Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul prevederilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 12/2001 privind înfiinţarea Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 252/2001 , cu modificãrile ulterioare, şi ale <>art. 5 alin. (5) din Hotãrârea Guvernului nr. 1.432/2004 privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, cu modificãrile ulterioare, secretarul de stat al Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului emite prezentul ordin. ART. 1 Se aprobã Standardele minime obligatorii privind centrul de consiliere şi sprijin pentru pãrinţi şi copii, precum şi ghidul metodologic de implementare a acestor standarde, prevãzute în anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantã din prezentul ordin. ART. 2 La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abrogã Ordinul secretarului de stat al Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie nr. 88/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind centrul de consiliere şi sprijin pentru pãrinţi şi copii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 12 august 2004. Secretarul de stat al Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Bogdan Adrian Panait Bucureşti, 6 iulie 2006. Nr. 289. ANEXA 1 STANDARDE MINIME OBLIGATORII PRIVIND CENTRUL DE CONSILIERE SI SPRIJIN PENTRU PARINTI SI COPII Centrul da consiliere şi sprijin pentru pãrinţi şi copii, denumit în continuare CCS, este un serviciu de zi care sprijina şi asistã pãrinţii/ potenţialii pãrinţi pentru a face faţa dificultaţilor psihosociale- care afecteazã relaţiile femiliale, pentru dezvoltarea competenţelor parentale pentru prevenirea separãrii copilului de femilia sa, şi sprijinã copiii atunci când apar probleme în dezvoltarea acestora. Clienţii serviciului sunt pãrinţii biologici, familia extinsã, femilia substitutivã, persoanele/familiile (potenţial) adoptatoare, viitorii pãrinţi, copiii. Standardele sunt grupate pe urmatoarele arii de interes: Informare şi relaţia cu comunitatea 1. Activitãţi de informare şi relaţii cu comunitatea Managementul de caz 2. Evaluarea iniţialã a clienţilor 3. Planul personalizat de consiliere 4. Monitorizarea post-servicii şi închiderea cazului Seriviciile oferite 5. Consiliere şi informare 6. Sprijin şi educaţie parentalã Administrarea si managementul 7. Locaţia, resursele financiare şi baza materialã 8. Proceduri administrative şi de management Resursele umane 9. Recrutarea, angajarea şi structura de personal 10. Formarea personalului 11. Supervizarea INFORMAREA SI RELATIA CU COMUNITATEA Standardul 1 Activitati de informare si relatii cu comunitatea Centrul de consiliere si sprijin pentru parinti si copii desfasoara activitati de informare si sensibilizare privind problematica copilului si a familiei, de promovare a serviciilor oferite si stabileste relatii de colaborare cu institutii, organizatii si/sau alte grupuri de suport comunitar. Rezultat Comunitatea este informatã despre existenţa şi misiunea centrului de consiliere şi sprijin pentru pãrinti şi copii şi se implicã în sprijinirea activitãţilor acestuia. Cerinţe pentru implementarea standardului 1.1. CCS dezvoltã un set de proceduri pentru identificarea situaţiilor de risc de separare a copilului de familia sa. 1.2. Profesioniştii CCS realizeazã o reţea comunitarã de semnalare şi sprijin a potenţialilor clienţi. 1.3. CCS realizeazã şi distribuie materiale promoţionale şi de informare (pentru familii, profesionişti şi alţi membrii ai comunitãţii) în ceea ce priveşte misiunea, serviciile oferite şi modalitãţile de acces la acestea. 1.4. CCS se asigurã cã toate materialele promoţionale şi informaţiile puse la dispoziţia comunitãţii respectã dreptul clienţilor la imagine şi confidenţialitate. 1.5. CCS îşi reevalueazã materialele promoţionale şi de informare cel puţin o datã pe an şi le actualizeazã atunci când este necesar. 1.6. CCS realizeazã, cel puţin o datã pe an, o campanie de prevenire a separãrii copilului de familia sa şi/sau de informare şi sensibilizare privind problematica copilului şi familiei în ansamblu. 1.7. CCS face publicã informaţia relevantã referitoare la activitãţile sale cel puţin o datã pe an. 1.8. CCS realizeazã anual o analizã a nevoilor familiilor din cadrul comunitãţii şi utilizeazã în activitatea sa informaţiile şi concluziile obţinute. 1.9. CCS încurajeazã implicarea voluntarilor pentru activitãţile de informare şi comunicare cu comunitatea şi coordoneazã activitãţile acestora. 1.10. CCS stabileşte relaţii formalizate de colaborare în reţea cu serviciile şi programele comunitare, regionale şi naţionale de asistenţã şi protecţie a copilului şi familiei. 1.11. CCS realizeazã anual, cel puţin 3 acţiuni de sensibilizare şi informare a profesioniştilor din reţea având ca obiectiv prevenirea situaţiilor de separare a copilului de familia sa. Indicatori pentru Standardul 1 (I) 1.1. Existenţa procedurilor de identificare a situaţiilor de risc de separare a copilului de familia sa. (I) 1.2.1. Instituţiile şi persoanele resursã componente ale reţelei comunitare. (I) 1.2.2. Numãr total de semnalãri din partea reţelei/an. (I) 1.2.3. Baza de date cu beneficiarii. (I) 1.2.4. Numãr de acorduri/ convenţii de colaborare încheiate având obiective comune/numãr de instituţii. (I) 1.3.1. Existenţa materialelor promoţionale şi de informare (pliante, broşuri, afişe, etc). (I) 1.3.2. Numãr de materiale promoţionale şi de informare diseminate. (I) 1.3.3. Conţinutul materialelor promotionale este adegvat grupului ţinta. (I) 1.3.4. Misiunea CCS este inclusa în materialele informative. (I) 1.4.1. Conţinutul materialelor publicate respectã dreptul clientilor la imagine şi confidenţialitate. (I) 1.4.2. Numarul de reclamaţii/ an cu privire la încalcarea confidenţialitatii. (I) 1.5. Numar de revizuiri ale materialeter promoţionale şi de informare/an. (I) 1.6.1. Numarul anual de campanii. (I) 1.6.2. Numarul de solicitãri de serivicii înregistrate în urma campaniilor. (I) 1.7.1. Numarul de articole publicate anual care conţin date relevante din activitatea CCS. (I) 1.7.2. Raportul anual de activitate al CCS este facut public. (I) 1.8.1. Raportul de evaluare a nevoilor familiilor în cadrul comunitatii (I) 1.8.2. Compatibilitatea planului anual de acţiune cu concluziile raportului de evaluare. (I) 1.8.3. Numãr de voluntari implicati în activitatile de informare şi comunicare cu comunitatea/an. (I) 1.10. Numar de acorduri/ convenţii de colaborare încheiate avand obiective comune/numar de instituţii. (I) 1.11.1. Numãr de acţiuni/ an. (I) 1.11.2. Numar de participanti in rândul profesionistilor. (I) 1.11.3. Lista înstituţiilor implicate şi a profesiilor. MANAGEMENTUL DE CAZ Standardul 2 Evaluarea initiala a clientilor Centrul de consiliere si sprijin pentru parinti si copii realizeaza evaluarea initiala a cilentilor in maxim 3 zile de la primirea solicitarii. Rezultat Clientul devine beneficiarul serviciilor centrului de consiliere si sprijin pentru parinti si copii sau este orintat in timp util catre alte institutii. Cerinte pentru implementarea standardului 2 2.1. Preluarea cazurilor de catre CCS se poate face a) prin referire de cãtre alte instituţii/ servicii/ specialişti; b) prin orientare de catre managerul de: caz din cadrul direcţiei generale de asistenţa socialã şi protecţie a copilului (DGASPC)/ organismului privat acreditat (OPA)/ alte forme independente de exercitare a profesiei de asistent social; respectiv pin orientare de catre responsabilul de caz prevenire de la nivelul serviciului public de asistenţa socialã/ primãria din comune si c) prin solicitari directe din partea potenţialilor clienţi. 2.2. CCS stabileşte criterii de admitere a clienţilor la serviciile oferite, care sunt parte componentã a metodologiei de organizare şi funcţionare a CCS, denumitã în continuare MOF; aceste criterii sunt analizate anual şi revizuite dacã este cazul. 2.3. CCS se asigurã cã pentru toate cazurile referite sau orientate sã primeascã informaţii relevante pentru rezolvarea cazurilor respective. 2.4. Un membru al echipei CCS efectueazã evaluarea iniţialã a solicitantului în urma cãreia se ia decizia începerii evaluãrii detaliate sau închiderii cazului prin referire cãtre alte servicii/instituţii abilitate. Referirea implicã realizarea unui document înregistrat şi transmis serviciului/instituţiei abilitate, direct sau prin intermediul clientului, iar în unele situaţii şi prin contactarea telefonicã a serviciului/instituţiei respective; informaţiile din raportul de evaluare sunt aduse la cunoştinţa clientului. 2.5. In baza raportului de evaluare iniţialã, coordonatorul CCS desemneazã pentru fiecare caz în parte un responsabil care coordoneazã evaluarea detaliatã. 2.6. Dacã în unna evaluãrii iniţiale se constatã nevoia altor servicii care nu sunt de competenţa CCS, centrul informeazã serviciul public de asistenţã socialã din comunitatea din care provine clientul, în vederea întocmirii planului de servicii. Indicatori pentru Standardul 2 (I) 2.1.1. Numãr de cazuri preluate prin referire/ lunã/ an. (I) 2.1.2. Numãr de cazuri preluate prin orientare/ lunã/ an. (I) 2.1.3. Numãr de solicitãri directe/ lunã/ an. (I) 2.2.1. Existenţa criteriilor de admitere ca parte componentã a MOF. (I) 2.2.2. Rapoarte de evaluare a criteriilor/ an. (I) 2.2.3. Relevanţa criteriilor în raport cu misiunea centrului. (I) 2.3.1. Numãr de solicitãri ale centrului pentru obţinerea rapoartelor de evaluare deja existente. (I) 2.3.2. Numãr de rapoarte de evaluare/ numãr de referiri/ orientãri. (I) 2.4.1. Numãr de rapoarte/ fişe de evaluare iniţialã/ numãr de cazuri. (I) 2.4.2. Numãr de rapoarte semnate de clienţi/ numãr de clienţi. (I) 2.4.3. Numãr de decizii de începere a evaluãrii detaliate. (I) 2.4.4. Numãr de decizii de închidere a cazului prin referire. (I) 2.5. Existenţa unui responsabil care coordoneazã evaluarea detaliatã pentru fiecare client. (I) 2.6. Numãr de cazuri orientate cãtre serviciul public de asistenţã socialã, care necesitã planuri de servicii/an. Standardul 3 Planul personalizat de consiliere Echipa centrului de consiliere si sprijin pentru parinti si copii elaboreaza planul personalizat de consiliere in maximum 5 zile de la realizarea evaluarii detaliate. Rezultat Fiecare client beneficiaza de o interventie adecvata navoilor si optiunilor sale. Cerinte pentru implementarea standardului 3 3.1. Pentru elaborarea planului personalizat de consiliere, denumit în continuare PPC, responsabilul împreunã cu echipa CCS realizeazã evaluarea detaliatã a clientului în maxim 2 sãptãmâni de la luarea deciziei de includere a clientului în programele CCS. 3.2. Responsabilul PPC, împreunã cu specialiştii care au contribuit la evaluarea detaliatã, elaboreazã raportul de evaluare detaliatã care este avizat de coordonatorul CCS; conţinutul raportului este adus la cunoştinţa clientului. 3.3. In procesul de elaborare, luare a deciziilor şi implementare a PPC responsabilul se asigurã de consultarea şi implicarea activã a clientului 3.4. Implementarea PPC se realizeazã pe baza unui contract încheiat cu clientul. 3.5. PPC este revizuit periodic, cel puţin o datã la 3 luni sau atunci când obiectivele sale nu mai corespund nevoilor clientului, iar acest lucru este consemnat în registrul de consiliere şi fişa individualã de consiliere 3.6. Responsabilul PPC trimite managerului de caz, respectiv responsabilului de caz prevenire, în mod periodic - cel puţin lunar sau de câte ori este necesar - rapoarte referitoare la atingerea obiectivelor cuprinse în planul personalizat de consiliere, precum şi despre orice modificare survenitã în acest plan. 3.7. Managerul de caz, respectiv responsabilul de caz prevenire, la rândul sãu, este obligat sã aducã la cunoştinţa membrilor echipei multidisciplinare din cadrul CCS orice modificare survenitã în situaţia clienţilor care afecteazã atingerea obiectivelor cuprinse în PPC. 3.8. Fiecare responsabil de PPC se ocupã de un numãr maxim de 25 de cazuri active. Indicatori pentru Standardul 3 (I) 3.1.-3.3. - Rapoartele de evaluare detaliatã a clientului. - Semnãtura clientului pe raportul de evaluare. - Avizul coordonatorului pe rapoartele de evaluare. (I) 3.4. Numãr de contracte încheiate/ numãr de PPC-uri. (I) 3.5.1. Numãrul de revizuiri ale PPC. (I) 3.5.2. Registrul de consiliere şi fişa individualã de consiliere. (I) 3.6. Numãr de rapoarte transmise managerului de caz, respectiv responsabilului de caz prevenire/ lunã/ an. (I) 3.7. Numãr de comunicãri ale managerului de caz/responsabilului de caz din cadrul direcţiei generale de asistenţã socialã şi protecţia copilului/serviciului public de asistenţã socialã/organismului privat autorizat. (I) 3.8. Numãr de cazuri active/ responsabil de PPC/ lunã. Standardul 4 Monitorizarea post-servicii si inchiderea cazului Responsabilul planului personalizat de consiliere asigurã desfaşurarea activitãtilor de monitorizare a cazului şi propune închiderea cazului. Rezultat Inchiderea cazului are loc in momentul in care rapoartele de monitorizare evidentiaza faptul ca asistenta clientului nu mai este necesara. Cerinţe pentru implementarea standardului 4 4.1. Dupã incheierea intervenţiilor, responsabilul PPC asigurã monitorizarea cazului pentru o perioadã de cel puţin 3 luni, cu posibilitãţi de prelungire în funcţie de rezultatele acestora, cu avizul coordonatorului CCS. 4.2. In activitãţile de monitorizare post-servicii, responsabilul PPC colaboreazã cu autoritatea localã din comunitatea în care locuieşte clientul în vederea elaborãrii planului de servicii, atunci când este cazul. 4.3. In procesul de monitorizare post-servicii, responsabilul de PPC colaboreazã cu profesionişti din servicii/ instituţii care pot consolida rezultatele obţinute în urma intervenţiei din partea specialiştilor CCS. 4.4. Pe tot parcursul intervenţiei, responsabilul PPC pregãteşte clientul în vederea închiderii cazului. 4.5. Pe baza rapoartelor de monitorizare, responsabilul PPC închide cazul cu avizul coordonatorului CCS şi informeazã managerul de caz, respectiv responsabilul de caz prevenire asupra deciziei luate. Indicatori pentru Standardul 4 (I) 4.1.1. Numãr de rapoarte de monitorizare post-servicii/ lunã, (I) 4.1.2. Aprobãrile coordonatorului CCS cu privire la prelungirea perioadei de monitorizare post-servicii. (I) 4.2.- 4.3. Dosarul clientului/ planul de servicii/ corespondenta şi alte documente relevante. (I) 4.4.1. PPC. (I) 4.4.2. Rapoartele de monitorizare. (I) 4.5.1. Rapoartele de închidere a cazurilor având avizul coordonatorului CCS. (I) 4.5.2. Nota de informare cãtre managerul de caz respectiv responsabilul de caz prevenire. SERVICIILE OFERITE Standardul 5 Consiliere si informare Centrul de consiliere şi sprijin pentru pãrinţi şi copii asigurã condiţii optime şi oferã servicii de consiliere şi informare clienţilor sãi. Rezultat Clienţii beneficiazã de servicii de consiliere, sprijin şi informare de calitate care îi ajutã sã îşi rezolve eficient problemele cu care se confruntã. Cerinţe pentru implementarea standardului 5 5.1. Consilierea se realizeazã dupã un PPC şi are obiective specifice care se stabilesc cu acordul clientului. 5.2. Consilierea premaritalã se acordã obligatoriu în cadrul CCS pentru adolescenţii/ tinerii aflaţi la vârsta minimã legalã pentru cãsãtorie. 5.3. Serviciile propuse în PPC sunt iniţiate în maxim 3 zile de la finalizarea PPC, luând în considerare gravitatea situaţiei şi numãrul de cazuri active/ consilier. 5.4. Activitatea de consiliere se desfãşoarã într-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru clienţi. 5.5. CCS oferã informaţii cu privire la serviciile pe care le poate furniza, la resursele existente în comunitate şi la modalitãţile de rezolvare a problemelor cu care se confruntã clienţii CCS. 5.6. CCS furnizeazã sau asigurã accesul la servicii de consiliere/ informare juridicã şi medicalã sau orice alte servicii pentru copil şi familie corespunzãtor nevoilor acestora. 5.7. In cadrul CCS, intervenţiile se realizeazã cu respectarea confidenţialitãţii şi a dreptului la imagine şi intimitate al persoanei. 5.8. CCS oferã prin telefon, în timpul programului de lucru, informaţii clienţilor care solicitã acest lucru. Indicatori pentru Standardul 5 (I) 5.1. Existenţa PPC. (I) 5.2. Semnãtura clientului pe contractul dintre CCS şi client. (I) 5.1.3. Numãrul de şedinţe de consiliere/ client/ an. (I) 5.2. Numãrul de clienţi (pe tema consilierii premaritale)/ an. (I) 5.3. Registrul de consiliere. (I) 5.4. Existenţa biroului de consiliere special amenajat pentru activitatea de consiliere. (I) 5.5.1. PPC. (I) 5.5.2. Informaţiile consemnate în rapoartele de monitorizare. (I) 5.6.1. Fişa de consiliere/ informare juridicã/ medicalã. (I) 5.6.2. Dosarul copilului. (I) 5.7. Numãrul de sesizãri ale clienţilor privitoare la nerespectarea confidenţialitãţii, a dreptului la imagine şi intimitate a persoanei. (I) 5.8. Registrul de apeluri telefonice. Standardul 6 Sprijin si educaţie parentalã Centrul de consiliere şi sprijin pentru pãrinţi şi copii oferã pãrinţilor programe de sprijin si educaţie parentalã pentru formarea şi dezvoltarea competenţelor şi abilitãţilor parentale. Rezultat Parintii au abilitatile/competentele parentale imbunatatite si pot face fata cerintelor de dezvoltare a copiilor lor. Cerinte pentru implementarea standardului 6 6.1. CCS sprijina organizarea sau organizeazã programe de educare a parinţilor/viitorilor pãrinţi ("Şcoala pãrinţilor"). Acestea se desfaşoara dupã o programã elaborata în conformitate cu legislaţia în vigoare şi în funcţie de nevoile identificate. 6.2. CCS sprijinã organizarea sau organizeazã grupuri "de sprijin pentru parinţi, cupluri care urmeazã sã devinã pãrinţi şi alte persoane interesate de problematica familiei, la cerere. 6.3. CCS organizeazã cel puţin 2 programe de educare pentru pãrinţi pe an. 6.4. CCS face cunoscutã tematica programei de educaţie parentala cu cel puţin o lunã înaintea începerii activitãţii. Indicatori pentru Standardul 6 (I) 6.1.1. Existenţa programelor de educare a parinţilor/ viitorilor pãrinţi. (I) 6.1.2. Numãrul de pãrinţi participanţi/ program. (I) 6.1.3. Numãrul de ore/ sesiune. (I) 6.1.4. Numãrul de sesiuni/ program. (I) 6.1.5. Numãrul de programe organizate împreunã cu alte organizaţii/instituţii (I) 6.1.6. Raportul de activitate privind programul de educare a pãrinţilor. (I) 6.1.7. Rezultatele la chestionarele de verificare pre- si post-program de formare. (I) 6.2.1. Existenţa grupurilor de sprijin. (I) 6.2.2. Numãrul de clienţi participanţi/ sesiune de grup. (I) 6.2.3. Numãrul de ore/ sesiune de grup. (I) 6.2.4. Numãrul de grupuri de sprijin organizate împreunã cu alte organizaţii/instituţii. (I) 6.2.5. Raportul de activitate privind grupurile de sprijin. (I) 6.3. Numãrul de programe/an. (I) 6.4.1. Afişarea programei de pregãtire. (I) 6.4.2. Numãrul de materiale informative (I) 6.4.3. Data la care este facuta cunoscutã programa este consemnata în raportul de activitate. ADMINISTRAREA SI MANAGEMENTUL Standardul 7 Locatia, resurse financiare si baza materiala Centrul de consiliere şi sprijin pentru parinti şi copii dispune de o locaţie accesibilã clientilor, resurse financiare suficiente si o baza materiala corespunzatoare indeplinirii misiunii sale. Reazultat Copiii si familiile au acces la servicii de calitate oferite de centrul de consiliere si sprijin pentru parinti si copii Cerinte pentru implementarea standardului 7 7.1. CCS funcţioneaza într-o locaţie adecvata, adaptatã serviciilor pe care le ofera si nevoilor beneficiarilor, inclusiv a clienţilor cu dizabilitaţi. 7.2. Pentru desfaşurarea activitãtii sale, CCS dispune de cel puţin: o salã de primire, un birou de consiliere, un birou pentru echipa pluridisciplinarã, o salã multifuncţionalã, douã grupuri sanitare separate pentru clienţi si personal. 7.3. CCS îşi desfãşoarã activitatea într-o locaţie separatã de un centru de plasament functional. 7.4. Spaţiile sunt amenajate şi dotate corespunzãtor desfaşurãrii activitãţilor oferite de CCS. 7.5. CCS se afla într-un loc accesibil din punct de vedere al existenţei mijloacelor de transport in comun. 7.6. CCS este localizat in proximitatea celorlalte servicii din comunitate. 7.7. CCS dispune le autarizatii de functionare. 7.8. Fondurile alocate CCS de catre furnizorul de servicii sunt suficiente pentru îndeplinirea misiunii sale şi prevederilor standardelor minime obligatorii prezente, denumite în continuare SMO. Indicatorii pentru Standardul 7 (I) 7.1.1. Cladirea în care este amplasat centrul este adecvatã şi adaptata. (I) 7.1.2. Accesibilitatea cladirii şi spatiilor, inclusiv pentru persoane cu dizabilitaţi. (I) 7.1.3. Numar de încãperi raportat la tipul de activitãţi şi la marimea şi structura echipei. (I) 7.2.2. Existenta spatiilor igienico-sanitare separate pentru clienti şi personal. (I) 7.2.3. Existenţa spaţiilor destinate activitãţilor în beneficiul clienţilor, separate de biroul echipei. (I) 7.3. Locaţia CCS. (I) 7.4. Amenajarea şi dotarea spaţiilor. (I) 7.5. Existenta mijloacelor de transport in comun în vecinatatea CCS. (I) 7.6. Amplasarea CCS în vecinitatea serviciilor comunitare. (I) 7.7. Existenţa autorizaţiilor de funcţionare: autorizaţie sanitara de funcţionare, autorizaţie sanitar-veterinarã, autorizatie de prevenire şi stingere a incendiilor, etc. (I) 7.8. Bugetul alocat CCS de catre furnizorul de servicii. Standardul 8 Proceduri administrative si de management Centrul de consiliere si sprijin pentru parinti si copii dispune de un set de proceduri administrative si de management in concordanta cu misiunea sa. Rezultat Organizarea administrativa si managementul asigura functionarea optima a centrului de consiliere si sprijin pentru parinti si copii in beneficiul clientilor. Cerinte pentru implementarea standardului 8 8.1. CCS funcţioneazã într-un cadru legal, certificat de documente oficiale. 8.2. CCS funcţioneazã conform unui plan anual de acţiune, întocmit de coordonatorul CCS, pe baza prevederilor SMO prezente şi a nevoilor beneficiarilor. 8.3. Coordonatorul CCS realizeazã anual evaluarea organizãrii şi funcţionãrii CCS, precum şi a calitãţii serviciilor furnizate. Pe baza rezultatelor evaluãrii, coordonatorul CCS, cu avizul furnizorului de servicii, amelioreazã anual organizarea, funcţionarea şi serviciile CCS. 8.4. Coordonatorul CCS se asigurã cã misiunea, activitãţile şi programul de lucru cu clienţii sunt aduse la cunoştinţa celor interesaţi. 8.5. CCS stabileşte un regulament de ordine interioarã sau norme interne de funcţionare, care sunt aduse la cunoştinţa tuturor angajaţilor. 8.6. CCS deţine o bazã de date care cuprinde informaţii referitoare la clienţii pentru care s-au derulat activitãţi specifice si care este utilizatã conform legislaţiei în vigoare. 8.7. Funcţionarea CCS se realizeazã în conformitate cu MOF elaboratã pe baza SMO prezente şi a ghidului metodologic al CCS. 8.8. Coordonatorul CCS organizeazã cel puţin lunar reuniuni de lucru cu întreg personalul. 8.9. Coordonatorul CCS elaboreazã raportul anual de activitate şi îl înainteazã furnizorului de servicii. Indicatori pentru Staindardul 8 (I) 8.1. Existenţa de hotãrâri, autorizaţii, decizii, acte constitutive şi statute, acorduri de funcţionare, convenţii de parteneriat, etc. (I) 8.2. Existenţa planului anual de acţiune care cuprinde cel puţin: obiectivele elaborate pe baza misiunii centrului, clienţii, metodologia de lucru, activitãţile derulate, resurse umane, materiale şi financiare implicate. (I) 8.3.1. Raportul, anual de evaluare a serviciului senmat de coordonatorul CCS. (I) 8.3.2. Strategia de îmbunãtãţire a activitãţii centrului, care e inclusã în planul anual de acţiune. (I) 8.4.1. Afişarea misiunii, activitãţilor derulate şi programului centrului într-un loc vizibil, şi accesibil celor interesaţi. (I) 8.4.2. Cunoaşterea misiunii de cãtre angajaţii centrului. (I) 8.4.3. Semnarea regulamentului de cãtre toţi angajaţii. (I) 8.5.1. Existenţa regulamentului de ordine interioarã/normelor interne de funcţionare. (I) 8.5.2. Semnarea regulamentului de cãtre toţi angajaţii. (I) 8.6.1. Existenţa bazei de date. (I) 8.6.2. Baza de date este funcţionala si actualizata. (I) 8.6.3. CCS are un sistem clar de utilizare a bazei de date de cãtre personal în ceea ce priveşte accesul la informaţii şi asigurarea confidenţialitaţii datelor. (I) 8.7. Existenţa MOF. (I) 8.8.1. Procesele verbale ale reuniunii de lucru cu echipa interdisciplinarã a CCS. (I) 8.8.2. Numãrul de reuniuni de lucru/luna. (I) 8.8.3. Conţinutul proceselor verbale elaborate în urma reuniunilor de lucru. (I) 8.9.1. Existenta raportului de activitate la sfârşitul fiecãrui an; raportul existã la nivelul CCS şi la furnizoral de servicii. (I) 8.9.2. Informarea celor interesaţi în ceea ce priveşte conţinutul raportului anual de activitate. RESURSE UMANE Standardul 9 Recrutarea, angajarea si structura personalului Standardul de consiliere si sprijin pentru parinti si copii utilizeaza personal calificat care raspunde nevoilor clientilor si cerintelor prezentelor standarde minime obligatorii. Rezultat Personalul recrutat este eficient in indeplinirea misiunii centrului de consiliere si sprijin pentru parinti si copii. Cerinte pentru implementarea standardului 9 9.1. CCS utilizeaza politici eficiente de recrutare şi angajare de personal. 9.2. Coordonatorul CCS participã la luarea deciziilor referitoare la selectarea personalului CCS. 9.3. Activitatea de recrutare şi angazare de personal se înregistreazã, iar documentele referitoare la aceastã activitate se pãstreazã într-un dosar separat. 9.4. Coordonatorul CCS are studii superioare socio-umane şi experienţa în servicii pentru protecţia copilului de minim 2 ani. 9.5. Personalul de specialitate are studii superioare socio-umane şi experienţã practicã de cel puţin 1 an în domeniul protecţiei copilului. 9.6. Personalul este angajat conform ştatului de funcţii şi cerinţelor postului. 9.7. CCS utilizeazã o metodologie de recrutare, evaluare, pregãtire si coordonare a voluntarilor. Indicatori pentru Standardul 9 (I) 9.1. Criteriile de selecţie a personalului. (I) 9.2. Dispoziţia angajatorului de constituire a comisiei de examinare a personalului. (I) 9.3.1. Dosarul de recrutare, selecţie şi angajare a personalului CCS. (I) 9.3.2. Conţinutul documentelor. (1) 9.4-9.5 - Documentele care atestã pregãtirea şi experienţa coordonatorului. - Diplomele de studii şi alte acte care atestã calificarea şi experienţa personalului angajat. (I) 9.6.1. Numãrul de angajaţi conform statului de funcţii. (I) 9.6.2. Numãrul de clienţi raportat la numãrul de specialişti al CCS. (I) 9.7.1. Existenţa metodologiei de recrutare, evaluare, pregãtire şi coordonare a voluntarilor. (I) 9.7.2. Existenţa contractelor de voluntariat în conformitate cu normele legale în vigoare. Standardul 10 Formarea personalului Centrul de consiliere si sprijin pentru parinti si copii asigura angajatilor formarea in domeniul specific serviciilor oferite de acesta. Rezultat Angajatii au pregatire si abilitati profesionale corespunzatoare serviciilor centrului de consiliere si sprijin pentru parinti si copii. Cerinţe pentru implementarea standardului 10 10.1. Angajatorul utilizeazã un pachet de formare de iniţiere în domeniul specific activitãţilor CCS, asiguratã din bugetul propriu la momentul angajãrii. 10.2. Coordonatorul CCS identificã nevoile de formare ale personalului de specialitate. 10.3. Coordonatorul CCS încurajeazã angajaţii centrului sã-şi identifice nevoile de formare şi sã solicite cursuri de perfecţionare, specializare. 10.4. Personalul de specialitate al CCS, inclusiv coordonatorul, participã la cel puţin 42 de ore de formare continuã pe an (cursuri de specializare, de perfecţionare, stagii profesionale, seminarii, conferinţe ş.a), în domenii care asigura optimizarea activitãţii CCS, asiguratã din bugetul angajatorului. 10.5. La angajare, în lipsa unei pregãtiri în domeniul managementului serviciilor sociale, coordonatorul CCS beneficiazã de pregãtire in acest domeniu; anual coordonatorul participã la cel puţin 21 de ore de formare în domeniul managementului de servicii. 10.6. Voluntarii beneficiazã de un numãr minim de 14 ore de formare iniţialã în cadrul centrului şi organizata de acesta şi de formare continuã în domeniu. 10.7. Educaţia permanentã şi formarea profesionalã continuã a angajaţilor se realizeazã conform legislaţiei în vigoare. 10.8. CCS deţine un punct de documentare cu materiale/ lucrãri de specialitate din domeniul protecţiei copilului pe care fiecare membru al echipei le poate consulta ori de cate ori are nevoie, precum şi o baza de documentare cu informaţii pentru specialişti (formãri, cursuri, evenimente, etc). Indicatori pentru Standardul 10 (I) 10.1.1. Existenţa unui pachet de formare de iniţiere. (I) 10.1.2. Conţinutul pachetului de formare de iniţiere. (I) 10.1.3. Documente care atestã participarea la formarea de iniţiere. (I) 10.2. Fişa de evaluare a nevoilor de formare. (I) 10.3.1. Fişele de autoevaluare a nevoilor de pregãtire. (I) 10.3.2. Propunerile de participare la seminarii, conferinţe, planuri de formare ale angajaţilor supuse spre analizã conducerii CCS. (I) 10.4.1. Documente care atestã cursurile de formare ale fiecãrui specialist şi participarea la seminarii, conferinţe. (I) 10.4.2. Numãrul de angajaţi care au participat la cursuri, seminarii, conferinţe. (I) 10.4.3. Numãrul şi conţinutul cursurilor, seminariilor, conferinţelor. (I) 10.4.4. Numãr de ore de formare continuã/ angajat/ an, (I) 10.5. Documente care atestã formarea coordonatorului în domeniul managementului serviciilor sociale. (I) 10.6. Documente care atestã formarea iniţialã şi continuã a voluntarilor. (I) 10.7. Certificatele de absolvire cu recunoaştere naţionalã şi cele cu recunoaştere din partea angajatorului. În cazul celor din urmã se verificã modalitatea de desfãşurare a programului de formare, utilizând criteriile existente în legislaţia de formare profesionalã a adultului. (I) 10.8.1. Existenţa punctului de documentare in centru. (I) 10.8.2. Existenţa bazei de documentare. Standardul 11 Supervizare Centrul de consiliere si sprijin pentru parinti si copii dispune de un sistem de supervizare a resurselor umane. Rezultat Personalul este eficient si asigura servicii de calitate pentru clientii centrului de consiliere si sprijin pentru parinti si copii. Cerinţe pentru implementarea standardului 11 11.1. Coordonatorul CCS are obligaţia de asigura supervizarea internã şi externã a personalului de specialitate şi a voluntarilor. 11.2. Şedinţele de supervizare au loc periodic şi la cererea personalului toate şedinţele sunt consemnate. 11.3. Furnizorul de servicii are obligaţia de a asigura supervizarea coordonatorului CCS. 11.4. Supervizarea se realizeazã de specialişti cu studii superioare socio-umane cu experienţã de cel puţin cinci ani în servicii pentru copil şi familie, pregãtire în supervizare şi experienţã de cel puţin doi ani în servicii pentru copil şi familie în plus faţã de persoanele cãrora li se asigurã supervizarea respectivã. Indicatori pentru Standardul 11 (I) 11.1.-11.2. - Planurile de supervizare, planificãrile. - Numãr de propuneri de supervizare/ an. - Numãr de întâlniri de supervizare în grup/ lunã/ an. - Numãr de întâlniri de supervizare individuale/ lunã/ an. - Rapoarte de supervizare individualã/ de grup. - Numãr de întâlniri de supervizare la solicitarea angajaţilor/ echipei/ an. (I) 11.3. Numãr de întâlniri de supervizare a coordonatorului/ lunã; an. (I) 11.4. Documentele înregistrate referitoare la supervizare. ANEXA 2 GHID METODOLOGIC de implementare a Standardelor minime obligatorii privind centrul de consiliere şi sprijin pentru pãrinţi şi copii CAP. 1 INTRODUCERE ŞI DEFINIŢII DE LUCRU Scopul prezentului ghid metodologic este de a oferi Direcţiilor Generale de Asistenţã Socialã şi Protecţia Copilului, autoritãţilor locale şi organismelor private acreditate care au înfiinţat sau vor înfiinţa Centre de Consiliere şi Sprijin pentru Pãrinţi şi Copii (CCS), informaţii, instrumente de lucru şi proceduri privind implementarea Standardelor minime obligatorii pentru aceste centre. Pentru îndeplinirea misiunii sale, personalul care îşi desfãşoarã activitatea în CCS interacţioneazã cu toate serviciile comunitare care, într-o mãsurã sau alta privesc bunãstarea copilului, în sensul valorificãrii resurselor existente la nivelul comunitãţilor locale în beneficiul fiecãrui client în parte, inclusiv pentru semnalarea unor situaţii de risc de separare a copiilor de familiile lor. In funcţie de particularitãţile comunitãţii deservite de CCS şi de nevoile clienţilor, acesta îşi adapteazã activitãţile, procedurile şi instrumentele de lucru în scopul acoperirii acestor nevoi şi îmbunãtãţirii calitãţii serviciilor furnizate. Personalul din CCS lucreazã cu acei pãrinţi care prezintã anumite caracteristici, "riscuri" care pot afecta dezvoltarea copilului, sau pot contribui la separarea acestuia de familie. Acest copil se aflã într-o situaţie în care pericolul potenţial la care este expus se datoreazã în principal mediului familial de origine care are disfuncţionalitãţi şi neajunsuri, dar şi mediului social în care "funcţioneazã" familia copilului. Existã multe abordãri ale sintagmelor "situaţie de risc", "copil în risc", de la cele care iau în considerare variabile interne ale copilului, caracteristici ale dezvoltãrii personalitãţii copilului pânã la cele ce ţin de adaptarea eficientã a individului la mediul înconjurãtor. Situaţia de risc sau de dificultate se referã la acea stare de fapt care limiteazã temporar sau definitiv capacitatea familiei de a-şi îndeplini funcţiile şi responsabilitãţile ce-i revin faţã de copil. Copilul în risc este acel copil aflat într-o situaţie care îi afecteazã relaţia cu familia şi/sau comunitatea în care trãieşte, care îi pune în pericol sãnãtatea, fizicã şi psihicã, securitatea, dezvoltarea moralã, educaţia şi integrarea socio-profesionalã. Deprinderile parentale sunt abilitãţi tehnice şi psihosociale necesare îngrijirii copilului, pe care pãrinţii trebuie sã le posede şi sã le utilizeze pentru a-i asigura copilului o dezvoltare fizicã, intelectualã, moralã şi comportamentalã optimã şi integrarea în familie şi comunitate. 1.1. Factori de risc de reparare a copilului de familia sa Într-o societate într-o continua schimbare, de regulã, pãrinţii îşi mobilizeazã forţele pentru a se adapta rapid la schimbãrile socio-economice, dar sunt frecvente cazurile când aceştia nu gãsesc resursele necesare şi soluţiile cele mai bune pentru a asigura copiilor climatul şi mediul de viaţã corespunzãtor nevoilor de dezvoltare ale acestora, intrând astfel în categoria familiilor cu risc pentru copil. In aceste familii se acumuleazã o serie de probleme care afecteazã viaţa şi dezvoltarea copiilor. Aceste probleme se coreleazã şi se potenţeazã reciproc. Situaţiile de risc sunt complexe, diferite şi sunt variabile în funcţie de diverşi parametri precum vârsta, sexul, apartenenţa culturalã a copilului, mediul de provenienţã şi altele. Ignorarea situaţiilor de risc în familiile cu copii va genera fenomene precum neglijarea, abuzul, separarea de familie, instituţionalizarea, analfabetismul, marginalizarea socialã a copiilor. Unii pãrinţi nu conştientizeazã problemele care afecteazã dezvoltarea copilului în familie şi ajung în situaţii grave, greu de depãşit farã sprijinul serviciilor sociale specializate. Aceştia au tendinţa sã reducã problemele pe care le au în creşterea copiilor la cele de ordin economic. Datoritã lipsei de cunoaştere şi informare aceşti pãrinţi nu acordã importanţã climatului familial, calitãţii relaţiilor de familie, efectelor devastatoare ale separãrii timpurii a copilului de familia sa, nevoilor afective ale copilului, formãrii autonomiei copilului, socializãrii acestuia, rolului lor în formarea copilului pentru viaţã. Dintre factorii de risc care conduc la separarea copilului de familia sa, îi enumerãm pe cei care au o semnificaţie foarte importantã, cu precizarea cã enumerarea nu epuizeazã toate posibilitãţile: ■ Factori de risc legaţi de situaţia socialã, economicã, medicalã sau de nivelul pregãtirii şcolare şi profesionale a pãrinţilor; ■ Factori de risc legaţi de relaţiile dintre pãrinţi şi cele dintre pãrinţi şi copii; ■ Factori de risc legaţi de diverse situaţii particulare în care se aflã copilul; ■ Factori de risc legaţi de nivelul de dezvoltare al comunitãţii în care trãieşte familia. 1.2. Misiune CCS sprijinã şi asistã pãrinţii/potenţialii pãrinţi pentru a face faţã dificultãţilor psihosociale care afecteazã relaţiile familiale, pentru dezvoltarea competenţelor parentale, pentru prevenirea separãrii copilului de familia sa, şi sprijinã copiii atunci când apar probleme în dezvoltarea acestora. 1.3. Obiective CCS are uiinãtoarele obiective: ■ Creşterea numãrului de pãrinţi care conştientizeazã nevoile copilului de a se dezvolta într-un mediu familial stabil din punct de vedere emoţional; ■ Creşterea numãrului de pãrinţi care conştientizeazã factorii ce pun în pericol sãnãtatea, securitatea, dezvoltarea moralã, educaţia şi integrarea socialã a copilului; ■ Îmbunãtãţirea abilitãţilor pãrinţilor în ceea ce priveşte îngrijirea şi dezvoltarea copiilor; ■ Sprijinirea familiilor/ pãrinţilor prin dezvoltarea de reţele/ grupuri de sprijin; ■ Reducerea numãrului de copii care ajung în instituţii datoritã unor dificultãţi temporare prin care trec pãrinţii acestora; ■ Creşterea gradului de implicare a profesioniştilor din serviciile comunitare în depistarea precoce a riscurilor care determinã separarea copilului de familia sa. 1.4. Locul CCS CCS este un serviciu integrat în sistemul judeţean/ local de servicii de protecţie a drepturilor copilului şi este complementar cu celelalte servicii sociale pentru copil şi femilie. Numãrul CCS, capacitatea acestora, structura de personal sunt adaptate condiţiilor locale şi nevoilor clienţilor. 1.5. Valori şi principii de lucru În vederea îndeplinirii misiunii şi obiectivelor CCS, în toate demersurile şi activitãţile desfãşurate pentru clienţi, profesioniştii, partenerii şi colaboratorii CCS trebuie sã respecte urmãtoarele principii: ■ Familia ca mediu prioritar de îngrijire şi educare a copilului; ■ Responsabilizarea pãrinţilor cu privire la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor pãrinteşti; ■ Ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acesteia, ţinând cont de vârsta şi gradul sãu de maturitate; ■ Asigurarea stabilitãţii şi continuitãţii în îngrijirea, creşterea şi educarea copilului; ■ Respectarea identitãţii culturale, etnice, religioase şi lingvistice a clienţilor; ■ Celeritate în luarea oricãrei decizii cu privire la copil; ■ Promovarea parteneriatului cu copilul, familia, structuri şi grupuri locale; ■ Promovarea responsabilizãrii clienţilor şi încurajarea iniţiativei acestora; ■ Valorizarea capacitãţilor şi resurselor clienţilor; ■ Implicarea comunitãţii şi responsabilizarea ei pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului; ■ Respectarea confidenţialitãţii informaţiilor despre clienţi. 1.6. Clienţii CCS CCS se adreseazã: 1. Pãrinţilor/ familiilor extinse/ familiilor substitutive care: ■ necesitã competenţe/ deprinderi de îngrijire a copiilor adaptate noilor principii psihopedagogice în domeniu, ■ trãiesc în medii dezavantajate, unde se practicã modele de îngrijire şi creştere a copiilor care nu corespund sau sunt în contradicţie cu modelele general acceptate în comunitate, ■ constatã existenţa/apariţia unor probleme la nivelul familiei care afecteazã dezvoltarea normalã/ armonioasã a copilului sau favorizeazã manifestarea unor comportamente ale copiilor ce pun în pericol integrarea lor familialã, socialã, şcolarã, profesionalã, 2. Viitorilor pãrinţi care doresc sã se formeze înainte de naşterea sau adopţia copiilor. 3. Copiilor care au probleme de dezvoltare şi/sau dificultãţi de integrare în familie, şcoalã sau în colectivitatea în care trãiesc. Pentru atingerea obiectivelor sale, CCS utilizeazã metode active de identificare a clienţilor care provin în special din urmãtoarele categorii de familii care prezintã risc ridicat de separare a copiilor: ■ familii fãrã locuinţã; ■ familii cu venituri foarte mici care beneficiazã de ajutoare sociale; ■ familii în care un pãrinte sau ambii sunt şomeri; ■ familii care şi-au abandonat sau instituţionalizat copiii; ■ familii în care un pãrinte sau ambii sunt în închisoare; ■ familii în care existã persoane care suferã de boli psihice grave sau cronice; ■ familii în care unul sau ambii pãrinţi suferã de boli somatice grave sau cronice; ■ familii în caie existã copii nãscuţi din cãsãtorii diferite; ■ familii monoparentale; ■ familii în care se consuma alcool, droguri; ■ familii în care unul sau ambii pãrinţi au decedat; ■ familii în caire se practicã prostituţia; ■ familii care resping mamele minore; ■ familii în care unul sau ambii pãrinţi sunt analfabeţi; ■ familii în care se practicã violenţa, fuga de acasã; ■ familii în care unul sau ambii pãrinţi muncesc în strãinãtate; ■ familii în care se practicã cerşetoria; ■ familii în divort; ■ familii în care unul sau mai mulţi copii au abandonat şcoala; ■ familii în care existã copii cu frecvente probleme de sãnãtate sau cu probleme psihice; ■ familii care au copii cu probleme de comportament; ■ familii care neglijeazã igiena, sãnãtatea şi educaţia copilului; ■ familii în care existã abuz fizic, emoţional şi sexual. 1.7. Activitãţi Activitãţile CCS se vor focaliza pe: ■ consilierea pãrinţilor pentru depãşirea unor situaţii de dificultate (divorţ, pierderea locului de muncã, conflicte intrafamiliale, boli cronice, decesul unuia dintre soţi etc.) care pun în pericol dezvoltarea copiilor sau care genereazã riscuri de separare a copiilor de mediul lor familial, ■ informarea pãrinţilor în vederea acoperirii nevoilor copiilor, ■ consolidarea abilitãţilor şi cunoştinţelor pãrinţilor privind îngrijirea şi educatiea copilului, ■ sprijinirea şi consilierea copiilor care au dificultãţi de dezvoltare şi/sau integrare în familie, şcoalã, grupuri socio-profesionale. CAP. 2 INFORMAREA ŞI RELAŢIILE CU COMUNITATEA 2.1. Promovare şi informare Promovarea şi informarea se fac pentru a sensibiliza comunitatea şi profesioniştii din diverse domenii de activitate faţa de problematica separãrii copiilor de familiile lor, pentru a creşte accesibilitatea la serviciile CCS şi a facilita semnalarea cazurilor care necesitã intervenţia CCS. Acţiunile de promovare în comunitate a serviciilor CCS se vor realiza la nivelul: ■ grãdiniţelor, şcolilor, centrelor de zi etc, ■ profesioniştilor care activeazã în servicii de sãnãtate şi de asistenţã socialã, ■ liderilor de opinie, ■ grupurilor de suport comunitar pe care se bazeazã alte servicii, ■ mass media. Activitãţile de promovare urmãresc atragerea clienţilor şi creşterea interesului altor servicii pentru încheierea de colaborãri şi parteneriate în vederea asigurãrii bunãstãrii copilului şi familiei Pentru schimbarea mentalitãţilor şi a practicilor de îngrijire a copilului, CCS organizeazã întâlniri cu specialişti, cu alţi membri ai comunitãţii locale, cu scopul informãrii şi sensibilizãrii acestora în ceea ce priveşte respectarea drepturilor copilului. De asemenea, CCS poate organiza şi întâlniri cu grupuri de copii pentru informarea acestora privind drepturile lor. Coordonatorul CCS atrage şi încurajeazã participarea voluntarilor în activitãţile sale, cu predilecţie în cele de promovare/ informare a publicului sau grupurilor ţintã, inclusiv în cele de elaborare, realizare a materialelor promoţionale/ informative. Coordonatorul CCS împreunã cu echipa pluridisciplinarã identificã şi inventariazã activitãţile în care pot fi implicaţi voluntarii. In funcţie de conţinutul şi durata acestora se stabileşte numãrul de voluntari necesari a fi recrutaţi şi criteriile de recrutare a acestora. Înainte de începerea activitãţilor de voluntariat propriu zise, voluntarii necesitã o pregãtire din partea angajaţilor CCS. Pregãtirea voluntarilor se face în cadrul reuniunilor cu coordonatorul CCS şi/sau cu angajaţii acestuia. Pe lângã informaţii legate de misiunea, obiectivele, clienţii, serviciile oferite etc, voluntarii trebuie sã-şi cunoascã bine rolul, responsabilitãţile, sã-şi însuşeascã principiile care trebuie respectate în activitãţile CCS. Voluntarii trebuie sã fie conştienţi de importanţa respectãrii confidenţialitãţii informaţiilor despre clienţi şi protecţiei imaginii acestora. Voluntarii pot fi recrutaţi din rândul studenţilor, elevilor din licee, a unor persoane care lucreazã în media şi chiar din rândul unor beneficiari ai serviciilor. Pentru promovare şi informare, CCS realizeazã postere, afişe, pliante, organizeazã întâlniri cu lideri de opinie din comunitate. Activitãţile de promovare şi informare ale CCS au ca efect o mai bunã cunoaştere a activitãţilor derulate şi evitarea stigmatizãrii sau a etichetãrii persoanelor care apeleazã la serviciile centrului. Materialele de promovare a CCS trebuie sã conţinã mesaje clare care sã scoatã în evidenţã faptul cã acesta reprezintã o resursã pentru comunitate şi cã oferã soluţii viabile la problemele familiilor. Astfel, CCS va furniza prin diverse mijloace de comunicare, publicului larg, informaţii actualizate privind misiunea, locaţia CCS, accesibilitatea clienţilor, modalitãţile de adresare, activitãţile care se desfãşoarã în CCS, scopul acestora. Datoritã misiunii sale în ceea ce priveşte prevenirea separãrii copilului de pãrinţii sãi, informarea se face şi cu scopul de a facilita implicarea profesioniştilor din alte domenii ale vieţii sociale în identificarea şi orientarea cazurilor care necesitã interventii precoce pentru evitarea situaţiilor de instituţionalizare sau separare. O funcţie importantã a CCS este aceea de sensibilizare a opiniei publice faţã de problemele copiilor în dificultate şi a familiilor lor. Acţiunile de sensibilizare se vor organiza şi desfãşura sub forma unor campanii şi fac referire la problematica copilului şi situaţia familiei din comunitatea în care funcţioneazã CCS. In activitãţile de sensibilizare, se recomandã folosirea unui limbaj adaptat clienţilor şi grupurilor ţintã. Campaniile de sensibilizare a publicului se fundamenteazã pe date statistice privind copiii separaţi de familiile lor şi familiile din comunitate care sunt cele mai expuse riscului de separare a copiilor, date care sunt utilizate şi în evaluarea situaţiei grupurilor ţintã. Datele privind situaţia copiilor fac referire la: copiii separaţi de familiile lor, copiii instituţionalizaţi, abandonul şcolar, infracţionalitatea, copiii de pe stradã, eşecul şcolar, copiii cerşetori, exploatarea copiilor, traficul de copii, copiii abuzaţi în familii şi alte date relevante. Datele privind situaţia familiei fac referire la starea economicã, situaţia locativã, divortialitate, violenţa în familie etc. Pentru asigurarea transparenţei activitãţii CCS, coordonatorul realizeazã raportul anual de activitate şi îl face public, fie prin intermediul unui ziar local, fie prin intermediul avizierului aflat la intrarea în sediul în care funcţioneazã CCS. Raportul de activitate anual al CCS face referiri atât la activitãţile derulate în anul anterior, precum şi rezultatele obţinute, cât şi la evaluarea în dinamicã a nevoilor din comunitate şi propuneri în acest sens. Angajaţii CCS analizeazã prin mijloace specifice sociologiei (culegere de date statistice, analizã de date, chestionar de opinii etc) dinamica nevoilor clienţilor din comunitate, inclusiv prin intermediul sondajelor de opinie prin intermediul cãrora se urmãresc indicatori de satisfacere a clienţilor. 2.2. Proceduri de identificare a clienţilor aflaţi în situaţie de risc CCS are responsabilitatea de a elabora procedurile de identificare a clienţilor care sunt eligibili serviciilor oferite de centru. Existã cel puţin douã modalitãţi de identificare a clienţilor CCS. Prin transmitere/ referire de la alte servicii comunitare şi prin adresare directã ca urmare a promovãrii în comunitate a CCS de cãtre echipa acestuia. În ceea ce priveşte prima modalitate, pentru a fi eficientã, echipa CCS va elabora şi utiliza Fişa de semnalare a riscului de separare a copilului de familie (vezi anexa 1 - Fişa de semnalare a riscului de separare a copilului de familie pentru copii 0-3 ani şi pentru copii de vârstã şcolarã şi preşcolarã). Aceastã fişã va fi completatã şi transmisã la CCS de cãtre profesioniştii din serviciile comunitare: medicul de familie, asistentul social de la autoritatea localã, asistentul social din cadrul centrelor de zi, şcolilor, asistentul social din maternitãţi, spitale de pediatrie sau alte unitãţi medicale, alţi profesionişti. Informaţiile despre clienţi se completeazã pentru fiecare client în Fişa de semnalare a riscului de separare a copilului de familie. În urma semnalãrii cazului, CCS preia cazul pentru evaluare şi furnizare de servicii conform nevoilor identificate. Echipa CCS elaboreazã procedurile de identificare a potenţialilor clienţi ai CCS. Procedurile sunt adaptate situaţiei comunitãţii în care funcţioneazã CCS. Procedurile cuprind regulile, instrumentele de lucru, paşii care trebuie facuţi pentru identificarea diverselor categorii de clienţi care intrã în aria de interes a CCS. CCS colaboreazã cu toate instituţiile comunitare care au informaţii despre copii şi pãrinţi pentru identificarea clienţilor care necesitã sprijin şi suport din partea CCS. Procedurile de identificare a copiilor în situaţii de risc şi a celorlalţi clienţi ai CCS sunt elaborate în urma dialogului cu reprezentanţii serviciilor comunitare şi sunt asumate şi aprobate de aceştia. 2.3. Parteneriate şi colaborãri CCS formeazã împreunã cu serviciile comunitare cu responsabilitãţi în educaţie, sãnãtate, pregãtire profesionalã, protecţie socialã etc, o reţea de sprijin comunitar pentru înlesnirea accesului clienţilor la servicii de specialitate în conformitate cu nevoile acestora. Acestea se vor concretiza în schimburi de informaţii, participãri la acţiuni de interes comun. Echipa CCS identificã potenţialii parteneri comunitari (cadre didactice, medici, asistente medicale, consilieri locali, preoţi, vecini etc.) care pot contribui la dezvoltarea activitãţilor CCS şi pot deveni persoane de sprijin pentru activitãţile sale. CCS încheie convenţii de colaborare/ acorduri de parteneriat cu instituţiile din comunitate cu scopul realizãrii unor reţele locale necesare identificãrii situaţiilor care necesitã intervenţie din partea profesioniştilor CCS. Pentru reducerea riscului de agravare a situaţiei copilului, este esenţial ca diverşi factori interesaţi/ instituţii interesate de bunãstarea copilului şi familiei sã depisteze într-un timp optim cauzele care au produs situaţia de crizã, sã evalueze starea de lucruri şi sã propunã alternative de intervenţie în vederea restabilirii normalitaţii. CCS organizeazã grupuri/ reţele de sprijin în proximitatea clienţilor pentru a ajuta familiile în creşterea şi educarea copilului. În ceea ce priveşte parteneriatul cu familia, acesta presupune: informarea familiei în legãturã cu mandatul CCS, valorile promovate, drepturile şi obligaţiile familiei; implicarea familiei în planificarea activitãţilor în beneficiul acesteia; cooptarea pãrinţilor ca parteneri egali în orice decizie care îi priveşte pe ei şi priveşte pe copilul lor; informarea şi formarea pãrinţilor cu privire la nevoile şi drepturile copilului, tehnici de îngrijire/educare, educaţie pentru sãnãtate etc. CAP. 3 MANAGEMENTUL DE CAZ Managementul de caz cuprinde urmãtoarele etape: primirea clienţilor, evaluarea iniţialã, evaluarea detaliatã, elaborarea şi punerea în aplicare a planului personalizat de consiliere, monitorizarea şi închiderea cazului. 3.1. Primirea şi evaluarea iniţialã a clienţilor Solicitanţii de servicii care se adreseazã CCS sunt înregistraţi de un profesionist al echipei CCS, în Registrul de evidenţã a solicitanţilor. Profesionistul îi face solicitantului o descriere sumarã a serviciilor oferite de CCS, precum şi a modului de lucru al echipei pluridisciplinare şi realizeazã o evaluare iniţialã a situaţiei acestuia. Evaluarea iniţialã constã în realizarea unui interviu în urma cãruia profesionistul identificã natura dificultãţilor solicitantului, tipul de asistenţã/ ajutor solicitat, gravitatea situaţiei şi caracterul de urgenţã al acesteia. In urma interviului, profesionistul completeazã Fişa de evaluare iniţialã (vezi anexa 2). Pe baza evaluãrii iniţiale, profesionistul decide dacã serviciile oferite de CCS rãspund nevoilor solicitantului. În situaţia în care solicitanţii de servicii cautã alte servicii decât cele pe care CCS le poate oferi, aceştia sunt referiţi cãtre alte instituţii/ organizaţii abilitate. În aceastã situaţie, profesionistul realizeazã un document înregistrat şi avizat de coordonatorul CCS pe care îl transmite acestor instituţii. Dacã în urma realizãrii evaluãrii iniţiale, profesionistul considerã cã solicitantul are nevoie de serviciile oferite de CCS, acesta face cunoscut cazul coordonatorului CCS care desemneazã un responsabil de caz în vederea iniţierii procesului de evaluare detaliatã. In situaţiile de orientare a clienţilor cãtre serviciile CCS de cãtre managerul de caz, responsabilul de intervenţie desemnat analizeazã documentele referitoare la client, solicitã în funcţie de situaţie, informaţii suplimentare şi iniţiazã evaluairea detaliatã a cazului. Pentru cazurile referite de profesioniştii din reţeaua organizatã de CCS, pe baza Fişei de semnalare a riscului de separare a copilului de familie, asistentul social al CCS are obligaţia sã contacteze clientul în vederea realizãrii evaluãrii iniţiale, dupã obţinerea, în prealabil, a acordului acestuia. Asistentul social informeazã clientul asupra serviciilor acordate de CCS şi stabileşte împreunã cu aeesta lista serviciilor de care are nevoie pentru a depãşi situaţia de risc, precum şi modalitatea şi condiţiile de furnizare a acestora. Împreunã cu clientul, asistentul social stabileşte data începerii evaluãrii detaliate. Toate informaţiile referitoare la clienţii CCS se înirgistreazã şi se actualizeazã în baza de date a centrului. 3.2. Evaluarea detaliata Evaluarea detaliatã vizeazã aspecte legate de mediul de viaţã al clienţilor, dificultãţile psiho-sociale, nevoile şi resursele clienţilor. Astfel, se realizeazã/ reactualizeazã: ancheta socialã (vezi anexa 3) şi evaluarea psihologicã a familiei (vezi anexele 4 şi 5). Profesioniştii care au contribuit la evaluarea detaliatã a clientului semneazã raportul de evaluare detaliatã, care este avizat de coordonatorul CCS. Raportul de evaluare detaliatã se realizeazã de cãtre responsabilul de intervenţie în maxim 3 zile de la încheierea evaluãrii detaliate. Responsabilul de intervenţie comunicã clienţilor concluziile şi recomandãrile raportului de evaluare detaliatã, în termen de 3 zile de la elaborarea acestuia. 3.3. Planul personalizat de consiliere Planul personalizat de consiliere (PPC) este un instrument specific activitãţilor de consiliere şi rãspunde nevoilor familiei în ansamblul ei, PPC va fi elaborat pentru fiecare familie în parte în termen de 5 zile de la finalizarea raportului de evaluare detaliatã, pe baza concluziilor şi recomandãrilor menţionate în acest raport. Responsabilul de intervenţie stabileşte data întâlnirii pentru elaborarea PPC şi convoacã profesioniştii care vor contribui la elaborarea şi implementarea PPC. PPC conţine obiective pe termen scurt, mediu si lung; activitãţi corespunzãtoare atingerii obiectivelor; durata aferentã activitãţilor; personalul de specialitate al CCS şi alte persoane implicate în derularea activitãţilor (specialişti din alte servicii/ instituţii); resurse materiale şi finaiciare alocate activitãţilor, în cadrul reuniunii de elaborare a PPC, profesioniştii vor analiza concluziile şi recomandãrile raportului de evaluare detaliatã privind cazul în discuţie şi, pe baza acestora, vor stabili obiectivele PPC şi activitãţile necesare atingerii obiectivelor, pornind de la nevoile şi resursele clientului. De asemenea, se va elabora planul de monitorizare şi (re)evaluare a PPC şi, implicit, data urmãtoarei întâlniri în care se va evalua PPC cu scopul revizuirii. PPC va fi (re)evaluat cel puţin o datã la 3 luni şi va fi revizuit în funcţie de progresele obţinute de client şi de modificãri ale situaţiei în care se aflã clientul (de ex. apariţia unor informaţii noi despre client, schimbarea mediului de viaţã al clientului, necesitatea unor servicii noi etc.) Pentru elaborarea formei finale a PPC, responsabilul de intervenţie analizeazã împreunã cu clientul conţinutul planului si ia în considerare sugestiile acestuia. Forma finalã a planului este semnatã de cãtre toţi profesioniştii care au contribuit la elaborarea acestuia şi este avizat de cãtre coordonatorul CCS. Pornind de la obiectivele şi activitãţile cuprinse în PPC, responsabilul de interventie elaboreazã contractul cu clientul, în termen de 3 zile de la redactarea formei finale a PPC. Contractul va fi semnat de client şi de responsabilul de intervenţie, în douã exemplare. În cazul în care exista şi plan de servicii elaborat de SPAS/DGASPC/OPA, contractul va fi semnat şi de responsabilul de intervenţie din cadrul SPAS/ DGASPC/ OPA, situaţie în care va fi semnat în trei exemplare. Contractul cu clientul prevede obiectivele, activitãţile, responsabilii şi calendarul activitãţilor, precum si obligaţiile ambelor pãrţi. El va cuprinde clauze comune, condiţii de modificare sau reziliere şi semnãturile pãrţilor implicate. Se recomandã adaptarea modelului prevãzut în <>Ordinul ministrului muncii, solidaritãţii sociale şi familiei nr. 73/2005 privind aprobarea modelului Contractului pentru acordarea de servicii sociale, încheiat de furnizorii de servicii, acreditaţi conform legii, cu beneficiarii de servicii sociale. 3.4. Monitorizarea şi (re)evaluarea implementãrii planului personalizat de consiliere Profesioniştii implicaţi în implementarea PPC întocmesc rapoarte lunare, sau ori de câte ori este nevoie, în ceea ce priveşte intervenţiile şi rezultatele obţinute pentru fiecare caz în parte. Fiecare profesionist urmãreşte respectarea calendarului activitãţilor propuse şi informeazã responsabilul de intervenţie despre progresele şi dificultãţile în realizarea acestora. Responsabilul de intervenţie colaboreazã cu toţi profesioniştii implicaţi în implementarea PPC, inclusiv cu profesioniştii care furnizeazã servicii în afara CCS, în vederea adaptãrii adecvate a intervenţiilor în favoarea clientului, coordonând astfel toate intervenţiile profesioniştilor implicaţi şi a serviciilor oferite. Pe baza informaţiilor obţinute de la profesionişti, responsabilul de intervenţie monitorizeazã implementarea PPC şi completeazã Fişa de monitorizare pe parcursul intervenţiei (vezi anexa 7), (re)evalueazã PPC şi dupã caz, îl revizuieşte. PPC revizuit este adus la cunoştinţa tuturor profesioniştilor implicaţi şi este avizat de coordonatorul CCS. Clientul este informat despre revizuirea PPC şi i se cere opinia cu privire la acesta. PPC revizuit este transmis responsabilului de intervenţie din cadrul SPAS/ DGASPC/ OPA în situaţia în care clientul beneficiazã şi de alte servicii conform planului de servicii, precum şi managerului de caz din cadrul DGASPC/ OPA în situaţia în care clientul este un copil care are o mãsurã de protecţie specialã. In procesul de monitorizare a implementãrii PPC, responsabilul de intervenţie are în vedere urmãtoarele aspecte: - dacã profesioniştii implicaţi în implementarea PPC au iniţiat şi deruleazã activitãţile prevãzute în PPC, în funcţie de calendarul activitãţilor; - modalitãţile de derulare a activitãţilor şi progresele obţinute de client pe baza rapoartelor primite de la profesionişti şi a discuţiilor purtate cu aceştia; - asigurarea fluxului de informaţii între toţi profesioniştii implicaţi în implementarea PPC; - menţinerea legãturii cu responsabilul de intervenţie din cadrul SPAS/ DGASPC/ OPA, pentru clienţii care au plan de servicii sau urmeazã sã li se întocmeascã plan de servicii; - (re)evaluarea şi revizuirea PPC cel puţin o datã la 3 luni; - existenţa în dosarul fiecãrui client a documentelor (rapoarte, informãri, notificãri) care relevã evoluţia fiecãrui caz în parte, semnate de profesioniştii care le-au elaborat; - modalitãţile de derulare a întâlnirilor de monitorizare dupã încheierea PPC. 3.5. Monitorizare post-servicii şi închiderea cazului Când obiectivele PPC pentru client au fost atinse, pe baza recomandãrii responsabilului de intervenţie, coordonatorul CCS decide încheierea furnizãrii serviciilor de consiliere acordate clientului. In urma acestei decizii, responsabilul de intervenţie elaboreazã planul de monitorizare post-servicii al clientului, care va fi avizat de coordonatorul CCS; acest plan presupune planificarea vizitelor la domiciliul clientului, precum şi întâlniri cu alte persoane/profesionişti care pot contribui la monitorizarea progreselor fãcute de client, precum şi obiectivele fiecãrei vizite, care se pot modifica în funcţie de informaţiile obţinute pe parcursul procesului de monitorizare. Responsabilul de intervenţie aduce la cunoştinţa clientului planul de monitorizare şi îi cere opinia şi acordul în legãturã cu acesta. Monitorizarea post-servicii (vezi anexa 8) se realizeazã pe o perioada de minim 3 luni din momentul încetãrii furnizãrii serviciilor din partea CCS. Se recomandã ca aceastã perioadã de monitorizare sã fie în medie de 6 luni, cu posibilitãţi de prelungire în anumite situaţii, în funcţie de particularitãţile fiecãrui caz în parte, în urma fiecãrei vizite, profesionislul desemnat sã monitorizeze clientul, va elabora un raport de monitorizare. Pentru clienţii care au plan de servicii, rapoartele de monitorizare vor fi trimise în copie responsabilului de caz prevenire din cadrul SPAS/ primãrie, precum şi managerului de caz din cadrul DGASPC/ OPA/ altor forme independente de exercitare a profesiei de asistent social în cazul copiilor care au mãsurã de protecţie specialã. Monitorizarea post-servicii se desfaşoarã cu scopul discutãrii şi analizãrii aspectelor ce tin de adaptarea eficientã a clientului: progresele obţinute în continuare, modalitãţile de rezolvare a problemelor cu care se confruntã în prezent, resursele pe care le utilizeazã pentru îmbunãtãţirea rezultatelor obţinute ca urmare a intervenţiilor primite din partea CCS. Relaţia profesioniştilor cu clientul trebuie sã încurajeze autonomia clientului şi sã nu creeze dependenţa acestuia de servicii sociale. Finalizarea relaţiei clienţilor cu profesioniştii trebuie discutatã încã de la începutul intervenţiei şi pe întreg parcursul implementãrii PPC. Dupã finalizarea perioadei de monitorizare, pe baza rapoartelor de monitorizare post-servicii, se închide cazul din punctul de vedere al intervenţiilor CCS. Decizia de închidere a cazului are avizul coordonatorului CCS. CCS transmite responsabilului de caz prevenire din cadrul SPAS/ primãrie, respectiv managerului de caz, decizia de închidere a cazului din punct de vedere al furnizãrii serviciilor de cãtre CCS. CAP. 4 SERVICII In cadrul CCS, asistentul social şi/sau psihologul stabileşte împreunã cu clientul obiectivele intervenţiilor (ţinând seama de PPC) şi are în vedere: menţinerea copilului în mediul sau de viaţã natural, prevenirea separãrii copilului de familia sa, prevenirea intrãrii copilului în sistemul de protecţie a copilului, formarea ataşamentului pãrinte- copil, întãrirea capacitãţii familiilor de a depãşi dificultãţile psihosociale pentru a-şi asuma responsabilitãţile parentale şi pentru a evita afectarea relaţiilor familiale. 4.1. Consiliere şi informare In cadrul CCS, asistentul social realizeazã pentru copil şi familie urmãtoarele activitãţi: a. asistenţa juridico-administrativã; aceasta se realizeazã cu colaborarea activã a clientului în funcţie de gradul sau de autonomie. Asistentul social analizeazã situaţia administrativã a clientului, îl informeazã despre drepturile şi obligaţiile sale, îi explicã natura documentelor administrative de care are nevoie (acte de stare civilã, adeverinţe, certificate, atestate), îi explicã procedurile administrative, îl ajutã pe client sã îşi administreze documentele şi îl orienteazã spre servicii specializate. b. asistenţa pentru obţinerea prestaţiilor (beneficii în bani: alocaţii, venitul minim garantat alte ajutoare financiare): asistentul social informeazã clientul despre drepturile lui, verificã/ analizeazã resursele acestuia, împreunã cu clientul face demersurile necesare pentru obţinerea de cãtre acesta a prestaţiilor acordate conform legii. c. acompanierea pentru gãsirea sau pãstrarea unei locuinţe: asistentul social evalueazã dificultãţile clientului, gradul de urgenţã al situaţiei sale, îl informeazã pe client asupra drepturilor şi obligaţiilor sale, asupra demersurilor pe care trebuie sã le realizeze, asupra procedurilor necesare, pregãteşte clientul pentru cazul în care este nevoie de schimbarea cadrului sau de viaţã. d. susţinerea demersurilor de (re)integrare şcolarã şi profesionalã: asistentul social tine seama de aşteptãrile şi opiniile clientului, evalueazã situaţia clientului din punct de vedere şcolar si proiesional, identificã instituţiile la care poate apela clientul, sprijinã accesul la structuri de învãţãmânt şi cursuri de formare profesionalã, îl acompaniazã pe client în demersurile sale. e. asistarea mamelor în cadrul maternitãţilor şi spitalelor de pediatrie: asistentul social evalueazã situaţia familiei, o informeazã asupra sprijinului care îi poate fi acordat, intermediazã relaţia familiei cu instituţiile, autoritãţi, servicii pentru mamã şi copil dezvoltarea unei reţele de sprijin comunitar pentru pãrinţi şi copii; consiliazã familia asupra modalitãţilor concrete de sprijinire a tinerelor mame (în special a celor cu depresie post-partum)-evitarea exercitãrii unor presiuni inutile şi a culpabilizãrii de cãtre familie, împãrţirea între membrii familiei a sarcinilor zilnice de îngrijire a copilului, încurajarea mamei. f. asistarea clienţilor cu dificultãţi psiho-sociale, persoane cu probleme psihologice de comportament, dependenţe de alcool droguri, supuse abuzurilor din partea unor persoane, copii cu risc de separare de familie: Asistentul social evalueazã gradul în care relaţiile interpersonale sau izolarea perturbã viaţa clientului, realizeazã întrevederi de tip psiho-social (ascultã susţine sprijinã clientul în dezvoltarea de competenţe sociale), transmite informaţii asupra gravitãţii stãrii clientului informeazã clientul asupra drepturilor şi posibilitãţilor de sprijin precum şi a instituţiilor competente, consiliazã clientul în raport cu situaţia sa actualã, face un inventar al resurselor posibile pentru client, realizeazã împreunã cu clientul un proiect de schimbare a situaţiei sale de viatã identificã obstacolele care pot împiedicã schimbarea, îl susţine in situaţii de crizã propune resurse terapeutice. Activitãţi ale psihologului în cadrul CCS: Psihologul realizeazã pentru persoanele cu dificultãţi psiho-sociale, pentru persoanele cu probleme psihologice, de comportament, dependente de alcool droguri, supuse abuzurilor din partea unor persoane, copii cu risc de separare de familie, copii în dificultate psiho-socialã, activitãţi pentru atingerea urmãtoarelor obiective: ■ schimbarea atitudinilor negative ale pãrinţilor faţã de naştere şi faţã de copil; ■ ameliorarea interacţiunilor disfuncţionale pãrinte-copil, menţinerea şi consolidarea relaţiilor parentale; ■ dezvoltarea unei relaţii de ataşament pozitive pãrinte-copil, îmbunãtãţirea modurilor de comunicare pãrinte-copil; ■ dezvoltarea competenţelor parentale; ■ conştientizarea de cãtre familie a nevoilor psihologice şi afective ale nou-nãscutului sprijinirea familiei pentru a înţelege nevoile de îngrijire permanentã a copilului în familia sa; ■ depãşirea situaţiei de risc de separare a copilului de familie; evitarea alterãrii definitive a relaţiei pãrinte-copil; ■ ameliorarea dificultãţilor psihosociale care afecteazã relaţiile familiale; ■ depãşirea stãrilor conflictuale intrafamiliale şi inter generaţionale; ■ ameliorarea tulburãrilor de comportament şi a dependenţei (de alcool, de droguri); ■ ameliorarea la mamã a simptomelor psihice consecutive naşterii: anxietate, depresie post-partum, etc; ■ sprijinirea familiei pentru a acorda sprijin mamei; ■ reducerea posibilelor stãri de dependenţã faţã de CCS şi personalul lui, 4.1.1. Consilierea familiei şi a copilului Demersul consilierii realizatã de psiholog şi de asistentul social se centreazã pe rezolvarea problemelor de adaptare, pe optimizarea funcţionarii persoanei şi pe prevenirea tulburãrilor afective şi comportamentale. Prin consiliere se oferã clientului ajutor şi susţinere în condiţiile în care aceasta este solicitatã de cãtre client. In cazul prevenirii separãrii copilului de familia sa, consilierea este precedatã de sesiuni de informare care au drept scop obţinerea acceptului clientului pentru iniţierea unui demers de consiliere individualã sau de familie. Consilierea se bazeazã pe parteneriatul profesionistului cu clientul în vederea îmbunãtãţirii capacitãţii de adaptare a clientului la situaţiile cu care acesta se confruntã şi gãsirii resurselor şi modalitãţilor de rezolvare a problemelor şi depãşirii dificultãţilor cu care se confruntã. Cadrul întrevederilor. Consilierea se realizeazã într-un spaţiu special amenajat destinat numai şedinţelor de consiliere. Spaţiul trebuie sã asigure intimitatea şi siguranţa clienţilor pentru derularea eficientã a sesiunilor de consiliere şi trebuie sã fie dotat cu mobilier adecvat. Cadrul întrevederilor este precizat şi din punct de vedere temporal: se stabileşte cel puţin o sesiune de consiliere pe sãptãmânã, timp de 45-50 de minute sau mai multe sesiuni în funcţie de nevoile clientului. Consilierea se raporteazã la anumite obiective stabilite de comun acord şi care reflectã nevoile clientului. Prin aceasta clientul este susţinut în dezvoltarea unui comportament de tip intenţional flexibil şi, în consecinţã, productiv. Cadrul deontotogic al consilierii. În activitatea sa, consilierul va fi ghidat atât de etica profesionalã cât şi de drepturile clientului, de standardele morale, valorile individuale şi culturale specifice clientului. Clientul trebuie respectat şi protejat. Consilierul trebuie sa fie onest, integru şi obiectiv în relaţia sa cu clientul. Intervenţia consilierului se va construi fãrã a aduce prejudicii clientului şi cu pãstrarea caracterului confidenţial al informaţiilor furnizate de acesta. În urma şedinţelor de consiliere, profesionistul completeazã infomiaţiile relevante pentru fiecare caz în parte în Fişa de consiliere (vezi anexa 6). A. Consilierea de grup Specificul grupului de consiliere constã în faptul cã interacţiunea dintre participanţi este folositã în scopul de a facilita schimbarea comportamentalã. Rolul consilierului constã în a crea un mediu securizant în care fiecare membru al grupului îşi poate expune preocupãrile privind diferitele aspecte ale vieţii sale: familie, relaţii interpersonale, relaţii profesionale, sociale. Consilierea de grup permite lucrul simultan cu mai mulţi clienţi; ea oferã un context în care se pot analiza problemele de naturã interpersonalã, fiecare client beneficiazã de sprijin şi ajutor din partea membrilor grupului dar oferã, în acelaşi timp, sprijin şi ajutor; activitãţile de grup permit experimentarea de noi comportamente şi modalitãţi de comunicare. Consilierea de grup nu se recomandã în situaţiile în care clientul se aflã într-o situaţie de crizã, nu este compatibil cu situaţia de lucru în grup sau când existã pericolul încãlcãrii principiului confidenţialitãţii fãrã acordul clientului. Se recomandã organizarea de grupuri care sã fie formate din cinci pânã la maxim zece clienţi. Frecventa minimã a sesiunilor de consiliere de grup este de o şedinţã de 2 ore o datã pe sãptãmânã. B. Consilierea persoanelor cu dizabilitaţi Datoritã dizabilitãţilor de naturã fizicã sau mentalã, aceastã categorie de clienţi este izolatã ca efect al etichetãrii, mentalitãţilor şi a dificultãţilor pe care le întâmpinã în integrarea în societate. Din acest punct de vedere, consilierul trebuie sã fie înformat în privinţa condiţiilor de mediu social în care trãieşte clientul cu dizabilitãţi. Datorita perceperii distorsionate a persoanelor cu dizabilitãţi, caracteristicile anumitor cazuri sunt generalizate de eãtre membrii comunitãţii şi atribuite tuturor persoanelor cu dizabilitãţi. Consecinţa constã în perceperea persoanelor cu dizabilitãţi ca fiind marcate de limite importante, altele decât cele care decurg din problematica specificã. Unul din obiectivele specifice ale consilierii persoanelor cu dizabilitãţi constã în decelarea influenţelor negative ale mediului şi izolarea factorilor suprdãugaţi de nevoile reale, specifice, ale clienţilor. Eficienţa în consilierea persoanelor cu dizabilitãţi este rezultatul cunoaşterii de cãtre profesionist a urmãtoarelor aspecte: ■ legislaţiei, programelor, facilitãţilor, resurselor specifice alocate acestei categorii de populaţie; ■ metodelor de diagnostic şi de clasificare a dizabilitãţilor; ■ caracteristicile diferitelor etape ale dezvoltãrii şi obstacole întâmpinate de persoanele cu dizabilitãţi; ■ modelelor învãţãrii în cazul persoanelor cu dizabilitãţi şi resursele necesare aplicãrii acestora. C. Consilierea în situaţie de crizã Situaţia de crizã (o situaţie traumaticã pentru client) este perceputã de client ca generatoare de consecinţe cu efect extrem de negativ asupra vieţii sale individuale, familiale şi sociale. Intervenţia în situaţia de crizã presupune lucrul intensiv şi de scurtã duratã cu clientul, prin centrarea pe situaţia concretã şi gãsirea unei soluţii pentru acesta care sã îl ajute sã-şi foloseascã resursele pentru a depãşi situaţia şi sã-şi desfaşoare activitãţile de zi cu zi într-un mod cât mai acceptabil şi eficient pentru el şi pentru cei din jur. Obiectivul pe termen lung al intervenţiei constã în evitarea efectelor negative ale situaţiei asupra clientului si familiei sale. Se exploreazã resursele şi sprijinul imediat de care dispune clientul, capacitatea de toleranţã a clientului, mediul personal sau instituţional care poate susţine clientul.Dupã ce alternativele au fost explorate în raport cu suportul aferent, clientul va decide calea de acţiune. Clientul se va angaja în respectarea cãii de acţiune alese. D. Consilierea copiilor şi adolescentilor O prima etapã importantã a consilierii copiilor şi adolescenţilor este adaptarea la cadrul procesului de consiliere. Copiii şi adolescenţii sunt ajutaţi sã se adapteze la cadrul nou reprezentat de cabinetul de consiliere, de mediul profesional şi de specialişti; clienţilor li se acordã atenţie, sunt ajutaţi sã realizeze activitãţile propuse in funcţie de caracteristicile personale; pãrinţii sunt informaţi despre evoluţia copilului de-a lungul întregului proces. Copiii şi adolescenţii sunt sprijiniţi de cãtre profesioniştii CCS pentru: a. Exersarea şi perfecţionarea capacitãţilor de exprimare verbalã şi nonverbalã a sentimentelor, trãirilor, opiniilor lor, diversificarea şi îmbunãtãţirea metodelor de comunicare cu alţi copii şi cu adulţii. In acest scop copilul este încurajat, prin crearea unui mediu sigur şi suportiv, sã îşi exprime trãirile prin cuvinte, acţiuni sau joc, în funcţie de gradul sãu de dezvoltare. Profesioniştii CCS utilizeazã metode şi activitãţi adaptate pentru a-l ajuta pe client sã îşi conştientizeze, sã îşi exprime trãirile afective şi sentimentele şi sã le facã faţã. Experienţele copilului sunt utilizate pentru a-l ajuta sã îşi înţeleagã sentimentele şi relaţiile cu adulţii şi ceilalţi copii şi pentru a-şi dezvolta vocabularul relativ la trãirile sale. Copilul şi adolescentul este ajutat sã-şi depãşeascã blocajele emoţionale şi sa-şi dezvolte strategii de rezolvare a conflictelor personale şi interpersonale. b. Creşterea încrederii în sine şi acceptarea de sine. Copiii şi adolescenţii sunt ascultaţi şi încurajaţi sã îşi exprime sentimentele şi opiniile; pe baza acestora se stabilesc de comun acord obiectivele de îndeplinit şi activitãţile aferente acestora. Copiii sunt încurajaţi sã ia propriile decizii şi sã-şi asume responsabilitatea pentru acţiunile lor. Este încurajatã dezvoltarea deprinderilor de autoajutorare în cadrul activitãţilor zilnice. Copilul este valorizat şi încurajat în ceea ce priveşte comportamentele pozitive şi succesele înregistrate de acesta. Când sunt implicaţi şi pãrinţii în îndeplinirea acestui obiectiv, aceştia sunt sprijiniţi în explorarea diferenţelor dintre comportamentele aşteptate şi cele pe care le manifestã copilul în prezent, acceptarea şi înţelegerea copilului luând în considerare particularitãţile şi interesele lui. Reţeaua familialã şi comunitarã este utilizatã pentru a introduce modele pozitive pentru copil, pentru a-şi dezvolta o imagine de sine pozitivã. c. Dezvoltarea capacitãţilor de integrare socialã, satisfacerea nevoilor de apartenenţã a copiilor şi adolescenţilor la grup. Profesioniştii CCS iniţiazã activitãţi şi încurajeazã experienţe care duc la cooperarea cu alţi copii şi cu adulţii; situaţiile de conflict sunt discutate cu copilul şi cu pãrinţii; jocul şi experienţele de învãţare sunt utilizate pentra încurajarea interacţiunilor dintre copil şi adult. E. Consilierea prin telefon Consilierea prin telefon utilizeazã tehnici specifice şi respectã normele deontologiei profesionale. Scopurile generale ale consilierii prin telefon sunt: formularea clarã a unei probleme, ameliorarea unei situaţii de crizã, acordarea unui sprijin emoţional, iniţierea unui contact în vederea stabilirii unei alte convorbiri telefonice sau a unei întrevederi la sediul CCS. Convorbirile telefonice nu au, în general, o duratã determinatã. Ele se pot termina într-un mod neprevãzut. Clientul alege ora şi stabileşte subiectul convorbirii. Clientul decide dacã îşi divulgã identitatea sau nu. Consilierul prin telefon asigurã confidenţialitatea convorbirii, îl informeazã pe client asupra drepturilor sale: cã îşi poate pãstra anonimatul, cã datele furnizate de client sunt confidenţiale. De asemenea, consilierul orienteazã convorbirea pentru a obţine informaţii suplimentare necesare gãsirii unor soluţii la problemele clientului. F. Informarea şi orientarea clienţilor Activitãţile de informare (in domeniul social, juridic, medical) se regãsesc în toate fazele procesului de acompaniere şi consiliere. Modalitatea şi conţinutul informaţiilor oferite de CCS sunt adaptate nivelului de înţelegere al clienţilor. Informarea clienţilor poate fi realizatã şi prin telefon. Activitãţile de informare vizeazã: ■ resursele comunitare şi drepturile prevãzute de legislaţie; ■ informare asupra reţelei serviciilor sociale; ■ informare asupra importanţei mediului familial în dezvoltarea copilului; ■ informarea în maternitate, prin colaborare cu asistentul social care lucreazã în maternitate, a mamelor despre avantajele alãptãrii la sân (pentru formarea ataşamentului securizant, pentru întãrirea relaţiei mamã-copil, pentru sãnãtatea mamei şi a copilului); ■ informarea asupra modalitãţilor de sprijin a familiei în cazul dependenţei de alcool, droguri; ■ informarea şi pregãtirea pãrinţilor pentru a face faţã cerinţelor de dezvoltare a copilului, (inclusiv a copilului cu dizabilitãţi, prematur, cu HIV) Alãturi de serviciile oferite direct de cãtre CCS, profesioniştii centrului orienteazã clienţii cãtre alte servicii specializate cu responsabilitãţi în oferirea de servicii sau prestaţii necesare acoperirii nevoilor cu care se confruntã clienţii. 4.2. Sprijin şi educaţie parentalã 4.2.1. Programe de educaţie parentalã Echipa de profesionişti a CCS oferã posibilitatea pãrinţilor de a întâlni alţi pãrinţi care se confruntã cu probleme similare prin desfãşurarea programelor de educaţie parentalã. Programele de educaţie parentalã sunt programe de dezvoltare şi consolidare a abilitãţilor şi competenţelor parentale. Aceste programe se realizeazã prin intermediul întâlnirilor de grup şi individuale. Organizarea întâlnirilor de grup se realizeazã în funcţie de interesele clienţilor pe baza unei analize a nevoilor. Pentru realizarea analizei nevoilor pot fi folosite chestionare, interviuri, discuţii. Activitãţile care au ca scop formarea şi dezvoltarea de abilitãţi parentale sunt organizate de cãtre CCS sau de cãtre CCS în colaborare cu instituţii publice şi organizaţii neguvernamentale care au experienţã în acest domeniu. Aceste activitãţi se realizeazã prin împãrtãşirea de competenţe între pãrinţi şi profesionişti şi au ca scop: ■ dezvoltarea abilitãţilor parentale, dezvoltarea abilitãţilor de îngrijire şi creştere adecvatã a copiilor; ■ crearea şi dezvoltarea reţelei de sprijin comunitar formatã din pãrinţii incluşi în programele de educaţie parentalã; ■ dezvoltarea capacitãţii pãrinţilor de a face faţã provocãrilor legate de creşterea şi educarea copiilor; ■ reducerea izolãrii pãrinţilor prin relaţionarea cu alţi pãrinţi; ■ asigurarea accesului la resursele comunitare. Aceste activitãţi se desfãşoarã dupã o programã elaboratã în conformitate cu legislaţia în vigoare şi în funcţie de nevoile identificate de specialiştii CCS. Temele abordate cu predilecţie în întâlnirile cu pãrinţii sunt urmãtoarele: ■ creşterea şi educarea copilului; ■ etapele dezvoltãrii copilului; ■ importanţa familiei în dezvoltarea copilului; ■ efectele separãrii şi institutionalizãrii asupra copilului; ■ formarea ataşamentului securizant; ■ prevenirea abuzului şi neglijãrii copilului; ■ îngrijirea copilului cu dizabilitãţi; ■ legislaţie în domeniul protecţiei şi promovãrii drepturilor copilului. Întâlnirile grupului constau în discuţii pe teme solicitate de pãrinţi (timp de 90 - 120 de minute) şi discuţii iniţiate de profesionişti. Un grap de 10 - 12 persoane se va întâlni pe durata a 4-6 luni, de douã ori pe lunã (în total 8-12 întâlniri pentru fiecare grup), în funcţie de progresele obţinute şi de disponibilitatea pãrinţilor. Reguli de funcţionare a grupului: ■ grupul reuneşte pãrinţi care sunt interesaţi de îmbunãtãţirea performanţelor lor în îndeplinirea rolului de pãrinte; ■ implicarea pãrinţilor în desfãşurarea reuniunilor de grup; ■ valorizarea resurselor familiei; ■ ascultarea şi acceptarea exprimãrii opiniilor de cãtre toţi membrii grupului; ■ respectarea programului întâlnirilor; ■ permanenţã şi continuitatea grupului pânã la încheierea perioadei de pregãtire; ■ profesionistul care animã grupul nu se substituie pãrinţilor, ci ajutã la evidenţierea resurselor pe care aceştia le au deja şi îi sprijinã pe pãrinţi în valorificarea acestora în cadrul relaţiei lor cu copilul; ■ nu existã un raport de putere profesionist-pãrinte în cadrul grupului. În cadrul întâlnirilor de grup, psihologul sau asistentul social, în calitatea de moderator de grup au urmãtoarele responsabilitãţi: ■ constituirea grupului în funcţie de temã; ■ alcãtuirea agendei de lucru, programei cursului, a suportului de curs; ■ primirea pãrinţilor; ■ crearea cadrului întâlnirilor de grup; ■ analizarea situaţiilor prezentate de pãrinţi în grup; ■ încurajarea participanţilor sã-şi exprime liber opiniile, sentimentele, experienţele personale; ■ identificarea şi explorarea temelor care îi apropie pe pãrinţii participanţi la grup; ■ identificarea şi explicarea funcţiilor parentale necesare îngrijirii adecvate a copiilor; ■ lãrgirea câmpului competenţei parentale; ■ facilitarea schimburilor informaţionale între pãrinţi; ■ stabilirea unor relaţii de încredere şi de duratã cu pãiinţii; ■ identificarea dificultãţilor, obstacolelor şi soluţiilor; ■ exprimarea lucrurilor importante care sunt dificil de verbalizat de cãtre pãrinţi; ■ evaluarea rezultatelor şi impactului grupului asupra pãrinţilor; ■ încurajarea întrajutorãrii şi relaţionãrii în afara cadrului grupului; ■ solicitarea permanentã a feed-back-ului de la participanţi; ■ evaluarea progreselor şi impactului sesiunilor de formare asupra participanţilor. Programele de educaţie parentalã respectã principiile învãţãrii adultului: adulţii învaţã atunci când procesul de învãţare este auto-direcţionat (determinat de ei înşişi), este participativ (procesul este activ, nu pasiv), este experenţial (se învaţã din împãrtãşirea experienţelor), este reflectiv (adultul preferã sã reflecteze la ce se întâmplã în timpul cursului). Metodele de formare recomandate pentru formarea adulţilor sunt jocul de rol, demonstraţia, studiul de caz, lucrul în grupuri mici, brainstorming-ul. 4.2.2. Organizarea grupurilor de sprijin pentru pãrinţi Grupul de sprijin este utilizat ca o formã de intervenţie socialã care presupune participarea benevolã şi organizatã, într-un cadru structurat, a pãrinţilor la dezbaterea şi identificarea unor soluţii la probleme comune. Scopul utilizãrii acestei tehnici este de a se oferi reciproc informaţii, sfaturi, încurajare şi sprijin emoţional. Scopul se poate reformula în funcţie de caracteristicile membrilor grupului şi de dinamica problemei pe care aceştia au consimţit sã o dezbatã împreunã. Aceste întâlniri sunt mediate de cãtre un profesionist al CCS care împreunã cu membrii grupului stabilesc regulile şi normele interne de funcţionare, planul de desfãşurare al întâlnirilor. Moderatorul stimuleazã membrii grupului: ■ sã-şi împãrtãşeascã problemele cu alţi membrii ai grupului; ■ sã identifice posibilitãţi de rezolvare a problemelor; ■ sã realizeze un schimb de informaţii şi opinii despre problemele discutate. CAP. 5 Administrare'c7şi management 5.1. Locaţia, resurse financiare şi baza materialã CCS funcţioneazã, dupã caz, într-o clãdire proprie sau într-un spaţiu propriu aflat într-o clãdire în care mai funcţioneazã şi alte servicii complementare. CCS poate funcţiona pe lângã o maternitate, un centru de zi, o şcoalã sau un alt serviciu social. Spaţiul destinat CCS trebuie sã asigure desfãşurarea în condiţii optime a activitãţilor cu clienţii, atât din punct de vedere material cât şi din punct de vedere funcţional. Spaţiile în care funcţioneazã CCS trebuie sã asigure: primirea clienţilor, consilierea individualã şi de grup a clienţilor, informarea clienţilor, organizarea grupurilor de pãrinţi care participã la programele de formare a abilitãţilor parentale, organizarea reuniunilor de echipã, pãstrarea în siguranţã a documentelor şi informaţiilor. Spaţiile destinate consilierii trebuie sã fie separate de cele destinate activitãţilor administrative. Clãdirea în care fancţioneazã CCS asigurã clienţilor, personalului şi vizitatorilor siguranţã şi confort. Aceasta îndeplineşte condiţiile prevãzute de lege în ceea ce priveşte autorizaţiile/avizele de funcţionare şi este adaptatã nevoilor clienţilor cu dizabilitãţi fizice. CCS este dotat cu echipamente tehnice şi electronice (calculatoare, video, TV, copiator, telefon şi fax) necesare culegerii de informaţii, prelucrãrii informaţiilor, realizãrii de materiale de promovare şi pentru realizarea bazei de date despre clienţi. Mobilierul CCS este adaptat clienţilor (copii şi adulţi) şi activitãţilor desfãşurate de echipa pluridisciplinarã. Profesioniştii CCS au asigurate consumabile, instrumente de lucru, materiale educative şi psiho-pedagogice necesare derulãrii activitãţilor de consiliere, educaţiei parentale, organizãrii grupurilor de sprijin şi funcţionãrii reţelei de sprijin. Bugetul pentru funcţionarea CCS reflectã toate cheltuielile care se fac pentru organizarea şi funcţionarea lui conform standardelor minime obligatorii pentru aceste centre. De asemenea, capitolele de cheltuieli ale bugetului trebuie sã reflecte şi nevoile de dezvoltare şi de adaptare permanentã a serviciilor la nevoile clienţilor. Bugetul prevede şi fonduri pentru organizarea campaniilor de promovare şi de informare a publicului, pentru organizarea de activitãţi cu pãrinţii, pentru pregãtirea permanentã a personalului şi pentru supervizare şi evaluare. 5.2. Proceduri administrative şi de management Pentru atingerea obiectivelor sale, CCS utilizeazã proceduri, administrative şi de management performant. Un management performant implicã un accent deosebit pe calitatea serviciilor furnizate în vederea acoperirii nevoilor reale ale beneficiarilor. Furnizorul de servicii angajeazã, în condiţiile legii şi cu respectarea standardelor minime obligatorii ale acestor centre, un coordonator cu normã întreagã al CCS. Furnizorul de servicii implicã coordonatorul CCS în toate activitãţile de recrutare şi angajare a întregului personal al CCS. Principalele responsabilitãţi ale coordonatorului CCS se regãsesc în fişa de post. Coordonatorul realizeazã planul anual de acţiune pe baza cãruia funcţioneazã CCS (vezi anexa 9), evalueazã organizarea şi funcţionarea serviciilor, întreprinde demersuri pentru îmbunãtãţirea activitãţilor CCS. Responsabilitãţile coordonatorului sunt multiple şi implicã cunoştinţe cu privire la fiecare domeniu de lucru din cadrul CCS, cunoştinţe specifice legate de clienţi, abilitãţi de colaborare cu personalul CCS etc. Pe lângã toate acestea, responsabilitãţile administrative şi de gestiune, precum şi gãsirea şi alocarea corectã a resurselor CCS sunt elemente de care depinde realizarea efectivã a obiectivelor generale ale centrului. Principalele responsabilitãţi ale coordonatorului CCS sunt urmãtoarele: ■ elaboreazã regulamentul de ordine interioarã şi îl aduce la cunoştinţa tuturor angajaţilor; ■ aduce la cunoştinţa angajaţilor regulamentul de organizare şi funcţionare sau normele interne de funcţionare; ■ elaboreazã împreunã cu profesioniştii obiectivele CCS şi planificarea activitãţilor necesare atingerii acestor obiective; ■ elaboreazã planul anual de acţiune; ■ stabileşte politica de formare a echipei; ■ modereazã reuniunile de echipã; ■ mediazã conflictele din echipã; ■ deleagã responsabilitãţi cãtre membrii echipei, atunci când acest lucru contribuie la eficientizarea activitãţilor; ■ face demersurile necesare pentru obţinerea fondurilor necesare derulãrii activitãţilor CCS şi rãspunde de gestionarea corectã a resurselor, conform bugetului anual; ■ faciliteazã colaborarea dintre echipã şi specialiştii altor servicii; ■ reprezintã CCS în comunitate şi asigurã legãtura activã a acestuia cu comunitatea; ■ realizarea metodologiei de lucru a CCS; ■ elaboreazã raportul anual de activitate şi îl supune spre avizare furnizorului de servicii; ■ pune la dispoziţie documentele necesare verificãrilor efectuate de persoanele delegate de cãtre Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului pentru inspecţia respectãrii standardelor. Metodologia de lucru vizeazã cel puţin urmãtoarele aspecte privind organizarea şi funcţionarea CCS: ■ proceduri de lucru cu clienţii, cu partenerii şi cu alte servicii şi instituţii din comunitate; ■ proceduri de transmitere a informaţiilor (comunicarea internã şi externã) ■ proceduri de recrutare, evaluare, pregãtire şi coordonare a voluntarilor CCS; ■ proceduri de evaluare a personalului; ■ proceduri de asigurare a confidenţialitãţii datelor; ■ proceduri legate de accesul personalului la baza de date şi informaţii a CCS; ■ proceduri clare privind primirea şi înregistrarea cererilor de solicitare a serviciilor CCS; ■ proceduri scrise privind primirea, înregistrarea şi soluţionarea reclamaţiilor; ■ proceduri financiare; ■ proceduri de control Programul de funcţionare al CCS este afişat într-un loc vizibil, atât în exteriorul, cât şi în interiorul CCS. Acesta trebuie adaptat cerinţelor clienţilor şi disponibilitãţii lor temporale de adresare şi participare la activitãţi. Coordonatorul CCS asigurã realizarea reuniunilor de echipã, periodic, în funcţie de nevoile concrete ale echipei. Reuniunile de echipã se pot realiza cu participarea tuturor angajaţilor CCS sau doar cu profesioniştii CCS. Reuniunile de echipã sunt periodice, în cadrul acestora fiecare angajat trebuie sã aibã ocazia sã-şi prezinte realizãrile, dificultãţile întâmpinate în desfãşurarea activitãţilor curente, propuneri pentru depãşirea acestora. Data şi durata reuniunilor trebuie planificate astfel încât sã asigure participarea tuturor membrilor echipei CCS, subiectele de discuţie fiind aduse la cunoştinţa echipei în prealabil Acest tip de reuniune are şi scopul de a spori coeziunea echipei, de a îmbunãtãţi relaţiile interumane şi profesionale. Reuniunile periodice sunt conduse şi organizate de coordonatorul CCS care prezintã, dacã este cazul, informaţii şi decizii importante din partea furnizorului de servicii. Pentru fiecare reuniune de echipã se realizeazã un proces verbal al reuniunii, intocmit, prin rotaţie de fiecare membru al echipei. Angajaţii CCS care au responsabilitãti în implementarea PPC se întâlnesc sãptãmânal în reuniuni ale echipei pluridisciplinare (sau cu o altã periodicitate impusã de cazuistica serviciului). Aceste reuniuni au ca obiective principale: ■ desemnarea (numirea) responsabililor de intervenţie; ■ elaborarea PPC; ■ realizarea evaluãrilor periodice ale implementãrii PPC-urilor; ■ revizuirea PPC-urilor; ■ adoptarea deciziilor privind monitorizarea cazurilor. CCS dispune de un sistem rapid şi eficient de transmitere a informaţiilor între membrii echipei şi între aceştia şi exterior. Comunicarea în interiorul şi în exteriorul CCS implicã existenţa unor mijloace materiale care sã eficientizeze transmiterea de informaţii: aviziere expuse în locurile vizibile şi foarte uşor accesibile; tãviţe personalizate pentru documente, e-mail fax, telefon, etc. Informaţiile, comunicatele în exterior şi frecvenţa acestora, altele decât cele prevãzute de standardele minime obligatorii pentru aceste centre, sunt stabilite de cãtre furnizorul de servicii. Transmiterea informaţiilor în exteriorul CCS trebuie sã ţinã cont de principiul confidenţialitãţii şi de protejarea imaginii clienţilor. Coordonatorului îi revine responsabilitatea de gestiune materialã şi financiarã a CCS. Gestiunea materialã în CCS presupune câteva activitãţi ce pot fi realizate de persoane specializate în acest scop: ■ inventarierea bunurilor materiale; ■ evaluarea şi reevaluarea bunurilor materiale; ■ circulaţia bunurilor materiale şi consumul lor; ■ contabilitatea bunurilor materiale; ■ amortizarea mijloacelor fixe; ■ scoaterea din funcţiune şi casarea mijloacelor fixe; ■ evaluarea şi lichidarea patrimoniului. Toate aceste operaţiuni se realizeazã în concordanţã cu normele legale în vigoare. Gestiunea financiarã se concretizeazã în urmãtoarele activitãţi: ■ estimarea bugetului anual de venituri şi cheltuieli; ■ stabilirea planului anual de finanţare; ■ gestionarea veniturilor; ■ cãutarea de fonduri; ■ repartizarea fondurilor existente pe categorii de cheltuieli, în raport cu bugetul aprobat; ■ operaţiuni de casierie şi bancã; ■ înregistrare contabilã; ■ raportare financiarã. Bugetul anual al CCS este alcãtuit ţinând cont de costurile realiste şi complete ale tuturor activitãţilor. Bugetul nu trebuie sã supraevalueze sau sã subevalueze costurile necesare desfãşurãrii activitãţilor în condiţiile asigurãrii calitãţii conform standardelor minime obligatorii pentru aceste centre. Un buget previzional cuprinde urmãtoarele tipuri de cheltuieli: ■ cheltuieli pentru pregãtirea deschiderii CCS; ■ cheltuieli relative la amenajarea spaţiului, întreţinere şi reparaţii; cheltuieli de funcţionare: apã, gaz, electricitate, salubritate etc; asigurãri, impozite; ■ investiţii, echipamente; ■ consumabile - pentru activitãţile cu clienţii (adulţi şi copii) şi pentru activitãţile administrative; ■ salariile personalului; ■ costuri de formare a personalului; ■ costuri de comunicare (servicii poştale, telefon, fax, taxe internet); ■ cheltuieli de deplasare; ■ protocol; ■ costuri de informare şi sensibilizare (pliante, afişe, broşuri, materiale video etc). Evaluarea este activitatea de investigare şi analizã a stãrii actuale de dezvoltare a serviciilor CCS. Scopul evaluãrii este cunoaşterea şi înţelegerea problemelor cu care se confruntã persoanele implicate în acordarea serviciilor, precum şi gradul de satisfacere a nevoilor clienţilor cu scopul de a adapta şi îmbunãtãţi planul anual de acţiune si metodologia de lucru. Rezultatele evaluarii performanţelor CCS este un indicator al gradului de profesionalism al resurselor umane şi reflectã performanţele profesioniştilor CCS. Rezultatele evaluãrilor sunt sintetizate în rapoarte de evaluare. Raportul anual de activitate al CCS este public şi accesibil persoanelor interesate. CAP. 6 RESURSE UMANE Îndeplinirea obiectivelor CCS se realizeazã prin derularea activitãţilor specifice conform unui management performant al resurselor umane. Structura resurselor umane trebuie adaptatã la specificul serviciilor oferite de CCS (salariaţi, colaboratori, voluntari). Este necesarã acoperirea cu specialişti a tuturor posturilor din structura CCS, care sã conlucreze permanent în vederea asigurãrii calitãţii serviciilor oferite clienţilor. Fiecare specialist ocupã un anumit post şi are de îndeplinit mai multe atribuţii conform fişei postului. Fiecare atribuţie poseda aspecte calitative şi cantitative. Un rol important pentru o activitate eficientã a CCS îl are gradul de motivare al echipei. În acest context, capacitatea coordonatorului CCS de a valorifica optim competenţele şi abilitãţile membrilor echipei este un factor esenţial. Este important ca personalul sã se simta valorizat şi responsabil pentru activitãţile pe care le desfãşoarã. Evaluarea performanţelor echipei este o activitate continuã, în responsabilitatea coordonatorului CCS. Evaluarea personalului are ca efect motivarea acestuia în derularea de activitãţi performante şi în creşterea satisfacţiei în muncã. Procesul de evaluare, prin oferirea de cãtre coordonator a unui feed-back asupra modului in care îşi desfãşoarã activitatea fiecare membru al echipei, este o oportunitate în vederea îmbunãtãţirii întregii activitãţi şi îndeplinirea obiectivelor CCS. 6.1. Recrutarea, angajarea şi structura de personal Angajatorul recruteazã şi angajeazã personalul în conformitate cu reglementãrile legale în vigoare, în acord cu misiunea CCS, nevoile clienţilor şi prevederile standardelor minime obligatorii ale acestor centre. Echipa CCS este formatã din cel puţin: un coordonator, un psiholog şi un asistent social. La angajarea personalului se va ţine cont de studiile absolvite de acesta, de experienţa anterioarã şi de abilitãţile în lucrul cu copii şi familii. Coordonatorul are studii superioare socio-umane şi o experienţã în servicii pentru protecţia copilului de minim 2 ani. Psihologul este absolvent al unei instituţii de învãţãmânt superior de specialitate, cu diplomã de licenţã în psihologie, acreditatã conform legii. Asistentul social este persoana care îndeplineşte condiţiile prevãzute în Legea privind statutul asistentului social În funcţie de modul de înfiinţare al CCS, de cãtre autoritãţile judeţene/ locale sau de OPA, recrutarea şi selecţia personalului se realizeazã ţinând cont de legislaţia în vigoare şi de politica de personal a instituţiei respective. Dupã selecţie, persoana nou angajatã beneficiazã de o sesiune de formare în care i se vor prezenta modalitatea de lucru, specificul postului, procedurile CCS şi echipa în cadrul cãreia va urma sã lucreze. De asemenea, o perioadã de minimum 2 sãptãmâni şi maxim 2 luni, persoana nou angajatã va fi asistatã de cãtre un membru al echipei în vederea facilitãrii integrãrii şi adaptãrii la munca cu clienţii şi echipa. Profesioniştii CCS dispun, în afarã de calificarea profesionalã prevãzutã de standardele minime obligatorii, de o serie de competente şi caracteristici: abilitãţi de lucru în echipã, abilitãţi de lucru cu copii si familii, toleranţã la stres, motivaţie pentru munca pe care o desfãşoarã, acceptarea unui program de muncã flexibil planificare şi organizare de activitãţi, flexibilitate şi creativitate. De asemenea, angajaţii trebuie sã dovedeascã cunoaşterea şi stãpânirea procedurilor de lucru, disponibilitate pentru învãţare şi perfecţionare profesionalã, respect pentru deontologia profesionalã. Fiecare angajat are o fişã a postului care cuprinde: denumirea postului, locul în care îşi desfãşoarã activitatea, relaţiile cu alte posturi, responsabilitãţi şi sarcini, pregãtirea necesarã şi abilitãţi, caracteristici personale necesare ocupãrii postului. 6.2. Formarea personalului Formarea personalului trebuie sã asigure creşterea eficienţei acestuia şi furnizarea serviciilor cãtre clienţi la standarde de calitate corespunzãtoare. Formarea personalului garanteazã menţinerea unui anumit nivel de profesionalism al echipei. Coordonatorul CCS are responsabilitatea organizãrii sesiunilor de formare de iniţiere pentru personalul nou angajat al centrului. La angajarea specialiştilor, CCS utilizeazã un pachet de formare iniţialã de cel puţin 42 de ore în domeniul specific activitãţilor centrului şi în conformitate cu obiectivele acestuia. Formarea de iniţiere se adreseazã întregului personal de specialitate, se realizeazã la sediul CCS (locul de muncã) şi cuprinde cel puţin urmãtoarele elemente obligatorii: ■ prezentarea CCS (obiective, servicii, activitãţi); ■ prezentarea echipei CCS; ■ analizarea fişei postului; ■ prezentarea metodologiei de lucru a CCS; ■ prezentarea unor studii de caz şi a unor dosare de caz. Formarea continuã urmãreşte creşterea performanţei angajaţilor şi eficienţa echipei pluridisciplinare. Aceasta trebuie sã se desfãşoare în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare şi în raport cu nevoile reale de formare identificate de coordonator. Pentru fiecare membru al echipei pluridisciplinare, coordonatorul CCS realizeazã un plan de formare continuã în funcţie de nevoile de formare. Coordonatorul beneficiazã de formare în domeniul managementului serviciilor sociale în condiţiile în care nu are pregãtire în acest domeniu. Formarea continuã se poate realiza atât la sediul CCS, cât şi în alte instituţii/ şcoli de pregãtire/ centre specializate (aceasta se poate realiza prin participarea la cursuri de specializare, stagii de pregãtire profesionalã, seminarii, conferinţe etc.). Voluntarii care participã în activitãţile CCS beneficiazã de formare iniţialã, cel puţin 14 ore în cadrul CCS. Pentru asigurarea unei calitãţi corespunzãtoare a modulelor de formare realizate la sediul CCS existã un punct de documentare unde pot fi consultate lucrãri de specialitate în domenii de interes pentru personalul CCS. 6.3. Supervizarea Obiectivul principal al supervizãrii profesioniştilor CCS constã în sprijinea acestora pentru realizarea activitãţilor cu maximã eficienţã şi utilizarea celor mai bune practici în relaţia cu clienţii. Supervizarea se desfãşoarã sub forma de întâlniri periodice "faţã în faţã", organizate între persoana care asigurã supervizarea şi profesionist/profesionişti şi dureazã 30-90 de minute. Supervizarea profesioniştilor CCS constã în: ■ oferirea de sprijin informaţional şi suport emoţional profesioniştilor; ■ fundamentarea teoreticã a cazurilor; ■ asigurarea obiectivitãtii în soluţionarea cazurilor; ■ dezvoltarea capacitãţii de reflecţie asupra intervenţiei profesionale şi a interacţiunilor cu ceilalţi. Persoana care realizeazã supervizarea contribuie la identificarea nevoilor de formare ale profesioniştilor şi la evaluarea acestora, inclusiv prin intermediul evoluţiei cazurilor. Efectuarea supervizãrii determinã reducerea stresului profesional, favorizarea climatului potrivit pentru desfãşurarea activitãţilor, clarificarea rolurilor şi responsabilitãţilor angajaţilor CCS. De asemenea, supervizarea oferã cadrul pentru prelucrarea informaţiilor despre propria persoanã în diferite contexte, oferã sprijin în autoconştientizare şi autocontrol. Prin intermediul supervizãrii sunt aduse în planul conştientizãrii şi reflectãrii trãiri afective, sentimente, atitudini, valori, comportamente faţã de clienţi (copii, adulţi), colegi s.a., cu incidenţã în plan profesional. Prin supervizarea individualã se urmãreşte atingerea urmãtoarelor obiective: ■ Dezvoltarea capacitãţii de a-şi conştientiza şi controla propriile sentimente şi atitudini; ■ Conştientizarea punctelor vulnerabile şi resurselor; ■ Dezvoltarea capacitãţii de a lucra pe baza unei planificãri şi reflecţii critice; ■ Prelucrarea imaginii despre sine în aspecte relevante ale muncii profesionale, pentru ca aceasta sã devinã mai compatibilã cu realitatea. Prin supervizarea de grup se umãreşte atingerea urmãtoarelor obiective: ■ Conştientizarea propriilor trãiri afective, comportamente şi efectele acestora asupra celorlalţi; ■ Dezvoltarea capacitãţii de a lucra în grup; ■ Dezvoltarea capacitãţii de a folosi constructiv propunerile şi percepţia altora; ■ Dezvoltarea competenţei sociale; ■ Dezvoltarea capacitãţii de analizã a situaţiilor; ■ Dezvoltarea capacitãţii de a rezolva probleme. Competenţele necesare persoanei care asigurã supervizarea CCS sunt: capacitatea de interacţiune cu personalul CCS, abilitãţi de comunicare, pregãtire teoreticã şi experienţã practicã în activitatea de supervizare şi în domeniul protecţiei copilului. ANEXA 1 -------la ghidul metodologic----------------------
Fişã de semnalare a riscului de separare a copilului de familie
(pentru copii 0-3 ani)
Instituţia/Locul unde este completatã .......................
Data întocmirii fişei ......................................
Numele persoanei care a întocmit fişa .......................
Data transmiterii la ........................................
Numele şi prenumele copilului ...............................
Numele şi prenumele mamei ....................................
Numele şi prenumele tatãlui ................................
Domiciliul pãrinţilor .......................................
Riscuri de separare
1. Mama minorã, necãsãtoritã da nu
2. Mama refuzã dupã naştere sã-şi vadã copilul da nu
3. Mama refuzã sã-şi alãpteze copilul da nu
4. Mama nu este vizitatã de membrii familiei da nu
5. Mama nu posedã acte de identitate da nu
6. Mama prezintã semne de consum de alcool/ droguri da nu
7. Mama mai are copii în instituţii de protecţie
a copilului da nu
8. Mama nu lucreazã şi nu are venituri da nu
9. Mama prezintã semne de maltratare da nu
10. Mama este analfabetã da nu
11. Mama nu are medic de familie da nu
12. Mama locuieşte în condiţii precare da nu
13. Mama practicã prostituţia da nu
14. Mama are mai mult de trei copii în îngrijire da nu
15. Mama prezintã semnele unei boli grave sau cronice da nu
16. Mama îngrijeşte cel puţin un copil cu handicap da nu
17. Mama nu este pregãtitã pentru îngrijirea
copilului da nu
18. Mama este depresivã da nu
19. Mama nu are nici un proiect în legãturã cu copilul da nu
20. Mama este agresivã cu personalul medical da nu
21. Mama insistã pentru prelungirea şederii în
maternitate da nu
22. Mama are relaţii conflictuale cu tatãl copilului da nu
23. Mama provine dintr-o instituţie de protecţie
a copilului da nu
Instituţia/Locul unde este completatã .......................
Data întocmirii fişei ......................................
Numele persoanei care a întocmit fişa .......................
Data transmiterii la ........................................
Numele şi prenumele copilului ...............................
Numele şi prenumele mamei ....................................
Numele şi prenumele tatãlui ................................
Domiciliul pãrinţilor .......................................
Riscuri de separare
1. Copilul nu este recunoscut de tatã da nu
2. Copilul prezintã o igienã zilnicã precarã da nu
3. Copilul prezintã semne de maltratare da nu
4. Copilul este deprimat da nu
5. Copilul prezintã semne de obosealã da nu
6. Copilul lipseşte de la şcoalã cel puţin o
zi pe sãptãmânã da nu
7. Copilul nu are bani de buzunar da nu
8. Copilul nu este însoţit la şcoalã da nu
9. Copilul are mai mult de trei fraţi da nu
10. Cel puţin unul dintre pãrinţi consumã
bãuturi alcoolice da nu
11. Cel puţin unul dintre pãrinţi prezintã o boalã
gravã, cronicã da nu
12. Copilul are dificultãţi de învãţare da nu
13. Cel puţin unul dintre pãrinţi a pãrãsit ţara/
localitatea da nu
14. Copilul şi familia sa locuiesc într-o locuinţã
provizorie da nu
15. Copilul este agresiv cu alţi copii da nu
16. Copilul nu participã la activitãţi extraşcolare da nu
17. Copilul provine dintr-o zonã mãrginaşã a
localitãţii/cartierului da nu
18. Copilul are cel puţin un frate care a abandonat
şcoala da nu
19. Copilul are cel puţin un frate care consumã
alcool/droguri da nu
20. Copilul are ce puţin un pãrinte sau frate
analfabet da nu
21. Copilul are unul sau ambii pãrinţi care sunt
în închisoare da nu
22. Copilul locuieşte cu rudele/ bunicii da nu
23. Copilul nu cunoaşte suficient limba da nu
FISA DE EVALUARE INIŢIALĂ
Datele personale ale solicitantului: .............................
Numele şi prenumele ...............................................
Data şi locul naşterii ...........................................
Domiciliul: .......................................................
Date personale privind familia
Mama
Nume şi prenume ...................................................
Data şi locul naşterii
Pregãtirea şcolarã/profesionalã ...................................
Ocupatia ..........................................................
Domiciliul .......................................................
Tata
Nume şi prenume ...................................................
Data şi locul naşterii
Pregãtirea şcolarã/profesionalã ...................................
Ocupatia ..........................................................
Domiciliul .......................................................
Fraţi
Nume şi prenume ...................................................
Data şi locul naşterii
Pregãtirea şcolarã/profesionalã ...................................
Ocupatia ..........................................................
Domiciliul .......................................................
Nume şi prenume ...................................................
Data şi locul naşterii
Pregãtirea şcolarã/profesionalã ...................................
Ocupatia ..........................................................
Domiciliul .......................................................
Date despre mediul de viaţa al solicitantului (locuinţã, şcoalã/serviciul
relaţiile cu colegii, etc.):
.....................................................................
.....................................................................
Dificultãţile cu care se confruntã solicitantul şi serviciile la care a
apelat pânã în prezent
.....................................................................
.....................................................................
.....................................................................
Motivul solicitãrii serviciilor CCS:
.....................................................................
.....................................................................
.....................................................................
Aşteptãrile solicitantului de la CCS referitor la motivul expus:
.....................................................................
.....................................................................
.....................................................................
Observaţii:
.....................................................................
.....................................................................
Recomandãri:
.....................................................................
.....................................................................
.....................................................................
Numele şi prenumele profesionistului:................................
Semnãtura............................................................
Data:................................................................
ANCHETA SOCIALĂ
(model)
DATE PRIVIND FAMILIA
Pãrinţii:
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Tatal Mama
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nume şi prenume
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
C.N.P.
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Data şi locul naşterii
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Domiciliul
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Reşedinta
(adresa actuala)
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Studiile/Profesia
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Ocupaţia
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Locul de muncã şi
adresa
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Venitul (cuantumul si
sursele)
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Naţionalilate
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Religie
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Antecedente penale
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
b. Copiii:
Nume şi prenume: .............................................
C.N.P. .............................
Certificat de naştere/Carte de identitate Seria:.... Nr:.....
Data naşterii: [][].[][].[][][][]
Locul naşterii:..............................
Sexul: F/M Naţionalitatea............. Religia .......
Situaţia şcolarã: ...............................................
Nume şi prenume: .............................................
C.N.P. .............................
Certificat de naştere/Carte de identitate Seria:.... Nr:.....
Data naşterii: [][].[][].[][][][]
Locul naşterii:..............................
Sexul: F/M Naţionalitatea............. Religia .......
Situaţia şcolarã: ...............................................
c. Pãrintii:
Sunt: Cãsãtoriţi [] Divorţaţi [] Separaţi [] Cuplu necãsãtorit []
Suferã de o boalã care îi împiedicã sã îşi exercite îndatoririle de pãrinţi
mama [] tata []
......................................................................
Alte situaţii: .........................................................
......................................................................
......................................................................
d. Climatul familial: ................................................
......................................................................
......................................................................
e. Starea de sãnãtate fizicã şi psihica a membrilor familiei:
......................................................................
......................................................................
......................................................................
f. Locuinţa:
Proprietatea mamei [] Închiriatã []
Proprietatea tatãlui [] Alte situaţii [] precizaţi:
......................................................................
......................................................................
Nr. de camere locuibile: Nr. persoanelor care locuiesc:
Apa curentã Da [] Nu []
Încãlzire Da [] Nu []
Alte informaţii: ..............................................
...............................................................
Condiţii de locuit (igienã, curãţenie, dificultãţi):
...............................................................
...............................................................
...............................................................
Observaţii:
...............................................................
...............................................................
1. În situaţia în care clientul CCS este un copil care are o mãsurã de
protecţie specialã, se completeazã informaţiile relevante despre familia
extinsã sau substitutivã la care este dat în plasament pe baza rubricilor
existente la punctul anterior (date privind familia)
...............................................................
...............................................................
2. Informaţii relevante care au condus la separarea copilului de
familia biologicã
...............................................................
...............................................................
3. Informaţii despre copilul aflat în plasament
Nume şi prenume: .............................................
C.N.P. .............................
Certificat de naştere/Carte de identitate Seria:.... Nr:.....
Data naşterii: [][].[][].[][][][]
Locul naşterii:..............................
Sexul: F/M Naţionalitatea............. Religia .......
Situaţia şcolarã: ...............................................
Istoricul copilului
...............................................................
...............................................................
...............................................................
Situaţia şcolarã (conform actelor eliberate de unitatea de învãţãmânt)
...............................................................
...............................................................
Starea de sãnãtate (conform adeverinţei medicale nr. .... din data de ...
...............................................................
...............................................................
Mãsuri de protecţie specialã anterioare (nr. şi data hotãrârii CPC şi
mãsura de protecţie luatã)
...............................................................
...............................................................
Numele şi adresa serviciului de tip rezidenţial/familiei extinse/familiei
substitutive unde a locuit copilul anterior:
1. ...........................................................
2. ...........................................................
3. ...........................................................
Relaţia copilului cu personalul instituţiei/familiei extinse/familiei
substitutive:
...............................................................
...............................................................
Relaţia copilului cu alţi copii:
...............................................................
...............................................................
Relaţia copilului cu familia biologicã
...............................................................
...............................................................
Demersuri întreprinse pentru integrarea copilului în familia biologicã
...............................................................
...............................................................
Observaţii, concluzii şi recomandãri
Observaţii:
...............................................................
...............................................................
Concluzii:
...............................................................
...............................................................
Recomandãri:
...............................................................
...............................................................
Asistent social:........................
Instituţia:.............................
Data:...................................
Semnãtura:..............................
FIŞA DE EVALUARE PSIHOLOGICĂ A FAMILIEI
Numele familiei .......................................
Membrii familiei:
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nume şi prenume Data Ocupaţie Adresa
naşterii
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pentru fiecare membru al familiei se evalueazã urmãtoarele aspecte:
a. Dezvoltarea cognitivã
b. Dezvoltarea socio-afectivã
c. Relaţiile cu ceilalţi membrii ai familiei
d. Atitudinea faţã de dificultãţile cu care familia se confruntã şi
pentru care s-a adresat CCS
1. Nume şi prenume ..........................................
a............................................................
.............................................................
b............................................................
.............................................................
c............................................................
.............................................................
d............................................................
.............................................................
2. Nume şi prenume ..........................................
a............................................................
.............................................................
b............................................................
.............................................................
c............................................................
.............................................................
d............................................................
.............................................................
3. Nume şi prenume ..........................................
a............................................................
.............................................................
b............................................................
.............................................................
c............................................................
.............................................................
d............................................................
.............................................................
Resursele familiei în vederea depãşirii dificultãţilor pentru care s-a
adresat CCS .........................................................
.....................................................................
.....................................................................
.....................................................................
Observaţii..........................................................
.....................................................................
.....................................................................
.....................................................................
Propuneri............................................................
.....................................................................
.....................................................................
Psiholog:.....................
Data:.........................
FIŞA DE EVALUARE PSIHOLOGICĂ A COPILULUI
Numele şi prenumele copilului: .................................
Dezvoltarea fizicã: ............................................
....................................................................
....................................................................
Dezvoltarea cognitivã.
....................................................................
....................................................................
Dezvoltarea socio-afectivã .........................................
....................................................................
....................................................................
Limbajul ...........................................................
....................................................................
....................................................................
Relaţia copilului cu familia extinsã/familia substitutivã personalul din
instituţie ...............................................
....................................................................
....................................................................
Atitudini şi comportamente legate de problemele cu care se confruntã
....................................................................
....................................................................
Resursele copilului în vederea depãşirii dificultãţilor cu care se
confruntã .................................
....................................................................
....................................................................
Observaţii .........................................................
....................................................................
....................................................................
Propuneri ..........................................................
....................................................................
....................................................................
Psiholog:.....................
Data:.........................
FIŞA DE CONSILIERE
Nume şi prenume .....................................................
Definirea problemei
....................................................................
....................................................................
....................................................................
Resursele clientului
....................................................................
....................................................................
Obiectiv pe termen lung:
....................................................................
....................................................................
Obiective specifice:
....................................................................
....................................................................
Evaluarea intervenţiei:
....................................................................
....................................................................
Data şi locul intervenţiei:.........................................
Psiholog: ..............
FIŞA DE MONITORIZARE PE PARCURSUL INTERVENŢIEI
Numele familiei/clientului:.....................................
Membrii familiei: ..............................................
....................................................................
....................................................................
Motivul pentru care familia/clientul s-a adresat CCS ...............
....................................................................
....................................................................
Stadiul atingerii fiecãrui obiectiv în parte din PPC ...............
....................................................................
....................................................................
....................................................................
Intervenţiile de care a beneficiat în vederea atingerii fiecãrui obiectiv
din PPC. ...........................................................
....................................................................
....................................................................
Evoluţia în atingerea obiectivelor PFC .............................
....................................................................
....................................................................
Atitudinea familiei/clientului privind derularea intervenţiilor ......
....................................................................
....................................................................
Observaţii .........................................................
....................................................................
....................................................................
Propuneri...........................................................
....................................................................
....................................................................
Când copilul este subiectul principal al monitorizãrii se consemneazã
şi aspecte legate de:
Dezvoltarea fizica: ................................................
....................................................................
Dezvoltarea cognitivã: .............................................
....................................................................
Dezvoltarea socio-emoţionalã: ......................................
....................................................................
....................................................................
Comentarii..........................................................
....................................................................
....................................................................
Responsabil de intervenţie:.........................................
Data:.............................
FIŞA DE MONITORIZARE POST-SERVICII
Numele familiei/clientului:.....................................
Membrii familiei: ..............................................
....................................................................
....................................................................
Motivul pentru care familia/clientul s-a adresat CCS ...............
....................................................................
....................................................................
Scopul întâlnirii profesionist-familie/client ......................
....................................................................
Modalitãţi de relaţionare intrafamilialã (relaţia dintre pãrinţi, relaţia
pãrinţi-copil, atmosfera intrafamiliala)
....................................................................
....................................................................
....................................................................
Modalitãţi de rezolvare a problemelor cu care se confruntã în prezent
....................................................................
....................................................................
....................................................................
Resurse în depãşirea dificultãţilor psiho-sociale
....................................................................
....................................................................
Opinia familiei/clientului referitor la situaţia prezentã
....................................................................
....................................................................
....................................................................
Observaţii .........................................................
....................................................................
....................................................................
Propuneri...........................................................
....................................................................
....................................................................
Când copilul este subiectul principal al monitorizãrii se consemneazã
şi aspecte legate de:
Dezvoltarea fizica: ................................................
....................................................................
Dezvoltarea cognitivã: .............................................
....................................................................
Dezvoltarea socio-emoţionalã: ......................................
....................................................................
....................................................................
Atitudini şi comportamente în diverse situaţii referitoare la motivele
care au stat la baza intervenţiei
....................................................................
....................................................................
Comentarii..........................................................
....................................................................
....................................................................
Asistent social/psiholog:........................
Data:...............................................
PLAN ANUAL DE ACTIUNE
Model
Perioada: ..............
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. Obiectiv Activitãţi Durata Responsabil Data Obser-
Crt. planificate activitãţilor pentru îndeplinirii vaţii
pentru îndeplinirea activitãţilor
atingerea activitãţilor
obiectivelor
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. .
.
.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. .
.
.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3. .
.
.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4. .
.
.
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
