Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDIN nr. 3.960 din 3 mai 2012 privind aprobarea programei scolare pentru disciplina optionala

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ORDIN nr. 3.960 din 3 mai 2012 privind aprobarea programei scolare pentru disciplina optionala "Dezvoltarea abilitatilor de viata"

EMITENT: MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 346 din 22 mai 2012

Comenteaza legea

    În conformitate cu prevederile art. 65 alin. (4) şi (5) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
    în temeiul Hotãrârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,

    ministrul educaţiei, cercetãrii, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

    ART. 1
    Se aprobã programa şcolarã pentru disciplina opţionalã "Dezvoltarea abilitãţilor de viaţã". Programa este cuprinsã în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
    ART. 2
    Începând cu anul şcolar 2012-2013, programa şcolarã prevãzutã la art. 1 poate fi utilizatã în învãţãmântul primar şi gimnazial ca ofertã naţionalã de curriculum la decizia şcolii sau în cadrul temelor incluse în activitatea corespunzãtoare ariei curriculare Consiliere şi orientare.
    ART. 3
    Direcţia generalã educaţie şi învãţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generalã management, resurse umane şi reţea şcolarã, Direcţia generalã învãţãmânt în limbile minoritãţilor, relaţia cu Parlamentul şi partenerii sociali, inspectoratele şcolare şi unitãţile de învãţãmânt preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
    ART. 4
    Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

                        Ministrul educaţiei, cercetãrii,
                           tineretului şi sportului,
                              Cãtãlin Ovidiu Baba

    Bucureşti, 3 mai 2012.
    Nr. 3.960.

    ANEXÃ

                                PROGRAMA ŞCOLARÃ
                          pentru disciplina opţionalã
                      "Dezvoltarea abilitãţilor de viaţã"

                               Notã de prezentare

    Pentru a performa în societatea cunoaşterii în secolul al XXI-lea, omul contemporan trebuie sã manifeste comportamente şi atitudini specifice unui set complex de abilitãţi de viaţã. Volumul mare al informaţiilor, schimbãrile rapide de pe piaţa muncii, diversitatea şi bogãţia ofertelor din toate domeniile de interes, pentru orice vârstã a existenţei, solicitã utilizarea gândirii critice, autocunoaştere, capacitatea de a lua decizii specifice unui stil de viaţã sãnãtos şi unei convieţuiri armonioase.
    În vederea adaptãrii la cerinţele acestei societãţi, învãţãmântul românesc actual a preluat cele 8 domenii de competenţã identificate de Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie pentru învãţarea pe tot parcursul întregii vieţi ( 2006/962/CE ): Comunicare în limba maternã, Comunicare în limbi strãine, Competenţe matematice şi competenţe de bazã în ştiinţe şi tehnologii, Competenţa digitalã, A învãţa sã înveţi, Competenţe sociale şi civice, Iniţiativã şi antreprenoriat, Sensibilizare şi exprimare culturalã.
    Definite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini, competenţele-cheie sunt disipate pe nivelul gimnazial, în mod aplicat, în 10-14 discipline care se studiazã începând cu clasa a V-a. Configurate sã construiascã profilul de formare al omului capabil sã aibã o viaţã împlinitã, competenţele solicitã şcoala la crearea unui context educaţional în care elevii sã aplice cunoştinţele şi sã exerseze deprinderile şi atitudinile dobândite, astfel încât sã conştientizeze relevanţa acestora în rezolvarea problemelor din viaţa cotidianã. O disciplinã care sã constituie contextul unei abordãri crosscurriculare a competenţelor-cheie, presupunând formarea elevilor pentru a rezolva probleme specifice celor din viaţa realã, se impune, aşadar, ca necesarã.
    Disciplina opţionalã "Dezvoltarea abilitãţilor de viaţã", având la bazã paradigma comportamental-atitudinalã ce face transferul achiziţiilor dobândite în cadrul academic cãtre viaţa realã, rãspunde acestei nevoi prin abordarea pragmaticã a conceptului abilitate de viaţã, definit ca set de cunoştinţe, comportamente, atitudini şi performanţe necesare unei vieţi de calitate în orice context psihosocial. Complementare competenţelor ce ghideazã sistemul nostru de învãţãmânt, abilitãţile de viaţã reprezintã, în formarea elevilor, puntea de legãturã necesarã pentru transpunerea performanţelor dobândite în şcoalã la condiţiile specifice din realitate.
    Ideea de fond a curriculumului este orientarea finalitãţilor educaţiei înspre dimensiunile fundamentale ale existenţei umane (a fi, a şti, a face, a convieţui), care configureazã în mod specific setul abilitãţilor de care omul contemporan are nevoie pentru a lua deciziile potrivite împlinirii aspiraţiilor la o viaţã de calitate.
    Dimensiunile care configureazã specificitatea disciplinei opţionale "Dezvoltarea abilitãţilor de viaţã" sunt: focalizarea activitãţilor pe formarea comportamentelor adaptative, valorificarea/crearea unor situaţii de învãţare care transpun elevii în viaţa realã şi realizarea de conexiuni între competenţele specifice disciplinelor din trunchiul comun şi abilitãţile de viaţã.
    Principiile fundamentale care au orientat elaborarea programei sunt:
    - principiul relevanţei: competenţele şi conţinuturile sunt corelate cu nevoile reale de dezvoltare ale elevilor;
    - principiul diversificãrii: strategiile şi situaţiile de învãţare sunt diversificate şi adaptate specificului grupului de elevi;
    - principiul transferului: se realizeazã conexiuni între activitãţile de învãţare din cadrul formal şi viaţa cotidianã.
    Elaborat în cadrul proiectului "Metode inovative în formarea cadrelor didactice pentru dezvoltarea abilitãţilor de viaţã ale elevilor", cofinanţat prin Fondul Social European - Programul operaţional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane" (POS DRU), axa prioritarã 3, domeniul major de intervenţie 1.3, implementat de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului în parteneriat cu Fundaţia pentru Dezvoltarea Societãţii Civile, curriculumul opţionalului este structurat modular, pe câte 2 ani, corespunzãtor claselor a V-a-a VI-a şi a VII-a-a VIII-a.
    Abilitãţile alese pentru a fi dezvoltate într-o orã pe sãptãmânã au fost definite ca nevoi majore în educarea elevilor de cãtre cele 1.000 de cadre didactice de specialitãţi diferite care au beneficiat de formare în cadrul acestui program.

                              Structura programei

    Structura curriculumului şcolar opţional "Dezvoltarea abilitãţilor de viaţã" are urmãtoarele componente:
    - nota de prezentare a scopului opţionalului şi a legislaţiei specifice europene şi naţionale, prin care se subliniazã importanţa disciplinei, principiile şi valorile fundamentale, precum şi particularitãţile acesteia;
    - competenţe generale corelate cu domeniile de competenţe-cheie;
    - valori şi atitudini implicate de abilitãţile generale şi specifice;
    - competenţe specifice şi conţinuturi asociate acestora, care propun elemente derivate din caracteristicile educaţionale ale disciplinei;
    - sugestii metodologice, cu rolul de a orienta profesorii în implementarea acestei programe pentru realizarea activitãţilor de predare-învãţare-evaluare în concordanţã cu valorile, atitudinile şi competenţele prevãzute de programã.

                              Competenţe generale

    1. Afirmarea pozitivã a abilitãţilor de autocunoaştere
    2. Adoptarea unui stil de viaţã sãnãtos şi proactiv în relaţia cu sine, cu ceilalţi, cu mediul
    3. Utilizarea constructivã a abilitãţilor de interrelaţionare
    4. Aplicarea conştientã a abilitãţilor de gestiune a cunoaşterii

                              Valori şi atitudini

    - Orientarea spre o viaţã de calitate
    - Respect faţã de sine şi faţã de ceilalţi
    - Valorizarea comunicãrii şi a relaţiilor interpersonale
    - Adaptare şi deschidere faţã de schimbare
    - Valorificare criticã a informaţiilor
    - Aprecierea unicitãţii fiecãruia
    - Flexibilitate şi responsabilitate pentru propriile decizii
    - Autonomie în gândire
    - Participare la viaţa socialã şi a comunitãţii
    - Acceptare a diferenţelor şi a diversitãţii
    - Responsabilitate civicã şi profesionalã

                  Competenţe specifice şi conţinuturi asociate

                            Clasele a V-a şi a VI-a

    1. Afirmarea pozitivã a abilitãţilor de autocunoaştere


 ┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
 │        Competenţe specifice          │       Conţinuturi asociate          │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │1.1. Identificã propriile emoţii şi   │Abilitãţi de gestionare a emoţiilor  │
 │ale celor din jurul sãu, pe baza      │- Conduita emoţionalã expresivã      │
 │comportamentelor, limbajului,         │(expresii emoţionale, etichete       │
 │atitudinii, mimicii şi pantomimicii.  │verbale specifice, reacţii           │
 │1.2. Exemplificã legãtura dintre      │fiziologice asociate trãirilor       │
 │gânduri, emoţii şi comportament.      │afective)                            │
 │1.3. Utilizeazã strategii de control  │- Relaţia gânduri-emoţii-            │
 │emoţional.                            │comportamente                        │
 │                                      │- Strategii de control emoţional     │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │1.4. Se autoanalizeazã în vederea     │Abilitatea de a avea încredere în    │
 │cunoaşterii de sine.                  │sine                                 │
 │1.5. Explicã rolul eşecului în        │- Puncte forte şi limite personale   │
 │dezvoltarea proprie şi cunoaşterea de │- Greşeala - etapã normalã, naturalã │
 │sine.                                 │şi uneori necesarã în dezvoltarea    │
 │1.6. Exemplificã o serie de modalitãţi│personalã                            │
 │concrete de dezvoltare a resurselor   │- Modalitãţi de dezvoltare şi        │
 │personale.                            │valorificare a resurselor personale  │
 └──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘

2. Adoptarea unui stil de viaţã sãnãtos şi proactiv în relaţia cu sine, cu ceilalţi, cu mediul


 ┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
 │        Competenţe specifice          │        Conţinuturi asociate         │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │2.1. Analizeazã şi evalueazã relaţia  │Abilitãţi de igienã personalã        │
 │dintre igiena personalã şi sãnãtate.  │- Igiena personalã. Reguli pe care le│
 │2.2. Îşi monitorizeazã programul      │respectãm                            │
 │zilnic şi respectã regulile de igienã.│- Sãnãtate şi igienã personalã       │
 │                                      │- Programul personal de igienã       │
 │                                      │zilnicã/sãptãmânalã                  │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │2.3. Explicã opţiunile personale de   │Abilitãţi de adoptare a unui stil de │
 │nutriţie.                             │viaţã sãnãtos                        │
 │2.4. Gestioneazã, benefic pentru      │- Nutriţia                           │
 │propriul organism, timpul de odihnã şi│- Mişcarea şi sãnãtatea              │
 │mişcare.                              │- Odihna zilnicã                     │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │2.5. Identificã cauzele şi            │Abilitãţi de explorare ecologicã a   │
 │interpreteazã efectele care pot       │mediului                             │
 │deteriora calitatea mediului          │- Acţiunile umane şi efectele nefaste│
 │înconjurãtor.                         │asupra mediului                      │
 │2.6. Gestioneazã materialele care pot │- Reciclarea - o soluţie pentru      │
 │fi valorificate sau reciclate.        │protejarea mediului                  │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │2.7. Identificã legãturi observabile  │Abilitãţi de îngrijire şi realizare a│
 │între confort/inconfort,              │siguranţei locuinţei                 │
 │securitate/pericole.                  │- Noţiuni elementare privind         │
 │2.8. Elaboreazã proiecte de amenajare │curãţenia în spaţiul personal        │
 │a camerei, locuinţei care respectã    │- Sistemele de siguranţã ale         │
 │regulile de siguranţã.                │locuinţei. Rolul şi scopul lor       │
 │                                      │- Reguli de bazã pentru amenajarea   │
 │                                      │spaţiului personal                   │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │2.9. Utilizeazã şi manipuleazã corect │Abilitãţi tehnice                    │
 │aparatele cu care lucreazã.           │- Aparatura casnicã, de la tehnicã la│
 │                                      │electrotehnicã                       │
 │                                      │- Aplicarea şi respectarea normelor  │
 │                                      │de utilizare în bune condiţii a      │
 │                                      │aparaturii tehnice                   │
 └──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘

3. Utilizarea constructivã a abilitãţilor de interrelaţionare


 ┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
 │        Competenţe specifice          │        Conţinuturi asociate         │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │3.1. Abordeazã comportamente          │Abilitatea de ascultare activã       │
 │nonverbale şi paraverbale adecvate    │- Ascultarea activã - elemente       │
 │ascultãrii active.                    │nonverbale şi paraverbale            │
 │3.2. Aplicã regulile ascultãrii active│- Adaptarea regulilor ascultãrii     │
 │în diverse contexte.                  │active la diverse contexte           │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │3.3. Construieşte mesaje pertinente,  │Abilitatea de persuasiune            │
 │coerente şi convingãtoare.            │- Regulile unui discurs de           │
 │3.4. Utilizeazã regulile discursului  │argumentare a opiniilor personale    │
 │argumentativ atunci când îşi exprimã  │- Tehnici de influenţare a celorlalţi│
 │opiniile.                             │                                     │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │3.5. Utilizeazã regulile lucrului în  │Abilitatea de lucru în echipã        │
 │grup.                                 │- Organizarea lucrului în echipã     │
 │3.6. Rezolvã sarcinile, asumându-şi   │- Asumarea rolurilor şi a sarcinilor │
 │rolurile.                             │                                     │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │3.7. Aplicã, potrivit contextului,    │Abilitatea de rezolvare a            │
 │tehnici de rezolvare a conflictelor.  │conflictelor                         │
 │                                      │- Tipuri de conflicte şi sursele lor │
 │                                      │- Tehnici de rezolvare a conflictelor│
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │3.8. Recunoaşte şi acceptã diferenţele│Acceptarea diferenţelor              │
 │interumane.                           │- Stereotipuri. Prejudecãţi.         │
 │                                      │Comportamente discriminatorii        │
 │                                      │- Identitate şi alteritate           │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │3.9. Participã la activitãţi ce au    │Voluntariatul                        │
 │caracter de voluntariat.              │- Definiţie. Caracteristici, reguli, │
 │                                      │resurse                              │
 │                                      │- Activitãţi de voluntariat          │
 └──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘

4. Aplicarea conştientã a abilitãţilor de gestiune a cunoaşterii


 ┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
 │        Competenţe specifice          │        Conţinuturi asociate         │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │4.1. Identificã stiluri de învãţare.  │Abilitatea de învãţare independentã  │
 │Utilizeazã reguli de ergonomie a      │- Stiluri de învãţare. Organizarea   │
 │învãţãrii.                            │spaţiului de învãţare                │
 │4.2. Aplicã tehnici de învãţare       │- Tehnici de învãţare eficientã      │
 │eficientã.                            │                                     │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │4.3. Stabileşte obiective specifice,  │Abilitatea de planificare şi         │
 │mãsurabile, realiste, realizabile     │organizare                           │
 │într-un timp dat.                     │- Nevoi, dorinţe, necesitãţi         │
 │                                      │- Formularea obiectivelor - etapa    │
 │                                      │principalã în planificarea personalã │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │4.4. Identificã informaţii relevante  │Abilitatea de rezolvare a problemelor│
 │despre natura problemei, modalitãţi de│- Resurse utilizabile în rezolvarea  │
 │rezolvare, impact.                    │de probleme                          │
 │4.5. Stabileşte un plan de rezolvare  │- Strategii de rezolvare a           │
 │ţinând cont de resursele personale,   │problemelor                          │
 │timp, metode şi tehnici               │                                     │
 └──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘

Clasele a VII-a şi a VIII-a

1. Afirmarea pozitivã a abilitãţilor de autocunoaştere


 ┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
 │        Competenţe specifice          │        Conţinuturi asociate         │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │1.1. Valorificã experienţele          │Abilitatea de a avea încredere în    │
 │personale.                            │sine                                 │
 │                                      │- Valorificarea succesului           │
 │                                      │- Gestionarea eşecului               │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │1.2. Controleazã stãrile emoţionale   │Abilitãţi de gestionare a emoţiilor  │
 │proprii.                              │- Tehnici de gestionare a emoţiilor  │
 │                                      │- Relaţia emoţii - performanţe       │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │1.3. Îşi evalueazã comportamentul,    │Abilitatea de asumare a              │
 │resursele, posibilitãţile în vederea  │responsabilitãţilor                  │
 │rezolvãrii unor sarcini.              │- Relaţia sarcini - competenţe       │
 │1.4. Examineazã corect situaţiile,    │- Metode de organizare şi            │
 │luând decizii corespunzãtoare.        │prioritizare a sarcinilor            │
 │1.5. Prioritizeazã sarcinile în       │                                     │
 │vederea eficientizãrii procesului de  │                                     │
 │rezolvare a acestora.                 │                                     │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │1.6. Identificã situaţiile stresante  │Abilitatea de gestionare a stresului │
 │pentru propria persoanã.              │- Reacţiile fiziologice ale          │
 │1.7. Aplicã strategii de prevenire şi │organismului în prezenţa factorilor  │
 │depãşire a situaţiilor stresante.     │de stres                             │
 │1.8. Utilizeazã tehnici de relaxare în│- Tehnici de relaxare                │
 │situaţii stresante.                   │- Strategii de prevenire şi depãşire │
 │                                      │a situaţiilor stresante              │
 └──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘

2. Adoptarea unui stil de viaţã sãnãtos şi proactiv în relaţia cu sine, cu ceilalţi, cu mediul


 ┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
 │        Competenţe specifice          │        Conţinuturi asociate         │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │2.1. Alege conştient modalitãţi       │Abilitãţi de igienã personalã        │
 │adecvate de asigurare a igienei       │- Modalitãţi de asigurare a igienei  │
 │personale.                            │personale                            │
 │2.2. Evitã riscurile implicate de     │- Riscurile implicate de încãlcarea  │
 │încãlcarea normelor de igienã.        │normelor de igienã personalã         │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │2.3. Alege şi consumã alimentele      │Abilitãţi de adoptare a unui stil de │
 │necesare unei bune dezvoltãri a       │viaţã sãnãtos                        │
 │organismului în funcţie de valoarea   │- Surse de procurare a alimentelor   │
 │lor nutriţionalã.                     │- Valoarea nutriţionalã a alimentelor│
 │                                      │- Beneficiile alimentaţiei sãnãtoase.│
 │                                      │Riscurile alimentaţiei nesãnãtoase   │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │2.4. Adoptã un comportament ecologic  │Abilitãţi de explorare ecologicã a   │
 │în relaţie cu mediul.                 │mediului                             │
 │2.5. Opteazã pentru activitãţi de     │- Conduita umanã şi mediul           │
 │explorare a mediului înconjurãtor.    │- Drepturi şi responsabilitãţi ale   │
 │                                      │omului în relaţia cu mediul          │
 │                                      │- Influenţele calitãţii mediului     │
 │                                      │asupra calitãţii vieţii omului       │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │2.6. Utilizeazã eficient şi chibzuit  │Abilitãţi de îngrijire şi realizare a│
 │reţelele de asigurare a confortului   │siguranţei locuinţei                 │
 │existenţial.                          │- Locuinţa şi reţelele de asigurare a│
 │                                      │confortului existenţial (apã,        │
 │                                      │electricitate, cãldurã, cablu TV,    │
 │                                      │internet, gaze)                      │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │2.7. Utilizeazã şi manipuleazã corect │Abilitãţi tehnice                    │
 │aparatele cu care lucreazã.           │- Aparatura, de la tehnicã la        │
 │                                      │electrotehnicã                       │
 │                                      │- Aplicarea şi respectarea normelor  │
 │                                      │de utilizare în bune condiţii a      │
 │                                      │aparaturii tehnice                   │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │2.8. Planificã şi coordoneazã         │Abilitãţi antreprenoriale            │
 │activitãţi de antreprenoriat.         │- Întreprinzãtorul şi spiritul       │
 │2.9. Identificã riscurile acţiunilor. │întreprinzãtor                       │
 │                                      │- Resursele unui întreprinzãtor      │
 │                                      │- Risc şi prevedere în acţiune       │
 └──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘

3. Utilizarea constructivã a abilitãţilor de interrelaţionare


 ┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
 │        Competenţe specifice          │        Conţinuturi asociate         │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │3.1. Aplicã regulile ascultãrii active│Abilitatea de ascultare activã       │
 │în diverse contexte.                  │- Roluri sau funcţii ale ascultãrii  │
 │                                      │active                               │
 │                                      │- Procesul de ascultare activã.      │
 │                                      │Senzaţia. Interpretarea. Înţelegerea │
 │                                      │şi rãspunsul                         │
 │                                      │- Principii şi reguli ale ascultãrii │
 │                                      │active                               │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │3.2. Construieşte mesaje pertinente,  │Abilitatea de comunicare persuasivã  │
 │coerente şi convingãtoare.            │- Persuasiunea în mesajele verbale,  │
 │                                      │nonverbale şi paraverbale            │
 │                                      │- Opinia, de la ipotezã de discurs la│
 │                                      │pãrere nefondatã informaţional       │
 │                                      │- Argumentul. Structurã, pertinenţã, │
 │                                      │validare                             │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │3.3. Construieşte mesaje              │Abilitatea de comunicare asertivã    │
 │nonconflictuale, afirmându-şi         │- Comunicarea asertivã. Delimitãri   │
 │identitatea.                          │conceptuale                          │
 │                                      │- Elemente verbale specifice         │
 │                                      │comunicãrii asertive. Aserţiunea     │
 │                                      │"Eu". Referinţele impersonale        │
 │                                      │- Elemente paraverbale specifice     │
 │                                      │comunicãrii asertive. Tonul şi       │
 │                                      │intensitatea vocii                   │
 │                                      │- Elemente nonverbale specifice      │
 │                                      │comunicãrii asertive. Contactul      │
 │                                      │vizual. Postura. Mimica              │
 │                                      │- Componentele comunicãrii asertive. │
 │                                      │Refuzul cererilor. Solicitarea       │
 │                                      │favorurilor şi formularea de cereri. │
 │                                      │Exprimarea sentimentelor pozitive şi │
 │                                      │negative. Iniţierea, continuarea şi  │
 │                                      │încheierea unei conversaţii generale │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │3.4. Utilizeazã negocierea ca         │Abilitatea de negociere              │
 │modalitate de soluţionare a           │- Negocierea. Delimitãri conceptuale.│
 │divergenţelor.                        │Contexte implicate                   │
 │                                      │- Metode, tehnici şi strategii de    │
 │                                      │negociere                            │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │3.5. Îşi adapteazã comportamentul la  │Abilitatea de lucru în echipã        │
 │rolul şi regulile de lucru din echipã.│- Roluri şi sarcini în echipã        │
 │                                      │- Organizarea şi planificarea        │
 │                                      │lucrului în echipã                   │
 │                                      │- Leadershipul şi managementul       │
 │                                      │grupului                             │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │3.6. Aplicã adecvat strategii şi      │Abilitatea de rezolvare a            │
 │tehnici de gestionare a conflictului. │conflictelor                         │
 │                                      │- Conflictul. Context şi cauze       │
 │                                      │- Strategii şi tehnici de gestionare │
 │                                      │şi rezolvare a conflictelor          │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │3.7. Comunicã deschis şi respectuos cu│Acceptarea diferenţelor              │
 │persoane aparţinând altor etnii, culte│- Valori. Credinţe. Religii.         │
 │religioase etc.                       │Mentalitãţi. Culturi                 │
 │                                      │- Toleranţa. Respectul. Acceptarea   │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │3.8. Participã la acţiuni de          │Voluntariatul                        │
 │voluntariat potrivite propriilor      │- Voluntariat. Tipuri de voluntariat │
 │competenţe.                           │- Drepturile şi responsabilitãţile   │
 │                                      │voluntarului. Cadrul legal           │
 └──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘

4. Aplicarea conştientã a abilitãţilor de gestiune a cunoaşterii


 ┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
 │        Competenţe specifice          │        Conţinuturi asociate         │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │4.1. Analizeazã critic situaţiile,    │Abilitatea de gândire criticã        │
 │opiniile, stabilind cauzele şi        │- Procesul gândirii critice          │
 │efectele, imaginând soluţii,          │- Analizã. Raţionament. Evaluare.    │
 │stabilind concluzii.                  │Soluţionarea problemei. Luarea       │
 │                                      │deciziei                             │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │4.2. Identificã stilurile de învãţare.│Abilitatea de învãţare independentã  │
 │4.3. Aplicã tehnici de învãţare       │- Stiluri de învãţare                │
 │eficientã.                            │- Organizarea spaţiului de învãţare  │
 │                                      │- Tehnici de învãţare eficientã      │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │4.4. Utilizeazã metode şi tehnici     │Abilitatea de planificare şi         │
 │eficiente de organizare şi            │organizare                           │
 │planificare.                          │- Planul de acţiune. Resurse.        │
 │4.5. Stabileşte indicatorii           │Activitãţi. Indicatori de progres    │
 │observabili şi mãsurabili ai          │- Rezultate. Evaluare                │
 │progresului efectuat în îndeplinirea  │                                     │
 │obiectivelor.                         │                                     │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │4.6. Identificã natura problemei,     │Abilitatea de rezolvare a problemelor│
 │modalitãţi de rezolvare, impact.      │- Resurse utilizabile în rezolvarea  │
 │4.7. Stabileşte un plan de rezolvare  │de probleme                          │
 │ţinând cont de resursele personale,   │- Strategii de rezolvare a           │
 │timp, metode şi tehnici.              │problemelor                          │
 ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
 │4.8. Gestioneazã conştient şi asumat  │Abilitatea de luare a deciziilor     │
 │procesul luãrii deciziilor.           │- Luarea deciziilor. Definiţie.      │
 │                                      │Context. Proces                      │
 │                                      │- Stiluri decizionale                │
 │                                      │- Strategii decizionale              │
 └──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘

                             Sugestii metodologice

    Premisa abordãrii didactice a abilitãţilor de viaţã este crearea unui raport de complementaritate între educaţia nonformalã şi educaţia formalã, atât sub aspectul conţinutului, cât şi sub aspectul modalitãţilor şi formelor de realizare.
    În ceea ce priveşte conţinuturile, complementaritatea competenţe-abilitãţi de viaţã asigurã cadrul optãrii pentru acest program de formare de cãtre toate cadrele didactice. În esenţã, cursul exploateazã în mod direct sau în mod indirect cunoştinţe dobândite de elevi la toate disciplinele din trunchiul comun, creând oportunitatea corelãrii acestora în vederea manifestãrii lor prin comportamente şi atitudini la nivel de performanţã în viaţa realã. Aceastã relaţie este reprezentatã în discheta de mai jos, care permite identificarea corespondenţelor între cele 8 competenţe-cheie, abilitãţile generale şi cele specifice:

    Discheta "Competenţe-abilitãţi de viaţã"
-----
    NOTA(CTCE)
    Figura reprezentând Discheta "Competenţe-abilitãţi de viaţã", se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 346 din 22 mai 2012, la pagina 8. (a se vedea imaginea asociatã)

    Discheta sintetizeazã simbolic treptele devenirii umane prin educaţie şi formare:
    1. Cercul din centru cuprinde cele 4 dimensiuni ale existenţei umane: a fi, a şti, a face, a convieţui.
    2. Cercul al doilea dinspre centru cuprinde direcţiile generale de dezvoltare a abilitãţilor de viaţã.
    3. Cercul al treilea este cel al competenţelor-cheie care stau la baza educaţiei formale în şcoalã.
    4. Cercul al patrulea este cel al abilitãţilor de viaţã necesare pentru a trãi o viaţã de calitate.
    În viaţa realã, omul se manifestã continuu prin toate cele 4 dimensiuni, rezolvând probleme care implicã stãpânirea celor 8 competenţe-cheie traduse prin abilitãţi de viaţã.
    Implicarea elevilor în programe de dezvoltare a abilitãţilor de viaţã determinã valorizarea competenţelor dobândite în cadrul formal şi înţelegerea finalitãţilor educaţiei.
    Dezvoltarea abilitãţilor de viaţã se realizeazã prin proiecte structurate pe algoritmul educaţiei nonformale, care include urmãtoarele etape:
    1. Identificarea nevoilor de dezvoltare ale elevilor:
    Cu ajutorul metodelor de investigare (observaţie, chestionar, interviu etc.) profesorii pot descoperi nevoile reale ale elevilor privind dezvoltarea abilitãţilor de viaţã cuprinse în programã.
    2. Crearea situaţiilor de învãţare destinate conştientizãrii nevoilor identificate
    Proiectul dezvoltãrii abilitãţilor trebuie asumat atât de profesor, cât şi de elevi. Implicaţi în situaţii de învãţare prin care sã se confrunte cu propriile nevoi, aceştia îşi vor manifesta dorinţa de a participa atât la proiectarea, cât şi la derularea activitãţilor.
    3. Stabilirea obiectivelor operaţionale ale activitãţilor
    Obiectivele trebuie sã fie concrete/specifice, realiste, adaptate profilului şi dinamicii clasei, bazate pe nevoile reale ale elevilor şi sã facã referire la indicatori stabiliţi anterior.
    4. Proiectarea activitãţilor
    - Pregãtirea contextului: contextul fizic de învãţare, indiferent cã este sala de clasã, un alt spaţiu din şcoalã sau din afara ei, trebuie sã fie sigur, pregãtit şi adaptat activitãţilor ce urmeazã a fi implementate, sã stimuleze procesul de învãţare şi sã reflecte realitatea în care se manifestã abilitatea de viaţã.
    - Designul activitãţilor: trebuie sã se muleze pe preferinţele şi stilurile de învãţare ale elevilor, sã ia în considerare aşteptãrile, experienţa anterioarã şi sugestiile participanţilor.
    - Alegerea metodelor: metodele folosite în cadrul procesului de formare trebuie sã permitã deopotrivã achiziţia informaţiilor, formarea comportamentelor şi a atitudinilor şi manifestarea performanţelor. Paleta opţiunilor trebuie sã includã o gamã diversificatã de metode şi procese: lucrul în echipã, lucrul individual, discuţiile de grup, brainstorming, jocurile, atelierele, jocul de rol, instruirea directã, simularea, investigaţia, studiul de caz, photovoice, animaţia socioeducativã, proiectul, vânãtoarea de comori, origami, public speaking, cafeneaua publicã, teatru forum, biblioteca vie, storytelling, debate, open space technology, writing theatre etc.
    - Asigurarea reflecţiei (debriefingului): elevii trebuie încurajaţi sã reflecteze asupra procesului lor de învãţare.
    - Planificarea evaluãrii: fiecãrei activitãţi trebuie sã îi fie corelat un proces de evaluare/autoevaluare care sã urmãreascã atingerea obiectivelor propuse.
    5. Înregistrarea rezultatelor:
    Abilitãţile dobândite în procesul de învãţare trebuie sã fie identificabile, mãsurabile, sã se muleze pe nevoile elevilor şi sã fie în concordanţã cu obiectivele activitãţilor.
    Proiectele activitãţilor de dezvoltare a abilitãţilor de viaţã se realizeazã prin definirea tuturor celor 4 cercuri ale matricei comportamental-atitudinale:

    Matricea comportamental-atitudinalã a abilitãţilor de viaţã
-----
    NOTA(CTCE)
    Figura reprezentând "Matricea comportamental-atitudinalã a abilitãţilor de viaţã", se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 346 din 22 mai 2012, la pagina 9. (a se vedea imaginea asociatã)

    Coordonatele configurative ale matricei abilitãţilor sunt întrebãrile:


 ┌──────────────────┬──────────────────┬───────────────────┬──────────────────┐
 │    Cunoştinţe    │  Comportamente   │     Atitudini     │   Performanţe    │
 │ (Ce trebuie sã   │ (Ce trebuie sã   │(Cum trebuie sã se │ (Ce trebuie sã   │
 │  ştie elevul?)   │  facã elevul?)   │ manifeste elevul?)│   ştie sã facã   │
 │                  │                  │                   │     elevul?)     │
 ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤
 │                  │                  │                   │                  │
 │                  │                  │                   │                  │
 │                  │                  │                   │                  │
 └──────────────────┴──────────────────┴───────────────────┴──────────────────┘

    Performanţa în dezvoltarea abilitãţilor de viaţã implicã acumularea cunoştinţelor necesare afirmãrii comportamentelor pe baza cãrora se modificã atitudinea, atingându-se prin punerea în relaţie a celor 4 dimensiuni în proiectul fiecãrei activitãţi.
    Situaţiile de învãţare şi strategiile de lucru trebuie sã implice elevii în activitãţi organizate în contexte diverse. Orele destinate cursului de dezvoltare a abilitãţilor de viaţã trebuie modulate astfel încât sã permitã derularea activitãţilor atât în spaţiul şcolii, cât şi în afara acestuia.
    Pentru realizarea unui echilibru între activitãţile organizate în mediu sigur şi cele realizate în viaţa realã, poate fi utilizatã ca reper de proiectare urmãtoarea schemã:


 ┌──────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │          │                          Mediul sigur                           │
 │          ├───────────────────────────┬───────────────────────┬─────────────┤
 │          │Activitãţi organizate      │Sarcini şi roluri      │Situaţii     │
 │ Pregãtit │într-un mediu sigur        │în mediu sigur         │spontane     │
 │          ├───────────────────────────┴───────┬───────────────┴─────────────┤
 │          │Instruire de abilitãţi de          │Utilizarea abilitãţilor      │
 │          │viaţã în viaţa realã               │de viaţã în viaţa realã      │
 │          ├───────────────────────────────────┴─────────────────────────────┤
 │          │                           Viaţã realã                           │
 └──────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────┘

    Fiecare situaţie presupune urmãtoarele:
    1. Activitãţi organizate în mediu sigur
    ● Toate activitãţile sunt pregãtite şi conduse de cãtre un adult competent.
    ● În cadrul acestor activitãţi, indicaţiile şi regulile sunt clare.
    ● Copiii sunt supravegheaţi de adulţi.
    ● Consecinţele comportamentului copiilor sunt "doar" la nivel psihologic.
    2. Sarcini şi roluri într-un mediu sigur
    ● Implicarea elevilor în roluri de lucru şi sarcini care îi ajutã sã îşi asume responsabilitãţi în mod mai natural.
    ● Asumarea rolurilor şi îndeplinirea sarcinilor se realizeazã în mediul sigur, sub monitorizarea directã sau indirectã a profesorului.
    3. Situaţii spontane într-un mediu sigur
    ● Utilizarea situaţiilor spontane relevante pentru dezvoltarea abilitãţilor de viaţã ce pot apãrea la şcoalã, în timpul orelor sau în pauze ca situaţii de învãţare.
    4. Instruire de abilitãţi de viaţã în viaţa realã
    ● Utilizarea în procesul de formare din cadrul curriculumului a situaţiilor de învãţare din viaţa realã în care copiii pot interacţiona cu oamenii "din afarã" (neimplicaţi în instruire).
    ● Contextele de învãţare din viaţa realã creeazã cadrul educaţiei nonformale, oferind copiilor şi tinerilor posibilitatea de a se manifesta spontan.
    5. Utilizarea abilitãţilor de viaţã în viaţa realã
    ● Scopul dezvoltãrii abilitãţilor de viaţã îl reprezintã folosirea lor spontanã în situaţii din viaţa realã.
    ● La finalizarea unui program de instruire în domeniul abilitãţilor de viaţã elevii folosesc abilitãţile învãţate în mod natural şi sunt capabili sã reflecteze asupra comportamentului lor şi sã înveţe de pe urma acestei reflecţii. Profesorul trebuie sã identifice contexte ulterioare proiectului, care implicã abilitãţile formate, pentru afirmarea acestora în viaţa realã.

           Evaluarea stadiului de dezvoltare a abilitãţilor de viaţã

    În cazul dezvoltãrii abilitãţilor de viaţã, evaluarea are caracter formativ, anticipativ, nu se limiteazã doar la constatarea stadiului de dezvoltare. Ea oferã un feedback constructiv participanţilor, prin care informeazã asupra rezultatelor obţinute şi asupra a ceea ce urmeazã sã fie fãcut.
    Ceea ce trebuie sã-şi propunã cel care realizeazã evaluarea dezvoltãrii abilitãţilor de viaţã nu este sã raporteze acţiunile educative sau rezultatele obţinute la un set de valori, mai mult sau mai puţin absolute, ci sã ajungã "la o descriere suficient de sistematicã pentru a putea percepe legãturi între diferite elemente şi, în caz de nevoie, sã acţioneze asupra unora dintre ele pentru a modifica altele". [UNESCO, L'Educateur et l'approche systemique, apud. Cucoş: 375]
    În acest areal evaluarea devine participativã. Utilizând metode de autoevaluare, de reflecţie asupra procesului învãţãrii, profesorul trebuie sã ajute elevii sã îşi evalueze ei înşişi progresul înregistrat în procesul de învãţare. Implicarea elevilor în proces este cu atât mai necesarã cu cât metodele nonformale genereazã contexte atipice de învãţare, care solicitã atât explicitarea demersurilor pe care le implicã prin prezentarea obiectivelor, cât şi debriefingul.
    Metodele şi instrumentele de evaluare trebuie adecvate contextelor şi obiectivelor procesului de învãţare, modulându-se atât cu educaţia formalã, cât şi cu cea nonformalã, astfel încât sã permitã mãsurarea stadiului de dezvoltare a abilitãţilor de viaţã. Observarea sistematicã a comportamentului celor formaţi, analiza de caz, jurnalul reflexiv, proiectul, portofoliul, jocul de rol sunt câteva dintre metodele ce pot înregistra progresul în aceste contexte de formare.
    Cel mai exigent instrument de evaluare a progresului înregistrat de elevi, instrument care îşi diversificã permanent metodele de evaluare şi care oferã şcolii un feedback continuu, rãmâne însã viaţa realã. Pentru a asigura elevilor şansa la o viaţã de calitate şi a primi feedbackul aşteptat, şcoala trebuie sã transfere competenţele în abilitãţi de viaţã, astfel încât toţi sã fie premianţi ai concursului fãrã autori "Şcoala te pregãteşte pentru viaţã".

                             Bibliografie selectivã

    ● Belciu, Mari-Elena, Demenenco, Daniela, Hinţ, Simina ş.a. (2011). Metode şi instrumente pentru dezvoltarea abilitãţilor de viaţã la clasã Editura Paralela 45, Piteşti
    ● Cucoş, C. (1996). Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi
    ● Delors, J. Comoara lãuntricã. Raport pentru UNESCO al Comisiei Internaţionale pentru Educaţie în secolul XXI, Editura Polirom Iaşi
    ● Joiţa, Elena (2006). Instruirea constructivistã - o alternativã. Fundamente. Strategii. Editura Aramis, Bucureşti
    ● Monteil, J.M. (1997). Educaţie şi formare. Editura Polirom, Iaşi
    ● Oprea, Crenguţa (2003). Pedagogie. Alternative metodologice interactive. Editura Universitãţii Bucureşti, Bucureşti.

    Resurse cognitive şi didactice utile susţinerii cursului:
    ● Anghel, P. (2003). Stiluri şi metode de comunicare. Editura Aramis, Bucureşti
    ● Bloom, B. S. (1976). Human characteristics and school learning. McGraw-Hill
    ● Cerghit, I., Radu, I.T. (1994). Didactica, Editura Didacticã şi Pedagogicã, Bucureşti
    ● Ciofu, E., Ciofu, C. (1997). Esenţialul în pediatrie. Editura Medicalã Almatea
    ● Corsaro, W.A. (2008). Sociologia copilãriei. International Book Access, ediţia a II-a, Cluj-Napoca
    ● Cristea, S. (2002). Dicţionar de pedagogie. Editura Litera Educaţional, Chişinãu
    ● Curteanu, D., Chivu, Iulia, Popa, I. (2005). Ghidul trainerului. Editura Irecson, Bucureşti
    ● Elkind, D. (1998). Teenagers in crisis: All grown up and no place to go. Reading, MA: Perseus Books
    ● Gardner, H. (1993). Multiple Intelligences: The theory in Practice. Perseus Books
    ● Gãişteanu, Mihaela. Psihologia copilului, suport de curs
    ● Golu, P., Verza, E., Zlate, M. (1993). Psihologia copilului. Editura Didacticã şi Pedagogicã, Bucureşti
    ● Hart, L. (1983). Human Brain and Human Learning
    ● Joiţã, Elena (2006). Instruirea constructivistã - o alternativã. Fundamente. Strategii. Editura Aramis, Bucureşti
    ● Kovalik, Susan, Olsen, Karen (1994). The Model - Integrated Thematic Instruction. Books for Educators
    ● Mişu, Silvia, Seuche, R., Şerbãnescu, H. (2010). 100 de idei de educaţie nonformalã. Bucureşti
    ● Niculescu, Mariana (2000). Formarea formatorilor. Editura ALL EDUCAŢIONAL. Bucureşti
    ● Oprea, Crenguţa (2003). Pedagogie. Alternative metodologice interactive. Editura Universitãţii Bucureşti, Bucureşti
    ● Perkins, D.F. (2001). Understanding Adolescence. The Tasks. The Pennsylvania State University
    ● Piaget, J. (1953). The Origins of Intelligence in the Child. London: Routledge & Kegan Paul
    ● Piaget, J. (1954). The Construction of Reality in the Child. New York: Basic Books
    ● Piaget, J., Inhelder, B. (1969). The Psychology of the Child. New York: Basic Books
    ● Schaffer, H. R. (2007). Introducere în psihologia copilului. Editura ASCR, Cluj-Napoca
    ● Sion, G. (2007). Psihologia vârstelor. Editura Fundaţiei România de Mâine, ediţia a IV-a, Bucureşti
    ● Tripodi, T., Fellin, P., Epstein, I. (1986). Social Program Evaluation. Illinois: University of Michigan, F.E. Peacock Publishers
    ● Turek, I. (2003). Klucove kompetencie
    ● *** Ghid de identificare şi adresare a nevoilor emergente ale copiilor din România. Fundaţia pentru Dezvoltarea Societãţii Civile, Bucureşti, 2010
    ● *** Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţã independentã. World Learning, Programul Childnet, 2004
    ● *** Ghidul animatorului. Asociaţia Creativ, Bucureşti, 2008
    ● *** Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificãrile şi completãrile ulterioare
    ● *** Nevoi emergente ale copiilor din România. Studiu exploratoriu. Fundaţia pentru Dezvoltarea Societãţii Civile, Bucureşti, 2010
    ● *** Nonformal Education Manual. Peace Corps, 2004

    Autori:
    Mihaela Stoica, Elena Manuela Vlasie (coordonatori)

    Gabriel Mareş, Monica Halaszi, Maricica Manole, Corina Mighiu, Mihaela Cârstea, Adriana Popescu, Dana Demenenco, Mari-Elena Belciu, Simina Hinţ, Alis Pop, Luci Curta, Irina Ermolaev, Maria Borşan, Maria Lãcãtuş

    Curriculum dezvoltat în cadrul proiectului "Metode inovative în formarea cadrelor didactice pentru dezvoltarea abilitãţilor de viaţã ale elevilor", implementat de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului în parteneriat cu Fundaţia pentru Dezvoltarea Societãţii Civile şi organizaţia olandezã International Child Development Initiatives, finanţat prin Fondul Social European - Programul operaţional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane" (POS DRU)

    Manager de proiect: Anca-Denisa Petrache

                                     -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordin, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tinereturlui si Sportului, ORDIN nr. 3.960 din 3 mai 2012

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"