Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 288 din 6 iulie 2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de caz in domeniul protectiei drepturilor copilului
EMITENT: AUTORITATEA NATIONALA PENTRU PROTECTIA DREPTURILOR COPILULUI PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 637 din 24 iulie 2006
În temeiul prevederilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 12/2001 privind înfiinţarea Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 252/2001 , cu modificãrile ulterioare, şi ale <>art. 5 alin. (5) din Hotãrârea Guvernului nr. 1.432/2004 privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, cu modificãrile ulterioare,
secretarul de stat al Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului emite prezentul ordin.
ART. 1
Se aprobã Standardele minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei drepturilor copilului, prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abrogã Ordinul secretarului de stat al Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie nr. 69/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei copilului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 16 iunie 2004.
Secretarul de stat al
Autoritãţii Naţionale
pentru Protecţia Drepturilor Copilului,
Bogdan Adrian Panait
Bucureşti, 6 iulie 2006.
Nr. 288.
ANEXĂ
STANDARDE MINIME OBLIGATORII
privind managementul de caz în domeniul
protecţiei drepturilor copilului
În sensul prezentelor standarde, managementul de caz, aplicat în domeniul protecţiei drepturilor copilului, reprezintã o metodã de coordonare a tuturor activitãţilor de asistenţã socialã şi protecţie specialã desfãşurate în interesul superior al copilului de cãtre profesionişti din diferite servicii sau instituţii publice şi private.
Standardele minime obligatorii prezente sunt complementare tuturor celorlalte standarde minime obligatorii din domeniul protecţiei drepturilor copilului. In consecinţã, indicatorii din documentul prezent se verificã de cãtre inspectori odatã cu cei prevãzuţi în celelalte standarde aprobate.
Definiţii
Managerul de caz (MC) este profesionistul care, îndeplinind condiţiile menţionate de prezentele standarde, asigurã coordonarea activitãţilor de asistenţã socialã şi protecţie specialã desfãşurate în interesul superior al copilului, având drept scop principal elaborarea şi implementarea:
a) planului individualizat de protecţie (PIP) pentru copiii separaţi de familie, prevãzut de <>art. 53 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului;
b) planului de recuperare pentru copiii cu dizabilitãţi, prevãzut de <>art. 21 din Hotãrârea de Guvern nr. 1437/2004 privind organizarea şi metodologia de funcţionare a comisiei pentru protecţia copilului; pentru copiii cu dizabilitãţi din familie, managerii de caz (cu precãdere din cadrul serviciului evaluare complexã) completeazã planul de recuperare atât pentru cei care necesitã încadrare într-un grad de handicap, cât şi pentru cei care necesitã orientare şcolarã/ profesionalã sau care necesitã ambele acţiuni; pentru copiii cu dizabilitãţi aflaţi în protecţie specialã, respectiv copii plasaţi în familia lãrgitã, familia substitutivã (familii de plasament şi asistent maternal) sau în servicii rezidenţiale, managerii de caz completeazã planul individualizat de protecţie care îl conţine pe cel de recuperare;
c) planului de reabilitare şi/sau reintegrare socialã pentru copiii abuzaţi, neglijaţi şi/sau exploataţi, inclusiv victime ale traficului, exploatãrii prin muncã, exploatãrii sexuale în scop comercial; acest plan se întocmeşte în baza <>art. 92 din Legea nr. 272/2004 , precum şi a prevederilor <>Hotãrârei de Guvern nr. 1295/2004 privind aprobarea Planului naţional de acţiune pentru prevenirea şi combaterea traficului de copii; pentru copiii abuzaţi, neglijaţi şi/sau exploataţi, inclusiv victime ale traficului, care rãmân în familie, managerii de caz (cu precãdere din cadrul compartimentul de intervenţie în situaţii de abuz, neglijare, trafic şi migraţiune prevãzut în <>Hotãrârea de Guvern nr. 1434/2004 privind atribuţiile si Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a Direcţiei Generale de Asistenţã Socialã şi Protecţia Copilului) completeazã planul de reabilitare şi/sau reintegrare socialã; pentru copiii abuzaţi, neglijaţi şi/sau exploataţi aflaţi în protecţie specialã, inclusiv copii refugiaţi, managerii de caz completeazã planul individualizat de protecţie care îl conţine pe cel de reabilitare şi/sau reintegrare socialã.
MC este numit, în scris, de cãtre directorul adjunct cu atribuţii în domeniul protecţiei copilului al direcţiei generale de asistenţã socialã şi protecţia copilului (DGASPC) şi poate sa fie angajat al acesteia, al unui organism privat acreditat (OPA) sau al unor forme independente de exercitare a profesiei de asistent social recunoscute de lege. Cu acest scop, directorul adjunct cu atribuţii în domeniul protecţiei copilului al DGASPC va avea la dispoziţie o listã cu toţi managerii de caz de pe plan judeţean/ al sectorului municipiului Bucureşti, cu coordonatele acestora.
In îndeplinirea atribuţiilor sale, MC colaboreazã cu responsabilii de caz din protecţia specialã şi din centrele maternale:
■ Responsabilii de caz din protecţie specialã sunt profesioniştii din cadrul serviciilor rezidenţiale (cu excepţia centrelor maternale) care, îndeplinind condiţiile menţionate de prezentele standarde, prin delegarea atribuţiilor de cãtre MC, asigurã coordonarea activitãţilor legate de elaborarea şi implementarea tuturor programelor de intervenţie specificã (PIS); în îndeplinirea atribuţiilor lor, responsabilii de caz din protecţia specialã colaboreazã cu profesioniştii care elaboreazã şi implementeazã PIS numiţi generic responsabili de PIS, aceştia putând fi din cadrul serviciilor aflate în protecţia copilului (de ex. centre specializate de consiliere, servicii pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţã, centre de reintegrare în familie) sau în alte domenii (de ex. sãnãtate, educaţie);
■ Responsabilii de caz din centrele maternale sunt profesioniştii din cadrul acestor centre care, îndeplinind condiţiile menţionate de prezentele standarde, prin delegarea atribuţiilor de cãtre MC, asigurã coordonarea activitãţilor legate de elaborarea şi implementarea programelor personalizate de intervenţie.
Responsabilul de caz prevenire este profesionistul care, îndeplinind condiţiile menţionate de prezentele standarde, asigurã coordonarea activitãţilor de asistenţã socialã desfãşurate în interesul superior al copilului din familie, având drept scop principal elaborarea şi implementarea planului de servicii pentru prevenirea separãrii copilului de familie. Responsabilul de caz prevenire este angajat al serviciului public de asistenţã socialã (SPAS). În cazul comunelor, acesta este persoana cu atribuţii în asistenţa socialã dacã îndeplineşte condiţiile menţionate de prezentele standarde. În cazul sectoarelor municipiului Bucureşti, acesta este angajat al DGASPC.
Responsabilul de caz prevenire beneficiazã de coordonare metodologicã din partea unui manager de caz, dar nu este subordonat acestuia. Cu acest scop, directorul adjunct cu atribuţii în domeniul protecţiei copilului al DGASPC va numi, în scris, managerii de caz care asigurã coordonare metodologicã şi pentru care responsabili de caz, urmãrindu-se o distribuire teritorialã echitabilã, în funcţie de încãrcãturã şi natura cazurilor.
In îndeplinirea atribuţiilor lor, responsabilii de caz prevenire colaboreazã cu profesioniştii care elaboreazã şi implementeazã programele personalizate pentru copii în cadrul serviciilor de prevenire (de ex. program personalizat de intervenţie în centrele de zi, program personalizat de consiliere în centrele de consiliere) profesionişti numiţi generic responsabili de intervenţie.
Standardele minime obligatorii (SMO) sunt grupate pe urmãtoarele arii de interes:
Utilizarea metodei managementului de caz
1. Condiţiile de utilizare a metodei
2. Etapele managementului de caz
3. Identificarea, evaluarea iniţialã şi preluarea cazului
4. Evaluarea detaliatã/ complexã
5. Echipa multidisciplinarã
6. Planul individualizat de protecţie şi planul de servicii
7. Monitorizare şi re-evaluare
8. Monitorizarea post-servicii şi închiderea cazului
Managerul de caz şi Responsabilul de caz prevenire
9. Recrutare şi angajare
10. Rolul şi locul managerului de caz, respectiv ale responsabilului de caz prevenire
11. Formarea iniţialã/ de iniţiere şi continuã
12. Supervizare
UTILIZAREA METODEI MANAGEMENTULUI DE CAZ
Standardul 1
Condiţiile de utilizare a metodei
Managementul de caz este metoda de lucru obligatorie utilizatã în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi reprezintã ansamblul de tehnici, proceduri şi instrumente de lucru care asigurã coordonarea tuturor activitãţilor de asistenţã socialã şi protecţie specialã desfãşurate în interesul superior al copilului de cãtre profesionişti din diferite servicii/instituţii publice şi private.
Rezultat
Prin utilizarea managementului de caz se asigurã o intervenţie multidisciplinarã şi interinstituţionalã organizatã, riguroasã, eficientã şi coerentã pentru copil, familie/ reprezentant legal şi alte persoane importante pentru copil.
Proceduri de implementare a standardului 1
1.1. Toţi furnizorii de servicii pentru protecţia copilului utilizeazã metoda managementului de caz pentru toţi copiii aflaţi în evidenţa lor.
1.2. Furnizorul de servicii asigurã resursele (umane, financiare, materiale) necesare desfãşurãrii optime a managementului de caz în conformitate cu prevederile SMO prezente şi ale metodologiilor specifice fiecãrui tip de serviciu pe care îl oferã.
1.3. În vederea utilizãrii corecte a managementului de caz, furnizorul de servicii îşi stabileşte, împreunã cu coordonatorii serviciilor, criteriile de eligibilitate pentru accesul clienţilor la serviciile pe care le oferã (denumite şi criterii de admitere), precum şi metodologiile şi procedurile de lucru caracteristice fiecãrui tip de serviciu. Aceste documente se întocmesc pe baza prevederilor SMO corespunzãtoare serviciilor respective şi ale ghidurilor metodologice aferente şi, totodatã, pot fi dezvoltate în raport cu practica, experienţa şi literatura de specialitate.
1.4. Coordonatorii serviciilor se asigurã cã aceste documente sunt aduse la cunoştinţa personalului de specialitate.
1.5. Furnizorul de servicii se asigurã cã aceste documente sunt re-evaluate periodic şi, dupã caz, revizuite, în funcţie de cel puţin urmãtorii factori: nevoile comunitãţii, dinamica serviciilor, apariţia modificãrilor legislative în domeniu şi propunerile fãcute de cãtre personalul de specialitate.
Indicatorii pentru Standardul 1
(I)1.1.1. Toţi copiii aflaţi în protecţie specialã au desemnat un manager de caz; toţi copiii cu dizabilitãţi aflaţi în evidenţa serviciului de evaluare complexã din cadrul DGASPC au desemnat un manager de caz; toţi copiii abuzaţi, neglijaţi şi/sau exploataţi aflaţi în evidenţa DGASPC (semnalare obligatorie confom <>art. 91 din Legea nr. 272/2004 ) au desemnat un manager de caz.
(I)1.1.2. Toţi copiii aflaţi la risc de separare de familie din evidenţa SPAS, respectiv a primãriilor din comune, au desemnat un responsabil de caz prevenire.
(I)1.2.1. Raportul dintre numãrul de cazuri active şi numãrul MC respectã prevederile prezentelor SMO.
(I)1.2.2. Raportul dintre numãrul de cazuri active şi numãrul responsabililor de caz prevenire respectã prevederile prezentelor SMO.
(I)1.3. Existenţa criteriilor de eligibilitate (criterii de admitere), metodologiilor şi procedurilor de lucru pentru fiecare serviciu oferit de furnizorii acreditaţi conform legii. Criteriile de eligibilitate pentru beneficiari se pot referi de ex. la: gradul de complexitate al cazului, tipul şi numãrul de clienţi, nevoile şi diversitatea serviciilor etc.
(I)1.4. Personalul din cadrul serviciilor pentru copii cunoaşte şi aplicã prevederile menţionate în aceste documente.
(I)1.5. Periodicitatea re-evaluãrilor, numãrul de revizuiri şi motivaţia efectuãrii acestora.
Standardul 2
Etapele managementului de caz
Managementul de caz este un proces care implicã parcurgerea unor etape interdependente, care sunt aceleaşi în soluţionarea fiecarui caz in parte.
Rezultat
Managerii de caz şi responsabilii de caz prevenire aplicã unitar aceleaşi proceduri în solutionarea cazurilor, indiferent de instituţia în care activeazã, pentru rezolvarea optimã şi eficientã a tuturor aspectelor legate de caz, îm beneficiul clientului.
Proceduri de implementare a standardului 2
2.1. Managementul de caz, aplicat în domeniul protecţiei drepturilor copilului, implicã parcurgerea urmãtoarelor etape principale:
a) Identificarea, evaluarea iniţialã şi preluarea cazurilor;
b) Evaluarea detaliatã/ complexã a situaţiei copilului;
c) Planificarea serviciilor şi intervenţiilor concretizatã într-un plan prevãzut în legislaţie: PIP, plan de recuperare, plan de reabilitare şi/sau reintegrare socialã, PS;
d) Furnizarea serviciilor şi intervenţiilor pentru copil, familie/ reprezentant legal şi alte persoane importante pentru copil;
e) Monitorizarea şi re-evaluarea periodicã a progreselor înregistrate, deciziilor şi intervenţiilor specializate;
f) Inchiderea cazului.
2.2. Activitãţile desfãşurate în cadrul acestor etape se bazeazã pe principiile individualizãrii şi personalizãrii, precum şi pe implicarea activã (consultare şi participare) a copilului şi familiei/ reprezentantului legal.
2.3. MC, respectiv responsabilul de caz prevenire asigurã derularea acestor etape pentru toţi copiii aflaţi în evidenţa furnizorilor de servicii şi înregistreazã toate informaţiile în dosarul copilului.
2.4. MC, respectiv responsabilul de caz prevenire foloseşte metodele şi instrumentele specifice pentru documentarea cazului cerute de lege şi cele recomandate de cãtre Colegiul National al Asistenţilor Sociali din România.
Indicatorii pentru Standardul 2
(I)2.1.-2.2. Dosarul copilului: decizia de intrare a copilului în sistem, raportul de evaluare iniţialã, PIP/ PS/ alte planuri prevãzute în legislaţie, rapoarte de monitorizare/ evaluare, decizia de închidere a cazului.
(1)2.3. Fişa de post a MC, respectiv fişa de post a responsabilului de caz prevenire.
(1)2.4. Furnizorul de servicii are prevãzute în regulamentele serviciilor utilizarea documentelor şi a instrumentelor de lucru, precum şi modalitãţile de înregistrare a datelor şi informaţiilor despre copil şi familie/ reprezentant legal.
Standardul 3
Identificarea, evaluarea initiala si prelucrarea cazurilor
Evaluarea iniţiala a situatiei copilului se realizeazã în maxim 72 de ore de la înregistrarea solicitarii/ sesizãrii, cu excepţia situaţiilor de urgenţã cand se realizeazã în cel mai scurt timp pasibil dar nu mai mult de o orã.
Rezultat
Evaluarea initialã a situaţiei copilului confirmã sau infirmã, în cel mai scurt timp, existenţa unui caz pentru sistemul de protecţie a copilului.
In situaţiile în care copilul se aflã la risc de separare de familie, evaluarea iniţialã a situatiei copilului confirmã sau infirmã în cel mai scurt timp, existenţa unui caz pentru SPAS, respectiv persoanele cu atributii în asistenţa socialã.
Proceduri de implementare a standardului 3
3.1. Furnizorul de servicii trebuie sã elaboreze proceduri de identificare, înregistrare, evaluare iniţialã, preluare şi repartizare a cazurilor, precum şi de desemnare a MC, astfel încât evaluarea iniţialã a situaţiei copilului sã se realizeze în termenul prevãzut de SMO prezente. Aceste proceduri sunt în acord cu legislaţia în vigoare, inclusiv SMO din domeniul protecţiei drepturilor copilului şi sunt aplicate la nivelul DGASPC de cãtre serviciul de evidenţã intrãri-ieşiri a cazurilor (SEI).
SPAS, respectiv primãriile din comune, precum, şi DGASPC de la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti trebuie sã elaboreze proceduri de identificare, înregistrare, evaluare iniţialã, preluare şi repartizare a cazurilor, precum şi de desemnare a responsabililor de caz prevenire, astfel încât evaluarea iniţialã a situaţiei copilului sã se realizeze în termenul prevãzut de SMO prezente, inclusiv pentru situaţiile de urgentã.
3.2. Identificarea cazurilor se realizeazã prin cel puţin una din urmãtoarele situaţii: a) solicitare directã din partea copilului şi/sau a familiei/ reprezentantului legal, b) referire din partea unei alte instituţii, publice sau private, c) semnalare/ sesizare scrisã sau telefonicã din partea unor alte persoane decât membrii familiei/ reprezentantul legal si d) autosesizare.
3.3. Toate solicitãrile directe, referirile, semnalãrile şi autosesizãrile de la nivelul DGASPC sunt înregistrate de cãtre SEI în sistemul informatizat de monitorizare a cazurilor (CMTIS).
Toate solicitãrile directe, referirile, semnalãrile şi autosesizãrile cu privire la copiii aflaţi în diferite situaţii în comunitate sunt înregistrate la primãrie şi sunt repartizate asistenţilor sociali din cadrul SPAS, respectiv persoanelor cu atribuţii în asistenţa socialã.
3.4. Evaluarea iniţialã a situaţiilor înregistrate la DGASPC este efectuatã de regulã de cãtre SPAS/ persoanele cu atribuţii în asistenţa socialã/ SEI din cadrul DGASPC de la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti.
Evaluarea iniţialã a situaţiilor înregistrate la primãrie este efectuatã de cãtre SPAS/ persoanele cu atribuţii în asistenţa socialã.
3.5. In situaţiile de urgenţã, evaluarea iniţialã se realizeazã de cãtre echipa mobilã de intervenţie din cadrul telefonului copilului de la DGASPC, care include obligatoriu un asistent social/ psiholog şi un lucrãtor de poliţie; în situaţia în care deplasarea acestei echipe ar presupune mai mult de o orã pânã la adresa la care se aflã copilul, evaluarea iniţialã se realizeazã de cãtre SPAS/ persoanele cu atribuţii în asistenţa socialã/ persoane resursã împreunã cu un lucrãtor de poliţie din comunitatea în care se aflã copilul. Persoanele resursã reprezintã profesionişti din cadrul serviciilor specializate, publice şi private, pentru copiii abuzaţi, neglijaţi şi/sau exploataţi prevãzute de lege (centre de consiliere, centre de resursã, centre de primire în regim de urgenţã, centre de tranzit). In acest scop, primãria îşi va întocmi proceduri cu privire la intervenţia în cazurile de urgenţã, la solicitarea DGASPC, inclusiv modul de colaborare cu persoanele resursã.
3.6. Se întocmeşte un raport de evaluare iniţialã în maxim 24 de ore de la efectuarea evaluãrii. Raportul se înainteazã şefului pe linie ierarhicã, în baza cãruia se confirmã sau infirmã cazul ca fiind de competenţa DGASPC, respectiv a primãriei.
3.7. Cazul confirmat şi înregistrat la DGASPC este raportat directorului cu atribuţii în domeniul protecţiei copilului din cadrul DGASPC care îi desemneazã un MC, iar în situaţia DGASPC de la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti se desemneazã un MC sau, în funcţie de situaţie, un responsabil de caz prevenire.
3.8. In desemnarea managerului de caz, directorul cu atribuţii in domeniul protecţiei copilului din cadrul DGASPC ia în considerare cel puţin urmãtoarele aspecte: a) numãrul de cazuri aflate în responsabilitatea acestuia, b) complexitatea cazuisticii, c) experienţa, d) cunoaşterea problematicii respective, e) relaţia cu copilul şi familia şi f) colaborarea cu reţeaua de servicii şi instituţii.
3.9. In situaţia cazului confirmat şi înregistrat la primãrie, şeful de compartiment care a avizat raportul de evaluare iniţialã desemneazã responsabilul de caz prevenire.
3.10. Cazul infirmat şi înregistrat la DGASPC, dacã este necesar, este referit de cãtre şeful SEI cãtre alte instituţii abilitate. Referirea implicã realizarea unui document înregistrat şi transmis instituţiei abilitate, atât direct, cât şi prin intermediul clientului, iar în unele situaţii şi contactarea telefonicã a instituţiei respective. Documentul scris va conţine principalele infomaţii despre cazul respectiv.
Cazul infirmat şi înregistrat ia primãrie, dacã este necesar, este referit cãtre alte instituţii abilitate. Referirea se face în acelaşi mod menţionat anterior. Toate cazurile care ţin de competenţa DGASPC sunt referite împreunã cu o copie a raportului de evaluare iniţialã.
3.11. Conţinutul raportului de evaluare iniţialã, precum şi decizia luatã în baza acestuia (confirmare sau infirmare) se comunicã clienţilor în maxim 3 zile de la întocmirea acestuia şi se consemneazã.
Indicatorii pentru Standardul 3
(I)3.1.1. Existenţa procedurilor de identificare, preluare şi repartizare a cazurilor, precum şi de desemnare a managerului de caz, respectiv a responsabilului de caz prevenire.
(I)3.1.2. Fişele de post ale personalului SEI.
(I)3.3. Existenţa înregistrãrilor în CMTIS.
(I)3.4.-3.6.1. Conţinutul rapoartelor de evaluare iniţialã, fişele de post
(I)3.6.2. Rapoartele de evaluare iniţiala sunt avizate de cãtre şeful SEI, respectiv şeful de compartiment din primãrie.
(I)3.7. Decizia de desemnare a MC.
(I)3.9. Decizia de desemnare a responsabilului de caz prevenire.
(I)3.10. Documentul de referire înregistrat şi transmis.
(I)3.11. Documente în care se consemneazã informarea clienţilor cu privire la conţinutul raportului de evaluare iniţialã şi decizia luatã în baza acestuia.
Standardul 4
Evaluarea detaliata/complexa
Managerul de caz, împreunã cu o echipã corespunzãtoare de profesionişti, asigurã realizarea evaluãrii detaliate/ cemplexe a situatiei copilului.
Evaluarea complexã se realizeazã de cãtre echipa multidisciplinarã a serviciului de evaluare complexa de la nivelul direcţiei generale de asistenţã socialã şi protecţia copilului.
Responsabilul de caz prevenire, împreunã cu o echipã corespunzãtoare de profesionişti, asigurã realizarea evaluãrii detaliate a situatiei copilului.
Rezultat
Prin utilizarea managementului de caz, copilul beneficiazã de o evaluare comprehensivã şi multidimensinalã a nevoilor sale specifice şi individuale, precum şi ale familiei sale.
Proceduri de implementare a standardului 4
4.1. Evaluarea detaliatã se realizeazã în cadrul întâlnirilor cu cei implicaţi, atât în mediul de viaţã al acestora, cât şi la sediul serviciilor specializate. In vederea realizãrii evaluãrii detaliate, MC, respectiv responsabilul de caz prevenire stabileşte şi solicitã implicarea în evaluare a unei echipe de profesionişti (psihologi, asistenţi sociali şi alţii) în funcţie de situaţia şi natura cazului.
4.2. Furnizorul de servicii asigurã resursele necesare deplasãrii în teren a MC, respectiv a responsabilului de caz prevenire, precum şi a celorlalţi profesionişti implicaţi în evaluare.
4.3. Copilul şi familia/ reprezentantul legal sunt implicaţi activ în procesul de evaluare.
4.4. MC, respectiv responsabilul de caz prevenire consemneazã informaţiile obţinute în cadrul acestor întâlniri în rapoarte de vizitã/ întâlnire care includ cel puţin urmãtoarele aspecte: sinteza discuţiilor purtate în cursul întâlnirii, data, locul şi scopul vizitei urmãtoare, agreatã în prealabil cu familia şi copilul.
4.5. Rapoartele de vizitã/ întâlnire sunt înaintate şefului ierarhic spre avizare.
Conţinutul acestor rapoarte este adus la cunoştinţa familiei şi a copilului, în maxim 3 zile de la data vizitei/ întâlnirii, cu excepţia situaţiei în care acesta ar putea aduce prejudicii derulãrii procesului de evaluare (de ex. cazuri aflate în anchetã penalã, relaţii tensionate între membrii femiliei). Decizia de a nu comunica raportul familiei este luatã de cãtre MC, respectiv responsabilul de caz prevenire cu consultarea şi acordul şefului ierarhic.
4.6. Vizitele la domiciliul familiei se realizeazã pe baza unui program stabilit de comun acord cu familia şi copilul. În cazul în care este nevoie, MC, respectiv responsabilul de caz prevenire poate realiza şi vizite neanunţate, numai dacã apreciazã cã existã motive temeinice şi cu acordul şefului ierarhic.
4.7. MC, respectiv responsabilul de caz prevenire solicitã familiei şi copilului o listã cu persoane care pot da referinţe despre situaţia în care se aflã. Totodatã, MC, respectiv responsabilul de caz prevenire informeazã familia şi copilul despre contactarea altor persoane decât cele desemnate de aceştia în vederea obţinerii de referinţe.
4.8. In urma evaluãrii detaliate, MC, respectiv responsabilul de caz prevenire întocmeşte un raport de evaluare detaliatã realizat pe baza rapoartelor specialiştilor implicaţi în evaluare şi a rapoartelor de vizitã, în maxim 24 de ore de la ultima evaluare/vizitã. Raportul trebuie avizat de şeful pe ordine ierarhicã şi transmis, în termen maxim, de 3 zile de la întocmirea sa, membrilor echipei, familiei/reprezentantului legal şi, dupã caz, copilului.
Indicatorii pentru Standardul 4
(I)4.1.1.-4.5. Conţinutul rapoartelor de vizitã/ întâlnire, al rapoartelor de evaluare ale specialiştilor.
(I)4.1.2., 4.6. Programul de întâlniri cu copilul şi familia la domiciliul acestora, precum şi în locuri special amenajate (pentru efectuarea anumitor evaluãri de cãtre profesioniştii din echipa multidisciplinarã sau colaboratori). Evidenţa deplasãrilor în teren.
(I)4.2. Documente administrative şi financiare care atesta alocarea de fonduri şi alte resurse pentru deplasarea în teren.
(I)4.8. Existenţa şi conţinutul raportului de evaluare detaliatã, semnat de şeful ierarhic. Documente în care se consemneazã informarea clienţilor cu privire la conţinutul raportului de evaluare iniţialã şi decizia luatã în baza acestuia
Standardul 5
Echipa multidisciplinara
Managerul de caz, respectiv responsabilul de caz prevenire asigurã implicarea şi conlucrarea, pe parcursul tuturor etapelor managementului de caz, a unei echipe de specialişti, multidisciplinarã şi, dupã caz, interinstituţionalã, precum şi intervenţia punctualã a unor specialişti colaboratori atunci când este necesar.
Rezultat
Munca în echipã şi parteneriatul interinstituţional asigurã abordarea globalã a situaţiei copilului, prin acţiuni sinergice şi coerente şi contribuie în mod esential la soluţionarea cazului.
Proceduri de implementare a standardului 5
5.1. Furnizorul de servicii efectueazã demersurile necesare pentru munca în echipã multidisciplinarã şi interinstituţionalã, precum şi pentru expertiza unor specialişti colaboratori, conform propunerilor şi solicitãrilor, în scris, ale MC, respectiv ale responsabililor de caz prevenire.
5.2. MC inainteazã anual propuneri scrise coordonatorului serviciului în care activeazã cu privire la modificarea organigramei serviciului în cauzã în vederea asigurãrii muncii în echipã la un randament optim.
5.3. MC solicitã, în scris, şefului ierarhic, ori de câte ori este nevoie, intervenţia suplimentarã a unor specialişti din afara echipei, care activeazã în cadrul altor servicii/instituţii cu care furnizorul de servicii nu are un acord încheiat.
5.4. În vederea formulãrii propunerilor şi solicitãrilor menţionate anterior, precum şi a întocmirii PIP şi a celorlalte planuri prevãzute in legislaţie, a referirii cazului cãtre alte instituţii, MC are acces la cartografierea serviciilor sociale existente la nivelul judeţului/ sectorului întocmitã de consiliul judeţean/ local al sectoarelor municipiului Bucureşti.
În vederea întocmirii PS, responsabilul de caz are acces la cartografierea serviciilor sociale existente la nivelul judeţului/ sectorului întocmitã de consiliul judeţean/ local al sectoarelor municipiului Bucureşti.
Totodatã, furnizorul de servicii pune la dispoziţia MC, respectiv responsabilului de caz prevenire lista cu serviciile/ instituţiile şi specialiştii cu care are încheiate contracte de colaborare, precum şi lista cu instituţiile publice pentru copii şi familie existente la nivelul judeţului/sectorului.
5.5. MC, respectiv responsabilul de caz prevenire asigurã organizarea întâlnirilor echipei (numite întâlniri de caz) în mod periodic - cel puţin o datã pe sãptãmânã
- pentru a discuta cazurile şi a lua deciziile necesare soluţionãrii acestora. In funcţie de situaţie, MC, respectiv responsabilul de caz prevenire se poate întâlni şi individual cu profesioniştii implicaţi în rezolvarea cazului. La aceste întâlniri pot participa familia/ reprezentantul legal şi copilul dacã echipa/ profesioniştii considerã cã este necesar.
Indicatorii pentru Standardul 5
(I)5.1.1. Organigrama serviciului. Contractele de colaborare încheiate de furnizorul de servicii şi/sau de cãtre serviciul cu personalitate juridicã cu alte servicii/ instituţii, precum şi cu specialişti independenţi din domeniul social, medical, educaţional, juridic, financiar etc. Dosarele copiilor.
(I)5.1.2. Metodologiile şi procedurile caracteristice serviciului includ aceste date. De exemplu: componenţa echipei serviciului, procedurile de lucru în echipã (rolul şi responsabilitãţile fiecãrui membru, programul întâlnirilor, comunicarea între membrii echipei etc).
(I)5.2. Existenţa propunerilor atât la nivelul coordonatorului serviciului, cât şi la furnizorul de servicii şi mãsurile luate în urma acestora, precum şi motivele în cazul în care nu s-au luat mãsuri.
(I)5.3. Existenţa solicitãrilor scrise pentru expertizã suplimentarã şi mãsurile luate în urma acestora, precum şi motivele în cazul în care nu s-au luat mãsuri.
(I)5.4. MC, respectiv responsabilul de caz prevenire dispune de urmãtoarele documente: cartografierea serviciilor sociale, lista cu servicii/instituţii şi specialiştii cu care furnizorul de servicii are încheiate contracte de colaborare şi lista cu instituţiile publice pentru copil şi familie existente la nivelul judeţului/ sectorului (inspectoratul de poliţie, direcţia de sãnãtate publicã, spitale, inspectoratul şcolar etc).
(I)5.5.1. Programul întâlnirilor echipei.
(I)5.5.2. Minutele/ procesele verbale/ alte documente care consemneazã întâlnirile individuale cu profesioniştii şi cu echipa.
(I)5.5.3. Numãrul de întâlniri la care au participat familia şi copilul/ caz/ an şi per total cazuri/ an.
Standardul 6
Planul individualizat de protectie si planul de servicii
Managerul de caz, impreunã cu echipa multidisciplinara, elaboreazã planul individualizat de protecţie, sau dupã caz, celelalte planuri prevãzute în legislaţie, în termen maxim de 30 de zile de la înregistrarea cazului la direcţia generalã de asistentã socialã şi protecţia copilului.
Responsabilul de caz prevenire elaboreazã planul de servicii în termen maxim de 30 de zile de la înregistrarea cazului la primãrie.
Copilul şi familia sa/ reprezentantul legal sunt implicati activ în procesul de planificare a prestatiilor, serviciilor şi intervenţiilor.
Rezultat
Copilul şi familia sa/ reprezentantul legal, precum şi alte persoane importante pentru copil beneficiazã de servicii şi intervenţii în conformitate cu nevoile identificate şi propriile opţiuni.
Proceduri de implementare a standardului 6
6.1. În baza raportului de evaluare detaliatã, MC întocmeşte PIP sau, dupã caz, celelalte planuri prevãzute în legislaţie. PIP, precum şi celelalte planuri sunt întocmite în cel mai scurt, timp posibil de la încheierea evaluãrii, astfel încât sã fie prezentate Comisiei pentru Protecţia Copilului/ instanţei odatã cu raportul de evaluare psihosocialã (detaliatã) atunci când se ia decizia unei mãsuri de protecţie specialã şi planul respectiv sã fie anexã a hotãrârii Comisiei/ instanţei.
PS este realizat de cãtre responsabilul de caz prevenire de la nivelul SPAS/ primãriei, beneficiind de îndrumare metodologicã din partea MC alocat.
6.2. Conţinutul PIP/ PS/ alte planuri prevãzute în legislaţie este stabilit de comun acord cu echipa, familia/ reprezentantul legal şi copilul în raport cu vârsta şi gradul sãu de maturitate.
6.3. MC, respectiv responsabilul de caz prevenire organizeazã cel puţin o întâlnire cu echipa multidisciplinarã în vederea finalizãrii planului corespunzãtor.
6.4. Planul este avizat de şeful ierarhic şi transmis, în termenul maxim de 30 de zile prevãzut de SMO prezente, membrilor echipei, familiei/ reprezentantului legal şi, dupã caz, copilului. Copilului i se aduce la cunoştinţã conţinutul planului utilizând mijloace şi materiale adecvate vârstei, gradului de maturitate, tipului de dizabilitate şi/ sau gradului de handicap.
6.5. MC, respectiv responsabilul de caz prevenire transmite fiecãrui membru al echipei responsabilitãţile şi planificarea activitãţilor în echipã necesare pentru implementarea şi monitorizarea planului corespunzãtor.
6.6. Furnizarea prestaţiilor, serviciilor şi a intervenţiilor cuprinse în PIP/ PS/ alte planuri prevãzute în legislaţie se face în baza contractului cu familia/ reprezentantul legal încheiat cu furnizorul de servicii. Se recomandã adaptarea modelului prevãzut în <>Ordinul ministrului muncii, solidaritãţii sociale şi familiei nr. 73/2005 privind aprobarea modelului Contractului pentru acordarea de servicii sociale, încheiat de furnizorii de servicii, acreditaţi conform legii, cu beneficiarii de servicii sociale.
Indicatorii pentru Standardul 6
(I)6.1. Existenţa unui PIP pentru fiecare copil pentru care Comisia pentru Protecţia Copilului hotãrãşte o mãsurã de protecţie specialã. Existenţa unui plan de recuperare pentru copiii cu dizabilitãţi din familie care sunt în evidenţa serviciului de evaluare complexã. Existenţa unui plan de reabilitare şi/sau reintegrare socialã pentru copiii abuzaţi, neglijaţi şi/sau exploataţi care rãmân în familie şi sunt în evidenţa DGASPC.
Existenţa unui PS pentru copiii pentru care se previne separarea de familie în condiţiile prevãzute de SMO prezente.
(I)6.2., 6.4.1. Planurile prevãzute de legislaţie sunt semnate de MC, respectiv responsabilul de caz prevenire, şi de cãtre membrii echipei, familia/ reprezentantul legal. Planurile sunt avizate de şeful ierarhic al MC, respectiv al responsabilului de caz prevenire şi câte o copie se aflã la toate persoanele semnatare.
(I)6.3. Minuta întâlnirii echipei (dosarul copilului).
(I)6.4.2. Copilul cunoaşte conţinutul planului.
(I)6.5. Membrii echipei cunosc programul de derulare a activitãţilor, termenele şi responsabilitãţi fiecãruia în implementarea şi monitorizarea planului corespunzãtor.
(I)6.6. Existenţa contractelor cu familia/ reprezentantul legal (dosarele copiilor).
Standardul 7
Monitorizare si re-evaluare
Managerul de caz monitorizeaza implementarea planului individualizat de protecţie sau, dupã caz, a celorlalte planuri prevazute in legislaţie, respectiv progresele care se înregistreazã în soluţionarea situaţiei copilului pana cind procesul de asistenţã şi/sau protecţie nu se mai dovedeşte necesar.
Responsabilul de caz prevenire monitorizeaza implementarea planului de servicii, respectiv progresele care se înregistreazã în solutionarea situatiei copilului panã când procesul de asistenţã nu se mai dovedeşte necesar.
Rezultat
Copilul şi familia sa/ reprezentantul legal, precum şi alte persoane importante pentru copil beneficiazã de servicii şi interventii adecvate permanent situaţiei reale şi prezente.
Proceduri de implementare a standardului 7
7.1. In contextul monitorizãrii planului, MC, respectiv responsabilul de caz prevenire are în vedere cel puţin urmãtoarele aspecte: a) verificarea demarãrii serviciilor/ activitãţilor prevãzute, în maxim 2 zile de la termenele de iniţiere stabilite în planul respectiv; b) verificarea modului de furnizare a serviciilor/ activitãţilor (de ex. progrese obţinute, atingerea obiectivelor, probleme apãrute) cel puţin lunar în limita de timp stabilitã pentru fiecare serviciu/ activitate; c) rãspuns imediat la orice problemã care apare în derularea serviciilor/ activitãţilor (de ex. identificarea de resurse pentru transportul familiei şi copilului, rezolvarea problemelor logistice sau procedurale); d) asigurarea fluxului de informaţie între membrii echipei, alţi specialişti implicaţi în implementarea planului, familie şi copil; e) medierea relaţiei dintre familie şi copil pe de o parte şi profesionişti pe de altã parte (de ex. prin acompaniere, negocierea conflictelor); f) re-evaluarea situaţiei copilului, respectiv a modului de implementare a planului, cel puţin o datã la 3 luni şi, dacã este necesar, revizuirea planului respectiv; g) înregistrarea permanentã a informaţiilor, progreselor, evoluţiei cazului în dosarul copilului; h) modificarea contractului cu familia/ reprezentantul legal atunci când este cazul.
7.2. In vederea realizãrii monitorizãrii, responsabilii de PIS au obligaţia de a întocmi rapoarte de implementare a PIS, lunar sau ori de câte ori este nevoie (de ex. la solicitarea MC, cu ocazia revizuirii PIP).
În vederea realizãrii monitorizãrii, responsabilii de intervenţie au obligaţia de a întocmi rapoarte de implementare a programelor personalizate derulate pentru copii în cadrul serviciilor de prevenire, lunar sau ori de câte ori este nevoie (de ex. la solicitarea responsabilului de caz prevenire, cu ocazia revizuirii PS).
7.3. Rapoartele de implementare a PIS sunt transmise la MC în maxim 3 zile de la întocmirea lor (pentru cele lunare), respectiv de la apariţia problemei/ situaţiei pentru care au fost întocmite (pentru cele ocazionale).
Rapoartele de implementare a programelor personalizate sunt transmise responsabilului de caz prevenire în maxim 3 zile de la întocmirea lor (pentru cele lunare), respectiv de la apariţia problemei/ situaţiei pentru care au fost întocmite (pentru cele ocazionale).
7.4. MC, respectiv responsabilul de caz prevenire, împreunã cu echipa multidisciplinarã realizeazã re-evaluarea situaţiei copilului o datã la 3 luni sau de câte ori este nevoie, precum şi revizuirea planului corespunzãtor dacã acest lucru este necesar.
7.5. MC, respectiv responsabilul de caz prevenire organizeazã întâlnirile cu echipa în vederea re-evaluãrii situaţiei copilului şi respectiv revizuirii planului corespunzãtor.
7.6. Re-evaluarea situaţiei copilului şi, dupã caz, revizuirea planului au loc în aceleaşi condiţii de implicare activã a familiei/ reprezentantului legal şi a copilului.
7.7. Re-evaluarea situaţiei copilului şi revizuirea planului au loc în maxim 48 de ore de la înregistrarea situaţiilor care implicã admiterea copilului într-o instituţie de orice tip pentru copii sau pentru copil şi familie care nu au fost prevãzute în planul iniţial (de ex. spitalizare, inclusiv în unitãţi medico-sociale, mãsurã de protecţie specialã într-un serviciu rezidenţial, gãzduire în adãposturi pentru victimele violenţei în familie).
7.8. MC, respectiv responsabilul de caz prevenire întocmeşte raportul de re-evaluare în maxim 24 de ore de la data re-evaluãrii. Raportul trebuie avizat de şeful ierarhic şi transmis, în maxim 3 zile de la întocmirea acestuia, membrilor echipei, familiei şi, dupã caz, copilului.
7.9. Pe parcursul monitorizãrii unor cazuri extrem de dificile, se recomandã ca MC sã asigure organizarea unei întâlniri (numitã conferinţã de caz) sau a unei teleconferinţe a membrilor echipei multidisciplinare cu experţi recunoscuţi în domeniul în cauzã în vederea soluţionãrii cazurilor respective.
Indicatorii pentru Standardul 7
(I)7.1. Documentaţia referitoare la monitorizarea şi re-evaluarea cazurilor (dosarele copiilor, metodologiile şi procedurile caracteristice serviciului, fişele de post).
(I)7.2, 7.3. Existenţa şi conţinutul, rapoartelor lunare şi ocazionale de implementare a PIS, respectiv a programelor personalizate. Numãrul de rapoarte de implementare a PIS, respectiv a programelor personalizate/ caz/ an.
(I)7.4.1., 7.8. Existenţa şi conţinutul rapoartelor trimestriale şi ocazionale de re-evaluare. Numãrul de rapoarte de re-evaluare/ caz/ an.
(I)7.4.2. 7.5. Minutele întâlnirilor de re-evaluare.
(I)7.6. Dosarele copiilor.
(I)7.7. Numãrul anual de cazuri în care au avut loc revizuiri ale planului datoritã situaţiilor care implicã admiterea copilului într-o instituţie.
(I)7.9. Numãrul anual de conferinţe de caz.
Standardul 8
Monitorizarea post-servicii si inchiderea cazului
În vederea consolidãrii rezultatelor obtinute realizarea planului, managerul de caz, respectiv responsabilul de caz prevenire asigurã derularea activitãţilor de monitorizare post-servicii pentru o perioadã de minim 3 luni.
Rezultat
Închiderea cazului are loc în momentul în care procesul de asistenţã şi/sau protecţie a copilului nu se mai dovedeşte a fi necesar şi familia îşi redobândeşte capacitatea optimã de autonomie şi funcţionare.
Proceduri de implementare a standardului 8
8.1. Monitorizarea post-servicii se realizeazã în baza unui plan de monitorizare elaborat de MC, respectiv responsabilul de caz prevenire şi avizat de furnizorul de servicii.
8.2. In procesul de monitorizare post-servicii MC urmãreşte calitatea integrãrii sociale a copilului şi colaboreazã cu SPAS/ persoanele cu atribuţii în asistenţa socialã din comunitatea în care locuieşte familia cu copilul.
În procesul de monitorizare post-servicii, responsabilul de caz prevenire urmãreşte calitatea integrãrii sociale a copilului şi colaboreazã cu membrii structurilor comunitare consultative din comunitatea în care locuieşte familia cu copilul.
De asemenea, MC, respectiv responsabilul de caz prevenire colaboreazã cu profesionişti din servicii/ instituţii care pot consolida rezultatele obţinute în urma implementãrii PIP/ alte planuri prevãzute în legislaţie, respectiv PS.
8.3. MC, respectiv responsabilul de caz prevenire întocmeşte rapoarte de monitorizare post-servicii lunar sau de câte ori este nevoie.
8.4. Pe parcursul intervenţiei, MC, respectiv responsabilul de caz prevenire pregãteşte familia/ reprezentantul legal şi copilul în vederea închiderii cazului.
8.5. Închiderea cazului se face prin decizia autoritãţilor competente, la recomandarea MC, respectiv a responsabilului de caz prevenire, avizatã de şeful ierarhic.
Aceasta decizie este comunicatã de cãtre MC, respectiv a responsabilului de caz prevenire. La DGASPC închiderea cazurilor se înregistreazã la SEI şi în CMTIS.
Indicatorii pentru Standardul 8
(I)8.1. Planul de monitorizare. Durata perioadei de monitorizare post-servicii/ caz.
(I)8.2.-8.3. Rapoarte de monitorizare post-servicii.
(I)8.4. Decizia de închidere a cazului. Înregistrarea închiderii cazului în CMTIS.
MANAGERUL DE CAZ SI RESPONSABILUL DE CAZ
Standardul 9
Recrutare si angajare
Managerii şi responsabilii de caz sunt selectaţi cu atenţie şi responsabilitate prin întermediul unui proces de recrutare şi angajare care se desfaşoarã în acord cu legislaţia în vigoare.
Rezultat
In acord cu misiunea sa, furnizorul de servicii asigurã angajarea managerilor şi a responsabililor de caz în condiţiile standardelor minime obligatorii prezente.
Proceduri de implementare a standardului 9
9.1. Pot fi angajaţi ca MC persoanele care:
- sunt asistenţi sociali confom <>Legii nr. 466/2004 privind statutul profesiei de asistent social şi au o experienţã de cel puţin 2 ani de muncã in servicii pentru protecţia copilului;
- au studii superioare socio-umane sau medicale şi o vechime în servicii pentru protecţia copilului de cel puţin 3 ani;
- au studii superioare, altele decât socio-umane sau medicale, au absolvit un curs post-universitar în domeniul asistenţei sociale şi au o vechime în serviciile de protecţie a copilului de cel puţin 5 ani.
Se acordã prioritate la angajare profesioniştilor cu pregãtire în managementul de caz.
9.2. Responsabilii de caz prevenire, precum, şi responsabilii de caz din protecţie specialã şi responsabilii de caz din centrele maternale trebuie sã fie cel puţin absolvenţi de liceu cu diplomã de bacalaureat şi sã aibã o experienţã de cel puţin doi ani de muncã în servicii sociale. Activitatea responsabilului de caz prevenire este coordonatã metodologic de un MC.
9.3. Dacã serviciul social în cauzã funcţioneazã într-o zona geograficã în care trãiesc comunitãţi etnice minoritare, se recomandã ca o parte din managerii şi responsabilii de caz sã vorbeascã limba minoritãţii respective. Totodatã se recomandã angajarea unor profesionişti cu abilitãţi empatice şi de comunicare cu copiii şi familiile.
9.4. Numãrul de MC dintr-un serviciu, pentru protecţia copilului sau numãrul total de MC de care dispune furnizorul de servicii trebuie sã fie suficient astfel încât nevoile clienţilor sã fie satisfacute, misiunea serviciului îndeplinitã şi încãrcãtura per MC sã fie de maxim 30 de cazuri active. Cazurile active sunt considerate cele care sunt în lucru pânã la perioada de monitorizare post-servicii; cazurile referite şi cele în care MC îşi deleagã responsabilitãţile parţial sau în integralitate nu sunt considerate cazuri active.
9.5. Numãrul responsabililor de caz prevenire din cadrul primãriei trebuie sã fie suficient astfel încât nevoile clienţilor sã fie satisfãcute şi încãrcãtura per responsabil de caz prevenire sã fie de maxim 30 de cazuri active. Cazurile active sunt considerate cele care sunt în lucru pânã la perioada de monitorizare post-servicii; cazurile referite nu sunt considerate cazuri active.
Indicatorii pentru Standardul 9
(I)9.1.-9.2. Diplome de studii, certificate de absolvire sau calificare, fişele de post, contractele de muncã etc.
(I)9.3. Numãrul de cazuri active/ MC. Numãrul de cazuri/ MC/ an.
(I)9.4. Fişa postului MC. Deciziile directorului adjunct responsabil cu protecţia copilului al DGASPC privind coordonarea metodologicã a responsabililor de caz prevenire de cãtre MC.
(I)9.5. Numãrul de cazuri active/ responsabil de caz prevenire. Numãrul de cazuri/ responsabil de caz prevenire/ an.
Standardul 10
Rolul si locul managerului de caz, respectiv ale responsabilului de caz.
Structura organigramei furnizorului de servicii cuprinde un numãr suficient de manageri de caz, respectiv responsabili de caz, cu roluri clar precizate în implementarea planului individualizat de protecţie/ a celorlalte planuri prevãzute în legislaţie, respectiv a planului de servicii.
Rezultat
Fiecare caz este abordat conform metodei managementului de caz, asigurâdu-se astfel o intervenţie coerentã şi eficientã.
Proceduri de implementare a standardului 10
10.1. Furnizorul de servicii întocmeşte fişele de post pentru managerii şi responsabilii de caz conform legii în vigoare şi prevederilor SMO prezente.
10.2. MC, respectiv responsabilul de caz prevenire, reprezintã interfaţa între client şi serviciile de care acesta are nevoie şi, totodatã, este principalul interlocutor al acestuia pe întreaga duratã a implementãrii PIP/ a celorlalte planuri prevãzute în legislaţie, respectiv a PS.
10.3. Atribuţiile principale ale MC sunt urmãtoarele:
a) coordoneazã eforturile, demersurile şi activitãţile de asistenţã socialã şi protecţie specialã desfãşurate în interesul superior al copilului;
b) elaboreazã PIP/ celelalte planuri prevãzute în legislaţie şi alcãtuieşte echipa multidisciplinarã şi, dupã caz, interinstituţionalã, şi organizeazã întâlnirile cu echipa, precum şi cele individuale cu profesioniştii implicaţi în rezolvarea cazului;
c) asigurã colaborarea şi implicarea activã a familiei/ reprezentantului legal şi a copilului, şi îi sprijinã pe aceştia în toate demersurile întreprinse pe tot parcursul managementului de caz (de ex. organizarea de întâlniri periodice sau la solicitarea acestora, acompaniere, sprijin emoţional, consiliere);
d) asigurã comunicarea între toate pãrţile implicate în rezolvarea cazului;
e) asigurã respectarea etapelor managementului de caz;
f) întocmeşte şi reactualizeazã dosarul copilului;
g) coordoneazã metodologic responsabilii de caz prevenire;
h) comunicã, cu avizul superiorului ierarhic, la SEI, cazurile pentru care a fost luatã decizia de închidere.
10.4. Principalele atribuţii ale responsabilului de caz prevenire sunt urmãtoarele:
a) coordoneazã eforturile, demersurile şi activitãţile de prevenire a separãrii copilului de familia sa;
b) elaboreazã PS;
c) asigurã comunicarea între toate pãrţile implicate în rezolvarea cazului;
d) asigurã respectarea etapelor managementului de caz;
e) întocmeşte şi reactualizeazã dosarul copilului.
10.5. Delegarea responsabilitãţilor legate de managementul de caz se realizeazã cu acordul şefului ierarhic al MC. De regulã, MC îşi delegã o parte din responsabilitãţi cãtre responsabilii de caz din protecţie specialã şi din centrele maternale. Delegarea integralã a responsabilitãţilor se realizeazã cãtre profesionişti care îndeplinesc aceleaşi condiţii minime ca şi profesionistul care deleagã.
Indicatorii pentru Standardul 10
(I)10.1.-10.4. Organigrama, fişele de post, dosarele copiilor.
(I)10.5. Decizia de delegare a responsabilitãţilor semnatã de şeful ierarhic.
Standardul 11
Formarea iniţialã şi continuã
Mangerul de caz şi responsabilul de caz au competenţele necesare pentru a lucra cu clientii şi în echipa multidisciplinara.
Rezultat
Copiii şi familiile acestora beneficiaza de servicii de calitate şi personalizate din partea unor profesionişti bine pregãtiţi, cu abilitãţi empatice şi de comunicare.
Proceduri de implementare a standardului 11
11.1. La angajare, în lipsa unei formãri de iniţiere în domeniul managementului de caz, fiecare MC, respectiv responsabil de caz beneficiazã de formare în acest domeniu, asigurata din bugetul angajatorului.
11.2. MC, respectiv responsabilul de caz comunicã şefului ierarhic care sunt nevoile de pregãtire. Totodatã, în funcţie de evaluarea anualã a activitãţii MC, respectiv a responsabilului de caz, şeful ierarhic poate identifica şi alte domenii de pregãtire.
11.3. MC beneficiazã de cel puţin 42 de ore pe an de formare continuã în domeniul managementului de caz şi de cel puţin 42 de ore de formare continuã în domeniul protecţiei copilului sau domenii conexe/ interdisciplinare, asigurate din bugetul angajatorului. Teme recomandate pentru formarea continuã: funcţiile MC, relaţia copil/ familie - MC, confidenţialitate şi eticã profesionalã, criterii de eligibilitate pentru accesul la servicii, nomenclatorul serviciilor, sistemul public de asistenţã socialã şi prestaţiile, cadrul legal, promovarea interesului copilului/ familiei (advocacy), servicii sociale la nivel local, metode şi proceduri de evaluare, planificare şi monitorizare.
11.4. Responsabilii de caz prevenire beneficiazã de cel puţin 42 de ore pe an de formare continuã în domeniul managementului de caz şi de cel puţin 42 de ore de formare continuã în domeniul protecţiei copilului cu accent pe identificarea factorilor de risc pentru abuz, neglijare, separarea copilului de familia sa şi administrarea serviciilor de prevenire de la nivel local. Pregãtirea se asigurã din bugetul angajatorului.
11.5. Responsabilii de caz din protecţie specialã şi din centrele maternale beneficiazã de cel puţin 42 de ore pe an de formare continuã în domeniul managementului de caz şi de cel puţin 42 de ore de formare continuã în domeniul protecţiei copilului.
Pregãtirea se asigurã din bugetul angajatorului.
11.6. MC şi responsabilii de caz participã la diverse cursuri de formare care îi pot ajuta în optimizarea muncii lor, inclusiv seminarii şi conferinţe.
11.7. Educaţia permanentã şi formarea profesionalã continuã a MC şi a responsabililor de caz sunt promovate, sprijinite şi înregistrate de cãtre angajatori.
11.8. Educaţia permanentã şi formarea profesionalã continuã a MC şi a responsabililor de caz se realizeazã conform legislaţiei în vigoare.
Indicatorii pentru Standardul 11
(I)11.1.-11.7. - Dosarul personal al fiecãrui MC si responsabil de caz cuprinde documentele prevãzute de legislaţia în vigoare, inclusiv certificatele de absolvire a cursurilor de fomare iniţialã, de iniţiere şi continuã prevãzute de SMO prezente.
- Lista programelor de pregãtire contractate sau organizate de furnizorul de servicii. Programarea participãrii la cursurile de pregãtire.
- MC şi responsabilii de caz sunt informaţi cu privire la noutãţile şi schimbãrile din domeniul lor de activitate.
(I)11.8. Certificatele de absolvire cu recunoaştere naţionalã şi cele cu recunoaştere din partea angajatorului. În cazul celor din urmã se verificã modalitatea de desfãşurare a programului de formare, utilizând criteriile existente în legislaţia de formare profesionalã a adultului.
Standardul 12
Supervizare
Furnizorul de servicii dispune permanent de un sistem eficient de supervizare al resurselor umane.
Rezultat
Managerii de caz şi responsabilii de caz beneficiazã de supervizare din partea unor specialişti pregãtiţi şi cu experienţã în acest sens şi acest lucrul permite funcţionarea serviciilor la randament optim.
Proceduri de implementare a standardului 12
12.1. Furnizorii de servicii au obligaţia, de a asigura supervizarea internã şi externã a MC şi responsabililor de caz.
12.2. Coordonatorii serviciilor organizeazã cel puţin o datã pe lunã întâlniri de supervizare internã cu MC, individual şi în echipã, şi la cererea acestora.
12.3. Supervizarea externã se realizeazã de specialişti cu studii superioare socio-umane sau medicale cu experienţã de cel puţin 5 ani în servicii pentru copil şi familie, pregãtire în supervizare si experienţã de cel puţin doi ani în servicii pentru copil şi familie în plus fata de persoanele cãrora li se asigurã supervizarea respectivã.
12.4. Coordonatorii serviciilor şi alţi specialişti angajaţi ai furnizorului de servicii care desfãşoarã activitãţi de supervizare internã beneficiazã de cel puţin 42 de ore de formare continuã în acest domeniu, asiguratã din bugetul angajatorului.
Indicatori pentru Standardul 12
(I)12.1.-12.2. - Numãr de întâlniri de supervizare, individuale şi în echipã/ MC/ lunã/ an.
- Numãr de întâlniri de supervizare la solicitarea MC/ echipei/ an.
(I)12.3. Rapoarte de supervizare. Lista specialiştilor care desfãşoarã activitãţi de supervizare, angajaţi ai furnizorului de servicii şi/sau cu care acesta are încheiate contracte de colaborare. Diplome, atestate şi alte documente doveditoare ale pregãtirii.
(I)12.4. Programul de pregãtire în domeniul supervizãrii, programarea specialiştilor la cursuri de supervizare. Diplome, atestate şi alte documente doveditoare ale pregãtirii.
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
