Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 32 din 30 iunie 2017 privind modificarea şi completarea Statutului de organizare şi funcţionare a Cultului Creştin Baptist - Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 58/2008
EMITENT: Secretariatul de Stat pentru Culte PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 580 din 20 iulie 2017
În baza art. 22 alin. (1) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată,
în conformitate cu prevederile Ordinului secretarului de stat pentru culte nr. 116/2016* privind modificarea şi completarea procedurilor operaţionale şi elaborarea procedurilor de sistem din cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte,
──────────
* Ordinul secretarului de stat pentru culte nr. 116/2016 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
──────────
având în vedere adresele Ministerului Justiţiei nr. 2/80.881 din 7.11.2014 şi 2/93.232 din 18.11.2014,
luând în considerare Solicitarea Cultului Creştin Baptist - Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România nr. 1.441 din 25.04.2017,
secretarul de stat al Secretariatului de Stat pentru Culte emite prezentul ordin.
ART. I
Statutul de organizare şi funcţionare a Cultului Creştin Baptist - Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 58/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 25 ianuarie 2008, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. În preambul, paragraful I, alineatele 2 şi 3 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"Prima congregaţie care a purtat numele de biserică creştină baptistă a apărut în anul 1609 în Amsterdam şi a fost formată din emigranţi englezi. Persecutaţi în Anglia, mulţi baptişti au emigrat în America, unde au înfiinţat biserici creştine baptiste începând cu anul 1639. Astăzi, baptiştii reprezintă cea mai răspândită confesiune creştină de tradiţie protestantă din lume, având biserici în peste 220 de ţări şi state şi aproximativ 120 milioane de membri.
În România, prima biserică creştină baptistă a luat fiinţă în anul 1856 în Bucureşti, prin misiunea Bisericii Baptiste Germane. Între cele două războaie mondiale, prezenţa şi influenţa spirituală a baptiştilor s-au făcut simţite în special în Transilvania, Bihor şi Banat. În perioada comunistă, baptiştii au fost persecutaţi şi consideraţi sectanţi de către regimul totalitar ateu. În prezent, în România există peste 1.700 biserici creştine baptiste, cu aproximativ 150.000 de membri şi aparţinători. Pe plan naţional, bisericile creştine baptiste sunt organizate în Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România, care a luat fiinţă în anul 1920 şi are sediul în Bucureşti."
2. În preambul, paragraful IV, alineatul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"IV. Baptiştii îşi trag numele de la practica botezului nou-testamentar. Cuvântul «baptist» vine de la grecescul «baptizo» care înseamnă «afundare». În crezul şi practica bisericii creştine baptiste, botezul se administrează în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, prin afundare în apă, şi este precedat de convertirea celui ce se botează. Pentru baptişti, botezul reprezintă mărturia personală a unui cuget curat înaintea lui Dumnezeu, prin credinţa în moartea şi învierea Domnului Isus Hristos. Copiii nou-născuţi sunt dedicaţi lui Dumnezeu prin rugăciunea de binecuvântare. În familiile şi în bisericile creştine baptiste, copiii cresc în cunoaşterea lui Dumnezeu, prin cuvântul Scripturii şi rugăciune."
3. În preambul, paragraful V, alineatul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:
" Bisericile creştine baptiste au, de asemenea, şi servicii divine speciale. Serviciul divin de cununie are un caracter solemn şi consfinţeşte legământul celor doi, bărbat şi femeie, ce se unesc înaintea lui Dumnezeu pentru a forma o familie. Binecuvântarea nou-născuţilor se face, de regulă, în cadrul serviciului divin, prin rugăciunea bisericii. Serviciul divin de înmormântare reafirmă credinţa în înviere şi constituie un act de solidaritate a comunităţii cu cei îndureraţi din pricina despărţirii."
4. La articolul 1, literele a)-d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"a) Principiul autorităţii spirituale
Bisericile creştine baptiste din România se întemeiază pe învăţătura Sfintelor Scripturi. Sfânta Scriptură (Biblia) este Cuvântul infailibil al lui Dumnezeu şi reprezintă autoritatea supremă în materie de credinţă şi practică religioasă a bisericilor creştine baptiste din România.
b) Principiul asocierii
Bisericile creştine baptiste din România sunt biserici surori. Ele se asociază cu scopul de a se sprijini reciproc, de a susţine împreună mărturia creştină, de a veghea la păstrarea nealterată a învăţăturilor Sfintelor Scripturi, de a colabora în misiune şi de a-şi apăra libertatea religioasă.
c) Principiul autonomiei
Bisericile creştine baptiste se organizează şi funcţionează în mod autonom. Comunităţile teritoriale, Convenţia Baptistă Maghiară, după caz, şi Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România au rolul de a sprijini şi de a îndruma bisericile creştine baptiste locale să îşi îndeplinească menirea.
d) Principiul apostoliei
Fiecare biserică creştină baptistă are mandatul apostolic încredinţat de Hristos de a fi o comunitate trimisă în lume pentru a mărturisi Evanghelia şi pentru a împărtăşi credinţa, speranţa şi iubirea creştină tuturor oamenilor."
5. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 2
Cultul Creştin Baptist din România se organizează şi funcţionează potrivit prevederilor prezentului statut. Denumirea acestuia este: Cultul Creştin Baptist din România - Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România."
6. La articolul 3, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins
"(4) Cultul Creştin Baptist din România şi părţile sale componente, inclusiv Institutul Teologic Baptist din Bucureşti, Universitatea «Emanuel» din Oradea şi alte unităţi de învăţământ sunt persoane juridice de drept privat şi utilitate publică."
7. La articolul 5, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:
"(5) Din motive doctrinare, Cultul Creştin Baptist susţine sacralitatea vieţii de la concepţie până la moartea naturală şi sacralitatea familiei. Familia se întemeiază pe legământul căsătoriei liber consimţit doar între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora, pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor."
8. La articolul 6, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins
"(2) La Cultul Creştin Baptist din România se pot afilia biserici creştine baptiste şi asociaţii de biserici creştine baptiste române şi maghiare din diaspora."
9. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 7
(1) Biserica creştină baptistă locală reprezintă comunitatea biblică întemeiată pe legământul în jertfa Domnului Isus a credincioşilor născuţi din nou, care au primit botezul credinţei şi acceptă din proprie convingere Mărturisirea de credinţă a Cultului Creştin Baptist din România şi prevederile prezentului statut.
(2) Biserica creştină baptistă locală este de sine stătătoare şi are ca autoritate supremă în materie de credinţă şi practică religioasă învăţăturile Sfintelor Scripturi.
(3) Fiecare biserică creştină baptistă face parte din comunitatea bisericilor pe raza căreia se află sau din Convenţia Baptistă Maghiară, după caz, precum şi din Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România.
(4) Bisericile creştine baptiste pot stabili norme proprii de organizare şi funcţionare, cu respectarea prezentului statut şi a Mărturisirii de credinţă a Cultului Creştin Baptist din România.
(5) Bisericile creştine baptiste pot încheia parteneriate cu biserici şi organizaţii creştine din ţară şi din străinătate cu respectarea prevederilor prezentului statut."
10. La articolul 8, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(2) Actul de constituire întocmit în 3 exemplare va purta semnătura fiecărui membru fondator şi va exprima voinţa colectivă de constituire, va conţine denumirea şi sediul bisericii, precum şi lista membrilor comitetului de conducere. Două exemplare ale actului de constituire, împreună cu actele doveditoare privind sediul şi patrimoniul iniţial, vor fi înaintate comunităţii teritoriale de care aparţine sau Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz.
(3) Comunitatea teritorială sau Convenţia Baptistă Maghiară, după caz, va proceda la verificarea îndeplinirii condiţiilor legale de constituire, precum şi a celor doctrinare şi va înainta Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România actele respective împreună cu avizul său, care va cuprinde confirmarea îndeplinirii condiţiilor de legalitate şi a celor doctrinare."
11. La articolul 9, alineatele (1), (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"ART. 9
(1) Eliberarea autorizaţiei de funcţionare se va face de către Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România, în urma constatării îndeplinirii condiţiilor legale, precum şi a celor doctrinare, şi va fi urmată de înscrierea bisericii în Registrul persoanelor juridice al Cultului Creştin Baptist din România.
(2) Un eventual refuz de avizare din partea comunităţii teritoriale sau de autorizare din partea Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România trebuie să fie motivat şi comunicat în scris grupului de credincioşi care a solicitat autorizarea.
.................................................................................................
(4) Biserica se consideră definitiv constituită, fără nicio altă formalitate, după eliberarea autorizaţiei de funcţionare de către Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România. Biserica astfel constituită este persoană juridică de la data hotărârii de constituire."
12. La articolul 9, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:
"(5) Retragerea autorizaţiei de funcţionare se face de către Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România în urma propunerii adunării generale a Comunităţii teritoriale, respectiv a Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz."
13. La articolul 11, alineatele (1), (2) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"ART. 11
(1) Este membru al bisericii creştine baptiste persoana (bărbatul sau femeia, prin naştere), fără deosebire de naţionalitate, etnie sau rasă, care din libera sa convingere a primit botezul, pe baza pocăinţei şi a mărturisirii credinţei în jertfa Domnului Isus, acceptă Mărturisirea de credinţă a Cultului Creştin Baptist, prevederile prezentului statut şi este înscrisă în registrul de membri al bisericii locale.
(2) Calitatea de membru al bisericii creştine baptiste este personală şi netransmisibilă şi poate fi dovedită după registrul de membri ţinut de biserica locală.
..................................................................................................
(7) În cazul transferului unui membru dintr-o altă biserică creştină baptistă, biserica în care acesta se transferă va solicita adeverinţa de membru de la biserica din care acesta pleacă."
14. La articolul 12, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"ART. 12
(1) Membrii bisericii pot beneficia de consiliere şi asistenţă religioasă şi au dreptul de a participa activ la adunările generale, de a alege şi de a fi aleşi în conformitate cu Mărturisirea de credinţă şi cu prevederile prezentului statut. Dreptul de a alege şi de a fi ales se exercită în conformitate cu prevederile legale în materie.
(2) Membrii bisericii au datoria de a se ruga, de a se hrăni spiritual prin citirea Scripturilor, de a participa cu regularitate la serviciile divine ale bisericii, de a contribui financiar, material şi prin rugăciune la susţinerea activităţii şi misiunii bisericii. Fiecare credincios creştin baptist are datoria de a mărturisi semenilor Evanghelia Domnului Isus Hristos."
15. La articolul 13, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"ART. 13
(1) Biserica locală exercită disciplinarea spirituală asupra membrilor săi care s-au abătut de la Cuvântul lui Dumnezeu prin atitudine, învăţătură sau faptele vieţii. Disciplinarea poate consta în:
a) mustrarea făcută de păstorul bisericii;
b) mustrarea în comitet şi/sau în adunarea generală;
c) suspendarea temporară a exercitării unor drepturi ce decurg din calitatea de membru;
d) excluderea.
(2) Măsurile disciplinare se aplică în scopul îndreptării celui vinovat, avându-se în vedere gradul de vinovăţie, impactul asupra mărturiei bisericii şi atitudinea persoanei în cauză. Disciplinarea se aplică, de regulă, gradual, potrivit procedurii stabilite de adunarea generală a bisericii. Cei puşi sub disciplină sau excluşi nu au dreptul să participe la adunările generale ale bisericii. Celor excluşi pentru tulburarea serviciilor în mod repetat li se poate interzice participarea la serviciile divine ale bisericii."
16. La articolul 14, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"ART. 14
(1) Retragerea din biserică prin nefrecventarea serviciilor divine, din cauza lipsei de interes, duce la încetarea calităţii de membru. Retragerea constatată de comitetul bisericii va fi consemnată în registrul bisericii, comunicată în scris celui în cauză şi adunării generale.
(2) În situaţia în care un membru al bisericii îşi exprimă în scris hotărârea de retragere, biserica va lua act de această hotărâre şi o va consemna în registrul de membri. Persoana retrasă nu mai face parte din Cultul Creştin Baptist din România."
17. La articolul 15, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"ART. 15
(1) Cei excluşi sau retraşi vor putea fi reprimiţi ca membri, la cererea scrisă a acestora şi după ce vor dovedi sinceră îndreptare.
................................................................................................
(3) Reprimirea unui credincios exclus sau retras într-o altă biserică baptistă se va face după consultarea în scris a bisericii în care a fost membru. În situaţia reprimirii membrilor excluşi sau retraşi, biserica poate restrânge dreptul acestora de a fi aleşi în conducerea şi slujirile bisericii."
18. La articolul 16, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 16
(1) Copiii nebotezaţi ai credincioşilor baptişti sunt aparţinători ai bisericii creştine baptiste. Sunt aparţinătoare şi persoanele care şi-au exprimat în scris dorinţa de a aparţine bisericii creştine baptiste locale."
19. La articolul 17, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 17
(1) Biserica creştină baptistă locală are menirea de a-L glorifica pe Dumnezeu prin închinare publică, părtăşie frăţească, mărturie creştină, slujire şi misiune."
20. La articolul 18, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(2) Biserica poate organiza seminare, conferinţe, concerte şi alte activităţi cultural-religioase, după nevoi. Educaţia biblică a copiilor, adolescenţilor şi tinerilor se face în familie, în şcoala biblică, în grupurile mici, precum şi în seminare şi tabere special organizate de biserică în conformitate cu Mărturisirea de Credinţă a Cultului Creştin Baptist din România.
(3) Fiecare biserică creştină baptistă are libertatea de a desfăşura misiune creştină în ţară şi în străinătate, prin implicarea membrilor săi: în evanghelizare publică şi personală, în rugăciune, studiu biblic şi predicare, în acţiuni sociale şi de caritate, precum şi în înfiinţare de biserici."
21. La articolul 19, alineatele (1) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"ART. 19
(1) În bisericile creştine baptiste din România există două categorii de slujire specială: slujirea duhovnicească şi diaconia.
……………………………………………………………………
(5) Evanghelizarea reprezintă chemarea harului divin adresată celor ce nu au o relaţie biblică şi personală cu Dumnezeu, pentru a deveni ucenici ai Domnului Isus Hristos, şi se realizează prin mărturisirea personală şi propovăduirea învăţăturilor de bază ale Sfintelor Scripturi."
22. La articolul 20, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"ART. 20
(1) Potrivit învăţăturii şi practicii bisericilor creştine baptiste, evanghelizarea personală şi publică, predicarea Cuvântului lui Dumnezeu, conducerea grupurilor mici, acţiunile de caritate, precum şi alte activităţi cultural-religioase reprezintă atribuţii ale preoţiei universale, calitate pe care o are fiecare credincios baptist.
(2) În cadrul Cultului Creştin Baptist din România atribuţiile similare slujbei de preot în sensul Legii nr. 489/2006, republicată, sunt considerate numai actele de cult: botezul, administrarea Cinei Domnului în cadrul serviciului divin public, ordinarea slujitorilor duhovniceşti, binecuvântarea copiilor, cununia religioasă şi înmormântarea."
23. Articolul 22 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 22
(1) Ordinarea se hotărăşte de adunarea generală, cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul membrilor prezenţi cu drept de vot. În vederea ordinării, biserica va solicita cercetarea şi examinarea doctrinară a candidatului de către comitetul comunităţii teritoriale sau Comitetul executiv al Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz. În situaţia în care comunitatea teritorială refuză ordinarea, biserica se poate adresa Consiliului Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România. În situaţia bisericilor baptiste maghiare, acestea se pot adresa Consiliului Convenţiei.
(2) Ordinarea se face în cadrul serviciului divin, prin rugăciune cu punerea mâinilor de către comisia de ordinare (1 Timotei 4: 14) stabilită de comitetul bisericii împreună cu comitetul comunităţii teritoriale sau Comitetul executiv al Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz.
(3) Actul ordinării reprezintă recunoaşterea calităţii de slujitor duhovnicesc şi autorizarea necesară exercitării actelor de cult la nivelul tuturor bisericilor creştine baptiste din ţară şi străinătate."
24. La articolul 23, alineatele (1), (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"ART. 23
(1) Slujitorii duhovniceşti ordinaţi pot fi supuşi evaluării în vederea reconfirmării sau eliberării din slujbă atunci când adunarea generală solicită în mod expres acest lucru prin votul a jumătate plus unu din numărul membrilor cu drept de vot prezenţi. În acest caz se va convoca o adunare generală statutară ulterioară în care slujitorul va fi pus la vot.
..................................................................................................
(4) Dacă nicio altă biserică sau entitate din cadrul cultului nu îl solicită să slujească în această calitate, exercitarea atribuţiilor ce decurg din calitatea de slujitor duhovnicesc ordinat se suspendă până la solicitarea expresă din partea unei biserici baptiste, a unei comunităţi a bisericilor baptiste ori a Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz, sau a Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România.
(5) Pierderea calităţii de slujitor ordinat se face prin hotărârea comitetului comunităţii teritoriale sau a Comitetului executiv al Convenţiei Baptiste Maghiare, în următoarele situaţii:
a) excluderea de către biserică pentru cădere în păcat sau răspândire de învăţături eretice;
b) cădere în păcat sau abateri doctrinare constatate de Comunitatea teritorială, respectiv Convenţia Maghiară, după caz. În acest caz, biserica va proceda la excluderea acestuia;
c) retragerea din cult."
25. La articolul 24, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(4) Slujitorii duhovniceşti care au fost consacraţi la nivelul bisericii locale pot fi supuşi evaluării, în vederea reconfirmării sau eliberării din slujbă ori când adunarea generală solicită în mod expres acest lucru, prin votul a jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi cu drept de vot. Calitatea de slujitor duhovnicesc încetează dacă acesta nu întruneşte numărul de două treimi din voturile exprimate."
26. La articolul 25, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"ART. 25
(1) Fiecare biserică creştină baptistă îşi va alege cu precădere păstorul bisericii. Un păstor poate sluji mai multe biserici cu acordul primei biserici care l-a angajat şi în care este membru. O biserică poate angaja şi alţi slujitori duhovniceşti ordinaţi sau consacraţi la nivelul bisericii locale respective.
(2) Angajarea păstorului bisericii şi a celorlalţi slujitori duhovniceşti se face prin hotărârea adunării generale, cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul membrilor cu drept de vot prezenţi. Biserica poate decide angajarea şi prin Comunitatea teritorială sau Convenţia Baptistă Maghiară, după caz."
27. La articolul 26, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3) Calitatea de păstor este incompatibilă cu apartenenţa la un partid politic şi ocuparea unor funcţii politice."
28. La articolul 27, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 27
(1) Biserica poate alege, după nevoi, unul sau mai mulţi diaconi, care ajută păstorul sau consiliul păstorilor în administrarea acţiunilor de caritate şi în desfăşurarea activităţilor duhovniceşti (Fapte 6:1-6; Romani 16:1-2; 1 Timotei 3:11)."
29. La articolul 28, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(2) Bisericile care au mai mulţi păstori angajaţi sau care au încredinţat responsabilitatea de presbiter şi altor slujitori duhovniceşti pot organiza consiliul păstorilor. Biserica stabileşte prin hotărârea adunării generale atribuţiile consiliului păstorilor şi responsabilităţile fiecărui păstor sau slujitor duhovnicesc cu rol de presbiter.
(3) Conducerea bisericii locale presupune îmbinarea creativă, sub călăuzirea Duhului Sfânt, a responsabilităţilor şi atribuţiilor adunării generale, comitetului şi păstorului bisericii sau consiliului păstorilor, după caz."
30. La articolul 29, alineatele (3) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(3) Adunarea generală se convoacă de păstorul bisericii în baza hotărârii comitetului. În situaţia în care păstorul refuză convocarea, aceasta se va face de persoana desemnată de comitet. În situaţii speciale, adunarea generală poate fi convocată de păstorul bisericii din proprie iniţiativă sau la cererea scrisă şi motivată a cel puţin o treime din numărul total al membrilor cu drept de vot ai bisericii. Convocarea se va face cu cel puţin 14 zile înainte şi va cuprinde: data, ora, locul, scopul şi ordinea de zi.
..................................................................................................
(5) La stabilirea numărului necesar de membri prezenţi cu drept de vot nu vor fi luaţi în considerare membrii care în ultimele 6 luni nu au participat la serviciile divine ale bisericii."
31. La articolul 30, alineatele (2), (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(2) La adunările generale ale bisericii pot participa, cu vot consultativ, din oficiu sau ca urmare a invitării, 1-3 delegaţi ai comunităţii bisericilor sau Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz, precum şi 1-3 delegaţi ai Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România.
(3) În situaţie de criză, păstorul bisericii, comitetul bisericii sau o treime din membrii cu drepturi depline ai bisericii pot solicita sprijinul comunităţii teritoriale sau al Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz. Dacă în termen de 30 de zile comunitatea teritorială nu a răspuns solicitării, sprijinul poate fi cerut Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România.
(4) În situaţie de criză, adunarea generală poate fi convocată de comunitatea teritorială, Convenţia Baptistă Maghiară sau Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România, după caz, cu respectarea procedurii statutare. Adunarea generală va fi condusă de un moderator cu drept de vot consultativ, delegat de comunitatea teritorială, Convenţia Baptistă Maghiară sau Uniunea Baptistă, după caz."
32. La articolul 31, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 31
(1) Adunarea generală hotărăşte asupra tuturor problemelor majore ale bisericii şi poate delega o parte dintre atribuţiile ei comitetului bisericii, păstorului bisericii sau consiliului păstorilor, după caz."
33. La articolul 32, alineatele (1), (5) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"ART. 32
(1) Adunarea generală alege dintre membrii ei, pe o perioadă de 4 ani, comitetul bisericii, cenzorii şi delegaţii la adunarea generală a comunităţii teritoriale, la Conferinţa naţională şi la Congresul cultului.
..................................................................................................
(5) Păstorul (păstorii) bisericii sau păstorul girant, după caz, este membru de drept în comitetul bisericii pe care o păstoreşte, pe toată perioada activităţii sale.
(6) Cel puţin două treimi din membrii comitetului vor fi aleşi dintre membrii bisericii care nu sunt angajaţii bisericii."
34. La articolul 33, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 33
(1) Adunarea generală a bisericii desemnează prin vot delegaţii pentru adunarea generală a comunităţii teritoriale, Conferinţa naţională şi Congresul cultului. Delegaţii bisericii pentru adunarea generală a comunităţii teritoriale vor fi desemnaţi în proporţie de un delegat la 50 de membri. Biserica cu un număr mai mic de 50 de membri are dreptul la un delegat."
35. La articolul 34, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 34
(1) Comitetul bisericii reprezintă organul colectiv de conducere şi administrare a activităţii bisericii între adunările generale. Comitetul duce la îndeplinire hotărârile adunării generale şi ajută păstorul bisericii sau consiliul păstorilor în activitatea de cârmuire spirituală a bisericii."
36. La articolul 35 alineatul (2), literele b), c) şi i) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"b) stabileşte, la propunerea păstorului (consiliului păstorilor), strategia bisericii;
c) convoacă adunarea generală şi pregăteşte lucrările acesteia, în conformitate cu art. 29 alin. (3);
..................................................................................................
i) evaluează activitatea personalului administrativ şi auxiliar al bisericii;"
37. La articolul 36, partea introductivă şi litera g) ale alineatului (1) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"ART. 36
(1) Păstorul bisericii sau consiliul păstorilor, după caz, asigură cârmuirea spirituală şi hrana spirituală a bisericii. Astfel, păstorul bisericii sau consiliul păstorilor:
.............................................................................................
g) coordonează activitatea comitetului bisericii."
38. La articolul 36 alineatul (1), după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:
"h) întreprinde alte acţiuni necesare cârmuirii eficiente a bisericii."
39. La articolul 36, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Păstorul bisericii sau consiliul păstorilor răspunde în faţa adunării generale a bisericii de cârmuirea, păstorirea şi hrănirea spirituală a acesteia."
40. La articolul 37, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 37
(1) Biserica este reprezentată de păstorul bisericii sau de păstorul coordonator, după caz, împreună cu secretarul bisericii. Biserica este valabil angajată prin semnătura păstorului bisericii sau a păstorului coordonator împreună cu semnătura secretarului. Aceştia pot delega unui alt membru din comitet sau din consiliul păstorilor dreptul de semnătură pentru anumite acte ori documente."
41. La articolul 38, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 38
(1) Cenzorii reprezintă organul de control financiar al bisericii. Ei sunt aleşi de adunarea generală în număr de 1-3, cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor cu drept de vot prezenţi în adunarea generală. Cenzorii nu pot fi agenţi sau colaboratori ai serviciilor secrete."
42. La articolul 39, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(4) Bunurile destinate activităţii bisericii filiale fac parte din patrimoniul bisericii la care s-a afiliat, al comunităţii teritoriale sau al Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România. Biserica locală cu personalitate juridică va folosi bunurile băneşti şi materiale destinate bisericii filiale numai în acest scop."
43. La articolul 41, alineatele (1) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"ART. 41
(1) Membrii bisericii filiale se întâlnesc în adunare administrativă o dată pe an, pentru evaluarea lucrării şi pentru stabilirea propriei viziuni, la propunerea slujitorului care o conduce.
..................................................................................................
(5) Membrii bisericii filiale nu vor fi luaţi în considerare la stabilirea numărului de membri necesar pentru ţinerea adunării generale a bisericii de care aparţin."
44. La articolul 43, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Biserica va susţine financiar comunitatea teritorială, Convenţia Baptistă Maghiară, după caz, şi Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România, conform hotărârilor organelor statutare competente ale acestora."
45. La articolul 44, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(2) Biserica asigură educaţia religioasă a copiilor credincioşilor baptişti, membri sau aparţinători, a copiilor aflaţi în plasament în familii baptiste, precum şi a celor ce solicită educaţie religioasă din partea bisericii creştine baptiste.
(3) În situaţia în care conducerea unei şcoli la care studiază copii aparţinând bisericilor creştine baptiste nu poate asigura profesori de religie aparţinând Cultului Creştin Baptist, aceştia pot face dovada studierii religiei proprii, cu atestat din partea bisericii creştine baptiste căreia îi aparţin."
46. La articolul 47, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3) Înstrăinarea sau cesionarea bunurilor sacre imobile poate avea loc numai cu acordul adunării generale, stabilit cu trei pătrimi din numărul membrilor bisericii locale prezenţi la adunarea generală special convocată pentru acest scop, şi avizul Comunităţii teritoriale sau al Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz. Lăcaşurile de cult considerate de Cultul Creştin Baptist din România ca fiind de valoare istorică nu pot fi demolate sau înstrăinate fără acordul Consiliului Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România."
47. La articolul 48, alineatele (1), (3), (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"ART. 48
(1) O biserică baptistă încetează a fiinţa:
a) din proprie iniţiativă, prin hotărârea adunării generale luată cu nouă zecimi din numărul total al membrilor;
b) în urma hotărârii de retragere a autorizaţiei de funcţionare în condiţiile prezentului statut. În cazul retragerii autorizaţiei de către Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România la propunerea Comunităţii teritoriale, respectiv a Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz, biserica se poate adresa Conferinţei Naţionale a Cultului Creştin Baptist din România.
...............................................................................................
(3) Desfiinţarea bisericii filială poate fi hotărâtă fie de către grupul de credincioşi care o compun, fie în urma hotărârii adunării generale a bisericii de care aparţine, în condiţiile prezentului statut. În cazul retragerii autorizaţiei, biserica filială se poate adresa Adunării generale a Comunităţii teritoriale de care aparţine sau Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz.
(4) În caz de desfiinţare a bisericii patrimoniul acesteia trece în proprietatea Comunităţii teritoriale de care a aparţinut ori a Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz.
(5) În situaţia în care o parte din membrii unei biserici părăsesc Cultul Creştin Baptist din România, patrimoniul rămâne în proprietatea bisericii. În situaţia în care toţi membrii unei bisericii părăsesc Cultul Creştin Baptist din România patrimoniul bisericii rămâne în proprietatea comunităţii teritoriale de care aceasta a aparţinut ori a Convenţiei Baptiste Maghiare din România, după caz."
48. Articolul 49 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 49
(1) Comunitatea bisericilor creştine baptiste (comunitatea baptistă) reprezintă asocierea unui număr minim de 50 de biserici creştine baptiste cu personalitate juridică.
(2) Comunitatea bisericilor creştine baptiste este entitatea cultică teritorială de reprezentare a intereselor generale ale bisericilor de pe raza sa de competenţă, de coordonare spiritual-administrativă a activităţilor comune ale acestora, de susţinere a activităţilor bisericilor.
(3) Comunitatea bisericilor creştine baptiste se poate organiza pe raza unui judeţ, a mai multor judeţe sau pe raza municipiului Bucureşti. Delimitarea teritorială a unei comunităţi va fi stabilită cu acordul Consiliului Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România.
(4) Fiecare comunitate a bisericilor creştine baptiste trebuie să facă parte din Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România. Comunităţile teritoriale existente la data adoptării prezentului statut rămân în funcţiune.
(5) Sediul şi denumirea comunităţii teritoriale vor fi stabilite de adunarea generală a acesteia."
49. La articolul 50, alineatele (2), (3), (5), (6) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(2) Convocarea adunării generale de constituire a comunităţii teritoriale se face de un comitet de iniţiativă, format din cel puţin o treime din numărul păstorilor bisericilor respective, şi va fi comunicată în scris tuturor bisericilor din zona respectivă, cu cel puţin 60 de zile înainte. Convocarea va cuprinde scopul, data, ora şi locul întrunirii.
(3) Bisericile invitate pentru constituire vor hotărî în cadrul adunărilor generale oportunitatea înfiinţării comunităţii teritoriale, situaţie în care vor desemna delegaţii la această adunare generală, în proporţie de un delegat la fiecare 50 de membri. Bisericile mai mici de 50 de membri au drept la un delegat.
...............................................................................................
(5) Actul de constituire, întocmit în două exemplare, va purta semnătura fiecărui delegat şi va menţiona voinţa colectivă de constituire, denumirea şi sediul comunităţii teritoriale, precum şi membrii comitetului de conducere. Un exemplar din actul de constituire împreună cu actele doveditoare privind sediul comunităţii teritoriale şi patrimoniul iniţial vor fi trimise Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România în vederea autorizării.
(6) În situaţia în care comunitatea teritorială cuprinde biserici din mai multe judeţe, autorizarea va avea loc după aprobarea delimitării teritoriale de către Consiliul Uniunii, în prima şedinţă a acestuia.
(7) Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România va înregistra comunitatea teritorială nou-înfiinţată în Registrul persoanelor juridice al cultului şi va elibera autorizaţia de funcţionare a comunităţii teritoriale."
50. La articolul 51, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"a) susţinerea şi apărarea intereselor bisericilor creştine baptiste care fac parte din comunitatea teritorială respectivă;"
51. Articolul 52 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 52
Organele de conducere ale comunităţii bisericilor sunt adunarea generală şi comitetul de conducere. Comisia cenzorilor reprezintă organul de control financiar al comunităţii bisericilor creştine baptiste."
52. La articolul 53, alineatele (1), (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"ART. 53
(1) Adunarea generală a comunităţii teritoriale se ţine o dată pe an şi ori de câte ori este nevoie. Adunarea generală se convoacă de preşedinte, în baza hotărârii comitetului de conducere sau la cererea scrisă şi motivată a cel puţin o treime din numărul total al delegaţilor bisericilor.
..............................................................................................
(3) Adunarea generală este prezidată de preşedintele comunităţii teritoriale, asistat de secretar. În cazul în care membrii prezenţi o cer, prezidarea se face de un birou de zi, ales de adunarea generală şi compus din: preşedinte de zi, secretar de zi şi cel puţin 3 numărători de voturi. Persoanele care au prezidat adunarea generală semnează procesul-verbal al acesteia.
(4) Hotărârile se iau cu cel puţin jumătate plus unu din numărul voturilor delegaţilor prezenţi; în caz de paritate, decide votul persoanei care prezidează. La adunările generale ale comunităţii teritoriale pot participa cu vot consultativ 1-3 delegaţi ai Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România."
53. La articolul 54, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"ART. 54
(1) Adunarea generală a comunităţii teritoriale alege dintre delegaţii bisericilor comitetul de conducere şi cenzorii, pentru o perioadă de 4 ani. Oricare membru ales poate fi revocat de adunarea generală înainte de expirarea mandatului, dacă s-a făcut vinovat de cădere în păcat, de abateri grave de la Mărturisirea de credinţă a cultului sau de neîndeplinirea îndatoririlor ce îi revin.
...............................................................................................
(3) Adunarea generală desemnează reprezentanţii comunităţii teritoriale în Consiliul Uniunii, în proporţie de un reprezentant la fiecare 3.000 de membri. Pentru numărul membrilor care depăşeşte multiplul de 3.000 se va desemna un reprezentant, dacă numărul membrilor este mai mare de 1.500. Comunităţile teritoriale cu un număr mai mic de 3.000 de membri au dreptul la un reprezentant. De asemenea, adunarea generală face propuneri pentru membrii Comitetului executiv al Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România."
54. La articolul 55, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 55
(1) Adunarea generală analizează şi evaluează situaţia generală a bisericilor de pe raza ei de competenţă, hotărăşte asupra tuturor problemelor majore ale comunităţii teritoriale şi poate delega o parte din atribuţii comitetului de conducere."
55. La articolul 55 alineatul (2), literele b), d), e) şi j) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"b) desemnarea reprezentanţilor comunităţii teritoriale în Consiliul Uniunii Baptiste şi stabilirea propunerilor pentru membrii Comitetului executiv al Uniunii Baptiste;
………………...................................…………………………..
d) stabilirea contribuţiei bisericilor pentru comunitatea teritorială;
e) angajarea şi revocarea slujitorilor duhovniceşti ai comunităţii teritoriale;
……………………………………………...................................
j) desfiinţarea comunităţii bisericilor creştine baptiste."
56. La articolul 56, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 56
(1) Comitetul de conducere al comunităţii teritoriale are următoarea componenţă: un preşedinte, 1-3 vicepreşedinţi, un secretar şi 3-11 membri. Preşedintele şi secretarul comunităţii teritoriale pot fi aleşi pentru cel mult două mandate consecutive."
57. La articolul 57, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 57
(1) Comitetul comunităţii teritoriale conduce activitatea comunităţii între adunările generale."
58. La articolul 57, partea introductivă a alineatului (2) şi literele c), d), e) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(2) Comitetul comunităţii teritoriale îndeplineşte următoarele atribuţii:
…………………………………...................................………..
c) aprobă structura de personal a comunităţii teritoriale;
d) hotărăşte angajarea şi încetarea raporturilor de muncă ale personalului administrativ şi de specialitate al comunităţii teritoriale;
e) decide în probleme de salarizare şi în alte probleme de personal al comunităţii teritoriale;
f) verifică şi avizează îndeplinirea condiţiilor legale şi doctrinare necesare autorizării bisericilor, respectiv retragerii autorizaţiei de funcţionare;"
59. La articolul 58, alineatele (1), (2), (3), (4) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"ART. 58
(1) Preşedintele reprezintă comunitatea bisericilor în relaţiile cu autorităţile statului şi cu terţii. El organizează şi conduce activitatea curentă a comunităţii teritoriale.
(2) Vicepreşedinţii îndeplinesc atribuţiile hotărâte de adunarea generală a comunităţii teritoriale sau de comitetul de conducere al acesteia. Vicepreşedinţii pot coordona cercurile misionare sau departamentele înfiinţate în cadrul comunităţii teritoriale.
(3) Secretarul are răspunderea transmiterii la termen a corespondenţei şi a actelor către Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România, biserici şi terţi. El răspunde de comunicarea la termen a scrisorilor adresate prin comunitatea teritorială de către Uniunea Baptistă sau de către Casa de Pensii şi Ajutoare a Cultului către biserici sau către angajaţii acestora.
(4) Secretarul întocmeşte procesele-verbale ale adunării generale şi ale şedinţelor de comitet. Secretarul comunităţii teritoriale răspunde de evidenţa şi păstrarea actelor comunităţii. De asemenea, acesta îndeplineşte atribuţiile ce i-au fost delegate de către preşedinte referitoare la conducerea optimă a comunităţii teritoriale.
………………………….................................…………………
(6) Reprezentarea comunităţii teritoriale în justiţie sau faţă de terţi se face de preşedinte, care poate delega această atribuţie unui alt membru al comitetului de conducere sau unui specialist."
60. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 60
(1) În cadrul comunităţii bisericilor se pot organiza cercuri misionare teritoriale, fără personalitate juridică. Acestea pot îndeplini atribuţiile cu caracter spiritual ale comunităţii teritoriale.
(2) Cercul misionar teritorial este coordonat de un consiliu format din slujitorii duhovniceşti, aleşi de liderii spirituali ai bisericilor care îl compun. Consiliul poate fi condus de un vicepreşedinte al comunităţii teritoriale desemnat de comitetul acesteia, cu acordul membrilor consiliului de coordonare a cercului misionar teritorial."
61. La articolul 61, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 61
(1) În cadrul comunităţii teritoriale pot funcţiona, cu acordul şi sub autoritatea comitetului comunităţii, departamente de copii, tineret, femei şi altele asemenea."
62. La articolul 62, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3) Comunitatea bisericilor se întreţine financiar din contribuţia bisericilor, stabilită de adunarea generală a comunităţii teritoriale, precum şi din donaţii, sponsorizări, legate, liberalităţi de orice fel de bunuri mobile sau imobile, de valori materiale şi/sau băneşti din partea persoanelor fizice şi/sau juridice, din ţară şi din străinătate, sau prin orice alte moduri sau mijloace licite."
63. Articolul 63, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Bunurile sacre ale comunităţii bisericilor se află sub protecţia Legii nr. 489/2006, republicată, în sensul că sunt imprescriptibile şi insesizabile. Înstrăinarea lor poate avea loc numai cu acordul adunării generale, stabilit cu trei pătrimi din numărul delegaţilor prezenţi în adunarea generală a comunităţii teritoriale."
64. Articolul 64 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 64
(1) Desfiinţarea comunităţii bisericilor se poate face de către adunarea generală întrunind delegaţii a cel puţin trei pătrimi din numărul bisericilor creştine baptiste care o compun. Convocarea se face cu 30 de zile înainte, prin adresă oficială trimisă bisericilor aparţinătoare, şi va cuprinde data, ora, locul şi scopul convocării. Hotărârea de desfiinţare trebuie să întrunească votul a cel puţin trei pătrimi din numărul delegaţilor prezenţi.
(2) În cazul desfiinţării comunităţii teritoriale, patrimoniul acesteia, cu activul şi pasivul său, va trece în proprietatea Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România, a unei alte comunităţi teritoriale sau a unei biserici creştine baptiste, în funcţie de hotărârea luată în acest sens de adunarea generală care a hotărât desfiinţarea."
65. La articolul 66, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(2) Numărul reprezentanţilor Convenţiei în Consiliul Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România se stabileşte conform prevederilor art. 54 din prezentul statut.
(3) Reprezentarea intereselor bisericilor creştine baptiste maghiare în faţa organelor centrale ale statului se face de către Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România împreună cu delegatul Convenţiei."
66. La articolul 67, după litera k) se introduce o nouă literă, litera l), cu următorul cuprins:
"l) propune retragerea autorizaţiei de funcţionare a bisericii locale care s-a abătut grav de la mărturisirea de credinţă a cultului sau a cărei mărturie a fost compromisă."
67. La articolul 73, litera k) se modifică şi va avea cu următorul cuprins:
"k) propune Conferinţei Naţionale a Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România retragerea autorizaţiei de funcţionare a bisericilor baptiste maghiare care se abat grav de la Mărturisirea de credinţă a cultului sau a căror mărturie a fost compromisă foarte grav;"
68. La articolul 75, după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:
"h) verifică şi avizează îndeplinirea condiţiilor legale şi doctrinare necesare autorizării bisericilor, respectiv a retragerii autorizaţiei de funcţionare."
69. La articolul 77, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3) Secretarul general răspunde de desfăşurarea fluxului corespondenţei, de evidenţa şi păstrarea actelor Convenţiei, de orice alte evidenţe necesare activităţii Convenţiei, precum şi de întocmirea corectă a proceselor-verbale ale Comitetului executiv, Consiliului Convenţiei şi ale congreselor acesteia. El are răspunderea transmiterii la termen a corespondenţei şi actelor către Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România, biserici şi terţi. De asemenea, el îndeplineşte atribuţiile referitoare la conducerea operativă a Convenţiei ce i-au fost delegate de către preşedinte."
70. La articolul 79, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Constituirea comunităţii bisericilor baptiste maghiare se va face potrivit procedurii de constituire a comunităţii bisericilor creştine baptiste române, cu următoarele amendamente: actul de constituire se va întocmi în 3 exemplare, din care unul rămâne la Convenţia Baptistă Maghiară, care va înainta dosarul împreună cu avizul său Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România în vederea autorizării."
71. Articolul 84 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 84
Convenţia contribuie financiar la susţinerea Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste cu o sumă proporţională cu numărul de membri ai bisericilor baptiste maghiare. Contribuţia va fi stabilită anual de Congresul Convenţiei, la propunerea Consiliului Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România."
72. Articolul 86 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 86
(1) Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România (Uniunea Baptistă) este organul naţional de reprezentare a Cultului Creştin Baptist din România. Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România are scopul de a exprima unitatea spirituală şi doctrinară a credincioşilor baptişti din România şi de a reprezenta interesele generale ale bisericilor creştine baptiste şi ale celorlalte părţi componente ale Cultului Creştin Baptist din România.
(2) Bisericile creştine baptiste, comunităţile bisericilor creştine baptiste şi Convenţia Baptistă Maghiară din România au obligaţia să trimită Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România rapoarte şi orice acte cerute de aceasta privind problemele de interes general ale Cultului Creştin Baptist din România.
(3) Sediul Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România se află în Bucureşti şi reprezintă sediul central al Cultului Creştin Baptist din România."
73. Articolul 87 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 87
(1) În cadrul Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România funcţionează: Comisia pastorală, Comisia de educaţie biblică şi Departamentul de misiune. Acestea sunt conduse de câte un vicepreşedinte al Cultului Creştin Baptist din România. În cadrul Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste va funcţiona Agenţia de misiune externă a Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România.
(2) În cadrul Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România pot funcţiona, cu acordul şi sub autoritatea Consiliului Uniunii, departamente de copii, tineret, femei, social, învăţământ preuniversitar şi altele.
(3) Activitatea Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România în domeniile administrativ, financiar-contabil, secretariat, protocol, juridic, mass-media, relaţii publice şi altele asemenea va fi organizată sub formă de birouri şi compartimente."
74. Articolul 88 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 88
(1) Institutul Teologic Baptist din Bucureşti funcţionează sub autoritatea spiritual-doctrinară a Consiliului Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România şi în acord cu legislaţia în domeniu.
(2) Institutul Teologic Baptist din Bucureşti se supune controlului financiar periodic al Comisiei de cenzori a Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România şi prezintă periodic rapoarte financiare Consiliului Uniunii, Conferinţei Naţionale şi Congresului."
75. Articolul 89 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 89
(1) Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România poate înfiinţa, organiza şi întreţine, singură sau în colaborare cu alte organizaţii creştine, grădiniţe, şcoli de toate gradele, tabere, orfelinate, cămine de bătrâni, case de odihnă, unităţi de asistenţă medicală şi de caritate, edituri, tipografii, mijloace de informare în masă şi altele asemenea, în condiţiile legii.
(2) Cu avizul Consiliului Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România se pot înfiinţa şi organiza asociaţii şi fundaţii cu personalitate juridică distinctă în vederea desfăşurării activităţilor prevăzute la alin. (1)."
76. Articolul 90 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 90
Organele de conducere ale Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România sunt Consiliul Uniunii şi Comitetul executiv. Organul de control financiar este Comisia de cenzori, formată din 3-5 cenzori."
77. Articolul 91 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 91
(1) Consiliul Uniunii este organul de conducere al Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România între conferinţele naţionale. Acesta este ales pe o durată de 4 ani şi este format din: membrii Comitetului executiv, aleşi de Congres, reprezentanţii comunităţilor şi ai Convenţiei Baptiste Maghiare, validaţi de Congres, rectorul Institutului Teologic Baptist din Bucureşti, rectorul Universităţii «Emanuel» din Oradea, validaţi de Congres.
(2) La întâlnirile Consiliului Uniunii pot participa, cu vot consultativ, directorii de departamente ai Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România, precum şi directorul executiv, consilierul financiar, consilierul juridic şi directorul Casei de Pensii a Cultului Creştin Baptist din România."
78. Articolul 92 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 92
(1) Consiliul Uniunii este convocat de preşedintele Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România în urma hotărârii Comitetului executiv sau, când acesta refuză, Consiliul poate fi convocat din iniţiativa unei treimi din numărul membrilor Consiliului Uniunii. Consiliul Uniunii se întruneşte de două ori pe an şi ori de câte ori este nevoie. Consiliul Uniunii este prezidat de preşedinte, asistat de secretarul general.
(2) Pentru a putea lua hotărâri valabile este necesară prezenţa a două treimi din numărul membrilor Consiliului Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România. Hotărârile se iau cu votul a jumătate plus unu din numărul celor prezenţi. În caz de paritate, decide votul preşedintelui."
79. La articolul 93 alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 93
(1) Consiliului Uniunii coordonează activitatea Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România între conferinţele naţionale şi duce la îndeplinire hotărârile Congresului şi ale Conferinţei naţionale."
80. La articolul 93 alineatul (2), literele b), c), g), l), m), n), p), q), r), ş), t), u), şi v) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"b) stabileşte strategia şi obiectivele pentru activitatea Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România, pe care le supune aprobării Conferinţei naţionale;
c) îndrumă şi controlează activitatea Comitetului executiv al Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România, a Comisiei pastorale, a Comisiei de educaţie biblică, a Departamentului de misiune şi a celorlalte departamente;
……………….....................................………………………….
g) numeşte şi revocă directorul şi membrii Comitetului de conducere al C.P.A.;
………………....................................………………………….
l) hotărăşte indexarea periodică a salariilor din cadrul cultului şi stabileşte structura de personal a Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România;
m) aprobă regulamentele de organizare şi funcţionare a Comisiei pastorale, a Comisiei de educaţie biblică, a Departamentului de misiune, a Bordului de coordonare a I.T.B. Bucureşti, precum şi a celorlalte departamente din cadrul Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România;
n) aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare al C.P.A. a cultului;
…………………….....................................…………………….
p) avizează proiectele de buget ale Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România şi C.P.A. şi le supune aprobării Conferinţei naţionale;
q) încheie parteneriate între Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România şi organizaţii baptiste din străinătate, precum şi cu organizaţii evanghelice din ţară şi din străinătate şi le supune ratificării Conferinţei naţionale;
r) propune Congresului afilierea Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România la organizaţii baptiste internaţionale, intrarea în alianţele prevăzute la art. 6 din prezentul statut, precum şi ieşirea din aceste alianţe, cu respectarea principiilor Mărturisirii de credinţă a cultului;
………………………….....................................……………….
ş) soluţionează contestaţiile grupurilor de credincioşi formulate împotriva refuzului de autorizare şi analizează şi propune spre soluţionare Conferinţei Naţionale a Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România situaţiile de retragere a autorizaţiei de funcţionare;
t) soluţionează contestaţiile personalului angajat al Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România şi al C.P.A. în probleme privind raporturile de muncă faţă de deciziile Comitetului executiv sau ale Comitetului de conducere al C.P.A., după caz;
……………………....................................…………………….
u) aprobă RRM, CIM, Regulamentul cenzorilor Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România;
v) decide achiziţionarea şi înstrăinarea de bunuri imobile, precum şi a acelor bunuri mobile şi mijloace fixe ce nu sunt date în competenţa Comitetului executiv al Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România;"
81. La articolul 94, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 94
(1) Comitetul executiv este organul de conducere al Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România între sesiunile Consiliului Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România şi este format din: preşedinte, 4 vicepreşedinţi, secretar general şi secretar general adjunct. Preşedintele şi secretarul general al Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România nu pot deţine în acelaşi timp şi funcţiile de preşedinte sau secretar de comunitate."
82. Articolul 95 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 95
Atribuţiile Comitetului executiv sunt următoarele:
a) conduce activitatea Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România între sesiunile Consiliului Uniunii;
b) convoacă Consiliul Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România, stabileşte ordinea de zi şi pregăteşte şedinţele acestuia;
c) hotărăşte angajarea, salarizarea şi concedierea personalului permanent al Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România;
d) întocmeşte proiectul de buget al Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România şi-l prezintă spre avizare Consiliului Uniunii;
e) stabileşte publicaţiile Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România şi orientarea acestora;
f) aprobă formularistica autorizaţiilor, certificatelor şi ale altor acte emise de Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România;
g) decide achiziţionarea şi înstrăinarea bunurilor mobile şi mijloacelor fixe până la valoarea prestabilită periodic de către Consiliul Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România;
h) îndeplineşte orice alte atribuţii date în competenţa sa de către Consiliul Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România."
83. La articolul 96, alineatele (2)-(5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(2) Problemele de interes general ale bisericilor creştine baptiste române sunt reprezentate de preşedintele cultului împreună cu secretarul general al Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România, iar cele ale bisericilor baptiste maghiare, împreună cu secretarul general al Convenţiei Baptiste Maghiare.
(3) Preşedintele cultului împreună cu secretarul general conduc operativ Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România. Preşedintele poate emite decizii în îndeplinirea atribuţiilor sale operative.
(4) Secretarul general asigură legătura Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România cu părţile componente ale cultului. El răspunde de desfăşurarea fluxului corespondenţei, de evidenţa şi păstrarea actelor Uniunii Baptiste, precum şi de întocmirea corectă a proceselor-verbale ale Comitetului executiv, Consiliului Uniunii şi ale Conferinţei naţionale.
(5) Vicepreşedinţii cultului coordonează domeniile de activitate stabilite de Congresul cultului, iar secretarul general adjunct îndeplineşte atribuţiile încredinţate de Consiliul Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România."
84. Articolul 97 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 97
(1) Cenzorii verifică activitatea financiar-contabilă a Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România, a Casei de Pensii, a Institutului Teologic Baptist din Bucureşti. Cenzorii pot efectua verificări financiar-contabile şi la Universitatea «Emanuel» din Oradea. Comisia de cenzori prezintă rapoarte Conferinţei naţionale şi Congresului cultului.
(2) Drepturile şi obligaţiile cenzorilor sunt prevăzute în Regulamentul Comisiei de cenzori, aprobat de Consiliul Uniunii."
85. La articolul 98, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(2) Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România poate dobândi, prin orice mijloace sau moduri licite, şi poate deţine, sub orice titlu, cu respectarea prevederilor legale, bunuri mobile şi imobile în vederea îndeplinirii obiectivelor sale sau pentru a le atribui în folosinţă bisericilor, comunităţilor teritoriale şi celorlalte persoane juridice din cadrul cultului.
(3) Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România se întreţine financiar din contribuţia bisericilor, stabilită de Congresul cultului sau de Conferinţa naţională, precum şi din donaţii, sponsorizări, legate, liberalităţi de orice fel de bunuri mobile sau imobile, de valori materiale ori băneşti de la persoane fizice şi juridice, din ţară şi din străinătate, precum şi prin orice alte moduri sau mijloace licite."
86. Articolul 99 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 99
(1) Sunt bunuri sacre: lăcaşurile de cult cu terenurile şi anexele aferente, casele pastorale pentru personalul duhovnicesc, terenurile, clădirile şi bunurile mobile destinate activităţilor şi practicilor de cult, spaţiile de învăţământ cu terenurile aferente şi cimitirele confesionale, aflate în proprietatea Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România şi destinate activităţii acesteia sau a entităţilor din cadrul cultului.
(2) Bunurile sacre ale Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România se află sub protecţia Legii nr. 489/2006, în sensul că sunt imprescriptibile şi insesizabile. Înstrăinarea lor poate avea loc numai cu acordul Conferinţei naţionale stabilit cu trei pătrimi din numărul delegaţilor prezenţi."
87. La articolul 100, alineatele (2), (3) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(2) El se compune din delegaţii bisericilor creştine baptiste conform prevederilor prezentului statut şi se ţine o dată la 4 ani, de preferinţă în cursul lunii mai.
(3) Convocarea Congresului cu caracter electiv se face de către preşedintele cultului, în baza hotărârii luate de către membrii în exerciţiu ai Consiliului Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România împreună cu reprezentanţii nou-aleşi ai comunităţilor teritoriale, întruniţi în şedinţă comună.
……………………......................................................………..
(5) Convocarea Congresului se comunică în scris tuturor bisericilor creştine baptiste cu personalitate juridică, cu cel puţin 30 de zile înainte de data ţinerii acestuia. Convocarea va cuprinde: data, ora şi locul ţinerii Congresului, precum şi tema şi ordinea de zi a Congresului."
88. La articolul 102, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Convocarea Congresului se face de către preşedintele cultului, în baza hotărârii Consiliului Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România."
89. La articolul 103, literele a), b), d), e), f) şi k) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"a) analizează şi evaluează situaţia generală a bisericilor creştine baptiste din România;
b) analizează, evaluează şi aprobă activitatea Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România şi a C.P.A.;
…………….....................................................................…….
d) alege Comitetul executiv al Uniunii şi confirmă secretarul general al Convenţiei Baptiste Maghiare în funcţia de vicepreşedinte al Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România;
e) validează reprezentanţii comunităţilor şi ai Convenţiei Baptiste Maghiare, rectorul Institutului Teologic Baptist din Bucureşti, rectorul Universităţii «Emanuel» din Oradea, în Consiliul Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România;
f) alege cenzorii Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România, în număr de 3-5 persoane;
………………...............................................................……….
k) hotărăşte afilierea Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România la organizaţii baptiste internaţionale, intrarea în alianţele prevăzute în art. 6 din prezentul statut, precum şi ieşirea din aceste alianţe;"
90. La articolul 103, după litera k) se introduce o nouă literă, litera l), cu următorul cuprins:
"l) în situaţia convocării unui Congres extraordinar, acesta preia şi atribuţiile Conferinţei naţionale."
91. Articolul 104 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 104
(1) Propunerile pentru Comitetul executiv al Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România vor fi făcute de către adunările generale ale comunităţilor bisericilor.
(2) În cursul lunii ianuarie a anului în care are loc Congresul electiv şi anterior ţinerii adunărilor generale ale comunităţilor teritoriale se va întruni Comisia Naţională de Propuneri (C.N.P.), formată din delegaţii comunităţilor teritoriale. Aceştia vor fi desemnaţi de către slujitorii duhovniceşti ordinaţi de pe raza comunităţii respective. Numărul delegaţilor în C.N.P. va fi în proporţie de un delegat la fiecare 2.000 de membri. Comunităţile teritoriale mai mici de 2.000 de membri au dreptul la un delegat.
(3) C.N.P. va stabili prin vot componenţa Comitetului executiv propus în ordinea voturilor obţinute şi va transmite fiecărei comunităţi teritoriale lista candidaţilor, în vederea prezentării ei în adunarea generală, după ce s-a obţinut acordul fiecărui candidat. Moderatorul comisiei va fi preşedintele în exerciţiu al cultului.
(4) Adunarea generală a comunităţii teritoriale are dreptul să propună propriul candidat pentru fiecare funcţie în parte. Persoana care întruneşte cel mai mare număr de voturi este candidatul comunităţii teritoriale pentru funcţia respectivă. La şedinţa de pregătire a Congresului cultului se totalizează propunerile comunităţilor teritoriale şi se întocmeşte lista candidaţilor pe funcţii pentru Congresul cultului, în ordinea voturilor obţinute."
92. La articolul 105, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3) Convocarea Conferinţei naţionale se va face de către preşedintele cultului, în urma hotărârii Consiliului Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România, cu minimum 30 de zile înainte de ţinerea acesteia, şi va cuprinde data, ora, locul şi ordinea de zi."
93. La articolul 106, literele a), c), d), e), f), g), i), j), k), l), m) şi n) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"a) analizează şi evaluează situaţia generală a bisericilor creştine baptiste din România;
……………………............................................................…..
c) aprobă viziunea, strategia şi obiectivele propuse de Consiliul Uniunii pentru activitatea Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România;
d) analizează, evaluează şi aprobă activitatea Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România şi a C.P.A.;
e) aprobă descărcarea de gestiune a Consiliului Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România şi a Comitetului executiv al Uniunii, la propunerea cenzorilor;
f) aprobă descărcarea de gestiune a Consiliului Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România şi a Comitetului de conducere al C.P.A., la propunerea cenzorilor;
g) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România pentru anul următor;
………………….............................................................…….
i) stabileşte contribuţia anuală a membrilor bisericilor pentru Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România;
j) ratifică încheierea de parteneriate între Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România şi organizaţii baptiste din străinătate, precum şi cu organizaţii evanghelice din ţară şi din străinătate;
k) hotărăşte în probleme legate de afilierea Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România la organizaţii baptiste internaţionale şi în probleme legate de alianţele prevăzute la art. 6 din prezentul statut;
l) aprobă noii membri în Consiliul Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România în locul celor demişi, retraşi sau decedaţi;
m) soluţionează contestarea retragerii autorizaţiei de funcţionare a bisericii locale care s-a abătut grav de la Mărturisirea de credinţă a cultului sau a cărei mărturie a fost compromisă;
n) aprobă regulamentele de ordine internă a Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România şi alte norme proprii cu caracter general în domeniul financiar contabil, juridic, de personal şi altele asemenea;"
94. La articolul 107, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3) Comitetul de conducere al Casei de Pensii este format din: preşedinte, care este secretarul general în exerciţiu al cultului, directorul Casei de Pensii, 7 reprezentanţi ai Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România, 2 reprezentanţi ai Convenţiei Baptiste Maghiare, un reprezentant al Universităţii «Emanuel» din Oradea şi un reprezentant ITBB, având calitatea de asiguraţi ai acesteia."
95. La articolul 108, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(2) Universitatea «Emanuel» din Oradea se supune controlului spiritual-doctrinar al Consiliului Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România.
(3) Universitatea «Emanuel» din Oradea se supune controlului financiar periodic al Comisiei de cenzori a Universităţii. Comisia de cenzori a Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România poate efectua controale financiare la Universitatea «Emanuel» din Oradea."
96. La articolul 109, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Instituţiile de învăţământ din cadrul cultului, pe lângă îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare, vor avea şi autorizaţie de funcţionare din partea Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România. În caz de abatere gravă de la Mărturisirea de credinţă a cultului, la propunerea Consiliului Uniunii, Conferinţa naţională poate hotărî retragerea autorizaţiei eliberate de Uniunea Baptistă. Retragerea autorizaţiei de către cult reprezintă încetarea calităţii de instituţie de învăţământ a Cultului Creştin Baptist din România."
97. Articolul 114 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 114
(1) Comisia pastorală este organul de cercetare a neînţelegerilor sau eventualelor conflicte interne, a cazurilor litigioase din cadrul cultului, care nu au fost soluţionate la nivel de biserică locală sau comunitate teritorială.
(2) Comisia pastorală funcţionează potrivit regulamentului propriu, aprobat de Consiliul Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România."
98. La articolul 116, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Nu pot face parte din organele de conducere ale cultului şi din organele de conducere ale instituţiilor acestuia persoanele care sunt agenţi sau colaboratori ai serviciilor secrete sau membrii unor organizaţii cu ideologie incompatibilă cu credinţa creştină baptistă."
99. La articolul 119, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
"(3) Prezentele modificări/completări la Statutul de organizare şi funcţionare a Cultului Creştin Baptist - Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România, statut aprobat de către Congresul al XXXIV-lea al Cultului Creştin Baptist din România din 17-18 mai 2007, Cluj-Napoca şi recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 58/2008, au fost aprobate de către Congresul Extraordinar al Cultului Creştin Baptist din România din 23-24 martie 2017, Timişoara."
ART. II
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Secretarul de stat al Secretariatului de Stat pentru Culte,
Victor Opaschi
Bucureşti, 30 iunie 2017.
Nr. 32.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
