Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 3.279 din 20 februarie 2017  privind aprobarea Metodologiei de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2017    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 ORDIN nr. 3.279 din 20 februarie 2017 privind aprobarea Metodologiei de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2017

EMITENT: MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 146 din 27 februarie 2017

    Luând în considerare Adresa nr. 553 din 16 februarie 2017 a Consiliului pentru finanţarea învăţământului superior, înregistrată la Ministerul Educaţiei Naţionale cu nr. 26.488 din 17 februarie 2017,
    în temeiul art. 193, 197, 216, 219 alin. (2) şi al art. 223 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Hotărârii Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale,

    ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

    ART. 1
    Se aprobă Metodologia de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2017, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
    ART. 2
    Instituţiile de învăţământ superior de stat îşi asumă răspunderea pentru corectitudinea datelor transmise.
    ART. 3
    Consiliul naţional pentru finanţarea învăţământului superior îşi asumă răspunderea pentru corectitudinea calculelor efectuate conform anexei şi notifică Ministerului Educaţiei Naţionale eventualele neconcordanţe sesizate.
    ART. 4
    Ministerul Educaţiei Naţionale şi Consiliul naţional pentru finanţarea învăţământului superior notifică, verifică şi/sau controlează instituţiile de învăţământ superior de stat privind orice neconcordanţe sesizate în datele raportate.
    ART. 5
    În anul 2017, Ministerul Educaţiei Naţionale analizează şi aprobă deschiderile de credite lunare, pe întreg parcursul anului, astfel încât instituţiilor de învăţământ superior de stat să le fie repartizate sume care să asigure funcţionarea în condiţii normale a acestora.
    ART. 6
    Direcţia generală învăţământ universitar şi Direcţia generală economică din Ministerul Educaţiei Naţionale, Consiliul naţional pentru finanţarea învăţământului superior şi instituţiile de învăţământ superior de stat vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
    ART. 7
    Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

                         Ministrul educaţiei naţionale,
                                 Pavel Năstase

    Bucureşti, 20 februarie 2017.
    Nr. 3.279.


    ANEXĂ

                                  METODOLOGIE
                    de alocare a fondurilor bugetare pentru
                finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a
            instituţiilor de învăţământ superior de stat din România,
                                pentru anul 2017


    ART. 1
    (1) Sumele stabilite pentru finanţarea de bază şi cea suplimentară, provenite de la bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, sunt evidenţiate distinct în contractul instituţional al instituţiilor de învăţământ superior. În contract sunt specificate: numărul de studenţi (echivalenţi unitari) finanţaţi de la bugetul de stat, pe cicluri de studii şi numărul de granturi doctorale finanţate.
    (2) Contractele instituţionale pentru alocarea de fonduri bugetare sunt supuse controlului periodic efectuat de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) şi Consiliul naţional pentru finanţarea învăţământului superior (CNFIS).
    ART. 2
    (1) Toate fondurile pentru finanţarea de bază şi suplimentară a universităţilor de stat sunt considerate ca venituri proprii.
    (2) Distribuţia fondurilor pentru finanţarea instituţională a universităţilor din bugetul naţional pentru anul 2017 este prezentată în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta metodologie.
    (3) Veniturile pentru finanţarea de bază şi suplimentară sunt utilizate de instituţiile de învăţământ superior în condiţiile autonomiei universitare, în vederea realizării obiectivelor care le revin în cadrul politicii statului din domeniul învăţământului şi cercetării ştiinţifice universitare.
    ART. 3
    Finanţarea de bază se referă la:
    1. cheltuieli de personal (CP): salarii pentru personalul didactic, auxiliar didactic şi nedidactic, personal de cercetare implicat în desfăşurarea programelor de studii, sporuri, CAS, alte contribuţii legale, deplasări interne şi internaţionale;
    2. cheltuieli materiale (CM): cheltuieli de întreţinere şi gospodărie, cheltuieli pentru materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional, cheltuieli cu cercetarea aferente programelor de studii, obiecte de inventar, reparaţii curente, cărţi şi publicaţii, perfecţionarea personalului, protocol, protecţia muncii etc.;
    3. cheltuieli pentru susţinerea proiectelor educaţionale şi de dezvoltare a resursei umane;
    4. cheltuieli cu regia instituţiilor de învăţământ superior pentru desfăşurarea programelor de studii.
    ART. 4
    (1) În vederea încurajării excelenţei în instituţiile de învăţământ superior se constituie un fond de finanţare suplimentară a universităţilor în sumă, la nivel naţional, de minimum 30% din suma alocată la nivel naţional universităţilor de stat ca finanţare de bază.
    (2) Atribuirea fondurilor pentru finanţarea suplimentară se realizează pe baza criteriilor şi a standardelor de calitate propuse de CNFIS şi aprobate de MEN.
    (3) Rectorii universităţilor de stat, prin contractul instituţional încheiat cu MEN, alocă fondurile pentru finanţare suplimentară prioritar spre departamentele şi structurile cele mai performante din universitate.
    ART. 5
    Sumele atribuite fiecărei universităţi pentru finanţarea de bază, pentru studenţii înmatriculaţi pe baza cifrelor de şcolarizare primite de universitate, într-un program de studii universitare de licenţă şi de master, se alocă proporţional cu numărul de studenţi echivalenţi unitari ai acestora. Numărul de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii se determină prin ponderarea numărului fizic de studenţi ai acesteia cu coeficienţi de echivalare şi de cost.
    ART. 6
    (1) Pentru doctoranzii înmatriculaţi începând cu anul universitar 2011-2012, pe baza cifrei de şcolarizare aprobate (număr de locuri - granturi de studii), finanţarea se face prin granturi doctorale. Valoarea grantului anual (VGD) pentru studenţii doctoranzi înmatriculaţi începând cu anul 2011-2012 este prezentată în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta metodologie.
    (2) Din fondurile cuprinse în bugetul de stat pentru finanţarea instituţională se constituie, ca o componentă distinctă, un fond care acoperă sumele VGD(d), fondul pentru finanţarea granturilor (FGD), în care nu sunt cuprinse bursele studenţilor doctoranzi.
    (3) Repartizarea pe universităţi a fondului pentru finanţarea granturilor (FGD), pentru studenţii doctoranzi înmatriculaţi începând cu anul universitar 2011-2012, se face prin cumularea valorii sumelor aferente granturilor repartizate acesteia:



       (U) Nrs (U) (U) (U) (U)
    FGD = Σ ( VGD x GD + VGD x GD + VGD x GD + VGD x GD ),
            rs=1 rs,I rs,I rs,II rs,II rs,III rs,III rs,IV rs,IV

    unde:
    - VGD , VGD , VGD , şi VGD (doar pentru domeniile medicină,
         rs,I rs,II rs,III rs,IV

    medicină dentară, farmacie şi medicină veterinară) sunt valorile granturilor doctorale
    (în care nu este cuprinsă bursa doctorală) pentru anul de studiu I, II, III, respectiv IV,
    corespunzătoare ramurii de ştiinţă rs, acestea fiind prezentate în anexa nr. 2;

    - GD , GD , GD şi GD reprezintă numărul de granturi doctorale pentru anul
        rs,I rs,II rs,III rs,IV

    de studiu I, II, III, respectiv IV (doar pentru domeniile medicină, medicină dentară,
    farmacie şi medicină veterinară), finanţate pentru universitatea U, în programe asociate
    ramurii de ştiinţă rs;

    - Nrs este numărul total al ramurilor de ştiinţă rs finanţate.


    ART. 7
    (1) Procedurile de alocare a fondurilor pentru finanţarea de bază şi pentru finanţarea suplimentară pentru studenţii înmatriculaţi într-un program de studii de licenţă şi de master sunt prezentate în art. 8 şi 9.
    (2) Valorile coeficienţilor de echivalare şi de cost pentru anul 2017 sunt cuprinse în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezenta metodologie.
    ART. 8
    Determinarea alocaţiilor bugetare pentru universităţile de stat pentru finanţarea de bază (FB) asociată ciclurilor de studii (licenţă, master) se face pe baza următoarei proceduri:
    1. Se determină fondurile alocate pentru finanţarea de bază (FB) pentru anul 2017, asociată ciclurilor de studii (licenţă şi master):
    a) din suma alocată în bugetul naţional pentru finanţarea instituţională (FI) a universităţilor se scad următoarele valori: valoarea alocată pentru finanţarea situaţiilor speciale, care nu pot fi integrate în formula de finanţare (FSS), şi valoarea alocată pentru finanţarea granturilor doctorale pentru studenţii doctoranzi înmatriculaţi începând cu anul universitar 2011-2012 (FGD);
    b) din suma rămasă (FI') se calculează valoarea fondurilor alocate pentru FB, ce corespund proporţiei prevăzute în anexa nr. 1.
    2. Se determină numărul de studenţi echivalenţi unitari din fiecare universitate şi fiecare ciclu de studii (licenţă şi master). Procedura are două etape:
    a) În prima etapă se determină, pentru fiecare universitate U şi ciclu de studii r (licenţă şi master), numărul SE^U(r,rs) de studenţi echivalenţi din ramura de ştiinţă rs:

      (U) Fr (U)
    SE = Σ e x S ,
      r,rs fr=1 fr fr,rs

    unde:

       (U)
    - S este numărul de studenţi fizici din ramura de ştiinţă rs, la
       fr,rs forma de învăţământ fr, asociată ciclului de studii r înscrişi
               în universitatea U, raportat la o dată de referinţă stabilită
               (1 octombrie 2016 pentru repartizarea preliminară şi
               1 ianuarie 2017 pentru repartizarea finală);

    - e este coeficientul de echivalare corespunzător formei de
       fr învăţământ fr (v. tabelul 1 din anexa nr. 3);

    - Fr este numărul total al formelor de învăţământ finanţate de la
               bugetul de stat asociate ciclului de studii r în universităţile
               din România (v. tabelul 1 din anexa nr. 3).


    b) În a doua etapă se determină pentru fiecare universitate U şi fiecare ciclu de studii r numărul SEU^(U)(r) de studenţi echivalenţi unitari:

       (U) Nrs (U)
    SEU = Σ C x SE ,
       r rs=1 rs r,rs

    unde:
    - C este coeficientul de cost corespunzător ramurii de ştiinţă rs
       rs (v. tabelul 2 din anexa nr. 3);

    - Nrs este numărul total al ramurilor de ştiinţă finanţate
      (v. tabelul 2 din anexa nr. 3).


    3. Se determină numărul total de studenţi echivalenţi unitari SEU:

          u (U)
    SEU = Σ Σ SEU ,
         U=1 r r


    unde u este numărul total de universităţi de stat finanţate de la bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale.

    4. Se determină alocaţia fb(s) pe student echivalent unitar:

            FB
    fb = -----
      s SEU


    unde:
    - FB este valoarea alocaţiei pentru finanţarea de bază;
    - SEU reprezintă numărul total de studenţi echivalenţi unitari.

    5. Pentru fiecare universitate U şi ciclu de studii r, valoarea fondurilor pentru finanţarea de bază FB^(U)(r) se calculează multiplicând alocaţia fb(s) cu numărul de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii, înmatriculaţi la programe de studii asociate ciclului r:

      (U) (U)
    FB = fb x SEU ,
      r s r

    unde:
         U
    - SEU reprezintă numărul total de studenţi echivalenţi unitari ai
         r universităţii U;

    - fb este valoarea alocaţiei corespunzătoare unui student echivalent unitar.
        s


    6. Se determină pentru fiecare universitate U alocaţia FB^(U) pentru finanţarea de bază:

      (U) (U)
    FB = Σ FB
            r r


    ART. 9
    Determinarea alocaţiilor bugetare pentru universităţile de stat, pentru finanţarea suplimentară (FS), se face pe baza următoarei proceduri:
    1. În prima etapă se determină:
    a) valoarea alocaţiilor bugetare totale pentru finanţarea suplimentară;
    b) valoarea alocaţiilor bugetare pentru finanţarea suplimentară pentru fiecare ramură de ştiinţă rs;
    c) valoarea alocaţiilor bugetare pentru finanţarea suplimentară pentru fiecare indicator de calitate Ck, din fiecare ramură de ştiinţă rs.
    În acest sens:
    (i) Din suma alocată pentru finanţarea instituţională (FI) se scad fondurile pentru granturi doctorale (FGD) şi fondurile pentru finanţarea situaţiilor speciale (FSS), rezultând suma FI', din care se calculează valoarea fondurilor alocate pentru FS, corespunzătoare proporţiei prevăzute în anexa nr. 1.
    (ii) Se determină fondurile FS(rs) alocate pentru finanţarea suplimentară FS pe anul 2017, pentru fiecare ramură de ştiinţă rs, după cum urmează:
    - Se determină numărul SEU'(rs) de studenţi echivalenţi unitari din ramură de ştiinţă rs (pentru ciclurile de licenţă şi master, cu excepţia studenţilor de la formele de învăţământ speciale, menţionate în nota de la tabelul 2 din anexa nr. 3):

             u (U)
    SEU' = Σ SEU' ,
       rs U=1 rs


             U
    unde SEU' reprezintă numărul de studenţi echivalenţi unitari ai
            rs universităţii U din ramura de ştiinţă rs, determinaţi după
                   eliminarea categoriilor menţionate anterior.


    - Se determină fondurile FS(rs) din valoarea totală FS pe baza ponderii studenţilor echivalenţi unitari din ramura de ştiinţă rs:

                 SEU'
                    rs
    FR = ---------------- x FS
      rs Nrs
             Σ SEU'
              rs=1 rs



    (iii) Analog procedurii prin care se determină FS(rs) se determină sumele FS(rs)[C(k)] alocate pentru finanţarea suplimentară corespunzătoare indicatorilor de calitate IC(k), pentru fiecare ramură de ştiinţă rs:


    FS (C ) = FS x p ,
      rs k rs k


    unde p reprezintă ponderea indicatorului de calitate IC
          k K

    (în totalul finanţării suplimentare),


         n
    iar Σ = 1 p(k) = 1 şi n este numărul de indicatori de calitate. Lista
         k

    indicatorilor de calitate IC(k) şi a ponderilor asociate sunt prezentate
    în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezenta metodologie.


    2. În a doua etapă se determină sumele FS^(U)(rs)[C(k)] alocate universităţii U, pentru finanţarea suplimentară corespunzătoare indicatorilor de calitate IC(k), pentru fiecare ramură de ştiinţă rs, după cum urmează:
    2.1. Se determină valoarea indicatorilor de calitate pentru fiecare universitate, IC^(U)(k), conform modului de calcul prezentat în anexa nr. 5, care face parte integrantă din prezenta metodologie, astfel:
    2.1.1. pentru fiecare ramură de ştiinţă, IC^(U)(rs,k), dacă indicatorul de calitate este aplicat pe ramură de ştiinţă;
    2.1.2. la nivel de universitate, IC^(U)(k), dacă indicatorul de calitate se aplică la acest nivel, valoarea IC^(U)(rs,k), pentru fiecare ramură de ştiinţă a universităţii fiind aceeaşi cu cea obţinută la nivel de universitate, IC^(U)(rs,k), = IC^(U)(k).
    2.2. Se determină valoarea indicatorilor de calitate relativi pentru fiecare universitate, IR^(U)(k), astfel:
    2.2.1. pentru fiecare ramură de ştiinţă, IR^(U)(rs,k), dacă indicatorul de calitate a fost aplicat pe ramură de ştiinţă;
    2.2.2. la nivel de universitate, IR^(U)(k), dacă indicatorul de calitate se aplică la acest nivel, valoarea IIR^(U)(rs,k), pentru fiecare ramură de ştiinţă a universităţii fiind aceeaşi cu cea obţinută la nivel de universitate, IR^(U)(rs,k), = IR^(U)(k).
    Indicatorul de calitate relativ IR^(U)(k), corespunzător indicatorului de calitate IC(k), pentru universitatea U, exprimă, în termeni matematici, rezultatele evaluării valorii indicatorului de calitate al universităţii U, în comparaţie cu valoarea indicatorului pentru celelalte universităţi.
    Matematic, acest calcul se exprimă astfel:

                            (Um) (UM)
                     Σ SEU - Σ SEU

                 Um, pt.care UM, pt. care
                  (U) (Um) (U) (UM)
                IC > IC IC < IC
      (U) k k k k
    IR = 1 + ------------------------------------- ,
      k N (Un)
                            Σ SEU
                           n=1


    unde:
        (U)
    - IR = valoarea indicatorului de calitate relativ k al universităţii U
        k (şi similar pentru universităţile notate cu Um, UM, Un);

        (U)
    - IR = valoarea indicatorului de calitate absolut k al universităţii U
        k (şi similar pentru universităţile notate cu Um, UM, Un);

         (Un)
    - SEU = numărul de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii Un
               (şi similar pentru universităţile notate cu Um, UM);

    - N = numărul total al universităţilor de stat din România pentru
               care se fac alocări financiare de către CNFIS.


    Pentru fiecare universitate abaterea faţă de valoarea 1 (unu) (valoarea medie), a oricărui indicator de calitate relativ, reprezintă diferenţa dintre suma dimensiunilor universităţilor (notate Um), care au obţinut rezultate inferioare şi suma dimensiunilor universităţilor (notate UM), care au obţinut rezultate superioare, raportată după aceea la dimensiunea totală a universităţilor.
    2.3. Se determină, pentru fiecare universitate U, sumele FS^(U)(rs)[C(k)], alocate pentru finanţarea suplimentară corespunzătoare fiecărui indicator de calitate IC(k), pentru fiecare ramură de ştiinţă rs, după cum urmează:

                                 (U)
                             SEU'
      (U) (U) rs
    FS [C(k)] = IR x -------- x FS
      rs rs,k SEU' rs
                                 rs


    3. În a treia etapă se determină sumele totale FS^(U), ce revin universităţii U, pentru finanţarea suplimentară, astfel:
    3.1. Se determină sumele totale FS^(U)(rs), ce revin universităţii pentru finanţarea suplimentară corespunzătoare ramurii de ştiinţă rs, după cum urmează:

      (U) n (U)
    FS = Σ FS [C(k)]
      rs k=1 rs


    3.2. Se determină sumele totale FS^(U), alocate universităţii U pentru finanţarea suplimentară, după cum urmează:

      (U) Nrs (U)
    FS = Σ FS
            rs=1 rs


    4. În a patra etapă se calculează sumele finale FS^(U)(fin) ce revin universităţii U, pentru finanţarea suplimentară, prin consolidarea pe ultimii trei ani a rezultatelor corespunzătoare finanţării suplimentare [FS(i)] pentru anul i, astfel: 50% ponderea rezultatelor FS calculate pentru anul 2017 şi câte 25% pentru ponderea rezultatelor FS, calculate şi aplicate pentru anul 2016, respectiv anul 2015.

      (U) ac (U) ac-2 (U)
    FS = Σ FS x 0,5 + Σ FS x 0,25
      fin i-ac i i=ac-1 i



    ANEXA 1
    la metodologie


            Distribuţia fondurilor pentru finanţarea instituţională
            a universităţilor din bugetul naţional pentru anul 2017

    Din suma alocată în bugetul naţional pentru finanţarea instituţională (FI) a universităţilor se repartizează 1,5% pentru finanţarea situaţiilor speciale, care nu pot fi integrate în formula de finanţare. Pentru finanţarea granturilor doctorale pentru studenţii doctoranzi se alocă o sumă calculată conform anexei nr. 2 la metodologie. Suma rămasă (FI') se distribuie după cum urmează:
    a) finanţarea de bază (FB): 72,5%
    b) finanţarea suplimentară (FS): 26,50%
    c) Fondul pentru dezvoltare instituţională (FDI): 1,00%


    ANEXA 2
    la metodologie


              Valoarea grantului anual pentru studenţii doctoranzi


┌────┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐
│ │ │ Domenii de finanţare │
│ │ Categorii cheltuieli ├──────────┬───────────┬──────────┤
│ │ │ D1 │ D2 │ D3, D4 │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────────┼──────────┤
│ │TOTAL GRANT (lei) │ │ │ │
│ │(include salarizarea conducătorului de doctorat; │ │ │ │
│ │salarizarea membrilor comisiei de îndrumare; │ │ │ │
│ │program de pregătire bazat pe studii avansate; │ 22.400 │ 25.300 │ 29.200 │
│ │program de pregătire suplimentar; fonduri pentru │ │ │ │
│ │cercetare; regia şcolii doctorale) │ │ │ │
└────┴─────────────────────────────────────────────────┴──────────┴───────────┴──────────┘


    În domeniul de finanţare D1 intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de ştiinţă: Ştiinţe juridice; Ştiinţe administrative; Ştiinţe ale comunicării; Sociologie; Ştiinţe politice; Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică; Ştiinţe economice (fără cele din domeniile de studii universitare de doctorat: Cibernetică şi statistică şi Informatică economică); Psihologie şi ştiinţe comportamentale; Filologie; Filozofie; Istorie; Teologie; Studii culturale; Arte (doar din domeniul de studii universitare de doctorat Istoria şi teoria artei).
    În domeniul de finanţare D2 intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de ştiinţă: Matematică; Fizică; Chimie şi inginerie chimică; Ştiinţele pământului şi atmosferei; Inginerie civilă; Inginerie electrică, electronică, telecomunicaţii şi tehnologii informaţionale; Inginerie geologică, mine, petrol şi gaze; Ingineria transporturilor; Ingineria resurselor vegetale şi animale; Ingineria sistemelor, calculatoare şi tehnologia informaţiei; Inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială şi management; Biologie; Biochimie; Ştiinţe economice (doar din domeniile de studii universitare de doctorat: Cibernetică şi statistică şi Informatică economică); Ştiinţa Sportului şi Educaţiei Fizice.
    În domeniul de finanţare D3 intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de ştiinţă: Medicină; Medicină veterinară; Medicină dentară; Farmacie; Arhitectură şi urbanism.
    În domeniul de finanţare D4 intră programele de studii doctorale din ramura de ştiinţă Arte (fără cele din domeniul de studii universitare de doctorat Istoria şi teoria artei).


    ANEXA 3
    la metodologie

       Valorile coeficienţilor de echivalare şi de cost pentru anul 2017


    Tabelul 1: Lista formelor de învăţământ cu coeficienţii de echivalare corespunzători folosiţi pentru finanţarea studenţilor înmatriculaţi într-un program de studii de licenţă sau de master

┌────────┬──────────────────────────────────────────────────────┬──────────────┐
│ Nr. │ │Coeficient de │
│ crt. │ Ciclul şi forma de învăţământ │ echivalare │
├────────┴──────────────────────────────────────────────────────┴──────────────┤
│I. Studii universitare de licenţă │
├────────┬──────────────────────────────────────────────────────┬──────────────┤
│ 1 │Studii în limba română*1) │ 1,00 │
├────────┼──────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ 2 │Studii în limba maghiară - ca limbă maternă │ 2,00 │
├────────┼──────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ 3 │Studii în limba germană - ca limbă maternă │ 2,50 │
├────────┼──────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ 4.1 │Studii integral în limbi de mare circulaţie │ │
│ │internaţională*2) │ 1,50 │
├────────┼──────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ 4.2 │Studii desfăşurate parţial în limbi de mare circulaţie│ │
│ │internaţională şi în limba română │ 1,25 │
├────────┼──────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ 5.1 │Studii integral în limbi de circulaţie restrânsă │ 2,00 │
├────────┼──────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ 5.2 │Studii desfăşurate parţial în limbi de circulaţie │ │
│ │restrânsă şi în limba română │ 1,50 │
├────────┼──────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ 6 │Studii desfăşurate în cadrul extensiilor universitare │ │
│ │- în afara ţării │ 2,50 │
├────────┼──────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ 7 │Studii universitare cu frecvenţă redusă │ 0,25 │
├────────┼──────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ 8 │Studii universitare - învăţământ seral │ 0,80 │
├────────┴──────────────────────────────────────────────────────┴──────────────┤
│II. Studii universitare de masterat*3) │
├────────┬──────────────────────────────────────────────────────┬──────────────┤
│ 9 │Studii de masterat în limba română*1) │ 2,00/1,00 │
├────────┼──────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ 10 │Studii de masterat în limbi de circulaţie │ │
│ │internaţională │ 3,00/1,50 │
├────────┼──────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ 11 │Studii de masterat desfăşurate în cadrul extensiilor │ │
│ │universitare - în afara ţării │ 3,00/1,50 │
├────────┼──────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ 12 │Studii de masterat în limbile minorităţilor │ │
│ │naţionale*4) │ 3,00/1,50 │
├────────┴──────────────────────────────────────────────────────┴──────────────┤
│III. Alte forme de pregătire │
├────────┬──────────────────────────────────────────────────────┬──────────────┤
│ 13 │Stagiu de rezidenţiat │ 1,20 │
├────────┼──────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ 14 │Pregătire preliminară pentru studenţi străini │ │
│ │(an pregătitor) │ 1,25 │
├────────┼──────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ 15 │Activităţi asociate acordării gradelor didactice în │ │
│ │învăţământul preuniversitar │ 0,40 │
├────────┼──────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ 16 │Pregătire pedagogică suplimentară (seminar pedagogic) │ 0,16 │
└────────┴──────────────────────────────────────────────────────┴──────────────┘


──────────
    *1) Coeficientul se aplică şi studenţilor înscrişi la forma "Studii desfăşurate în afara localităţii de rezidenţă a universităţii" de la ciclul universitar de licenţă şi master.
    *2) Pentru domeniul medicină, studiile în limbi moderne, pentru ultimii 3 ani (clinici), care se desfăşoară în limba română, se utilizează coeficientul de echivalare de la studii în limba română.
    *3) La forma de masterat de un an şi jumătate, pentru anul 2 cu un semestru se consideră coeficientul de echivalare corespunzător numai pentru un semestru.
    *4) Coeficientul se aplică studenţilor înscrişi la "Studii de masterat în limba germană (limbă maternă)" şi "Studii de masterat în limba maghiară (limbă maternă)" de la ciclul universitar de masterat.
──────────

    Tabelul 2: Lista ramurilor de ştiinţă cu coeficienţii de cost corespunzători folosiţi pentru finanţarea studenţilor înmatriculaţi într-un program de studii de licenţă sau de master


┌─────┬──────────────────────┬────────┬────────────────────────────────────────────┬───────────┬───────────┬────────────┐
│ Cod │ Domeniul fundamental │ │ │Coeficient │ Domenii │ │
│ DF │ (DF) │ Cod RS │ Ramura de ştiinţă (RS) │ cost │ finanţare │ │
│ │ │ │ │ │ grant │ Codificare │
│ │ │ │ │ │ doctorat │ │
├─────┼──────────────────────┼────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 10 │Matematică şi ştiinţe │ 10 │Matematică │ 1,65 │ D2 │ 1010 │
│ │ale naturii ├────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ 20 │Fizică │ 1,9 │ D2 │ 1020 │
│ │ ├────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ 30 │Chimie şi inginerie chimică │ 1,9 │ D2 │ 1030 │
│ │ ├────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ 40 │Ştiinţele pământului şi atmosferei │ 1,65 │ D2 │ 1040 │
├─────┼──────────────────────┼────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 20 │Ştiinţe inginereşti │ 10 │Inginerie civilă │ 1,75 │ D2 │ 2010 │
│ │ ├────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ 20 │Inginerie electrică, electronică şi │ │ │ │
│ │ │ │telecomunicaţii │ 1,75 │ D2 │ 2020 │
│ │ ├────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ 30 │Inginerie geologică, mine, petrol şi gaze │ 1,75 │ D2 │ 2030 │
│ │ ├────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ 40 │Ingineria transporturilor │ 1,75 │ D2 │ 2040 │
│ │ ├────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ 50 │Ingineria resurselor vegetale şi animale │ 1,75 │ D2 │ 2050 │
│ │ ├────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ 60 │Ingineria sistemelor, calculatoare şi │ │ │ │
│ │ │ │tehnologia informaţiei │ 1,75 │ D2 │ 2060 │
│ │ ├────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ 70 │Inginerie mecanică, mecatronică, inginerie │ │ │ │
│ │ │ │industrială şi management │ 1,75 │ D2 │ 2070 │
├─────┼──────────────────────┼────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 30 │Ştiinţe biologice şi │ 10 │Biologie │ 1,9 │ D2 │ 3010 │
│ │biomedicale ├────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ 20 │Biochimie │ 1,9 │ D2 │ 3020 │
│ │ ├────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ 30 │Medicină │ 2,25 │ D3 │ 3030 │
│ │ ├────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ 40 │Medicină veterinară │ 2,25 │ D3 │ 3040 │
│ │ ├────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ 50 │Medicină dentară │ 2,25 │ D3 │ 3050 │
│ │ ├────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ 60 │Farmacie │ 2,25 │ D3 │ 3060 │
├─────┼──────────────────────┼────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 40 │Ştiinţe sociale │ 10 │Ştiinţe juridice │ 1 │ D1 │ 4010 │
│ │ ├────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ 20 │Ştiinţe administrative │ 1 │ D1 │ 4020 │
│ │ ├────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ 30 │Ştiinţe ale comunicării │ 1 │ D1 │ 4030 │
│ │ ├────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ 40 │Sociologie │ 1 │ D1 │ 4040 │
│ │ ├────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ 50 │Ştiinţe politice │ 1 │ D1 │ 4050 │
│ │ ├────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ 60 │Ştiinţe militare, informaţii şi ordine │ │ │ │
│ │ │ │publică │ 1 │ D1 │ 4060 │
│ │ ├────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ 70 │Ştiinţe economice (doar Cibernetică, │ │ │ │
│ │ │ │statistică şi informatică economică) │ 1,65 │ D2 │ 407050 │
│ │ ├────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ 70 │Ştiinţe economice (fără Cibernetică, │ │ │ │
│ │ │ │statistică şi informatică economică) │ 1 │ D1 │ 4070 │
│ │ ├────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ 80 │Psihologie şi ştiinţe comportamentale │ 1 │ D1 │ 4080 │
├─────┼──────────────────────┼────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 50 │Ştiinţe umaniste şi │ 10 │Filologie │ 1 │ D1 │ 5010 │
│ │arte ├────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ 20 │Filosofie │ 1 │ D1 │ 5020 │
│ │ ├────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ 30 │Istorie │ 1 │ D1 │ 5030 │
│ │ ├────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ 40 │Teologie │ 1 │ D1 │ 5040 │
│ │ ├────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ 50 │Studii culturale │ 1 │ D1 │ 5050 │
│ │ ├────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ 60 │Arhitectură şi urbanism │ 2,5 │ D3 │ 5060 │
│ │ ├────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ 70 │Arte vizuale (fără Istoria şi teoria artei) │ 3 │ D4 │ 507040 │
│ │ ├────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ 70 │Arte vizuale (doar Istoria şi teoria artei) │ 1 │ D1 │ 50704070 │
│ │ ├────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ 70 │Teatru şi artele spectacolului │ 5,37 │ D4 │ 507010 │
│ │ ├────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ 70 │Cinematografie şi media │ 7,5 │ D4 │ 507020 │
│ │ ├────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ 70 │Muzică (doar Interpretare muzicală) │ 5,37 │ D4 │ 50703040; │
│ │ │ │ │ │ │ 50703050 │
│ │ ├────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ 70 │Muzică (fără Interpretare muzicală) │ 3 │ D4 │ 507030 │
├─────┼──────────────────────┼────────┼────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┼────────────┤
│ 60 │Ştiinţa Sportului şi │ │ │ │ │ │
│ │Educaţiei Fizice │ 10 │Ştiinţa Sportului şi Educaţiei Fizice │ 1,86 │ D2 │ 6010 │
└─────┴──────────────────────┴────────┴────────────────────────────────────────────┴───────────┴───────────┴────────────┘


    NOTĂ:
    Toţi studenţii/participanţii din toate universităţile de stat din România, înscrişi la formele de învăţământ speciale (Pregătire preliminară pentru studenţi străini, Pregătire psihopedagogică suplimentară, Activităţi asociate acordării gradelor didactice în învăţământul preuniversitar) sunt luaţi în considerare cu valoarea 1 (unu) a coeficientului de cost.


    ANEXA 4
    la metodologie


             Lista indicatorilor de calitate şi ponderile asociate,
                                pentru anul 2017


┌────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐
│ Clasa de indicatori │ Denumire indicator [IC(k)] │Pondere│
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│C1. Predare/învăţare │IC1.1 Raportul dintre numărul studenţilor şi numărul de cadre │ 10% │
│(30%) │didactice │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│ │IC1.2 Raportul numărului de studenţi de la ciclul de master şi │ │
│ │numărul de studenţi de la ciclul de licenţă │ 8% │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│ │IC1.3 Raportul dintre numărul de cadre didactice cu vârsta de până la│ │
│ │40 ani, inclusiv, şi numărul total de cadre didactice │ 6% │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│ │IC1.4 Raportul dintre numărul cadrelor didactice titulare care au │ │
│ │dreptul de a conduce doctorat şi numărul de cadre didactice │ 6% │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│C2. Cercetare │IC2.1 Calitatea resursei umane │ 12% │
│ştiinţifică/creaţie │ │ │
│artistică (40%) │ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│ │IC2.2 Impactul activităţii ştiinţifice/creaţiei artistice │ 10% │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│ │IC2.3 Performanţa activităţii ştiinţifice/creaţiei artistice │ 12% │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│ │IC2.4 Fondurile pentru cercetare ştiinţifică/creaţie artistică │ 6% │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│C3. Orientare │IC3.1 Ponderea mobilităţilor studenţeşti prin programul ERASMUS şi │ │
│internaţională (10%) │ERASMUS MUNDUS │ 5% │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│ │IC3.2 Ponderea studenţilor străini înscrişi în programe de studii │ 5% │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│C4. Orientare regională │IC4.1 Capacitatea de a integra persoanele provenite din medii │ 5% │
│& echitate socială │dezavantajate socio-economic în programe educaţionale │ │
│(20%) │ │ │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│ │IC4.2 Contribuţia universităţii la fondul de burse │ 4% │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│ │IC4.3 Activitatea de practică pentru ciclul de studii de licenţă │ 4% │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│ │IC4.4 Locuri în cămine studenţeşti │ 5% │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│ │IC4.5 Fondurile nerambursabile atrase de universitate │ 2% │
├────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│Pondere totală │ 100% │
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│Pondere totală din FI │ 26,5% │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘



                    Lista indicatorilor de calitate propuşi
                          pentru pilotare în anul 2017

    C1. Pentru clasa de indicatori C1:
    a) rata de absolvire a programelor de studii de licenţă;
    b) raportul dintre numărul total de puncte de credite acumulate de studenţi şi numărul maxim de puncte de credite ce se pot realiza.
    C3. Pentru clasa de indicatori C3:
    c) mobilităţi profesionale internaţionale (outgoing) ale cadrelor didactice;
    d) doctorate în cotutelă internaţională.
    C4. Pentru clasa de indicatori C4:
    e) monitorizarea angajabilităţii absolvenţilor;
    f) finalizarea programelor educaţionale de către persoane provenite din medii dezavantajate socioeconomic.


    ANEXA 5
    la metodologie


                        Modul de calcul al indicatorilor
                          de calitate pentru anul 2017

    Clasa de indicatori C1. Predare/învăţare
    IC1.1 Raportul dintre numărul studenţilor şi numărul de cadre didactice
    Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul total al studenţilor (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclurile de studii de licenţă şi master şi numărul total de norme didactice ocupate de cadre didactice titulare la funcţia de bază. (Se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare.).
    Pentru anul 2017, aplicarea formulei se va realiza pentru ultimii doi ani universitari finalizaţi, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2016 şi 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani.
    Conform relaţiei:

                        (U)
                      TS
        (U) ac-1 rs
    C1.1 = ( Σ ──────── (an ) )/4,
        rs i=ac-4 (U) i
                      TPD
                         rs


    unde:



       (U)
    TPD - numărul total al cadrelor didactice din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U
       rs (Se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă,
              cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare.);

      (U)
    TS - numărul total de studenţi (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclurile de studii (L, M -
      rs licenţă, master), din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U, obţinut pe baza
              relaţiei:

      (U) (U) (U) * (U) (U) *
    TS = SF (L_buget) + SF (M_buget) ef + SF (L_taxă) + SF (M_taxă) ef ,
      rs rs rs master rs rs master

    iar ef este un coeficient de multiplicare egal cu 1,5, care se aplică la ciclul de master;
          master

    an - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar
      i corespunzător (exemplu: an(2016) corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2016 pentru
            studenţii înscrişi în anul universitar 2015-2016, respectiv personalul didactic cu normă
            întreagă în anul universitar);

    ac - anul curent de aplicare a indicatorului.


    Sursă date: CNFIS, Universităţi

    IC1.2 Raportul numărului de studenţi de la ciclul de master şi numărul de studenţi de la ciclul de licenţă
    Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul studenţilor fizici (bugetaţi şi cu taxă), de la ciclul de master şi numărul studenţilor fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclul de studii de licenţă,
    conform relaţiei:

                         (U)
                       SF (M)
        (U) ac-1 rs
    C1.2 = ( Σ ────────── (an ) )/4,
        rs i=ac-4 (U) i
                       SF (L)
                         rs


    unde:



      (U)
    SF (M) - numărul de studenţi fizici de la ciclul de studii de master (bugetaţi şi cu taxă),
      rs din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U, unde, pentru studenţii în regim
                 cu taxă, se aplică un coeficient de multiplicare egal cu 1,5;

      (U)
    SF (L) - numărul de studenţi fizici de la ciclul de studii de licenţă (bugetaţi şi cu taxă),
      rs din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;

    an - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar
      i corespunzător (exemplu: an(2016) corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2016 pentru
                 studenţii înscrişi în anul universitar 2015-2016);

    ac - anul curent de aplicare a indicatorului.


    Pentru ramurile de ştiinţă arhitectură, medicină, medicină veterinară, medicină dentară şi farmacie, la ciclul de master se iau în considerare doar studenţii de la programele de master distincte de programele de licenţă, precum şi studenţii de la rezidenţiat.
    Sursă date: CNFIS, Universităţi

    IC1.3 Raportul dintre numărul de cadre didactice cu vârsta de până la 40 ani, inclusiv, şi numărul total de cadre didactice
    Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul total al normelor didactice ocupate de cadre didactice titulare la funcţia de bază, corespunzătoare cadrelor didactice cu vârsta de până la 40 ani, inclusiv, şi numărul total al normelor didactice pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice. (Se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare.).
    Pentru anul 2017, aplicarea formulei se va realiza pentru ultimii doi ani universitari finalizaţi, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2016 şi 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani.
    Conform relaţiei:


                         (U)
                     TPDT
        (U) ac-1 rs
    C1.3 = ( Σ ───────── (an ) )/4,
        rs i=ac-4 (U) i
                     TPD
                        rs


    unde:



        (U)
    TPDT - numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor
        rs didactice titulare, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U (Se includ cadrele
                didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe
                perioadă determinată, valid în perioada de raportare.), cu vârsta până la 40 ani
                inclusiv;

       (U)
    TPD - numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor
       rs didactice titulare, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U. (Se includ cadrele
               didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe
               perioadă determinată, valid în perioada de raportare.);

    an - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar
      i corespunzător (exemplu: an(2016) corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2016 pentru
              personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2015-2016);

    ac - anul curent de aplicare a indicatorului.


    Sursă date: Universităţi

    IC1.4 Raportul dintre numărul cadrelor didactice titulare care au dreptul de a conduce doctorat şi numărul de cadre didactice
    Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul total al normelor didactice ocupate de cadre didactice titulare la funcţia de bază, corespunzătoare cadrelor didactice care au dreptul de a conduce doctorat, şi numărul total al normelor didactice pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice. (Se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare.)
    Pentru anul 2017, aplicarea formulei se va realiza pentru ultimii doi ani universitari finalizaţi, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2016 şi 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani.
    Conform relaţiei:

                           (U)
                      TPDCD
        (U) ac-1 rs
    C1.4 = ( Σ ───────── (an ) )/4,
        rs i=ac-4 (U) i
                      TPD
                         rs


    unde:



         (U)
    TPDCD - numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare
         rs cadrelor didactice titulare care au dreptul de a conduce doctorat, din ramura de
                 ştiinţă rs, de la universitatea U;

       (U)
    TPD - numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor
       rs didactice titulare, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U. (Se includ cadrele
                 didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe
                 perioadă determinată, valid în perioada de raportare.);

    an - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar
      i corespunzător (exemplu: an(2016) corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2016 pentru
                personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2015-2016);

    ac - anul curent de aplicare a indicatorului.


    Sursă date: Universităţi

    Clasa de indicatori C2. Cercetare ştiinţifică/creaţie artistică

    IC2.1 Calitatea resursei umane
    Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani de raportare, pentru media aritmetică a scorurilor obţinute*1) de cadrele didactice şi de cercetare*2) ale universităţii, din ramura de ştiinţă rs. Scorul pentru fiecare cadru didactic şi de cercetare se determină ca raport între punctajul comunicat de universitate pentru acesta şi punctajul minim, stabilit de CNATDCU, pentru domeniul în care acesta deţine titlul respectiv*3). Universitatea raportează cadrele didactice şi de cercetare titulare şi angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare, din fiecare ramură de ştiinţă, şi comunică punctajele fiecăruia (calculate conform reglementărilor legale în vigoare la momentul raportării privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior şi a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, cu modificările ulterioare, cu includerea modificărilor şi completărilor realizate până la momentul raportării).
──────────
    *1) Dacă universitatea raportează mai puţin de cinci cadre didactice pe ramură de ştiinţă, media se face împărţind la 5 suma scorurilor obţinute de cadrele didactice raportate pe ramură de ştiinţă, respectiv dacă universitatea raportează mai puţin de 25 cadre didactice pe universitate, media se face împărţind la 25 suma scorurilor obţinute de cadrele didactice raportate la nivel de universitate. Astfel, va rezulta o penalizare procentuală, graduală, din valoarea indicatorului calculat în cazul în care universităţile au programe universitare în ramuri de ştiinţă pentru care nu au resurse umane specializate în domeniile corespunzătoare.
    *2) Se raportează toate cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare. Punctajul pentru cadrele didactice şi de cercetare cu activitatea ştiinţifică în alte ramuri de ştiinţă decât cele raportate de universitate este calculat conform standardului minim al CNATDCU pentru domeniul în care îşi desfăşoară activitatea ştiinţifică, şi este raportat în ramura/ramurile de ştiinţă unde desfăşoară activitatea didactică.
    *3) Pentru cadrele didactice abilitate se aplică procedurile pentru titlul de profesor universitar. Cadrele didactice universitare care au titlul de asistent universitar, lector universitar sau şef de lucrări vor fi evaluate în raport cu standardele pentru titlul de conferenţiar universitar (procentual, în funcţie de gradul didactic, 80% din punctaj pentru şef de lucrări, respectiv 50% pentru asistent).
──────────

    Pentru anul 2017, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an de raportare, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an de raportare, până la colectarea datelor pentru 4 ani de raportare.
    Pentru acele domenii de licenţă pentru care nu există punctaj CNATDCU minimal, pentru toate cadrele didactice raportate, indiferent de post, se vor aduna toate punctajele şi se face o medie generală.
    Conform relaţiei:

                        m
        (U) ac-1 rs (U)
    C2.1 = ( Σ [( Σ Scor )/m ](an ) )/4,
        rs i=ac-4 j=1 j rs i


    unde:


                           (U)
                 punctaj_CD
        (U) j
    Scor = ──────────────────────── - scorul obţinut pentru cadrul didactic şi de cercetare
        j (U) CD(j), de la universitatea U;
              punctaj_min_CNATDCU
                                 j

              (U)
    punctaj_CD - punctajul comunicat de universitate pentru cadrele didactice şi de cercetare
              j CD(j) (conform reglementărilor legale în vigoare la momentul raportării
                            privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru
                            conferirea titlurilor didactice şi de cercetare);

                      (U)
    punctaj_min_CNATDC - reprezintă punctajul minim stabilit de CNATDCU, pentru domeniul în care
                      j cadrul didactic şi de cercetare CD(j) deţine titlul respectiv;

    m - numărul total de cadre didactice şi de cercetare titulare din universitatea
     rs U, din ramura de ştiinţă rs, iar Σm(rs) = m, unde m reprezintă numărul
                            total de cadre didactice şi de cercetare titulare din universitatea U;

    an - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului
      i universitar corespunzător (exemplu: an(2015) corespunde raportărilor de la
                            1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul
                            universitar 2015-2016, respectiv scorurile calculate pentru situaţia de la
                            1 ianuarie 2015);

    ac - anul curent de aplicare a indicatorului (exemplu: pentru aplicarea în anul
                           2015, ac = an(2015) şi corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru
                           personalul didactic şi de cercetare cu normă întreagă în anul universitar
                           2014-2015, respectiv punctajele calculate pentru situaţia de la 1 ianuarie
                           2015 a fiecărui cadru didactic şi de cercetare, conform Ordinului ministrului
                           educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.560/2012 privind
                           aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea
                           titlurilor didactice din învăţământul superior şi a gradelor profesionale de
                           cercetare-dezvoltare, cu modificările ulterioare, cu includerea modificărilor
                           şi completărilor realizate până la momentul raportării).


    Sursă date: Universităţi, CNATDCU

    IC2.2 Impactul activităţii ştiinţifice/creaţiei artistice
    Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie aritmetică a indicilor*4) Hirsch h corespunzători, la momentul raportării, cadrelor didactice şi de cercetare raportate de universitate pe ramura de ştiinţă rs la indicatorul IC2.1.
──────────
    *4) Pentru ramura de ştiinţă din domeniile fundamentale Matematică şi ştiinţe ale naturii, Ştiinţe inginereşti, Ştiinţe biologice şi biomedicale (cod_DF: 10, 20, 30), bazele de date folosite pentru citări sunt Web of Knowledge, Scopus şi Google Scholar. Pentru celelalte ramuri de ştiinţă baza de date folosită este Google Scholar. Pentru domeniile artistice se va folosi un indicator alternativ.
──────────

    Pentru anul 2017, aplicarea formulei se va realiza pentru datele raportate la 1 ianuarie 2015,
    conform relaţiei:


                 m
        (U) rs 3/2 rs,U
    C2.2 = ( ( Σ H (CD ) )/m ) (ac)
        rs j=1 j,as rs


                           WebofKn Scopus GoogleSch rs,U
             şi H = (p x h + p x h + p x h )(CD ) =
                 j 1 2 3 j,as


               ┌
               │ WebofKn Scopus GoogleSch rs,U
               │(0,5 x h + 0,3 x h + 0,2 x h )(CD ), pentru cod_DF 10,20,30
            = < j,as
               │ GoogleSch rs,U
               │ h (CD ), pentru celelalte domenii
               └ j,as


    unde:



        rs,U
    H(CD ) - indicele Hirsch al cadrului didactic sau de cercetare j, cu activitate
        j,as ştiinţifică în ramura de ştiinţă rs de la universitatea U. Pentru atenuarea
                        distorsiunilor determinate de distribuţiile neomogene ale valorilor intrate
                        în media aritmetică a indicilor Hirsch s-a aplicat H(j)^3/2;


    p1 = 0,5, p2 = 0,3 şi p3 = 0,2 - pentru domeniile fundamentale Matematică şi ştiinţe ale naturii,
                        Ştiinţe inginereşti, Ştiinţe biologice şi biomedicale (cod_DF 10, 20, 30),
                        respectiv p1 = 0, p2 = 0 şi p3 = 1, pentru celelalte domenii fundamentale;

     WebofKn rs,U
    h (CD ) - indicele Hirsch al cadrului didactic sau de cercetare j, cu activitate
               j,as ştiinţifică în ramura de ştiinţă rs de la universitatea U, calculat prin
                         folosirea bazei de date Web of Knowledge;

     Scopus rs,U
    h (CD ) - indicele Hirsch al cadrului didactic sau de cercetare j, cu activitate
              j,as ştiinţifică în ramura de ştiinţă rs de la universitatea U, calculat prin
                         folosirea bazei de date Scopus;

     GoogleSch rs,U
    h (CD ) - indicele Hirsch al cadrului didactic sau de cercetare j, cu activitate
                 j,as ştiinţifică în ramura de ştiinţă rs de la universitatea U, calculat prin
                         folosirea bazei de date Google Scholar;

    m - numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U, din ramura de
     rs ştiinţă rs, iar Σm(rs) = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice
                        titulare din universitatea U;

    ac - anul curent de aplicare a indicatorului (exemplu: pentru aplicarea în anul 2015,
                        ac = an(2015) şi corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul
                        didactic şi de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2014-2015,
                        respectiv indicii Hirsch calculaţi pentru situaţia de la 1 ianuarie 2015).


    Mod de calcul alternativ pentru domeniile artistice: Se calculează, pentru fiecare domeniu artistic în parte, media aritmetică a punctajelor calculate, la momentul raportării, pentru fiecare dintre cadrele didactice şi de cercetare raportate de universitate în domeniul artistic, pentru indicatorul IC2.1, pentru citări nominale în publicaţii de specialitate şi cronici în presa scrisă.
    Se acordă punctaj pentru o citare nominală în publicaţii de specialitate şi cronici în presa scrisă. Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au activitate ştiinţifică în domeniul artistic, modul de raportare este similar cu cel pentru celelalte ramuri de ştiinţă (indicele Hirsch corespunzător).
    Pentru anul 2017, aplicarea formulei se va realiza pentru datele raportate la 1 ianuarie 2015,
    conform relaţiei:



                m
        (U) rs rs,U GoogleSch rs,U
    C2.2 = (( Σ (cit (CD ) x p_cit + h (CD )) )/m )(ac),
        rs j=1 tip j,ca tip,rs j,as rs


    unde:



             rs,U
    cit (CD ) - tipul de citare nominală, din publicaţii de specialitate şi cronici în presa
       tip j,ca scrisă, pentru creaţia artistică a cadrului didactic sau de cercetare din
                           ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;


    p_cit - punctajul acordat tipului de citare nominală din publicaţii de specialitate
         tip,rs şi cronici în presa scrisă (este calculat, pentru fiecare ramură de ştiinţă,
                          ca raportul dintre valoarea mediană a valorilor indicilor Hirsch şi valoarea
                          mediană a numărului de citări pentru un cadru didactic sau de cercetare,
                          înregistrate la nivel naţional);

     GoogleSch rs,U
    h (CD ) - indicele Hirsch corespunzător cadrului didactic sau de cercetare j, cu
                 j,as activitate ştiinţifică în domeniul rs, calculat prin folosirea bazei de
                          date Google Scholar;

    m - numărul total de cadre didactice şi de cercetare raportate de universitatea U,
     rs din ramura de ştiinţă rs, iar Σm(rs) = m, unde m reprezintă numărul total de
                          cadre didactice şi de cercetare raportate de universitatea U;

    ac - anul curent de aplicare a indicatorului (exemplu: pentru aplicarea în anul
                          2015, ac = an(2015) şi corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru
                          personalul didactic şi de cercetare cu normă întreagă în anul universitar
                          2014-2015, respectiv indicii Hirsch şi punctajele calculate pentru situaţia
                          de la 1 ianuarie 2015).


    Mod de calcul alternativ pentru domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice: Se calculează ca media aritmetică a punctajelor calculate, la momentul raportării, pentru fiecare dintre cadrele didactice şi de cercetare raportate de universitate în domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, pentru indicatorul C2.1, pentru citări nominale în publicaţii de specialitate şi/sau recunoaşterea naţională şi internaţională.
    Se acordă punctaj pentru o citare nominală în publicaţii de specialitate, respectiv recunoaştere naţională sau internaţională. Tipurile de recunoaştere naţională şi internaţională la nivel de titlu onorific, publicaţie de specialitate şi/sau premiu sunt: antrenor emerit, maestru al sportului, maestru emerit al sportului, arbitru internaţional, comisar, observator pe ramuri de sport, membru în structurile sportului la nivel internaţional, autor de publicaţii de specialitate (strategii, metodologii, linii metodice, planuri de pregătire, programe de pregătire sportivă/refacere/recuperare/reeducare motrică şi funcţională, pentru copii/tineri/adulţi, pentru obţinerea şi menţinerea sănătăţii, menţinerea vieţii active a persoanelor vârstnice), realizate la solicitarea unor organisme de specialitate, reprezentative la nivel naţional sau internaţional. Se diferenţiază nivelul internaţional faţă de cel naţional cu un indice 2, calitatea de autor cu un indice 2 şi recunoaşterea cu indice 5.
    Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au activitate ştiinţifică în domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, modul de raportare este similar cu cel pentru celelalte ramuri de ştiinţă (indicele Hirsch corespunzător).
    Pentru anul 2017, aplicarea formulei se va realiza pentru datele raportate la 1 ianuarie 2015,
    conform relaţiei:


                m
        (U) rs rs,U GoogleSch rs,U
    C2.2 = (( Σ (cit , rec (CD ) x p_cit_rec + h (CD )) )/m )(ac),
        rs j=1 tip tip j,ca tip,rs j,as rs


    unde:


                    rs,U
    cit ,rec (CD ) - tipul de citare nominală, din publicaţii de specialitate, sau de
       tip tip j,ca recunoaştere naţională sau internaţională a cadrului didactic din ramura
                             de ştiinţă rs, de la universitatea U;

    p_cit_rec - punctajul acordat tipului de citare nominală din publicaţii de
             tip,rs specialitate sau elementului de recunoaştere naţională sau internaţională
                             (este calculat ca raportul dintre valoarea mediană a valorilor indicilor
                             Hirsch şi valoarea mediană a numărului de citări sau de elemente de
                             recunoaştere pentru un cadru didactic sau de cercetare, înregistrate la
                             nivel naţional);

     GoogleSch rs,U
    h (CD ) - indicele Hirsch corespunzător cadrului didactic sau de cercetare j, cu
                 j,as activitate ştiinţifică în domeniul rs, calculat prin folosirea bazei de
                             date Google Scholar;

    m - numărul total de cadre didactice şi de cercetare raportate de universitatea
     rs U, din ramura de ştiinţă rs, iar Σm(rs) = m, unde m reprezintă numărul total
                             de cadre didactice şi de cercetare raportate de universitatea U;

    ac - anul curent de aplicare a indicatorului (exemplu: pentru aplicarea în anul
                             2015, ac = an(2015) şi corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru
                             personalul didactic şi de cercetare cu normă întreagă în anul universitar
                             2014-2015, respectiv indicii Hirsch şi punctajele calculate pentru situaţia
                             de la 1 ianuarie 2015)


    Sursă date: Universităţi, Web of Knowledge, Google Scholar

    C2.3 Performanţa activităţii ştiinţifice/creaţiei artistice
    Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, raportul dintre numărul de puncte obţinute în ultimii patru ani la momentul raportării, prin publicarea de articole în reviste clasificate ISI sau ERIH (în zona galbenă sau ERIH INT2 şi zona roşie sau ERIH INT1, v. clasificare utilizată de UEFISCDI sau clasificare ERIH) şi prin dobândirea de brevete de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii care activează în acea ramură de ştiinţă, şi numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular al universităţii în acea ramură.
    Se acordă 2 puncte pentru fiecare lucrare publicată în reviste clasificate ISI în zona roşie, respectiv ERIH INT1, şi 1 punct pentru fiecare lucrare publicată în reviste clasificate în zona galbenă, respectiv ERIH INT2 (pentru lucrările publicate în Nature sau Science se acordă 10 puncte)/criteriu alternativ pentru domeniile artistice. Se acordă 1 punct pentru fiecare brevet naţional, 2 puncte pentru brevetele europene/internaţionale şi 10 puncte pentru brevetele triadice.

    Pentru anul 2017, aplicarea formulei se va realiza pentru datele raportate la 1 ianuarie 2015,
    Conform relaţiei:


               m
        (U) rs ac rs,U (U)
    C2.3 = Σ (Σ (ar (U) x p_ar + br (U) x p_br )(an ))(CD )/TPDCtit (ac),
        rs j=1 i=ac-3 tip tip tip tip i j,as rs
                                 rs rs


    unde:


          (U)
    ar_tip - numărul de articole publicate în reviste clasificate ISI sau ERIH (revistele Science
          rs sau Nature - ar_sn, reviste clasificate ISI aflate în zona roşie - ar_r sau
                galbenă - ar_g, respectiv clasificate ERIH INT1 - ar_e1 şi ERIH INT2 - ar_e2) de către
                personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în acea ramură
                de ştiinţă rs;

    p_ar - punctajul acordat unui articol publicat într-o revistă clasificată (10 puncte pentru
        tip fiecare lucrare publicată în Nature sau Science; 2 puncte pentru fiecare lucrare
                publicată în reviste clasificate ISI în zona roşie, respectiv ERIH INT1; 1 punct
                pentru fiecare lucrare publicată în reviste clasificate în zona galbenă, respectiv
                ERIH INT2);

          (U)
    br_tip - numărul de brevete (triadice, europene/internaţionale sau naţionale) obţinute de către
          rs personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în acea ramură
                de ştiinţă rs;

    p_br - punctajul acordat unui brevet obţinut la nivel naţional sau internaţional (10 puncte
        tip pentru fiecare brevet triadic; 2 puncte pentru fiecare brevet european sau
                internaţional; 1 punct pentru fiecare brevet naţional);

           (U)
    TPDCtit - numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular al universităţii
           rs respective U, în acea ramură de ştiinţă rs;

    an - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar
      i corespunzător (exemplu: an(2015) corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru
                rezultatele anului calendaristic 2014);

    ac - anul curent de aplicare a indicatorului (exemplu: pentru aplicarea în anul 2015,
                ac = an(2015) şi corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul
                didactic şi de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2014-2015, respectiv
                punctajele calculate pentru situaţia de la 1 ianuarie 2015 a activităţii ştiinţifice
                recunoscute în ultimii patru ani);

    m - numărul total de cadre didactice şi de cercetare raportate de universitatea U, din
     rs ramura de ştiinţă rs, iar Σm(rs) = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice
                şi de cercetare raportate de universitatea U.
                O lucrare nu poate fi raportată decât o singură dată de universitate. În cadrul
                revistelor încadrate în mai multe domenii, se va lua în considerare încadrarea cea mai
                favorabilă. Zonele roşie şi galbenă sunt definite pentru fiecare an în parte.


    Sursă date: Universităţi, UEFISCDI

    Mod de calcul alternativ pentru domeniile artistice: Se calculează, pentru fiecare domeniu artistic în parte, raportul dintre numărul de puncte obţinute în ultimii patru ani la momentul raportării, prin realizarea de (sau participarea la) proiecte de creaţie artistică, precum şi obţinerea de premii, distincţii şi nominalizări, individuale sau colective, la nivel naţional, internaţional şi internaţional de vârf*5), de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii, care activează în acel domeniu artistic, şi numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular la universitate în acel domeniu artistic.
──────────
    *5) Lista de manifestări, festivaluri şi concursuri organizate la nivel internaţional de vârf, specifice fiecărui domeniu artistic: a) domeniul muzică: Festivalul Internaţional George Enescu, BBC Proms, Salzburg Festival, săli spectacole (Concert House Viena, Tom Halick Zurich, Metropolitan, Scala); b) domeniul teatru: Edinburg, Avignon, Festivalul Uniunii teatrelor din Europa - Itinerant, Festivalul Internaţional de la Viena, Festivalul Internaţional de la Sankt-Petersburg; c) domeniul film: Oscar, Globul de Aur, Cannes, Berlin, Veneţia, BAFTA; d) domeniul arte vizuale: Bienala de Artă de la Veneţia, Cvadrienala de la Kassel, Muzee (Museum of Modern Art - MoMA, Tate, Centrul Naţional de Artă şi Cultură Georges-Pompidou); e) domeniul arhitectură: Union Internaţionale des Architectes, Consiliul European al Urbaniştilor ECTP, Federaţia Internaţională a Peisagiştilor IFLA, AEEA, RIBA, Arhitect's Council of Europe, The Royal Town Planning Institute RTPI, UNISCAPE.
──────────

    Pentru proiecte realizate individual şi nominalizări obţinute la nivel naţional şi internaţional se acordă 1 punct, respectiv 5 puncte pentru cele de la nivel internaţional de vârf. Pentru participarea la proiecte colective realizate la nivel naţional şi internaţional, punctajul menţionat anterior, pentru proiecte individuale, se împarte la 2 pentru participarea în colective de 2-4 participanţi, sau la 5, pentru colective de peste 5 participanţi, iar pentru cele realizate la nivel internaţional de vârf, se împarte la 2 indiferent de mărimea colectivului. Pentru premii individuale, punctajele menţionate anterior pentru nominalizări se multiplică cu 2.
    Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au activitate ştiinţifică în domeniul artistic, modul de raportare este similar cu cel pentru celelalte ramuri de ştiinţă, articole publicate în reviste clasificate (v. clasificarea utilizată de UEFISCDI).
    Conform relaţiei:


                     m
                      rs rs,U rs,U rs,U
                    Σ (pr (CD )x p + p x ar (CD ) + p x br (CD ))(an )
                     j=1 tip j,ca pr ar gr j,as br tip j,as i
        (U) ac tip tip tip
    C2.3 = Σ ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────(an ),
        rs i=ac-3 (U) i
                                              TPDCtit (ac)
                                                     rs


    unde:


            rs,U
    pr (CD ) - tipul de proiect realizat sau distincţie obţinută pentru creaţia artistică a
      tip j,ca cadrului didactic sau de cercetare j, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;

    p_pr - punctajul acordat tipului de proiect realizat sau distincţie obţinută (pentru proiecte
        tip realizate individual şi nominalizări obţinute, la nivel naţional şi internaţional, se
                      acordă 1 punct, respectiv 5 puncte pentru cele de la nivel internaţional de vârf. Pentru
                      participarea la proiecte colective realizate la nivel naţional şi internaţional, punctajul
                      menţionat anterior, pentru proiecte individuale, se împarte la 2 pentru participarea în
                      colective de 2-4 participanţi, sau la 5, pentru colective de peste 5 participanţi, iar
                      pentru cele realizate la nivel internaţional de vârf, se împarte la 2 indiferent de
                      mărimea colectivului. Pentru premii individuale, punctajele menţionate anterior pentru
                      nominalizări se multiplică cu 2);

            rs,U
    ar (CD ) - numărul de articole publicate, în reviste clasificate ISI sau ERIH, de către personalul
      tip j,as didactic şi de cercetare j al universităţii U, care are activitate ştiinţifică în ramura
                      de ştiinţă rs;

    p_ar - punctajul acordat pentru articolele publicate în reviste clasificate ISI sau ERIH (v. definiţia
        tip de la prezentarea generală);

             rs,U
    br (CD ) - reprezintă numărul de brevete obţinute de către personalul didactic şi de cercetare al
      tip j,as universităţii U, care activează în acea ramură de ştiinţă rs;

    Pbr - punctajul acordat pentru brevetele obţinute de către personalul didactic şi de cercetare al
       tip universităţii U, care activează în ramura de ştiinţă rs;

           (U)
    TPDCtit - reprezintă numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular al universităţii
           rs respective U, în acea ramură de ştiinţă rs;

    an - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar
      i corespunzător (exemplu: an 2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru
                      rezultatele anului calendaristic 2014);

    ac - anul curent de aplicare a indicatorului (exemplu: pentru aplicarea în anul 2015,
                      ac = an(2015) şi corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic
                      şi de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2014-2015, respectiv punctajele
                      calculate pentru situaţia de la 1 ianuarie 2015 a activităţii ştiinţifice recunoscute
                      în ultimii patru ani).


    Mod de calcul alternativ pentru domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice: Se calculează ca raportul dintre numărul de puncte obţinute în ultimii patru ani, prin obţinerea de performante sportive şi prin dobândirea de brevete de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii, care activează în domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, şi numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular la universitate în domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice.
    Pentru performantele sportive obţinute la nivel naţional şi internaţional se acordă următoarele punctaje: 0.25 puncte pentru locul I la campionate de nivel naţional/universitar; 1,2; 0,8; respectiv 0,4 puncte pentru locurile I, II, respectiv III, la competiţii de nivel european; 10, 8, 6, 4, 2,1 puncte pentru locurile I, II, III, IV, V, respectiv - VI, la competiţii de nivel mondial/jocuri mondiale Special Olympic/Jocuri paralimpice/Jocuri Olimpice (la campionate se includ şi competiţiile oficiale asimilate campionatelor). Se acordă bonificaţie de 1 punct pentru record naţional, 2 puncte pentru record european, 3 puncte pentru record mondial/olimpic. Se acordă 1 punct pentru fiecare brevet naţional, 2 puncte pentru brevetele europene/internaţionale şi 10 puncte pentru brevetele triadice.
    Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au activitate ştiinţifică în domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, modul de raportare este similar cu cel pentru celelalte ramuri de ştiinţă, articole publicate în reviste clasificate (v. clasificarea utilizată de UEFISCDI).
    Un cadru didactic sau cercetător ştiinţific nu poate fi raportat decât pentru una dintre următoarele situaţii: performanţa sportivă şi recunoaştere în activitatea naţională şi/sau internaţională sau activitate ştiinţifică.
    Conform relaţiei:


                     m
                      rs rs,U rs,U rs,U
                    Σ (ps (CD ) x p + p + ar (CD ) + p x br (CD ))(an )
                     j=1 tip j,ps ps ar gr j,cs br tip j,as i
        (U) ac tip gr tip
    C2.3 = Σ ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── (an ),
        rs i=ac-3 (U) i
                                         TPDCtit (ac)
                                                rs


    unde:


            rs,U
    ps (CD ) - tipul de performanţă sportivă realizată sau distincţie obţinută de cadrul didactic sau de
      tip j,ps cercetare j, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;

    p_ps - punctajul acordat tipului de performanţă sportivă realizată sau distincţie obţinută (Pentru
        tip performanţele sportive obţinute la nivel naţional şi internaţional se acordă următoarele
                        punctaje: 0,25 puncte pentru locul I la campionate de nivel naţional/universitar; 1,2; 0,8;
                        respectiv 0,4 puncte pentru locurile I, II, respectiv III, la competiţii de nivel european;
                        10, 8, 6, 4, 2,1 puncte pentru locurile I, II, III, IV, V, respectiv - VI, la competiţii de
                        nivel mondial/jocuri mondiale Special Olympic/Jocuri paralimpice/Jocuri Olimpice (la campionate
                        se includ şi competiţiile oficiale asimilate campionatelor). Se acordă bonificaţie de 1 punct
                        pentru record naţional, 2 puncte pentru record european, 3 puncte pentru record mondial/olimpic.);
           rs,U
    ar (CD ) - numărul de articole publicate, în reviste clasificate ISI sau ERIH, de către personalul
      gr j,as didactic şi de cercetare al universităţii U, cu activitate ştiinţifică în ramura de ştiinţă rs;

    Par - punctajul acordat pentru articolele publicate în reviste clasificate ISI sau ERIH (v. definiţia
       gr de mai sus a termenului);

             rs,U
    br (CD ) - reprezintă numărul de brevete obţinute de către personalul didactic şi de cercetare al
      tip j,as universităţii U, care are activitate ştiinţifică în ramura de ştiinţă rs;

    Pbr - punctajul acordat pentru brevetele obţinute la nivel naţional sau internaţional
       tip (v. definiţia de la prezentarea generală);

           (U)
    TPDCtit - reprezintă numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular al universităţii
           rs respective U, în acea ramură de ştiinţă rs;

    an - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar
      i corespunzător (exemplu: an 2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru
                        rezultatele anului calendaristic 2014);

    ac - anul curent de aplicare a indicatorului (exemplu: pentru aplicarea în anul 2015,
                        ac = an(2015) şi corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic
                        şi de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2014-2015, respectiv punctajele
                        calculate pentru situaţia de la 1 ianuarie 2015 a activităţii ştiinţifice recunoscute în
                        ultimii patru ani).


    Sursă date: Universităţi, UEFISCDI

    C2.4 Fondurile pentru cercetare ştiinţifică/creaţie artistică
    Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a datelor valide a ultimilor patru ani calendaristici, pentru raportul dintre suma fondurilor din proiecte de cercetare/creaţie artistică*6) (inclusiv cele finanţate din bugetul propriu al universităţii) şi numărul total de persoane titulare pe posturi didactice sau de cercetare în universitate.
──────────
    *6) Nu se iau în considerare proiectele de tip POS-DRU şi POS-CCE.
──────────

    Conform relaţiei:

                        (U)
                      TV (an )
        (U) ac-1 pr_cercetare i
    C2.4 = ( Σ ──────────────────────)/4,
              i=ac-4 (U)
                      TPDCtit (an )
                                   i-1


    unde:


      (U)
    TV - reprezintă valoarea totală a veniturilor din proiecte de cercetare/creaţie artistică
      pr_cercetare (inclusiv cele finanţate din bugetul propriu al universităţii), de la universitatea U;

           (U)
    TPDCtit - reprezintă numărul total de persoane titulare, pe posturi didactice sau de cercetare, în
                     universitatea U;

    an - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar
      i corespunzător (exemplu: an corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2016, cadre didactice cu
                     normă de bază în anul universitar 2015-2016, date statistice financiare ale anului 2015);

    ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

    Sursă date: Universităţi/MEN

    Clasa de indicatori C3. Orientare internaţională
    C3.1 Ponderea mobilităţilor studenţeşti prin programul ERASMUS/ERASMUS+
    Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul studenţilor care au participat la mobilităţi prin programele ERASMUS, studenţi români în străinătate - outgoing şi studenţi străini în România - incoming (la incoming se aplică un coeficient de multiplicare în valoare de 1,5) şi numărul total de studenţi înmatriculaţi în universitatea U.
    Conform relaţiei:

                      (U) (U)
        (U) ac-1 SF (ERASMUS_ro) + 1,5 x SF (ERASMUS_st)
    C3.1 = ( Σ ───────────────────────────────────────────(an ))/4,
              i=ac-4 (U) i
                                  TSF
                                     an
                                       i-1


    unde:


      (U)
    SF (ERASMUS_ro) - numărul de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate ciclurile de studii, de la
                         universitatea U, români care au participat la mobilităţi ERASMUS în străinătate;

      (U)
    SF (ERASMUS_st) - numărul de studenţi fizici de la toate ciclurile de studii, de la universitatea U,
                         străini care au participat la mobilităţi ERASMUS în România;

       (U)
    TSF - numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate ciclurile de studii,
                         de la universitatea U;

    an - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar
      i corespunzător, pentru mobilităţile realizate (finalizate) în anul universitar anterior
                         (exemplu: an(2016) corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2016, pentru studenţii
                         înscrişi în anul universitar 2015-2016, respectiv mobilităţile realizate şi finalizate
                         în anul universitar anterior 2014-2015);

    ac - anul curent de aplicare a indicatorului.


    Sursă date: ANPCDEFP, CNFIS

    C3.2 Ponderea studenţilor străini înscrişi în programe de studii
    Se calculează, la nivel de ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul studenţilor străini (cu altă cetăţenie decât română) înmatriculaţi la programe de licenţă şi master şi numărul total al studenţilor înmatriculaţi la toate ciclurile de studii.
    Conform relaţiei:

                      (U) (U)
                    SF (L ) + SF (M )
        (U) ac-1) rs străini rs străini
    C3.2 = ( Σ ────────────────────────────────(an ))/4,
        rs i=ac-4 (U) i
                               TSF
                                  rs


    unde:


      (U)
    SF (L_străini) - numărul de studenţi fizici străini (bugetaţi şi cu taxă), înmatriculaţi la programe
      rs de licenţă, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;

      (U)
    SF (M_străini) - numărul de studenţi fizici străini (bugetaţi şi cu taxă), înmatriculaţi la programe de
      rs master, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;

       (U)
    TSF - numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de toate ciclurile de studii, din
       rs ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;

    an - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar
      i corespunzător (exemplu: an(2016) corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2016 pentru
                        studenţi înscrişi în anul universitar 2015-2016);
    ac - anul curent de aplicare a indicatorului.


    Sursă date: CNFIS, Universităţi

    Clasa de indicatori C4. Orientare regională & echitate socială
    C4.1 Capacitatea de a integra persoanele provenite din medii dezavantajate socioeconomic în programe educaţionale
    Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani universitari, pentru raportul între numărul studenţilor proveniţi din medii dezavantajate socioeconomic*7) şi numărul total al studenţilor.
──────────
    *7) Sintagma "medii dezavantajate socioeconomic" are în vedere acele persoane care au domiciliul în mediul rural sau oraşe cu sub 10.000 de locuitori, care provin din centre de plasament (orfani), care aparţin unor grupuri etnice dezavantajate (romi), persoane cu dizabilităţi.
──────────

    Pentru anul 2017, deoarece raportările de la 1 ianuarie 2016 nu au inclus menţiuni clare privind lista oraşelor sub 10.000 de locuitori, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2017, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani.
    Conform relaţiei:

                         (U)
        (U) ac SF (medii_dezavantajate)
    C4.1 = ( Σ ────────────────────────────(an ))/4,
              i=ac-3 (U) i
                                  TSF


    unde:


      (U)
    SF (medii_dezavantajate) - numărul de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate ciclurile de studii,
                                 care au domiciliul în mediul rural sau oraşe cu sub 10.000 de locuitori, sau provin din
                                 centre de plasament (orfani), sau aparţin unor grupuri etnice dezavantajate (romi), de
                                 la universitatea U;

       (U)
    TSF - numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate ciclurile de studii
                                 (L, M, D), de la universitatea U;

    an - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar
      i corespunzător (exemplu: an(2017) corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2017 pentru studenţi
                                 înscrişi în anul universitar 2016-2017);

    ac - anul curent de aplicare a indicatorului.


    Sursă date: Universităţi

    IC4.2 Contribuţia universităţii la fondul de burse
    Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a datelor validate pentru ultimii 4 ani calendaristici, pentru raportul între suma alocată de universitate, din surse proprii, pentru fondul de burse (exclusiv sursele bugetare) şi numărul total de studenţi de la toate ciclurile de studii.
    Conform relaţiei:

                       (U)
                     CB (an )
        (U) ac-1 surse proprii i
    C4.2 = ( Σ ──────────────────────)/4,
              i=ac-4 (U)
                       TSF (an )
                                i-1


    unde:


      (U)
    CB i - cheltuieli cu burse şi alte forme de sprijin financiar pentru studenţi, din sursele proprii ale
      surse proprii universităţii, altele decât alocaţiile bugetare - în lei;

       (U)
    TSF - numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate ciclurile de studii (L, M, D),
                        de la universitatea U;

    an - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător
      i (exemplu: an(2016) corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2016, pentru studenţi înscrişi în anul
                        universitar 2015-2016, date statistice financiare ale anului 2015);

    ac - anul curent de aplicare a indicatorului.


    Sursă date: Universităţi/MEN

    IC4.3 Activitatea de practică pentru ciclul de studii de licenţă
    Se calculează, la nivel de ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul între numărul total de ore de practică realizat de studenţii cu frecvenţă, de la ciclul de studii de licenţă, în mediul angajator (pe baza unor convenţii de practică încheiate de universitate), sau în bazele didactice proprii de practică, în ultimul an universitar încheiat, şi numărul total de studenţi cu frecvenţă de la ciclul de studii de licenţă din acel an universitar.
    Pentru anul 2017, deoarece raportările de la 1 ianuarie 2016 nu au inclus şi datele privind numărul de ore de practică, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2017, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani.
    Conform relaţiei:

                          (U) (U)
                    NH_med (L_practică)(an ) x SF (L_practică)(an )
        (U) ac rs i rs i
    C4.3 = ( Σ ───────────────────────────────────────────────────)/4,
        rs i=ac-3 (U)
                                  SF (L)(an )
                                    rs i-1


    unde:


          (U)
    NH_med (L_practică) - numărul mediu de ore de practică realizat de un student fizic cu frecvenţă
          rs (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclul de studii de licenţă, din ramura de ştiinţă rs,
                           de la universitatea U, în mediul angajator, pe baza unor convenţii de practică
                           încheiate de universitate, sau în bazele didactice proprii de practică;

      (U)
    SF (L_practică) - numărul de studenţi fizici cu frecvenţă (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclul de studii
      rs de licenţă, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U, care fac practică în mediul
                           angajator, pe baza unor convenţii de practică încheiate de universitate, sau în bazele
                           didactice proprii de practică;

      (U)
    SF (L) - numărul de studenţi fizici cu frecvenţă (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclul de studii de
      rs licenţă, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;

    an - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar
      i corespunzător (exemplu: an(2017) corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2017, pentru
                           studenţii înscrişi în anul universitar 2016-2017, respectiv studenţii care au realizat
                           practică în anul universitar anterior 2015-2016);
    ac - anul curent de aplicare a indicatorului.


    Sursă date: Universităţi

    IC4.4 Locuri în cămine studenţeşti
    Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul între suma numărului de locuri în cămine şi numărul de subvenţii pentru cămine, acordate de universitate, şi numărul total de studenţi, de la forma de învăţământ cu frecvenţă şi toate ciclurile de studii (L, M, D), conform relaţiei:

                       (U) (U)
        (U) ac-1 LC + SC
    C4.4 = ( Σ ─────────────(an ))/4,
              i=ac-4 (U) i
                       TSF
                          zi


    unde:


      (U)
    LC - numărul locurilor de cazare administrate de universitatea U;

      (U)
    SC - numărul de subvenţii pentru cămine acordate de universitatea U;

       (U)
    TSF - numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la forma de învăţământ cu frecvenţă
      (zi) şi toate ciclurile de studii (L,M,D), de la universitatea U;

    an - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător
      i (exemplu: an(2016) corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2016, pentru studenţii înscrişi în anul
               universitar 2015-2016, respectiv numărul de locuri în cămine şi numărul de subvenţii pentru cămine
               în anul universitar 2015-2016);

    ac - anul curent de aplicare a indicatorului.


    Sursă date: Universităţi

    IC4.5 Fondurile nerambursabile atrase de universitate
    Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a datelor validate pentru ultimii 4 ani calendaristici, pentru raportul dintre totalul fondurilor nerambursabile atrase efectiv de universitate (sunt incluse veniturile din programele europene şi alte surse externe) şi totalul veniturilor universităţii.
    Conform relaţiei:

                               (U)
                          TFond
        (U) ac-1 nerambursabile
    C4.5 = ( Σ ──────────────────────────(an ))/4,
              i=ac-4 (U) i
                              TV


    unde:

         (U)
    Tfond - total fonduri nerambursabile atrase de universitatea U, exprimate în lei;
         nerambursabile

      (U)
    TV - total venituri ale universităţii U, exprimate în lei;

    an - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar
      i corespunzător (exemplu: an(2016) corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2016, pentru
                          datele financiare ale anului calendaristic 2015);

    ac - anul curent de aplicare a indicatorului.


    Sursă date: Universităţi

    Modul de calcul al indicatorilor de calitate propuşi pentru pilotare în anul 2017
    C1 - Clasa de indicatori Predare/învăţare
    IC1.5 Rata de absolvire a programelor de studii de licenţă
    Se calculează ca raportul dintre numărul total al studenţilor proprii, care au obţinut diplomă de licenţă în ultimii 4 ani universitari finalizaţi şi numărul total al studenţilor înmatriculaţi în anul I licenţă, în urmă cu anii duratei normale de studiu pentru programele din ciclul licenţă.
    Sursă date: Universităţi, ultimi 4 ani universitari finalizaţi
    IC1.6 Raportul dintre numărul total de puncte de credit acumulate de studenţi şi numărul maxim de puncte de credit ce se pot realiza
    Se calculează ca raportul dintre numărul total de puncte de credit acumulate de studenţi în fiecare an de studii şi numărul maxim de puncte de credit ce se pot realiza.
    Sursă date: Universităţi, ultimul an universitar finalizat
    C3 - Clasa de indicatori Orientare internaţională
    IC3.3 Mobilităţi profesionale internaţionale (outgoing) ale cadrelor didactice
    Se calculează ca raportul dintre numărul de mobilităţi profesionale internaţionale (visiting professor, pentru cel puţin o lună, mobilităţi cu activitatea didactică, de cel puţin o săptămână - exemplu ERASMUS şi ERASMUS +, doctor honoris causa) şi numărul total al cadrelor didactice titulare cu normă de bază.
    Sursă date: Universităţi, pentru ultimii 4 ani calendaristici
    IC3.4 Doctorate în cotutelă internaţională finalizate
    Se calculează ca numărul total de susţineri reuşite ale unor doctorate în cotutelă internaţională (absolvenţi de programe de doctorat în cotutelă internaţională), raportat la numărul de absolvenţi de doctorat.
    Sursă date: Universităţi, ultimii 2 ani universitari finalizaţi
    C4 - Clasa de indicatori Orientare regională & echitate socială
    IC4.6 Monitorizarea angajabilităţii absolvenţilor
    Existenţa unei proceduri interne pentru colectarea de informaţii cu privire la statutul*8) socioprofesional şi locul de muncă la 12 luni de la absolvire al absolvenţilor studiilor de licenţă şi de master din ramura de ştiinţă, pentru analiza acestor date şi pentru publicarea online a principalelor rezultate ale acestor analize.
──────────
    *8) Pentru profesii liberale, inclusiv integrarea în organizaţii profesionale.
──────────

    Propunere: a) după 12 luni de la momentul absolvirii b) procedură internă şi pentru analiză şi publicare.
    Sursă date: Universităţi, www. (raportul de prezentare al rezultatelor să fie făcut public pe site-ul universităţii)
    IC4.7 Finalizarea programelor educaţionale de către studenţi proveniţi din medii dezavantajate socioeconomic
    Se calculează ca raport între numărul absolvenţilor ciclului de licenţă proveniţi din medii dezavantajate socioeconomic şi numărul total al absolvenţilor ciclului de licenţă
    Sursă date: Universităţi, ultimul an universitar finalizat

                                     -----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016