Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În conformitate cu prevederile art. 86 alin. (3) şi (4) şi art. 88 alin. (11) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere prevederile art. 4 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 251/2025 privind organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare, având în vedere Ordinul ministrului educaţiei nr. 6.072/2023 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii aplicabile la nivelul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar şi superior, cu modificările ulterioare, în baza Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 3.593/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea şi aprobarea curriculumului şcolar - planuri-cadru de învăţământ şi programe şcolare, în baza Ordinului ministrului educaţiei nr. 3.238/2021 pentru aprobarea Metodologiei privind dezvoltarea curriculumului la decizia şcolii, având în vedere Referatul de aprobare nr. 469 din 18.03.2026, în temeiul art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 731/2024 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul educaţiei şi cercetării emite prezentul ordin. ART. 1 Se aprobă programa şcolară pentru disciplina Economie circulară şi consum responsabil, opţional integrat din oferta naţională, clasa a VII-a, învăţământ gimnazial, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. ART. 2 Programa şcolară prevăzută la art. 1 se aplică începând cu anul şcolar 2026-2027. ART. 3 Direcţia generală echitate şi performanţă în învăţământul preuniversitar, Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin. ART. 4 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul educaţiei şi cercetării, Mihai Dimian Bucureşti, 24 martie 2026. Nr. 3.509. ANEXA 1 PROGRAMA ŞCOLARĂ pentru disciplina Economie circulară şi consum responsabil, opţional integrat din oferta naţională, clasa a VII-a, învăţământ gimnazial Notă de prezentare În contextul tranziţiei globale către modele durabile de dezvoltare economică şi al multiplelor crize asociate degradării mediului, disciplina Economie circulară şi consum responsabil, de tip opţional integrat, oferă elevilor de clasa a VII-a, învăţământ gimnazial, oportunitatea de a dezvolta o gândire critică şi responsabilă, atât faţă de utilizarea resurselor naturale, cât şi faţă de modelele de producţie şi consum actuale. Prin conţinuturi tematice relevante şi activităţi de învăţare aplicate, această disciplină răspunde nevoii de a forma o generaţie de cetăţeni capabili să ia decizii informate şi să acţioneze în favoarea dezvoltării durabile (sustenabilităţii), printr-o cunoaştere aplicată asupra domeniului economiei circulare. Disciplina are un buget de timp de 1 oră/săptămână. Caracterul integrat al disciplinei este conferit de abordarea transdisciplinară a temelor, care valorifică concepte şi metode din geografie, chimie, biologie, fizică, educaţie tehnologică, educaţie artistică şi cele specifice ştiinţelor socioumane. Elevii sunt puşi în situaţii de investigare, analiză, reflecţie şi argumentare de soluţii, ceea ce contribuie la consolidarea învăţării autentice şi la formarea competenţelor-cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii, conform Recomandării Consiliului Uniunii Europene (2018): - competenţa de a învăţa să înveţi (prin aplicarea metodelor exploratorii şi reflexive); – competenţa socială şi civică (prin promovarea implicării active şi a responsabilităţii comunitare); – competenţa de sensibilizare şi expresie culturală (prin refolosirea creativă şi valorizarea resurselor); – competenţele de bază în ştiinţe şi tehnologii (prin înţelegerea ciclurilor de viaţă ale produselor şi a impactului activităţilor umane asupra mediului). De asemenea, programa propusă contribuie la formarea atributelor prioritare ale profilului de formare a absolventului, în principal: - etic şi responsabil (prin asumarea unor comportamente sustenabile în contexte reale); – reflexiv (prin analiza critică a propriilor obiceiuri de consum şi ale comunităţii); – colaborativ (prin activităţi de cooperare şi prin proiecte la nivelul comunităţii); – creativ (prin generarea de soluţii alternative, idei de reutilizare şi proiecte de transformare a deşeurilor în resurse). Programa şcolară este aliniată cu direcţiile internaţionale şi cu documente strategice în domeniul educaţiei pentru dezvoltare durabilă şi al economiei circulare, precum: - „Learning for the green transition and sustainable development“ (OECD, 2023); – „GreenComp = European sustainability competence framework“ (JRC/Comisia Europeană, 2022); – „Education for Sustainable Development Goals: Learning Objectives“ (UNESCO, 2017); – „Circular Economy Action Plan“ (European Commission, 2020); – Planul de acţiune pentru Strategia naţională privind economia circulară, prevăzut în anexa D din Strategia naţională privind economia circulară, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.172/2022, cu completările ulterioare, cap. VII „Detalii privind acţiunile“, 7.1. Acţiuni transversale, „Acţiunea 1: Integrarea principiilor şi competenţelor economiei circulare în programele de educaţie şi formare profesională, pe baza evaluărilor deficitului de competenţe“. Prin selectarea şi organizarea conţinuturilor-suport pentru formarea competenţelor, precum şi prin valorizarea practicii educaţionale în contexte locale, această disciplină oferă un cadru coerent şi flexibil în care elevii pot învăţa nu doar despre economie circulară, ci pentru economie circulară - cu înţeles, sens, impact şi responsabilitate în viaţa lor cotidiană. Principiile economiei circulare Având la bază strategia celor „10 R“ (de exemplu, reducerea consumului, reutilizarea produselor, repararea bunurilor), economia circulară reprezintă un model de consum bazat pe un ansamblu de acţiuni orientate către reducerea presiunii asupra mediului prin prelungirea duratei de viaţă a produselor şi promovarea dezvoltării durabile. Astfel, economia circulară implică principii operaţionale recunoscute în literatura de specialitate sub denumirea de „10 R“, ierarhizate după cum urmează: - refuzare: a nu consuma produse nesustenabile; evitarea produselor inutile sau poluante; – regândire (proiectare durabilă): reevaluarea produselor şi a proceselor pentru a găsi soluţii mai bune; – reducere: diminuarea consumului de resurse primare şi a producţiei de deşeuri; – reutilizare: folosirea produselor de mai multe ori în forma lor originală; – reparare: întreţinerea şi repararea produselor pentru a le prelungi durata de viaţă; – recondiţionare: restaurarea produselor uzate la o stare funcţională; – refabricare: realizarea de noi produse prin utilizarea de componente recuperate de la produsele uzate; – revalorificare/reorientare: utilizarea produselor în scopuri diferite faţă de cele iniţiale; – reciclare: transformarea deşeurilor în noi materii prime; – recuperare: extragerea energiei din deşeuri care nu mai pot fi reciclate. Competenţe generale (CG)
┌────┬─────────────────────────────────┐
│ │Analizarea relaţiei dintre │
│CG.1│producţie, consum, mediu şi │
│ │calitatea vieţii │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Explorarea consecinţelor │
│CG.2│economice şi sociale ale │
│ │diferitelor modele de consum │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Manifestarea unui comportament │
│CG.3│responsabil în calitate de │
│ │consumator şi membru al │
│ │comunităţii │
└────┴─────────────────────────────────┘
Competenţe specifice (CS) şi exemple de activităţi de învăţare (EAI) CG.1. Analizarea relaţiei dintre producţie, consum, mediu şi calitatea vieţii CS.1.1. Identificarea efectelor producţiei şi consumului asupra mediului şi calităţii vieţii, în situaţii concrete din viaţa cotidiană - realizarea unui „jurnal de consum responsabil“, cu estimări privind cantitatea de resurse utilizate acasă şi propuneri de reducere a consumului; – contorizarea resurselor utilizate timp de o săptămână acasă şi la şcoală (apă, energie, produse ambalate), urmată de clasificarea acestora în funcţie de impactul consumului neresponsabil asupra mediului; – realizarea unui interviu cu un adult privind obiceiurile de consum şi schimbările adoptate pentru protejarea mediului şi îmbunătăţirea calităţii vieţii. CS1.2. Explicarea relaţiilor cauzale dintre utilizarea neraţională a resurselor, poluare şi efectele acesteia asupra mediului şi comunităţilor umane - realizarea unei scheme simple cauză-efect care să arate legătura dintre consumul excesiv de resurse, apariţia deşeurilor şi poluarea mediului; – completarea unui tabel comparativ între utilizarea responsabilă a resurselor şi risipa acestora, evidenţiind efectele asupra mediului şi calităţii vieţii; – discuţie dirijată pe baza unor exemple din viaţa cotidiană (şcoală, familie, comunitate): „Ce se întâmplă când folosim resurse în mod iresponsabil?“. CS.1.3. Analizarea critică a impactului diferitelor modele de producţie şi consum asupra calităţii vieţii - analizarea unui studiu de caz adaptat vârstei privind ambalajele de unică folosinţă şi efectele acestora asupra mediului local; – compararea, pe baza unui material-suport, a două produse asemănătoare (unul reutilizabil şi unul de unică folosinţă), din perspectiva impactului asupra mediului; – identificarea, pe baza unor imagini sau materiale video, a diferenţelor dintre un model de consum liniar şi unul circular, discutând efectele asupra mediului şi vieţii cotidiene. CG.2. Explorarea consecinţelor economice şi sociale ale diferitelor modele de consum CS.2.1. Descrierea ciclului de viaţă al produselor şi a modului în care acestea generează costuri economice, sociale şi de mediu - descrierea etapelor ciclului de viaţă al unui produs obişnuit (de exemplu: tricou, caiet, sticlă de apă), de la obţinerea materiilor prime până la eliminare, cu identificarea tipurilor de costuri generate în fiecare etapă; – realizarea unui traseu ilustrat al unui produs, care să evidenţieze consumul de resurse, energia utilizată şi apariţia deşeurilor (de exemplu, identificarea traseului unui bun de la producător la consumator pentru a vizualiza distanţa şi impactul transportului asupra mediului); – crearea în echipe a unui afiş de sensibilizare cu titlul „3 decizii prin care pot salva resurse“, folosind situaţii concrete din viaţa de zi cu zi. CS.2.2. Compararea consecinţelor economiei liniare şi ale economiei circulare din perspectiva costurilor şi beneficiilor pentru indivizi şi comunităţi - realizarea unui exerciţiu de asociere între practici de consum zilnic şi efectele acestora asupra mediului şi comunităţii (deşeuri, costuri, reutilizare); – identificarea, în spaţiul şcolii, a unor situaţii de risipă şi formularea unor soluţii simple de reducere a acesteia; – brainstorming pentru identificarea unor soluţii de economie circulară aplicabile în şcoală (reutilizarea hârtiei, colectarea separată, refolosirea materialelor). CS.2.3. Argumentarea necesităţii adoptării unor modele alternative de producţie şi consum, prin raportare la efectele asupra comunităţii şi mediului - simularea unei situaţii de consum responsabil („O săptămână cu mai puţin plastic“), urmată de discutarea schimbărilor observate în viaţa cotidiană; – realizarea în perechi a unei liste de cumpărături pentru o familie sau pentru şcoală, care să reflecte criterii de reducere a impactului asupra mediului; – formularea unor argumente simple, în scris sau oral, privind importanţa alegerilor responsabile pentru bunăstarea comunităţii şi protejarea mediului; CG.3. Manifestarea unui comportament responsabil în calitate de consumator şi membru al comunităţii CS.3.1. Recunoaşterea rolului deciziilor individuale de consum în generarea efectelor economice şi de mediu - analizarea unor exemple de decizii de consum din viaţa zilnică a elevilor şi a efectelor acestora asupra mediului; – completarea unei fişe de reflecţie: „Ce obicei de consum pot schimba şi de ce?“; – utilizarea principiilor economiei circulare pentru evaluarea comportamentelor de consum la nivelul grupului de elevi (clasă/şcoală); – realizarea în echipe a unor afişe sau mesaje scurte cu tema „Fără risipă!“ pentru spaţiul clasei. CS.3.2. Exersarea unor comportamente de consum responsabil, adaptate situaţiilor concrete din viaţa de elev - analizarea unor situaţii concrete de consum specifice vieţii de elev (pauză, excursie şcolară, cumpărături pentru şcoală) şi identificarea unor alternative cu impact redus asupra mediului; – documentarea asupra unor iniţiative din România sau din Uniunea Europeană care vizează reducerea risipei alimentare (de exemplu, în magazine sau restaurante) şi prezentarea unor idei-cheie; – formularea şi testarea unor reguli personale sau de grup privind reducerea risipei (de exemplu, în clasă sau în timpul unei activităţi), urmate de evaluarea respectării şi a impactului acestora; – aplicarea unor strategii de reducere a risipei în situaţii concrete (pachetul zilnic, utilizarea materialelor şcolare, gestionarea alimentelor), urmată de reflectarea asupra rezultatelor obţinute (ce a funcţionat/ce poate fi îmbunătăţit). CS.3.3. Formularea unor soluţii simple de economie circulară sau consum responsabil pentru contexte familiare - formularea, în echipe, a unor soluţii simple de consum responsabil pentru clasă sau şcoală, cu scopul reducerii risipei de resurse; – realizarea, în mod colaborativ, a unei prezentări scurte (afiş, poster sau slide) cu mesajul „Consumul contează!“, destinată informării colegilor; – discutarea, în grup, a modului în care soluţiile propuse pot fi aplicate în viaţa de zi cu zi şi a posibilelor efecte asupra comunităţii şcolare. Conţinuturi
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Domenii de │Conţinuturi │
│conţinut │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │D.1.1. Explorarea │
│ │relaţiilor dintre │
│ │consum, mediu şi viaţă│
│ │D.1.2. Poluarea │
│ │generată de activităţi│
│D.1. Explorarea│economice şi efectele │
│relaţiilor │asupra comunităţilor │
│dintre consum │D.1.3. Poluarea şi │
│şi dezvoltare │consumul excesiv. │
│durabilă │Criza climatică │
│ │D.1.4. Adaptarea │
│ │comportamentelor de │
│ │consum pentru │
│ │ameliorarea crizei │
│ │climatice │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │D.2.1. Economia │
│ │liniară: etapele de │
│ │producţie şi poluarea │
│ │mediului │
│D.2. Consumul │D.2.2. Risipa şi │
│şi producţia în│supraconsumul de │
│economia │resurse │
│liniară │D.2.3. Studiu de caz: │
│ │risipă alimentară │
│ │D.2.4. Consecinţe │
│ │asupra mediului, │
│ │comunităţii şi │
│ │generaţiilor viitoare │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │D.3.1. Ciclul de viaţă│
│ │al produselor: de la │
│ │extracţie la eliminare│
│ │D.3.2. Cei „10 R“ ai │
│ │responsabilităţii şi │
│ │respectului faţă de │
│D.3. Economia │mediu │
│circulară şi │D.3.3. Colectarea │
│gestionarea │separată: tipuri de │
│resurselor │deşeuri, coduri de │
│ │reciclare şi │
│ │destinaţii │
│ │D.3.4. Studiu de caz: │
│ │Iniţiative locale şi │
│ │naţionale de economie │
│ │circulară şi implicare│
│ │comunitară │
├───────────────┼──────────────────────┤
│ │D.4.1. Decizii │
│ │responsabile: │
│ │diferenţa dintre nevoi│
│ │şi dorinţe │
│D.4. Decizii şi│D.4.2. Amprenta │
│acţiuni de │ecologică şi consumul │
│consum │individual │
│responsabil │D.4.3. Alegeri │
│ │alimentare şi │
│ │materiale durabile │
│ │D.4.4. Afacerea mea │
│ │sustenabilă │
└───────────────┴──────────────────────┘
Sugestii metodologice 1. Caracter aplicat şi integrat Disciplina Economie circulară şi consum responsabil are caracter aplicat şi integrat. Se recomandă să ţinem cont în predarea acestei discipline de faptul că elevii trebuie nu doar să acumuleze informaţii, ci şi să testeze soluţii în contexte reale, pentru a înţelege impactul deciziilor de consum asupra mediului, comunităţii şi calităţii vieţii. Principalele direcţii aplicative ale acestei discipline sunt: - cunoaşterea conceptului de economie circulară şi strategia celor „10 R“; – compararea modelelor de consum liniar şi circular pentru înţelegerea avantajelor şi dezavantajelor generate de acestea; – observarea efectelor consumului şi risipei resurselor de către societate asupra mediului; – analiza consecinţelor comportamentului de consum personal. Fiind un demers integrat (transdisciplinar), noua disciplină se poate conecta cu: - geografia (cunoaşterea răspândirii resurselor naturale/materiilor prime şi a efectelor exploatării iraţionale a acestora asupra mediului); – biologia (efectele poluării mediului asupra sănătăţii oamenilor şi stării ecosistemelor terestre); – chimia (materiale plastice, metale, sticlă - sursa, proprietăţi şi reciclare, impactul substanţelor asupra mediului); – educaţia socială (responsabilitatea individuală şi comunitară faţă de resurse şi bunuri); – TIC (realizarea de materiale digitale, prezentări interactive); – educaţia tehnologică şi artele (proiecte de reutilizare, reparare şi design sustenabil al materialelor). Din perspectiva rezultatelor învăţării, elevii vor fi capabili: - să analizeze relaţia dintre mediu (resurse), consum şi viaţa cotidiană, explicând modul în care activităţile economice şi consumul excesiv contribuie la epuizarea resurselor, poluare, afectarea sănătăţii şi criza climatică, prin exemple din comunitatea proprie; – să descrie funcţionarea economiei liniare (extracţie-producţie-consum-deşeu) şi să identifice consecinţele risipei şi supraconsumului de resurse asupra mediului, comunităţii şi generaţiilor viitoare, utilizând situaţii concrete precum fast fashion, risipă alimentară sau produse de unică folosinţă; – să explice principiile de bază ale economiei circulare, recunoscând etapele ciclului de viaţă al produselor şi aplicând conceptele „10 R“ (cu accent pe reducere, reutilizare, reparare) în contexte simple din viaţa de zi cu zi; – să adopte comportamente de consum responsabil, diferenţiind între nevoi şi dorinţe, luând în considerare impactul (amprenta ecologică) propriilor alegeri şi propunând soluţii sustenabile pentru reducerea risipei şi valorificarea produselor reutilizabile şi prietenoase cu mediul; – să aplice reguli de gestionare responsabilă a deşeurilor, identificând tipurile de deşeuri, codurile de reciclare şi importanţa colectării separate, precum şi rolul iniţiativelor locale/naţionale de economie circulară. 2. Strategii didactice recomandate Predarea disciplinei poate fi orientată de principiile metodei de predare „learning by doing“ şi se recomandă utilizarea următoarelor strategii: - strategii euristice: – brainstorming pe teme precum reducerea risipei de resurse sau alternative sustenabile de consum; – studii de caz: analiza unui produs din perspectiva ciclului său de viaţă (de exemplu: tricou, sticlă de apă, ambalaj); – simulări şi jocuri de rol pentru gestionarea resurselor sau luarea de decizii responsabile; – strategii algoritmice: – elaborarea de scheme cauză-efect pentru consum excesiv şi poluare; – tabele comparative între consum responsabil şi risipă de resurse; – trasee vizuale ale ciclului de viaţă al produselor, evidenţiind resursele utilizate şi impactul asupra mediului; – strategii integrate: – proiecte de grup pentru reducerea consumului în şcoală sau acasă; – activităţi de tip „provocare“: o săptămână fără plastic, reducerea consumului de energie electrică, monitorizarea consumului de apă potabilă; – crearea de materiale informative (afişe, postere, prezentări multimedia) pentru informarea comunităţii. 3. Metode didactice de predare Se vor folosi metode interactive de predare-învăţare, cum sunt: - metoda proiectului - elevii realizează un miniproiect privind reducerea risipei şi consumul responsabil (de exemplu: „O săptămână cu mai puţin plastic“). Activităţile includ: identificarea situaţiilor de consum, propunerea de soluţii, realizarea unui produs comunicativ (poster, prezentare digitală) şi prezentarea acestuia colegilor; – studiul de caz - analiza impactului ambalajelor de unică folosinţă asupra mediului local, cu identificarea alternativelor derivate din cei „10 R“; – simulări şi jocuri de rol - elevii preiau roluri diferite (consumator, producător, autoritate locală) pentru a evalua deciziile responsabile şi consecinţele acestora; – exerciţii practice precum completarea unui „jurnal de consum responsabil“, contorizarea resurselor utilizate şi identificarea soluţiilor de reducere a consumului. 4. Metode de evaluare În cadrul acestei discipline evaluarea trebuie să fie centrată pe competenţe, rezultate ale învăţării şi progres. Se recomandă utilizarea unor metode moderne de evaluare, cum sunt: - evaluarea prin proiect/portofoliu: se evaluează activitatea elevului în cadrul unui proiect (documentare, identificarea problemelor, propunerea de soluţii, prezentarea rezultatului). Exemple de teme pentru proiecte: • atelier de reparare - activitate practică prin care elevii au posibilitatea de a analiza obiecte/produse uzuale defecte (de exemplu: rechizite, obiecte textile, mici elemente de mobilier, jucării simple) şi de a propune soluţii de remediere, utilizând materiale şi/sau unelte simple disponibile - „Repar înainte să arunc!“ Activitatea contribuie la dezvoltarea gândirii critice, prin: evaluarea problemei identificate, elaborarea unui plan de reparare, aplicarea soluţiei în condiţii de siguranţă şi argumentarea beneficiilor (de exemplu: prelungirea duratei de viaţă a produsului, prevenirea şi reducerea generării de deşeuri, economisirea resurselor), în raport cu alternativa înlocuirii produsului (de exemplu: generarea unor deşeuri suplimentare; creşterea consumului de resurse); • staţia de reutilizare - un punct/atelier de economie circulară în şcoală unde elevii, pornind de la întrebarea „Ce ai arunca şi ce ai refolosi?“, pot să transforme diverse materiale considerate deşeuri (de exemplu, cutii Tetra Pack/PET-uri spălate şi uscate) în noi bunuri (de exemplu: portofele funcţionale/huse şi ghivece atractive); staţia tematică va funcţiona ca un atelier deschis pe durata anului şcolar, cu sesiuni periodice, în care elevii vor învăţa/dobândi abilităţi orientate către responsabilitate şi creativitate; întărirea comportamentului responsabil se poate face printr-un panou cu titlul „Poveştile 10 R“: fotografii şi scurtă descriere a etapelor/materialelor folosite, iar la sfârşit de an cel mai util/inovativ produs se premiază şi intră în „Galeria de onoare“ a şcolii; • colectarea separată a deşeurilor (PET, sticlă, hârtie şi carton) în cadrul şcolii, cu implicarea directă a elevilor: deşeurile sunt sortate şi cele care nu pot face obiectul altor „R“ sunt predate unui operator de deşeuri municipale autorizat, ca exemplu practic de economie circulară; activitatea contribuie la formarea unui comportament responsabil faţă de mediu şi la educaţia pentru dezvoltare durabilă; cele care pot fi reutilizate cu acelaşi scop sau în mod creativ vor fi valorificate în acest sens, stimulând elevii pentru astfel de comportamente; – autoevaluarea: elevii completează fişe de reflecţie privind progresul personal, dificultăţile întâlnite şi lecţiile învăţate; – evaluarea în perechi: feedback între colegi privind ideile şi soluţiile propuse pentru reducerea consumului şi protecţia mediului; – observarea sistematică: profesorul monitorizează implicarea elevilor în activităţile practice şi discuţiile de grup. 5. Resurse didactice deschise: - Eco-Schools Global, pe site-ul https://www.ecoschools.global/, unde se găsesc proiecte educaţionale şi bune practici de economie circulară; – WWF Schools, pe site-ul https://www.wwf.org/schools, cu materiale interactive despre consum responsabil şi protecţia mediului; – pagina UNESCO Education for Sustainable Development, accesibilă la adresa https://www.unesco.org/en/education, pentru resurse de dezvoltare durabilă şi educaţie ecologică; – site-ul European Environment Agency - Youth, accesibil la adresa https://www.eea.europa.eu/themes/sustainability, unde se găsesc informaţii şi studii de caz despre impactul consumului asupra mediului; – materiale digitale pentru elevi: aplicaţii şi platforme pentru crearea de postere şi prezentări multimedia şi accesarea unor resurse educaţionale deschise (Canva, Genially, Padlet etc.). Grup de lucru
┌───────────────┬────────────┬──────────────────┐
│ │Funcţia/ │Instituţia de │
│Numele şi │Titlul │apartenenţă, │
│prenumele │ştiinţific │localitatea, │
│ │ │judeţul │
├───────────────┼────────────┼──────────────────┤
│Alexandru │ │Ministerul │
│Mihaela │Inspector │Educaţiei şi │
│ │ │Cercetării │
├───────────────┼────────────┼──────────────────┤
│Barbu │ │Centrul Naţional │
│Georgeta-Mirela│Consilier │pentru Curriculum │
│ │ │şi Evaluare │
├───────────────┼────────────┼──────────────────┤
│Bărbulescu │ │Centrul Naţional │
│Florina │Consilier │pentru Curriculum │
│ │ │şi Evaluare │
├───────────────┼────────────┼──────────────────┤
│ │ │Guvernul României │
│Bălălău │Consilier │- Departamentul │
│Luminiţa │superior │pentru dezvoltare │
│ │ │durabilă │
├───────────────┼────────────┼──────────────────┤
│Călugăru │ │Ministerul │
│Daniela │Inspector │Educaţiei şi │
│ │ │Cercetării │
├───────────────┼────────────┼──────────────────┤
│Constantin │ │Centrul Naţional │
│Cristina-Maria │Consilier │pentru Curriculum │
│ │ │şi Evaluare │
├───────────────┼────────────┼──────────────────┤
│Creţu │ │Centrul Naţional │
│Nicoleta-Laura │Consilier │pentru Curriculum │
│ │ │şi Evaluare │
├───────────────┼────────────┼──────────────────┤
│ │ │Centrul Naţional │
│Dan Steluţa │Consilier │pentru Curriculum │
│ │ │şi Evaluare │
├───────────────┼────────────┼──────────────────┤
│ │ │Universitatea │
│ │ │Naţională de │
│Dumitrescu │Conferenţiar│Ştiinţă şi │
│Ionela │dr. │Tehnologie │
│ │ │Politehnica │
│ │ │Bucureşti │
├───────────────┼────────────┼──────────────────┤
│Naghi │ │Ministerul │
│Elisabeta-Ana │Inspector │Educaţiei şi │
│ │ │Cercetării │
├───────────────┼────────────┼──────────────────┤
│Paraschiv │ │Centrul Naţional │
│Steluţa │Consilier │pentru Curriculum │
│ │ │şi Evaluare │
├───────────────┼────────────┼──────────────────┤
│ │ │Ministerul │
│ │Consilier │Economiei, │
│Pop Carmen │superior │Digitalizării, │
│ │ │Antreprenoriatului│
│ │ │şi Turismului │
├───────────────┼────────────┼──────────────────┤
│ │ │Ministerul │
│Stanciu Mihaela│Consilier │Educaţiei şi │
│ │ │Cercetării │
├───────────────┼────────────┼──────────────────┤
│ │ │Ministerul │
│Stoica Eugen │Inspector │Educaţiei şi │
│ │ │Cercetării │
└───────────────┴────────────┴──────────────────┘
Responsabili/Coordonatori ştiinţifici
┌──────────────┬──────────┬─────────────┬───────────┐
│Numele şi │Funcţia/ │Instituţia de│ │
│prenumele │Titlul │apartenenţă │Calitatea │
│ │ştiinţific│ │ │
├──────────────┼──────────┼─────────────┼───────────┤
│ │Şef │Centrul │ │
│Vrînceanu │serviciu │Naţional │Coordonator│
│Gabriel-Narcis│dezvoltare│pentru │grup de │
│ │curriculum│Curriculum şi│lucru │
│ │ │Evaluare │ │
├──────────────┼──────────┼─────────────┼───────────┤
│ │ │Guvernul │ │
│ │ │României - │ │
│Minea Gabriel │Consilier │Departamentul│Coordonator│
│ │superior │pentru │ştiinţific │
│ │ │dezvoltare │ │
│ │ │durabilă │ │
└──────────────┴──────────┴─────────────┴───────────┘
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
