Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 3.342 din 28 februarie 2012  privind aprobarea unor programe pentru acordarea definitivarii in invatamant    Twitter Facebook
Cautare document

ORDIN nr. 3.342 din 28 februarie 2012 privind aprobarea unor programe pentru acordarea definitivarii in invatamant

EMITENT: MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 149 din 6 martie 2012

    În baza prevederilor art. 241 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
    ţinând cont de prevederile art. 68 şi 69 din Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învãţãmântul preuniversitar în anul şcolar 2012-2013, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, aprobatã prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetãrii, tineretului şi sportului nr. 5.560/2011,
    în temeiul Hotãrârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,

    ministrul educaţiei, cercetãrii, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

    ART. 1
    Se aprobã programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivãrii în învãţãmânt la specializarea Consiliere psihopedagogicã, prevãzutã în anexa nr. 1.
    ART. 2
    Se aprobã programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivãrii în învãţãmânt la specializarea Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, prevãzutã în anexa nr. 2.
    ART. 3
    Se aprobã programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivãrii în învãţãmânt la specializarea Religie greco-catolicã, prevãzutã în anexa nr. 3.
    ART. 4
    Se aprobã programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivãrii în învãţãmânt la specializarea Religie unitarianã, prevãzutã în anexa nr. 4.
    ART. 5
    Se aprobã programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivãrii în învãţãmânt la specializarea Religie evanghelicã, prevãzutã în anexa nr. 5.
    ART. 6
    Se aprobã programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivãrii în învãţãmânt la specializarea Religie romano-catolicã (limba maghiarã), prevãzutã în anexa nr. 6.
    ART. 7
    Anexele nr. 1-6 fac parte integrantã din prezentul ordin.
    ART. 8
    Direcţia generalã management, resurse umane şi reţea şcolarã din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului şi inspectoratele şcolare vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
    ART. 9
    Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României - Partea I.

           Ministrul educaţiei, cercetãrii, tineretului şi sportului,
                              Cãtãlin Ovidiu Baba

    Bucureşti, 28 februarie 2012.
    Nr. 3.342.


    ANEXA 1

         Programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea
              examenului de acordare a definitivãrii în învãţãmânt
                  la specializarea Consiliere psihopedagogicã

    A. Tematica la disciplina de specialitate Consiliere psihopedagogicã

    I. Evoluţia psihologiei ca ştiinţã
    1. Obiectul psihologiei
    2. Demers ştiinţific în psihologie. Psihologia ştiinţificã vs. psihologia de simţ comun. Psihologia contemporanã şi locul ei în sistemul ştiinţelor
    3. Tendinţe şi curente în psihologia contemporanã

    II. Sistemul psihic uman
    1. Sistemul psihic uman ca sistem de prelucrare de informaţie: percepţia, atenţia, reprezentarea şi organizarea cunoştinţelor, memoria, limbajul, rezolvarea de probleme, decizia
    2. Inteligenţa şi performanţa inteligentã; delimitãri conceptuale şi aplicaţii în practica educaţionalã
    3. Emoţiile şi motivaţia (modele teoretice ale emoţiilor şi motivaţiei, afectivitatea pozitivã vs. afectivitatea negativã, inteligenţa emoţionalã, emoţii şi mecanisme de apãrare, factori sociocontextuali şi factori personali ai motivaţiei pentru studiu)

    III. Personalitatea
    1. Importanţa studiului personalitãţii
    2. Clasic şi modern în abordarea personalitãţii
    3. Paradigme în abordarea personalitãţii
    4. Distincţia structurã/procese/dezvoltare a personalitãţii în cadrul teoriilor personalitãţii
    5. Modele de analizã multinivelarã a personalitãţii

    IV. Elemente de psihologia dezvoltãrii/vârstelor
    1. Conceptul de dezvoltare
    2. Factorii dezvoltãrii ontonogenetice: ereditate, mediu, interacţiunea ereditate-mediu
    3. Tipic şi atipic în dezvoltarea cognitivã
    4. Etape de dezvoltare (cognitivã, afectivã, socialã)

    V. Diversitate şi individualitate în populaţia şcolarã
    1. Surse de diversitate în populaţia şcolarã şi implicaţii educaţionale: diferenţe culturale, diferenţe de gen, diferenţe de statut socioeconomic, diversitate cognitivã
    2. Excepţionalitate şi copii cu cerinţe speciale: dificultãţi specifice de învãţare, supradotare, deficienţe senzoriale şi deficienţe de comunicare
    3. Tratare individualizatã: principii şi modalitãţi de realizare

    VI. Consilierea psihopedagogicã
    1. Rolul consilierii psihopedagogice în procesul formativ. Domenii de aplicare
    2. Caracteristicile consilierii
    3. Obiectivele consilierii

    VII. Norme etice în consiliere
    1. Responsabilitãţile consilierilor psihoeducaţionali
    2. Relaţia de consiliere
    3. Formarea continuã şi evaluarea activitãţii consilierilor
    4. Dileme şi tipuri de probleme etice în activitatea de consiliere
    5. Colaborarea cu alţi specialişti

    VIII. Abordãri în consiliere şi abilitãţile consilierului
    1. Delimitãri conceptuale/distincţii între: consiliere psihologicã, consiliere şcolarã, consilierea carierei/vocaţionalã, consiliere educaţionalã
    2. Paradigme în consiliere
    3. Atitudini şi abilitãţi în consiliere
    4. Strategii şi tehnici de consiliere educaţionalã
    5. Proiectarea activitãţilor de consiliere psihopedagogicã

    IX. Autocunoaştere şi dezvoltare personalã
    1. Principiile psihologiei centrate pe persoanã
    2. Cunoaşterea de sine, imaginea de sine, stima de sine
    3. Modalitãţi de dezvoltare a competenţei emoţionale
    4. Metode de autocunoaştere: cunoaştere şi intercunoaştere

    X. Managementul comunicãrii
    1. Rolul comunicãrii în procesul de consiliere
    2. Niveluri, tipuri, bariere ale comunicãrii
    3. Modalitãţi de ameliorare a comunicãrii: comunicarea asertivã (timiditatea şi agresivitatea: operaţionalizare, cauze şi consecinţe)
    4. Conflictul şi managementul conflictelor
    5. Relaţii şi interacţiuni în clasã

    XI. Educaţia pentru sãnãtate
    1. Stil de viaţã sanogen şi stil de viaţã patogen
    2. Comportamente de risc: fumatul, consumul de alcool, consumul de droguri, dependenţa de internet
    3. Managementul unui stil de viaţã sãnãtos; programe de prevenţie a îmbolnãvirilor şi de educaţie pentru sãnãtate
    4. Managementul stresului

    XII. Managementul comportamental al grupului de elevi/ preşcolari
    1. Dimensiuni de analizã a managementului clasei; evaluarea eficienţei managementului clasei
    2. Analiza funcţionalã a comportamentului; strategii şi proceduri de analizã a comportamentului
    3. Practici inadecvate de control comportamental vs. disciplinarea pozitivã
    4. Strategii de prevenţie a comportamentelor dezadaptative şi programe de modificare comportamentalã aplicabile în clasã

    XIII. Managementul situaţiilor de crizã
    1. Abordarea de tip preventiv a situaţiilor de risc: sinuciderea, avortul, abuzul fizic şi sexual
    2. Violenţa şi hãrţuirea; forme de hãrţuire şi violenţã fizicã şi psihicã
    3. Comportamentul antisocial, comportamentele violente. Consilierea elevilor cu probleme de conduitã

    XIV. Învãţarea în context şcolar. Strategii şi tehnici de învãţare eficientã
    1. Concepte de bazã: randamentul învãţãrii, progresul în învãţare, autoeficacitatea în învãţare, convingeri despre învãţare, stiluri de învãţare
    2. Optimizarea învãţãrii: condiţiile învãţãrii eficiente, dezvoltarea strategiilor de învãţare: strategii de memorare, elaborare, organizare, gândire criticã
    3. Autoreglarea procesului de învãţare: componente cognitive motivaţionale, comportamentale şi contextuale, strategii ale învãţãrii autoreglate: controlul cognitiv (planificarea studiului, automonitorizarea, autoevaluarea, managementul timpului), managementul efortului, managementul emoţiilor
    4. Creativitatea: forme şi modalitãţi de stimulare
    5. Forme, factori, strategii de prevenire şi intervenţie în cazuri de: insucces şcolar, absenteism şi abandon şcolar

    XV. Metode şi strategii de implicare a pãrinţilor în consilierea copiilor şi adolescenţilor
    1. Tipuri de familii. Stiluri parentale
    2. Colaborarea cu pãrinţii în asistarea copiilor. Oferte de training pentru pãrinţi
    3. Diferenţe de gen în creşterea şi educarea copiilor
    4. Familia în crizã: divorţ, deces, abandon, abuz de substanţe, boli, pãrinţi plecaţi la muncã în strãinãtate etc. Strategii de intervenţie specificã
    5. Parteneriatul şcoalã-familie

    XVI. Consilierea în carierã
    1. Specificul activitãţilor de orientare vocaţionalã
    2. Construcţia identitãţii vocaţionale: autocunoaştere, investigarea caracteristicilor personale relevante pentru carierã, explorarea ocupaţionalã, promovarea personalã
    3. Explorarea traseelor educaţionale şi profesionale, planificarea carierei
    4. Utilizarea tehnologiilor informatice şi de comunicare TIC în consilierea carierei
    5. Metode şi tehnici ale consilierii carierei. Marketing personal
    6. Decizia de carierã: stiluri decizionale, paşi în luarea deciziei
    7. Tipuri de programe informatice utilizate în consilierea carierei: utilitate, clasificare, analizã comparativã, avantaje/dezavantaje

    XVII. Consilierea cadrelor didactice
    1. Principiile consilierii adulţilor
    2. Dezvoltarea relaţiilor şcoalã-elev-pãrinţi
    3. Modalitãţi de intervenţie în optimizarea climatului şcolar

    B. Bibliografie pentru disciplina Consiliere psihopedagogicã
    Bãban, A. (1998), Stres şi Personalitate, Editura Presa Universitarã Clujeanã, Cluj-Napoca
    Bãban, A. (2009), Consiliere educaţionalã, Editura ASCR, Cluj-Napoca
    Benga, M. Miclea (ed.) (2001), Development and Cognition, Editura Presa Universitarã Clujeanã, Cluj-Napoca
    Bunescu, Gh., Alecu, G., Badea, D. (1997), Educaţia pãrinţilor - strategii şi programe, Editura Didacticã şi Pedagogicã, Bucureşti
    Ciocu, C. (1998), Interacţiunea pãrinţi-copii, Editura Amaltea, Bucureşti
    Cosmovici, A., Iacob, L. (1998), Psihologie şcolarã, Editura Polirom, Iaşi
    Dumitru, I. A. (2008), Consiliere psihopedagogicã, Editura Polirom, Iaşi
    Dumitru, I., A. (2000), Dezvoltarea gândirii critice şi învãţarea eficientã, Editura de Vest, Timişoara
    Eliade, S. (2000), ABC-ul consilierii, Editura Hiperborea, Turda
    Gliga, L. (2001), Managementul conflictului, Editura Tipogrup Press, Bucureşti
    Holdevici, I. (2001), Ameliorarea performanţelor umane prin tehnici de psihoterapie, Editura Orizonturi, Bucureşti
    Iucu, R. (2000), Managementul şi gestiunea clasei de elevi - fundamente teoretico-metodologice, Editura Polirom, Iaşi
    Jigãu, M. (2001), Consilierea carierei, Editura Sigma, Bucureşti
    Lemeni, G., Miclea, M. (2005), Consiliere şi orientare. Ghid de educaţie pentru carierã, Editura ASCR, Cluj-Napoca
    Miclea, M. (2004), Psihologie cognitivã, Editura Polirom, Iaşi
    Mih, V. (2010, vol. I şi II), Psihologie educaţionalã, Editura ASCR, Cluj-Napoca
    Muro, J. J., Kottman, T. (1995), Guidance and Counseling in the Elementary and Middle Schools, Editura Brown & Benchmark, Inc.
    Opre, A. (2003 ediţia I, 2006 ediţia II), Introducere în teoriile personalitãţii, Editura ASCR, Cluj-Napoca
    Opre, A., Boroş S. (2006), Personalitatea în abordãrile psihologiei contemporane, Cluj-Napoca
    Opre, A. (editor), Noi tendinţe în psihologia personalitãţii. Vol. I şi II, Editura ASCR, Cluj-Napoca
    Parot, F., Richelle, M. (1995), Introducere în psihologie: Istoric şi metode, Editura Humanitas, Bucureşti
    Radu, I., Druţu, I., Mare, V., Miclea, M., Podar, T., Preda, V. (1991), Introducere în psihologia contemporanã, Editura Sincron, Cluj-Napoca
    Şchiopu, U., Verza, E. (1997), Psihologia vârstelor. Ciclurile vieţii, Editura Didacticã şi Pedagogicã, Bucureşti
    Ştefan, C., Kallay, E. (2011), Dezvoltarea competenţelor emoţionale şi sociale la preşcolari. Ghid practic pentru pãrinţi, Editura ASCR, Cluj-Napoca
    Stevenson L., Miclea M., Opre, A. (2007), Orientarea în carierã, Editura Atelier Didactic, Bucureşti
    Smith, Edward E. (2005), Introducere în psihologie, Editura Tehnicã, Bucureşti
    Stoica-Constantin, A., Neculau, A. (1998), Psihosociologia dezvoltãrii copilului, Editura Polirom, Iaşi
    Vernon A. (2004), Consilierea în şcoalã. Dezvoltarea inteligenţei emoţionale prin educaţie raţional-emotivã şi comportamentalã. Clasele IX-XII, Editura ASCR, Cluj-Napoca
    Vernon A. (2004), Consilierea în şcoalã. Dezvoltarea inteligenţei emoţionale prin educaţie raţional-emotivã şi comportamentalã. Clasele I-IV, Editura ASCR, Cluj-Napoca
    Vianin, P. (2011), Ajutorul strategic pentru elevii cu dificultãţi şcolare, Editura ASCR, Cluj-Napoca
    Zlate, M (2000), Fundamentele psihologiei, Editura Pro-Humanitas, Bucureşti
    Vernon A. (2004), Consilierea în şcoalã. Dezvoltarea inteligenţei emoţionale prin educaţie raţional-emotivã şi comportamentalã. Clasele V-VIII, Editura ASCR, Cluj-Napoca

    C. Tematica pentru metodica disciplinei Consiliere psihopedagogicã

    I. Profesorul expert vs. profesorul novice. Elevul expert vs. elevul novice
    1. Principiile unei predãri eficiente
    2. Diferenţe semnificative profesori experţi/profesori novici (modul de organizare şi structurare a cunoştinţelor, abilitãţile rezolutive, abordarea creativã a problemelor din clasã, abilitãţile metacognitive, abilitãţile de comunicare, abilitãţile manageriale)

    II. Proiectarea, organizarea şi desfãşurarea activitãţii didactice la disciplina Consiliere psihopedagogicã
    1. Paradigme majore utilizate în predare - învãţare - evaluare. Predarea - învãţarea centratã pe profesor. Predarea - învãţarea centratã pe elev
    2. Competenţele predãrii-învãţãrii-evaluãrii la disciplina Psihopedagogia specialã. Competenţe generale, competenţe specifice. Operaţionalizarea obiectivelor/competenţelor
    3. Proiectarea activitãţii didactice: proiectarea unitãţii de învãţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activitãţi de învãţare intra-, inter- şi transdisciplinare
    4. Algoritmul proiectãrii activitãţilor de consiliere de grup

    III. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învãţare-evaluare
    1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev/tehnicilor de învãţare prin cooperare
    2. Mediul de instruire, mediul relaţional şi mediul comunicaţional. Utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicãrii în construirea unor medii active de instruire
    3. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului şi a rezultatelor şcolare
    4. Dezvoltarea motivaţionalã şi socioemoţionalã în mediul educaţional

    D. Bibliografie pentru metodica de specialitate
    Arends, R., (1994), Learning to Teach, McGraw-Hill
    Hartman H.J. (2001), Teaching Metacognitively, in H.J.Hartman (eds.), Metacognition in learning and instruction, Kluwer, Doroodecht, Holand
    Kagan, S. (1994), Cooperative Learning. Kagan, San Clemente
    Lefrancois, R. G. (2000), Psychology of Teaching, Wadsworth Belmont, C.A.
    Marcus, S., coord. (1999), Competenţa didacticã, Editura All, Bucureşti
    Mih, C. (2010), Învãţarea autoreglatã şi dezvoltarea metacognitivã; modele teoretice şi aplicaţii, Casa Cãrţii de Ştiinţã, Cluj-Napoca
    Mih, V. (2010 vol. I şi II), Psihologie educaţionalã, Editura ASCR, Cluj-Napoca
    Minder, M. (2011), Didactica funcţionalã. Obiective, strategii, evaluare. Cognitivismul operant, Editura ASCR, Cluj-Napoca
    Sternberg, R. J. & Williams, W. M. (2002), Educational psychology, Boston, MA, Allyn &. Bacon
    Vianin, P. (2011), Ajutorul strategic pentru elevii cu dificultãţi şcolare, Editura ASCR, Cluj-Napoca

    NOTĂ:
    Bibliografia pentru metodica de specialitate include şi planurile-cadru, programele şcolare pentru disciplina Consiliere psihopedagogicã (toţi anii de studiu).


    ANEXA 2
                  Programa conţinând tematica şi bibliografia
          pentru susţinerea examenului de acordare a definitivãrii în
     învãţãmânt la specializarea Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

    I. Notã introductivã
    Programa pentru examenul de definitivare în învãţãmânt reprezintã documentul curricular şi normativ de bazã, în temeiul cãruia vor fi structurate şi asigurate atât orientarea generalã în domeniul cunoaşterii ştiinţifice şi didactico-metodice a domeniului de referinţã, cât şi parcurgerea, prin studiu sistematic, a unei tematici adaptate nivelului profesional al cadrului didactic, relevante, moderne şi cu o sensibilã deschidere interdisciplinarã.
    Programa este conceputã ca bazã necesarã şi utilã atât pentru perfecţionarea continuã, cât şi pentru testarea/evaluarea concepţiei, cunoaşterii, înţelegerii şi interpretãrii principalelor roluri profesionale ale funcţiei din perspectiva nivelurilor carierei didactice. Acestea se vor corela cu normativitatea psihopedagogicã pe baza cãreia sunt proiectate, aplicate şi inovate structurile şi unitãţile de competenţe - cunoştinţele, abilitãţile, valorile şi atitudinile - corespunzãtoare standardelor şi statutului asumat/jucat de cadrul didactic în unitãţile de învãţãmânt preuniversitar din România.
    În cadrul acestei programe, de importanţã majorã sunt acele componente care vor valoriza rolul constructiv, coparticipativ al cadrului didactic în calitatea sa de actor cu statut de educator, de purtãtor al mesajelor ştiinţei devenite disciplinã de învãţãmânt, de reprezentant al comunitãţii profesorilor de specialitate din instituţia şcolarã şi substanţa competenţelor dobândite de cadrul didactic, în concordanţã cu motivaţia profesionalã, cu o serie de roluri specifice. De exemplu, pentru dimensiunea didacticã menţionãm urmãtoarele roluri: evaluator intern şi extern, consilier în procesul de învãţare şi, mai ales, în depãşirea dificultãţilor în învãţare, mediator didactic în procesul de adecvare a logicii domeniului de specialitate la psihologia învãţãrii, predãrii, evaluãrii etc.
    Au fost urmãrite formarea şi structurarea competenţelor pentru profesia de cadru didactic, cu aplicare la predarea disciplinelor de specialitate din aria curricularã "Tehnologii". Pe lângã competenţele specifice în specialitate sunt vizate competenţele pentru îndeplinirea eficientã a unui rol social, precum şi competenţele metodice.
    În elaborarea programei au fost aplicate criterii de selectare a conţinuturilor, precum: relevanţa conţinuturilor pentru dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice, utilitatea explicitã a conţinuturilor pentru activitatea didacticã, adaptabilitatea la contexte profesionale, socioculturale, sociale, economice şi tehnologice în schimbare/în evoluţie, integralitatea şi coerenţa viziunii asupra cunoaşterii de specialitate, abordate în relaţie cu didactica domeniului de specialitate, actualitatea ştiinţificã, în raport cu schimbãrile/inovaţiile la nivel conceptual, metodologic şi aplicativ şi asigurarea calitãţii în educaţie.

    Competenţe specifice
    În urma examenului de definitivare în învãţãmânt a cadrelor didactice în specialitatea Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor se apreciazã cã vor fi puse în evidenţã urmãtoarele competenţe specifice:
    - cunoaşterea şi aprofundarea de cãtre candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de specialitate şi metodice pentru disciplinele/modulele de specialitate;
    - realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinelor/ modulelor de specialitate şi problemele de învãţare specifice domeniului de pregãtire;
    - realizarea corelaţiilor intra-, inter- şi pluridisciplinare a conţinuturilor;
    - operarea cu standardele de pregãtire profesionalã şi programele şcolare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învãţãmânt, calificãrii şi specificului clasei;
    - utilizarea tehnologiilor informaţionale în demersul didactic;
    - aplicarea adecvatã a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor/modulelor tehnologice;
    - elaborarea, selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competenţelor vizate;
    - proiectarea şi/sau selectarea unor conţinuturi pentru programele opţionale sau curriculare în dezvoltare localã de tipul aprofundare/extindere/opţional ca disciplinã nouã;
    - comunicarea eficientã cu partenerii în activitatea educaţionalã;
    - aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învãţare proiectatã;
    - transmiterea, în funcţie de particularitãţile de vârstã ale elevilor, a conţinuturilor, astfel încât aceştia sã dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;
    - dezvoltarea competenţelor civice şi interpersonale ale elevilor şi conduita antreprenorialã a acestora;
    - stimularea potenţialului şi dezvoltarea creativitãţii fiecãrui elev.

    II. Teme pentru didactica generalã şi metodica predãrii disciplinelor/modulelor de specialitate
    1. Locul şi rolul disciplinelor/modulelor de specialitate în învãţãmântul preuniversitar. Construirea demersurilor didactice pentru realizarea unui învãţãmânt centrat pe elev
    2. Curriculumul şcolar:
    a) elemente componente (curriculum naţional, planuri-cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module);
    b) documente curriculare (standarde de pregãtire profesionalã, planuri-cadru şi planuri de învãţãmânt, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare);
    c) obiectivele predãrii - învãţãrii - evaluãrii la disciplinele/modulele din aria curricularã Tehnologii. Competenţe generale, competenţe specifice, unitãţi de competenţã şi competenţe;
    d) proiectarea curriculumului în dezvoltare localã sau la decizia şcolii de tipul: aprofundare/extindere/opţional ca disciplinã nouã
    3. Operaţionalizarea obiectivelor didactice: proceduri de operaţionalizare şi exemple
    4. Relaţia între competenţe şi conţinuturi de instruire
    5. Metode şi procedee de predare-învãţare:
    a) clasificarea şi caracteristicile principalelor grupe de metode de învãţãmânt;
    b) exemplificãri de aplicare a unor metode specifice disciplinelor/modulelor de specialitate;
    c) utilizarea metodelor de predare active-participative, centrate pe elev/tehnicilor de învãţare prin cooperare: metoda proiectului, studiul de caz, jocul de rol, brainstormingul, lucrul în echipã, problematizarea;
    d) utilizarea tehnologiilor informatice şi de comunicare în procesul didactic; exemplificãri
    6. Mijloacele de învãţãmânt şi integrarea lor în procesul de predare-învãţare-evaluare:
    a) funcţiile didactice ale mijloacelor de învãţãmânt;
    b) tipuri de mijloace de învãţãmânt şi caracteristicile lor; exemplificãri
    7. Medii de instruire reale şi virtuale: cabinete, laboratoare, ateliere, complexuri multimedia, sãli de clasã, ferme didactice, târguri şi expoziţii, şantiere (descriere şi condiţii de utilizare)
    8. Forme de organizare a activitãţii didactice: lecţia şi variantele de lecţii; firma de exerciţiu; alte forme de organizare (cercurile de elevi, consultaţiile, vizitele şi excursiile etc.)
    9. Evaluarea rezultatelor şcolare în concordanţã cu obiectivele curriculare şi criteriile de performanţã din standardele de pregãtire profesionalã:
    a) evaluarea, componentã fundamentalã a procesului de învãţãmânt: definire, funcţii;
    b) metode şi tehnici de evaluare;
    c) erori în evaluare şi modalitãţi de minimizare a lor;
    d) construirea instrumentelor de evaluare (teste, chestionare, fişe etc.);
    e) calitãţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate;
    f) tipologia itemilor: definiţie, clasificãri, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalitãţi de corectare şi notare
    10. Proiectarea demersului didactic: planificare calendaristicã, proiectarea unitãţii de învãţare, proiectarea lecţiei (pentru diferite tipuri de lecţii)
    11. Modalitãţi de adaptare a procesului instructiv-educativ în vederea integrãrii elevilor cu cerinţe educaţionale speciale
    12. Pregãtirea profesorului pentru activitatea didacticã (profesionalã de specialitate, psihopedagogicã şi metodicã)

    Bibliografie
    1. Adãscãliţei, A., Instruire asistatã de calculator, Editura Polirom, Iaşi, 2007
    2. Cerghit, I., Metode de învãţãmânt, Editura Polirom, Iaşi, 2006
    3. Carcea, I.M., Consultanţã şi consiliere educaţionalã, EDP, Bucureşti, 2005
    4. Cristea, S. (coord.), Curriculum pedagogic, EDP, Bucureşti, 2006
    5. Ionescu, M., Radu, I., Didactica modernã, Editura Dacia, Cluj-Napoca,1995
    5. Panturu S., Elemente de teoria şi metodologia instruirii, Editura Universitãţii Transilvania, Braşov, 2002
    6. Pacurar C. ş.a., Pregãtirea iniţialã psihologicã, pedagogicã şi metodicã a profesorilor, Editura Universitãţii Transilvania, Braşov, 2001

    III. Tematica de specialitate
    1. Arhitectura sistemelor electronice de calcul
    2. Sisteme de operare ale calculatoarelor electronice: WINDOWS, UNIX
    3. Produse de biroticã: Word, Excel, Power Point
    4. Noţiuni fundamentale privind programarea în limbajul Pascal
    5. Baze de date - concepte de bazã
    6. Sisteme de gestiune a bazelor de date: Microsoft Access

    Bibliografie
    1. Baranga, A., Introducere în sistemul de operare Unix, Editura Albastrã, Cluj-Napoca, 2007
    2. Bocu, D., Manualul utilizatorului de PC pentru obţinerea permisului ECDL, Editura Albastrã, Cluj-Napoca, 2004
    3. Bocu, D., Danciu, D., Informaticã generalã, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 1999
    4. Bocu, D., Iniţiere în programarea calculatoarelor utilizând limbajul Pascal, Editura Albastrã, Cluj-Napoca, 1999
    5. Churcher C., Begining Database Design From Novice to Professional, Apress, 2007
    6. Teodorescu, A., Lecţii de Access, Editura Albastrã, Cluj-Napoca, 2005
________
    *** Manuale pentru clasele IX-XII şi auxiliare curriculare în vigoare, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetãrii, tineretului şi sportului


    ANEXA 3
                  Programa conţinând tematica şi bibliografia
     pentru susţinerea examenului de acordare a definitivãrii în învãţãmânt
                    la specializarea Religie greco-catolicã

    Notã de prezentare
    Programa se adreseazã profesorilor care predau disciplina Religie greco-catolicã şi discipline teologice, absolvenţi ai învãţãmântului superior de specialitate.
    Programa de concurs este elaboratã în acord cu programele şcolare în vigoare din învãţãmântul preuniversitar pentru disciplina Religie şi pentru disciplinele teologice predate în liceele cu profil teologic greco-catolic şi cu programele pentru evaluãrile şi examenele naţionale. Competenţele şi conţinuturile din programã sunt proiectate în conformitate cu abordarea curricularã sistemicã în realizarea activitãţilor didactice.
    Cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice fundamentale, a tendinţelor în evoluţia disciplinelor vizate, aplicarea noilor direcţii ale disciplinelor respective, ale didacticii generale şi ale metodicii predãrii; probarea capacitãţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activitãţilor didactice; demonstrarea abilitãţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizãrii actului educaţional

    Competenţele cadrului didactic de specialitate
    ● cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinei/ disciplinelor;
    ● înţelegerea principiilor didacticii în specialitatea respectivã;
    ● aplicarea cunoştinţelor de metodica predãrii;
    ● utilizarea competentã a documentelor şcolare reglatoare;
    ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;
    ● capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic trans-, inter- şi multidisciplinar;
    ● capacitatea de proiectare şi realizare a evaluãrii competenţelor dobândite de elevi;
    ● capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitãţile de vârstã/specificul dezvoltãrii intelectuale ale/al colectivului de elevi;
    ● capacitatea de a construi un climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ, cu scopul creşterii eficienţei rezultatelor activitãţilor didactice.

    Tematica pe disciplinã

    Disciplina: Studiul biblic
    A. Prezentare generalã: Disciplina Studiul biblic îşi propune familiarizarea cu textul şi conţinutul Sfintei Scripturi, ca fundament al întregii teologii.
    Obiective:
    1. Aprofundarea cunoştinţelor din domeniul biblic
    2. Cunoaşterea clarã, organicã şi sinteticã a conţinutului Sfintei Scripturi
    3. Identificarea, delimitarea şi dezvoltarea principalelor teme din cadrul teologiei biblice
    Competenţe generale:
    1. Recunoaşterea şi definirea principalelor concepte specifice Studiului biblic
    2. Cunoaşterea principalelor tematici cu caracter biblic în vederea integrãrii lor în procesul didactic
    3. Integrarea în ansamblul cunoştinţelor religioase a cunoştinţelor din domeniul biblic
    B. Conţinuturi:
    ● Principalele momente ale istoriei poporului lui Izrael. Prezentarea evenimentelor în contextul cultural al timpului. Principalele evenimente din istoria poporului lui Izrael ca prefigurãri ale Noului Testament
    ● Pentateuhul. Structura şi conţinutul Pentateuhului. Teme teologice fundamentale
    ● Evangheliile sinoptice şi cea a sfântului Ioan. Evanghelia dupã Marcu: Autor. Data. Destinatari. Gen literar. Structura. Teologia evangheliei. Evanghelia dupã Matei: Autor. Data. Destinatari. Gen literar. Structura. Teologia evangheliei. Evanghelia dupã Luca: Autor. Data. Destinatari. Gen literar. Structura. Teologia evangheliei. Evanghelia sfântului Ioan: Autor. Data. Destinatari. Gen literar. Structura. Teologia evangheliei
    ● Faptele Apostolilor - începuturile Bisericii. Specificul cãrţii în cadrul Noului Testament. Raportul cu Evanghelia dupã Luca. Viaţa şi organizarea comunitãţii primare. Istoricitatea cãrţii
    C. Bibliografie
    Charpentier E., Sã citim Vechiul Testament, Bucureşti, 1999
    Charpentier E., Sã citim Noul Testament, Bucureşti, 1999
    Ciudin N., Studiul Vechiului Testament, Bucureşti, 1993
    Constantinescu I., Studiul Noului Testament, Bucureşti, 1992
    Sescu P., Introducere în Sfânta Scripturã, Iaşi, 2000

    Disciplina: Teologie dogmaticã
    A. Prezentare generalã: Teologia dogmaticã prezintã mãrturisirea de credinţã - Crezul sau adevãrurile de credinţã în lumina Magisteriului Bisericii, adaptatã specificului predãrii-învãţãrii.
    Obiective:
    1. Aprofundarea cunoştinţelor din domeniul teologiei dogmatice
    2. Cunoaşterea clarã, sinteticã şi organicã a învãţãturii Bisericii
    3. Identificarea, delimitarea şi dezvoltarea principalelor teme teologice
    Competenţe generale:
    1. Recunoaşterea şi definirea conceptelor specifice teologiei dogmatice
    2. Argumentarea învãţãturilor de credinţã în limbajul cultural contemporan
    3. Aplicarea cunoştinţelor religioase din domeniul credinţei în viaţã
    B. Conţinuturi
    ● Dumnezeu - Unic în fiinţã şi întreit în persoane. Se urmãreşte argumentarea pe baza cunoştinţelor de specialitate a unicitãţii în fiinţã şi a diversitãţii celor trei persoane ale lui Dumnezeu.
    ● Isus Hristos, Dumnezeu adevãrat şi om adevãrat. Scurtã incursiune în Cristologie prin prezentarea definiţiilor conciliare şi a reflecţiei sistematice din cadrul teologiei actuale
    ● Biserica - sacrament universal de mântuire. Definiţia Bisericii, scurtã incursiune în problematica ecleziologiei
    ● Sfintele taine ale credinţei şi ale Bisericii. Definirea sacramentelor, a subiectului şi ministrului, materia şi forma, efectele
    ● Sfânta Fecioarã Maria în misterul credinţei. Prezentarea principalelor problematici mariologice
    C. Bibliografie
    Catehismul Bisericii Catolice, Editura ARC, Bucureşti, 1993
    Conciliul Ecumenic Vatican II, Constituţii şi Declaraţii
    Ferenţ E., Dumnezeu cel viu, unic în fiinţã şi întreit în persoane, Institutul Teologic Romano-Catolic, Iaşi, 1997.
    Ferenţ E., Isus Hristos, Cuvântul lui Dumnezeu întrupat pentru mântuirea omului, Institutul Teologic Romano-Catolic, Iaşi, 1997

    Disciplina: Didactica religiei
    A. Prezentare generalã: Disciplina Didactica religiei este un instrument de lucru care prezintã problematicile şi achiziţiile fundamentale din domeniul cercetãrilor pedagogice contemporane, printr-un discurs care interfereazã actul de credinţã cu procesul didactic.
    Obiective:
    1. Aprofundarea şi actualizarea cunoştinţelor din domeniul didacticii religiei
    2. Creşterea eficienţei actului didactic cu accent pe realizarea funcţiilor de proiectare, organizare şi evaluare
    3. Promovarea strategiilor didactice, activ-participative şi noua proiectare curricularã
    Competenţe generale:
    1. Definirea şi utilizarea conceptelor şi a procedeelor specifice predãrii religiei
    2. Argumentarea principiilor didactice compatibile predãrii religiei
    3. Aplicarea cunoştinţelor didacticii în procesul predãrii-învãţãrii
    4. Integrarea cunoştinţelor didacticii religiei în contextul celorlalte ştiinţe ale educaţiei
    Conţinuturi
    ● Pedagogia şi metodologia orei de religie. Etapele procesului de predare. Tipurile de lecţii. Obiective generale. Competenţe. Elemente de pedagogie necesare predãrii religiei
    ● Principiile didactice ale predãrii religiei. Enumerarea şi explicarea principiilor didactice cu aplicare în situaţii concrete
    ● Metode şi mijloace didactice utilizate în ora de religie. Definirea şi exemplificarea metodelor şi mijloacelor didactice utilizate în predarea-învãţarea religiei
    ● Modul de realizare a evaluãrii competenţelor dobândite la ora de religie. Procesul de evaluare a cunoştinţelor, tipuri şi forme de evaluare a competenţelor dobândite
    B. Bibliografie
    Şebu Sebastian, Opriş Monica, Opriş Dorin, Metodica predãrii religiei, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2000
    Danciu Ana, Metodica predãrii religiei, Editura Anastasia, Bucureşti, 1999
    Goţia Maria, Elemente de metodologie, Editura Presa Universitarã Cluj-Napoca, 1999


    ANEXA 4
                  Programa conţinând tematica şi bibliografia
     pentru susţinerea examenului de acordare a definitivãrii în învãţãmânt
                      la specializarea Religie unitarianã

    Notã de prezentare
    Prezenta tematicã se adreseazã cadrelor didactice care se prezintã la examenul de definitivat, specializarea Religie unitarianã, care au absolvit facultãţi de acest profil.
    Tematica este elaboratã în acord cu programele şcolare în vigoare din învãţãmântul preuniversitar pentru disciplina Religie. Competenţele şi conţinuturile sunt proiectate în conformitate cu abordarea curricularã sistemicã în realizarea activitãţilor didactice, specifice disciplinei.

    Competenţe vizate
    ● cunoaşterea de cãtre profesor a adevãrurilor fundamentale de credinţã şi a elementelor de didactica religiei;
    ● cunoaşterea şi utilizarea competentã a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;
    ● capacitatea de a adecva conţinuturile şi demersurile didactice la particularitãţile de vârstã ale elevilor;
    ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi, precum şi capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient;
    ● probarea capacitãţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activitãţilor didactice;
    ● elaborarea de teste iniţiale, formative şi sumative, în funcţie de obiectivele sau competenţele vizate;
    ● însuşirea abilitãţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizãrii activitãţilor didactice specifice disciplinei Religie;
    ● realizarea unor conexiuni inter- şi transdisciplinare;
    ● folosirea şi contextualizarea tehnicilor comunicãrii eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale şi ale unor elemente de retoricã didacticã;
    ● evaluarea capacitãţilor cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, în scopul reglãrii competenţelor, a stilului didactic, precum şi a abordãrii strategiilor didactice moderne.
    În realizarea tematicii pentru examenul de definitivat, specializarea Religie unitarianã, s-a avut în vedere necesitatea ca profesorii de religie sã aibã cunoştinţe temeinice despre conţinuturile tematice ale programei şcolare în vigoare, folosite în procesul de predare-învãţare a disciplinei Religie.
    Tematica pentru examenul de definitivat, specializarea Religie unitarianã, a fost structuratã astfel încât sã abordeze conţinuturi din urmãtoarele domenii teologice: Teologia biblicã a Vechiului Testament şi a Noului Testament, Istoria Bisericii Unitariene, Etica, Dogmatica, precum şi din domeniul Metodicii predãrii religiei.

    Competenţele cadrului didactic de specialitate
    ● cunoaşterea de cãtre profesor a adevãrurilor fundamentale de credinţã şi a elementelor de didactica religiei;
    ● capacitatea de a înţelege, de a practica şi de a transmite valorile etice şi spirituale specifice acestei discipline;
    ● cunoaşterea şi utilizarea competentã a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare;
    ● capacitatea de a adecva conţinuturile şi demersurile didactice la particularitãţile de vârstã şi la specificul dezvoltãrii intelectuale a colectivelor de elevi;
    ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi, precum şi capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient;
    ● probarea capacitãţilor necesare pentru proiectarea, realizarea, evaluarea activitãţilor didactice şi a competenţelor dobândite de elevi;
    ● elaborarea de teste iniţiale, formative şi sumative, în funcţie de obiectivele sau competenţele vizate;
    ● însuşirea abilitãţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizãrii activitãţilor didactice specifice disciplinei religie;
    ● capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic trans-, inter- şi multidisciplinar;
    ● folosirea şi contextualizarea tehnicilor comunicãrii eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale şi ale unor elemente de retoricã didacticã;
    ● evaluarea capacitãţilor cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, în scopul reglãrii competenţelor, a stilului didactic, precum şi a abordãrii strategiilor didactice moderne.

    I. Discipline de specialitate
    I.1. Teologia biblicã a Vechiului Testament şi a Noului Testament
    I.2. Istoria Bisericii Unitariene
    I.3. Etica
    I.4. Dogmatica

    I.1. Teologia biblicã a Vechiului Testament şi a Noului Testament
    1. Geneza în Biblie şi în mitologie - unitatea lui Dumnezeu
    2. Omul şi formarea lui în oglinda primelor întâmplãri biblice
    3. Introducere în istoria poporului Israel
    4. Profeţii mari şi mici - caracterizare generalã
    5. Literatura filosoficã (psalmii)
    6. Sursele referitoare la viaţa lui Iisus
    7. Viaţa şi activitatea lui Iisus
    8. Predica de pe munte
    9. Pildele lui Iisus
    10. Misiunile apostolului Pavel

    Bibliografie
    1. Everett Ferguson: A keresztenyseg bolcsoje, Osiris, Budapest, 1999
    2. Vermes Geza: Jezus valtozo arcai, Osiris, Budapest, 2001
    3. John Bright: Izrael tortenete, Kalvin Kiado, Budapest, 2001
    4. Bibliai enciklopedia, The Lion Kiado, Budapest, 2000
    5. Bibliai atlasz, Kalvin Kiado, Budapest, 1994
    6. Czire Szabolcs: A torteneti Jezus. A kutatas multja es jelene. Presa Universitarã Clujeanã, 2009
    7. Ujszovetsegi bevezetes interdiszciplinaris megkozelitesben. Presa Universitarã Clujeanã, 2010
    8. Gerd Theissen: Az oskeresztenyseg elmenyvilaga es magatartasformai. Kalvin Kiado, 2008

    I.2. Istoria Bisericii Unitariene
    1. Începuturile reformei în Transilvania
    2. Viaţa şi activitatea reformatorului David Ferenc
    3. Înfiinţarea Bisericii Unitariene, Dieta de la Turda
    4. Biserica Unitarianã la sfârşitul secolului al XVI-lea. Viaţa şi activitatea episcopului Enyedi Gyorgy (1555-1597)
    5. Complanaţia Desianã şi consecinţele acestuia
    6. Benefactorii Bisericii Unitariene din secolele XVIII-XIX.
    7. Scurt istoric al celor douã Colegii unitariene
    8. Viaţa şi activitatea episcopului Ferencz Jozsef
    9. Rolul Bisericii Unitariene în societatea maghiarã din România în perioada interbelicã

    Bibliografie
    1. Balazs Mihaly: David Ferenc eletutja. In: Reneszansz Kolozsvar, Kolozsvar, 2008
    2. Benda Kalman: Az 1568. evi tordai orszaggyules es az erdelyi vallasszabadsag. In: Erdelyi Muzeum, 1994, nr: 3-4
    3. Buzogany Dezso: Harc a tiszta evangeliumert, Kolozsvar, 2004
    4. Gaal Gyorgy: A ket vilaghaboru kozti erdelyi magyar iskolak identitas-vedelme Gal Kelemen munkassaganak tukreben. In: Isten es ember szolgalataban, Kolozsvar, 2007
    5. Enyedi Gyorgy valogatott muvei, Kriterion, 1997
    6. Gaal Gyorgy: Fejezetek a Kolozsvari Unitarius Kollegium tortenetebol, Kolozsvar, 2007
    7. Kedei Mozes: Az Erdelyi Unitarius Egyhaz rovid tortenete, Unitarius Egyhaz kiadvanyai, Kolozsvar, 2001
    8. Kenosi Tozser Janos - Uzoni Foszto Istvan: Az erdelyi unitarius egyhaz tortenete I., Kolozsvar, 2005
    9. Kenosi Tozser Janos - Uzoni Foszto Istvan: Az erdelyi unitarius egyhaz tortenete I., Kolozsvar, 2009
    10. Dr. Rezi Elek: Teologia es nepszolgalat, Kolozsvar, 2007
    11. Kovacs Sandor: Unitarius egyhaztortenet, Kolozsvar, 2009

    I.3. Etica
    1. Obligaţiile omului
    2. Virtuţile
    3. Conştiinţa
    4. Liberul arbitru
    5. Ocrotirea vieţii în contextul poruncii VI - suicidul, eutanasia, avortul, alcoolismul, consumul de droguri - Abordarea istoricã, sociologicã şi biblico-teologicã
    6. Bioetica: transplantanţia, biotehnologia
    7. Ocrotirea creaţiei - baze teologice, aspecte ecologice actuale
    8. Familia, relaţiile omului - însuşirile familiei creştine
    9. Etica globalã - prezentarea ideilor de bazã, problemele eticii globale

    Bibliografie
    1. Ferenczi Andrea: Genetika - Genetika, Budapest, 1999
    2. Kovacs Jozsef: A modern orvosi etika alapjai, Budapest, 1997
    3. Hans Kung: A vilagvallasok etikaja, Budapest, 1994
    4. Hankiss Elemer: A tizparancsolat ma, Budapest, 2002
    5. Peter Laszlo: TP 5.0. Elmelet es empiria ot globalis tarsadalmi problema vizsgalataban, Kolozsvar, 2009
    6. Rezi Elek: Felelossegunk a rank bizott eletert, Kolozsvar, 2005
    7. Rezi Elek: Unitarius erkolcstan, Kolozsvar, 2008
    8. Reuss Andras - Orosz Gabor Viktor: Szabadulni az eroszaktol. Kereszteny megkozelitesek., Budapest, 2005

    I.4. Dogmatica
    1. Biblia - canonizarea, traducerile Bibliei, locul şi importanţa Bibliei în religia unitarianã
    2. Cunoştinţe de bazã ale dogmaticii unitariene - credinţa creştinã, raţiunea, autoritatea, toleranţa şi libertatea religioasã
    3. Dumnezeu - problema demonstraţiei existenţei lui Dumnezeu, esenţa şi atributele lui Dumnezeu, caracteristicile metafizice şi trãsãturile etice ale lui Dumnezeu
    4. Antropologia - originea omului, natura şi menirea omului, rugãciunea
    5. Cristologie - persoana lui Iisus, învãţãturile lui Iisus, Împãrãţia lui Dumnezeu
    6. Pãcatul şi iertarea pãcatului

    Bibliografie
    1. Alister E. McGrath: Bevezetes a kereszteny teologiaba, Budapest, 1995
    2. David Ferenc: Rovid magyarazat, Budapest, 2010
    3. Erdo Janos: Teologiai tanulmanyok, Kolozsvar, 1996
    4. Paul Tillich: Rendszeres teologia, Osiris, Budapest, 1996
    5. Rezi Elek: Hisszuk es valljuk, Kolozsvar, 2008
    6. Rezi Elek: "Az Ur, a mi Istenunk, egy Ur", Kolozsvar, 2009

    II. Metodica predãrii religiei

    II.1. Religia ca disciplinã de învãţãmânt
    1. Locul şi rolul disciplinei Religie la nivelul învãţãmântului preuniversitar
    2. Curriculum naţional pentru disciplina Religie. Specificul proiectãrii curriculare pe niveluri de studiu (modelul centrat pe obiective, modelul centrat pe competenţe)
    3. Predarea-învãţarea religiei în context intra- şi interdisciplinar

    II.2. Principiile didactice în educaţia religioasã
    1. Principii didactice generale
    2. Principiile didactice speciale pentru predarea religiei: principiul hristologic; principiul eclesiologic

    II.3. Strategii didactice la ora de religie
    1. Metode didactice folosite în predarea religiei. Clasificarea metodelor, exemple practice
    2. Mijloace de învãţãmânt specifice religiei şi modalitãţi de integrare a acestora în cadrul activitãţilor didactice

    II.4. Proiectare didacticã
    1. Programa şcolarã: structura programei şcolare, utilizarea programei în proiectarea şi realizarea activitãţilor didactice, manualele şi bibliografia
    2. Proiectare didacticã: planificarea calendaristicã, proiectarea lecţiei
    3. Lecţia. Tipuri de lecţie
    4. Alte forme de organizare extraşcolarã a educaţiei religioase: cateheza, serbarea religioasã, vizitele şi pelerinajele, expoziţiile, participarea la slujbele Bisericii

    II.5. Evaluarea ca factor de reglare şi optimizare a educaţiei religioase
    1. Principiile, obiectivele şi funcţiile evaluãrii în educaţia religioasã
    2. Metode de evaluare la ora de religie. Metode şi instrumente complementare de evaluare (referatul, investigaţia, proiectul, portofoliul, autoevaluarea)
    3. Modalitãţi de elaborare a probelor de evaluare şi a itemilor

    Bibliografie
    1. Bancilã Vasile, Iniţierea religioasã a copilului, Editura Anastasia, 1996
    2. Bocoş, M. - Jucan, D.: Teoria şi metodologia instruirii. Teoria şi metodologia evaluãrii, Paralela 45, 2007
    3. Cucoş Constantin, Educaţia religioasã. Repere teoretice şi metodice, Polirom, Iaşi, 1999
    4. Panoschi Mihaela, Liţoiu Nicoleta, Pr. Iordãchescu Nicolae, Ghid de evaluare, Religie, Aramis, Bucureşti, 2001
    5. Falus Ivan: Didaktika. Javitott es bovitett kiadas, Nemzeti Tankonyvkiado, Budapest, 2003
    6. Steele-Meredith-Temple: Az iras es olvasas a kritikai gondolkodas fejlesztese erdekeben, I-VIII, Budapest, 1999
    7. Birta-Szekely Noemi: Tanarok pedagogiai muveltsege, Abel Kiado, Kolozsvar, 2008
    8. Birta-Szekely - Foris-Ferenczi (szerk): Pedagogiai Kezikonyv, Abel Kiado, Kolozsvar, 2008
    9. Szabo Laszlo Tamas: A rejtett tanterv, Budapest, 1984
    10. Owe Wikstrom: A kifurkeszhetetlen ember. Anima Kiado, Budapest, 2000
    11. Foris-Ferenczi Rita: A tervezestol az ertekelesig. Abel Kiado, Kolozsvar, 2008
    12. Barabasi Tunde: Tanitastanulasi es tanulastanitasi alapismeretek, Presa Universitarã Clujeanã, 2008
    13. Este obligatorie cunoaşterea documentelor şcolare reglatoare valabile în anul şcolar în care se susţine concursul - planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examenele şi evaluãrile naţionale


    ANEXA 5

         Programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea
              examenului de acordare a definitivãrii în învãţãmânt
                      la specializarea Religie evanghelicã

    Notã de prezentare
    Prezenta programã se adreseazã cadrelor didactice care se prezintã la examenul pentru obţinerea definitivatului în învãţãmânt la disciplina Religie evanghelicã.
    Programa de examen este elaboratã în acord cu programele şcolare în vigoare din învãţãmântul preuniversitar pentru disciplina Religie. Competenţele şi conţinuturile din programã sunt proiectate în conformitate cu abordarea curricularã sistemicã în realizarea activitãţilor didactice, specifice disciplinei.
    Competenţe vizate
    ● cunoaşterea de cãtre profesor a adevãrurilor fundamentale de credinţã şi a elementelor de didactica religiei;
    ● cunoaşterea şi utilizarea competentã a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;
    ● capacitatea de a adecva conţinuturile şi demersurile didactice la particularitãţile de vârstã ale elevilor;
    ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi, precum şi capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient;
    ● probarea capacitãţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activitãţilor didactice;
    ● elaborarea de teste iniţiale, formative şi sumative, în funcţie de obiectivele sau competenţele vizate;
    ● însuşirea abilitãţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizãrii activitãţilor didactice specifice disciplinei Religie;
    ● realizarea unor conexiuni inter- şi transdisciplinare;
    ● folosirea şi contextualizarea tehnicilor comunicãrii eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale şi ale unor elemente de retoricã didacticã;
    ● evaluarea capacitãţilor cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, în scopul reglãrii competenţelor, a stilului didactic, precum şi a abordãrii strategiilor didactice moderne.
    În realizarea Programei pentru examenul pentru obţinerea definitivatului în învãţãmânt s-a avut în vedere necesitatea ca profesorii de religie sã aibã cunoştinţe temeinice despre conţinuturile tematice ale programei şcolare în vigoare, folosite în procesul de predare-învãţare a disciplinei Religie.
    Programa pentru examenul pentru obţinerea definitivatului în învãţãmânt a fost structuratã astfel încât sã abordeze conţinuturi din urmãtoarele domenii teologice: Teologie biblicã, Teologie sistematicã, Istoria Bisericii, precum şi din Didactica generalã şi Metodica predãrii religiei.
    Competenţele cadrului didactic de specialitate
    ● cunoaşterea de cãtre profesor a adevãrurilor fundamentale de credinţã şi a elementelor de didactica religiei;
    ● capacitatea de a înţelege, de a practica şi de a transmite valorile etice şi spirituale specifice acestei discipline;
    ● cunoaşterea şi utilizarea competentã a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare;
    ● capacitatea de a adecva conţinuturile şi demersurile didactice la particularitãţile de vârstã şi la specificul dezvoltãrii intelectuale a colectivelor de elevi;
    ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi, precum şi capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient;
    ● probarea capacitãţilor necesare pentru proiectarea, realizarea, evaluarea activitãţilor didactice şi a competenţelor dobândite de elevi;
    ● elaborarea de teste iniţiale, formative şi sumative, în funcţie de obiectivele sau competenţele vizate;
    ● însuşirea abilitãţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizãrii activitãţilor didactice specifice disciplinei religie;
    ● capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic trans-, inter- şi multidisciplinar;
    ● folosirea şi contextualizarea tehnicilor comunicãrii eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale şi ale unor elemente de retoricã didacticã;
    ● evaluarea capacitãţilor cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, în scopul reglãrii competenţelor, a stilului didactic, precum şi a abordãrii strategiilor didactice moderne.

    Tematica pe disciplinã
    I. Teologie
    A. Teologie biblicã
    1. Creaţia dupã Vechiul Testament
    2. Exodul din perspectiva istoricã şi recepţia tematicii exodului în Vechiul Testament
    3. Înfãţişarea şi numele lui Dumnezeu în Vechiul Testament
    4. Critica socialã şi a cultului în profeţia preexilicã
    5. Plângere şi laudã în curtea psalmilor
    6. Hristologia lui Ioan
    7. Sfânta împãrtãşanie dupã Noul Testament
    8. Eclesiologia dupã apostolul Pavel
    9. Soteriologia dupã apostolul Pavel

    Bibliografie
    1. Horst Dieter Preuâ: Theologie des alten Testamentes, Band 1+2, Stuttgart: Kohlhammer 1991/1992
    2. Antonius H.J. Gunneweg: Biblische Theologie des Alten Testaments. Eine Religionsgeschichte Israels in biblisch-theologischer sicht, Stuttgart: Kohlhammer 1993
    3. Herbert Donner: Geschichte des Volkes Israel und seiner Nachbarn in Grundzugen, Band 1+2 ATD Erganzungsreihe 4, Gottingen: Vandenhoeck&Ruprecht 1984/1986
    4. Erich Zenger u.a.: Einleitung in das Alte Testament, Stuttgart: Kohlhammer 1995
    5. Hans Joachim Kraus: Theologie der Psalmen
    6. Jurgen Roloff: Die Kirche im Neuen Testament, NTD Erganzungsreihe 10, Gottingen: Vandenhoeck&Ruprecht 1993
    7. Ferdinand Hahn: Theologie des Neuen Testaments, Band 1+2, Tubingen: J.C.B. Mohr (Paul Siebeck) 2002
    8. Joachim Gnilka: Neutestamentliche Theologie. Ein Uberblick, Die Neue Echter Bibel Erganzungsband 1, Wurzburg: echter 1989
    9. Martin Karrer: Jesus im Neuen Testament, NTD Erganzungsreihe 11, Gottingen: Vandenhoeck&Ruprecht 1998

    B. Teologie sistematicã
    1. Izvoarele dogmaticii (Scriptura şi tradiţia; revelaţia)
    2. Confessio Augustana (istorie şi conţinut)
    3. Isus Hristos (esenţe hristologice)
    4. Pãcat si îndreptãţire
    5. Învãţãtura despre creaţie; relaţia între credinţã în/despre creaţie şi ştiinţa naturii; ecologia în perspectiva teologicã
    6. Învãţãtura despre Dumnezeu şi Sf. Treime
    7. Eclesiologie şi sacramente
    8. Antropologie (tradiţia creştinã şi problematica modernã)
    9. Etica greacã clasicã (în mod particular Aristotel)
    10. Etica lui Luther
    11. Etica lui Kant
    12. Etica medicinei şi bioetica
    13. Liberalismul şi utilitarismul; esenţa eticii economice

    Bibliografie
    1. Leif Grane, Die Confessio Augustana, Gottingen, 5. Aufl., 1996 (UTB 1400)
    2. Rainer Lachmann/Gottfried Adam/Werner H. Ritter, Theologische Schlusselbegriffe. Biblisch - systematisch - didaktisch, Gottingen, 2. Aufl., 2004 (Theologie fur Lehrerinnen und Lehrer, Band 1)
    3. Rochus Leonhardt, Grundinformation Dogmatik, Gottingen 2001 (UTB 2214)
    4. Svend Andersen, Einfuhrung in die Ethik, Berlin 2000 (oder 2. Aufl. 2005)
    5. Ulrich H.J. Kortner, Evangelische Sozialethik, Gottingen 1999 (UTB 2107)

    C. Istoria Bisericii
    1. Biserica primarã şi rãspândirea cuvântului lui Dumnezeu în Imperiul Roman. Dezvoltarea gândirii şi vieţii creştine în contextul politic, filozofic şi religios din primele secole
    2. Epoca patristicã: Sf. Ireneu, Sf. Martin, Sf. Nicolae, Sf. Augustinus
    3. Primele patru Sinoade ecumenice şi rolul lor în dezvoltarea crezului
    4. Schisma din 1054. Cauzele politice, culturale şi religioase. Încercãri de unire a Bisericilor din Rãsãrit şi Apus. Unirea de la Lyon (1274). Conciliul de la Ferrara - Florenţa (1438-1439). Perspective şi probleme ecumenice
    5. Reforma protestantã, reforma catolicã şi contrareforma (Luther, Melanchthon, Zwingli, Calvin, Honterus, Hebler, concilium tridentinum)
    6. Influenţele disputei despre împãrtãşanie în Transilvania (secolul al 16-lea)
    7. Ortodoxia protestantã în Europa şi Transilvania (secolul al 17-lea)
    8. Pietismul şi iluminismul (Spener, Francke, Zinzendorf, Ziegenbalg, Brukenthal)
    9. Confesionalisarea şi liberalismul protestant
    10. Acomodare şi rezistenţã - Biserica în secolul al 20-lea
    11. Mişcarea ecumenicã şi catolicismul roman (secolul al 19lea pânã în prezent)
    12. Profilul creştin în lumea secularizatã

    Bibliografie
    1. Berthold Altaner/Alfred Stuiber, Patrologie. Leben, Schriften und Lehre der Kirchenvater, Freiburg/Basel/Wien, 1978/1993
    2. Eberhard Bethge, Dietrich Bonhoeffer. Eine Biographie, Gutersloh 8. Aufl., 1994
    3. Hans-Dieter Dopmann, Die Orthodoxen Kirchen, Berlin, 1991
    4. Karl Heussi, Kompendium der Kirchengeschichte, Tubingen 16. Aufl., 1981
    5. Hubert Kirchner, Das Papsttum und der deutsche Katholizismus 1870-1958, Leipzig, 1992
    6. Otto Hermann Pesch, Das Zweite Vatikanische Konzil. Vorgeschichte. Verlauf - Ergebnisse. Nachgeschichte, Wurzburg 2. Aufl., 1994
    7. Karl Reinerth, Die Grundung der Evangelischen Kirchen in Siebenburgen, Koln/Wien, 1979
    8. Harald Roth, Kleine Geschichte Siebenburgens, Koln/Weimar/Wien, 1996

    II. Didactica generalã şi metodica predãrii religiei
    A. Educaţia religioasã, parte componentã a misiunii Bisericii în lume
    B. Religia ca disciplinã de învãţãmânt
    1. Locul şi rolul disciplinei Religie la nivelul învãţãmântului preuniversitar
    2. Curriculum naţional pentru disciplina Religie. Modele de proiectare: obiective-cadru, competenţe specifice predãrii disciplinei
    3. Corelarea obiectivelor predãrii-învãţãrii cu experienţa religioasã, culturalã şi de viaţã a elevilor, în funcţie de particularitãţile de vârstã şi de orientarea lor şcolarã şi profesionalã. Taxonomia obiectivelor educaţionale. Operaţionalizarea obiectivelor
    4. Formarea competenţelor de gândire, analizã, argumentare şi comunicare flexibilã; raportul dintre asimilarea cunoştinţelor şi formarea competenţelor
    5. Predarea-învãţarea religiei în context intra- şi interdisciplinar

    C. Principii didactice generale. Principii didactice speciale pentru predarea religiei
    1. Principiul hristologic
    2. Principiul eclesiologic

    D. Educaţia religioasã în diferite etape psihogenetice
    E. Proiectare didacticã
    1. Proiectare didacticã: lectura programei, proiectarea calendaristicã, proiectarea lecţiei
    2. Programa şcolarã: structura programei şcolare, utilizarea programei în proiectarea şi realizarea activitãţilor didactice, manualele şi bibliografia
    3. Strategii, metode şi procedee didactice folosite în predarea religiei
    4. Tipuri de lecţie şi forme de activitate specifice în predarea religiei
    5. Mijloace de învãţãmânt specifice religiei şi modalitãţi de integrare a acestora în cadrul activitãţilor didactice
    6. Modalitãţi de integrare în lecţie a activitãţilor individuale şi de grup

    F. Evaluarea ca factor de reglare şi optimizare a educaţiei religioase
    1. Principiile, obiectivele şi funcţiile evaluãrii în educaţia religioasã
    2. Tipuri de itemi de evaluare şi tehnici de evaluare specifice religiei
    3. Metode şi instrumente complementare de evaluare
    4. Autoevaluarea şi valorificarea ei în cadrul educaţiei religioase
    5. Rolul şi importanţa evaluãrii în:
    - educarea capacitãţii de autoapreciere;
    - prevenirea eşecului şcolar;
    - stimularea performanţei şcolare;
    - dezvoltarea personalitãţii elevilor.
    6. Modalitãţi de elaborare a probelor de evaluare şi a itemilor

    G. Profilul profesorului de religie. Rolul modelelor în educaţie. Dinamica relaţiei profesor-elev în cadrul educaţiei religioase. Consilierea duhovniceascã în cadrul educaţiei religioase
    Bibliografie pentru didactica generalã şi metodica predãrii religiei
    1. Kruger, H., "Einfuhrung in Theorien und Methoden der Erziehungswissenschaft", Leseke+Budrich 1997
    2. Harney, K.; Kruger, H., "Einfuhrung in die Geschichte der Erziehungswissenschaft und der Erziehungswirklichkeit", Leske+Budrich 1997
    3. Hobmaier, H. (Hrsg), "Padagogik", Stam Verlag 1994
    4. Zimbardo, Ph., "Psycholgie", Springer 1995
    5. Angmeyer, H., Taschen-Tutor "Religionspadagogik", Vanderhoeck 1976
    6. Adam, G., Lachmann, R., "Methodisches Kompendium fur den Religionsunterricht", Bd. 1+2, Vanderhoeck&Ruprecht 2002
    7. Lenhard, H., "Arbeitsbuch Religionsunterricht", Gutersloher Verlagshaus 1996
    8. Nipkow, K.E., "Grundfragen der Religionspadagogik", Bd. 1+2+3, Gutersloh 1990, 1992
    9. Schweitzer, F., "Die Suche nach dem eigenen Glauben. Einfuhrung der Religionspadagogik des Jugendalters", Gutersloh 1998
    10. Lammermann, G., "Religionspadagogik im 20. Jahrhundert", 1991
    11. Wegenast, K., "Religionspadagogik", 1981
    12. Lammermann, G., Morgenthaler Ch., Schori, K., Wegenast, Ph. (Hrsg), "Bibeldidaktik in der Postmoderne", Kohlhammer 1999
    13. "Handbuch der Religionspadagogik", Bd. 1+2+3, Gutersloher Verlagshaus 1973


    ANEXA 6

         Programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea
              examenului de acordare a definitivãrii în învãţãmânt
           la specializarea Religie romano-catolicã (limba maghiarã)

    Notã de prezentare
    Prezenta programã se adreseazã cadrelor didactice care se prezintã la examenul pentru obţinerea definitivatului în învãţãmânt la disciplina Religie romano-catolicã (în limba maghiarã).
    Programa de examen este elaboratã în acord cu programele şcolare în vigoare din învãţãmântul preuniversitar pentru disciplina Religie. Competenţele şi conţinuturile din programã sunt proiectate în conformitate cu abordarea curricularã sistemicã în realizarea activitãţilor didactice specifice disciplinei.

    Competenţe vizate
    ● cunoaşterea de cãtre profesor a adevãrurilor fundamentale de credinţã şi a elementelor de didacticã a religiei;
    ● cunoaşterea şi utilizarea competentã a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;
    ● capacitatea de a adecva conţinuturile şi demersurile didactice la particularitãţile de vârstã ale elevilor;
    ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi, precum şi capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient;
    ● probarea capacitãţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activitãţilor didactice;
    ● elaborarea de teste iniţiale, formative şi sumative, în funcţie de obiectivele sau competenţele vizate;
    ● însuşirea abilitãţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizãrii activitãţilor didactice specifice disciplinei Religie;
    ● realizarea unor conexiuni inter- şi transdisciplinare;
    ● folosirea şi contextualizarea tehnicilor comunicãrii eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale şi ale unor elemente de retoricã didacticã;
    ● evaluarea capacitãţilor cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, în scopul reglãrii competenţelor, a stilului didactic, precum şi a abordãrii strategiilor didactice moderne.
    În realizarea programei pentru examenul pentru obţinerea definitivatului în învãţãmânt s-a avut în vedere necesitatea ca profesorii de religie sã aibã cunoştinţe temeinice despre conţinuturile tematice ale programei şcolare în vigoare, folosite în procesul de predare-învãţare a disciplinei Religie.
    Programa pentru examenul pentru obţinerea definitivatului în învãţãmânt a fost structuratã astfel încât sã abordeze conţinuturi din urmãtoarele domenii teologice: Studiul biblic, Teologie dogmaticã, precum şi din Metodica predãrii religiei.

    Competenţele cadrului didactic de specialitate
    ● cunoaşterea de cãtre profesor a adevãrurilor fundamentale de credinţã şi a elementelor de didactica religiei;
    ● capacitatea de a înţelege, practica şi transmite valorile etice şi spirituale specifice acestei discipline;
    ● cunoaşterea şi utilizarea competentã a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare;
    ● capacitatea de a adecva conţinuturile şi demersurile didactice la particularitãţile de vârstã şi la specificul dezvoltãrii intelectuale a colectivelor de elevi;
    ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi, precum şi capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient;
    ● probarea capacitãţilor necesare pentru proiectarea, realizarea, evaluarea activitãţilor didactice şi a competenţelor dobândite de elevi;
    ● elaborarea de teste iniţiale, formative şi sumative, în funcţie de obiectivele sau competenţele vizate;
    ● însuşirea abilitãţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizãrii activitãţilor didactice specifice disciplinei Religie;
    ● capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic trans-, inter- şi multidisciplinar;
    ● folosirea şi contextualizarea tehnicilor comunicãrii eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale şi ale unor elemente de retoricã didacticã;
    ● evaluarea capacitãţilor cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, în scopul reglãrii competenţelor, a stilului didactic, precum şi a abordãrii strategiilor didactice moderne.

    I. Discipline de specialitate
    I.1. Studiul biblic
    I.2. Teologie dogmaticã
    Tematica
    Disciplina 1 - Studiul biblic
    1. Biblia - prezentare generalã; canon; inspiraţie - (A Szentiras - altalanos bemutatas; kanon; sugalmazas)
    2. Pentateuhul - conţinut şi teme fundamentale (Creaţia, Legãmântul, Exodul, Legea) - (A Pentateuchus - tartalom es alapveto temak: teremtes, szovetsegkotes, kivonulas, torveny.)
    3. Principalele momente ale istoriei lui Israel - patriarhii, ieşirea din Egipt, intrarea în Canaan, perioada judecãtorilor, perioada regalitãţii, perioada exilului, perioada postexilicã, perioada elenisticã, perioada dominaţiei romane - (Izrael tortonetonek fontosabb momentumai - patriarkak, kivonulas Egyiptombol, Kanaan elfoglalasa, a birak kora, a kiralyok kora, a babiloni fogsag kora, a fogsag utani kor, a hellenisztikus kor, a romai uralom korszaka.)
    4. Profetismul în Biblie - figuri reprezentative şi teme fundamentale - (A bibliai profotizmus - jeles profotak os a profotizmus alapveto tomai.)
    5. Psalmii - prezentare generalã - (A Zsoltarok - altalanos bemutato.)
    6. Cele patru Evanghelii - prezentare generalã. Relaţia Evangheliei Sfântului Ioan cu Evangheliile sinoptice - (A nogy evangolium - altalanos bemutato. Szent Janos Evangoliumanak kapcsolata a szinoptikus evangoliumokkal.)
    7. Faptele apostolilor: comunitatea primarã - naşterea şi dezvoltarea Bisericii - (Az Apostolok Cselekedetei: az osegyhaz - az Egyhaz szuletose os fejlodose.)
    8. Teme teologice în scrisorile pauline: pãcatul, legea, îndreptãţirea, ecclesiologia, eschatologia - (A pali levelek fontosabb teologiai temai: a bun, a torvony, a megigazulas, egyhaztan, eszkatologia)
    9. Scrisorile catolice - prezentare generalã - (A katolikus levelek - altalanos bemutato)
    10. Apocalipsa Sfântului Ioan - specific şi mesaj - (A Jelenosek konyve - sajatossagok os uzenet)

    Bibliografie
    Biblia (Szent Jeromos Tarsulat vagy Szent Istvan Tarsulat)
    A II. Vatikani Zsinat dokumentumai (szerk. Dios I.) Szent Istvan Tarsulat, Budapest, 2000
    Brown, R. E., Fitzmyter, J. A., Murphy, R. E. (szerk.), Jeromos Bibliakommentar 1 - 3, Budapest, 2002 - 2003
    Jakubinyi Gy., Bevezetos az Ujszovetsogbe, Alba Iulia, 1990
    Rozsa H., Nagy J., Oszovetsogi bevezeto, Alba Iulia, 1996
    Zamfir K., Oszovetsogi exegozis, Cluj-Napoca, 2008

    Disciplina 2. - Teologie dogmaticã
    1. Revelaţia şi tradiţia: Revelaţia continuã, Cristos - ca revelaţia absolutã, interpretarea tradiţiei Bisericii - (Kinyilatkoztatas os Szenthagyomany: A kinyilatkoztatas folytonossaga, Krisztus - az abszolut kinyilatkoztatas, Az Egyhaz hagyomanyanak ortelmezose)
    2. Dumnezeu, unic în fiinţã şi întreit în persoane: Monoteismul, Dumnezeu în istoria mântuirii, modele explicative referitor la Sf. Treime - (A haromszemolyu egy Isten: Monoteizmus, Isten az udvtortonetben, Szentharomsagos modellek)
    3. Crearea omului. Pãcatul originar şi urmãrile lui: Elemente mitologice şi mesajul teologic, esenţa pãcatului, pãcatul ereditar - (Az ember teremtose. A osbun os kovetkezmonyei: Mitikus elemek os teologiai uzenet, A bun lonyege, Az ateredo bun)
    4. Isus Cristos, Dumnezeu adevãrat şi om adevãrat: Învãţãturile conciliilor de la Niceea şi Calcedon - (Jozus Krisztus valosagos Isten os valosagos ember: A zsinatok tanitasa - Nikaia os Khalkodon)
    5. Spiritul Sfânt, Sfinţitorul. Sacramentele - (A Szentlolek, a megszentelo. A szentsogek)
    6. Biserica, sacrament universal de mântuire: Eclesiologia Conciliului Vatican II. - Lumen Gentium) - (Az Egyhaz, egyetemes udvozito szentsog: A II. Vatikani Zsinat egyhaztana - Lumen Gentium)
    7. Împlinirea finalã: Eshatologia personalã şi universalã - (A vogso beteljesedos: Egyoni os egyetemes eszkatologia)
    8. Maria în misterul lui Cristos şi al Bisericii: Dogmele şi constituţia dogmaticã - (Maria az Egyhaz misztoriumaban: Dogmak os a Lumen Gentium dogmatikus konstitucio).

    Bibliografie
    A II. Vatikani Zsinat dokumentumai
    A Katolikus Egyhaz Katekizmusa, Szent Istvan Tarsulat, Budapest, 2009
    Elod Istvan: Katolikus dogmatika, Bp. 1983
    Koncz, L., Kinyilatkoztatas os hit, Alba Iulia, 1993.
    Schneider, T., A dogmatika kozikonyve I-II, Budapest, 1996
    Scheffczyk, Leo, ZIEGENAUS, Anton, Maria az udvtortonetben, 2004
    W. Pannenberg, Rendszeres Teologia I-II, Budapest 2006
    Puskas Attila, A teremtos teologiaja, Budapest 2006

    II. Metodica predãrii religiei
    II.1. Religia ca disciplinã de învãţãmânt
    1. Locul şi rolul disciplinei Religie la nivelul învãţãmântului preuniversitar
    2. Curriculum naţional pentru disciplina Religie. Specificul proiectãrii curriculare pe niveluri de studiu (modelul centrat pe obiective, modelul centrat pe competenţe)
    3. Taxonomia obiectivelor educaţionale. Operaţionalizarea obiectivelor
    4. Predarea-învãţarea religiei în context intra- şi interdisciplinar
    II.2. Principiile didactice în educaţia religioasã
    1. Principii didactice generale
    2. Principiile didactice speciale pentru predarea religiei: principiul hristologic; principiul eclesiologic
    II.3. Strategii didactice la ora de religie
    1. Metode didactice folosite în predarea religiei. Clasificarea metodelor, exemple practice
    2. Mijloace de învãţãmânt specifice religiei şi modalitãţi de integrare a acestora în cadrul activitãţilor didactice
    II.4. Proiectare didacticã
    1. Programa şcolarã: structura programei şcolare, utilizarea programei în proiectarea şi realizarea activitãţilor didactice, manualele şi bibliografia
    2. Proiectare didacticã: planificarea calendaristicã, proiectarea lecţiei
    3. Lecţia. Tipuri de lecţie
    4. Alte forme de organizare extraşcolarã a educaţiei religioase: cateheza, serbarea religioasã, vizitele şi pelerinajele, expoziţiile, participarea la slujbele Bisericii
    II.5. Evaluarea ca factor de reglare şi optimizare a educaţiei religioase
    1. Principiile, obiectivele şi funcţiile evaluãrii în educaţia religioasã
    2. Metode de evaluare la ora de religie. Metode şi instrumente complementare de evaluare (referatul, investigaţia, proiectul, portofoliul, autoevaluarea)
    3. Modalitãţi de elaborare a probelor de evaluare şi a itemilor
    II.6. Profilul profesorului de religie. Rolul modelelor în educaţie. Dinamica relaţiei profesor-elev în cadrul educaţiei religioase

    Bibliografie
    1. Bancilã Vasile, Iniţierea religioasã a copilului, Editura Anastasia, 1996
    2. Bocoş, M - Jucan, D., Teoria şi metodologia instruirii. Teoria şi metodologia evaluãrii, Paralela 45, 2007
    3. Cucoş Constantin, Educaţia religioasã. Repere teoretice şi metodice, Polirom, Iaşi, 1999
    4. Panoschi Mihaela, Liţoiu Nicoleta, Pr. Iordãchescu Nicolae, Ghid de evaluare, Religie, Aramis, Bucureşti, 2001
    5. Bathory Zoltan: Tanulok, iskolak-kulonbsogek. Tankonyvkiado, Budapest, 1992
    6. Falus Ivan: Didaktika. Javitott os bovitett kiadas, Nemzeti Tankonyvkiado, Budapest, 2003
    7. Birta-Szokely Noomi: Tanarok pedagogiai muveltsoge, Abel Kiado, Kolozsvar, 2008
    8. Birta-Szokely - Foris-Ferenczi (szerk), Pedagogiai Kozikonyv, Abel Kiado, Kolozsvar, 2008
    9. Foris-Ferenczi Rita: A tervezostol az ortokelosig. Abel Kiado, Kolozsvar, 2008
    10. Barabasi Tunde: Tanitastanulasi os tanulastanitasi alapismeretek, Presa Universitarã Clujeanã, 2008
    11. Marton Jozsef, Katekotika, Cluj-Napoca, 1998
    12. Cs. Szabo Sandor, Jozsef koponyegoben, Hitoktatas os dramapedagogia, Parakletos Konyveshaz, Kiskunfolegyhaza, 2008
    13. Fogassy Judit, Katekotak kozikonyve, Szent Istvan Tarsulat, Budapest, 2002
    14. Keszeli Sandor: Alapveto katekotika (jegyzet), Szegedi Hittudomanyi Foiskola, 2010
    15. Tarjanyi Zoltan: Katekotika I-II., Szent Istvan Tarsulat, Budapest, 1998-1999
    Este obligatorie cunoaşterea documentelor şcolare reglatoare valabile în anul şcolar în care se susţine concursul - planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examenele şi evaluãrile naţionale.

                                      ----
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice