Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 3.739 din 22 martie 2019  privind aprobarea programei şcolare  pentru disciplina opţională Utilizarea tehnologiilor  de modelare şi imprimare 3D, liceu    Twitter Facebook
Cautare document

 ORDIN nr. 3.739 din 22 martie 2019 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina opţională Utilizarea tehnologiilor de modelare şi imprimare 3D, liceu

EMITENT: Ministerul Educaţiei Naţionale
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 384 din 16 mai 2019
    În temeiul art. 65 alin. (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,
    în baza art. 12 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,
    ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.
    ART. 1
    Se aprobă programa şcolară pentru disciplina opţională Utilizarea tehnologiilor de modelare şi imprimare 3D, liceu, cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

    ART. 2
    Programa şcolară cuprinsă în anexă se aplică în sistemul de învăţământ începând cu anul şcolar 2019-2020.

    ART. 3
    Direcţia generală învăţământ secundar superior şi educaţie permanentă, Direcţia generală minorităţi şi relaţia cu Parlamentul, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, inspectoratele şcolare judeţene, respectiv inspectoratul şcolar al municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

    ART. 4
    Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.



                    Ministrul educaţiei naţionale,
                    Ecaterina Andronescu


    Bucureşti, 22 martie 2019.
    Nr. 3.739.
    ANEXA 1

    Programa şcolară pentru disciplina opţională utilizarea tehnologiilor de modelare şi imprimare 3D, liceu

    Notă de prezentare
    Învăţarea noilor tehnologii este prioritară într-o societate în continuă schimbare, iar dobândirea competenţelor digitale de către tineri este o condiţie obligatorie pentru a face faţă cerinţelor tot mai ridicate în competiţia de pe piaţa muncii. Utilizarea instrumentelor software pentru operarea cu imprimante 3D va fi utilă, în viitor, în din ce în ce mai multe domenii ocupaţionale şi reprezintă, în acest moment, o experienţă pozitivă de învăţare. Acesta este motivul pentru care este important ca studiul imprimării 3D să fie inclus în programele educaţionale formale, în şcolile care dispun de resurse materiale adecvate. Există deja unităţi şcolare care deţin imprimante 3D, cele mai multe fiind achiziţionate prin intermediul unor proiecte educaţionale, care ar putea fi folosite în procesul de predare a acestui opţional.
    Plusvaloarea oferită de acest opţional rezidă din caracterul ei interdisciplinar. Astfel, acest opţional oferă elevilor un sprijin în dezvoltarea unor competenţe moderne, care vor veni în completarea cunoştinţelor şi abilităţilor formate prin alte discipline sau în contexte nonformale. Acest domeniu facilitează o abordare transversală, susţinând dobândirea, în mod direct sau indirect, a mai multor competenţe-cheie, precum competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii, competenţă digitală, sensibilizare şi exprimare culturală, iniţiativă şi antreprenoriat etc.
    Acest opţional are un impact real asupra elevului, îi dezvoltă gândirea logică, imaginaţia, creativitatea şi capacitatea de a rezolva probleme reale, în contexte practice. Disciplina Utilizarea tehnologiilor de modelare şi imprimare 3D contribuie la dezvoltarea abilităţilor de învăţare, de comunicare şi colaborare, dat fiind lucrul în echipă necesar în activităţile specifice utilizării tehnologiilor avansate.
    Programa şcolară Utilizarea tehnologiilor de modelare şi imprimare 3D identifică un set relevant de competenţe generale şi specifice pentru societatea actuală, oferind exemple de activităţi de învăţare, conţinuturi şi sugestii metodologice utile.
    Acest opţional poate fi studiat în orice clasă din liceu, o oră/săptămână, pe durata unui an şcolar, în cadrul curriculumului la decizia şcolii (CDS) pentru următoarele filiere:
    - teoretică - toate profilurile şi specializările;
    – tehnologică - toate profilurile şi specializările;
    – vocaţională - profilul artistic (specializarea Arhitectură; specializarea Arte ambientale şi design; specializarea Arte plastice şi decorative), profilul Militar şi profilul Ordine şi Securitate Publică (specializarea Matematică-informatică).

    Programa şcolară cuprinde, pe lângă Nota de prezentare, următoarele componente:
    - competenţe generale;
    – valori şi atitudini;
    – competenţe specifice şi conţinuturi;
    – sugestii metodologice.

    Competenţele generale sunt definite pentru fiecare disciplină de studiu şi au un grad ridicat de generalitate şi complexitate.
    Valori şi atitudini orientează dimensiunile axiologică şi afectiv-atitudinală aferente formării personalităţii elevului din perspectiva fiecărei discipline. Realizarea lor concretă derivă din activitatea didactică permanentă a profesorului, constituind un element implicit al acesteia.
    Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi ce urmează a fi dobândite de către elevi prin învăţare, pe durata anului de studiu.
    Conţinuturile sunt mijloace informaţionale prin care se urmăreşte formarea competenţelor specifice şi implicit a competenţelor generale propuse. Unităţile de conţinut sunt organizate tematic.
    Sugestiile metodologice cuprind propuneri privind modul de organizare a procesului de predare-învăţare-evaluare.
    Programa urmăreşte să asigure fiecărui copil oportunitatea de a-şi dezvolta competenţe digitale, în condiţiile asigurării egalităţii de şanse. Se dezvoltă astfel competenţe de utilizare eficientă a noilor tehnologii, criteriu-cheie pentru ocuparea forţei de muncă.
    În elaborarea acestei programe şcolare au fost respectate principiile de proiectare curriculară specifice curriculumului naţional pentru ciclul de învăţământ liceal, luând în considerare interesele educaţionale ale elevilor, dar şi posibilitatea valorificării pe piaţa muncii a competenţelor dobândite. Programa şcolară Utilizarea tehnologiilor de modelare şi imprimare 3D este fundamentată, pe lângă studii şi cercetări, şi prin experienţe acumulate în cadrul unor proiecte derulate în şcoli.

    Competenţe generale
    1. Gestionarea tehnologiilor de imprimare 3D
    2. Elaborarea unor proiecte inovative utilizând tehnologii de modelare şi imprimare 3D, care să dezvolte spiritul critic şi flexibil

    Valori şi atitudini
    – Conştientizarea impactului noilor tehnologii în plan social, economic şi etic
    – Gândire critică şi flexibilă în gestionarea unor proiecte inovative
    – Relaţionarea pozitivă cu ceilalţi şi dezvoltarea spiritului de echipă
    – Dezvoltarea spiritului de observaţie şi a simţului estetic

    Competenţe specifice şi conţinuturi
    1. Gestionarea tehnologiilor de imprimare 3D

┌────────────────┬─────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├────────────────┼─────────────────────┤
│1.1. │ │
│Identificarea │Imprimare 3D │
│tipurilor │Tipuri standardizate │
│standardizate de│de procedee de │
│procedee de │imprimare 3D Elemente│
│imprimare 3D │constructive şi │
│1.2. │caracteristici │
│Identificarea │tehnice ale │
│componentelor │imprimantelor 3D │
│hard şi soft ale│Softuri pentru │
│unei imprimante │imprimate 3D │
│3D │Materiale specifice; │
│1.3. Selectarea │avantaje, limitări, │
│materialelor şi │riscuri şi │
│a mijloacelor │reglementări asociate│
│adecvate pentru │imprimării 3D │
│imprimarea unui │ │
│obiect │ │
└────────────────┴─────────────────────┘



    2. Elaborarea unor proiecte inovative utilizând tehnologii de modelare şi imprimare 3D

┌─────────────────┬────────────────────┐
│Competenţe │Conţinuturi │
│specifice │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │Tehnologii de │
│ │modelare 3D │
│ │Fluxul de lucru în │
│ │fabricarea unui │
│ │obiect 3D │
│ │Proiectarea │
│ │geometriilor 2D │
│ │Modele 3D ale unor │
│ │obiecte. Exemple │
│2.1. Proiectarea │practice │
│modelelor 3D, │Optimizări; │
│luând în │importarea şi │
│considerare │exportarea modelelor│
│criterii de │3D │
│evaluare estetice│Imprimare 3D │
│şi funcţionale, │Fabricarea │
│precum şi │obiectelor 3D │
│specificul │Reguli de utilizare │
│procesului de │a imprimantelor 3D │
│tipărire │şi exemple de bune │
│2.2. │practici │
│Identificarea │Metode de │
│oportunităţilor │îmbunătăţire a │
│anteprenoriale │calităţii │
│asociate │rezultatelor (de │
│modelării şi │exemplu, │
│imprimării 3D │post-procesarea │
│2.3. Analizarea │obiectelor, reguli │
│comparativă a │de bună practică în │
│eficienţei din │proiectarea │
│punct de vedere │obiectelor pentru │
│al utilităţii │fabricaţie aditivă │
│unei imprimante │etc.) │
│3D în viaţa │Defecte tipice de │
│cotidiană │imprimare │
│2.4. │Depanarea │
│Planificarea, în │problemelor mecanice│
│echipă, a unor │ale imprimantei │
│proiecte │Aspecte economice, │
│inovative de │etice şi legale │
│obiecte 3D, în │privind imprimarea │
│domenii familiare│3D Utilitatea │
│ │imprimantei 3D │
│ │Rentabilitatea │
│ │imprimantei 3D │
│ │Proiecte │
│ │interdisciplinare pe│
│ │teme date, cu │
│ │specificaţii │
│ │precizate, în care │
│ │să se utilizeze │
│ │piese imprimate 3D │
└─────────────────┴────────────────────┘




    Sugestii metodologice
    Programa şcolară Utilizarea tehnologiilor de modelare şi imprimare 3D formează competenţe de bază în domeniul modelării şi imprimării 3D, atât de necesare în condiţiile modernizărilor tehnologice. Domeniul modelării şi imprimării 3D are un caracter interdisciplinar, facilitând transferuri de concepte şi metodologii între diverse discipline, precum:
    - Matematică: în proiectarea şi realizarea unei piese 3D sunt necesare cunoştinţe geometrice şi trigonometrice, pentru a putea scala o piesă/un obiect, pentru a putea stabili anumite cote sau pentru alegerea unor unghiuri, fără de care reprezentarea obiectului nu ar fi fidelă. Complexitatea operaţiilor matematice utilizate în aplicaţie este direct proporţională cu complexitatea unui obiect ce urmează a fi proiectat. Viziunea geometrică a unui utilizator se reflectă în capacitatea de a înţelege şi a proiecta un model 3D cât mai aproape de un set de cerinţe, acesta fiind şi un obiectiv al utilizării tehnologiei 3D pentru crearea unei machete. Mai mult decât atât, având în vedere că pentru clasele de liceu, la disciplina matematică, nu mai există în programa şcolară capitole care să abordeze geometria în spaţiu, oferta propusă de această programă ar putea susţine dezvoltarea competenţelor de modelare matematică a unor contexte problematice variate. Astfel, sunt exersate cunoştinţe din diferite domenii şi sunt folosite instrumente geometrice adecvate pentru reprezentarea, prin desen, în plan, a corpurilor geometrice. În contextul dezvoltării tehnologice avansate, elevii au nevoie de contexte de învăţare adecvate, care să le dezvolte capacitatea de a vizualiza şi a proiecta obiecte în spaţiu (de exemplu, a înţelege şi a aplica în mod corespunzător noţiunea de plan, poziţiile reciproce ale dreptelor şi ale planurilor în spaţiu, a studia şi a dimensiona corect corpurile geometrice etc.).
    – Fizică: conceptul de imprimare 3D pentru disciplina fizică este reprezentativ cel puţin din două puncte de vedere:
    1. posibilitatea reprezentării unor grafice specifice disciplinei în 3D, precum şi posibilitatea de a efectua anumite experimente cu corpuri proiectate şi imprimate 3D;
    2. posibilitatea de a înţelege şi a utiliza o tehnologie care se bazează pe electricitate, electronică, mecanică etc. şi evoluţia dinamică a tehnologiei.

    – Chimie: în funcţie de modelul aparatului de imprimat şi materialul din care trebuie realizată piesa, este selectată o materie primă de natură polimerică (în imprimarea 3D se pot folosi şi alte tipuri de materiale - pulberi metalice, nisip, hârtie etc. - însă tehnologiile respective sunt disponibile la nivel industrial, nu la nivelul utilizatorului casnic). Dinamica tehnologiei face posibilă derularea unor studii de caz pentru a găsi soluţii cât mai eficiente în selectarea materialului folosit, necesar realizării pieselor, respectiv structura şi compoziţia chimică a acestuia, astfel încât costul de producţie să fie cât mai mic.
    – Biologie: pe lângă scopurile de proiectare în utilizarea tehnologiei 3D, în realizarea modelelor şi machetelor anatomice, o utilizare importantă a imprimării 3D constă în reprezentarea organelor biologice, în vederea facilitării înţelegerii funcţionării organelor şi organismelor.
    – Desen: deşi în strânsă legătură cu viziunea geometrică, imaginaţia şi creativitatea sunt determinante atunci când se pune problema transformării unui obiect de la o schiţă 2D la un model 3D.
    – Robotică: modelarea şi imprimarea unor piese sau componente necesare pentru construirea roboţilor permit trecerea progresivă de la componente de mici dimensiuni la componente mult mai elaborate.
    – Educaţie tehnologică: realizarea de şabloane folosite în confecţionarea unor modele unicat.
    – Educaţie antreprenorială: modelele imprimate 3D ajută la obţinerea unor resurse financiare necesare sprijinirii firmelor de exerciţiu constituite la nivelul unităţilor şcolare. Astfel de activităţi contribuie la dezvoltarea spiritului antreprenorial, prin realizarea de activităţi similare cu cele dintr-o firmă reală.
    – Mecatronică: proiectarea şi tipărirea elementelor care intră în componenţa unui sistem mecatronic.
    – Mecanică: modelarea şi printarea unor piese componente ale cutiei de viteze, şasiului, elementelor de caroserie, motorului etc. Acestea pot fi printate şi studiate separat sau asamblate în blocuri.

    Predarea-învăţarea acestei discipline va fi orientată pe rezolvarea unor sarcini de lucru practice, cât mai variate. Se recomandă ca activităţile de învăţare să aibă un caracter interactiv, centrat pe elev. Aplicaţiile prezentate efectiv elevilor, într-un mod atractiv, vor fi focalizate pe probleme/situaţii concrete care pot fi întâlnite în domeniul sistemelor informatice şi imprimantelor 3D. În abordarea aplicaţiilor interdisciplinare se recomandă corelarea activităţilor didactice cu nivelul achiziţiilor dobândite de elevi la celelalte discipline.
    Ordinea de parcurgere a conţinuturilor din programă rămâne la alegerea cadrelor didactice, cu condiţia ca acestea să respecte succesiunea logică disciplinară.

    Sugestii pentru procesul de predare/învăţare
    Acest opţional poate fi predat de către profesorii care au studii de specializare în domeniul informatică şi TIC.
    Se recomandă ca orele de curs să se desfăşoare într-un laborator de informatică, conexiunea la internet fiind necesară. Configuraţia calculatoarelor trebuie să permită rularea aplicaţiilor selectate de profesor din cele recomandate în programă. În activitatea cu elevii, utilizarea unui videoproiector facilitează captarea şi menţinerea atenţiei asupra materialelor-suport, eficientizând procesul de învăţare. Pentru optimizarea demersului didactic este recomandat să existe un număr de staţii egal cu numărul elevilor din clasă. De asemenea se impune ca unitatea şcolară să fie dotată cu minimum o imprimantă 3D.
    În funcţie de specificul clasei şi de particularităţile colectivului de elevi, profesorul va adapta nivelul de complexitate a sarcinilor de lucru. De exemplu, pentru elevii capabili de performanţă, vor fi propuse proiecte cu grad mai mare de complexitate, iar pentru elevii cu dificultăţi de învăţare, sarcinile de lucru vor conţine, în prima perioadă de studiu, itemi simpli, care vizează executarea unei singure operaţii la un moment dat.
    Domeniul imprimării 3D este unul extrem de dinamic, cu o dezvoltare rapidă, ceea ce implică actualizarea permanentă a produselor soft. Prin prezentarea celor mai noi versiuni şi a unor produse demonstrative, a unor exemple de bună practică se va crea o imagine de ansamblu asupra facilităţilor oferite de software-ul respectiv şi elevii vor fi încurajaţi în demersul de a realiza produse de înaltă calitate.
    Pentru competenţa generală 1:
    - Pentru prezentări se pot utiliza filme didactice existente pe YouTube şi tutoriale online;
    – Pentru comunicare şi colaborare se pot utiliza platforme/site-uri de învăţare, precum lynda.com, moodle.ecdl.ro etc.

    Pentru competenţa generală 2:
    - Se poate utiliza orice aplicaţie software de modelare 3D, gama fiind foarte vastă. Se recomandă folosirea resurselor educaţionale gratuite sau a programelor cu licenţă, existente pe internet sau în şcoală, cu respectarea legislaţiei privind copyright-ul. Dintre aplicaţiile gratuite menţionăm Creo Parametric.
    – Se poate utiliza orice aplicaţie software de verificare a modelului 3D în vederea corectării erorilor: Netfabb Basic, MeshMagic, MiniMagics etc. Se recomandă software-ul Netfabb Basic. Se pot realiza exerciţii care să vizeze verificarea, repararea, scalarea şi divizarea modelelor 3D în vederea tipăririi. Elevii pot analiza comparativ diverse orientări ale modelelor 3D pe spaţiul de tipărire al imprimantei 3D pentru a minimiza volumul structurii-suport.
    – Se poate utiliza o aplicaţie pentru stabilirea parametrilor de proces în vederea imprimării efective a obiectului 3D - odată cu achiziţionarea imprimantei se primeşte şi acest software proprietar, care trebuie instalat pe computere. Se pot tipări 3D obiecte folosind parametrii de proces diferiţi, urmând ca apoi să se discute în grup modul în care alegerea parametrilor de proces afectează calitatea, aspectul estetic şi funcţionalitatea unei piese.

    Se recomandă organizarea unor sesiuni de brainstorming coordonate de cadrul didactic şi valorificarea sugestiilor venite de la grupul de elevi pentru îmbunătăţirea calităţii şi funcţionalităţii pieselor tipărite 3D. Pentru stimularea lucrului în echipă, acest exerciţiu poate fi efectuat pe grupe, fiecare grupă tipărind un obiect cu anumite caracteristici, iar la final comparând rezultatele obţinute.
    - Se pot utiliza tutoriale online, platforme/site-uri de învăţare, precum lynda.com, moodle.ecdl.ro etc.
    – Se recomandă utilizarea repozitoriilor online de modele 3D, precum Thingiverse, GrabCAD etc.

    Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandând mai ales învăţarea prin metode practice/activităţi de laborator, teme/proiecte.

    Sugestii cu privire la evaluare
    În procesul de evaluare se va avea în vedere asigurarea caracterului formativ al acestuia, iar la elaborarea instrumentelor de evaluare vor fi valorificate rezultatele observării sistematice a activităţilor desfăşurate de către elevi, inclusiv proiectele realizate individual sau în echipă.
    Evaluarea trebuie să vizeze mai ales interpretarea creativă a informaţiilor şi capacitatea de a rezolva o situaţie-problemă cu ajutorul calculatorului.
    Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui elev şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o răspundere comună pentru producerea şi colectarea probelor, însă responsabilitatea de a estima competenţa elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.
    Se recomandă implicarea elevilor în activităţi colective prin realizarea unor proiecte pe o temă dată, pe parcursul a 2-3 ore şi prezentarea în faţa colectivului de elevi a obiectelor realizate.
    Ca metode/instrumente de evaluare se pot folosi:
    - studii de caz;
    – proiecte;
    – schiţe/desene;
    – fişe de evaluare (atât pentru probe teoretice, cât şi pentru probe practice).

    Instrumentele de evaluare trebuie concepute într-o corelare continuă cu indicatorii de performanţă şi cu probele de evaluare din unităţile de competenţă relevante pentru modul.

    Resurse de lucru pentru elevi
    – https://www.ptc.com/en/academic-program/
    – www.reprap. org
    – https://www.thingiverse.com/
    – https://grabcad.com/
    – https://www.lynda.com/3D-Printing-training-tutorials/6343-0.html
    – moodle.ecdl.ro
    – http://reprap. org/wiki/Print_Troubleshooting_Pictorial_Guide
    – https://www.simplify3d.com/support/print-quality-troubleshooting/
    – https://all3dp.com/common-3d-printing-problems-3d-printer-troubleshooting-guide/
    – https://www.3dhubs.com/3d-printing

    Bibliografie pentru profesori
    1. Ahn, S., Montero, M., Odell, D., Roundy, S., Wright, P. (2002), Anisotropic Material Properties of Fused Deposition Modeling ABS, Rapid Prototyping Journal, vol. 8(4), pp. 248 -257.
    2. Baumers, M. (2012), Economic apsects of additive manufacturing: benfits, costs and energy consumption, teză de doctorat, University of Loughborough, Marea Britanie.
    3. Chua, C.K, Leong, K.F. (2014), 3D Printing and Additive Manufacturing: Principles and Applications, Fourth Edition of Rapid Prototyping Paperback, 3rd Edition, World Scientific.
    4. D’Angelo, G., Designing for Ultimaker, available at: www.fablab.dtu.dk.
    5. Frank, D., Fadel, G. (1995), Expert system-based selection of the preferred direction of build for rapid prototyping processes, Journal of Intelligent Manufacturing, 6(5): 339-45.
    6. Gaynor, A.T, et al. (2014), Multiple-Material Topology Optimization of Compliant Mechanisms Created Via PolyJet Three-Dimensional Printing, J. Manuf. Sci. Eng 136(6), 061015.
    7. Gibson, I., Rosen, D.W., Stucker, B. (2010), Additive Manufacturing Technologies. Rapid Prototyping to Direct Digital Manufacturing, Springer.
    8. Grimm, T. (2003), Fused Deposition Modelling: A Technology Evaluation, Time Compression Technologies, vol. 11(2), pp. 1-6, available at: http://www.trosol.com/fortus/downloads/WPGrimm.pdf.
    9. Hiller, J.D., Lipson, H. (2009), STL 2.0: a proposal for a universal multi-material additive manufacturing file format, SFF Symposium, pp. 266-278.
    10. Hoisan, M.S. et al. (2014), Improved Mechanical Properties of Fused Deposition Modeling-Manufactured Parts Through Build Parameter Modifications, J. Manuf. Sci. Eng 136(6).
    11. Kamrani, E., Nasr, E.A. (2006), Rapid Prototyping: Theory and Practice, 1st Edition, Springer.
    12. Lipson, H. (2010), Additive Manufacturing File format, available at: http://www.nist.gov/el/msid/infotest/upload/Lipson-Cornell-NIST-AMF.pdf.
    13. Mohamed, O.A, et al., (2015), Optimization of fused deposition modeling process parameters: a review of current research and future prospects, J. Advances in Manufacturing, 3(1): 42-53.
    14. Stratasys 3D Printers and Production Systems (2011), FDM for End-Use Parts: Tips and Techniques for Optimization, pp. 1-22.
    15. SR ISO/ASTM 52900 ISO - Fabricaţie aditivă. Principii generale. Terminologie, 31 august 2016
    16. https://commons.wikimedia.org.http://reprap. org/wiki/Print_Troubleshooting_Pictorial_Guide
    17. https://www.simplify3d.com/support/print-quality-troubleshooting/
    18. https://all3dp.com/common-3d-printing-problems-3d-printer-troubleshooting-guide/
    19. http://scholarworks.rit.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=10126&context=theses
    20. http://www.solidconcepts.com/resources/design-guidelines/fdm-design-guidelines
    21. https://www.gov.uk/government/publications/3d-printing-research-reports
    22. http://www.sandia.gov/mst/technologies/net-shaping.html
    23. https://wohlersassociates.com/2016report.htm
    24. http://www.3ders.org/articles/20160405-wohlers-report-2016-reveals-1-billion-growth-in-3d-printing-industry.html
    25. https://www.forbes.com/sites/louiscolumbus/2014/09/15/demand-for-3d-printing-skills-is-accelerating-globally/#1ba4d55d522e
    26. https://www.engineering.com/3DPrinting/3DPrintingArticles/ArticleID/8431/Wanted-Analytics-Demand-For-3D-Printing-Skills-Soars.aspx
    27. https://www.3dhubs.com/3d-printing
    28. www.reprap.org
    29. www.stratasys.com

    Grup de lucru
    Prof. univ. Vasile-Mihai Baltac - preşedinte ATIC (Asociaţia pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii din România)
    Prof. univ. dr. ing. Popescu Diana - Universitatea Politehnică Bucureşti
    Prof. univ. Tarba Cristian - Universitatea Politehnică Bucureşti
    Prof. univ. dr. Tarba Nicoleta - Universitatea Politehnică Bucureşti
    Prof. Tania Oghina - Colegiul Tehnic Mecanic „Griviţa“ - Bucureşti
    Raluca Constantinescu - ECDL România
    Alexandru Cazacu - PTC, Bucureşti
    ----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice