În conformitate cu prevederile art. 65 alin (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 26/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin. ART. 1 Se aprobă programa şcolară pentru disciplina opţională "Joc şi mişcare", curriculum la decizia şcolii pentru clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, cuprinsă în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin. ART. 2 Se aprobă programa şcolară pentru disciplina opţională "Educaţie pentru prevenirea riscului rutier", curriculum la decizia şcolii pentru învăţământul primar, cuprinsă în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin. ART. 3 Se aprobă programa şcolară pentru disciplina opţională "Educaţie pentru dezvoltare", curriculum la decizia şcolii pentru liceu, cuprinsă în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin. ART. 4 Se aprobă programa şcolară pentru disciplina opţională "Educaţie pentru drepturile de proprietate intelectuală", curriculum la decizia şcolii pentru liceu, cuprinsă în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezentul ordin. ART. 5 Începând cu anul şcolar 2015-2016, programele şcolare cuprinse în anexele nr. 1-4*) pot fi utilizate în sistemul de învăţământ ca ofertă centrală de curriculum la decizia şcolii.────────── *) Anexele nr. 1-4 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 269 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.────────── ART. 6 Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, inspectoratele şcolare judeţene, respectiv Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, conducerile unităţilor de învăţământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin. ART. 7 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice, Sorin Mihai Cîmpeanu Bucureşti, 27 martie 2015. Nr. 3.542. ANEXA 1 Programa şcolară pentru disciplina opţională JOC ŞI MIŞCARE [curriculum la decizia şcolii pentru clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a] Notă de prezentare Programa şcolară pentru Joc şi mişcare prezintă competenţele generale şi specifice, activităţile de învăţare, conţinuturile şi sugestiile metodologice pentru această nouă disciplină din oferta curriculară centrală de discipline opţionale, pentru clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a din învăţământul primar şi este proiectată pentru un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata fiecărui an şcolar. Disciplina poate fi studiată într-un singur an şcolar sau succesiv, în doi/trei ani, potrivit prevederilor curriculumului la decizia şcolii pentru anul de studiu respectiv. Introducerea disciplinei Joc şi mişcare în oferta centrală de discipline opţionale care pot fi incluse în curriculumul la decizia şcolii pentru clasele pregătitoare, I şi a II-a accentuează rolul pe care activităţile ludice cu caracter dinamic trebuie să îl aibă în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor de 6 - 8 ani. Disciplina Joc şi mişcare subliniază potenţialul instructiv-educativ al jocurilor, ca mijloace didactice specifice perioadei micii şcolarităţi, prin faptul că valorifică tendinţa naturală a copiilor pentru mişcare. Prin mişcare copilul explorează, cunoaşte, interacţionează cu propriul corp şi cu mediul înconjurător. Cunoscând posibilităţile de acţiune asupra mediului, copilul devine încrezător în forţele proprii şi cutezător în a descoperi lumea. Integrată în cadrul ariei curriculare Educaţie fizică, sport şi sănătate, disciplinei opţionale îi revine sarcina de a completa influenţele pe care Educaţia fizică le exercită la nivelul personalităţii copilului, aducându-şi o contribuţie considerabilă la dezvoltarea cognitivă şi socio-afectivă a acestuia prin valorificarea valenţelor jocurilor de mişcare. Potenţialul instructiv-educativ al jocurilor dinamice poate susţine dezvoltarea inteligenţei emoţionale a copiilor şi, prin aceasta, o mai bună adaptare la solicitările mediului şcolar şi social. Numeroasele tipuri de jocuri de mişcare - cu şi fără obiecte, de întrecere şi de cooperare, cu roluri etc., pot sta la baza proiectării unor situaţii de instruire cu bogate influenţe benefice asupra personalităţii copilului, căruia îi oferă posibilitatea definirii continue a trăsăturilor sale cognitive, afective, moral-volitive. În timp ce influenţele jocurilor de mişcare asupra sferei motrice şi fizice sunt valorificate în primul rând la Educaţie fizică, în cadrul acestei discipline se va urmări potenţarea influenţelor mişcării sub formă de joc, asupra dezvoltării cognitive şi socio-afective a copilului. Potenţialul jocurilor de mişcare poate fi utilizat şi pentru consolidarea cunoştinţelor pe care copiii le dobândesc la alte discipline de studiu (limba română, matematică, ştiinţele naturii etc.). Maniera integrată de abordare a acestor obiecte de studiu face posibilă învăţarea/consolidarea prin jocuri dinamice a alfabetului, cifrelor, denumirii animalelor, fructelor, legumelor etc. Prin faptul că îi este specifică activitatea în grup, jocul de mişcare favorizează manifestarea relaţiilor sociale (de cooperare, de întrecere), presupunând armonizarea intereselor individuale şi a eforturilor personale cu cele ale grupului; favorizează încadrarea în colectiv, asumarea de responsabilităţi, manifestarea atitudinii critice şi autocritice, a iniţiativei şi le permite copiilor să înveţe ce înseamnă toleranţa, acceptarea celuilalt, luarea unei decizii şi asumarea consecinţelor acesteia. Jocul presupune reguli şi respectarea lor, astfel disciplina Joc şi mişcare contribuie la dezvoltarea morală a copilului şi permite o mai bună integrare şcolară şi socială a acestuia. Ca urmare a situaţiilor favorabile sau nefavorabile cu care se confruntă copilul în timpul jocului, el va trăi o gamă largă de stări afective - bucurie, tristeţe, mulţumire, entuziasm, plăcere. Copilul are ocazia să cunoască aceste stări, să le înţeleagă şi să înveţe să le controleze, astfel încât să aibă un comportament echilibrat, la şcoală şi în societate. Structura programei şcolare include următoarele elemente: - Notă de prezentare - Competenţe generale - Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare - Conţinuturi - Sugestii metodologice Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini formate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse. Competenţele generale ale disciplinei Joc şi mişcare vizează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întreg ciclul primar. Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora, formându-se pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate. Conţinuturile învăţării sunt structurate, în mod progresiv, pe ani de studiu şi reprezintă baza de operare pentru formarea competenţelor. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii: 1. Capacitate psiho-motrică 2. Deprinderi de comunicare şi lucru în echipă 3. Stil de viaţă activ Sugestiile metodologice includ strategii didactice şi au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei. Pentru a facilita demersul cadrului didactic, sugestiile metodologice includ, de asemenea, o descriere a jocurilor de mişcare oferite ca exemple în secţiunea de conţinuturi. Programa şcolară propune o abordare flexibilă, bazată pe valorificarea competenţelor şi a experienţei profesorului, a resurselor specifice unităţii de învăţământ. Cadrul didactic este liber să aleagă, să modifice sau să adauge activităţi de învăţare. Întregul demers didactic este însă adaptat particularităţilor elevilor şi bazat pe învăţarea prin joc. La rândul lor, elevii sunt încurajaţi să îşi exprime opţiunile pentru abordarea în procesul de învăţare a anumitor jocuri. Prin influenţele pe care le exercită, disciplina îşi aduce o contribuţie importantă asupra întregii personalităţi a copilului, contribuind la dezvoltarea acesteia încă din perioada şcolară mică. Competenţe generale
┌───────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Participarea la jocurile de mişcare, organizate sau spontane, în│
│funcţie de capacitatea psiho-motrică şi interesele individuale │
│2. Manifestarea unor comportamente sociale adecvate în activităţile│
│ludice │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Participarea la jocurile de mişcare, organizate sau spontane, în funcţie de capacitatea psiho-motrică şi interesele individuale
┌──────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────────┐
│ Clasa pregătitoare │ Clasa I │ Clasa a II-a │
├──────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│1.1. Utilizarea deprinderilor │1.1. Aplicarea deprinderilor │1.1. Aplicarea deprinderilor │
│locomotorii în acord cu reguli│locomotorii în cadrul unor │locomotorii în cadrul unor │
│simple ale unor activităţi de │jocuri cu reguli simple │activităţi ludice de cooperare │
│joc │- jocuri de cunoaştere │- executarea unor acte şi acţiuni │
│- executarea actelor şi │intuitivă a elementelor din │motrice, de pe loc şi din deplasare│
│acţiunilor motrice la comandă │universul copiilor │pe perechi │
│- jocuri de atenţie cu │- jocuri de imitare a unor │- executarea unor acte şi acţiuni │
│executarea sarcinilor motrice │activităţi din viaţa cotidiană │motrice, de pe loc şi din deplasare│
│prestabilite │ │în grup │
├──────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│1.2. Manevrarea obiectelor în │1.2. Manevrarea obiectelor în │1.2. Manevrarea obiectelor în │
│acord cu un sistem de reguli │activităţi de joc ce presupun │condiţii de cooperare intra-grup │
│simple ale jocurilor de │cooperare între parteneri │- transmiterea obiectelor în │
│mişcare │- participare la jocuri de │manieră diferită, în funcţie de │
│- implicarea în jocuri de │mişcare cu manevrarea │regulile de desfăşurare ale │
│numărare cu manevrarea │obiectelor între doi parteneri,│jocurilor de mişcare │
│obiectelor │folosind diferite deprinderi │- participare la jocuri de mişcare │
│- jocuri de mişcare cu │de manipulare │cu manevrarea obiectelor între │
│manevrarea diferitor obiecte │ │membrii grupului │
│(mingi, cercuri, cuburi etc.) │ │ │
├──────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│1.3. Utilizarea deprinderilor │1.3. Utilizarea deprinderilor │1.3. Utilizarea deprinderilor │
│motrice de bază pentru │motrice de bază pentru │motrice de bază pentru realizarea │
│desfăşurarea unor activităţi │realizarea unor activităţi │unor activităţi ludice, asociate │
│cu caracter ludic, cu efort │ludice, cu efort moderat │unui context sugestiv/intuitiv cu │
│redus │- efectuarea de acte şi acţiuni│eforturi diferite │
│- reproducerea unor fenomene │motrice în ritmuri impuse de │- executarea unor acţiuni motrice │
│din natură prin deprinderi │diferite instrumente muzicale, │asociate povestirii │
│motrice de bază (locomotorii │obiecte de percuţie │- acţionare în jocuri de mişcare │
│şi de stabilitate) │ │cuprinzând conţinuturi care imită │
│- participare la jocuri de │ │acţiuni / activităţi din lumea │
│comunicare şi conştientizare │ │animalelor şi viaţa cotidiană │
│corporală │ │ │
└──────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────────┘
2. Manifestarea unor comportamente sociale adecvate în activităţile ludice
┌──────────────────────────────┬───────────────────────────────┬───────────────────────────────────┐
│ Clasa pregătitoare │ Clasa I │ Clasa a II-a │
├──────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│2.1. Respectarea regulilor de │2.1. Respectarea regulilor în │2.1. Participarea la jocurile de │
│protecţie individuală şi de │activităţile de joc şi mişcare │mişcare în acord cu spiritul │
│siguranţă în timpul │- enunţarea regulilor de joc │regulilor de joc │
│activităţilor de joc şi │- exemplificarea regulilor unor│- acordarea/primirea de sprijin din│
│mişcare │jocuri │partea partenerilor în cadrul │
│- cunoaşterea regulilor de │- identificarea unor situaţii │activităţilor de joc şi mişcare │
│verificare şi organizare a │de nerespectare a regulilor │- participarea activă şi │
│spaţiului de joc │jocurilor de mişcare şi a │manifestarea comportamentelor │
│- verificarea materialelor │consecinţelor acestora │adecvate în activităţile de joc şi │
│didactice utilizate în cadrul │- observarea modului în care │mişcare │
│jocurilor │participanţii la jocuri │ │
│- autoverificarea echipamentu-│respectă regulile specifice │ │
│lui adecvat condiţiilor de │acestora │ │
│desfăşurare a jocurilor de │ │ │
│mişcare │ │ │
├──────────────────────────────┼───────────────────────────────┼───────────────────────────────────┤
│2.2. Manifestarea echilibrată │2.2. Manifestarea unor │2.2. Promovarea relaţiilor de │
│a emoţiilor în cadrul │comportamente de cooperare în │cooperare/întrajutorare intragrup, │
│jocurilor de mişcare │cadrul jocurilor de mişcare │în cadrul jocurilor de mişcare │
│- exersarea unor manifestări │- acţionarea în acord cu │- formularea de aprecieri asupra │
│adecvate situaţiei şi │regulile privind asistenţa, │evoluţiei şi comportamentului │
│momentelor de joc (de exemplu,│ajutorul şi sprijinul colegilor│propriu/ coechipierilor/ │
│aplauze, încurajări) │în timpul practicării jocurilor│adversarilor, în practicarea │
│- participarea la acţiuni │de mişcare │jocurilor de mişcare │
│desfăşurate pe perechi, în │- realizarea de acţiuni de │- atenţionări asupra │
│grup, cu componenţă şi nivel │cooperare în jocurile de │comportamentelor indezirabile ale │
│motric variabil │mişcare organizate pe perechi, │colegilor şi acceptarea din partea │
│ │grupuri mici, echipe │acestora a atenţionărilor asupra │
│ │ │comportamentului propriu │
└──────────────────────────────┴───────────────────────────────┴───────────────────────────────────┘
Conţinuturi
┌─────────────┬───────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│ Domenii │ Clasa pregătitoare │ Clasa I │ Clasa a II-a │
├─────────────┼───────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│1. Capacitate│Jocuri de mişcare │Jocuri de mişcare │Jocuri de mişcare cuprinzând │
│psiho - │cuprinzând variante de │cuprinzând variante de │variante de mers, în tempou │
│motrică │mers, în tempou │mers, în tempou accelerat│variabil │
│ │constant │(Exemple de jocuri: │(Exemple de jocuri: Uriaşii şi │
│ │(Exemple de jocuri: │Lanţul - mers în coloană │piticii - mers pe vârfuri, │
│ │Balerinele - mers pe │câte unul/doi ţinându-se │alternat cu mers ghemuit) │
│ │vârfuri, Căpriţele - │de mâini/ cu mâinile pe │ │
│ │mers pe călcâie, │umerii colegului din │Jocuri de mişcare şi ştafete │
│ │Piticii voioşi - mers │faţă, Trec soldaţii - │cuprinzând variante de │
│ │ghemuit) │mers în cadenţă) │alergare: │
│ │ │ │- rectilinie │
│ │Jocuri de mişcare şi │Jocuri de mişcare şi │- şerpuită │
│ │ştafete cuprinzând │ştafete cuprinzând │- în zig-zag │
│ │variante de alergare: │variante de alergare: │- cu ocolire de obstacole │
│ │- rectilinie │- rectilinie │(Exemple de jocuri: Cursa pe │
│ │- şerpuită │- şerpuită │numere, Ogarul şi iepurele, Al │
│ │(Exemple de jocuri: │- în zig-zag │treilea fuge, Batistuţa) │
│ │Acul cu aţă, Bucheţele,│(Exemple de jocuri: │ │
│ │Ursul doarme) │Automobilele, Cursa │Jocuri de mişcare şi ştafete │
│ │ │vocalelor, Salut │cuprinzând variante de sărituri│
│ │Jocuri de mişcare şi │prietene, Cursa │cu desprindere de pe un picior │
│ │ştafete cuprinzând │vocalelor) │şi de pe ambele picioare │
│ │variante de sărituri │ │(Exemple de jocuri: Şotronul, │
│ │cu desprindere de pe │Jocuri de mişcare şi │Broscuţele sar în lac) │
│ │ambele picioare │ştafete cuprinzând │ │
│ │(Exemple de jocuri: │variante de sărituri cu │Jocuri de mişcare şi ştafete │
│ │Broscuţele sar în lac, │desprindere de pe ambele │cuprinzând variante de aruncare│
│ │Din cerc în cerc) │picioare, de pe loc peste│şi prindere: │
│ │ │obstacole mici │- aruncare lansată cu două │
│ │Jocuri de mişcare şi │(Exemple de jocuri: │mâini înainte, în sus şi pe │
│ │ştafete cuprinzând │Broscuţele sar în lac, │deasupra capului │
│ │variante de aruncare │Din cerc în cerc, Banda │- prindere cu o mână prin │
│ │şi prindere: │rulantă) │apucare (Exemple de jocuri: │
│ │- aruncare lansată cu │ │Mingea la coş - aruncare la │
│ │două mâini de jos │Jocuri de mişcare şi │ţintă, Suveica simplă, Şarpele │
│ │- aruncare lansată cu │ştafete cuprinzând │îşi prinde coada, Mingea apel) │
│ │două mâini cu │variante de aruncare şi │ │
│ │rostogolirea obiectelor│prindere: │Jocuri de mişcare, trasee │
│ │pe sol │- aruncare lansată cu │aplicative şi ştafete │
│ │- prindere cu două │două mâini de jos la │cuprinzând deprinderi motrice │
│ │mâini la piept │distanţă şi la partener │complexe (utilitar-aplicative):│
│ │(Exemple de jocuri: │- aruncare cu două mâini │- transport de obiecte uşoare │
│ │Mingea prin tunel, │de la piept înainte şi │- târâre │
│ │Ţintaşii iscusiţi) │în sus │- tracţiune │
│ │ │- prindere cu două mâini │(Exemple de jocuri: │
│ │Jocuri de mişcare, │la piept │Infanteriştii, Ajută-te singur)│
│ │trasee aplicative şi │(Exemple de jocuri: │ │
│ │ştafete cuprinzând │Fereşte-ţi capul, │Jocuri de mişcare şi ştafete │
│ │deprinderi motrice │Apărătorul cetăţii, │vizând dezvoltarea calităţilor │
│ │utilitar-aplicative: │Mingea prin tunel, │motrice: │
│ │- echilibru static şi │simplă, Şarpele îşi │- viteză de deplasare │
│ │dinamic │prinde coada, Mingea │- coordonarea acţiunilor cu │
│ │- transport de obiecte │apel) │partener (Exemple de jocuri: │
│ │uşoare │ │Cursa pe numere, Şarpele îşi │
│ │(Exemple de jocuri: La │Jocuri de mişcare, trasee│prinde coada, Ciobanul îşi │
│ │circ, Cărăuşii) │aplicative şi ştafete │apără oile) │
│ │ │cuprinzând deprinderi │ │
│ │Jocuri de mişcare şi │motrice complexe │Jocuri pentru orientare │
│ │ştafete vizând dezvol- │(utilitar-aplicative): │spaţială: │
│ │tarea calităţilor │- echilibru static şi │- direcţii, sensuri, dimensiuni│
│ │motrice: viteză de │dinamic │(Exemple de jocuri: Figurile │
│ │reacţie şi coordonare │- transport de obiecte │geometrice, Păsărelele intră-n │
│ │segmentară │uşoare │cuib) │
│ │(Exemple de jocuri: │- târâre │ │
│ │Alb şi negru/Sus-jos - │(Exemple de jocuri: │ │
│ │executare acţiuni │Cărăuşii, Cobiliţa, │ │
│ │motrice la semnale │Unde-s doi puterea │ │
│ │vizuale sau auditive, │creşte) │ │
│ │Crabii şi creveţii) │ │ │
│ │ │Jocuri de mişcare şi │ │
│ │Jocuri pentru schema │ştafete vizând dezvolta- │ │
│ │corporală: │rea calităţilor motrice: │ │
│ │- denumire segmente │viteză de execuţie şi │ │
│ │corporale │viteză de deplasare │ │
│ │- denumire mişcări ale │- coordonare segmentară │ │
│ │segmentelor corporale │(Exemple de jocuri: │ │
│ │(Exemple de jocuri: │Vânătorul iscusit, │ │
│ │Mingea frige, │Crabii şi creveţii) │ │
│ │Fereşte-ţi capul, │ │ │
│ │Fereşte-ţi picioarele) │Jocuri pentru schemă │ │
│ │ │corporală: │ │
│ │ │- posibilităţi de mişcare│ │
│ │ │ale segmentelor în raport│ │
│ │ │cu un partener şi cu │ │
│ │ │obiecte │ │
│ │ │(Exemple de jocuri: │ │
│ │ │Mingea pe pod, Mingea │ │
│ │ │prin tunel, Mingea │ │
│ │ │şarpe) │ │
├─────────────┼───────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│2. Deprinderi│Reguli simple ale │Regulile jocurilor de │Regulile jocurilor de mişcare │
│de comunicare│jocurilor de mişcare │mişcare │(De exemplu, enunţarea şi │
│şi lucru în │(De exemplu, liniile de│(De exemplu, criterii de │respectarea regulilor jocurilor│
│echipă │plecare - sosire, │stabilire a învingăto- │predate) │
│ │repere, respectarea │rilor, sistemul de │Sprijin şi colaborare în grup │
│ │comenzii start, pornire│depunctare în cazul │pentru obţinerea avantajului │
│ │după semnal, păstrarea │nerespectării regulilor) │faţă de grupul advers │
│ │ordinii la execuţie) │Reguli de interacţiune │Comportamente de dezaprobare a │
│ │ │în perechi şi grupuri │abaterilor de la reguli │
│ │Modalităţi de │(De exemplu, primire/ │(De exemplu, semnalarea │
│ │comunicare verbală şi │acordare ajutor │abaterilor, impunerea │
│ │nonverbală elev - │partenerului, │depunctării lor) │
│ │profesor │atenţionări reciproce) │Mesaje verbale şi nonverbale în│
│ │(De exemplu, stimuli │Drepturi şi │grup │
│ │vizuali, auditivi, │responsabilităţi în joc │(De exemplu, atenţionări, │
│ │kinestezici; gesturi │(De exemplu, egalitate în│încurajări, impulsionarea │
│ │de încurajare, de │efectuarea acţiunilor │startului) │
│ │felicitare, de │stabilite, respectarea │Procedee de acordare/primire de│
│ │atenţionare) │regulilor) │sprijin din partea partenerilor│
│ │Mesaje verbale şi │Modalităţi de comunicare │de joc │
│ │nonverbale incluse în │verbală şi nonverbală │(De exemplu, asistenţă, ajutor,│
│ │practicarea jocurilor │elev - elev, în pereche │sprijin) │
│ │de mişcare │(De exemplu, stimulare/ │Responsabilităţile rolurilor de│
│ │Reguli de interacţiune │încurajare) │subordonare │
│ │cu alţii │Mesaje intuitive de │(De exemplu, executarea │
│ │(Exemple de jocuri: │comunicare │comenzilor, indicaţiilor │
│ │Mima, Oglinda, Statuile│(De exemplu, semnale │responsabilului de grup, │
│ │Naveta spaţială) │asociate practicării │căpitanului) │
│ │ │jocurilor - cifre, culori│Reguli de interacţiune │
│ │ │jaloane, steguleţe, │intra-grup conform regulilor │
│ │ │comenzi) │jocului │
│ │ │Comportamente de susţi- │(De exemplu, recunoaşterea │
│ │ │nere, de încurajare │rezultatului întrecerii) │
│ │ │(De exemplu, felicitări, │(Exemple de jocuri: Năvodul, │
│ │ │consolări reciproce - │Păsărelele intră-n cuib, │
│ │ │după caz) │Leapşa, Al treilea fuge) │
│ │ │Modalităţi de colaborare │ │
│ │ │în sarcini motrice │ │
│ │ │variate │ │
│ │ │(De exemplu, tractare, │ │
│ │ │prindere, pasare, │ │
│ │ │transport de obiecte în │ │
│ │ │doi, în grup) │ │
│ │ │(Exemple de jocuri: │ │
│ │ │Remorcarea, Ancorăm │ │
│ │ │corabia la mal, Între │ │
│ │ │două focuri) │ │
├─────────────┼───────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│3. Stil de │Efectele jocului de │Efectele jocului de │Reacţiile organismului la │
│viaţă activ │mişcare asupra stării │mişcare desfăşurate în │diferite tipuri de jocuri │
│ │de sănătate │aer liber asupra │Jocuri de mişcare pentru timpul│
│ │Jocuri de mişcare │sănătăţii │liber desfăşurate în spaţii │
│ │pentru timpul liber │Jocuri de mişcare pentru │amenajate, în aer liber │
│ │desfăşurate în spaţii │timpul liber desfăşurate │(Exemple de jocuri: Mingea la │
│ │de joacă │în: │căpitan, Suveica simplă, │
│ │(Exemple de jocuri: │- în interior (domiciliu,│Suveica dublă, Calculatoarele) │
│ │Şoarecele şi pisica, │cabane) │Menţinerea atitudinii corporale│
│ │Şoarecele isteţ şi │- în aer liber (loc de │corecte în poziţii statice şi │
│ │pisica periculoasă, │joacă, bază sportivă, │în mişcare │
│ │Toboganul, │curtea şcolii) │ │
│ │Derdeluşul) │(Exemple de jocuri: │Variante de jocuri de mişcare, │
│ │ │Vânătorul iscusit, │pe perechi şi grupuri │
│ │Variante de jocuri de │Crabii şi creveţii, │restrânse numeric, constituite │
│ │mişcare desfăşurate în │Fereşte capul, Colţurile │preferenţial │
│ │grupuri mici │colorate, Şotronul, │(Exemple de jocuri: Vizitiul şi│
│ │constituite spontan │Leapşa) │căluţul, Nu te lăsa frate, │
│ │(Exemple de jocuri: │ │Remorca, Avionul, Elasticul, │
│ │Elasticul, Coarda, │Variante de jocuri de │Vizitiul şi doi cai, Troica) │
│ │Şotronul) │mişcare desfăşurate în │ │
│ │ │grupuri organizate │Jocuri de mişcare pentru timpul│
│ │Activităţi ludice │spontan │liber desfăşurate în excursii, │
│ │pentru tabere, │(Exemple de jocuri: │tabere, drumeţii │
│ │excursii, drumeţii │Vânătorii şi raţele, │Ofertele şcolilor şi comunită- │
│ │ │Leapşa, Între două │ţilor locale de practicare a │
│ │ │focuri, Vânătorul, │activităţilor fizice │
│ │ │Vrabia şi albina) │(concursuri şcolare - în şcoală│
│ │ │ │între şcoli; centre locale de │
│ │ │Jocuri de mişcare pentru │iniţiere în diferite sporturi, │
│ │ │timpul liber, │serbări sportive) │
│ │ │desfăşurate în excursii, │ │
│ │ │tabere, drumeţii │ │
└─────────────┴───────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────────────────┘
Sugestii metodologice Programa disciplinei opţionale Joc şi mişcare se adresează învăţătorilor şi profesorilor pentru învăţământ primar şi are rolul de a orienta cadrele didactice în scopul proiectării şi derulării la clasă a activităţilor specifice acestei discipline. Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la competenţe generale, la competenţe specifice, la activităţi de învăţare şi de la acestea din urmă la conţinuturi. Învăţătorii/profesorii pentru învăţământ primar vor proiecta demersul de învăţare în funcţie de particularităţile clasei de elevi, de baza materială de care dispun şi de dorinţele elevilor. După o lectură aprofundată a programei, este necesar să se răspundă la următoarele întrebări: - În ce scop voi face? (identificarea competenţelor) - Cum voi face? (determinarea activităţilor de învăţare) - Ce conţinuturi voi folosi? (selectarea conţinuturilor) - Cu ce voi face? (analiza resurselor) - Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare) Ţinând seama de particularităţile copiilor din clasele primare, învăţătorii/ profesorii pentru învăţământ primar vor folosi demersuri care să facă accesibil şi atractiv conţinutul lecţiei de Joc şi mişcare. Jocul devine metodă, mijloc şi formă de organizare, efectuat cu sau fără întrecere, adaptat capacităţilor motrice şi psihice ale elevilor. Prin activităţile motrice copilul are posibilitatea de a cunoaşte, de a explora, de a-şi interioriza sau exterioriza stări şi sentimente, de a interacţiona cu propriul corp, cu colegii de joc, cu mediul înconjurător. Treptat, el devine încrezător în forţele proprii, dornic de a descoperi lumea. Strategiile didactice recomandate pentru lecţiile de Joc şi mişcare sunt cele activ-participative. Disciplina are un accentuat caracter practic-aplicativ, explorator care presupune implicarea directă a elevilor. Elevii exersează abilităţi şi îşi formează atitudini în diferite medii de învăţare: sala de clasă, sala de sport, curtea şcolii şi devin responsabili pentru modul în care se implică în jocurile şi activităţile propuse. Pe parcursul acestora, este foarte important ca elevii să se simtă bine, să-şi interiorizeze starea de bucurie, să fie motivaţi intrinsec pentru joc şi mişcare. În paralel cu activitatea motrică se va folosi limbajul de specialitate, din care să nu lipsească metafora ca mijloc de formare a imaginii mentale şi de valorificare a cunoştinţelor însuşite. La cele trei clase, cu deosebire la clasa pregătitoare, se va pune accentul pe lucrul în perechi şi în grup, favorizând integrarea, ajutorarea şi stimularea reciprocă, dezvoltarea comunicării, a toleranţei, a rezolvării unor situaţii de tip investigativ. Se va asigura utilizarea unor materiale didactice (mingi, cercuri, steaguri, dispozitive, instalaţii, sisteme de protecţie etc.) care să asigure protejarea copiilor, înlăturându-se orice risc de producere a unor accidente. Se recomandă ca resursele să fie estetice, atractive şi uşor de manevrat. Desfăşurarea întregului joc sau etape ale acestuia vor fi demonstrate de către învăţător şi elevi, insistându-se pe anumite mişcări sau atitudini implicate de acestea. În derularea demersului didactic se vor lua în consideraţie următoarele aspecte: - cuprinderea tuturor elevilor în activităţile de joc şi mişcare, adaptând acţiunile motrice la particularităţile fizice şi motrice ale unor elevi; nu se vor utiliza jocuri care presupun eliminarea elevilor; prin rotaţie, rolurile de conducere/constituire echipe se vor acorda tuturor elevilor; - se vor constitui grupe/echipe echilibrate valoric, evitându-se astfel dezavantajarea elevilor cu capacitate motrică mai scăzută; - pentru a oferi posibilitatea de revanşă a grupei/echipei învinse, orice întrecere trebuie repetată de minimum 3 ori; - un joc nou predat se va relua obligatoriu în următoarele 3 - 4 lecţii pentru a fi însuşit de către elevi; - jocurile de mişcare se pot relua de la o clasă la alta, în contexte organizatorice noi, respectându-se particularităţile elevilor; - într-o lecţie se pot proiecta: un joc nou şi unul însuşit anterior; un joc nou şi una-două ştafete; două jocuri însuşite anterior; 2 - 3 ştafete; - jocurile şi ştafetele dintr-o lecţie vor angrena echilibrat calităţile motrice şi tipurile de efort; - pentru a permite un număr mai mare de execuţii, se vor constitui grupe sau echipe cu efective de maximum 6 - 8 elevi; - se recomandă ca la fiecare oră să existe cel puţin o formă de întrecere (individual, pe perechi, între grupe, între echipe); - la clasele pregătitoare, I şi a II-a, se recomandă utilizarea cu precădere a jocurilor care încurajează autocunoaşterea capacităţii motrice, autodepăşirea, cooperarea şi colaborarea; - fiecare lecţie va începe, obligatoriu, cu pregătirea organismului pentru efort (încălzirea); - după fiecare joc sau ştafetă se vor acorda pauze de refacere după efort; - o parte din timpul recreaţiilor poate fi utilizată şi pentru practicarea jocurilor însuşite în lecţie; - în activităţile extracurriculare se vor integra jocuri de mişcare pe care elevii le-au învăţat de-a lungul lecţiilor. Evaluarea reprezintă o componentă de bază a procesului de învăţământ. Pentru disciplina opţională Joc şi mişcare, se realizează prin: - evaluarea curentă, cu observarea comportamentului elevului în desfăşurarea jocurilor, vizând cu precădere executarea acţiunilor motrice ale jocului, respectarea regulilor de joc, utilizarea deprinderilor de comunicare şi lucru în echipă şi îndeplinirea rolurilor atribuite în desfăşurarea jocurilor; - evaluarea sumativă, semestrială, va avea în vedere capacitatea copilului de a participa eficient la desfăşurarea a minimum 4 jocuri de mişcare, dintre cele predate de-a lungul semestrului, cu îndeplinire de roluri variate. Alte criterii care pot contribui la stabilirea calificativului ce se acordă elevului sunt reprezentate de: - participări la activităţi extracurriculare cuprinzând jocuri de mişcare organizate de învăţător/profesor; - progresul înregistrat de elev în cadrul jocurilor de mişcare. Programa şcolară include, în continuare, o prezentare a unor jocuri de mişcare. Dintre acestea, unele sunt incluse, ca exemplificări, în secţiunea de conţinuturi. În afara jocurilor de mişcare prezentate de programă ca exemple, învăţătorii/profesorii pentru învăţământ primar pot preda şi alte jocuri dinamice/ştafete corespunzătoare condiţiilor concrete în care îşi desfăşoară activitatea. DESCRIEREA JOCURILOR DE MIŞCARE DATE CA EXEMPLE 1. "Acul cu aţă" Elevii formează un cerc ţinându-se de mâini. Dintr-un punct al cercului învăţătoarea numeşte, în ordine, un grup de 5-6 copii, în care primul primeşte rolul de "ac" iar ceilalţi 4-5 primesc împreună rolul de "aţă". Copiii cu rol de "aţă" se prind cu ambele braţe de mijlocul celui din faţă. La semnalul învăţătoarei, "acul şi aţa încep să coasă", alergând şerpuit printre braţele copiilor din cerc. Când "coaserea" s-a terminat, "acul şi aţa" îşi reiau locul în cerc, următorii 5-6 copii preluând rolurile de "ac şi aţă". Dacă "aţa" se rupe în timpul deplasării, grupul respectiv de copii, reintră în cerc, sau se opreşte, refăcând (reînnodând aţa sau reintroducându-o în "ac") formaţia de coasere. Jocul se poate desfăşura şi sub formă de întrecere, câştigând "acul şi aţa" care au realizat cel mai rapid coaserea obiectului stabilit. 2. "Salut prietene" Elevii formează un cerc, situându-se cu faţa spre interiorul acestuia. Învăţătoarea numeşte un copil care aleargă în jurul cercului şi la un moment dat atinge cu mâna umărul unuia dintre copii, alergând în continuare. Copilul atins pe umăr, aleargă în sens invers şi, când cei doi se întâlnesc, îşi dau mâna şi rostesc o formulă de salut, în limba română sau în limba străină studiată. După aceea ambii copii îşi continuă alergarea, căutând să ajungă primul la locul rămas liber în cerc. Dacă cel care ajunge primul la locul rămas liber este copilul care a început jocul, schimbă rolul cu celălalt elev, care va continua jocul. 3. "Batistuţa" (sau orice obiect care poate fi apucat cu o mână) Elevii formează un cerc, aflându-se cu faţa spre interiorul acestuia şi cu ambele mâini întinse în spate, cu palma spre exterior. Un copil, numit de învăţătoare, având în mână obiectul care a dat denumirea jocului (castana, conul de brad, biluţa etc.) aleargă în jurul cercului şi la un moment dat, pune obiectul în mâna unui elev, continuându-şi alergarea. Cel care a primit obiectul porneşte în alergare în sens opus şi încearcă, şi el, să ajungă primul la locul liber. Dacă cel care a început jocul ajunge primul la locul liber, schimbă rolul cu celălalt copil. Dacă nu reuşeşte să ajungă primul la locul liber, preia obiectul din nou şi continuă jocul. 4. "Şoarecele şi pisica" Elevii, primind rolul de "pisicuţe" se dispun într-un cerc cu faţa spre interior. Un copil rămâne în afara cercului primind rolul de "şoricel". "Şoricelul" aleargă în jurul cercului şi, la un moment dat, atinge cu mâna o "pisicuţă", continuând să alerge ca să-i ocupe locul "pisicuţei" pe care a atins-o. "Pisicuţa" atinsă de "şoricel" îl urmăreşte în alergare, căutând să-l prindă (atingă) înainte ca acesta să-i ia locul. Dacă l-a prins, "pisicuţa" revine la locul său iniţial, iar "şoricelul" continuă jocul. Dacă nu l-a prins, "pisicuţa" devine "şoricel". 5. "Şoarecele isteţ şi pisica periculoasă" Elevii formează un cerc ţinându-se de mâini, cu excepţia a doi copii care primesc rolurile de "şoricel" şi, respectiv, "pisicuţă". Pe circumferinţa cercului se "deschid" patru portiţe, prin desprinderea mâinilor a câte doi elevi. "şoricelul" este introdus în cerc şi i se spune că poate intra şi ieşi din cerc, atât prin portiţe cât şi prin "găurile" formate de braţele unite ale copiilor. "Pisica" rămâne în afara cercului şi are voie să intre şi să iasă din cerc, doar prin "portiţe". Jocul începe prin urmărirea "şoricelului" de către "pisică", cu intenţia de a-l prinde (atinge). Dacă "şoricelul" este prins, se pot inversa rolurile între cei doi copii sau se numeşte o altă pereche care să continue jocul. În sprijinul "pisicii" mai poate interveni şi o a doua "pisică". 6. "Al treilea fuge" sau "Prinde-l pe al treilea" Elevii se dispun pe două cercuri concentrice, formând perechi situate la două lungimi de braţe, una faţă de cealaltă. Doi copii, primind rolurile de urmărit şi, respectiv, urmăritor rămân în afara cercurilor, la distanţă de 2 m, unul faţă de celălalt. La semnal, cei doi aleargă în jurul cercurilor, urmăritorul încercând să-l prindă (atingă) pe urmărit, iar acesta poate scăpa de urmărire dacă se plasează în faţa unei perechi din cercuri. În acel moment, perechea are în plus pe cel de-al treilea copil, care devine urmărit. Dacă urmăritorul reuşeşte să-l prindă pe urmărit, înainte ca acesta să se ataşeze la o pereche, cei doi elevi îşi inversează rolurile. 7. "Coşuleţul cu două toarte" Elevii dispuşi pe perechi, unul lângă altul, vor forma un coşuleţ cu două toarte, având o mână pe şold iar cealaltă petrecută pe după braţul îndoit al partenerului. "Coşuleţele" astfel formate se dispersează pe toată suprafaţa de joc. Selectând o pereche, învăţătoarea va da unuia dintre copii rolul de urmărit, iar celuilalt rolul de urmăritor. Urmăritul aleargă printre "coşuleţe" şi pentru a nu fi prins de urmăritor se ataşează la una din toartele unui "coşuleţ". În acel moment, "toarta" în plus (elevul) va deveni urmărit. Dacă urmăritorul reuşeşte să-l prindă (atingă) pe urmărit, înainte ca acesta să se ataşeze la un "coşuleţ", cei doi îşi inversează rolurile. 8. "Ogarul şi iepurele" Elevii sunt dispersaţi pe întreaga suprafaţă de joc primind rolul de "copaci" care formează o "pădure". Un copil numit de învăţătoare primeşte rolul de "iepuraş", care se deplasează prin pădure. La marginea "pădurii" apare "ogarul" unui vânător (un alt copil numit de învăţătoare), care, văzând "iepuraşul" ţâşneşte (aleargă) să-l prindă. "Iepuraşul" speriat, aleargă printre copaci şi ca să scape de "ogar" se aşează în ghemuit în faţa unui "copac". În acel moment "copacul" devine "iepuraş" şi este urmărit de "ogar". Fostul "iepuraş" se ridică în picioare şi devine "copac". Când "ogarul" reuşeşte să prindă "iepuraşul", cei doi îşi schimbă rolurile. 9. "Pescarul cu plasă" sau "Năvodul" Pe o suprafaţă delimitată care reprezintă "lacul", elevii deveniţi "peştişori" înoată (aleargă) liber. Un copil desemnat de învăţătoare primeşte rolul de "pescar", care aleargă încercând să prindă (atingă) un "peştişor". "Peştişorul" prins îl ia de mână pe "pescar" şi formează o "plasă" cu care aleargă să prindă alţi "peştişori". Jocul continuă până când este prins şi ultimul "peştişor". Dacă "plasa" se rupe, "peştişorul" prins în momentul acela este eliberat şi plasa se reface. "Peştişorii" nu au voie să treacă printre braţele "plasei". Ca recompensă, ultimul "peştişor" prins, devine "pescar". 10. "Semănatul şi culesul cartofilor" (sau orice "legumă" care poate fi transportată în alergarea de viteză) Elevii sunt organizaţi în trei echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. În faţa fiecărei echipe se plasează (trasează) trei/patru cercuri la distanţă de 4-5 m unul faţă de celălalt. La capătul traseului se aşează un reper (fanion) care poate fi ocolit. La semnalul învăţătoarei, primii copii din fiecare echipă ridică cele 3-4 "legume" aşezate în faţa lor şi din alergare "seamănă" (pun) câte o "legumă" în fiecare cerc (găletuşă), apoi ocolesc fanionul şi revin la propria echipă, predând ştafeta (atingere cu palma) următorului coechipier. Câştiga echipa care revine prima în formaţia iniţială. 11. "Vizitiul şi căluţul" Se alcătuiesc 2/3 echipe formate din câte 8, 10 sau 12 elevi. Fiecare echipă se aşează în coloană câte doi, înapoia unei linii de plecare/sosire. În faţa fiecărei echipe, la distanţă de 10/15/20 m se plasează un reper care poate fi ocolit. Fiecare echipă primeşte un cerc sau o coardă. La semnalul de începere un elev din prima pereche se "înhamă" cu cercul sau coarda, iar celălalt apucă cu ambele mâini "hăţurile", respectiv cercul sau capetele corzii, pornind în alergare până la reper, îl ocolesc şi revin la propria echipă, predând cercul sau coarda următoarei perechi şi deplasându-se la coada şirului. Câştiga echipa care reuşeşte să revină prima în formaţia iniţială. La reluarea jocului, rolurile se schimbă în cadrul fiecărei perechi. 12. "Vizitiul şi doi cai" Acţiunea jocului este asemănătoare jocului descris anterior. Deosebirea constă în faptul că se alcătuiesc două echipe formate din 9 sau 12 elevi, fiecare echipă aşezându-se în coloană câte trei. La semnal, doi copii din prima linie se "înhamă" cu câte un cerc sau coardă, iar cel de al treilea preia "hăţurile" cu fiecare mână, pornind în cursă. O variantă, când se foloseşte cercul, este ca elevii cu rolul celor cei doi căluţi să intre în acelaşi cerc. 13. "Carul roman" sau "Troica" Se alcătuiesc două echipe cuprinzând câte 12 elevi, dispuşi în trei linii de câte 4 copii. În faţa fiecărei echipe se aşează câte două cercuri şi două corzi, iar la distanţă de 15-20 m se plantează un reper care să poată fi ocolit. La semnalul de plecare, doi copii se "înhamă" cu corzile şi apucă cu mâna dinspre interior marginea unui cerc. Al treilea copil, situat între cei doi, apucă cu fiecare mână cele două cercuri. Al patrulea copil apucă cu fiecare mână capetele corzilor "căluţilor" din lateral şi "atelajul" porneşte în cursă. Finalul cursei şi desemnarea echipei câştigătoare sunt identice cu descrierile făcute la jocul anterior. 14. "Naveta spaţială" Se alcătuiesc două/trei echipe situate, în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. La distanţă de 10/15/20 m se trasează în dreptul fiecărei echipe o zonă de 2/2 m (sau se aşează câte o saltea sau bancă) care vor reprezenta zonele de aterizare de pe satelitul/planeta în care vor fi transportaţi cosmonauţii. Primul copil din fiecare echipă va primi câte un cerc, în care va intra trecându-l pe deasupra capului. La semnal, îl va introduce şi pe primul coechipier în cerc şi împreună vor alerga până la zona de aterizare, unde "cosmonautul" transportat va fi debarcat. "Naveta" se reîntoarce pe "pământ" preluându-l pe următorul cosmonaut. Câştiga echipa care reuşeşte să transporte prima toţi membrii. La reluarea jocului, transportul se va realiza în sens opus, rolul de "navetă" revenind altui copil. 15. "Uliul şi porumbeii" La cele două capete ale unui spaţiu delimitat se trasează câte o zonă pentru refugiul "porumbeilor". Elevii primesc rolul de "porumbei" şi "zboară" liber în suprafaţa de joc dintre cele două spaţii de refugiu. Un copil, numit de învăţătoare, va primi rolul de "uliu" şi va fi plasat în afara spaţiului de joc, la mijlocul acestuia. La avertizarea învăţătoarei "uliul!", "porumbeii" încearcă să ajungă într-unul din spaţiile de refugiu, în timp ce "uliul" încearcă să prindă (atingă) un "porumbel". "Porumbelul" prins schimbă rolul cu "uliul". Dacă "uliul" nu prinde nici-un "porumbel", acesta îşi reia locul pe marginea suprafeţei de joc, iar învăţătoarea dă semnalul "porumbeii" zboară!, după care la semnalul "uliul", jocul continuă. Pentru a da mai multe şanse "uliului" se mai poate introduce, pe partea opusă a terenului, încă un "uliu". 16. "Şarpele îşi prinde coada" Elevii formează un şir, ţinându-se strâns unul de altul prin cuprinderea cu ambele braţe a mijlocului celui din faţă. La semnalul de începere a jocului, primul copil din faţă, urmat de cei din prima parte a coloanei, încearcă, prin mişcări stânga-dreapta, să atingă ultimul copil din coada şarpelui (coloanei). Acesta din urmă, împreună cu copiii care formează coada şarpelui se deplasează în sens opus "capului şarpelui", încercând să evite prinderea (atingerea). Copilul atins, trece în faţa coloanei devenind "capul şarpelui". 17. "Ciobanul îşi apără oile" Elevii sunt împărţiţi în două echipe, una dispusă în formaţia de cerc, cealaltă formând o coloană câte unul în mijlocul cercului, elevii fiind foarte apropiaţi unul de altul, cuprinzând cu ambele braţe, mijlocul coechipierului din faţă. Copiii de pe cerc sunt "lupii" şi primesc o minge cu care să vâneze. Primul copil din şirul aflat în mijlocul cercului devine "cioban" şi are rolul de a-şi apăra "oiţele" din spate, respingând mingea aruncată de "lupi". "Lupii" prin pase succesive încearcă să lovească cu mingea ultima "oiţă" din turmă, iar "oiţele" se deplasează în funcţie de minge, ascunzându-se după "cioban". Jocul se desfăşoară contratimp, echipele schimbându-şi rolurile la fiecare trei minute. "Oiţa" lovită (numai de la mijloc în jos) trece în faţa şirului şi preia rolul de cioban. Câştiga echipa care în cele trei minute a reuşit să "vâneze" cât mai multe "oiţe". 18. "Apărătorul cetăţii" Elevii sunt dispuşi într-un cerc, în interiorul căruia se "construieşte" o cetate (2-3 mingi medicinale suprapuse; un recipient de plastic de 5 litri; capra de gimnastică etc.). Un elev primeşte rolul de apărător al cetăţii, având voie să respingă mingea aruncată de cei de pe cerc, atât cu braţele cât şi cu picioarele. Dacă cetatea este atinsă, elevul care a reuşit aruncarea devine apărătorul cetăţii, iar celălalt îi ia locul în cerc. 19. "Vânătorii şi raţele" Elevii se constituie în două echipe, una de "vânători" şi cealaltă "de raţe". Pe suprafaţa de joc se trasează un dreptunghi/pătrat sau cerc, în interiorul cărora se plasează "raţele". "Vânătorii" se dispun în exteriorul figurii trasate pe sol şi încearcă să "vâneze" (să atingă de la mijloc în jos) câte o răţuşcă, cu o minge pe care o pasează între ei. Se joacă contratimp, fiecare echipă, fiind pe rând, timp de trei minute "vânători". Câştiga echipa care "vânează" cele mai multe răţuşte în timp de 3 minute. 20. "Între două focuri" Pe suprafaţa de joc se trasează un dreptunghi despărţit în două zone printr-o linie de centru. Elevii sunt împărţiţi în două echipe, fiecare dispunându-se cu jumătate din efectiv înapoia uneia din liniile de fund ale dreptunghiului, iar cealaltă jumătate se dispune, în linie, în jumătatea dreptunghiului opusă liniei proprii de fund. Prin tragere la sorţi se acordă o minge uneia dintre echipe care, la semnalul de începere a jocului, o pasează între cele două linii (focuri) încercând să surprindă şi să atingă cu mingea unul dintre componenţii echipei adverse aflat între liniile proprii. Fiecare atingere cu mingea a unui adversar aduce echipei un punct. Când mingea iese în afara terenului de joc, ea va fi repusă în joc de către echipa adversă. După o repriză de 3 minute, echipele schimbă poziţiile liniilor, cei din centru trecând înapoia liniilor de fund. Câştiga echipa care acumulează cel mai mare număr de puncte. 21. "Cursa pe numere" Elevii sunt împărţiţi pe 2-3 echipe, fiecare echipă aşezându-se în coloană câte unul înapoia unei linii de plecare/sosire. În faţa fiecărei echipe, la distanţă de 10-15-20 m se aşează un reper care să poată fi ocolit. Copiii din fiecare echipă numără în continuare, fiecare component reţinând numărul care îi aparţine. Când învăţătoarea va pronunţa sau va arăta o cifră, copiii cu numărul respectiv pornesc în cursă, ocolesc fanionul şi revin la locul lor. Copilul care ajunge primul la locul său aduce un punct echipei sale. Câştiga echipa care acumulează cel mai mare număr de puncte. 22. "Calculatoarele" Organizarea clasei pentru acest joc este identică cu cea prezentată la jocul anterior. Diferenţa dintre aceste două jocuri constă în faptul că cifra la care un elev porneşte în cursă derivă din rezultatul unei operaţii matematice pe care o pronunţă sau afişează învăţătoarea, calculul fiind realizat de către fiecare elev (ex. 2+3; 9-7; 4x2; 27:9 etc.). Se vor folosi operaţiile pe care le-au însuşit elevii. Echipa câştigătoare se stabileşte ca la jocul anterior. 23. "Cursa vocalelor" Clasa se împarte în 3-4 echipe a câte şapte elevi, fiecare echipă aşezându-se în coloană câte unul înapoia unei linii de plecare/sosire. În faţa fiecărei echipe pe o distanţă de 10-15-20 m se amplasează 3-4 repere dispuse în zig-zag şi un fanion la capătul traseului, care să poată fi ocolit. Sub îndrumarea învăţătoarei, copiii din fiecare echipă, primesc în ordine, denumirea vocalelor (a, ă, e, i, î, o ,u). La pronunţarea sau arătarea de către învăţătoare a unei vocale, elevul care o reprezintă porneşte în cursă, şerpuieşte printre repere, ocoleşte fanionul şi revine la locul pe care l-a ocupat în echipa sa. Copilul care ocupă primul locul său din echipă, aduce un punct echipei sale. 24. "Crabii şi creveţii" Elevii sunt organizaţi în două echipe, dispuse în linie, deoparte şi de alta a unei linii de centru, la distanţă de un metru între ele. Înapoia fiecărei echipe, la distanţă de 3-4 m, se trasează o linie "de scăpare". Fiecare dintre cele două echipe primeşte denumirea uneia dintre vieţuitoarele din titlul jocului. Aşezaţi faţă în faţă în diferite poziţii (stând, pe genunchi, aşezat, ghemuit) la auzul pronunţării de către învăţătoare a unuia dintre numele din titlul jocului, componenţii echipei numite încearcă să-i prindă (atingă) pe componenţii echipei adverse, care, la rândul lor, încearcă să treacă, fără a fi prinşi, de linia de scăpare. După fiecare secvenţă jucată se numără elevii prinşi de către o echipă. Câştiga echipa care acumulează cel mai mare număr de adversari prinşi. Pronunţia învăţătoarei trebuie să aibă o fază pregătitoare (crrr) şi o fază executorie (eveţii). Din când în când se verifică şi orientarea atenţiei copiilor pronunţându-se un cuvânt care nu trebuie să producă efectul stabilit.(ex. crrr-etă!; crrr-eion; crrr-avată etc.) 25. "Păsărelele intră-n cuib" Elevii sunt grupaţi câte trei, doi dintre ei apucându-se de mâini formează "cuibul" iar al treilea intră în cuib, devenind "păsărică". "Cuiburile" sunt răspândite pe toată suprafaţa de joc. Învăţătoarea numeşte doi elevi care devin "păsărele fără cuib". La semnalul învăţătoarei "păsărelele zboară", copiii aflaţi în cuiburi, ies din acestea şi aleargă simulând zborul păsărelelor. La semnalul "Păsărelele intră în cuib", toate păsărelele, inclusiv cei doi fără cuib, caută să intre cât mai repede într-un cuib, altul, decât cel din care au plecat. Pentru că s-au orientat şi mişcat mai încet, vor rămâne din nou, alte două păsărele fără cuib. După 3-4 repetări ale jocului, păsărelele vor schimba rolurile cu câte unul dintre copiii care au format cuiburile. 26. "Îndemânaticii" Clasa se împarte în trei echipe, dispuse pe şiruri, înapoia unei linii de plecare/sosire. În faţa fiecărei echipe se amplasează două cercuri, la distanţă de 5m faţă de linia de plecare şi între ele, traseul terminându-se la 15-20 m, cu un reper care poate fi ocolit. La semnalul de plecare, primii copii din fiecare echipă pornesc în alergare, ajung la primul cerc, îl apucă, îl trec pe deasupra capului şi-l scot pe sub picioare, aleargă în continuare, intră în al doilea cerc şi îl scot pe deasupra capului, după care ocolesc reperul de la capătul parcursului şi revin la propria echipă, predând ştafeta următorului coechipier. Câştiga echipa care revine prima în formaţia iniţială. 27. "Fereşte-ţi capul" Se constituie trei echipe egale numeric, dispuse în şiruri înapoia unei linii. La distanţă de 1 metru de această linie se trasează o linie paralelă, înapoia căreia fiecare echipă îşi trimite un reprezentant care primeşte o minge. La semnalul de începere a jocului, elevul cu mingea o pasează primului coechipier, care o prinde, o repasează înapoi şi se ghemuieşte. Pasatorul transmite mingea următorului coechipier, care o prinde, o repasează şi se ghemuieşte, ş.a.m.d. Când mingea ajunge la ultimul elev din echipă, acesta aleargă cu ea la linia de pasare, timp în care fostul pasator se aşează în faţa echipei sale, ceilalţi coechipieri făcând un pas înapoi. Câştiga echipa care revine prima în formaţia iniţială. 28. "Mingea prin tunel" Organizarea clasei pentru acest joc este identică cu cea prezentată la jocul anterior, cu deosebirea că elevii din fiecare echipă adoptă poziţia stând depărtat. La semnal, copilul de la linia de pasare, lansează mingea, rostogolind-o pe sol (podea) prin tunelul format de picioarele depărtate ale coechipierilor. Ultimul elev din echipă prinde mingea, aleargă cu ea la linia de lansare, timp în care fostul lansator se postează în depărtat în faţa echipei, ceilalţi copii făcând un pas înapoi. Câştiga echipa care revine prima în formaţia iniţială. 29. "Mingea prin tunel" (variantă) Organizarea clasei pentru joc este asemănătoare cu cea descrisă la jocul anterior, cu deosebirea că nu se mai trasează linia de pasare/lansare. La semnal, primii copii din fiecare echipă, care posedă câte o minge, o transmit printre picioare, din mână în mână, următorului copil. Când mingea ajunge la ultimul copil (fără să atingă solul) acesta aleargă cu ea în faţa echipei şi o transmite în aceeaşi manieră mai departe. În acelaşi timp, toţi componenţii echipei fac un pas înapoi pentru a-i face loc celui cu mingea să se plaseze la intrarea în tunel. Câştiga echipa care revine prima în formaţia iniţială. 30. "Mingea pe pod" sau "Banda rulantă" Jocul se organizează şi se desfăşoară identic cu jocul descris anterior, numai că transmiterea mingii din mână în mână se realizează pe deasupra capului. 31. "Mingea şarpe" Organizarea şi desfăşurarea jocului se aseamănă cu cele descrise la jocul anterior, cu deosebirea că transmiterea mingei se face cu două mâini prin răsucirea trunchiului. Dacă mingea se primeşte din partea dreaptă se va transmite prin partea stângă ş.a.m.d. 32. "Fereşte-ţi picioarele" Elevii sunt împărţiţi în 2-3 echipe, dispuşi în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare. Primul copil din fiecare echipă primeşte un baston pe care îl apucă cu o mână de unul din capete. La semnal, copilul cu bastonul se întoarce cu faţa spre echipa sa şi din alergare, cu celălalt capăt al bastonului atingând solul/podeaua, îl trece pe sub picioarele coechipierilor care sar pe verticală. Când purtătorul bastonului ajunge la capătul echipei sale, transmite bastonul din mână în mână până la copilul din faţa echipei, care reia acţiunea. Câştiga echipa care revine prima în formaţia iniţială. 33. "Vânătorul iscusit" Elevii clasei sunt împărţiţi în două echipe egale numeric, dispuse în linie înapoia unor linii paralele situate la 4-5m una faţă de cealaltă. La mijlocul distanţei dintre linii se aşează (trasează) un cerc în care se introduce un obiect care poate fi apucat cu o mână. Componenţii celor două echipe numără în continuare, fiecare copil reţinând-şi numărul. Se formează astfel perechi de elevi din cele două echipe, purtând acelaşi număr. Jocul începe prin pronunţarea sau afişarea de către învăţătoare a uneia din cifrele existente, la care cei doi elevi având numărul corespunzător cifrei strigate/arătate, se îndreaptă în viteză spre cerc, încercând să "vâneze" obiectul din interiorul acestuia şi să ajungă neprins (atins) de adversar, înapoia liniei propriei echipe. Vânătorul care reuşeşte să ajungă cu obiectul la propria echipă fără a fi prins sau reuşeşte să-l prindă pe adversar înainte ca acesta să ajungă la echipa sa, câştiga un punct pentru echipa sa. 34. "Bucheţelele" Elevii se deplasează liber (mergând, alergând) în spaţiul de joc. Ei reprezintă florile din care trebuie formate buchetele. La pronunţarea sau arătarea de către învăţătoare a unei cifre (din concentrul cunoscut de copii) aceştia se grupează în numărul corespunzător, în buchete (ţinându-se de mâini; cuprinzându-se pe după umeri sau pe după mijloc). Copiii rămaşi în afara buchetelor vor auzi din partea tuturor colegilor strigarea: "Te-ai mişcat încet, nu eşti în buchet. Grăbeşte-te!" Apoi jocul se reia prin desfacerea buchetelor. 35. "Cercurile zburătoare" Elevii sunt împărţiţi în două echipe, fiecare fiind dispusă în formaţia de cerc, cu faţa spre interior. Fiecare echipă desemnează un elev care se situează în centrul cercului unde găseşte o coardă lungă (frânghie) sau două corzi legate între ele, obligatoriu având la un capăt ataşată o îngreuiere mică (minge de oină; recipient mic de plastic etc.). La semnal, copilul din centrul cercului apucă coarda de capătul liber şi o învârte pe sub picioarele coechipierilor. Cercul (echipa) care stă mai mult în aer, câştiga un punct. Copilul care a fost atins de coardă şi a întrerupt zborul echipei sale schimbă rolul cu elevul care învârte coarda. 36. "Mingea la căpitan" Se formează două echipe care se dispun pe două cercuri concentrice trasate pe sol/podea. Echipa situată pe cercul exterior îşi trimite "căpitanul" în mijlocul cercului interior. Echipa de pe cercul exterior, având o minge, încearcă să o transmită "căpitanului" lor printre braţele şi picioarele elevilor din echipa adversă, situată pe cercul interior. Transmiterea mingii spre căpitan se va face fără a depăşi înălţimea copiilor. Dacă mingea ajunge la "căpitan", echipa realizează un punct, iar dacă mingea este transmisă înapoi de către "căpitan" se realizează încă un punct. Se joacă pe reprize de câte 3 minute, după fiecare repriză, echipele îşi schimbă rolurile. 37. "Figurile geometrice" Pe suprafaţa de joc se trasează câte două-trei dintre figurile geometrice însuşite de elevi, încadrate într-un cerc. Din alergare liberă sau în coloană câte unul sau câte doi, la pronunţarea de către învăţătoare a numelui unei figuri geometrice, copiii trebuie să se orienteze şi să se plaseze corect în cercul corespunzător. Copiii care nu au recunoscut figura geometrică sau s-au plasat greşit vor fi corectaţi şi îndrumaţi. O variantă şi mai atractivă este aceea în care pe suprafaţa de joc se trasează mai multe figuri geometrice de acelaşi fel (4, 5, 6), fiind reprezentate toate figurile geometrice însuşite. La comanda învăţătoarei "Câte (cinci, patru sau şapte etc.) în triunghi!", copiii trebuie să recunoască triunghiurile dar să se şi grupeze conform comenzii. 38. "Recunoaşte-ţi vecinii" Din formaţia de adunare în linie pe un rând, în ordinea înălţimii, clasa se desparte în două echipe, separate de învăţătoare care se situează în mijlocul formaţiei de adunare. După atenţionarea "Verificaţi-vă vecinii", învăţătoarea dă comanda de deplasare rapidă a tuturor copiilor către diferite direcţii ("la colţurile terenului/sălii, fuga marş!"; "sub panourile de baschet/în porţile de handbal, fuga marş!"; "la copacii din faţă, fuga marş!"). După ce copiii s-au deplasat potrivit comenzii, după un moment de pauză, învăţătoarea dă comanda de adunare în formaţia iniţială. Echipa care se aliniază corect şi cel mai rapid, câştiga întrecerea. 39. "Revenim rapid" Organizarea clasei este identică cu cea descrisă la jocul anterior. La comanda şi semnul învăţătoarei "Pas alergător (semn spre stânga şi spre dreapta) marş!", cele două echipe pornesc în alergare pe direcţia indicată, în coloană câte unul, îl ocolesc prin faţă pe ultimul copil din echipă şi revin în formaţia iniţială (linie). Echipa care revine prima, aliniată corect, câştiga un punct. La următoarea repetare a jocului, deplasarea echipelor se poate realiza prin spatele liniei. 40. "Şotronul" Pe suprafaţa de joc se trasează 2-3 contururi, în funcţie de numărul de echipe care se doreşte a fi constituit (cercul este capul; un dreptunghi - gâtul; 4-6- dreptunghiuri suprapuse - trunchiul; câte 3 dreptunghiuri picioarele; câte 2 dreptunghiuri - braţele). Jocul constă în realizarea de către fiecare elev a unor variante de sărituri (cu desprindere şi aterizare de pe şi pe unul sau ambele picioare; în depărtat; din depărtat în apropiat; cu întoarcere de 90° - 180°) în funcţie de modalităţile stabilite de învăţătoare. Traseul săriturilor poate fi marcat prin cifre (şi poate fi parcurs în ordine cronologică, în ordinea cifrelor pare sau impare) sau prin săgeţi (linii, coturi, curbe). Întrecerea între echipe poate viza atât corectitudinea execuţiilor (se înregistrează numărul erorilor fiecărei echipe) cât şi viteza cu care echipa a realizat, cu toţi membrii săi, parcurgerea traseului respectiv. 41. "Din cerc în cerc" Clasa de elevi se împarte în două echipe, situate în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. În faţa fiecărei echipe se trasează/montează 5 sau 8 cercuri, în formă de şah (2 cercuri paralele, un cerc în faţă şi la mijlocul acestora, din nou 2 cercuri paralele ş.a.m.d.). Distanţa dintre marginile cercurilor variază în funcţie de clasă, între 0,5-1,00 m. La semnalul învăţătoarei şi conform explicaţiilor date, primii elevi de la fiecare echipă efectuează o săritură în depărtat în primele două cercuri, urmată de o săritură într-un picior în cel de al treilea cerc, urmată de o săritură în depărtat în cercurile 4 şi 5, după care o săritură cu întoarcere de 180° în cercul 3 şi una în depărtat în cercurile 1 şi 2. Apoi printr-o săritură peste linia de plecare se predă ştafeta următorului coechipier. Învăţătoarea poate introduce în traseu şi alte variante de sărituri. Câştiga echipa care parcurge corect traseul şi ajunge prima în formaţia iniţială. 42. "Broscuţele sar în lac" Elevii primesc rolul de "broscuţă", cu excepţia unuia care primeşte rolul de "şarpe". În jurul suprafeţei de joc se amplasează bănci de gimnastică, capacele lăzii de gimnastică, saltele suprapuse, etc. În mijlocul suprafeţei astfel delimitate se află "lacul". Sub forma povestirii, "broscuţele" după ce s-au bălăcit în "lac" (aleargă, sar din ghemuit în ghemuit) ies din lac şi se întind la soare (culcat facial sau dorsal) pe suprafeţele înălţate, amplasate pe malul "lacului". În jurul suprafeţei de joc se târăşte (plimbă) "şarpele". La atenţionarea învăţătoarei "Şarpele!" acesta încearcă să prindă o "broscuţă", iar "broscuţele" se feresc de "şarpe" sărind în "lac". Dacă o "broscuţă" este prinsă (atinsă), elevul respectiv schimbă rolul cu "şarpele". Dacă "şarpele" nu prinde nicio "broscuţă" va continua să îndeplinească acest rol încă de 1 - 2 ori, după care va fi înlocuit cu un alt elev. 43. "Banda rulantă" Elevii sunt împărţiţi în 2 - 3 echipe, situate înapoia unei linii de plecare. Copiii din fiecare echipă adoptă poziţia culcat dorsal cu picioarele depărtate. Primii elevi din echipe (căpitănii) au la nivelul tălpilor o minge medicinală (sau un obiect care poate fi apucat cu două mâini) pe care, la comanda "Start!", prin ridicarea trunchiului o apucă şi o ridică deasupra capului, după care revine în poziţia culcat dorsal, transmiţând mingea (obiectul) următorului coechipier. Când mingea (obiectul) ajunge la ultimul elev din echipă, acesta se deplasează cu ea în faţa echipei, aşezându-se în poziţia culcat dorsal şi continuând jocul. Câştiga echipa care revine prima în formaţia iniţială. 44. "Transportul buşteanului" Efectivul clasei se împarte în două echipe, în faţa cărora se aşează câte două saltele unite între ele. Componenţii echipei adoptă poziţia culcat dorsal cu braţele întinse în prelungirea corpului, situându-se unul lângă altul la distanţă de 0,25 m. Ultimul elev din echipă adoptă poziţia culcat facial cu braţele întinse, situându-se peste corpurile partenerilor, îndeplinind rolul de "buştean". La semnalul "Start!" membrii fiecărei echipe se întorc simultan către înainte, din culcat dorsal în culcat facial, printr-o rulare laterală, determinând avansarea "buşteanului". Mişcarea se repetă cu repeziciune până când buşteanul este "transportat". Ajuns la capăt, "buşteanul" se aşează în poziţia culcat dorsal în faţa echipei, iar ultimul copil intră în rolul de "buştean". Câştiga jocul echipa care revine prima în formaţia iniţială. 45. "Transportul rănitului" Elevii sunt împărţiţi în două echipe, fiecare dispusă în coloană câte trei, înapoia unei linii de plecare/sosire. (Se redemonstrează modul în care cei doi elevi din marginile formaţiei de trei, formează "scăunelul" şi cum elevul din mijloc ("rănitul") stă pe "scăunel" şi se ţine cu mâinile pe după gâtul partenerilor). Toate formaţiile de câte trei elevi formează "scăunelul" fiind pregătite să-şi transporte "rănitul". În faţa ambelor echipe se aşează la 10 - 15 m un reper care poate fi ocolit. La comanda "Start!" primii trei copii din fiecare echipă pornesc în cursă, ocolesc reperul şi revin la propria echipă, predând ştafeta următorilor trei coechipieri. Câştiga echipa care revine prima în formaţia iniţială. Întrecerea se reia, minimum de trei ori, pentru a se schimba rolurile între elevii fiecărui grup de trei. 46. "Cărăuşii" Se organizează 2-3 echipe, fiecare dispusă în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. În faţa, fiecărei echipe, la distanţă de 10-15 m se aşează un reper care poate fi ocolit. Fiecare echipă primeşte obiectul care trebuie transportat (minge umplută, recipienţi de plastic umpluţi) specificându-se procedeul de apucare/susţinere şi transport. La comanda "Start!", primii copii din fiecare echipă preiau obiectul de jos, parcurg traseul, ocolesc reperul şi revin la propria echipă, unde predau obiectul următorului coechipier şi trec la coada şirului. Câştiga echipa care revine prima în formaţia iniţială. 47. "Cobiliţa" Clasa se organizează ca şi la jocul descris anterior. Obiectul de transport îl reprezintă un baston care are atârnate la ambele capete câte un recipient de plastic cu toartă, umplut, cu capacitate de 1,5/2 litri. La comanda "Start!" primul copil din echipă, ajutat de cel de al doilea, aşează bastonul sprijinit pe ambii umeri, înapoia gâtului, ţinând cu mâinile toartele recipienţilor atârnaţi de baston şi porneşte în cursă. După ce ocoleşte reperul de la capătul traseului revine la echipă şi predă "încărcătura" următorului coechipier. Echipa care revine prima în formaţia iniţială câştiga întrecerea. Pentru a uşura sarcina de transport, recipienţii pot fi legaţi de baston, înainte de începerea jocului. 48. "Unde-s doi puterea creşte" Se constituie două echipe dispuse în coloană câte doi, înapoia unei linii de plecare/sosire. La 10 - 15 m de această linie, în faţa fiecărei echipe se plasează un reper care poate fi ocolit. În faţa fiecărei echipe se află un baston, în mijlocul căruia este atârnat un recipient de 5 litri. La semnal, prima pereche din fiecare echipă, apucă cu o mână capetele bastonului, ridică încărcătura şi porneşte în cursă. După ocolirea reperului, revin la propria echipă, predând bastonul cu "încărcătura" următoarei perechi şi se aşează la coada coloanei. Câştiga echipa care revine prima în formaţia iniţială. O variantă atractivă de transportat în pereche, este aceea în care cu două bastoane sunt transportaţi doi recipienţi atârnaţi în mijlocul acestora, elevii din pereche aflându-se unul înapoia celuilalt. 49. "Ajută-te singur" Clasa se organizează în două echipe, care se dispun în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. În faţa fiecărei echipe se plasează două bănci de gimnastică, una în prelungirea celeilalte şi un reper care poate fi ocolit, la distanţă de 10 - 15 m. La semnal, primii copii din fiecare echipă se culcă facial pe bancă şi se deplasează pe suprafaţa acesteia prin tracţiuni/împingeri cu ajutorul braţelor sau/şi al picioarelor, după care aleargă, ocolesc reperul de la capătul traseului şi revin la propria echipă, predând ştafeta următorului coechipier. Învăţătoarea va alterna variantele de tracţiune-împingere, de la o întrecere la alta. Câştiga echipa care revine prima în formaţia iniţială. 50. "Remorcarea" Elevii sunt organizaţi ca şi la jocul anterior, numai că primii doi copii din fiecare echipă primesc rolurile de "remorcă" şi, respectiv "remorcat". "Remorca" se situează în stând depărtat cu banca între picioare, iar "remorcatul" se culcă facial pe bancă, cu braţele întinse înainte. La semnal, "remorca" apucă palmele "remorcatului" şi îl tractează până la capătul celor două bănci, după care ambii elevi, ţinându-se de mână, aleargă până la reper, îl ocolesc şi revin la propria echipă, predând ştafeta următorilor doi coechipieri. La reluarea jocului, se vor schimba rolurile în cadrul fiecărei perechi. "Remorca" poate realiza tracţiunea atât cu faţa cât şi cu spatele spre "remorcat". În fiecare variantă, câştiga echipa care revine prima în formaţia iniţială. 51. "Avionul" Elevii clasei sunt împărţiţi în două echipe, fiecare dispunându-se în coloană câte 3, înapoia unei linii de plecare/sosire. În faţa fiecărei echipe se aşează 2 - 3 bănci de gimnastică, una în continuarea celeilalte. La semnal, unul din cei trei elevi din prima linie se aşează în culcat facial la capătul băncii, cu braţele întinse înainte, iar ceilalţi doi elevi, situaţi de o parte şi de alta a băncii, îl tractează apucându-l de mâini. După parcurgerea traseului, revin în viteză la propria echipă şi predau ştafeta următoarei linii de trei elevi. La următoarele reluări ale jocului, se schimbă rolurile în fiecare linie de câte trei copii. Câştiga echipa care revine prima în formaţia iniţială. 52. "Toboganul" Clasa se împarte în 2 - 3 echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire situată la 10 m faţă de peretele sălii unde sunt montate scările fixe. În faţa fiecărei echipe se agaţă de scara fixă o bancă de gimnastică în poziţie oblică faţă de sol. La semnal, primii copii din fiecare echipă, aleargă, se caţără pe scara fixă pe lângă banca agăţată, o încalecă şi ţinându-se cu mâinile de marginile băncii, alunecă pe şezut până ating solul cu picioarele. Apoi se deplasează rapid şi predă ştafeta următorului coechipier. Câştiga echipa care revine prima în formaţia iniţială. 53. "Derdeluşul" Organizarea jocului este asemănătoare cu cea descrisă la jocul anterior, cu deosebirea că în faţa fiecărei echipe se plasează două bănci agăţate de scara fixă, în poziţia oblică faţă de sol. La semnal, primul copil din fiecare echipă se caţără pe banca înclinată, cu ajutorul braţelor şi picioarelor, apoi încalecă cealaltă bancă şi alunecă pe şezut până atinge solul, după care aleargă şi predă ştafeta următorului coechipier. Câştiga echipa care revine prima în formaţia iniţială. 54. "Cursa broscuţelor" Elevii clasei sunt împărţiţi în două echipe care se situează în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. În faţa fiecărei echipe se aşează două bănci de gimnastică, una în prelungirea celeilalte, iar la 10 - 15 m de bănci se plasează un reper (fanion) care poate fi ocolit. La semnal, primul copil din fiecare echipă apucă marginile băncii cu mâinile şi prin săltare vine în poziţia sprijin ghemuit pe bancă, apoi mută braţele în faţă şi trece în poziţia sprijin depărtat cu picioarele pe sol. Mişcările se repetă alternativ până la capătul băncilor, după care elevul aleargă, ocoleşte fanionul şi revine cât mai repede la echipa sa, predând ştafeta. Câştiga echipa care revine prima în formaţia iniţială. 55. "Cursa iepuraşilor" Organizarea jocului este asemănătoare cu cea descrisă la jocul anterior. Se deosebeşte doar acţiunea motrică, în care elevul situat lateral faţă de bancă, apucă marginile acesteia şi prin săltare îşi trece picioarele de cealaltă parte a băncii. Apoi urmează mutarea către înainte a braţelor şi trecerea picioarelor peste bancă. După ce s-au parcurs ambele bănci, elevul aleargă, ocoleşte fanionul şi revine în viteză la propria echipă, predând ştafeta. 56. "La circ" Elevii clasei sunt împărţiţi în două echipe, situate în coloană câte unul. În faţa fiecărei echipe se plasează câte 1 - 2 bănci de gimnastică, cu partea lată în sus. La semnal, copiii urcă pe bancă şi se deplasează în echilibru în una dintre variantele comandate de învăţătoare (cu purtare/depunere/ culegere de obiecte, cu păşire peste acestea, cu trecerea prin şi peste obstacole, cu adoptarea a diferite poziţii, deplasare laterală sau cu spatele spre direcţia de înaintare etc.). Dacă nivelul de manifestare a echilibrului este corespunzător, se poate trece la deplasări pe banca situată cu partea îngustă în sus sau înclinată. Câştiga echipa care înregistrează cel mai mic număr de dezechilibrări. 57. "Lupta cocoşilor" Elevii sunt împărţiţi pe perechi, alcătuite din copii de acelaşi sex şi cu înălţimi şi greutăţi relativ egale. La semnal, timp de 30"/1', elevii, prin sărituri succesive într-un picior, cu braţele ridicate, cu palmele pe şold sau la spate, încearcă să-şi dezechilibreze partenerul, împingându-l cu umărul. La epuizarea timpului stabilit, învăţătoarea verifică frontal, prin ridicare de mână, care dintre copii au reuşit să-şi dezechilibreze partenerul de mai multe ori. 58. "Nu te lăsa, frate!" Elevii sunt organizaţi pe perechi, de acelaşi sex şi relativ egali ca potenţial fizic, situate între două linii paralele la distanţă de 3 m una faţă de cealaltă. Fiecare pereche primeşte un baston de gimnastică, pe care îl apucă (cu palmele intercalate) la mijloc şi îl fixează între piepturile lor. La semnal, fiecare copil din pereche încearcă să-l împingă pe partenerul de joc, dincolo de linia din spatele acestuia. Jocul se desfăşoară pe secvenţe de 10" - 15" şi continuă până când unul dintre componenţii perechii reuşeşte să-l împingă pe partener de 3 - 5 ori, aspect care se verifică frontal, ca şi la jocul anterior. 59. "Nu te lăsa, frate!" (variantă) Elevii sunt organizaţi ca şi la jocul anterior, numai că cei care alcătuiesc perechea se aşează pe podea, spate în spate, cu tălpile pe sol şi genunchii îndoiţi. Fiecare pereche primeşte un baston pe care îl fixează între ei, trecându-l printre braţe, cu coatele îndoite. La semnal, fără a se ridica, fiecare copil încearcă să-şi împingă partenerul, prin forţa picioarelor, peste linia din spatele acestuia. Stabilirea învingătorului se realizează frontal ca şi la jocul anterior. 60. "Mingea călătoare" Se constituie trei echipe, fiecare elev din echipă situându-se în poziţia aşezat depărtat pe banca din faţa echipei. Primii elevi din fiecare echipă primesc câte o minge (normală sau umplută) pe care, la semnal o transmit, cu două mâini pe deasupra capului următorului coechipier. Când mingea ajunge la ultimul elev din echipă, acesta se ridică, aleargă şi se aşează în depărtat pe bancă, în faţa echipei, transmiţând mingea următorului coechipier. Între timp, ceilalţi copii de pe bancă se deplasează către înapoi prin alunecare pe şezut, pentru a-i face loc celui care se va aşeza în faţă. Transmiterea mingii, la următoarele reluări ale jocului se poate face prin lateral, stânga sau dreapta, ori şerpuit. Câştiga echipa care revine prima în formaţia iniţială. 61. "Ancorăm corabia la mal" Elevii sunt împărţiţi în două echipe, dispuse în coloane (strânse) câte unul, aflate faţă în faţă la distanţă de 1 - 1,5 m, separate la mijlocul distanţei de o linie trasată pe sol. Copiii ambelor echipe apucă cu palmele, o frânghie, egal repartizată ca lungime celor două echipe. La semnal, ambele echipe încearcă să deplaseze prin tracţiune, echipa adversă, peste linia de mijloc. Se joacă de 3, 5, 7 ori stabilindu-se echipa câştigătoare finală. 62. "Echipa de intervenţie rapidă" Se constituie trei echipe, fiecare aşezându-se lateral pe câte o bancă. La semnal, întreaga echipă se ridică în picioare şi îl urmează în alergare pe primul elev, care ocoleşte banca şi se reaşează în lateral pe bancă. Echipa care revine prima în poziţia iniţială câştiga întrecerea. Pe parcursul întregii acţiuni se păstrează ordinea în formaţie. 63. "Echipa de intervenţie rapidă" (variantă) Clasa este împărţită în trei echipe, membrii fiecăreia aşezându-se (încălecând) banca. La semnal, întreaga echipă se ridică în picioare şi îşi urmează "căpitanul", care ocoleşte banca prin stânga sau prin dreapta (conform comenzii) şi ajuns la capătul ei, se deplasează în depărtat (cu banca între picioare) aşezându-se când ajunge la capătul din faţă al băncii. Toţi membrii echipei execută aceeaşi acţiune. Câştiga echipa care revine prima în formaţia iniţială. 64. "Suveica simplă" Elevii clasei se împart în două echipe, fiecare dintre acestea divizându-se în două coloane câte unul, egale numeric, situate faţă în faţă, înapoia unor linii trasate la 2 - 3 m, una faţă de cealaltă. Fiecare echipă deţine o minge, pe care o ţin "căpitănii" (aflaţi de aceeaşi parte). La semnal, "căpitanul" transmite (pasează, rostogoleşte) mingea coechipierului său din coloana din faţă şi se deplasează la coada şirului. Elevul care a primit mingea, o transmite la rândul său coechipierului din faţă şi se deplasează la coada coloanei proprii. Câştiga echipa al cărei "căpitan" ajunge primul în formaţia iniţială. Pe tot parcursul acţiunilor, după ce elevul a transmis mingea şi se deplasează spre capătul din spate al coloanei sale, ceilalţi copii fac un pas înainte, pentru ca următorul "pasator" să ajungă la linia trasată pe sol. 65. "Suveica dublă" Clasa se organizează ca şi la jocul anterior. Ca noutate apare faptul că după ce s-a transmis mingea coechipierului din coloana din faţă, "pasatorul" se deplasează la capătul din spate al coloanei din faţa sa. Ca urmare elevii vor fi de câte două ori în coloanele iniţiale. Câştiga echipa care revine prima în formaţia iniţială. 66. "Suveica încrucişată" Se utilizează aceeaşi organizare ca şi la jocul anterior, numai că cele două coloane ale aceleiaşi echipe nu se mai aşează faţă în faţă, ci în diagonală. Transmiterea mingii se face pe diagonală, având grijă ca mingea să nu se ciocnească de mingea echipei adverse. După pasă, executantul se va deplasa la coada şirului propriu. Când se doreşte creşterea complexităţii, atât pasa cât şi deplasarea la coloana opusă se fac pe diagonală. Câştiga echipa care revine prima în formaţia iniţială. 67. "Automobilele" În spaţiul de joc, elevii aleargă primind rolul de automobile. Într-un colţ al spaţiului de joc se marchează o zonă de 3 - 4 metri pătraţi unde va funcţiona "service"-ul, iar în alt colţ se va marca o zonă unde va funcţiona "spitalul de urgenţă". Elevii primesc misiunea de a "conduce" cu prudenţă, să evite "accidentele" (ciocnirile) şi să respecte culorile semaforului (arătate sau strigate). Înainte de începerea jocului, copiii vor pronunţa în cor: la galben încetinim, la roşu ne oprim, la verde pornim (eventual cu cântec). La semnal, copiii pornesc "motoarele" şi intră în circulaţie (aleargă) simulând zgomotul motoarelor. Învăţătoarea, prin rostirea sau prin arătarea de cartonaşe/steguleţe colorate, va alterna culorile "semaforului", urmărind şi corectând (după caz) reacţiile copiilor. "Automobilele" (copiii) care s-au ciocnit vor fi duşi, unul la "service" şi celălalt la "spital". Jocul continuă până când în suprafaţa de joc rămân 6 - 8 "automobile" care vor fi declarate ca fiind cel mai bine conduse. 68. "Ursul doarme!" Pe suprafaţa de joc se trasează un cerc mare, în afara căruia sunt situaţi elevii. În mijlocul cercului se trasează un cerc mic care va simula "bârlogul ursului". Unul dintre copii va primi rolul de "urs" şi va sta ghemuit în "bârlog". Jocul începe prin apropierea copiilor de "bârlogul ursului" cântând: Ursul doarme, ursul doarme. Şi pare lihnit de foame, Oare pe noi ne-a simţit, Fugiţi, că s-a şi trezit. Pe ultimul vers, "ursul" se scoală şi încearcă să prindă (atingă) unul dintre copii, înainte ca acesta să iasă în afara cercului mare. Toţi copiii aleargă încercând să scape de "urs". Dacă un elev este prins, acesta va schimba rolul cu "ursul". Dacă "ursul" nu prinde nici-un copil, va continua jocul îndeplinind încă o dată acelaşi rol. 69. "Vânătorul, vrabia şi albina" Elevii clasei sunt dispuşi într-un cerc, cu interval de două lungimi de braţe, între ei. Învăţătoarea desemnează trei copii atribuindu-le rolurile de "vânător", "vrabie" şi "albină", situându-i în afara cercului, la distanţe egale între ei. La semnalul de începere a jocului, cei trei copii pornesc în alergare, "vânătorul" încercând să prindă (atingă) "vrabia", dar ferindu-se în acelaşi timp de "albină" care încearcă să-l "înţepe" (prindă). "Albina" fuge după "vânător" dar trebuie să se ferească de "vrabie" care vrea să o mănânce (prindă). Cei trei pot alerga atât în afara cercului cât şi prin cerc, traversându-l. Copilul prins (atins) schimbă rolul cu un alt elev de pe cerc. 70. "Leapşa" Pe o suprafaţă de joc delimitată, copiii aleargă liber. Unul dintre copii primeşte rolul de prinzător. La începerea jocului, prinzătorul aleargă încercând "să dea leapşa" (să-l atingă) pe un copil. Elevul care a primit "leapşa" încearcă să o transmită mai departe, altui copil. 71. "Leapşa pe ghemuite" Organizarea este identică cu cea de la jocul descris anterior. Deosebirea constă în faptul că elevul urmărit poate scăpa de "purtătorul de leapşă" dacă se ghemuieşte, caz în care prinzătorul aleargă după alt copil. 72. "Ţintaşii iscusiţi" Clasa se împarte în trei echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii trasată la 3 m paralel cu peretele. La 0,5 m distanţă faţă de perete se amplasează două bănci de gimnastică unite cap la cap, paralele cu zidul. Căpitănii celor trei echipe primesc câte o minge umplută (săculeţ cu nisip, recipient de plastic umplut), pe care, la semnalul de începere a jocului, o aruncă cu două mâini de jos, în spaţiul dintre perete şi bancă. Indiferent dacă a reuşit sau nu să nimerească "ţinta", preia mingea şi foarte repede o înmânează următorului coechipier. Câştiga echipa care a acumulat cel mai mare număr de "ţinte" lovite. 73. "Mingea apel" Elevii sunt organizaţi în formaţia de cerc. Un copil numit de învăţătoare, primeşte o minge şi pătrunde în interiorul cercului. Din mers, aruncă mingea în sus şi pronunţa numele unui coleg/unei colege. Copilul strigat iese repede din cerc, urmăreşte mingea şi încearcă să o prindă. Dacă cel strigat pe nume a prins mingea, continuă jocul, locul său în cerc fiind luat de elevul care l-a strigat. Dacă cel strigat nu a reuşit să prindă mingea, revine la locul său din cerc, jocul fiind continuat tot de elevul care a făcut "apelul". 74. "Poşta merge" Elevii clasei se dispun în formaţie de cerc. Un copil numit de învăţătoare primeşte rolul de "poştaş" şi adoptă poziţia sprijin ghemuit, în mijlocul cercului. "Poştaşul" strigă: "Poşta merge de la Tudor la Felicia" (numele a doi copii aflaţi pe circumferinţa cercului). Copiii numiţi încearcă, prin alergare, să schimbe locurile între ei. În acelaşi timp "poştaşul" încearcă să ocupe unul din locurile celor doi. Dacă cei doi copii numiţi au reuşit să-şi schimbe locurile, "poştaşul" continuă jocul. Dacă "poştaşul" a reuşit să ocupe unul din locurile celor doi elevi numiţi, elevul rămas fără loc, devine "poştaş" şi continuă jocul. 75. "Infanteriştii" Clasa se împarte în două echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare situate la 15 - 20 m de peretele pe care sunt amplasate scările fixe. În faţa fiecărei echipe se aşează: câte două saltele unite cap la cap, în mijlocul cărora se află un obstacol pe sub care se trece; o bancă dispusă longitudinal, un gărduleţ; o bancă de gimnastică cu partea îngustă în sus. La semnal, primul copil din fiecare echipă porneşte pe traseu, realizând o târâre joasă cu trecere pe sub obstacol, o deplasare prin tracţiune pe banca de gimnastică, sare peste gărduleţ, se deplasează în echilibru pe bancă, urcă pe o scară fixă şi coboară pe cealaltă, după care aleargă şi predă ştafeta următorului coechipier. Câştiga echipa care a încheiat prima parcurgerea traseului de către toţi elevii. 76. "Mingea frige" Elevii sunt dispuşi în cerc şi transmit din mână în mână o minge/obiect, în sensul stabilit de profesor. Ei încearcă să transmită mingea cât mai repede pentru a nu fi surprinşi cu ea în mână la formularea de către profesor a sintagmei "mingea frige". Cel pe care l-a "fript" mingea este "sfătuit" în cor să fie mai rapid în execuţie. Bibliografie Cârstea, Gh. Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului. Bucureşti: Editura An-Da, 2000. Dragnea, A., Bota, A., Teodorescu, S., Stănescu, M., Şerbănoiu, S., Tudor, V. Educaţie fizică şi sport - teorie şi didactică. Bucureşti: Editura FEST, 2006. Epuran, V. Jocuri de mişcare, Bucureşti: IEFS, 1977. Mujicicov, N., Branga, I., Mujicicov, C. Jocuri pentru copii şi tineret. Bucureşti: Editura Uniunii de Cultură Fizică şi Sport, 1966. Oprea, L., Sulea, R. Ghid pentru profesorii de educaţie fizică. Bucureşti: Editura SEMN, 2009. Grupul de lucru
Alin Cătălin PĂUNESCU Ministerul Educaţiei Naţionale
Petrică DRAGOMIR Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
Monica STĂNESCU U.N.E.F.S. Bucureşti - F.E.F.S.
Iliana IONESCU Liceul de Informatică "Ştefan Odobleja" Craiova
Sorina POPA Colegiul Naţional "Decebal" Deva
Adrian NIŢIŞOR Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 2
Drobeta Turnu Severin
Elena Magda MELINTE L.P.S.- C.S.S. Piatra Neamţ / I.S.J. Neamţ
Csaba Istvan FARCAŞ I.S.J. Covasna
Cătălin GANERA L.P.S. "Nicolae Rotaru" Constanţa
Alexandru JAKO L.P.S. "Avram Iancu" Zalău
Ioana CONSTANTIN Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
Gheorghiţa DOROBANŢU Grădiniţa cu program normal Potlogi, Dâmboviţa
Nicoleta STĂNICĂ Şcoala Gimnazială Prof. Ion Vişoiu,
Chitila, Ilfov
ANEXA 2 Programa şcolară pentru disciplina opţională EDUCAŢIE PENTRU PREVENIREA RISCULUI RUTIER [curriculum la decizia şcolii pentru învăţământul primar] Notă de prezentare Programa şcolară a disciplinei Educaţie pentru prevenirea riscului rutier reprezintă o ofertă curriculară centrală de disciplină opţională pentru clasele I - a IV-a din învăţământul primar, proiectată pentru un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata fiecărui an şcolar. Disciplina face parte din aria curriculară Consiliere şi orientare şi poate fi studiată într-un singur an şcolar şi/sau în doi ani şcolari (clasa I şi/sau a II-a, clasa a III-a şi/sau a IV-a), potrivit prevederilor programei şcolare. Construcţia programei şcolare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. În elaborarea prezentei oferte curriculare au fost valorificate prevederile următoarelor documente naţionale şi internaţionale: - Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră 2013-2020; - Programul UE de acţiune pentru siguranţă rutieră 2011-2020; - Comunicarea Comisiei Europene "Pentru un spaţiu european de siguranţă rutieră: orientări pentru politica de siguranţă rutieră 2011-2020". Declararea de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a perioadei 2011-2020 ca "Decada Acţiunii pentru Siguranţa Rutieră", în scopul stabilizării şi reducerii numărului accidentelor rutiere din întreaga lume, favorizează valorificarea cadrului educaţional pentru sensibilizarea şcolarilor mici asupra riscurilor la care se expun în trafic, ca pietoni sau pasageri în autovehicule. Programa şcolară valorifică, de asemenea, studiile şi bunele practici europene în domeniul educaţiei pentru prevenirea riscului rutier datorate proiectului strategic ROSEE - "Siguranţă rutieră în regiunile din Sud Estul Europei" finanţat prin Programul de Cooperare Transnaţională Sud Est Europa" (2012-2014). Programa şcolară a disciplinei Educaţie pentru prevenirea riscului rutier urmăreşte pregătirea elevilor pentru viaţă, având următoarele finalităţi: - identificarea de către elevi a riscurilor prezente în circulaţia rutieră; - recunoaşterea de către elevi a pericolelor şi a urmărilor grave care survin în urma nerespectării normelor rutiere; - aplicarea corectă a regulilor elementare de circulaţie pe drumurile publice şi formarea unor deprinderi în acest sens; - manifestarea unei conduite preventive, a respectului faţă de propria viaţă şi faţă de viaţa celor din jur. Oferta curriculară propusă prin programă constituie o noutate prin accentul pus, din perspectiva elevilor, pe prevenirea riscului rutier, pe siguranţa rutieră, precum şi pe crearea unei culturi a siguranţei rutiere. Structura programei şcolare include: ● Notă de prezentare ● Competenţe generale ● Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare ● Conţinuturi ● Sugestii metodologice ● Bibliografie şi resurse Competenţele generale ale disciplinei Educaţie pentru prevenirea riscului rutier vizează achiziţiile elevului pentru întregul interval de studiu al disciplinei. Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt corelate cu exemple de activităţi de învăţare. Exemplele de activităţi de învăţare constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară sau de a le completa, astfel încât acestea să faciliteze un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi a proiectării unor parcursuri de învăţare adaptate specificului clasei şi elevilor. Activităţile de învăţare sunt variate şi antrenante, reuşind să-l plaseze pe elev în situaţii similare celor din viaţa reală. Conţinuturile cuprind recomandări cu privire la temele propuse pentru dezvoltarea competenţelor. Ordinea abordării conţinuturilor, ritmul şi strategiile abordării acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în funcţie de caracteristicile grupului de elevi. Sugestiile metodologice includ recomandări privind strategiile didactice şi proiectarea activităţii didactice, având rolul de a orienta cadrele didactice spre formarea competenţelor prevăzute de programă. Competenţe generale
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Explorarea unor elemente şi riscuri specifice circulaţiei rutiere │
│2. Aplicarea normelor de conduită preventivă prin respectarea │
│regulilor de circulaţie │
│3. Manifestarea unor deprinderi corecte de comportament în │
│relaţiile cu ceilalţi participanţi la circulaţia pe drumurile publice│
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare 1. Explorarea unor elemente şi riscuri specifice circulaţiei rutiere
┌────────────────────────────────┬──────────────────────────────┬─────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┐
│ Clasa I │ Clasa a II-a │ Clasa a III-a │ Clasa a IV-a │
├────────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│1.1. Sesizarea unor elemente │1.1. Recunoaşterea rolului │1.1. Caracterizarea mijloacelor │1.1. Caracterizarea deplasării pe │
│specifice circulaţiei ca pieton │poliţistului rutier │de transport în comun │drumurile publice în condiţii │
│pe drumurile publice │- descrierea elementelor de │- descrierea mijloacelor de │speciale şi în grup │
│- descrierea elementelor de │recunoaştere a unui poliţist │transport cu care copiii se │- discutarea aspectelor care fac │
│identificare ale unui drum │rutier şi a utilităţii │deplasează pe drumul către │dificilă circulaţia pe drumurile │
│(stradă, şosea, carosabil, │acestuia pentru siguranţa │şcoală, a marcajelor/ │publice în condiţii speciale (de │
│trotuar, intersecţie) │circulaţiei pe drumurile │indicatoarelor rutiere asociate │exemplu, în condiţii de │
│- realizarea de desene/mici │publice │- exerciţii de recunoaştere a │vizibilitate redusă cauzată de │
│machete (alee, stradă, şosea, │- alcătuirea, în perechi, a │semnificaţiei textelor şi │ceaţă) │
│intersecţie) care pun în │unui portofoliu cu informaţii │inscripţionărilor aflate pe │- exerciţii de recunoaştere a │
│evidenţă elemente ale drumului │referitoare la meseria de │uşile sau în interiorul │mijloacelor de protecţie personală│
│public │poliţist (din ziare, reviste, │mijloacelor de transport în comun│şi a accesoriilor reflectorizante │
│- descrierea utilizatorilor │cărţi de poveşti, poezii, │- realizarea unor machete ale │necesare circulării în condiţii de│
│rutieri (pietoni, biciclişti, │ghicitori etc.) │"mijloacelor de transport" din │vizibilitate redusă │
│autovehicule, motociclişti, │- simularea unor scurte │materiale reciclabile (cutii, │- prezentarea de soluţii pentru │
│alţii) │dialoguri între elevi care │dopuri, sârme etc.) │echiparea bicicletei cu accesorii │
│- desenarea, completarea sau │asumă roluri de pieton şi de │ │reflectorizante necesare pe timp │
│colorarea unor fişe de lucru ce │poliţist rutier │ │de noapte sau în condiţii de │
│includ utilizatori rutieri │ │ │vizibilitate redusă │
│- discuţie pe tema "Strada pe │ │ │- descrierea, pe perechi, a ceea │
│care locuiesc şi circul ca │ │ │ce presupune deplasarea în grup │
│pieton" │ │ │organizat, în situaţii diferite │
│- descrierea drumului spre/ │ │ │(de exemplu, pe şosea, pe trotuar)│
│înspre şcoală │ │ │ │
│- exerciţii de recunoaştere, în │ │ │ │
│teren, a elementelor specifice │ │ │ │
│drumului public, a │ │ │ │
│indicatoarelor, marcajelor │ │ │ │
│rutiere şi amenajărilor pentru │ │ │ │
│siguranţă rutieră │ │ │ │
├────────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│1.2. Recunoaşterea unor riscuri │1.2 Identificarea unor riscuri│1.2. Evaluarea unor situaţii care│1.1. Examinarea potenţialelor │
│ale circulaţiei ca pieton pe │legate de alegerea locurilor │implică riscuri în utilizarea │riscuri în deplasarea pe drumurile│
│drumurile publice │de joacă şi de deplasarea cu │mijloacelor de transport în comun│publice în condiţii speciale şi în│
│- exerciţii în perechi sub │bicicleta │- lectură după imagini care │grup │
│formă de interviu, prin care │- exerciţii de recunoaştere a │presupun riscuri în circulaţia cu│- formularea oral/ în scris de │
│copiii pun întrebări despre │locurilor de joacă sigure, a │mijloacele de transport în comun │riscuri cu referire la situaţii │
│riscurile/pericolele/ │celor destinate plimbării cu │- comentarea unor texte/cazuri │diferite observate de către elevi,│
│indicatoarele întâlnite în drum │bicicleta/rolele/patinele şi │selectate din mass-media care │în circulaţia pe drumurile publice│
│spre şcoală │sania, în siguranţă │prezintă situaţii de risc în │în condiţii speciale (de exemplu, │
│- exerciţii de identificare, în │- discutarea regulilor │circulaţia cu mijloacele de │vânt puternic şi ploaie) │
│contexte date, a situaţiilor de │minimale de siguranţă în │transport în comun │- descrierea unor situaţii de risc│
│risc rutier pentru pietoni │spaţiile din vecinătatea │- realizarea unui avizier cu │în condiţiile deplasării, pe │
│ │traficului rutier │desene pe tema utilizării │trotuar, a elevilor unei clase │
│ │- exerciţii-joc de │mijloacelor de transport în │pentru a vizita un obiectiv │
│ │recunoaştere a semnificaţiei │comun, în situaţii comparative │turistic │
│ │indicatoarelor rutiere pentru │("Aşa DA/ Aşa NU") │ │
│ │deplasarea cu bicicleta │ │ │
│ │- jocuri pe calculator care │ │ │
│ │prezintă diferite indicatoare │ │ │
│ │rutiere şi situaţii asociate │ │ │
│ │în circulaţia pe drumurile │ │ │
│ │publice │ │ │
└────────────────────────────────┴──────────────────────────────┴─────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘
2. Aplicarea normelor de conduită preventivă prin respectarea regulilor de circulaţie
┌────────────────────────────────┬──────────────────────────────┬─────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┐
│ Clasa I │ Clasa a II-a │ Clasa a III-a │ Clasa a IV-a │
├────────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│2.1. Recunoaşterea principalelor│2.1. Identificarea unor reguli│2.1. Explorarea unor reguli │2.1. Explorarea unor reguli pentru│
│reguli de circulaţie în │simple de alegere a locului de│aplicabile în circulaţia cu │circulaţia pe drumurile publice în│
│deplasarea pietonilor pe │joacă şi de recreere │mijloacele de transport în comun │condiţii speciale, precum şi în │
│drumurile publice │- realizarea unor desene, │- exerciţii de identificare a │grup │
│- exerciţii de stabilire a │colaje care să conţină locuri │regulilor ce trebuie respectate │- exerciţii de tipul "Continuă │
│locului fiecărui utilizator │de joacă sigure pentru copii │în deplasarea cu mijloacele de │propoziţia", "Continuă povestea", │
│rutier ca participant la trafic │- discuţii, în grupuri mici, │transport în comun (referitoare │pentru descrierea unor reguli │
│(pieton, automobil, mijloace │referitoare la locurile în │la aşteptarea în staţie, urcare, │elementare pentru deplasarea pe │
│transport în comun, biciclist │care obişnuiesc să se joace │călătoria propriu-zisă, coborâre)│drumurile publice, ca pieton, în │
│etc.) │- lucru în grupuri de câte │- participarea la mici scenete │situaţii speciale │
│- lecturi după imagini şi │patru, pentru stabilirea unor │care să prezinte situaţii de │- exprimarea unor opinii personale│
│discuţii în grup care │criterii/reguli de alegere a │respectare/încălcare a regulilor │privind cerinţe ale deplasării în │
│evidenţiază situaţii întâlnite │locurilor de joacă şi de │de utilizare a mijloacelor de │siguranţă pe drumul spre/dinspre │
│de elevi pe stradă referitoare │recreere │transport în comun │şcoală, în condiţii de vreme │
│la modul de circulaţie │ │- realizarea unor scurte │neprielnică, cu vizibilitate │
│- completarea, colorarea/ │ │povestiri/completarea de fişe de │redusă │
│desenarea unor fişe de lucru, │ │lucru privind recunoaşterea │- stabilirea, în grupuri mici, de │
│care să pună în evidenţă │ │respectării/nerespectării │reguli care trebuie respectate în │
│recunoaşterea principalelor │ │regulilor aplicabile la │deplasarea în grup organizat (de │
│reguli de circulaţie în │ │deplasarea cu mijloacele de │exemplu, pentru a vizita un muzeu)│
│deplasarea, ca pieton, pe │ │transport în comun │ │
│drumurile publice │ │ │ │
├────────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│2.2. Identificarea normelor │2.2. Punerea în practică a │2.2. Aplicarea unor norme de │2.2. Aplicarea unor norme │
│elementare de conduită │unor norme elementare de │conduită preventivă în circulaţia│elementare de conduită preventivă │
│preventivă a pietonului │conduită preventivă în │cu mijloacele de transport în │în circulaţia în condiţii speciale│
│- exerciţii de corelare a unor │contexte de joacă şi de │comun │precum şi în grup │
│situaţii de risc date cu norme │recreere │- joc de rol cu privire la │- realizarea unor fişe de │
│de conduită preventivă │- alegerea, dintr-un set de │utilizarea în condiţii de │observare a situaţiilor din │
│- realizarea unor desene sau │imagini date care prezintă │siguranţă a mijloacelor de │traficul rutier privind │
│completarea de fişe de lucru, │copii în locuri de joacă │transport în comun │respectarea/nerespectarea │
│care să prezinte comportamente │sigure şi nesigure, acelor │- simularea unei călătorii cu │regulilor de circulaţie în │
│comparabile (Aşa DA, Aşa NU) ale│imagini care reprezintă locuri│autobuzul şi a modului de │condiţii speciale şi prezentarea, │
│copiilor în timpul deplasării ca│de joacă permise │comportament care elimină diverse│în faţa clasei, a propriilor │
│pietoni │- discuţii, în perechi, pentru│riscuri, în condiţiile în care │opinii │
│- prezentarea opiniei proprii │alegerea unui loc de joacă, │autobuzul este aglomerat │- crearea unor pliante/fluturaşi │
│despre importanţa indicatoarelor│care să exprime acordul │- realizarea de scurte compuneri │cu mesaje de avertizare, în care │
│şi marcajelor rutiere pentru │ambilor elevi; evaluarea │cu tema "Cum mă comport în │să fie evidenţiate pericole │
│siguranţa deplasării pe │alegerii, răspunzând la │autobuz?", care să reflecte o │(legate, de exemplu, de deplasarea│
│drumurile publice şi protejarea │întrebarea "Am procedat bine?"│conduită preventivă │în grup organizat, de cauze ale │
│vieţii │- lucru individual pentru │ │producerii accidentelor) │
│- joc de rol cu tema "Cum │finalizarea unei povestiri, cu│ │- simularea unor deplasări în │
│respect indicatoarele şi │început dat, care presupune │ │grup: mersul în coloană pe trotuar│
│marcajele rutiere întâlnite în │aplicarea unor norme de │ │traversarea străzii, deplasarea pe│
│drum spre şcoală?" │prevenire a riscului în │ │trecerea de pietoni/deplasarea pe │
│- simulare cu tema "Ce faci dacă│plimbarea cu bicicleta │ │timp de noapte/nefavorabil │
│semaforul de la trecerea de │- descrierea unor situaţii în │ │ │
│pietoni este defect"? │care copiii trebuie să │ │ │
│- discutarea unor zicători/ │coopereze cu poliţistul rutier│ │ │
│proverbe care se pot asocia │- prezentarea unor situaţii │ │ │
│comportamentelor corecte/ │care necesită apelarea │ │ │
│incorecte în traficul rutier │numărului de urgenţă "112" │ │ │
└────────────────────────────────┴──────────────────────────────┴─────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘
3. Manifestarea unor deprinderi corecte de comportament în relaţiile cu ceilalţi participanţi la circulaţia pe drumurile publice
┌────────────────────────────────┬──────────────────────────────┬─────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┐
│ Clasa I │ Clasa a II-a │ Clasa a III-a │ Clasa a IV-a │
├────────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│3.1. Identificarea unor │3.1. Recunoaşterea unor │3.1. Evaluarea unor deprinderi │3.1. Examinarea unor deprinderi de│
│deprinderi de comportament în │deprinderi corecte de │corecte de comportament în │comportament favorabile │
│situaţii în care oamenii intră │comportament în alegerea │circulaţia cu mijloacele de │ameliorării siguranţei circulaţiei│
│în relaţie în cadrul circulaţiei│locului de joacă, în │transport în comun │- realizarea unor texte scurte/ │
│pe drumurile publice │deplasarea cu bicicleta │- povestirea orală a unor │scenete/jocuri de rol în care sunt│
│- lecturi după imagini pentru │- povestiri orale cu început │întâmplări la care copiii au │prezentate dialoguri între diverse│
│identificarea unor ipostaze în │sau sfârşit dat (referitoare │participat, în deplasarea lor cu │categorii de participanţi la │
│care copiii interrelaţionează cu│la situaţii de joc şi │mijloacele de transport în comun │trafic │
│ceilalţi în circulaţia pe │recreere) pentru identificarea│- participarea la mici scenete cu│- discutarea unor studii de caz │
│drumurile publice │deprinderilor corecte de │dialoguri între copii prin │referitoare la comportamente │
│- participarea la mici scenete │comportament │asumarea diverselor roluri: │potrivite/nepotrivite în │
│cu dialoguri între copii, prin │- exerciţii de exprimare a │călător - călător; şofer - │circulaţia pe drumurile publice; │
│asumarea diverselor roluri: │acordului sau dezacordului │călător; şofer - poliţist rutier │identificarea modalităţilor de │
│pieton - pieton; pieton - şofer │faţă de comportamente │- lectură după imagini care oferă│corectare a comportamentelor │
│etc. │potrivite/nepotrivite ale unor│exemple de comportamente │nepotrivite │
│- recunoaşterea unor │personaje din lecturi/imagini │potrivite/nepotrivite în │- concurs de desene pe teme de │
│comportamente bazate pe │prezentate (de exemplu, cu │circulaţia cu mijloacele de │educaţie rutieră şi realizarea │
│corectitudine/incorectitudine, │privire la alegerea locului de│transport în comun │unei expoziţii cu tema: "Şi eu pot│
│respect/lipsă de respect, │joacă, la deplasarea cu │ │contribui la siguranţa circulaţiei│
│politeţe/lipsă de politeţe faţă │bicicleta etc.) │ │pe drumurile publice" │
│de ceilalţi participanţi la │- lectură după imagini │ │ │
│trafic │(fotografii, diapozitive, │ │ │
│ │ilustraţii din ziare şi │ │ │
│ │reviste) pentru recunoaşterea │ │ │
│ │unor deprinderi corecte/ │ │ │
│ │incorecte de comportament în │ │ │
│ │activităţi de recreere sau │ │ │
│ │deplasare cu bicicleta │ │ │
├────────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│3.2. Punerea în practică a unor │3.2. Aplicarea unor deprinderi│3.2. Aplicarea unor deprinderi │3.2. Manifestarea unor deprinderi │
│deprinderi corecte de │corecte de comportament în │corecte de comportament în │favorabile comportării corecte în │
│comportament în cadrul │alegerea locului de joacă, în │circulaţia cu mijloacele de │circulaţia pe drumurile publice │
│circulaţiei pe drumurile publice│deplasarea cu bicicleta │transport în comun │- analiza unor studii de caz, │
│- observarea şi discutarea │- exerciţii de respectare a │- simularea (în clasă, în curtea │publicate în mass-media, cu │
│elementelor care evidenţiază │mesajelor transmise nonverbal │şcolii) a unor situaţii de │privire la circulaţia pe drumurile│
│comportamentul pe stradă │de poliţistul rutier │comportament corect/incorect │publice şi la necesitatea │
│- formularea de texte scurte │- construirea unor povestiri │întâlnite în mijloacele de │respectării regulilor de │
│privind tipuri de comportamente │orale, care să pună în │transport în comun; analizarea │circulaţie │
│şi atitudini ale diverselor │evidenţă comportamente │modului de îndreptare a │- joc de rol "Semaforul"/ │
│categorii de participanţi la │corecte/incorecte, favorabile/│comportamentelor incorecte │"Autobuzul" │
│traficul rutier: pietoni, │nefavorabile siguranţei │- exerciţii de tip "Aşa DA - Aşa │- discuţii referitoare la urmările│
│biciclişti, conducători de │circulaţiei │NU", de exprimare a acordului/ │pozitive/ negative pe care le au │
│vehicule │- realizarea unor desene/ │dezacordului asupra unor │comportamentele în circulaţia │
│- corelarea unor contexte │machete cu traseul posibil al │comportamente în mijloacele de │rutieră, asupra propriei persoane │
│rutiere nesigure (lipsa │unui concurs de biciclete, în │transport în comun, pornind de la│şi asupra celorlalţi utilizatori │
│trecerilor de pietoni, │condiţiile asigurării │întâmplări povestite de elevi │rutieri │
│deteriorarea marcajelor, lipsa │siguranţei participanţilor │- teatru de păpuşi/scenetă în │- simularea unei situaţii ce │
│indicatoarelor, nefuncţionarea │ │care se prezintă comportamente │necesită implicare în situaţia │
│semafoarelor etc.) cu moduri de │ │corecte în deplasarea cu │producerii unui accident │
│comportament adecvate acestora │ │mijloacele de transport în comun │- realizarea unui album cu │
│ │ │ │imagini/desene care prezintă │
│ │ │ │aspecte din circulaţia pe drumul │
│ │ │ │public, în condiţiile respectării/│
│ │ │ │nerespectării regulilor de │
│ │ │ │circulaţie │
│ │ │ │- realizarea unor portofolii/ │
│ │ │ │proiecte referitoare la implicarea│
│ │ │ │elevilor clasei în acţiuni de │
│ │ │ │siguranţă rutieră, de exemplu, │
│ │ │ │prin patrulele şcolare de │
│ │ │ │circulaţie │
└────────────────────────────────┴──────────────────────────────┴─────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘
Conţinuturi
┌──────────┬──────────────────────────┬──────────────────────────────┬─────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┐
│ Domenii │ Clasa I │ Clasa a II-a │ Clasa a III-a │ Clasa a IV-a │
├──────────┼──────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│Circulaţia│Participant ca pieton la │Poliţistul rutier │Circulaţia cu mijloacele de │Circulaţia în condiţii speciale │
│rutieră - │circulaţia rutieră │- mesaje non verbale ale │transport în comun │(vizibilitate redusă, pe timp de │
│elemente │- elemente de identificare│poliţistului rutier │- mijloace de transport în comun │noapte) │
│specifice │ale drumului public │- semnificaţia semnalelor │- riscuri în circulaţia cu │- situaţii de risc în deplasarea │
│şi riscuri│- categorii de utilizatori│poliţistului rutier │mijloacele de transport în comun │pe drumurile publice, în condiţii │
│ │rutieri │ │ │speciale │
│ │- indicatoare şi marcaje │Spaţii destinate circulaţiei │ │- mijloace de protecţie în timpul │
│ │rutiere pentru pietoni şi │rutiere şi spaţii de joacă │ │deplasării în condiţii speciale │
│ │mesaje asociate acestora │- spaţii rutiere nesigure │ │ │
│ │- riscuri asociate │- locuri de joacă în siguranţă│ │Circulaţia în grup │
│ │circulaţiei pe drumurile │- riscuri ale utilizării │ │- mod de realizare │
│ │publice │incorecte a spaţiilor │ │- riscuri ale circulaţiei în grup │
│ │ │destinate circulaţiei rutiere │ │ │
│ │ │ │ │Accidentul - eveniment rutier │
│ │ │Circulaţia cu bicicleta │ │posibil │
│ │ │- indicatoare rutiere pentru │ │- riscuri/consecinţe ale │
│ │ │biciclişti │ │nerespectării regulilor de │
│ │ │- riscuri în circulaţia cu │ │circulaţie │
│ │ │bicicleta │ │ │
├──────────┼──────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│Reguli de │Reguli de circulaţie - │Reguli de circulaţie - norme │Reguli de circulaţie - norme de │Reguli de circulaţie - norme de │
│circulaţie│norme de conduită ca │de conduită în contexte şi │conduită în circulaţia cu │conduită în realizarea circulaţiei│
│- norme de│pieton │spaţii publice │mijloacele de transport în comun │în condiţii speciale şi în grup │
│conduită │- reguli de circulaţie │- rolul poliţistului rutier │- reguli în deplasarea cu │- reguli ale deplasării în │
│ │elementare ca pieton: │- evitarea riscurilor prin │mijloacele de transport în comun │condiţii speciale şi în grup │
│ │circulaţia pietonilor pe │alegerea locurilor de joacă │- evitarea riscului rutier în │organizat │
│ │trotuar; traversarea │- reguli în deplasarea cu │deplasarea cu mijloacele de │- evitarea riscului în deplasarea │
│ │străzii │bicicleta │transport în comun │în condiţii speciale şi în grup │
│ │- evitarea riscului rutier│- norme de conduită preventivă│- norme de conduită preventivă în│- norme de conduită preventivă în │
│ │în deplasarea ca pieton │în deplasarea cu bicicleta │deplasarea cu mijloacele de │deplasarea în condiţii speciale şi│
│ │- norme de conduită │ │transport în comun │în grup │
│ │preventivă în deplasarea │ │ │ │
│ │pe drumurile publice │ │ │ │
├──────────┼──────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│Fapte şi │Comportamente corecte/ │Deprinderi de comportament │Fapte şi comportamente │Fapte şi comportamente │
│comporta- │incorecte │- cooperarea cu poliţistul │- respectarea/nerespectarea │- modul de acţiune în cazul │
│mente în │- comportamente bazate pe │rutier │regulilor în deplasarea cu │producerii unui accident │
│circulaţia│corectitudine, respect, │- situaţii de utilizare a │mijloacele de transport în comun │- patrulele şcolare de circulaţie │
│pe │politeţe, respectarea │numărului de urgenţă "112"; │- comportamente bazate pe respect│- participare la acţiuni de │
│drumurile │regulilor de circulaţie │- comportament favorabil │şi politeţe în deplasarea cu │siguranţă rutieră │
│publice │în opoziţie cu: │siguranţei circulaţiei │mijloacele de transport în comun │- comportamente bazate pe │
│ │- comportamente bazate pe │(toleranţă, spirit civic, │în opoziţie cu: │respectarea regulilor de │
│ │incorectitudine, lipsă de │întrajutorare) │- comportamente bazate pe lipsă │circulaţie şi atitudine preventivă│
│ │respect, comportament │în opoziţie cu: │de respect şi de politeţe în │în opoziţie cu: │
│ │nepoliticos, nerespectarea│- deprinderi de comportament │deplasarea cu mijloacele de │- comportamente bazate pe │
│ │regulilor de circulaţie │incorect, nefavorabil │transport în comun │nerespectarea regulilor de │
│ │ │siguranţei circulaţiei │ │circulaţie şi atitudine │
│ │ │(intoleranţă, agresivitate, │ │nepreventivă │
│ │ │lipsă de respect) │ │ │
└──────────┴──────────────────────────┴──────────────────────────────┴─────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘
Sugestii metodologice Procesul instructiv-educativ modern presupune selectarea riguroasă a strategiilor didactice şi aplicarea lor într-o formă cât mai atractivă pentru elevi. Elevul trebuie să devină coparticipant la propria instruire şi educare. Pentru disciplina Educaţie pentru prevenirea riscului rutier este necesară folosirea de către cadrul didactic, în cadrul unui demers didactic personalizat, a unor strategii care să le ofere elevilor posibilitatea de a utiliza în activitatea cotidiană, achiziţiile dobândite în viaţa de familie şi în şcoală. Este opţiunea cadrului didactic de a alege modalitatea cea mai adecvată de realizare a activităţilor, în funcţie de particularităţile şi cerinţele grupului de elevi. Selecţia activităţilor se va face şi în funcţie de specificul local, precum şi de resursele materiale disponibile. Periodic, cadrul didactic poate colabora cu reprezentanţi ai Poliţiei Rutiere pentru prezentări, demonstraţii, aplicaţii, activităţi în parteneriat. De asemenea, se recomandă implicarea părinţilor, mai ales pentru participarea în activităţi precum: ateliere, expoziţii, lecţii deschise pe teme de circulaţie, proiecte în echipă părinţi - copii, discuţii pe baza portofoliilor elevilor. Rolul cadrului didactic este de a organiza şi oferi oportunităţi de învăţare care să-i permită elevului să-şi descopere şi să experimenteze propriile abilităţi şi atitudini, să realizeze transferul acestora în viaţa reală. Utilizarea de mijloace şi materiale didactice interactive şi atractive, precum şi utilizarea surselor de informare virtuale va conduce la eficientizarea demersurilor didactice. Strategiile didactice recomandate pentru orele de Educaţie pentru prevenirea riscului rutier sunt cele activ - participative. Disciplina are un accentuat caracter explorator şi practic-aplicativ, care presupune implicarea directă a elevilor. Sarcinile de lucru pot fi realizate individual, în perechi/echipă, independent sau facilitate de cadrul didactic. Se vor utiliza resurse diverse pentru proiecte (creioane şi coli de hârtie, foarfece, lipici, materiale reciclabile, elemente din natură, bucăţi de material textil, plastic sau lemnos etc.). Strategiile didactice presupun adaptarea metodelor la specificul vârstei şcolarului şi la specificul obiectului de studiu Educaţie pentru prevenirea riscului rutier. Sunt, de exemplu, recomandate: - conversaţia, metodă bazată pe dialogul întrebare/răspuns cu accent pe întrebările de tip productiv - cognitiv; - observarea, care poate fi realizată, atât în sala de clasă (utilizând imagini, proiecţii video, afişe, materiale prezentate în format electronic), cât şi pe stradă; - jocul de rol, care urmăreşte formarea şi exersarea unor deprinderi de comportament corect pe stradă, în mijloacele de transport în comun, în relaţionarea cu cei din jur; - proiectul, prin care elevul este implicat în rezolvarea unor probleme legate de siguranţa rutieră, crearea, colectarea şi selecţionarea unor materiale. Proiectele pe care elevii le pot realiza la orele de Educaţie pentru prevenirea riscului rutier vor avea teme adecvate vârstei lor şi se pot referi la probleme specifice ale siguranţei rutiere. Rezultatele proiectelor pot fi: expoziţii de desene, colaje de fotografii, decupaje din ziare sau reviste, culegeri de texte, compuneri, pliante, afişe ş.a., care să ilustreze diverse situaţii întâlnite de elevi în circulaţia lor pe drumurile publice, precum şi realizarea de mici machete. Programa prevede realizarea de proiecte individuale sau de grup, dar şi în comunitate. Conversaţia, dezbaterea şi discuţiile de grup permit elevilor să prezinte propriile opinii, să înveţe şi să valorizeze atât experienţa personală, cât şi experienţa colegilor lor. Atunci când este posibil, activităţile vor fi realizate într-un spaţiu neconvenţional, cum ar fi: pe stradă, în parcuri, în curtea şcolii, în excursii etc. În cadrul orelor de Educaţie pentru prevenirea riscului rutier NU se vor utiliza calificative sau alte modalităţi de notare. Evaluarea la disciplina Educaţie pentru prevenirea riscului rutier se va realiza prin metode moderne ce presupun probe practice, realizarea unor portofolii sau mici proiecte personale sau de grup. Recomandăm utilizarea următoarelor metode de evaluare: - exprimarea ideilor şi argumentelor personale, oral sau prin eseuri, compuneri, colaj etc.; - proiectul individual şi de grup; - portofoliul; - demonstraţiile practice; - discuţiile de grup. Este prioritar principiul "a învăţa, făcând", precum şi învăţarea continuă. Strategiile didactice pot include şi o serie de activităţi nonformale şi informale cum ar fi: vizite la secţiile de poliţie, vizite la autobaze sau depouri, invitarea la clasă a poliţiştilor rutieri, participarea la acţiuni şi evenimente cu tematică rutieră organizate cu diferite prilejuri, excursii tematice sau parteneriate cu poliţia rutieră. Educaţia copiilor pentru prevenirea riscului rutier este un demers complex şi îndelungat. Este necesar ca demersul didactic derulat în clasă să fie susţinut prin activităţi realizate în contexte nonformale care îl pot implica activ pe elev, precum: - ieşiri în teren (pe stradă) împreună cu poliţiştii rutieri şi observarea unor situaţii de risc rutier; - aplicaţii practice pe teme de circulaţie pe drumurile publice, în prezenţa poliţistului rutier, în care elevii vor juca roluri de pietoni, biciclişti, utilizatori de role, pe un amplasament simulat ca drum public cu spaţiu pentru joc în vecinătate; - prezentarea/discutarea, împreună cu poliţistul rutier, a regulilor ce trebuie respectate în timpul deplasării ca pasager în diferite situaţii (în excursie cu autoturismul/autocarul, pe jos în grup); - prezentarea de către poliţistul rutier a enunţurilor din codul rutier aplicabile vârstei elevilor; - organizarea unui concurs de biciclete în curtea şcolii, amenajată cu indicatoare (machete)/ marcaje provizorii, care să demonstreze însuşirea şi respectarea regulilor de circulaţie; - prezentarea rolului şi regulamentului patrulelor şcolare de circulaţie de către poliţiştii rutieri; - discuţii cu asistenta medicală a şcolii privind acordarea primului ajutor în caz de accident; - organizarea unui concurs de colaje/compuneri în care să se evidenţieze comportamente pozitive, în deplasarea pe stradă sau cu mijloacele de transport în comun, ajutorarea persoanelor care întâmpină greutăţi în diferite situaţii (la urcarea sau la coborârea din autobuz, în timpul mersului, la traversarea străzii ş.a.); - organizarea unui concurs de afişe cu mesaje de avertizare care să evidenţieze pericolele la care se expun pietonii neatenţi, cei care nu respectă regulile, inclusiv pe timp nefavorabil, pe timp de noapte etc. Bibliografie şi resurse A. Legislaţie rutieră, România Legea nr. 203/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 760 din 12 noiembrie 2012. Hotărârea Guvernului nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.876 din 26 octombrie 2006. B. Reglementări europene ***Comunicatul de presă al Comisiei Europene IP/13/236 din 19.03.2013, disponibil la adresa http://europa.eu/rapid/press-release_IP-13-236_ro.htm ***COM(2010) 389 final, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - "Pentru un spaţiu european de siguranţă rutieră: orientări pentru politica de siguranţă rutieră 2011-2020" din 20.07.2010, disponibil la adresa http://ec.europa.eu/transport/road_safety/pdf/com_20072010_en.pdf ***MEMO/10/343 "Programul de siguranţă rutieră 2011-2020: măsuri detaliate", Comisia Europeană din 20.07.2010, disponibil la adresa http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-10-343_ro.htm C. Alte documente de referinţă şi publicaţii ***Strategia Naţională pentru Siguranţă Rutieră 2013 - 2020, Bucureşti, 2013. Filip, V.I., Vochină, V. Manual de circulaţie rutiera pentru clasele 1 şi a 2-a. Editura Niculescu, Bucureşti, 2013. Filip, V.I., Vochină, V. Manual de circulaţie rutieră. Clasa a 3-a şi a 4-a. Editura Niculescu, Bucureşti, 2013. Chifu, F., Bîrsan, G., Motoc, M., Stroescu, C. Educaţie rutieră pentru ciclul primar - Manual opţional. Editura Corint, 2006. Grupul de lucru Valentina Irinel FILIP Liceul Teoretic Bilingv "Miguel de Cervantes", Bucureşti Isolda-Maria CONSTANTIN Asociaţia EU Concepts R&D, Bucureşti ANEXA 3 Programa şcolară pentru disciplina opţională EDUCAŢIE PENTRU DEZVOLTARE [curriculum la decizia şcolii pentru liceu] Notă de prezentare Programa şcolară a disciplinei Educaţie pentru dezvoltare reprezintă o ofertă curriculară de disciplină opţională pentru liceu, proiectată pentru un buget de timp de 1-2 ore/săptămână, pe durata unui an şcolar. Prezenta programă şcolară constituie un exemplu de bună practică din cadrul proiectului internaţional "Realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. Implicarea elevilor şi a cadrelor didactice din licee în programe şi proiecte de educaţie pentru dezvoltare". Proiectul s-a desfăşurat în perioada noiembrie 2010 - iulie 2013 şi a fost coordonat de organizaţia Open Education Centre din Bulgaria, în parteneriat cu asociaţia "Asistenţă şi programe pentru dezvoltare durabilă - Agenda 21" din România, Carrefoure Europeo Emilia din Italia, HIVSports din Marea Britanie şi Universitatea din Fort Hare, Republica Africa de Sud. Prezenta programă şcolară a fost pilotată în unităţile de învăţământ participante în proiect (zece unităţi de învăţământ din Municipiul Bucureşti şi o unitate de învăţământ din judeţul Ilfov). Disciplina poate fi predată în oricare dintre clasele de liceu de către profesorii care predau discipline de studiu din ariile curriculare Om şi societate, Matematică şi Ştiinţe ale naturii, în condiţiile adecvării demersului didactic la particularităţile de vârstă ale elevilor. Disciplina Educaţie pentru dezvoltare poate fi studiată 1-2 ore săptămânal, diferenţiat, după cum urmează: ● pentru 2 ore/săptămână vor fi avute în vedere toate competenţele şi toate elementele de conţinut corespunzătoare acestora; ● pentru 1 oră/săptămână vor fi avute în vedere competenţele şi elementele de conţinut corespunzătoare temelor/modulelor I şi III, la care se adaugă, de la tema/modulul II, doar conţinutul 1. Cetăţenie globală şi dezvoltare durabilă şi la alegere: - fie conţinutul II.2. Drepturile omului, justiţie socială şi toleranţă; - fie conţinutul II.3. Mediul înconjurător şi dezvoltarea durabilă; - fie tema/modulul IV. Proiectul educaţional pentru dezvoltare. Programa şcolară a disciplinei opţionale Educaţie pentru dezvoltare este justificată din perspectiva următoarelor elemente de noutate pe care le promovează: ● abordarea de tip interdisciplinar şi transdisciplinar a unor probleme de actualitate referitoare la globalizare, la dezvoltare/dezvoltare durabilă, la cetăţenia globală; ● pregătirea elevilor de liceu pentru înţelegerea impactului problemelor care se manifestă la nivel global asupra dezvoltării la nivel individual şi de grup; ● implicarea tinerilor în elaborarea şi în aplicarea unor proiecte pentru dezvoltare şi în promovarea unui comportament adecvat dezvoltării durabile. În acord cu documentele de politică educaţională din România care prevăd centrarea învăţământului liceal pe dezvoltarea şi diversificarea competenţelor cheie, prezenta programă şcolară se raportează la Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului privind competenţele cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC). Această raportare are în vedere şi faptul că documentul de referinţă european pentru competenţe cheie prezintă atât contextul globalizării, cât şi necesitatea dobândirii de către fiecare cetăţean a unui set de competenţe care să-i permită să se adapteze în mod flexibil la o lume caracterizată prin schimbare rapidă şi prin interconectare profundă. Cadrul de referinţă european pentru competenţe cheie este reflectat la nivelul cunoştinţelor, abilităţilor, atitudinilor pe care le promovează programa, respectiv la nivelurile: valori şi atitudini selectate; competenţe specifice elaborate, corelate cu elemente de conţinut; sugestii metodologice formulate. În elaborarea prezentei oferte curriculare au fost valorificate şi recomandările conţinute în următoarele documente internaţionale: ● Declaraţia Mileniului, care stabileşte Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului; Declaraţia a fost adoptată în septembrie 2000, la Summit-ul Mileniului, de 191 de state, printre care şi România; ● Un plan de acţiune al UE, în douăsprezece puncte, în sprijinul obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, document elaborat de Comisia Europeană în anul 2010; ● Declaraţia de la Maastricht referitoare la educaţia globală, anexă la Cadrul strategic european pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea educaţiei globale în Europa până în anul 2015; ● Îmbunătăţirea competenţelor pentru secolul 21: un program de cooperare europeană pe plan şcolar, document elaborat de Comisia Europeană în anul 2008. Programa şcolară a disciplinei Educaţie pentru dezvoltare are ca finalitate abilitarea elevilor pentru manifestarea unui comportament adecvat dezvoltării durabile prin: ● manifestarea receptivităţii faţă de problemele dezvoltării durabile considerate în raport cu rolurile şi responsabilităţile asumate în viaţa de fiecare zi (de exemplu, în ceea ce priveşte mediul, cetăţenia activă/cetăţenia globală); ● punerea în practică a unui comportament responsabil faţă de resurse şi faţă de modul lor de utilizare. Structura programei şcolare include următoarele elemente: ● Notă de prezentare ● Competenţe generale ● Valori şi atitudini ● Competenţe specifice şi conţinuturi ● Sugestii metodologice Competenţele generale sunt preluate din programele disciplinelor socio-umane şi sunt dezvoltate din perspectiva ariilor curriculare Om şi societate, Matematică şi Ştiinţe ale naturii. Competenţele specifice sunt corelate cu unităţile de conţinut, corespondenţa dintre acestea nefiind biunivocă; o anumită competenţă specifică poate să fie formată prin diferite unităţi de conţinut. Lista explicită ce recomandă valori şi atitudini accentuează dimensiunea afectiv-atitudinală şi morală a învăţării, din perspectiva contribuţiei specifice a acestei discipline la atingerea finalităţilor educaţiei. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul disciplinei şi cu statutul acesteia de curs opţional. Programa se adresează atât profesorilor, cât şi potenţialilor autori de manuale/ghiduri. Prevederile existente în programa şcolară constituie pentru profesori punctul de plecare pentru realizarea unei proiectări didactice personale a activităţii pe care o desfăşoară cu elevii. Competenţe generale
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Utilizarea conceptelor specifice disciplinelor din ariile curriculare Om │
│şi societate, Matematică şi Ştiinţe ale naturii pentru organizarea │
│demersurilor de cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din│
│viaţa reală │
│2. Aplicarea achiziţiilor specifice disciplinelor din ariile curriculare Om │
│şi societate, Matematică şi Ştiinţe ale naturii în rezolvarea unor situaţii │
│problemă, precum şi în analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare │
│3. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice, │
│în cadrul diferitelor grupuri │
│4. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat │
│unei lumi în schimbare │
│5. Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii│
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Valori şi atitudini Competenţele generale şi specifice care trebuie formate prin procesul de predare-învăţare a disciplinei Educaţie pentru dezvoltare au la bază şi promovează următoarele valori şi atitudini: ● justiţie socială; ● solidaritate; ● apartenenţă la comunitatea globală; ● responsabilitate socială; ● responsabilitate faţă de mediu; ● cooperare pentru dezvoltare; ● atitudine pozitivă faţă de diversitate; ● respingerea risipei de resurse; ● protecţia mediului; ● relaţionare pozitivă cu ceilalţi; ● comportament care valorizează dezvoltarea durabilă. Competenţe specifice şi conţinuturi
┌───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│1.1. Utilizarea corectă a termenilor │I. Globalizarea şi problemele sale │
│specifici educaţiei pentru dezvoltare │● Globalizarea. Forme de manifestare a│
│3.1. Analizarea, în echipe de lucru, a │globalizării │
│principalelor provocări pe care le │● Teorii asupra globalizării │
│generează globalizarea la nivel │● Probleme ale globalizării │
│individual şi la nivel de comunitate │● Provocări ale globalizării şi │
│ │atitudini faţă de procesele │
│ │globalizării │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│1.2. Identificarea cauzelor şi │II. Cetăţenie globală şi dezvoltare │
│efectelor unor conflicte locale, │durabilă │
│regionale, internaţionale │1. Cetăţenie globală şi dezvoltare │
│2.1. Explicarea importanţei justiţiei │durabilă │
│sociale pentru dezvoltarea durabilă şi │2. Drepturile omului, justiţie socială│
│pentru bunăstarea oamenilor │şi toleranţă │
│2.2. Analizarea consecinţelor pozitive/│● Drepturile omului şi cetăţenia │
│negative pe care activitatea oamenilor │democratică │
│le poate avea asupra mediului │● Justiţie socială │
│înconjurător │● Cooperare şi conflict într-o lume │
│4.1. Proiectarea unui comportament care│globală │
│încurajează cetăţenia globală şi │ - Pace şi război │
│interculturalitatea │ - Discriminare şi xenofobie │
│4.2. Explorarea unor modalităţi de │ - Educaţie interculturală │
│utilizare raţională a resurselor şi de │3. Mediul înconjurător şi dezvoltarea │
│protecţie a mediului │durabilă │
│5.1. Susţinerea responsabilă, în │● Impactul antropic asupra │
│contexte date, a dezvoltării durabile │ecosistemelor │
│ │- Degradarea habitatelor │
│ │- Introducerea de specii noi │
│ │- Supraexploatarea rezervelor │
│ │biologice (defrişare, suprapăşunat, │
│ │pescuit, vânătoare, comerţ cu specii │
│ │sălbatice) │
│ │- Urbanizarea, industrializarea │
│ │- Deteriorarea mediului prin poluare │
│ │fizică, chimică, biologică │
│ │- Încălzirea globală │
│ │● Conservarea biodiversităţii şi │
│ │resurselor │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│2.3. Analizarea raportului Nord-Sud │III. Parteneriatul global pentru │
│2.4. Explicarea necesităţii formulării │dezvoltare │
│unor obiective de dezvoltare ale │● Organizarea spaţiului mondial │
│mileniului │- Marile ansambluri economice şi │
│3.2. Cooperarea, în echipe de lucru, │geopolitice │
│pentru exemplificarea obiectivelor de │- Migraţiile în lumea contemporană │
│dezvoltare ale mileniului şi a │- Raportul Nord-Sud │
│parteneriatului global pentru │● Obiectivele de dezvoltare ale │
│dezvoltare │mileniului │
│ │● Parteneriatul global pentru │
│ │dezvoltare │
│ │- Europa şi spaţiile de civilizaţie │
│ │extraeuropene │
│ │- Studiu de caz - Africa Sub-Sahariană│
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│1.3. Identificarea etapelor unui │IV. Proiectul educaţional pentru │
│proiect educaţional pentru dezvoltare │dezvoltare │
│3.3. Elaborarea, în echipă, a unui │● Componentele şi etapele unui proiect│
│proiect de educaţional pentru │educaţional pentru dezvoltare │
│dezvoltare │(proiectare, implementare, │
│5.2. Participarea, prin derularea/ │monitorizare şi evaluare, elemente de │
│simularea derulării unui proiect │follow up) │
│educaţional pentru dezvoltare, la │● Elaborarea şi derularea/simularea │
│rezolvarea/simularea rezolvării unor │derulării unui proiect educaţional │
│probleme cu caracter global │pentru dezvoltare │
│ │- Elaborarea fişei de proiect │
│ │- Derularea proiectului propus/ │
│ │simularea derulării proiectului propus│
│ │- Evaluarea proiectului propus │
└───────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
Sugestii metodologice Sugestiile metodologice vizează modul de organizare şi de proiectare a activităţii didactice în vederea formării la elevi a competenţelor prevăzute de programa şcolară. Centrarea învăţării pe elev şi pe dobândirea de către elev a competenţelor programei şcolare presupune respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile, înţelegerea modului în care achiziţiile specifice Educaţiei pentru dezvoltare se pot aplica în viaţa de fiecare zi; se recomandă, în acest fel: ● învăţarea prin acţiune (experienţială), realizarea unor activităţi bazate pe sarcini concrete; ● utilizarea unor strategii didactice care pun accent pe: - exersarea capacităţii acţionale, dezvoltarea creativităţii; - alternarea formelor de activitate (individuală, pe perechi şi în grupuri mici); - abordări inter, pluri şi transdisciplinare, pentru realizarea unor conexiuni cu achiziţii dobândite de către elevi prin studiul altor discipline de învăţământ (îndeosebi din ariile curriculare Om şi societate, Matematică şi Ştiinţe ale naturii); ● utilizarea unor metode active (de exemplu: studiul de caz, învăţarea problematizată, învăţarea prin cooperare, învăţarea prin descoperire, jocul de roluri bazat pe empatie, simularea, metode de gândire critică, realizarea de portofolii, lucrul pe calculator/internet/în grupuri de lucru virtuale), care pot contribui la realizarea unei interacţiuni pozitive şi la implicarea elevilor în propria învăţare; ● utilizarea, în activitatea didactică, a calculatorului ca instrument şi mediu modern de învăţare. În spiritul altor programe şcolare dezvoltate pentru disciplinele socio-umane şi prezenta programă şcolară introduce în prezentarea conţinuturilor un aspect legat de elaborarea şi derularea/simularea derulării unui proiect educaţional pentru dezvoltare. Opţiunea are în vedere deopotrivă valorificarea valenţelor proiectului, ca metodă interdisciplinară de învăţare, precum şi apropierea demersului de predare-învăţare de viaţa reală, în care proiectul este un instrument de lucru pentru desfăşurarea activităţii în toate domeniile. În activitatea didactică, proiectul este conceput ca un ansamblu de acţiuni planificate într-un interval de timp determinat pentru realizarea unor obiective. Avantajele utilizării proiectului în activitatea didactică ţin, în esenţă, de oportunităţile oferite elevilor în ceea ce priveşte: - dobândirea unor achiziţii complexe (cunoştinţe, abilităţi, valori), necesare pe parcursul întregii vieţi, deopotrivă în viaţa personală, socială şi profesională; - exersarea directă a implicării/participării, a lucrului în echipă, a asumării de responsabilităţi; prin participare, elevii se informează în legătură cu o anumită problemă care vizează dezvoltarea, se raportează la valori şi învaţă valori specifice unui comportament activ şi responsabil, manifestă atitudini; - participarea la decizii în grupul de lucru din care fac parte, identificarea de soluţii, iniţierea unor acţiuni în scopul rezolvării problemei vizate. În mod concret, tema referitoare la Proiectul educaţional pentru dezvoltare poate fi abordată în ultima parte a cursului opţional, într-un număr de ore care, pe de o parte, este în concordanţă cu bugetul de timp anual acordat studierii disciplinei şi care, pe de altă parte, asigură realizarea celorlalte competenţe şi conţinuturi prevăzute pentru studiu. Derularea propriu-zisă/simularea derulării unui proiect pentru dezvoltare se poate realiza de exemplu, potrivit uneia dintre următoarele structuri metodologice: Varianta A - proiect local > Identificarea temei de lucru. > Planificarea culegerii de informaţii. > Culegerea de informaţii. > Sinteza informaţiilor şi realizarea produsului. > Prezentarea produsului realizat. > Reflectarea asupra întregii experienţe: achiziţii dobândite (cunoştinţe, abilităţi, atitudini); derularea procesului, concluzii privind realizarea şi implementarea unui proiect pentru dezvoltare. Varianta B - parteneriat pentru dezvoltare > Pregătire: stabilirea unui parteneriat cu o clasă din altă şcoală (poate fi din aceeaşi localitate, din altă localitate sau chiar din altă ţară). > Prezentarea reciprocă a claselor partenere. > Identificarea temei de lucru. > Planificarea culegerii de informaţii. > Culegerea de informaţii (posibile colaborări cu partenerii). > Sintetizarea informaţiilor şi realizarea produsului. > Prezentarea produsului realizat. > Analizarea produsului realizat de clasa parteneră şi oferirea de feedback. > Eventuala revizuire a produsului, în baza sugestiilor şi întrebărilor primite de la parteneri. > Reflectarea asupra întregii experienţe: achiziţii dobândite (cunoştinţe, abilităţi, atitudini); derularea procesului; concluzii privind realizarea şi implementarea unui proiect pentru dezvoltare. > Schimb de impresii şi de informaţii cu partenerii. Alegerea variantei A sau a variantei B, diferite în ceea ce priveşte complexitatea, este rezultatul opţiunii pe care o fac împreună, cadrele didactice şi elevii şi trebuie să plece de la analizarea şi evaluarea realistă a resurselor existente şi a posibilităţii de a finaliza proiectul. Temele abordate în proiecte pot avea în vedere aspecte referitoare la: - problemele cu caracter global; - oportunităţi şi provocări cu care se confruntă tinerii într-o lume interdependentă; - dezvoltarea durabilă; - drepturile omului şi dezvoltarea durabilă; - cetăţenia globală; - justiţia socială; - obiectivele de dezvoltare ale mileniului; - mediul înconjurător. Produsele proiectelor pot fi: - un website; - un material video, un joc video sau un joc online; - un memoriu către autorităţi; - postere, expoziţie de postere; - articole, o publicaţie; - un concurs gen Cine ştie, câştiga; - un spectacol de teatru/teatru forum etc. Programa şcolară oferă cadrelor didactice un sprijin concret în centrarea demersului didactic pe situaţii de învăţare, potrivit specificului competenţelor care trebuie formate, prin prezentarea cu caracter orientativ a unor exemple de activităţi de învăţare: ● exerciţii de clarificare a înţelesului unor termeni specifici domeniului (de exemplu, realizarea unui "dicţionar al educaţiei pentru dezvoltare"); ● dezbaterea semnificaţiei unor concepte specifice (de exemplu, "cetăţenie globală", "cetăţean al lumii") ● realizarea de portofolii pe teme specifice educaţiei pentru dezvoltare, pentru protecţia mediului (de exemplu: "Cum percep eu globalizarea?", "Planeta la control", "Regenerarea planetei - un obiectiv produs de la sine?"); ● discutarea unor cazuri preluate din mass-media, care îi pun pe elevi în contexte de învăţare în care pot să conştientizeze interdependenţele (de exemplu, "Un vulcan din Islanda erupe - impact local sau global?", "Planeta - sat planetar?"); ● identificarea rolului unei persoane în calitate de cetăţean al lumii; ● dezvoltarea abilităţii elevilor de a analiza critic o problemă care se manifestă la nivel global; ● exerciţii care îi pun pe elevi în situaţia de a fi interesaţi de "ceilalţi" în sens restrâns (la nivel local) şi în sens larg (la nivel global), de a fi interesaţi de evenimente globale; ● corelarea, în contexte diferite, a drepturilor pe care le au oamenii cu responsabilităţile corespunzătoare acestora; ● organizarea unui concurs pe problematica drepturilor omului; ● exerciţii de asumare, în diferite contexte, a responsabilităţii individuale şi a responsabilităţii colective; ● studii de caz pentru analizarea impactului discriminării şi a xenofobiei în generarea/alimentarea unor conflicte locale, regionale, internaţionale; ● analizarea complexităţii rezolvării unui conflict, a necesităţii cooperării pentru menţinerea păcii; ● analizarea impactului unor conflicte în zona în care manifestă şi la nivel global (de exemplu "Starea de război dintr-o zonă mai îndepărtată a planetei - o garanţie a siguranţei pentru locul în care trăiesc?"); ● exersarea empatiei, a manifestării sensibilităţii faţă de nevoile şi drepturile celorlalţi; ● exerciţii de valorizare a celorlalţi ca diferiţi, dar egali; ● analizarea calităţii mediului înconjurător, specific comunităţii în care trăiesc elevii; ● exerciţii care îi pot sensibiliza pe elevi să manifeste preocupare pentru calitatea mediului la nivel local, regional, naţional, global; ● exerciţii care îi confruntă pe elevi cu responsabilităţi faţă de mediul înconjurător şi faţă de modul de utilizare a resurselor; ● simulare/joc de rol în scopul dezvoltării sentimentului de grijă pentru viitorul planetei şi al generaţiilor viitoare; ● realizarea unor activităţi în parteneriat (de exemplu, între şcoli sau între şcoală şi comunitatea locală); ● exerciţii de conştientizare a legăturilor dintre alegerile pe care le fac oamenii şi consecinţele alegerilor, dintre cauze şi efecte; ● exerciţii de conştientizare a consecinţelor (pozitive/negative) ale acţiunilor oamenilor asupra mediului înconjurător; ● analizarea consecinţelor pozitive şi a celor negative ale stilurilor de viaţă ale oamenilor în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă; ● dezbatere/realizarea de colaje pe tema dreptului la educaţie pentru fetele din ţările Africii Sub-Sahariene; ● realizarea unor postere multimedia pe problematica globalizării, a dezvoltării durabile şi a cetăţeniei globale; ● implicarea elevilor în contexte de învăţare care presupun opţiuni (de exemplu, "Cetăţean informat şi indiferent/Cetăţean informat şi proactiv"); ● implicarea elevilor în acţiuni de voluntariat prin dezvoltarea de proiecte. Strategiile de lucru propuse trebuie să ţină seama de experienţa elevilor la această vârstă şi să permită valorizarea pozitivă a acestei experienţe. Din perspectiva demersului educaţional centrat pe elev şi pe dobândirea de către elev a competenţelor programei şcolare, se recomandă utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue, formative. Alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea unor forme şi instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor. Procesul de evaluare va pune accent pe: - valorizarea rezultatelor învăţării, prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev; - recunoaşterea, la nivelul evaluării, a experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite în contexte non-formale sau informale. Bibliografie Diaconu, I. Drepturile omului. Bucureşti: Institutul Român pentru Drepturile Omului, 1993. Fukuyama, F. State Building. Gouvernance et ordre du monde au XXIe siecle. Paris: La Table Ronde, 2005. Keating-Chetwynd, S. (Ed.). Cum pot toţi profesorii să sprijine educaţia pentru cetăţenie şi drepturile omului: un cadru pentru dezvoltarea competenţelor. Bucureşti: Editura Universitară, 2013. Mansilla, V. B., Gardner H. From Teaching Globalization to Nurturing Global Consciousness, in Suarez - Orozco, M. (ed.) Learning in the Global Era: Internaţional Perspectives on Globalization and Education, University of California Press, 2007. Disponibil la: http://www.ucpress.edu/content/pages/11060/11060.ch01.pdf, accesat la data de 21 octombrie 2014. Miroiu, M. (coord.). Cultură civică. Democraţie, drepturile omului, toleranţă. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1995. Melinescu N. Uriaşul care se trezeşte. Africa subsahariană în ultimele trei decenii. Cluj-Napoca : CA Publishing, 2009. Rusen, J., Keul H.-K., Iliescu A.P. (coordonatori). Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. Bucureşti: Editura Paralela 45, 2004. Valchev, R., Stoica, E., Teşileanu, A. Global Education. Teacher's manual. Sofia: Open Education Centre, 2012. Velea L.-S. (coord.). Participarea elevilor în şcoală şi comunitate. Ghid pentru profesori şi pentru elevi. Botoşani: Editura Agata, 2006. ***Strategia Naţională a României privind Dezvoltarea Durabilă. Orizonturi 2013-2020-2030, 2008. Disponibilă la: http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare-durabila/strategia-nationala-a-româniei-2013-2020-2030/, accesat la data de 21 octombrie 2014. ***Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Disponibilă la: http://www.anr.gov.ro/docs/legislaţie/internationala/Declaraţia_Universala_a_Drepturilor_Omului.pdf, accesată la data de 21 octombrie 2014. ***Recommendation of the European Parliament and of the Council of 18 December 2006 on key competences for lifelong learning (2006/962/EC). In: Official Journal of the European Union, 2006, pp. 10-18. Disponibil la: http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2006:394:0010:0018:en:PDF, accesat la data de 21 octombrie 2014. ***United Nations Millennium Declaration, New York: ONU, 2000. Disponibil la: http://www.un.org/millennium/declaration/ares552e.htm, accesat la data de 21 octombrie 2014. ***The Millennium Development Goals Report 2011, New York: ONU, 2011. Disponibil la: http://www.un.org/millenniumgoals/pdf/(2011_E)%20MDG%20Report%202011_Book%20LR.pdf, accesat la data de 21 octombrie 2014. ***Millennium Development Goals for România. Disponibil la: http://www.undp.ro/mdg/mdgs-in-românia, accesat la data de 21 octombrie 2014. ***Un plan de acţiune al UE, în douăsprezece puncte, în sprijinul obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, Bruxelles: Comisia Europeană, 2010. Disponibil la: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52010DC0159&from=RO, accesat la data de 21 octombrie 2014. ***The Maastricht Global Education Declaration, Appendix To the European Strategy Framework for Improving and Increasing Global Education in Europe to the Year 2015, Maastricht, 2002. Disponibil la: http://www.coe.int/t/dg4/nscentre/Resources/Publications/GE_Maastricht_Nov2002.pdf., accesat la data de 21 octombrie 2014. *** Îmbunătăţirea competenţelor pentru secolul 21: un program de cooperare europeană pe plan şcolar. Bruxelles: Comisia Europeană, 2008. Disponibil la: http://www.see-educoop.net/education_in/pdf/com2008_0425ro01.pdf, accesat la data de 21 octombrie 2014. Resurse internet www.ec.europa.eu (site oficial al Comisiei Europene) http://www.unicef.org/ (site oficial al UNICEF) http://www.au.int (pagina oficială a Uniunii Africane) Autori curriculum Eugen STOICA Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice Angela TEŞILEANU Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei ANEXA 4 Programa şcolară pentru disciplina opţională EDUCAŢIE PENTRU DREPTURILE DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ [curriculum la decizia şcolii pentru liceu] Notă de prezentare Programa şcolară a disciplinei Educaţie pentru drepturile de proprietate intelectuală reprezintă o ofertă curriculară de disciplină opţională pentru liceu, proiectată pentru un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata unui an şcolar. Disciplina poate fi predată în oricare dintre clasele de liceu, în condiţiile adecvării demersului didactic la particularităţile de vârstă ale elevilor. Prezenta programă şcolară este justificată din perspectiva următoarelor aspecte: - raportarea elevilor de liceu, în cunoştinţă de cauză, la problematica drepturilor de proprietate intelectuală; - implicarea tinerilor în elaborarea şi în promovarea unor proiecte pentru drepturile de autor sau a altor drepturi de proprietate intelectuală; - pregătirea elevilor de liceu pentru asumarea, în cunoştinţă de cauză, a comportamentului adecvat dezvoltării durabile. Disciplina opţională Educaţie pentru drepturile de proprietate intelectuală, propusă spre studiu în liceu, se raportează la Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC), care conturează, pentru absolvenţii învăţământului obligatoriu, un "profil de formare european", orientat către formarea a opt competenţe cheie. Contribuţia disciplinei Educaţie pentru drepturile de proprietate intelectuală la dezvoltarea competenţelor cheie europene este nuanţată şi diversificată, incluzând atât susţinerea dezvoltării anumitor competenţe cheie, cât şi sensibilizarea cu privire la alte competenţe cheie, astfel: ● competenţe sociale şi civice; ● comunicare în limba maternă; ● spirit de iniţiativă şi antreprenoriat; ● competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii; ● competenţă digitală; ● a învăţa să înveţi; ● comunicare în limbi străine; ● sensibilizare şi exprimare culturală. De asemenea, actuala programă şcolară urmăreşte valorizarea cadrului european al competenţelor cheie şi în ceea ce priveşte: selectarea seturilor de valori şi atitudini; organizarea elementelor de conţinut şi corelarea acestora cu competenţele specifice; elaborarea sugestiilor metodologice. Programa şcolară a disciplinei Educaţie pentru drepturile de proprietate intelectuală are ca finalitate promovarea şi respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, realizate prin: - informarea elevilor de liceu asupra problemelor drepturilor de proprietate intelectuală; - dezvoltarea receptivităţii elevilor faţă de problematica drepturilor de proprietate intelectuală în raport cu asumarea de roluri şi de responsabilităţi în viaţa de fiecare zi; - dezvoltarea unui comportament responsabil faţă de ideea promovării şi respectării drepturilor de proprietate intelectuală. Studiul disciplinei opţionale Educaţie pentru drepturile de proprietate intelectuală are un accentuat caracter interdisciplinar şi transdisciplinar. Diferitele elemente incluse în structura programei şcolare reflectă caracterul interdisciplinar şi transdisciplinar specific acestei discipline. Structura programei şcolare include următoarele elemente: - Notă de prezentare - Competenţe generale - Valori şi atitudini - Competenţe specifice şi conţinuturi - Sugestii metodologice Competenţele generale sunt preluate din programele disciplinelor socio-umane şi sunt dezvoltate, cu precădere, din perspectiva ariilor curriculare Om şi societate, Limbă şi comunicare. Competenţele specifice sunt corelate cu unităţile de conţinut, corespondenţa dintre acestea nefiind biunivocă; o anumită competenţă specifică poate fi atinsă prin diferite unităţi de conţinut. Lista explicită ce recomandă valori şi atitudini accentuează dimensiunea afectiv-atitudinală şi morală a învăţării, din perspectiva contribuţiei specifice a acestei discipline la atingerea finalităţilor educaţiei. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea şi realizarea activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul disciplinei şi cu statutul acesteia de curs opţional. Programa se adresează atât profesorilor, cât şi potenţialilor autori de manuale/ghiduri. Activitatea didactică, precum şi elaborarea manualelor şcolare/ghidurilor trebuie precedate de lectura integrală a programei şcolare. Pornind de la propunerile existente în programă cu privire la activităţile de învăţare, profesorii pot realiza o proiectare didactică personală, în concordanţă cu prevederile programei şi cu situaţiile concrete de predare-învăţare. Competenţe generale
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│1. Utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale pentru organizarea │
│demersurilor de cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din│
│viaţa reală │
│2. Aplicarea achiziţiilor specifice ştiinţelor sociale în rezolvarea unor │
│situaţii problemă, precum şi în analizarea posibilităţilor personale de │
│dezvoltare │
│3. Cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme teoretice şi practice, │
│în cadrul diferitelor grupuri │
│4. Manifestarea unui comportament social activ şi responsabil, adecvat unei │
│lumi în schimbare │
│5. Participarea la luarea deciziilor şi la rezolvarea problemelor comunităţii│
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Valori şi atitudini Competenţele generale şi specifice care trebuie formate prin procesul de predare-învăţare a disciplinei Educaţie pentru drepturile de proprietate intelectuală au la bază şi promovează următoarele valori şi atitudini: ● respectarea drepturilor de proprietate intelectuală; ● solidaritate; ● spirit civic; ● responsabilitate socială; ● respect faţă de lege; ● comportament moral; ● relaţionare pozitivă cu ceilalţi; ● disponibilitate, interes şi iniţiativă pentru realizarea de proiecte; ● apartenenţă la comunitatea educaţională, la comunitatea locală/naţională/internaţională. Competenţe specifice şi conţinuturi
┌───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│ Competenţe specifice │ Conţinuturi │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│1.1. Utilizarea corectă a termenilor │I. Proprietatea intelectuală şi │
│specifici problematicii proprietăţii │drepturile de proprietate intelectuală│
│intelectuale şi drepturilor de │● Ce este proprietatea intelectuală? │
│proprietate intelectuală │● Proprietatea intelectuală în viaţa │
│1.2. Identificarea principalelor │de zi cu zi │
│categorii de drepturi de proprietate │● Ce sunt drepturile de proprietate │
│intelectuală │intelectuală? │
│3.1. Analizarea, în echipe de lucru, a │● Dreptul de autor, drepturile conexe │
│modului în care proprietatea │şi drepturile de proprietate │
│intelectuală şi protecţia acesteia se │industrială │
│repercutează asupra existenţei │ │
│cotidiene │ │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│1.3. Caracterizarea principalelor │II. Drepturile de proprietate │
│categorii de drepturi de proprietate │intelectuală şi instituţiile de │
│intelectuală │protecţie a acestora │
│2.1. Analizarea consecinţelor pozitive │A. Drepturile de proprietate │
│ale respectării drepturilor de │intelectuală │
│proprietate intelectuală şi a │● Dreptul de autor şi drepturi conexe │
│riscurilor utilizării produselor │● Brevetele de invenţie │
│contrafăcute sau a produselor pirat │● Mărcile de fabrică sau de comerţ │
│3.2. Cooperarea, în echipe de lucru, │● Indicaţiile geografice │
│pentru prezentarea principalelor │● Desene şi modele industriale │
│atribuţii ale instituţiilor │● Topografiile de produse │
│internaţionale, europene şi naţionale │semiconductoare │
│de protecţie a drepturilor de │B. Instituţiile internaţionale, │
│proprietate intelectuală │europene şi naţionale de protecţie a │
│4.1. Manifestarea unei atitudini │drepturilor de proprietate │
│proactive referitoare la promovarea şi │intelectuală │
│respectarea drepturilor de proprietate │● Organizaţia Mondială a Proprietăţii │
│intelectuală │Intelectuale (OMPI) │
│ │● Comisia Europeană - Direcţia │
│ │Generală Piaţă Internă şi Servicii │
│ │● Oficiul European pentru Brevete │
│ │(OEB) şi Oficiul pentru Armonizare în │
│ │cadrul Pieţei Interne (OAPI) │
│ │● Organizaţia Mondială a Comerţului │
│ │(OMC) │
│ │● Oficiul Român pentru Drepturi de │
│ │Autor (ORDA) │
│ │● Oficiul de Stat pentru Invenţii şi │
│ │Mărci (OSIM) │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│1.4. Identificarea propriilor nevoi │III. Dreptul de autor şi cultura │
│informaţionale │informaţiei │
│2.2. Analizarea conceptului de cultură │● Ce reprezintă cultura informaţiei? │
│a informaţiei │● Reproducerea totală sau parţială │
│4.2. Susţinerea responsabilă a ideii de│fără acordul titularilor de drepturi -│
│utilizare etică şi legală a informaţiei│o încălcare a dreptului de autor │
│ │● Utilizarea etică şi legală a │
│ │informaţiilor │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│3.3. Elaborarea, în echipă, a unui │IV. Proiectul educaţional pentru │
│proiect educaţional pentru promovarea │promovarea şi respectarea drepturilor │
│şi respectarea drepturilor de autor │de autor │
│5.1. Punerea în practică, în contexte │● Componentele şi etapele unui proiect│
│date, a regulilor de utilizare │educaţional pentru promovarea şi │
│responsabilă a informaţiei │respectarea drepturilor de autor │
│5.2. Participarea, prin derularea unui │(proiectare, implementare, │
│proiect, la acţiunea de sensibilizare a│monitorizare şi evaluare, elemente de │
│comunităţii şcolare/a comunităţii din │follow up) │
│care face parte/a opiniei publice faţă │● Elaborarea şi derularea unui proiect│
│de promovarea şi respectarea │educaţional pentru promovarea şi │
│drepturilor de autor │respectarea drepturilor de autor │
│ │- Elaborarea fişei de proiect │
│ │- Derularea proiectului propus/ │
│ │simularea derulării proiectului propus│
│ │- Evaluarea proiectului propus │
└───────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
Sugestii metodologice Programa şcolară a disciplinei opţionale Educaţie pentru drepturile de proprietate intelectuală este un instrument de lucru conceput în aşa fel încât să permită profesorilor: ● să-şi orienteze propria activitate înspre formarea la elevi a competenţelor specifice domeniului; ● să-şi manifeste creativitatea şi să-şi adecveze demersurile didactice la particularităţile elevilor cu care lucrează. Sugestiile metodologice vizează moduri posibile şi dezirabile de organizare a activităţii didactice în vederea formării la elevi a competenţelor formulate în programă. Dezvoltarea competenţelor cheie, considerarea elevului ca subiect al activităţii instructiv-educative şi orientarea acestei activităţi spre formarea competenţelor specifice, accentuarea caracterului practic-aplicativ al disciplinei presupun respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile, printre care: ● utilizarea unor strategii didactice care să pună accent pe: - construcţia progresivă a cunoştinţelor, exersarea şi consolidarea abilităţilor, dezvoltarea creativităţii elevilor; - cultivarea capacităţii elevilor de a se autoevalua, a spiritului reflexiv şi autoexigenţei; - abordări flexibile şi parcursuri didactice diferenţiate; - abordări inter, pluri şi transdisciplinare; ● utilizarea unor metode active (de exemplu: simularea, învăţarea problematizată, învăţarea prin cooperare, studiul de caz, învăţarea prin descoperire, jocul de roluri bazat pe empatie, analiza de text, metode de gândire critică, realizarea de portofolii, lucrul pe calculator/internet/în grupuri de lucru virtuale), care pot contribui la: - crearea acelui cadru educaţional care încurajează interacţiunea socială pozitivă; - înţelegerea modului în care conceptele specifice Educaţiei pentru drepturile de proprietate intelectuală se pot aplica în viaţa de fiecare zi; - exersarea lucrului în echipă, a îndeplinirii unor roluri specifice în grupuri de lucru, a cooperării cu persoane diferite în realizarea unei sarcini de lucru; - facilitarea înţelegerii unor probleme controversate de actualitate (reflectate în mass-media), atât de la nivel local şi naţional, cât şi de la nivel internaţional; - realizarea unor conexiuni cu achiziţii dobândite de către elevi prin studiul altor discipline de învăţământ; ● utilizarea unor strategii didactice care să permită alternarea formelor de activitate (individuală, pe perechi şi în grupuri mici); ● învăţarea prin acţiune (experienţială), realizarea unor activităţi bazate pe sarcini concrete; ● utilizarea, în activitatea didactică, a calculatorului ca mijloc şi mediu modern de instruire, care să permită subordonarea utilizării tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor, în vederea desfăşurării unor lecţii interactive, atractive. În spiritul altor programe şcolare dezvoltate pentru disciplinele socio-umane, şi prezenta programă şcolară introduce în prezentarea conţinuturilor un aspect de noutate legat de elaborarea şi derularea unui proiect pentru promovarea drepturilor de autor. Proiectul pentru promovarea drepturilor de autor facilitează dezvoltarea abilităţilor necesare secolului al XXI-lea: creativitate, gândire critică şi sistemică, abilităţi de comunicare şi de colaborare, capacitate de adaptare, responsabilitate, spirit de echipă. Pornind de la tema/problema aleasă de elevi şi profesor, elevii sunt puşi în situaţia de a realiza fişa unui proiect pentru promovarea drepturilor de autor, precum şi de a derula în mod efectiv proiectul propus. Astfel, elevii pot exersa achiziţiile dobândite, pot fi implicaţi în activităţi de luare a deciziei, de propunere şi de aplicare a unor strategii de rezolvare a unor probleme care vizează promovarea drepturilor de autor. În acelaşi timp, acest tip de învăţare asigură implicarea activă a elevilor în activitatea de învăţare prin sarcini de lucru atractive şi motivante. În mod concret, tema referitoare la Proiectul educaţional pentru promovarea şi respectarea drepturilor de autor poate fi abordată în ultima parte a cursului opţional, într-un număr de ore care, pe de o parte, este în concordanţă cu bugetul de timp anual acordat studierii disciplinei şi care, pe de altă parte, asigură realizarea celorlalte competenţe şi conţinuturi prevăzute pentru studiu. Propunerea din cadrul programei referitoare la Proiectul educaţional pentru promovarea şi respectarea drepturilor de autor, poate fi extinsă, în funcţie de interesul elevilor, la oricare din celelalte drepturi de proprietate intelectuală, precum drepturi conexe la dreptul de autor, brevete de invenţie, mărcile de fabrică sau de cameră, indicaţiile geografice, desene şi modele industriale, topografii de produse semiconductoare. Derularea propriu-zisă a unui proiect pentru promovarea şi respectarea drepturilor de autor sau a altor drepturi de proprietate intelectuală se poate realiza, de exemplu, potrivit uneia dintre următoarele structuri metodologice: Varianta A - proiect local > Identificarea temei de lucru. > Planificarea culegerii de informaţii. > Culegerea de informaţii. > Sintetizarea informaţiilor şi realizarea produsului. > Prezentarea produsului realizat. > Reflectarea asupra întregii experienţe: achiziţii dobândite (cunoştinţe, abilităţi, atitudini); derularea procesului, concluzii privind realizarea şi implementarea unui proiect pentru promovarea drepturilor de autor. Varianta B - parteneriat pentru promovarea drepturilor de autor Pregătire: stabilirea unui parteneriat cu o clasă din altă şcoală (poate fi din aceeaşi localitate, din altă localitate sau chiar din altă ţară). > Prezentarea reciprocă a claselor partenere. > Identificarea temei de lucru. > Planificarea culegerii de informaţii. > Culegerea de informaţii (posibile colaborări cu partenerii). > Sintetizarea informaţiilor şi realizarea produsului. > Prezentarea produsului realizat. > Analizarea produsului realizat de clasa parteneră şi oferirea de feedback. > Eventuala revizuire a produsului, în baza sugestiilor şi întrebărilor primite de la parteneri. > Reflectarea asupra întregii experienţe: achiziţii dobândite (cunoştinţe, abilităţi, atitudini); derularea procesului, concluzii privind realizarea şi implementarea unui proiect pentru promovarea drepturilor de autor. > Schimb de impresii şi de informaţii cu partenerii. Alegerea variantei A sau a variantei B, diferite în ceea ce priveşte complexitatea, este rezultatul opţiunii pe care o fac împreună, cadrele didactice şi elevii şi trebuie să plece de la analizarea şi evaluarea realistă a resurselor existente şi a posibilităţii de a finaliza proiectul. Produsele proiectelor pot fi: - un website; - un material video, un joc video sau un joc online; - o expoziţie; - o publicaţie; - un concurs gen Cine ştie, câştigă; - o campanie de promovare şi respectare a drepturilor de autor etc. Programa şcolară oferă cadrelor didactice un sprijin concret în centrarea demersului didactic pe situaţii de învăţare, potrivit specificului competenţelor care trebuie formate, prin prezentarea cu caracter orientativ a unor exemple de activităţi de învăţare: ● exerciţii de clarificare a înţelesului unor termeni specifici domeniului (de exemplu, realizarea unui "dicţionar al drepturilor de proprietate intelectuală"); ● dezbaterea semnificaţiei unor concepte specifice (de exemplu "proprietate intelectuală", "drepturi de proprietate intelectuală", "cultura informaţiei") ● realizarea de portofolii pe teme specifice educaţiei pentru drepturile de proprietate intelectuală (de exemplu, "Ce este proprietatea intelectuală?", "Drepturile de proprietate intelectuală", "Drepturile de autor-argumente pro şi contra ?"); ● reflecţie critică (Think, Pair, Share) pentru identificarea propriilor nevoi informaţionale; ● discuţii pe marginea unor cazuri preluate din mass-media, care îi pun pe elevi în contexte de învăţare în care pot să conştientizeze problematica drepturilor de proprietate intelectuală şi nevoia de a respecta regulile etice de utilizare a informaţiei; ● dezvoltarea abilităţii elevilor de a analiza critic o situaţie referitoare la problematica drepturilor de proprietate intelectuală (de exemplu, pornind de la experienţa unui consumator care constată că a cumpărat un produs piratat); ● organizarea unui concurs pe problematica drepturilor de proprietate intelectuală (de exemplu, cu tema Cum promovăm, cum protejăm proprietatea intelectuală?); ● exerciţii de asumare în diferite contexte a responsabilităţii individuale şi a responsabilităţii colective (de exemplu, în realizarea revistei şcolii); ● studii de caz pentru analizarea impactului nerespectării drepturilor de proprietate intelectuală (de exemplu, pentru autorul unei lucrări, pentru consumatorul unor produse piratate sau contrafăcute); ● dezbatere/realizarea de colaje pe tema drepturilor de proprietate intelectuală (pentru a pune, de exemplu, în evidenţă, de către cine?, de ce?, cum? ce implică? respectarea drepturilor de proprietate intelectuală); ● realizarea unor postere multimedia pe problematica drepturilor de proprietate intelectuală; ● realizarea unor jocuri de rol care implică problematica drepturilor de proprietate intelectuală (de exemplu, jocul de rol cu tema Problema proprietăţii intelectuale pentru un antreprenor de succes); ● realizarea unor activităţi în parteneriat, în scopul implicării elevilor în acţiuni de promovare a drepturilor de proprietate intelectuală (de exemplu, între şcoli sau între şcoală şi comunitatea locală); ● realizarea unor activităţi cu prilejul Zilei Internaţionale a Cărţii şi Dreptului de Autor care este sărbătorită la 23 aprilie, în fiecare an, la iniţiativa UNESCO. Strategiile de lucru propuse trebuie să ţină seama de experienţa elevilor la această vârstă şi să permită valorizarea pozitivă a acestei experienţe. Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. În perspectiva unui demers educaţional centrat pe competenţe, se recomandă utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue, formative. Alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea unor forme şi instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor. Procesul de evaluare va pune accent pe: - corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competenţele specifice vizate de programa şcolară; - valorizarea rezultatelor învăţării, prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev; - recunoaşterea, la nivelul evaluării, a experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite în contexte non-formale sau informale. Bibliografie Macovei, I. Dreptul proprietăţii intelectuale. Bucureşti: Editura All, 2005. OMPI. Introducere în proprietatea intelectuală. Bucureşti: Editura Rosetti, 2001. Ros, V., Spineanu-Matei O., Bogdan, D. Dreptul proprietăţii intelectuale. Dreptul proprietăţii industriale. Mărcile şi indicaţiile geografice. Bucureşti: Editura All Beck, 2003. ***Recommendation of the European Parliament and of the Council of 18 December 2006 on key competences for lifelong learning (2006/962/EC). In: Official Journal of the European Union, 2006, pp. 10-18. Disponibil la: http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2006:394:0010:0018:en:PDF, accesat la data de 21 octombrie 2014. Resurse internet ● Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) - www.orda.ro ● Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) - www.osim.ro ● Europa - site oficial al UE - www.europa.eu (http://europa.eu/legislation_summaries/internal_market/businesses/intellectual_property/index_ro.htm) Grupul de lucru Eugen STOICA Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice Anca-Denisa PETRACHE Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice Angela TEŞILEANU Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Irina LUCAN-ARJOCA Oficiul Român pentru Drepturile de Autor Cristian FLORESCU Oficiul Român pentru Drepturile de Autor ----- 
