei unitãţi sanitare de stat sau private care are angajaţi medici cu autorizaţie de liberã practicã valabilã.
(2) Unitãţile sanitare menţionate anterior îşi vor asigura contra cost şi la cerere carnetele respective de la casele teritoriale de pensii de pe raza judeţului unde îşi desfãşoarã activitatea, având obligaţia de a-şi organiza evidenţa acestor imprimate cu regim special, potrivit normelor în vigoare, rãspunzând de modul de gestionare, pãstrare şi utilizare a acestora.
Modul de completare a certificatelor de concediu medical
A. Completarea rubricilor de cãtre furnizorul de servicii medicale care acordã certificatul de concediu medical
Luat în evidenţã de medicul de familie: în cazul în care certificatul de concediu medical a fost eliberat de cãtre un alt medic din ambulatoriul de specialitate sau spital, medicul de familie va nota, în fişa pacientului şi în registrul de consultaţii, seria certificatului vizat.
Urgenţã medico-chirurgicalã, Boli infecto-contagioase din grupa "A": medicii care elibereazã certificate de concediu medical vor semna şi vor aplica parafa numai pentru bolile şi urgenţele medico-chirurgicale şi vor completa numãrul corespunzãtor din lista de urgenţe medico-chirurgicale şi boli infecto-contagioase din grupa A, aprobatã prin hotãrâre a Guvernului.
Iniţial/ în continuare: se va indica de cãtre medicul care elibereazã certificatul de concediu medical dacã acesta este "iniţial" sau "în continuare", bifându-se cu "X" cãsuţa corespunzãtoare, dupã caz. Prin certificat de concediu medical iniţial se înţelege orice certificat de concediu medical care nu prelungeşte concediul anterior. Prin certificat de concediu medical în continuare se înţelege orice certificat care prelungeşte un concediu medical anterior neîntrerupt.
În cazul în care asiguratul a avut un concediu medical pentru o anumitã afecţiune şi, în continuare, la expirarea concediului medical respectiv, se îmbolnãveşte de o altã boalã care necesitã concediu medical, se va elibera un certificat nou, cu menţiunea "iniţial".
Seria certificatului iniţial: se completeazã în cazul în care se acordã un certificat medical "în continuare" pentru aceeaşi afecţiune.
Valabil pentru luna: se va înscrie luna în care se elibereazã şi pentru care este valabil certificatul de concediu medical. Se va avea în vedere ca certificatul de concediu medical eliberat sã nu depãşeascã luna în curs. În cazul în care durata concediului medical acordat pacientului depãşeşte luna în curs, pentru diferenţa de zile se va elibera un nou certificat medical, cu indicativul "în continuare" şi cu specificarea seriei certificatului de concediu medical ce se prelungeşte.
Cod indemnizaţie: se va înscrie pentru fiecare diagnostic codul corespunzãtor al indemnizaţiei de asigurãri sociale (1-15), în cifre şi litere, conform specificãrii de pe verso-ul certificatului de concediu medical.
În cazul prelungirii unui concediu medical pentru acelaşi diagnostic, în luna în curs sau în luna urmãtoare, pe noul certificat de concediu medical se va menţine codul indemnizaţiei înscris în certificatul de concediu medical iniţial.
Se completeazã cu cod 08 - "sarcinã şi lãuzie" numai pentru concediul de maternitate de 126 de zile calendaristice, nu şi alte afecţiuni apãrute pânã în a 7-a lunã de sarcinã, care se codificã corespunzãtor cauzei incapacitãţii de muncã (01 - boalã obişnuitã; 06, 07 urgenţã medico-chirurgicalã, boalã infecto-contagioasã din grupa A etc.).
Se completeazã cu cod 15 "risc maternal" în cazul acordãrii concediului de risc maternal, conform <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 96/2003 , aprobatã prin <>Legea nr. 25/2004 .
Numele şi prenumele: se vor înscrie numele şi prenumele persoanei asigurate - pacient.
Cod numeric personal: se va înscrie codul numeric personal al pacientului.
Nr. înreg. (f. obs.): se va înscrie numãrul din registrul de consultaţii pentru pacienţii trataţi în ambulatoriu sau numãrul foii de observaţie pentru pacienţii internaţi.
Ambulator/internat în spital secţia: pentru consultaţia acordatã în ambulatoriu se va bara internat. Pentru internarea în spital se va menţiona secţia din care a fost externat şi se va bara ambulatoriu. În cazul internãrii în mai multe secţii se vor trece prima zi de internare în spital şi data examinãrii, indiferent de secţie.
Rubrica nu face obiectul concediului de risc maternal.
Concediul medical la externare: se va înscrie numãrul de zile de concediu medical acordat la ieşirea din spital, completându-se toate coloanele potrivit titulaturii acestora.
Rubrica nu face obiectul concediului de risc maternal.
Data acordãrii (zi/lunã/an): se completeazã cu data (zi/lunã/an) la care medicul completeazã şi elibereazã certificatul de concediu medical.
Nr. zile: se va înscrie numãrul zilelor calendaristice de concediu medical, care include atât prima, cât şi ultima zi de concediu medical.
De la (zi/lunã/an)/ pânã la (zi/lunã/an): se va înscrie data începerii şi terminãrii concediului medical. De exemplu: 1 iunie 2004-15 iunie 2004.
Cod diagnostic: se va înscrie codul bolii care a determinat incapacitatea temporarã de muncã sau necesitatea îngrijirii copilului bolnav. Codul diagnosticului se va înscrie în cifre şi în litere, conform Clasificaţiei Internaţionale a Maladiilor (CIM), Revizia a 10-a OMS (999 de diagnostice).
Codificarea diagnosticului devine obligatorie şi unitarã pentru toţi furnizorii de servicii medicale din momentul intrãrii în vigoare a prezentelor norme tehnice.
La înscrierea codului diagnosticului se va trece forma clinicã a bolii acute, subacute sau cronice.
În cazul prelungirii unui concediu medical pentru acelaşi diagnostic, în luna în curs sau în luna urmãtoare, pe noul certificat de concediu medical se va menţine codul diagnosticului înscris în certificatul de concediu medical iniţial.
Pe certificatul medical pentru acordarea concediului de risc maternal nu se înscrie codul diagnosticului. În caseta Cod diagnostic se menţioneazã: "Concediu de risc maternal".
Medic/semnãturã/parafã: cuprinde semnãtura şi parafa medicului care a acordat certificatul de concediu medical.
Medicul şef secţie/semnãturã/parafã: cuprinde semnãtura şi parafa medicului şef de secţie din secţia de spital de unde a fost externat pacientul pentru situaţiile prevãzute în prezentul ordin.
Cod parafã: se completeazã, în mod obligatoriu, de cãtre medicul care a semnat şi a parafat. În cazul în care parafa nu conţine codul şi calitatea medicului, (de exemplu: medic de medicinã generalã, medic specialist, medic primar, medic de familie), acestea se vor înscrie citeţ.
Unitatea sanitarã emitentã: se va trece unitatea care a eliberat certificatul de concediu medical (cabinete medicale, ambulatorii de specialitate, centre de diagnostic şi tratament, ambulatorii de spital, spital, sanatoriu) şi se va aplica ştampila unitãţii.
CUI: codul unic de înregistrare al unitãţii care a eliberat certificatul de concediu medical.
B. Completarea rubricilor de cãtre plãtitor
Viza plãtitorului: semnãtura plãtitorului privind acceptul la platã a concediului medical. În cazul când nu se plãteşte concediul medical, se menţioneazã pe scurt motivul refuzului la platã.
Plãtitor: se va înscrie denumirea completã a plãtitorului.
Plãtitor al indemnizaţiilor de asigurãri sociale este, dupã caz, angajatorul persoanã juridicã sau fizicã, asimilatul acestuia, agenţia teritorialã de ocupare a forţei de muncã sau casa teritorialã de pensii.
Sediul: se înscrie adresa completã a plãtitorului.
CUI: se înscrie codul unic de înregistrare al plãtitorului.
Numãr angajaţi: se înregistreazã numãrul de salariaţi (asimilaţi angajaţilor) din luna acordãrii certificatului de concediu medical.
Tip contract (cu timp normal de lucru sau cu timp parţial de lucru): se bifeazã cãsuţa corespunzãtoare numãrului de ore pentru program normal de lucru sau pentru program cu timp parţial de lucru.
Tip asigurat: se va bifa, dupã caz, situaţia în care se încadreazã asiguratul. În cazul acordãrii concediului de risc maternal, se bifeazã fie rubrica "Salariat", fie rubrica "Funcţionar public".
Procent platã: se bifeazã rubrica corespunzãtoare procentului ce se utilizeazã, conform legii, la calculul indemnizaţiei de asigurãri sociale acordate în baza certificatului de concediu medical. Rubrica "Prevenire" se bifeazã în cazul indemnizaţiei pentru reducerea timpului de lucru cu o pãtrime din durata normalã, în cazul trecerii temporare în altã muncã sau în cazul indemnizaţiei pentru carantinã. În cazul acestei din urmã indemnizaţii, în afara rubricii "Prevenire", se bifeazã şi rubrica "75%".
Baza de calcul a indemnizaţiei de asigurãri sociale reprezintã media veniturilor (inclusiv cele corespunzãtoare perioadelor asimilate stagiului de cotizare) din lunile din care se constituie, conform legii, baza de calcul.
Zile bazã de calcul: se înregistreazã numãrul de zile lucrãtoare din perioada luatã în considerare la stabilirea bazei de calcul a indemnizaţiei de asigurãri sociale.
Media zilnicã a bazei de calcul a indemnizaţiei de asigurãri sociale se completeazã cu valoarea ce rezultã din raportul dintre "baza de calcul" şi "zile bazã de calcul".
Cuantumul indemnizaţiei de asigurãri sociale reprezintã produsul dintre "media zilnicã a bazei de calcul" şi procentele prevãzute de lege, multiplicat cu numãrul de zile lucrãtoare din concediul medical.
Indemnizaţie fond angajator/indemnizaţie din bugetul asigurãrilor sociale de stat: se completeazã cu numãrul de zile lucrãtoare, respectiv cu cuantumul indemnizaţiei, în funcţie de fondul din care se suportã, conform legii, concediul medical.
Salariul la noul loc de muncã: se completeazã numai în cazul acordãrii indemnizaţiei pentru reducerea timpului de lucru cu o pãtrime din durata normalã sau în cazul indemnizaţiei pentru trecerea temporarã în altã muncã.
C. Completarea casetelor referitoare la avizele pentru situaţii speciale
Aviz peste 90 de zile
Peste 90 de zile: Se va completa de cãtre medicul care elibereazã certificatul de concediu medical, care va înscrie numãrul şi data avizului dat de medicul expert al asigurãrilor sociale în cazul concediilor medicale care depãşesc 90 de zile calendaristice. Totodatã se vor menţiona şi numele, prenumele/codul de parafã al medicului expert care a avizat.
Avizul inspectoratului teritorial de muncã (accidente de muncã) şi avizul direcţiei de sãnãtate publicã (boli profesionale) se obţin prin grija plãtitorilor.
Aviz concediu de risc maternal: se înscriu numele medicului de medicina muncii, semnãtura şi codul de parafã ale medicului de medicina muncii care a participat la evaluarea locului de muncã şi care vizeazã cu privire la imposibilitatea îndeplinirii de cãtre angajator a obligaţiilor prevãzute de lege şi la motivul pentru care nu a putut fi evitatã acordarea acestei prestaţii.
ANEXA 3
INSTRUCŢIUNI
privind acordarea concediilor medicale şi
eliberarea certificatelor de concediu medical
În sensul prezentului ordin, urmãtorii termeni se definesc astfel:
a) persoanã asiguratã - orice persoanã fizicã asiguratã în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale;
b) medic curant - orice medic cu autorizaţie de liberã practicã valabilã, din unitãţile sanitare de stat sau private, aflate sau nu în relaţii contractuale în sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate, care are în îngrijire bolnavul;
c) certificat de concediu medical - actul legal care dovedeşte incapacitatea temporarã de muncã a persoanei asigurate sau starea de sãnãtate a copilului aflat în întreţinerea acesteia, în vederea acordãrii indemnizaţiilor în cadrul sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale.
A. Modalitatea de eliberare a certificatelor de concediu medical
Modalitatea de înregistrare şi arhivare ca documente cu regim special
1. Pentru unitãţile sanitare care au mai mulţi medici angajaţi, distribuirea şi arhivarea certificatelor de concediu medical se fac pe baza unui tabel centralizator care conţine urmãtoarele rubrici obligatorii:
- numele medicului;
- data repartizãrii carnetului de certificate de concediu medical;
- seria certificatelor de concediu medical repartizate;
- semnãtura de primire, parafa medicului;
- data returnãrii în arhivã a exemplarului 3;
- seria certificatelor de concediu medical returnate (exemplarul 3);
- observaţii (se noteazã orice disfuncţionalitate apãrutã în distribuirea certificatelor de concediu medical);
- semnãtura de returnare, parafa medicului.
2. Înregistrarea certificatelor de concediu medical se face la nivelul medicului curant, în documentele primare medicale, pentru fiecare certificat, dupã cum urmeazã:
- se noteazã seria certificatului de concediu medical în Registrul de consultaţii, la rubrica "tratamente", pentru consultaţiile acordate în ambulatoriu. Eliberarea acestui certificat se specificã şi în fişa de consultaţii. Pentru medicii de familie care vizeazã certificatul de concediu medical eliberat de cãtre un alt medic se consemneazã seria certificatului de concediu medical, vizat în registrul de consultaţii la rubrica "tratament", precum şi în fişa pacientului;
- la externarea pacientului din spital se noteazã seria certificatului de concediu medical în epicrizã şi în scrisoarea medicalã.
3. Certificatele de concediu medical se elibereazã în ordinea cronologicã a consultaţiei efectuate şi în succesiunea seriilor acestora.
4. a) Nu se prelungeşte un concediu pe un certificat de concediu medical eliberat de un alt medic.
b) Orice prelungire a unui concediu medical se efectueazã pe un nou certificat de concediu medical.
5. În cazul în care durata internãrii este mai îndelungatã, medicul curant va acorda concediul medical lunar. La camera de gardã a spitalului se pot elibera certificate de concediu medical în caz de urgenţe medicochirurgicale/boli infecto-contagioase din grupa A, neinternate, doar în zilele de sâmbãtã, duminica, precum şi în sãrbãtorile legale. Concediul medical se poate acorda retroactiv la camera de gardã pentru scoaterea aparatului gipsat de cãtre specialistul ortoped/chirurg, numai dupã înregistrarea în registrul de consultaţii.
6. a) Eliberarea certificatului de concediu medical se va face pe baza adeverinţei de la plãtitor, cu excepţia urgenţelor medico-chirurgicale sau a bolilor infectocontagioase din grupa A, prevãzute în lista aprobatã prin hotãrâre a Guvernului.
b) Plãtitorul va menţiona, în mod obligatoriu, în adeverinţã numãrul de zile de incapacitate temporarã de muncã avut în ultimele 12/24 de luni.
7. a) Certificatele de concediu medical se completeazã şi se elibereazã la data la care are loc consultaţia medicalã, indicându-se numãrul de zile de concediu medical necesar în viitor.
b) În cazul în care medicul nu l-a putut vizita pe asigurat sau acesta a fost în imposibilitate de a se deplasa, se pot acorda certificate de concediu medical cu retroactivitate de 24 de ore.
c) Se pot elibera şi la o datã ulterioarã certificate de concediu medical:
- în caz de sarcinã şi lãuzie;
- pentru perioada de internare în spital;
- pentru aparat gipsat, la scoaterea gipsului numai de cãtre medicul ortoped/chirurg;
- în cazul îmbolnãvirii în strãinãtate;
- în caz de carantinã.
d) Medicii sunt obligaţi sã dea indicaţii pacienţilor în legãturã cu unitatea sanitarã la care trebuie sã se adreseze aceştia în vederea obţinerii în continuare a asistenţei medicale şi a certificatelor de concediu medical pentru incapacitate temporarã de muncã.
8. a) În caz de pierdere a certificatelor de concediu medical, medicii pot elibera duplicate, la cererea plãtitorilor de drepturi de asigurãri sociale sau a asiguratului, menţionându-se distinct "DUPLICAT".
b) În cazul în care angajatorul respinge la platã un certificat medical datoritã completãrii greşite constatate de cãtre medicul de întreprindere, medicul care a eliberat certificatul poate elibera un duplicat, în care menţioneazã, la data acordãrii, data când a efectuat modificarea, cu specificarea "DUPLICAT", şi ataşarea certificatului de concediu medical anulat la exemplarul 3 al noului formular.
B. Modalitatea de acordare a concediilor medicale
a) Concediul medial pentru incapacitate temporarã de muncã
1. Concediile medicale pentru incapacitate temporarã de muncã se acordã pe o duratã de cel mult 180 de zile calendaristice, în interval de un an, socotite de la prima zi de îmbolnãvire.
2. Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporarã de muncã este mai mare în cazul unor boli speciale şi se diferenţiazã astfel:
a) un an în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculozã pulmonarã şi unele boli cardiovasculare, stabilite conform <>art. 103 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 19/2000 , prevãzute în anexa nr. 4;
b) un an, cu drept de prelungire pânã la un an şi jumãtate, de cãtre medicul expert al asigurãrilor sociale, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculozã meningealã, peritonealã şi urogenitalã, inclusiv a glandelor suprarenale, precum şi pentru SIDA şi cancer de orice tip, în funcţie de stadiul bolii;
c) un an şi jumãtate, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculozã pulmonarã operatã şi osteoarticularã;
d) 6 luni, cu posibilitatea de prelungire pânã la maximum un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru alte forme de tuberculozã extrapulmonarã, cu avizul medicului expert al asigurãrilor sociale.
3. Începând cu a 91-a zi calendaristicã, concediul medical se poate prelungi pânã la duratele maxime prevãzute de lege, cu avizul medicului expert al asigurãrilor sociale.
4. În scopul evitãrii pensionãrii de invaliditate şi menţinerii asiguratului în activitate, medicul curant poate propune prelungirea concediului medical peste 180 de zile calendaristice cu cel mult 90 de zile calendaristice, conform procedurilor stabilite de Casa Naţionalã de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurãri Sociale.
5. Medicii de familie au dreptul de a elibera certificate de concediu medical cu durata de cel mult 14 zile calendaristice, în una sau mai multe etape.
6. În cazul menţinerii incapacitãţii temporare de muncã pentru aceeaşi afecţiune, concediul medical se poate prelungi de cãtre medicul curant din ambulatoriul de specialitate, în etape succesive de maximum 30 de zile calendaristice, pânã la totalul de 90 de zile calendaristice în decursul unui an, socotite de la prima zi de îmbolnãvire.
7. Durata cumulatã a concediilor medicale acordate de medicul de familie pentru un asigurat nu poate depãşi 45 de zile calendaristice în ultimul an, socotite de la prima zi de îmbolnãvire, indiferent de cauza acesteia.
Dupã totalizarea a 45 de zile calendaristice acordate de cãtre medicul de familie, eliberarea certificatelor de concediu medical se va realiza în exclusivitate de cãtre medicul curant din ambulatoriul de specialitate sau din spital, în caz de internare, fãrã depãşirea etapelor prevãzute de prezentele instrucţiuni.
8. Medicul de familie are obligaţia sã ia în evidenţã datele privind acordarea certificatului de concediu medical conform prezentelor instrucţiuni.
9. Asiguraţii care prezintã unele dintre bolile cardiovasculare menţionate în anexa nr. 4 pot benficia de concedii medicale de pânã la un an, în intervalul ultimilor 2 ani.
În aceste cazuri certificatele de concediu medical se elibereazã de medicul curant din unitãţile sanitare care acordã asistenţa medicalã în specialitatea respectivã.
10. Asiguraţii bolnavi de SIDA şi cancer de orice tip, în funcţie de stadiul bolii, beneficiazã de concediu medical pânã la duratele maxime stabilite de lege şi primesc certificate de concediu medical, eliberate pentru perioade de maximum 30 de zile calendaristice, de la medicul curant din unitãţile sanitare care acordã asistenţã medicalã în specialitatea respectivã.
11. Asiguraţii bolnavi de tuberculozã pulmonarã şi extrapulmonarã beneficiazã de concediu medical pânã la duratele maxime stabilite de lege şi primesc certificate de concediu medical, eliberate pe perioade de maximum 30 de zile calendaristice, de la medicii unitãţilor sanitare unde sunt trataţi.
Propunerea de pensionare poate fi solicitatã încã din primele zile de boalã, în cazul afecţiunilor fãrã potenţial recuperator, iar concediul medical se include în mod obligatoriu în durata pentru care se acordã indemnizaţie pentru incapacitate temporarã de muncã pentru persoanele asigurate.
12. Dupã data de 31 decembrie 2004 certificatele de concediu medical pentru incapacitate temporarã de muncã, cauzatã de accidente de muncã sau de boli profesionale, se elibereazã categoriilor de beneficiari, în condiţiile şi potrivit competenţelor stabilite de legea specialã.
b) Concediul medical pentru prevenirea îmbolnãvirilor şi recuperarea capacitãţii de muncã
1. Concediul medical pentru reducerea timpului de muncã cu o pãtrime din durata normalã de muncã se acordã pe durate de cel mult 90 de zile calendaristice într-un an, în una sau mai multe etape, urmãtoarelor categorii de asiguraţi, care, din motive de sãnãtate, nu mai pot realiza durata normalã de muncã:
- salariaţi;
- funcţionari publici;
- persoane alese în funcţii elective: primarii, viceprimarii, consilierii din consiliile locale/judeţene/al municipiului Bucureşti;
- persoane numite în cadrul autoritãţii executive, judecãtoreşti, legislative;
- membrii cooperatori din organizaţiile cooperaţiei meşteşugãreşti.
Certificatele de concediu medical pentru reducerea timpului de muncã cu o pãtrime din durata normalã de muncã se elibereazã pentru maximum 30 de zile calendaristice, de cãtre medicul curant, cu avizul medicului expert al asigurãrilor sociale.
2. Concediul medical pentru trecerea temporarã în altã muncã se acordã pe durate de cel mult 90 de zile calendaristice într-un an, în una sau mai multe etape, asiguraţilor prevãzuţi la alin. (1), care, datoritã unei boli profesionale sau unui accident de muncã, nu mai pot lucra în condiţiile de muncã anterioare producerii riscului.
Certificatele de concediu medical pentru trecerea temporarã în altã muncã se elibereazã pentru maximum 30 de zile calendaristice, de cãtre medicul curant, cu avizul medicului expert al asigurãrilor sociale.
Dupã data de 31 decembrie 2004 certificatele de concediu medical pentru trecerea temporarã în altã muncã sau pentru reducerea timpului de muncã cu o pãtrime din durata normalã de muncã, cauzatã de accidente de muncã sau de boli profesionale, se elibereazã categoriilor de beneficiari, în condiţiile şi potrivit competenţelor stabilite de legea specialã.
3. Indemnizaţia pentru carantinã se acordã, în baza certificatului de concediu medical eliberat de medicul curant, asiguraţilor cãrora li se interzice continuarea activitãţii din cauza riscului apariţiei şi/sau al rãspândirii unor boli infecto-contagioase, pe durata stabilitã în certificatul de concediu medical eliberat de organele de specialitate ale direcţiilor de sãnãtate publicã judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
c) Concediul medical pentru maternitate
1. Concediul medical pentru maternitate se acordã pe o perioadã de 126 de zile calendaristice, din care 63 de zile înainte de naştere (pentru sarcinã-prenatal) şi 63 de zile dupã naştere (pentru lãuzie). Concediul medical pentru maternitate se acordã, în exclusivitate, pentru sarcinã şi nu pentru afecţiuni care pot interveni pe parcursul sarcinii, fãrã legãturã cu aceasta.
Perioadele sus-menţionate se pot compensa între ele, în funcţie de recomandarea medicului curant şi de opţiunea persoanei beneficiare.
Asigurata care, pânã la data naşterii copilului, a beneficiat de concediul medical pentru sarcinã pe o perioadã mai micã de 63 de zile calendaristice anterioare datei estimate a naşterii sau nu a beneficiat deloc de acest drept este îndreptãţitã sã solicite şi sã beneficieze, dupã data naşterii copilului, de numãrul de zile pânã la completarea celor 126 de zile calendaristice, respectiv de numãrul maxim de zile prevãzut de lege.
În cazul în care copilul se naşte mort sau moare dupã naştere, în perioada de lãuzie, indemnizaţia de maternitate cuvenitã se acordã pe toatã durata concediului medical pentru lãuzie.
2. Concediul medical pentru sarcinã se acordã din a 63-a zi anterioarã datei estimate a naşterii, dar nu mai devreme de a 84-a zi anterioarã acestei date.
În cazul femeii cu handicap concediul medical pentru sarcinã se acordã începând cu luna a 6-a de sarcinã, dacã solicitanta prezintã certificatul de persoanã cu handicap, emis potrivit legii.
În cazul în care, între data naşterii şi data estimatã a naşterii copilului, existã un interval mai mare de 21 de zile calendaristice, asigurata beneficiazã de concediu medical pentru sarcinã mai mare de 63 de zile calendaristice.
În aceastã situaţie asigurata nu va putea beneficia, dupã naşterea copilului, de cel puţin 42 de zile calendaristice din concediul medical pentru lãuzie, ceea ce conduce la acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului numai dupã parcurgerea acestei perioade.
Certificatele de concediu medical pentru sarcinã se elibereazã pentru cel mult 30 de zile calendaristice, de medicul de familie şi/sau de medicul de specialitate obstetricã-ginecologie care ia în evidenţã şi urmãreşte pe parcursul sarcinii gravida, cu anunţarea medicului de familie prin scrisoare medicalã.
În cazul în care femeia gravidã se aflã în altã localitate, prelungirea concediului medical pentru sarcinã pânã la 63 de zile calendaristice se poate face şi de medicul de specialitate obstetricã-ginecologie din localitatea respectivã, cu anunţarea medicului curant al gravidei prin scrisoare medicalã.
3. Certificatul de concediu medical pentru lãuzie se elibereazã de medicul de specialitate obstetricã-ginecologie din unitatea sanitarã unde a nãscut femeia, de medicul care a asistat naşterea sau de medicul de familie, pentru perioade de maximum 30 de zile calendaristice, iar prelungirea concediului medical se face de medicul de familie care are în urmãrire lãuza.
Potrivit <>art. 5 din Legea concediului paternal, nr. 210/1999 , în situaţia în care survine decesul mamei, la naştere sau imediat dupã aceasta, dar înainte de obţinerea unui certificat de concediu medical pentru lãuzie, tatãl beneficiazã de restul concediului neefectuat de cãtre mamã, certificatul fiind eliberat de cãtre medicul de specialitate obstetricã-ginecologie din unitatea sanitarã unde a nãscut femeia sau de cãtre medicul care a asistat naşterea.
d) Concediul medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstã de pânã la 7 ani şi îngrijirea copilului cu handicap în vârstã de pânã la 18 ani, pentru afecţiuni intercurente
1. Certificatele de concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstã de pânã la 7 ani sau a copilului cu handicap, pânã la împlinirea de cãtre copil a vârstei de 18 ani, pentru afecţiuni intercurente, altele decât handicapul propriu-zis, se elibereazã pãrintelui asigurat, de cãtre medicul curant, pe urmãtoarele durate:
- pânã la 14 zile calendaristice/an pentru un copil, pentru îngrijirea copilului bolnav cu afecţiuni intercurente sau pentru îngrijirea copilului cu handicap cu afecţiuni intercurente.
- în cazul bolilor infecto-contagioase, imobilizãrii în aparat gipsat sau al intervenţiilor chirurgicale, certificatele de concediu medical se elibereazã pe duratele stabilite de medicul curant.
e) Concediul medical pentru pacienţii internaţi în unitãţile sanitare cu paturi
1. Certificatele de concediu medical pentru durata internãrii se acordã de medicul din spital care a îngrijit şi a externat pacientul.
2. La externarea din spital se poate acorda un concediu medical de la 1 la 7 zile calendaristice, iar în cazuri speciale, cu aprobarea medicului-şef de secţie, pânã la maximum 21 de zile calendaristice.
3. Sanatoriile şi spitalele de tuberculozã elibereazã certificatele de concediu medical pe durata internãrii asiguraţilor bolnavi, iar la externare medicul care a îngrijit pacientul poate acorda concediu medical pânã la 31 de zile calendaristice. Medicii au obligaţia sã îndrume pacientul la dispensarul TBC la care va fi luat în evidenţã.
4. Pacienţii internaţi în spital, care au beneficiat în ultimele 12 luni de 90 sau de 180 de zile în incapacitate temporarã de muncã, vor fi trimişi de spital la cabinetele de expertizã medicalã a capacitãţii de muncã în a cãror razã teritorialã este situat spitalul respectiv. În cazul în care pacienţii nu se pot deplasa, se va constitui o comisie de 2 medici de profil din spitalul respectiv, la care va participa şi medicul cabinetului de expertizã medicalã a capacitãţii de muncã în a cãrui razã teritorialã este situat spitalul, în vederea avizãrii prelungirii concediului medical sau pensionãrii şi întocmirii planului de recuperare a capacitãţii de muncã.
În localitãţile în care nu existã cabinete de expertizã medicalã a capacitãţii de muncã, comisia va fi formatã din medicii spitalului, comunicând cabinetului de expertizã de care aparţine pacientul avizul dat.
5. Dupã expirarea concediului medical dat la ieşirea din spital, în cazul în care starea sãnãtãţii nu îi permite reluarea activitãţii, pacientul se prezintã la medicul de familie care va hotãrî, dupã caz, prelungirea concediului medical în condiţiile legii sau reevaluarea medicalã a pacientului.
Medicul de familie poate prelungi concediul medical cu maximum 7 zile calendaristice pentru aceeaşi afecţiune, urmând ca în cazul menţinerii incapacitãţii temporare de muncã sã trimitã pacientul la medicul din ambulatoriul de specialitate.
f) Concediul medical pentru asiguraţii care s-au îmbolnãvit în altã localitate
1. În caz de urgenţã, asiguraţii care se aflã în altã localitate decât cea de domiciliu primesc certificate de concediu medical de la medicul care a asistat urgenţa din localitatea respectivã.
2. Persoanele asigurate, aflate în incapacitate temporarã de muncã şi care doresc sã urmeze un tratament în strãinãtate, beneficiazã de concediu medical acordat în condiţiile şi pe duratele prevãzute de lege.
În aceste cazuri certificatele de concediu medical se elibereazã de medicul curant cu avizul direcţiilor de sãnãtate publicã judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în baza actelor doveditoare traduse şi autentificate.
3. Asiguraţii care îşi pierd capacitatea de muncã în timp ce se aflã în altã ţarã, în interes de serviciu sau în interes personal, primesc certificate de concediu medical de la medicul curant în aceleaşi condiţii, dar numai pentru afecţiunile cu caracter de urgenţã medico-chirurgicalã, pe baza actului medical eliberat de medicul din ţara respectivã, cu avizul direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Sãnãtãţii.
g) Concediul medical în caz de urgenţã
În caz de urgenţe medico-chirurgicale, certificatele de concediu medical se acordã de medicul care a asistat urgenţa (de la camera de gardã, ambulanţã, centru de permanenţã), dar nu mai mult de 1-3 zile calendaristice, pe certificate de concediu medical care vor fi înregistrate în documentele primare medicale proprii.
În continuare, dacã incapacitatea de muncã se menţine, concediul medical poate fi prelungit de cãtre medicul de familie, medicul din ambulatoriul de specialitate sau în cazul internãrii, de medicul din spital, conform normativelor în vigoare.
h) Concediul de risc maternal
Concediul de risc maternal se poate acorda, la recomandarea medicului de medicina muncii, pe o duratã totalã de maximum 120 de zile calendaristice, în întregime sau fracţionat, asiguratelor gravide, care au nãscut recent sau care alãpteazã.
Certificatele de concediu de risc maternal se elibereazã pe o perioadã de maximum 30 de zile calendaristice, de cãtre medicul de familie sau de cãtre medicul de specialitate obstetricã-ginecologie.
ANEXA 4
BOLILE CARDIOVASCULARE
pentru care se pot acorda concedii medicale cu o duratã de pânã la 12 luni
1. Infarct miocardic acut, complicat cu ischemie miocardicã recurentã - tulburãri de ritm ventricular maligne
2. Infarct miocardic cu insuficienţã cardiacã
3. Infarct miocardic cu cardiopatie cronicã ischemicã, tratatã chirurgical sau intervenţional
4. Valvulopatii cu insuficienţã cardiacã congestivã
5. Valvulopatii tratate chirurgical (protezã sau grefã)
6. Valvulopatii cu endocardite infecţioase evolutive
7. Transplantul cardiac şi operaţiile alternative transplantului cardiac
8. Hipertensiune arterialã secundarã:
- renoparenchimatoasã;
- renovascularã;
- endocrinã
9. Arteriopatii obliterante tratate chirurgical
10. Insuficienţã venoasã cronicã la membrele inferioare, cu sindrom posttrombotic şi tulburãri trofice (ulcere varicoase) rezistente la tratamentul medicamentos.
11. Alte afecţiuni cardiovasculare tratate chirurgical.
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
