Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 287 din 6 iulie 2006  pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind centrul de pregatire si sprijinire a reintegrarii sau integrarii copilului in familie, precum si a ghidului metodologic de implementare a acestor standarde    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDIN nr. 287 din 6 iulie 2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind centrul de pregatire si sprijinire a reintegrarii sau integrarii copilului in familie, precum si a ghidului metodologic de implementare a acestor standarde

EMITENT: MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITATII SOCIALE SI FAMILIEI - AUTORITATEA NATIONALA PENTRU PROTECTIA DREPTURILOR COPILULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 648 din 27 iulie 2006
În temeiul prevederilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 12/2001 privind înfiinţarea Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 252/2001 , cu modificãrile ulterioare, şi ale <>art. 5 alin. (5) din Hotãrârea Guvernului nr. 1.432/2004 privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, cu modificãrile ulterioare,

secretarul de stat al Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului emite prezentul ordin.

ART. 1
Se aprobã Standardele minime obligatorii privind centrul de pregãtire şi sprijinire a reintegrãrii sau integrãrii copilului în familie, precum şi ghidul metodologic de implementare a acestor standarde, prevãzute în anexele nr. 1 şi 2 care fac parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abrogã Ordinul secretarului de stat al Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie nr. 64/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind centrul de pregãtire şi sprijinire a reintegrãrii sau integrãrii copilului în familie, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 497 din 2 iunie 2004.

Secretarul de stat al Autoritãţii Naţionale
pentru Protecţia Drepturilor Copilului,
Bogdan Adrian Panait

Bucureşti, 6 iulie 2006.
Nr. 287.

ANEXA 1

STANDARDE MINIME OBLIGATORII
privind centrul de pregãtire şi sprijinire a
reintegrãrii sau integrãrii copilului în familie

Centrul de pregãtire şi sprijinire a reintegrãrii sau integrãrii copilului în familie, denumit în continuare CRI, are drept misiune reintegrarea în familie sau, în situaţia în care aceasta nu este posibilã, gãsirea de alternative de tip familial pentru copiii care au o mãsurã de protecţie.
Integrarea (utilizarea alternativelor de tip familial) vizeazã plasamentul copilului în familia extinsã, la asistentul maternal profesionist, la o persoanã sau familie de plasament sau într-o familie potenţial adoptatoare, ori adopţia copilului, în condiţiile legii.
Clienţii serviciului sunt:
1. copiii care au o mãsurã de protecţie;
2. familia, familia extinsã, asistentul maternal profesionist, persoana/ familia de plasament, familia (potenţial) adoptatoare, persoanele de referinţã sau alte persoane importante pentru copil.
Funcţiile esenţiale pe care le îndeplineşte CRI sunt: evaluarea, pregãtirea, sprijinirea şi monitorizarea copilului şi familiei pentru realizarea eficientã a procesului de reintegrare/integrare.

CRI este complementar cu celelalte servicii pentru protecţia specialã a copilului.

Standardele minime obligatorii prezente se aplicã şi în cazul activitãţilor pentru reintegrarea/integrarea copilului în familie, care se desfãşoarã în alte servicii pentru protecţia copilului, dacã standardele minime obligatorii ale acestora conţin prevederi în acest sens, de exemplu: serviciile de tip rezidenţial, asistentul maternal profesionist.
Standardele sunt grupate pe urmãtoarele arii de interes:
Informare şi relaţii cu comunitatea
1. Activitãţi de informare şi relaţia cu comunitatea
Servicii oferite
2. Elaborarea Programului de Intervenţie Specificã pentru reintegrare/ integrare
3. Pregãtirea clienţilor pentru reintegrare/ integrare
4. Activitãţi post-reintegrare/ integrare
Administrare şi management
5. Locaţia, resursele financiare şi baza materialã
6. Proceduri administrative si de management
Resurse umane
7. Recrutarea, angajarea şi structura de personal
8. Formarea de iniţiere şi continua a personalului
9. Supervizarea

INFORMARE SI RELATII CU COMUNITATEA

Standardul 1
Activitati de informare si relatii cu comunitatea
Centrul de pregatire şi sprijinire a reintegrarii/integrarii copilului in familie deruleaza activitaţi de informare si promovare a serviciilor oferite si stabileste relatii de colaborare cu comunitatea.
Rezultat
Comunitatea este informata despre existenta si misiunea centrului de pregatire si sprijinire a reintegrarii/integrarii copilului in familie şi se implica in sprijinirea activitatilor acestuia.
Cerinţe pentru implementarea standardului 1
1.1. CRI realizeazã şi distribuie materiale promoţionale şi de informare (pentru copii, familii, profesionişti şi alti membrii ai comunitaţii) în ceea ce priveşte misiunea, serviciile oferite şi modalitatile de acces la acestea.
1.2. CRI se asigura ca toate materialele promotionale şi informatiile puse la dispoziţia comunitatii respecta dreptul clienţilor la imagine, intimitate si confidentialitate.
1.3. CRI isi actualizeaza materialele promoţionale şi de informare periodic sau atunci când este necesar.
1.4. CRI realizeazã şi sprijina, cel puţin o datã pe an, campanii de informare şi sensibilizare a comunitatii cu privire la importanta şi necesitatea îngrijirii copilului intr-o familie.
1.5. CRI face publica informaţia relevanta referitoare la activitaţile centrului, cu avizul coordonatorului CRI, cel putin o data pe an.
1.6. CRI incurajeazã implicarea voluntarilor pentru activitiţile de informare şi comunicare cu comunitatea şi coordoneaza activitatile acestora.
1.7. In vederea îndeplinirii misiunii sale, CRI colaboreazã în reţea cu serviciile şi programele comunitare, regionale şi nationale de asistenta şi protecţie a copilului şi familiei.

Indicatori pentru Standardul 1
(I) 1.1. a. Existenta materialelor promotionale şi de informare (pliante, broşuri, afişe, etc.)
b. Numar de materiale promoţionale şi de informare diseminate.
c. Conţinutul materialelor promoţionale şi de informare este adecvat grupului ţintã (de exemplu, copii, familie, mass-media, etc).
d. Misiunea CRI este inclusã în materialele informative.
e. Numãrul de solicitãri din partea membrilor comunitãţii.
(I) 1.2. Conţinutul materialelor publicate.
(I) 1.3. Numãr de revizuiri ale materialelor promoţionale şi de informare.
(I) 1.4. a. Numãrul anual de campanii de informare şi sensibilizare.
b. Numãrul de solicitãri din partea membrilor comunitãţii.
(I) 1.5. a. Numãrul de articole publicate anual care conţin date relevante din activitatea CRI.
b. Raportul anual de activitate al CRI este fãcut public.
(I) 1.6. a. Numãr de voluntari recrutaţi.
b. Numãr de voluntari implicaţi în activitãţile de informare şi comunicare cu comunitatea.
(I) 1.7. Numãrul de convenţii de colaborare/parteneriat şi numãrul de programe în care este implicat CRI cu personalitate juridicã şi/sau furnizorul de servicii/an.

SERVICII OFERITE

Standardul 2
Elaborarea Programului de Interventie Specifica pentru reintegrare/integrare

Specialiştii centrului de pregãtire şi sprijinire a reintegrãrii/ integrãrii copilului în familie întocmesc programul de intervenţie specificã pentru reintegrare/ integrare în familie pentru fiecare copil aflat în evidenţa centrului.
Rezultat
Clienţii beneficiazã de intervenţie personalizata în vederea reintegrãrii/integrãrii în familie.
Cerinţe pentru implementarea standardului 2
2.1. Programul de intervenţie specificã, denumit în continuare PIS, pentru reintegrare/ integrare în familie, se elaboreazã în baza Planului individualizat de protecţie, care este întocmit de managerul de caz, în conformitate cu prevederile standardele minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei drepturilor copilului.
2.2. PIS conţine obiective pe termen scurt, mediu şi lung, activitãţile corespunzãtoare acestor obiective, durata aferentã activitãţilor, personalul de specialitate desemnat şi alte persoane implicate, resursele materiale şi financiare alocate activitãţilor, precum şi modalitãţile de monitorizare şi evaluare-reevaluare a acestor activitãţi.
2.3. Coordonatorul CRI desemneazã pentru fiecare copil un responsabil pentru elaborarea PIS pentru reintegrare/ integrare în familie, cu sprijinul/ consultarea specialiştilor identificaţi, în funcţie de nevoile copilului.
2.4. Toate activitãţile care vizeazã reintegrarea/ integrarea copilului în familie se înregistreazã sub formã de rapoarte de lucru ce sunt colectate şi pãstrate de cãtre responsabilul de PIS in dosarul pentru reintegrarea/ integrarea copilului în familie.
2.5. Echipa CRI implicã activ şi consultã copilul în procesul de elaborare, luare a deciziilor, implementare şi revizuire a PIS, în funcţie de gradul sãu de maturitate, precum şi familia şi alte persoane importante pentru copil. Parteneriatul cu familia/ reprezentantul legal este formalizat prin contractul încheiat cu managerul de caz, în care sunt precizate responsabilitãţile pãrţilor cu privire la implementarea planului individualizat de protecţie, precum şi prevederi referitoare la rezolvarea eventualelor litigii. În situaţia în care CRI funcţioneazã independent, nu ca activitate în cadrul serviciilor rezidenţiale sau a serviciilor de asistenţã maternalã, se încheie un contract similar cu responsabilul de PIS. Se recomandã adaptarea modelului prevãzut în <>Ordinul ministrului muncii, solidaritãţii sociale şi familiei nr. 73/2005 privind aprobarea modelului Contractului pentru acordarea de servicii sociale, încheiat de furnizorii de servicii, acreditaţi conform legii, cu beneficiarii de servicii sociale.
2.6. Responsabilul de PIS reevalueazã şi, dupã caz, revizuieşte PIS cel puţin o data la trei luni sau de cate ori este necesar.
2.7. Responsabilul de PIS colaboreazã cu toţi actorii sociali implicaţi în vederea implementãrii obiectivelor PIS.
2.8. Responsabilul de PIS comunicã în scris revizuirile PIS coordonatoralui centrului, managerului de caz, şi clienţilor ori de cate ori acestea apar.
2.9. Fiecare responsabil de PIS se ocupã de un numãr maxim de 15 cazuri active.

Indicatori pentru Standardul 2
(I) 2.1. a. Existenţa Planului individualizat de protecţie.
b. Existenţa PIS.
(I) 2.2. Obiectivele PIS conduc la atingerea rezultatelor aşteptate prin Planului individualizat de protecţie.
(I) 2.3. a. Fiecare copil are un responsabil de PIS.
b. PIS reflectã recomandãrile specialiştilor.
(I) 2.4. a. Existenţa dosarelor pentru reintegrarea/ integrarea copilului în familie.
b. Existenţa rapoartelor de lucru: de vizitã, de consiliere, contacte cu comunitatea, etc.
(I) 2.5. a. Cunoaşterea de cãtre copii/ familii/ persoane importante pentru copil a obiectivelor cuprinse în PIS.
b. Contractele cu familia/ reprezentantul legal sunt semnate de aceştia şi de managerul de caz, respectiv responsabilul de PIS.
c. Consemnarea opiniilor copilului, familiei şi/sau ale altor persoane cu privire la elaborarea, implementarea şi revizuirea PIS.
d. Conţinutul contractului.
(I) 2.6. Numãrul de revizuiri ale PIS.
(I) 2.7. a. Modalitãţi de colaborare cu instituţii/ servicii implicate în implementarea PIS
b. Numãr de adrese, rapoarte, etc.
(I) 2.8. a. Managerul de caz cunoaşte revizuirile PIS.
b. Coordonatorul centrului cunoaşte revizuirile PIS.
c. Familia cunoaşte revizuirile PIS.
(I) 2.9. Numãrul de cazuri pe responsabilul de PIS.

Standardul 3
Pregatirea clientilor pentru reintegrare/integrare
Centrul de pregãtire şi sprijinire a reintegrãrii/ integrãrii copilului în familie asigurã condiţiile şi oferã serviciile necesare reintegrãrii/ integrãrii copilului în familie.
Rezultat
Clienţii sunt pregãtiţi pentru reintegrare/ integrare.
Cerinţe pentru implementarea standardului 3
3.1. Nici o reintegrare/ integrare în familie nu are loc fãrã pregãtirea prealabilã a clienţilor implicaţi în cazul respectiv.
3.2. In momentul intrãrii copilului în atenţia CRI, specialiştii centrului asigurã continuitatea asistenţei oferite copilului prin valorificarea tuturor informaţiilor referitoare la istoricul copilului şi a altor documente legate de evoluţia sa.
3.3. Centrul sprijinã copilul şi familia pentru refacerea/ menţinerea/ consolidarea relaţiilor copil-familie.
3.4. CRI furnizeazã sau asigurã accesul la servicii de consiliere psihologicã, socialã, medicalã, juridicã, educaţionalã sau orice alte servicii pentru copil şi familie corespunzãtor nevoilor acestora.
3.5. Specialiştii centrului acţioneazã pentru diminuarea efectelor negative ale separãrii copilului de mediul de provenienţã şi integrarea într-un nou mediu de viaţã.
3.6. Specialiştii centrului furnizeazã sau asigurã accesul la programe care au ca obiectiv formarea/ dezvoltarea competenţelor parentale.
3.7. Echipa centrului planificã şi mediazã întâlnirile/ vizitele copil-familie-persoanã importantã pentru copil; se asigurã obligatoriu cel puţin douã întâlniri ale copilului cu familia/ persoana, una într-un spaţiu special amenajat şi cealaltã la domiciliul familiei/ persoanei.
3.8. Echipa asigurã cadrul fizic şi profesional al contactelor directe dintre copil-familie-persoanã importantã pentru copil.
3.9. Echipa centrului iniţiazã, asigurã şi/sau sprijinã activitãţile care pregãtesc comunitatea pentru o integrare socialã eficientã a cuplului copil-familie.

Indicatori pentru Standardul 3
(I) 3.1. Pregãtirea prealabilã a clienţilor implicaţi în reintegrare/ integrare
(I) 3.2. a. Familia deţine informaţii relevante privind istoricul copilului din punct de vedere social, medical, educaţional, psihologic.
b. Dosarul copilului conţine ancheta sociala, istoricul copilului, fotografii şi alte date relevante despre evoluţia sa.
(I) 3.3. a. Numãrul rapoartelor de consiliere/ client.
b. Conţinutul rapoartelor de consiliere.
(I) 3.4. a. Existenţa rapoartelor de consiliere.
b. Numãrul şi tipul de servicii oferite copilului şi familiei.
(I) 3.5. a. Numãrul de activitãţi desfãşurate pentru diminuarea efectelor negative ale separãrii.
b. Consemnãrile din rapoartele de activitate.
(I) 3.6. a. Existenţa programelor de formare/ dezvoltare a competenţelor parentale.
b. Numãrul de familii care participã la programele de formare/ dezvoltare a competenţelor parentale.
c. Grilele de evaluare utilizate pentru mãsurarea achiziţiilor parentale.
(I) 3.7. a. Existenţa unei planificãri a întâlnirilor/ vizitelor copil-familie-persoanã importantã.
b. Rapoarte de întâlnire/ vizitã.
c. Numãr de întâlniri/ vizite între copil-familie-persoanã importantã
(I) 3.8. Rapoartele specificã locul întâlnirilor si profesioniştii care au participat la întâlnire/vizitã.
(I) 3.9. a. Familia este implicatã în pregãtirea comunitãţii (de ex. servicii de sãnãtate)
b. Numãrul de activitãţi în comunitate.
c. Documentele utilizate în pregãtirea comunitãţii.

Standardul 4
Activitati post-reintegrare/integrare
Centrul de pregãtire şi sprijinire a reintegrãrii/ integrãrii copilului în familie asigura servicii post-integrare/ reintegrare în beneficiul copilului şi familiei.
Rezultat
Integrarea/ reintegrarea copilului în familie şi comunitate se finalizeazã cu succes.
Cerinţe pentru implementarea standardului 4
4.1. CRI furnizeazã sau asigurã accesul la programe care au ca obiectiv consolidarea competenţelor parentale.
4.2. CRI furnizeazã sau asigurã accesul la servicii de consiliere psihologicã, socialã, medicalã, educaţionalã pentru copil şi familie în vederea menţinerii unor relaţii durabile copil-familie şi accesul la resurse al clienţilor.
4.3. Monitorizarea cazului se face pe o perioada de minimum 3 luni din momentul reintegrãrii acestora în familie. Se recomandã ca aceastã perioadã de monitorizare sã fie în medie de 6 luni, cu posibilitãţi de prelungire în anumite situaţii, în funcţie de fiecare caz în parte.
4.4. Pentru monitorizarea reintegrãrii copiilor în familie, CRI colaboreazã cu autoritãţile locale de la domiciliul/ reşedinţa pãrinţilor.
4.5. Echipa centrului sprijinã copilul-familia pentru depãşirea eventualelor situaţii de crizã survenite în timpul perioadei de monitorizare.
4.6. Pe baza rapoartelor de monitorizare şi evaluare, responsabilul de caz recomandã managerului de caz închiderea cazului.

Indicatori pentru Standardul 4
(I) 4.1. a. Existenţa programe de consolidare a competentelor parentale.
b. Numãrul de familii care participa la programele de consolidare a competenţelor parentale.
c. Grilele de evaluare utilizate pentru mãsurarea achizitiilor parentale.
(I) 4.2. a. Concluziile şi recomandãrile din rapoartele de consiliere sunt incluse în rapoartele de monitorizare.
b. Rapoartele de monitorizare reflecta situatia integrarii copilului în familie şi comunitate.
c. Numãrul şi tipul serviciilor.
d. Resurse identificate puse la dispoziţia clientilor.
(I) 4.3. a. Existenţa rapoartelor de monitorizare;.
b. Numãrul de rapoarte de monitorizare.
c. Existenţa hotãrârilor CPC/ instantei judecatoreşti de încetare a mãsurilor de protecţie specialã prin reintegrarea copilului in familie.
(I) 4.4. Convenţii de colaborare şi alte documente trimise de autoritãţile locale cãtre CRI.
(I) 4.5. a. Numãrul de rapoarte de evaluare/ perioada de monitorizare
b. Rapoartele specialiştilor specifica modul în care sunt sprijiniţi copilul-femila.
(I) 4.7. Recomandarea scrisã a responsabilului de PIS.

ADMINISTRARE SI MANAGEMENT

Standardul 5
Locatia, resurse financiare si baza materiala
Centrul de pregatire şi sprijinire a reintegrarii/ integrãrii copilului in familie dispune de o locatie accesibilã clientilor, resurse financiare suficiente şi o baza materialã corespunzatoare indeplinirii misiunii sale.
Rezultat
Copiii şi familiile au acces la servicii de calitate oferite de centrul de pregatire si sprijinire a reintegrarii/ integrarii copilului in familie.
Cerinte pentru implementarea standardului 5
5.1. Centrul funcţioneazã într-o clãdire adecvata, adaptatã serviciilor pe care le oferã şi nevoilor beneficiarilor, inclusiv a clienţilor cu dizabilitati.
5.2. Centrul dispune de un numãr suficient de spatii pentru derularea tuturor tipurilor de activitãţi in beneficiul copiilor şi familiilor, inclusiv activitãţi administrative, spaţii igienico-sanitare separate pentru clienţi si personal, precum şi posibilitãţi de cazare temporarã.
5.3. Spaţiile sunt amenajate şi dotate corespunzãtor desfãşurãrii activitãţilor oferite de centru.
5.4. Centrul se aflã într-un loc accesibil din punct de vedere al existenţei mijloacelor de transport în comun.
5.5. Centrul este localizat în proximitatea celorlalte servicii complementare din comunitate.
5.6. Centrul dispune de autorizaţii de funcţionare.
5.7. Centrul dispune de un buget adecvat şi suficient derulãrii tuturor activitãţilor, inclusiv pentru deplasarea copilului la viitorul domiciliu pe parcursul pregãtirii reintegrãrii/ integrãrii.

Indicatori pentru Standardul 5
(I) 5.1. a. Clãdirea în care este amplasat centrul este adecvatã şi adaptatã.
b. Accesibilitatea clãdirii şi spatiilor, inclusiv pentru persoane cu dizabilitãţi.
(I) 5.2. a. Numãr de încãperi raportat la tipul de activitãţi şi la mãrimea si structura echipei.
b. Existenţa spaţiilor igienico-sanitare separate pentru clienţi şi personal.
c. Existenţa spaţiilor destinate activitãţilor în beneficiul clienţilor separate de spaţiile administrative.
d. Existenţa unui spaţiu de cazare temporarã.
(I) 5.3. Amenajarea si dotarea spaţiilor.
(I) 5.4. Existenţa mijloacelor de transport în comun în vecinãtatea CRI.
(I) 5.5. Amplasarea CRI în vecinãtatea unor servicii rezidenţiale şi/sau a altor servicii comunitare pentru copii şi familii.
(I) 5.6. Existenţa autorizaţiilor de funcţionare: autorizaţie sanitarã de funcţionare, autorizaţie sanitar-veterinarã, autorizaţie de prevenire şi stingere a incendiilor, etc.
(I) 5.7. Bugetul alocat centrului.

Standardul 6
Proceduri administrative si de management
Centrul de pregãtire şi sprijinire a reintegrãrii/ integrãrii copilului în familie dispune de un set de proceduri administrative şi de management în concordanţã cu misiunea sa.
Rezultat
Organizarea administrativã şi managementul asigurã funcţionarea optimã a centrului de pregãtire şi sprijinire a reintegrãrii/ integrãrii copilului în familie în beneficiul clienţilor.
Cerinţe pentru implementarea standardului 6
6.1. CRI funcţioneazã într-un cadru legal, certificat de documente oficiale.
6.2. CRI funcţioneaza conform unui plan anual de acţiune, întocmit de coordonatorul centrului, pe baza prevederilor standardelor minime obligatorii şi a nevoilor beneficiarilor.
6.3. Coordonatorul CRI se asigurã ca misiunea centrului sã fie redactatã şi afişatã pentru a fi cunoscutã de toţi angajaţii.
6.4. CRI îşi stabileşte un regulament de ordine interioarã sau norme interne de funcţionare, care sunt aduse la cunoştinţa tuturor angajaţilor.
6.5. Centrul deţine o bazã de date care cuprinde informaţii legate de copiii şi familiile pentru care s-au derulat activitãţi specifice privind integrarea/reintegrarea, care este utilizatã conform legislaţiei în vigoare, în ceea ce priveşte accesul la informaţii şi asigurarea confidenţialitãţii privind informaţiile despre clienţii CRI.
6.6. Funcţionarea CRI se realizeazã în conformitate cu o metodologie de lucru proprie elaboratã pe baza standardelor minime şi a ghidului metodologic CRI.
6.7. Pentru îndeplinirea misiunii sale, CRI dezvoltã relaţii funcţionale cu celelalte servicii pentru protecţia copilului, furnizorii de servicii şi, în mod special, cu compartimentul pentru îngrijire de tip familial şi cu cel pentru îngrijire de tip rezidenţial în domeniul protecţiei copilului din cadrul direcţiei generale de asistenţã socialã şi pentru protecţia copilului.
6.8. Coordonatorul centrului organizeazã reuniuni de lucru cu întreg personalul cel puţin lunar.
6.9. Coordonatorul CRI elaboreazã raportul anual de activitate şi îl înainteazã furnizorului de servicii.

Indicatori pentru Standardul 6.
(I) 6.1. Existenţa de hotãrâri, autorizaţii, decizii, acte constitutive şi statute, acorduri de funcţionare, convenţii de parteneriat, etc.
(I) 6.2. Existenţa planului anual de acţiune care cuprinde cel puţin: obiectivele elaborate pe baza misiunii centrului, clienţii, metodologia de lucru, activitãţile derulate, resurse umane, materiale şi financiare implicate.
(I) 6.3. a. Afişarea misiunii centrului într-un loc vizibil şi accesibil angajaţilor.
b. Cunoaşterea misiunii de cãtre angajaţii centrului.
(I) 6.4. a. Existenţa regulamentului de ordine interioarã/normelor interne de funcţionare.
b. Semnarea regulamentului de cãtre toţi angajaţii.
(I) 6.5. a. Existenţa bazei de date.
b. Baza de date este funcţionalã si actualizatã.
c. CRI are un sistem clar de utilizare a bazei de date de cãtre personal în ceea ce priveşte accesul la informaţii şi asigurarea confidenţialitãţii clienţilor.
(I) 6.6. Existenţa metodologiei proprii de lucru.
(I) 6.7. Modalitãţile de colaborare ale CRI cu serviciile SPSPC.
(I) 6.8. a. Numãrul de reuniuni de lucru/lunã.
b. Conţinutul proceselor verbale elaborate în urma reuniunilor de lucru.
(I) 6.9. a. Existenţa raportului de activitate la sfârşitul fiecãrui an, avizat de şeful ierarhic.
b. Informarea celor interesaţi în ceea ce priveşte conţinutul raportului anual de activitate.

RESURSE UMANE

Standardul 7
Recrutarea, angajarea si structura personalului
Centrul de pregãtire şi sprijinire a reintegrãrii/ integrãrii copilului în familie utilizeaza politici eficiente de recrutare şi angajare de personal.
Rezultat
Personalul recrutat şi angajat este eficient în îndeplinirea misiunii centrului de pregãtire şi sprijinire a reintegrãrii/integrãrii copilului în familie.
Cerinţe pentru implementarea standardului 7
7.1. Angajatorul recruteazã şi angajeazã personalul în conformitate cu specificul centrului, nevoile clienţilor şi reglementãrile legale în vigoare.
7.2. Coordonatorul CRI participã la luarea deciziilor referitoare la selectarea personalului centrului.
7.3. Activitatea de recrutare şi angajare de personal se înregistreazã, iar documentele referitoare la aceastã activitate se pãstreazã într-un dosar separat.
7.4. La angajare se va ţine cont obligatoriu de competenţele, cunoştinţele şi abilitãţile necesare în lucrul cu clienţii ale fiecãrui candidat.
7.5. Coordonatorul centrului are studii superioare socio-umane şi experienţã în servicii pentru protecţia copilului de minim 1 an.
7.6. Personalul de specialitate are studii superioare socio-umane.
7.7. Personalul este suficient pentru acoperirea tuturor serviciilor oferite de centru.
7.8. CRI are o metodologie de recrutare, evaluare, pregãtire si coordonare a voluntarilor.

Indicatori pentru Standardul 7
(I) 7.1. Criteriile de selecţie a personalului.
(I) 7.2. Dispoziţia angajatorului de constituire a comisiilor de examinare a personalului.
(I) 7.3. a. Existenţa documentelor/ materialelor care atestã recrutãrile de personal.
b. Conţinutul documentelor.
(I) 7.4. Documentele care atestã cunoştinţele, competenţele şi abilitãţile personalului angajat.
(I) 7.5.-7.6. Diplomele de studii şi alte acte care atestã calificarea şi experienţa personalului angajat.
(I) 7.7. a. Numãrul de angajaţi conform organigramei.
b. Numãrul de clienţi/ personal de specialitate.
(I) 7.8. a. Existenţa metodologiei de recrutare, evaluare, pregãtire si coordonare a voluntarilor.
b. Existenţa contractelor de voluntariat în conformitate cu normele legislative în vigoare.

Standardul 8
Formarea initiala si continua a personalului
Centrul de pregãtire şi sprijinire a reintegrãrii/ integrãrii copilului în familie asigurã angajaţilor formarea în domeniul specific serviciilor oferite de acesta.
Rezultat
Angajaţii au pregãtire şi abilitãţi profesionale corespunzãtoare serviciilor centrului de pregãtire şi sprijinire a reintegrãrii/integrãrii copilului în familie.
Cerinţe pentru implementarea standardului 8
8.1. CRI utilizeazã un pachet de formare de iniţiere specific activitãţilor centrului.
8.2. Coordonatorul centrului identificã nevoile de formare ale personalului de specialitate.
8.3. Coordonatorul CRI încurajeazã angajaţii centrului sã-şi identifice nevoile de formare si sã solicite cursuri de perfecţionare, specializare.
8.4. Personalul de specialitate al CRI, inclusiv coordonatorul, participã la cel puţin 42 de ore de formare continuã pe an, în domeniul protecţiei copilului şi/sau în domenii care presupun îmbunãtãţirea cunoştinţelor legate de psihologia copilului, relaţionarea adecvatã pãrinţi-copii, rezolvarea conflictelor intrafamiliale, etc.
8.5. Specialiştii CRI sunt încurajaţi sã participe şi la alte tipuri de cursuri de formare care îi pot ajuta în optimizarea muncii lor, inclusiv seminarii şi conferinţe.
8.6. La angajare, în lipsa unei pregãtiri în domeniul managementului serviciilor sociale, coordonatorul CRI beneficiazã de formare în acest domeniu; anual, coordonatorul participã la cel puţin 21 de ore de formare în domeniul managementului de servicii.
8.7. Voluntarii beneficiazã de un numãr minim de 14 ore de formare de initiere în cadrul centrului şi de formare continuã în domeniul protecţiei copilului.
8.8. Educaţia permanentã şi formarea profesionalã continuã a angajaţilor se realizeazã conform legislaţiei în vigoare, prin intermediul cursurilor organizate în cadrul sistemului educaţional, sanitar şi al formãrii profesionale a adulţilor.
8.9. CRI deţine un punct de documentare cu materiale/ lucrãri de specialitate din domeniul protecţiei copilului pe care fiecare membru al echipei le poate consulta ori de cate ori are nevoie.

Indicatori pentru Standardul 8
(I) 8.1. a. Existenţa unui pachet de formare de iniţiere.
b. Conţinutul pachetului de formare de iniţiere.
c. Documente care atestã absolvirea cursurilar.
(I) 8.2. Fişa de evaluare a nevoilor de formare.
(I) 8.3. Fişele de autoevaluare a nevoilor de pregãtire.
(I) 8.4. Documenle care atestã cursurile de formare ale fiecãrui specialist.
(I) 8.5. a. Numãrul de angajaţi care au participat la cursuri, seminarii, conferinţe.
b. Numãrul seminariilor, cursurilor, conferinţelor.
c. Conţinutul seminariilor, cursurilor, conferinţelor.
d. Materiale/ documente care atestã participarea la alte cursuri de formare/ seminarii/ conferinţe.
(I) 8.6. Documente care atestã formarea coordonatorului în domeniul managementului serviciilor sociale.
(I) 8.7. Documente care atestã formarea de iniţiere şi continuã a voluntarilor.
(I) 8.8. Certificatele de absolvire cu recunoaştere naţionalã şi cele cu recunoaştere din partea angajatorului. În cazul celor din urmã se verificã modalitatea de desfãşurare a programului de formare, utilizând criteriile existente în legislaţia de formare profesionalã a adultului.
(I) 8.9. Existenţa punctului de documentare in centru.

Standardul 9
Supervizare
Centrul de pregãtire si sprijinire a reintegrãrii/ integrãrii copilului în familie dispune de un sistem de supervizare a resurselor umane.
Rezultat
Personalul este motivat şi eficient, asigurand servicii de calitate pentru clienti.
Cerinte pentru împlementarea standardului 9
9.1. Coordonatorul CRI are obligaţia de a asigura supervizarea internã şi externã a personalului de specialitate şi a voluntarilor.
9.2. Supervizarea este asiguratã de specialişti cu studii superioare socio-umane şi experienţa de cel puţin 2 ani în servicii pentru copil şi familie în plus faţã de persoanele cãrora le asigurã supervizarea.
9.3. Şedinţele de supervizare au loc periodic, individual şi în echipa, cel puţin o data pe luna şi/sau la solicitarea supervizorului sau a membrilor echipei centrului.
9.4. Furnizorul de servicii are obligaţia de a asigura supervizarea coordonatorului CRI.
9.5. Supervizarea voluntarilor este asiguratã de personalul desemnat de coordonatorul CRI.

Indicatori pentru Standardul 9
(I) 9.2. Documentele înregistrate referitoare la supervizare.
(I) 9.3. a. Numãr de întâlniri de supervizare în grup/lunã/an.
b. Numãr de întâlniri de supervizare individuale/ lunã/ an.
c. Rapoarte de supervizare individualã/ de grup.
d. Numãr de întâlniri de supervizare la solicitarea angajaţilor/ echipei/ an.
(I) 9.4. Numãr de întâlniri de supervizare a coordonatorului/ lunã/ an.
(I) 9.5. Numãr de întâlniri de supervizare/ voluntar/ lunã/ an.

ANEXA 2

GHID METODOLOGIC
de implementare a Standardelor minime obligatorii privind centrul de
pregãtire şi sprijinire a reintegrãrii sau integrãrii copilului în familie

CAP. 1
Introducere

Prezentul ghid metodologic vine în sprijinul Direcţiilor Generale de Asistenţã Socialã şi Protecţia Copilului (DGASPC) şi organismelor private acreditate (OPA) în vederea implementãrii standardelor minime obligatorii privind Centrul de pregãtire şi sprijinire a reintegrãrii sau integrãrii copilului în familie (CRI).
Atât prevederile standardelor minime obigatorii (SMO), cât şi ale ghidului prezent privesc deopotrivã CRI şi activitaţile de reintegrare/ integrare în familie derulate de personalul specializat (asistent social, psiholog) din cadrul serviciilor de tip rezidenţial şi de asistenţã maternala. În fapt, CRI este un serviciu de zi care susţine activitatea celorlalte servicii din protecţia specialã mai ales pe parcursul reformei din domeniu, urmând sã-şi piardã treptat aceastã valenţã odatã cu dezvoltarea acestui tip de activitate în cadrul serviciilor mai sus amintite. Cu alte cuvinte, în timp, CRI îşi poate schimba misiunea, fiind transformat într-un alt tip de serviciu de zi, în acord cu nevoile clienţilor din judeţul/ sectorul respectiv.
Reintegrarea copiilor în familie este un proces complex, iar succesul acestuia depinde de modul în care profesioniştii reuşesc sã pregãteascã copiii şi pãrinţii pentru depãşirea situaţiilor care au determinat separarea lor, cât şi a consecinţelor acesteia.
Ghidul metodologic cuprinde un set minim de principii care asigurã calitatea relaţiilor dintre clienţi si profesionişti, proceduri şi instrumente de lucru care privesc organizarea, funcţionarea optimã şi administrarea Centrului de pregãtire şi sprijinire a reintegrãrii sau integrãrii copilului în familie, pe baza standardelor minime obligatorii pentru aceste centre.
În funcţie de nevoile clienţilor si particularitãţile comunitãţii deservite de CRI, acesta îşi poate adapta şi îmbunãtãţi serviciile, procedurile şi instrumentele de lucru în scopul creşterii performanţelor.
In situaţia în care CRI instrumenteazã cazuri care au ca obiectiv plasamentul copilului la asistentul maternal profesionist (AMP) sau adopţia, echipa CRI aplicã cerinţele prevãzute în standardele minime obligatorii şi ghidurile metodologice aferente privind asigurarea protecţiei copilului la AMP şi procedura adopţiei interne. Pentru aceasta, CRI colaboreazã cu serviciul de asistenţã maternalã şi cu serviciul de adopţie din cadrul DGASPC/OPA.
1.1. Misiunea
Centrul de pregãtire şi sprijinire a reintegrãrii sau integrãrii copilului în familie are drept misiune reintegrarea în familie sau, în situaţia în care aceasta nu este posibilã, gãsirea de alternative de tip familial pentru copiii care au o mãsurã de protecţie specialã.
1.2. Locul CRI în sistemul de servicii sociale
CRI este o structura integratã în sistemul judeţean/ local de servicii de protecţie a copilului şi este complementar cu celelalte servicii sociale pentru copil şi familie. Numãrul centrelor de pregãtire şi sprijinire a reintegrãrii sau integrãrii copilului în familie, capacitatea acestora, structura de personal sunt adaptate condiţiilor locale şi nevoilor clienţilor.
1.3. Clienţii CRI sunt:
- copiii aflaţi în servicii de tip rezidenţial şi copiii aflaţi în servicii de tip familial;
- familia, familia extinsã, AMP, persoana/familia de plasament, familia (potenţial) adoptatoare, persoanele de referinţã sau alte persoane importante pentru copil.
1.4. Principii de lucru si valori:
Pentru îndeplinirea misiunii sale, angajaţii CRI, partenerii şi colaboratorii acestuia trebuie sa respecte urmãtoarele principii şi valori în toate fazele procesului de reintegrare/integrare a copilului în familie:
1. Valorizarea familiei ca mediu prioritar de îngrijire şi educare a copilului;
2. Responsabilizarea pãrinţilor cu privire la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor pãrinteşti;
3. Ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acesteia, ţinând cont de vârsta şi gradul sau de maturitate;
4. Asigurarea stabilitãţii şi continuitãţii în îngrijirea, creşterea şi educarea copilului, ţinând cont de originea sa etnicã, religioasã, culturalã si lingvisticã;
5. Celeritatea în luarea oricãrei decizii cu privire la copil;
6. Centrarea intervenţiilor pe copil şi familie;
7. Promovarea parteneriatului cu copilul si familia:
8. Promovarea responsabilizãrii clienţilor şi încurajarea iniţiativei acestora;
9. Valorizarea capacitãţilor şi resurselor clienţilor;
10. Implicarea comunitãţii şi responsabilizarea ei pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului;
11. Respectarea confidenţialitãţii datelor cu privire la clienţi.

CAP. 2
Managementul de caz

2.1. Preluarea cazului
Copilul care are planul individualizat de protecţie (PIP) cu obiectiv reintegrarea/integrarea în familie intra în atenţia CRI prin transmiterea cazului cãtre coordonatorul CRI de cãtre managerul de caz. În situaţia activitãţilor de reintegrare/integrare din cadrul serviciilor de tip rezidenţial şi de asistenţã maternalã, personalul specializat face parte din echipa care elaboreazã şi implementeazã PIP.
Precizãri cu privire la diferenţele între obiectivul PIP şi finalitatea acestuia:
PIP poate avea drept finalitate, dupã caz:
- reintegrarea în familie;
- integrarea socio-profesionalã a tinerilor cu vârsta de 18 ani care pãrãsesc sistemul de protecţie a copilului;
- adopţia internã.
Se poate face confuzie între luarea deciziei în ceea ce priveşte mãsura de protecţie specialã necesarã pentru un copil separat, temporar sau definitiv, de pãrinţi din diferite motive şi obiectivul final al PIP. În luarea deciziei amintite mai sus, <>Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului este clarã: plasamentul în servicii rezidenţiale se realizeazã numai dacã nu a putut fi, în primul rând, instituitã tutela şi mai apoi dacã nu a putut fi plasat copilul în familia lãrgitã sau la un asistent maternal ori la alt tip de familie substitutivã - art. 54 alin. (4). Totodatã, legea este clarã în definirea PIP: "documentul prin care se realizeazã planificarea serviciilor, prestaţiilor şi a mãsurilor de protecţie specialã a copilului, pe baza evaluãrii psihosociale (iniţiale) a acestuia şi a familiei sale, în vederea integrãrii copilului care a fost separat de familia sa într-un mediu familial stabil permanent, în cel mai scurt timp posibil" - art. 4 lit. e).
Coordonatorul CRI desemneazã un responsabil cu elaborarea şi implementarea programului de intervenţie specificã (PIS) pentru reintegrare/ integrare.
Responsabilul de PIS asigurã înregistrarea cazului în registrul de evidenţa a cazurilor. RC prezintã clienţilor o descriere sumarã a CRI, a modului de lucru al echipei multidisciplinare şi atribuţiile sale.
Responsabilul de PIS poate fi oricare dintre membrii echipei multidisciplinare a CRI cu respectarea SMO privind managementul de caz în domeniul protecţiei drepturilor copilului.
2.2. Evaluare detaliatã
Responsabilul de PIS analizeazã si utilizeazã informaţiile existente în Dosarul cazului (ancheta socialã, adeverinţe medicale, rapoarte, "cartea vieţii" etc). In aceasta etapa se realizeazã/ reactualizeazã: ancheta sociala, evaluarea psihologicã a copilului si a familiei (vezi anexa 1), evaluarea situaţiei juridice, evaluarea stãrii de sãnãtate a copilului si familiei si evaluarea situaţiei şcolare a copilului.
Evaluarea detaliatã cuprinde informaţii despre copil, familie, mediul de viaţã al familiei, precum şi resursele comunitare relevante pentru client.
În toate fazele culegerii de informaţii sau evaluãri, pentru completarea anchetei sociale şi a fişei de evaluare psihologica, copilul si familia trebuie încurajaţi sã-şi exprime opiniile, sentimentele şi atitudinile. De asemenea, copiii şi pãrinţii/familia sunt consultaţi şi în ceea ce priveşte formularea concluziilor si recomandãrilor asistentului social şi ale psihologului, în urma evaluãrilor facute. Evaluarea detaliatã furnizeazã informaţiile necesare elaborãrii si implementãrii PIS.
In termen de 10 zile de la înregistrarea cazului, responsabilul de PIS împreuna cu echipa multidisciplinara a CRI realizeazã raportul de evaluare detaliatã. Acest raport, este semnat de responsabilul de PIS si de cãtre profesioniştii care au participat la evaluare şi avizat de coordonatorul CRI. In termen de 5 zile de la întocmirea raportului de evaluare detaliatã, responsabilul de PIS comunicã concluziile şi recomandãrile acestuia familiei şi copilului, în funcţie de gradul lui de înţelegere, ca parteneri in procesul de reintegrare/ integrare.
Responsabilul de PIS actualizeazã informatiile referitoare la clienţi si introduce în baza de date informaţiile legate de serviciile oferite acestora în cadrul CRI.
2.2.1. Ancheta sociala
Pentru realizarea anchetei sociale asistentul social din echipa CRI se întâlneşte cu copilul, familia, persoanele importante pentru copil. Întâlnirile au loc la domiciliul familiei/ asistentului maternal profesionist/ familiei de plasament.
Asistentul social prezintã ancheta socialã responsabilului de PIS care va utiliza concluziile şi recomandãrile acesteia pentru elaborarea raportului de evaluare detaliata. Pe baza raportului de evaluare detaliatã, profesioniştii stabilesc soluţiile cele mai potrivite pentru copil şi obiectivele PIS.
2.2.2. Evaluarea psihologica a copilului si familiei
Mãsurile şi acţiunile întreprinse pentru fiecare copil trebuie sã ţinã seamã de şi sã punã în relaţie cel puţin douã categorii de date:
a) date referitoare la familia în care va fi reintegrat/integrat copilul şi la capacitatea acesteia de a rãspunde sarcinilor de îngrijire şi educare a copilului şi
b) date referitoare la copil, starea lui actualã şi nevoile lui de dezvoltare.
In timpul realizãrii evaluãrii psihologice a copilului, pãrinţilor, asistentului maternal profesionist, familiei de plasament, psihologul urmãreşte:
- crearea sentimentului de siguranţa la copil, familie (acordând atenţie aspectului confidenţialitãţii);
- identificarea eventualului risc de neglijare, abuz, abandon, instituţionalizare la care copilul ar putea fi supus în viitor;
- identificarea efectelor psihologice ale instituţionalizãrii şi ale separãrii copilului de familia sa;
- evaluarea aspectelor de ordin psihologic şi psiho-social care definesc contextul în care a avut loc separarea copilului de familia sa;
- evaluarea aspectelor psihologice importante pentru procesul reintegrãrii/integrãrii, aspecte ce caracterizeazã clienţii;
- efectele pe care separarea, instituţionalizarea, neglijarea le-au generat în dezvoltarea copilului şi influenţa acestora asupra relaţiei viitoare cu familia în care va fi reintegrat/integrat;
- identificarea resurselor şi nevoilor clienţilor;
- formularea de recomandãri privind elaborarea şi implementarea PIS.
Fişele de evaluare psihologicã servesc la personalizarea acţiunilor întreprinse pentru copil şi familie prin cunoaşterea şi înţelegerea particularitãţilor proprii acestora. Informaţiile culese contribuie la înţelegerea globalã a situaţiei copilului şi familiei şi, prin urmare, la luarea unor decizii cât mai adecvate pentru fiecare copil in parte.
2.3. Elaborarea programului de intervenţie specifica
Pentru fiecare copil aflat în atenţia CRI se elaboreazã un PIS. Pentru fiecare caz în parte, specialiştii CRI colaboreazã, în vederea întocmirii PIS, cu toţi profesioniştii din celelalte servicii pentru protecţia copilului care sunt şi/sau au fost implicaţi în cazul respectiv. Având în vedere concluziile si recomandãrile raportului de evaluare detaliatã, responsabilul de PIS stabileşte data întâlnirii de elaborare a PIS si convoacã specialiştii care vor contribui la elaborarea şi implementarea PIS.
PIS conţine obiective pe termen scurt, mediu si lung; activitãţi corespunzãtoare atingerii obiectivelor; durata aferentã activitãţilor; personalul de specialitate desemnat şi alte persoane implicate în activitãţi; resurse materiale şi financiare alocate activitãţilor; modalitãţi de monitorizare şi evaluare/reevaluare a activitãţilor.
Obiectivul pe termen lung al PIS este reintegrarea/integrarea copilului în familie.
Obiectivele pe termen mediu şi scurt vizeazã: acoperirea nevoilor legate de schimbarea sau modificarea mediului care sã permitã dezvoltarea optimã a copilului, acoperirea nevoilor afective, educative, de sãnãtate, de reabilitare pentru copilul cu handicap şi de sprijin comunitar pentru reuşita reintegrãrii/integrãrii copilului în familie.
Derularea reuniunii de elaborare a PIS. PIS se elaboreazã în termen de 5 zile de la finalizarea raportului de evaluare detaliatã, pe baza concluziilor şi recomandãrilor acestuia, în cadrul unei reuniuni organizate de cãtre responsabilul de PIS. La reuniune participã toţi specialiştii implicaţi în procesul de reintegrare/integrare a copilului în familie, atât din CRI, cât şi din cadrul instituţiilor partenere.
Aceasta reuniune parcurge urmãtorii paşi:
- prezentarea de cãtre responsabilul de PIS a concluziilor şi recomandãrilor raportului de evaluare detaliatã privind cazul în discuţie;
- stabilirea obiectivelor pornind de la nevoile şi resursele clienţilor;
- stabilirea activitãţilor necesare atingerii obiectivelor, responsabililor şi a calendarului activitãţilor;
- stabilirea serviciilor acordate clienţilor;
- stabilirea resurselor materiale şi financiare alocate activitãţilor;
- stabilirea planului de monitorizare şi evaluare a cazului;
- completarea rubricilor PIS-ului;
- stabilirea urmãtoarei întâlniri de management de caz în care obiectivele şi activitãţile din PIS sunt evaluate pe baza rapoartelor de monitorizare si evaluare.
Se recomandã organizarea unei întâlniri de reevaluare a PIS la cel puţin 3 luni.
Dupã discutarea PIS cu clienţii şi obţinerea acordului acestora, responsabilul de PIS elaboreazã forma finalã a PIS care va fi semnatã de acesta şi de membrii echipei de specialişti care au participat la întâlnirea de elaborare a PIS şi va fi avizatã de cãtre coordonatorul CRI.
In aceasta etapã, responsabilul de PIS elaboreazã contractul cu familia. Acesta este semnat de cãtre client, responsabilul de PIS şi managerul de caz în trei exemplare.
Contractul cu clientul prevede obiectivele, activitãţile, responsabilii, calendarul activitãţilor, precum şi obligaţiile ambelor pãrţi. El va cuprinde clauze comune, condiţii de modificare sau reziliere şi semnãturile pãrţilor implicate.
2.4. Punerea îm aplicare a PIS
Responsabilul de PIS coordoneazã toate intervenţiile profesioniştilor implicaţi şi a serviciilor oferite pe parcursul procesului de reintegrare/integrare. Responsabilul de PIS monitorizeazã permanent atingerea obiectivelor propuse şi asigurã coerenţa intervenţiilor. Acesta trebuie sa fie în mãsurã sã precizeze modalitãţile în care s-a intervenit în fiecare caz particular, etapa procesului de asistenţa în care se aflã acel caz, precum şi tipurile de intervenţii (şi desfãşurarea lor anticipatã în timp) care vor urma.
Principalele atribuţii ale responsabilului de PIS:
- urmãreşte realizarea activitãţilor de cãtre profesioniştii implicaţi în implementarea PIS şi ia mãsuri pentru evitarea suprapunerii unor servicii sau a absenţei altora;
- informeazã clientii asupra drepturilor lor şi asupra serviciilor de care pot beneficia in cadrul CRI;
- menţine relaţii permanente cu clienţii pe toata durata implementãrii PIS;
- organizeazã şi modereazã reuniunile de reevaluare PIS, la fiecare 3 luni sau mai des, în funcţie de fiecare caz în parte;
- informeazã clienţii şi profesioniştii asupra evoluţiei cazului;
- implicã persoanele importante pentru copil în implementarea PIS;
- informeazã coordonatorul CRI despre evoluţia implementãrii PIS.
Principalele responsabilitãţi ale asistentului social în procesul de reintegrare/ integrare sunt:
- mediazã relaţia dintre copil, familia acestuia şi persoana de referinţã din mediul sau de viaţã;
- mediazã relaţia dintre copil şi familia acestuia, pe de o parte, şi diferite instituţii cu responsabilitãţi în domeniul social, pe de alta parte;
- realizeazã consilierea pe probleme sociale a clienţilor CRI;
- realizeazã demersuri sau acompaniazã clienţii pentru obţinerea documentelor legale necesare intervenţiei in favoarea acestora;
- realizeazã monitorizarea intervenţiilor în conformitate cu obiectivele PIS;
- contacteazã periodic reprezentanţii instituţiilor publice şi private investite cu responsabilitãţi în domeniul protecţiei copilului, în scopul creşterii accesului membrilor comunitãţii locale la serviciile oferite de cãtre echipa CRI;
- realizeazã/reactualizeazã anchetele sociale şi identificã nevoile de îngrijire ale copilului, precum şi nevoia de sprijin a familiei;
- identificã în comunitate servicii adecvate pentru copii (servicii complementare de sãnãtate, socializare) şi familii, facilitându-le accesul la aceste servdcii;
- participã la activitãţile de sensibilizare a comunitãţii cu privire la nevoile specifice ale copiilor si familiilor lor;
- prezintã în cadrul întâlnirilor de management de caz rezultatele activitãţilor sale pentru implementarea PIS;
- monitorizeazã copilul dupã ce acesta este reintegrat/integrat în familie;
- consiliazã copilul şi familia dupã reintegrare/integrare;
- realizeazã rapoarte privind intervenţia în plan social în cadrul PIS;
- consiliazã familiilor pentru evitarea legãturilor de dependenţa ale acestora faţa de serviciile sociale de care beneficiazã la un moment dat;
- participã la formarea şi organizarea grupurilor de sprijin pentru familii.
Principalele responsabilitãţi ale psihologului:
- organizeazã sesiuni de consiliere individualã şi/sau de familie (inclusiv informare/educare) pentru atingerea obiectivelor PIS, precum şi dupã reintegrarea/ integrarea copilului în familie (vezi anexa 2 - fişa de consiliere);
- participã la organizarea programelor de formare a abilitãţilor parentale;
- participã la formarea şi organizarea grupurilor de sprijin pentru familii;
- realizeazã evaluarea periodicã a rezultatelor intervenţiilor sale;
- prezintã în cadrul întâlnirilor de management de caz rezultatele activitãţilor sale pentru implementarea PIS;
- corelarea intervenţiilor în plan psihologic cu celelalte componente ale intervenţiei: în plan social, educaţional, medical si juridic;
- implicã clienţii în luarea deciziilor privind intervenţiile în plan psihologic.
Fiecare specialist implicat în atingerea obiectivelor PIS urmãreşte respectarea calendarului activitãţilor propuse şi informeazã responsabilul de PIS despre progresele şi dificultãţile în realizarea acestora.
2.4.1. Principalele activitãţi derulate pentru atingerea obiectivelor PIS sunt: pregãtirea copilului, familiei, persoanelor importante pentru copil şi a comunitãţii pentru reintegrarea sau integrarea copilului în familie; organizarea întâlnirilor copil-familie şi sprijin post-reintegrare/ integrare.
a) Pregãtirea capilului pentru reintegrare/ integrare
Copilul va fi pregãtit pentru reintegrare/ integrare atât de specialiştii CRI, cât şi de persoanele importante pentru el, care se aflã în mediul de viaţã din care el va pleca.
In situaţia in care copilul a fost separat de familia sa o perioada mai lunga de timp, asistentul social informeazã permanent copilul despre familia sa, evenimentele trãite de membrii familiei, astfel încât acesta sã cunoascã istoria familiei sale si sã o accepte pentru reîntoarcerea sa în familie.
Copilului i se acorda sprijin pentru înţelegerea şi depãşirea posibilelor conflicte cu familia, a traumelor cauzate de separarea de familie, a înţelegerii situaţiilor care au dus la luarea unei masuri de protecţie şi va fi consiliat în vederea reconcilierii cu familia şi acceptarea trecutului. Un accent deosebit se acordã pentru menţinerea relaţiilor copilului cu fraţii sãi prin vizite şi activitãţi comune.
Pentru situaţia în care copilul va fi integrat în familia extinsa sau într-o familie substitutivã acesta este informat despre motivele pentru care nu poate fi reintegrat în propria sa familie şi i se prezintã aceste alternative, implicaţiile acestora şi i se solicitã opinia. Copilul va primi, într-un mod accesibil, informaţii despre familia în care va fi integrat şi despre drepturile şi responsabilitãţile pe care le va avea atât el, cât şi familia. De asemenea, copilul va fi ajutat sã cunoascã familia în care va fi integrat şi sã stabileascã relaţii pozitive cu toţi membrii acesteia.
Copilul va fi încurajat sã-şi exprime opinia si eventualele îngrijorãri legate de integrarea în noul mediu de viaţã şi sã solicite ajutor de la specialiştii CRI.
Este interzisã etichetarea/ discreditarea pãrinţilor, care au cerut instituirea unei mãsuri de protecţie pentru copil, de cãtre profesioniştii CRI.
b) Pregãtirea familiei pentru reintegrare/ integrare
Familia biologicã este ajutatã sã depãşeascã situaţia/ situaţiile care au determinat instituirea unei masuri de protecţie pentru copil, sã reia sau sã menţinã relaţii continue cu acesta. Specialiştii CRI vor informa familia în legãturã cu evoluţia copilului pe perioada separãrii. Familia este ajutatã sã înţeleagã efectele separãrii asupra copilului în vederea adaptãrii ei adecvate în momentul integrãrii acestuia. Familia este informatã despre planul individualizat de protecţie/ planul de servicii, cât şi despre modalitãţile de implementare a acestora.
Familia va fi consiliatã asupra drepturilor şi responsabilitãţilor pe care le are, asupra posibilitãţilor de asistare legalã şi a condiţiilor în care se realizeazã aceasta. Familiei i se va acorda ajutor financiar pentru transportul în localitatea în care se afla copilul si pentru a participa la întâlnirile stabilite de profesioniştii CRI la sediul centrului. În funcţie de fiecare caz în parte, pe baza evaluãrilor efectuate de specialiştii CRI, pãrinţii pot fi incluşi în programe care au ca scop dezvoltarea şi consolidarea abilitãţilor parentale.
Familia de plasament va fi pregãtitã pentru înţelegerea rolului, drepturilor şi responsabilitãţilor faţã de copilul luat în îngrijire. Specialiştii CRI acordã o importanţa deosebitã pregãtirii familiei de plasament pentru a înţelege, sprijini şi facilita menţinerea relaţiilor copilului cu familia lui biologicã. Familia de plasament va primi informaţii scrise despre prestaţiile şi serviciile de care poate beneficia în conformitate cu legislaţia în vigoare. Familia de plasament va fi pregãtitã pentru a înţelege pe de o parte, rolul sãu de a oferi îngrijire de scurtã duratã pentru copilul plasat şi, pe de altã parte, pentru a înţelege nevoile copilului de îngrijire permanentã în familia biologicã sau într-o familie adoptatoare.
e) Pregãtirea persoanelor importante pentru copil
Persoanele importante pentru copilul (de ex. persoana de referinţã a copilului/ educatorul, familia/ persoana la care copilul a fost dat în plasament etc.) trebuie sã fie implicate în implementarea PIP pentru copil, care are ca finalitate reintegrarea/ integrarea în familie. Acestea vor colabora cu toţi profesioniştii implicaţi în re/integrare în vederea unei abordãri unitare a fiecãrui caz în parte.
Persoanele importante pentru copil vor fi consiliate în legãturã cu ajutorul pe care ele îl pot oferi copilului pentru ca acesta sã accepte separarea de vechiul mediu de viaţã şi sã se simtã parte integrantã a noului mediu de viaţã. Aceste persoane importante pentru copil, fiind cele mai apropiate de acesta şi cele în care el are încredere, constituie resurse foarte necesare pentru o re/integrare de succes.
d) Pregatirea comunitãtii
Echipa CRI va acţiona pentru implicarea şi responsabilizarea membrilor comunitãţii (medic de familie, educator/ învãţãtor, preot, lideri comunitari, vecini, grupuri de sprijin ale comunitãţii) şi a serviciilor sociale locale. Vizitele asistentului social în comunitate au o importanţa deosebita pentru schimbarea atitudinilor şi mentalitãţilor membrilor comunitãţii faţã de copiii care sunt beneficiari ai serviciilor de protecţie socialã.
Asistentul social va contacta instituţiile şi membrii comunitãţii în scopul realizãrii unei reţele de sprijin local în vederea reintegrãrii/ integrãrii cu succes a copilului şi a familiei în comunitate.
În cazul reintegrãrii copilului în familie, responsabilul de PIS din cadrul CRI împreunã cu managerul de caz din cadrul DGASPC/ OPA/ altor forme independente de exercitare a profesiei de asistent social colaboreazã cu asistentul social (responsabil de caz prevenire) al serviciul public de asistenţã socialã/ persoana cu atribuţii în asistenţa socialã din cadrul autoritãţii locale de la domiciliul familiei biologice în vederea întocmirii planului de servicii.
2.4.2. Organizarea întâlnirilor copil-familie
Întâlnirile propriu-zise între copil şi familie sunt organizate şi mediate/ supravegheate de personalul CRI. Întâlnirile se pot organiza la sediul CRI, într-o camera special amenajata, la domiciliul familiei, la domiciliul familiei de plasament, precum si în alte locuri adecvate. Locul ales pentru desfãşurarea întâlnirii trebuie sa fie firesc şi mai puţin restrictiv, cu condiţia sã fie asiguratã siguranţa copilului. O datã cu evoluţia relaţiilor dintre copil şi familie, întâlnirile la sediul CRI vor fi treptat înlocuite cu vizitele acasã, cu sfârşituri de sãptãmânã petrecute în familie. Şederile peste noapte vor fi posibile atunci când existã certitudinea cã se poate asigura securitatea copilului în noul mediu familial.
La prima întâlnire copil-familie este obligatorie prezenţa unui profesionist al CRI (asistent social, psiholog) pentru a media discuţiile, pentru a-l ajuta pe copil si pentru a rãspunde la întrebãrile suplimentare ale pãrinţilor. Familia trebuie sa beneficieze de intimitate în întâlnirea cu copilul dacã siguranţa acestuia din urmã este asiguratã.
Responsabilul de PIS decide observarea întâlnirilor urmãtoare; motivele acestei decizii şi persoana desemnatã ca observator sunt consemnate în Raportul de întâlnire copil-familie (vezi anexa 3) care va face parte din dosarul copilului.
Observarea vizitelor poate fi justificatã în anumite cazuri, de exemplu atunci când:
- se suspecteazã posibilitatea unui abuz asupra copilului pe durata vizitelor;
- comportamentul pãrinţilor este inadecvat (denigrarea instituţiei sau familiei în grija cãreia este copilul) ori imprevizibil sau dacã aceştia trec printr-o perioadã mai dificilã şi nu pot gestiona problemele apãrute;
- pãrinţii fac promisiuni nerealiste sau inadecvate situaţiei copilului;
- copilul se teme sa stea singur cu pãrinţii sãi, etc.
Întâlnirile copil-familie observate/ supravegheate de profesioniştii CRI sunt consemnate în raportul de întâlnire copil-familie. Pentru întâlnirile nemediate de profesioniştii CRI raportul este realizat de cãtre responsabilul de PIS care menţioneazã aspectele legate de locul, data şi durata întâlnirii, precum şi de comportamentul copilului înainte şi dupã vizitã.
Dacã scopul întâlnirii copil-familie este sã sprijine pãrintele sã dobândeascã abilitãţi parentale, unul sau doi profesionişti pot participa la întâlnire şi pot interveni direct în diversele activitãţi care se desfãşoarã pe parcursul întâlnirii.
Prezenţa persoanelor importante pentru copil la unele din întâlnirile copil-familie este esenţialã pentru stimularea parteneriatului dintre profesionişti si pãrinţi, cât şi pentru reuşita procesului de reintegrare/integrare.
2.4.3. Mijloacele de realizare a activitãţilor prezentate anterior sunt urmãtoarele:
- consilierea psiho-socialã şi juridicã;
- informarea şi orientarea clienţilor si
- educaţia parentalã.
a) Consiliere psiho-socialã şi juridicã
Consilierea copilului se realizeazã în cadrul CRI într-un spaţiu special amenajat destinat numai şedinţelor de consiliere. Spaţiul trebuie sã asigure intimitatea şi siguranţa clienţilor şi trebuie sã fie dotat cu mobilier şi mijloace adecvate pentru derularea eficienta a întâlnirilor de consiliere.
Scopurile consilierii psiho-sociale şi juridice a copilului pot fi: reconcilierea copilului cu familia şi acceptarea trecutului, depãşirea traumelor cauzate de separare sau pierdere; pregãtirea copilului pentru schimbarea mediului de viaţa; refacerea, menţinerea, consolidarea relaţiei copil-familie; stabilirea unor relaţii de ataşament pozitive; stimularea şi încurajarea copilului sã-şi exprime sentimentele şi opiniile; ameliorarea tulburãrilor de comportament; reducerea stãrii de dependenţa faţã de instituţie şi personalul ei; încurajarea exercitãrii drepturilor şi obţinerea lor, etc.
Consilierea familiei se realizeazã în cadrul CRI sau la domiciliul acesteia, cu respectarea intimitãţii şi a confidenţialitãţii. Scopurile consilierii psiho-sociale şi juridice a familiei pot fi: depãşirea situaţiei care a determinat instituirea mãsurii de protecţie a copilului; pregãtirea pentru exercitarea abilitãţilor de creştere şi îngrijire, dezvoltarea competenţelor parentale şi educaţie pentru sãnãtate; informarea şi pregãtirea pãrinţilor pentru a face faţã cerinţelor copilului cu dizabilitãţi; dezvoltarea abilitãţilor de relaţionare cu comunitatea; consilierea pãrinţilor pentru obţinerea drepturilor de munca, protecţie socialã şi a altor drepturi prevãzute de lege; potrivirea copil-familie extinsã şi/sau copil-familie/ persoana de plasament; pregãtirea familiei pentru refacerea/menţinerea/consolidarea relaţiilor cu copilul; intermedierea relaţiei familiei cu instituţii, autoritãţi, servicii şi ameliorarea efectelor cauzate de separarea copilului de familie.
Consilierea persoanelor importante pentru copil urmãreşte: menţinerea contactelor cu copilul pe întreg parcursul procesului de reintegrare/integrare şi în perioada post-re/integrare; conştientizarea importanţei mediului familial in dezvoltarea copilului; îndeplinirea rolului de facilitator al reintegrãrii/integrãrii familiale; respectarea regulilor deontologice în relaţia cu copilul şi familia.
Consilierea familiei extinse şi a familiei substitutive urmãreşte informarea asupra: importanţei mediului familial în dezvoltarea copilului; drepturilor şi responsabilitãţilor familiei biologice şi a familiei de plasament; oportunitãţilor şi condiţiilor de obţinere a drepturilor legale; calitãţii relaţiei copil-familie de plasament; importanţei potrivirii copil-familie în situaţia plasamentului copilului la o persoana/familie.
b) Imformare si orientare
Activitãţile de informare se regãsesc în toate fazele procesului de reintegrare/integrare a copilului în familie însã ele sunt tratate separat în aceasta parte a ghidului pentru a sublinia importanţa şi efectul acestora asupra încheierii cu succes a întregului proces.
Modalitatea şi conţinutul informaţiilor oferite de CRI sunt adaptate nivelului de înţelegere al clienţilor.
Activitãţile de informare oferite de CRI vizeazã:
- copilul: informarea copilului despre rezultatele evaluãrii detaliate, despre conţinutul PIS, despre data începerii şi închiderii serviciilor oferite, despre oportunitãţile de pregãtire şcolarã şi profesionalã, despre drepturi şi responsabilitãţi;
- familia: informarea despre conţinutul PIS, resursele comunitare şi drepturile prevãzute de legislaţie, despre serviciul în care este plasat în prezent copilul şi despre alternativele posibile pentru copil;
- persoanele importante pentru copil: informarea despre conţinutul PIS, despre implicaţiile reintegrãrii/integrãrii, despre importanţa implicãrii acestora în procesul de reintegrare/integrare.
Alãturi de serviciile oferite direct de cãtre CRI, profesioniştii centrului orienteazã clienţii cãtre alte servicii specializate cu responsabilitãţi în oferirea de servicii sau prestaţii necesare soluţionãrii problemelor cu care se confrunta aceştia (probleme legate de şomaj, obţinerea unor prestaţii sociale, etc.).
c) Educaţia parentalã
Activitãţile care au ca scop formarea şi dezvoltarea de abilitãţi parentale ("Şcoala Pãrinţilor") vor fi organizate de cãtre CRI (în funcţie de resursele financiare şi materiale proprii existente) sau de cãtre CRI în colaborare cu instituţii publice şi OPA care au experienţã în acest domeniu.
CRI asigurã accesul pãrinţilor la aceste activitãţi în funcţie de nevoile identificate de specialiştii CRI şi de solicitãrile pãrinţilor în acest sens, atât înainte cât şi dupã reintegrarea/integrarea copilului în familie.
Scopul acestor activitãţi este de a dezvolta abilitãţi parentale de îngrijire şi creştere adecvata a copiilor si de a dezvolta o reţea de sprijin comunitar formatã din pãrinţii incluşi în activitãţile de formare a abilitãţilor parentale
Activitãţile derulate au rolul de a ajuta pãrinţii sã facã faţã provocãrilor legate de creşterea şi educarea copiilor, a reduce izolarea pãrinţilor prin relaţionarea cu alţi pãrinţi aflaţi în situaţii similare şi a asigura accesul la resursele comunitare.
În întâlnirile cu pãrinţii se vor aborda cu predilecţie urmãtoarele teme: creşterea şi educarea copilului; etapele dezvoltãrii copilului; importanţa familiei în dezvoltarea copilului; efectele separãrii şi instituţionalizãrii asupra copilului; formarea ataşamentului; abuzul şi neglijarea copilului; îngrijirea copilului cu nevoi speciale; dezvoltarea abilitãţilor pentru o viaţã independentã a copilului; legislaţie în domeniul protecţiei şi promovãrii drepturilor copilului. Temele şcolii pãrinţilor vor fi stabilite pe baza evaluãrii nevoilor de formare identificate în cadrul discuţiilor prealabile cu pãrinţii.
2.5. Monitorizarea şi re/evaluarea implementãrii PIS
Monitorizarea implementãrii PIS se realizeazã de cãtre responsabilul de PIS şi urmãreşte:
a) daca specialiştii implicaţi în implementarea PIS au iniţiat, în maxim 2 zile de la termenele stabilite, activitãţile prevãzute în PIS;
b) lunar, serviciile furnizate şi adecvarea acestora pentru atingerea obiectivelor;
c) problemele apãrute pe parcursul implementãrii PIS şi gãsirea de soluţii necesare depãşirii acestora;
d) asigurarea fluxului de informaţie între membrii echipei, alţi specialişti implicaţi în implementarea PIS, familie şi copil;
e) medierea relaţiei dintre familie şi copil, pe de o parte, şi profesionişti, pe de altã parte (de exemplu negocierea conflictelor);
f) re/evaluarea situaţiei copilului, respectiv a modului de implementare a PIS cel puţin o datã la 3 luni şi, dacã este necesar, revizuirea PIS:
g) înregistrarea permanentã a informaţiilor, progreselor, evoluţiei cazului în dosarul copilului şi in baza de date a CRI;
h) dacã dosarul cazului este complet şi toate documentele sunt semnate de cãtre profesioniştii care le-au întocmit şi avizate de cãtre coordonatorul CRI sau managerul de caz, în funcţie de responsabilitãţile pe care aceştia le au;
i) modificarea contractului cu familia atunci când este cazul.
Profesioniştii implicaţi în implementarea PIS au obligaţia de a întocmi rapoarte de monitorizare, lunar sau ori de câte ori este nevoie, pe care le transmit responsabilului de PIS.
Activitãţile de monitorizare se desfãşoarã atât în timpul implementãrii PIS cât şi dupã finalizarea acestuia.
Responsabilul de PIS întocmeşte rapoarte de re/evaluare şi, dupã caz, de revizuire a PIS care trebuie avizate de coordonatorul CRI şi transmise, în termen maxim de 3 zile de la întocmirea acestora, managerului de caz, membrilor echipei, familiei şi, dupã caz, copilului.
Atunci când obiectivele PIS pentru reintegrare au fost atinse, managerul de caz din cadrul DGASPC sau OPA propune Comisiei pentru Protecţia Copilului revocarea mãsurii de protecţie şi reintegrarea copilului în familie.
2.6. Activitãţi post-reintegrare/ integrare
Activitãţile post-reintegrare/ integrare ale CRI se desfãşoarã cu scopul evaluãrii situaţiei copilului şi a familiei reîntregite.
Activitãţile constau în:
- evaluarea modului de relaţionare copil-familie;
- verificarea modului în care copilul şi familia sunt implicaţi în activitãţi care au ca scop integrarea în comunitate;
- colaborarea cu serviciile comunitare pentru asigurarea accesului neîngrãdit al copilului la: grãdiniţã/şcoalã, medic de familie, stomatolog, consilier, psihopedagog, servicii specializate, etc.
- colaborarea cu structurile/serviciile locale pentru acordarea sprijinului necesar în vederea implicãrii copilului in activitãţi de petrecere a timpului liber, de socializare.
Asistenţa copilului şi familiei se realizeazã pânã în momentul în care relaţiile familiale sunt armonioase, iar familia asigurã securitate fizicã, psihicã şi economicã a copilului. Relaţia profesioniştilor cu familia şi copilul trebuie sã încurajeze autonomia familiei şi sã nu creeze dependenţa acesteia de servicii sociale. Finalizarea relaţiei clienţilor cu profesioniştii trebuie discutatã încã de la începutul intervenţiei şi pe întreg parcursul desfãşurãrii procesului de reintegrare/ integrare.
Dupã reintegrarea copilului în familie atât copilul, cât şi familia, beneficiazã în continuare de serviciile furnizate de CRI sau li se va facilita accesul la alte servicii, în funcţie de nevoile identificate de specialiştii CRI şi de solicitãrile clienţilor.
Monitorizarea post reintegrare a cazului se realizeazã pe o perioadã de minim 3 luni din momentul reintegrãrii copilului în familie. Pentru monitorizare, CRI colaboreazã cu autoritãţile locale de la domiciliul pãrinţilor.
Dupã finalizarea perioadei de monitorizare, pe baza rapoartelor de monitorizare post-servicii, se închide cazul din punctul de vedere al intervenţiilor CRI.

CAP. 3
Promovarea CRI în comunitate, parteneriate şi colaborãri

3.1. Promovare şi informare
CRI va desfãşura atât activitãţi de promovare a serviciilor furnizate, cât şi activitãţi de informare a clienţilor şi grupurilor ţintã.
Promovarea şi informarea se realizeazã pentru a sensibiliza publicul şi profesioniştii din diverse domenii de activitate faţã de situaţia copiilor separaţi de familiile lor, pentru a rãspunde favorabil nevoii de servicii de tip familial pentru copiii a cãror reintegrare în familie nu a fost posibilã şi pentru a sprijini familiile în care copiii sunt reintegraţi/integraţi.
In vederea promovãrii/informãrii, membrii comunitãţii vor fi invitaţi la evenimentele importante ale CRI, ocazie cu care li se vor prezenta centrul, obiectivele şi realizãrile acestuia. CRI valorizeazã copilul şi copilãria şi reprezintã o resursã pentru comunitate, semnalând problemele cu care se confruntã familiile, situaţiile de risc si situaţiile de crizã ale acestora.
Pentru schimbarea mentalitãţilor şi a practicilor de separare a copilului de familie, CRI organizeazã întâlniri cu specialişti, cu alţi membri ai comunitãţii locale, cu scopul sensibilizãrii acestora faţã de problematica copilului în dificultate şi a rolului familiei în creşterea şi educarea copilului. De asemenea, CRI organizeazã întâlniri cu grupuri de copii pentru acceptarea copiilor integraţi/ reintegraţi în comunitate şi pentru reducerea riscului de marginalizare socialã a acestora. CRI atrage şi încurajeazã participarea voluntarilor în activitãţile sale, cu predilecţie în cele de promovare a centrului.
Pentru promovare şi informare CRI poate derula campanii media, ca de exemplu: participarea la emisiuni radio-TV, realizarea de postere, afişe, pliante, spoturi, organizarea de întâlniri cu lideri de opinie din comunitate. In activitãţile de sensibilizare, se recomandã folosirea unui limbaj adaptat clienţilor şi grupurilor ţinta.
Activitãţile de promovare şi informare ale CRI au ca efect o mai buna cunoaştere a activitãţilor derulate şi evitarea stigmatizãrii sau a etichetãrii persoanelor care beneficiazã de serviciile CRI.
Prin activitãţile de promovare a serviciilor de tip familial, CRI contribuie la dezvoltarea şi la mobilizarea resurselor comunitãţii.
Pentru o buna informare şi pentru asigurarea transparenţei activitãţii centrului, coordonatorul CRI realizeazã raportul anual de activitate şi îl face public.
3.2. Parteneriate şi colaborari
CRI formeazã împreunã cu serviciile comunitare cu responsabilitãţi în educaţie, sãnãtate, pregãtire profesionalã, protecţie socialã etc, o reţea de sprijin comunitar pentru facilitarea accesului la serviciile de specialitate din comunitate (medicale, consiliere familialã, centre resursã pentru reconversie profesionalã, servicii de specialitate ale Primãriei, şcoala, grãdiniţe, centre de zi, etc).
Echipa CRI identificã potenţialii parteneri comunitari (cadre didactice, medici, asistente medicale, consilieri locali, preoţi, vecini, etc.) care pot contribui la dezvoltarea activitãţilor centrului şi pot deveni persoane de sprijin pentru activitãţile acestuia. CRI organizeazã grupuri/ reţele de sprijin în proximitatea clienţilor pentru a ajuta familiile în creşterea şi educarea copiilor.
CRI încheie convenţii de colaborare/ acorduri de parteneriat cu instituţiile din comunitate cu scopul realizãrii unor obiective concrete privind integrarea/reintegrarea copiilor în familie.
Atât în aspectele sale formale, cât şi cele informale, parteneriatul cu familia urmãreşte: informarea familiei în legãturã cu mandatul CRI, valorile promovate şi drepturile şi obligaţiile familiei; implicarea familiei în planificarea activitãţilor prevãzute în PIS; cooptarea pãrinţilor ca parteneri egali în orice decizie care îl priveşte pe copilul lor; informarea şi formarea pãrinţilor cu privire la nevoile şi drepturile copilului, tehnici de îngrijire/educare, educaţie pentru sãnãtate, etc.

CAP. 4
Resurse umame

Managementul resurselor umane ale CRI se refera la urmãtoarele aspecte: recrutarea, formarea iniţialã şi continuã, evaluarea, supervizarea personalului, precum şi recrutarea, pregãtirea, coordonarea şi evaluarea voluntarilor.
4.1. Structura de personal
La angajarea personalului se va ţine cont de studiile absolvite de acesta, de experienţa anterioara şi abilitãţile de muncã cu copii şi familii.
Echipa CRI este formata din cel puţin un coordonator, un asistent social şi un psiholog.
Asistentul social este persoana care îndeplineşte condiţiile prevãzute în Legea privind statutul asistentului social.
Psihologul este absolvent al unei instituţii de învãţãmânt superior de specialitate, cu diplomã de licenţã în psihologie, acreditatã conform legii.
Este necesar ca la angajarea personalului sã se ţinã seama dacã acesta are urmãtoarele calitãţi şi competenţe: personalitate echilibratã, capacitate de lucru în echipã, abilitãţi în lucrul cu copiii şi familiile, toleranţa fata de diverse comportamente ale clienţilor, rezistenţã la stres, cunoaşterea legislaţiei în domeniul protecţiei si promovãrii drepturilor copilului.
4.2. Formarea personalului
Obiectivul principal al formãrii este creşterea eficienţei personalului, prin acumularea de cunoştinţe, deprinderi, schimbãri atitudinale etc.
Formarea de iniţiere (la angajare) şi continuã (pe parcursul angajãrii) a personalului intra în responsabilitatea coordonatoralui CRI. Formarea de iniţiere se realizeazã la locul de muncã, se adreseazã întregului personal de specialitate şi va consta cel puţin în urmãtoarele: prezentarea CRI şi a personalului; analizarea fişei postului şi a sarcinilor locului de munca; prezentarea metodelor de lucru cu clienţii; prezentarea unor studii de caz relevante, prezentarea unor dosare de caz.
Formarea continuã urmãreşte acoperirea nevoilor de formare a personalului în vederea creşterii performanţei si eficienţei intervenţiilor.
Un aspect important al formarii îl constituie coeziunea echipei (prin cursurile de formare ale întregii echipe se va urmãri îmbunãtãţirea comunicãrii, eficienţei, identificarea rolurilor în echipã, îndeplinirea responsabilitãţilor, etc).
Pe baza analizei nevoilor de formare coordonatorul realizeazã, pentru fiecare membru al echipei, un plan de formare continuã.
4.3. Evaluarea personalului
Evaluarea personalului CRI este un proces prin care se apreciazã activitãţile desfãşurate de cãtre fiecare membru al echipei şi de cãtre întreaga echipã CRI. Evaluarea personalului are ca efect motivarea acestuia în derularea de activitãţi performante şi în creşterea satisfacţiei în muncã.
Evaluãrile profesionale se concretizeazã în acordarea de calificative. Calificativele stau la baza promovãrii în funcţie, acordarea de recompense etc.
Evaluarea personalului se realizeazã în funcţie de criteriile din fişa postului dupã o metodologie conformã reglementãrilor în vigoare şi particularizatã specificului CRI.
In CRI existã un sistem articulat de evaluãri, monitorizãri şi raportãri care privesc derularea activitãţilor, rezultatele obţinute, atingerea obiectivelor stabilite.
Rezultatele evaluãrilor sunt sintetizate în rapoartele de evaluare ale coordonatorului CRI. Rapoartele de evaluare includ: progresul angajatului de la ultima evaluare; nevoile de pregãtire ale angajatului, modalitãţile de formare şi termenele pânã la care angajatul trebuie sã se perfecţioneze.
In elaborarea planului de formare continuã al fiecãrui angajat al CRI, coordonatorul ia în considerare de asemenea şi recomandãrile persoanei care se ocupa de supervizarea echipei CRI.
4.4. Supervizrea
Obiectivul principal al supervizãrii profesioniştilor CRI constã în sprijinirea acestora pentru, realizarea activitãţilor cu maximã eficienţã şi utilizarea celor mai bune practici în relaţia cu clienţii.
Supervizarea se desfãşoarã sub forma de întâlniri periodice "faţã în faţã", organizate între persoana care asigurã supervizarea şi profesionist/profesioniştii CRI şi dureazã 30-90 de minute.
Supervizarea profesioniştilor CRI constã în:
- oferirea de sprijin informaţional şi suport emoţional profesioniştilor;
- fundamentarea teoretica a cazurilor;
- asigurarea obiectivitãtii în soluţionarea cazurilor;
- dezvoltarea capacitãţii de reflecţie asupra intervenţiei profesionale şi a interacţiunilor cu ceilalţi.
Persoana care realizeazã supervizarea contribuie la identificarea nevoilor de formare ale profesioniştilor şi la evaluarea acestora, inclusiv prin intermediul evoluţiei cazurilor.
Efectuarea supervizãrii determinã reducerea stresului profesional, favorizarea climatului potrivit pentru desfaşurarea activitãţilor, clarificarea rolurilor şi responsabilitãţilor angajaţilor CRI. De asemenea, supervizarea oferã cadrul pentru prelucrarea informaţiilor despre propria persoana în diferite contexte, oferã sprijin în autoconştientizare şi autocontrol. Prin intermediul supervizãrii sunt aduse în planul conştientizãrii şi reflectãrii trãiri afective, sentimente, atitudini, valori, comportamente faţa de clienţi (copii, adulţi), colegi s.a., cu incidenţa în plan profesional.
Prin supervizarea individualã se urmãreşte cu prioritate atingerea urmãtoarelor obiective:
- Dezvoltarea capacitãţii de a-şi conştientiza şi controla propriile sentimente şi atitudini;
- Conştientizarea punctelor vulnerabile şi resurselor;
- Dezvoltarea capacitãţii de a lucra pe baza unei planificãri şi reflecţii critice;
- Prelucrarea imaginii despre sine în aspecte relevante ale muncii profesionale, pentru ca aceasta sã devinã mai compatibilã cu realitatea;
- Dezvoltarea capacitãtii de analizã a situaţiilor:
- Dezvoltarea capacitãţii de a rezolva probleme.
Prin supervizarea de grup se urmãreşte cu prioritate atingerea urmãtoarelor obiective:
- Conştientizarea propriilor trãiri afective, comportamente şi efectele acestora asupra celorlalţi:
- Dezvoltarea capacitãţii de a lucra în grup;
- Dezvoltarea capacitãţii de a folosi constructiv propunerile şi percepţia altora;
- Dezvoltarea competenţei sociale;
- Dezvoltarea capacitãţii de analiza a situaţiilor;
- Dezvoltarea capacitãţii de a rezolva probleme.
Competenţe necesare persoanei care asigurã supervizarea CRI sunt: capacitatea de interacţiune cu personalul CRI, abilitãţi de comunicare, pregãtire teoreticã şi experienţa practicã în activitatea de supervizare şi în domeniul protecţiei copilului.

4.5. Recrutare pregãtirea coordonarea şi evaluarea voluntarilor

Recrutarea se orienteazã cãtre acele grupuri de persoane din care este cel mai probabil sã se poatã selecta voluntari (de exemplu: studenţi la facultãţi cu profil socio-uman). Activitãţile desfãşurate pentru recrutarea voluntarilor cuprind: distribuirea de materiale informative; publicitate în presã: prezentãri publice; contacte personale ale angajaţilor CRI.
La recrutarea voluntarilor se ţine seama de existenţa anumitor aptitudini necesare pentru îndeplinirea activitãţilor în care vor fi implicaţi aceştia. Obiectivele interviului de selecţie a voluntarilor sunt obţinerea de informaţii despre personalitatea candidatului şi motivaţia acestuia de a lucra în cadrul CRI.
Coordonatorul CRI prezintã candidaţilor misiunea şi activitãţile CRI, precum, şi condiţiile de desfãşurare a muncii de voluntariat (drepturi şi obligaţii conform legislaţiei în vigoare).

Pregãtirea voluntarilor. In pregãtirea voluntarilor se va pune accent pe aspecte privind respectarea valorilor şi principiilor de lucru ale CRI. Fiecare voluntar beneficiazã de un numãr minim de 14 ore de formare iniţialã în cadrul CRI şi de formare continuã în scopul însuşirii de cunoştinţe teoretice şi practice pentru a asigura îndeplinirea în cele mai bune condiţii a activitãţilor ce trebuie efectuate. Pregãtirea trebuie sã cuprindã un set de activitãţi sistematice, planificate, pentru a asigura cunoştinţele şi abilitãţile necesare desfãşurãrii activitãţilor de voluntariat. Pregãtirea este asiguratã de personalul CRI în baza unei analize a nevoilor individuale şi de grup a voluntarilor. Astfel voluntarii vor fi bine informaţi asupra aspectelor organizaţionale ale CRI, precum şi asupra activitãţilor ce trebuie desfãşurate cuprinse în contractul de voluntariat, conform legislaţiei în vigoare.

Coordonarea voluntarilor se realizeazã de un membru al echipei CRI, desemnat de coordonatorul CRI. Periodic, fiecare voluntar informeazã coordonatorul de voluntari despre activitãţile desfãşurate. Un rol important al coordonatorului de voluntari este motivarea voluntarilor în vederea menţinerii acestora în cadrul CRI. In motivarea voluntarilor se va ţine seama de crearea unui mediu adecvat şi de stabilire a sistemelor de recompensã, de exemplu: recunoaşterea meritelor, responsabilizarea prezentarea succeselor etc.

Evaluarea voluntarilor. Aprecierea performanţelor voluntarilor se realizeazã de cãtre coordonatorul de voluntari. Evaluarea voluntarilor are ca obiective: dezvoltarea personalã, menţinerea, creşterea sau corectarea performanţei. Aprecierea performanţelor va ţine seama de descrierea activitãţilor, contractul de voluntariat, SMO privind CRI, precum şi de nivelul aşteptãrilor. Rezultatele evaluãrii se comunica individual Activitãţile în care pot fi implicaţi voluntarii sunt stabilite de coordonatorul CRI împreunã cu echipa. Voluntarii vor fi implicaţi cu predilecţie în activitãţi de promovare şi relaţii cu comunitatea ale CRI.

CAP. 5
Administrare şi management

Pentru atingerea obiectivelor sale, CRI utilizeazã proceduri administrative şi de management performant. Un management performant implicã un accent deosebit pe calitatea serviciilor furnizate în vederea acoperirii nevoilor reale ale clienţilor.
Furnizorul de servicii angajeazã în condiţiile legii şi cu respectarea SMO privind CRI un coordonator cu norma întreagã. Coordonatorul este implicat de cãtre furnizorul de servicii în activitãţile de recrutare şi angajare a personalului CRI.
Responsabilitãţile coordonatorului sunt multiple şi implicã cunoştinţe cu privire la fiecare domeniu de lucra din cadrul CRI, cunoştinţe specifice legate de clienţi, abilitãţi de colaborare cu personalul CRI etc. Pe lângã acestea, responsabilitãţile administrative şi de gestiune, precum şi solicitarea resurselor necesare desfãşurãrii adecvate a activitãţilor CRI sunt elemente de care depinde realizarea efectivã a obiectivelor generale ale centrului.

5.1. Principalele responsabilitãţi ale coordonatorului CM sunt:
- Coordoneazã, planificã şi controleazã întreaga activitate a CRI asigurând concordanţa dintre misiunea şi obiectivele centrului şi orientarea activitãţii acestuia;
- Elaboreazã si controleazã respectarea programului zilnic al CRI;
- Stabileşte orarele de lucru;
- Mediazã conflictele din echipã;
- Conduce reuniunile administrative de echipã;
- Evalueazã nevoile de formare ale echipei şi face propuneri furnizorului de servicii pentru includerea personalului în programe de formare;
- Rãspunde de toate aspectele funcţionãrii cotidiene a CRI
- Face demersuri pentru obţinerea fondurilor necesare derulãrii activitãţilor şi funcţionarii CRI;
- Rãspunde de gestionarea corectã a resurselor, conform bugetului;
- Întocmeşte rapoarte periodice, narative, statistice, financiare, cu privire la activitatea CRI;
- Faciliteazã colaborarea dintre echipã şi clienţi şi instituţii comunitare;
- Asigurã legãtura activã a CRI cu comunitatea localã;
- Promoveazã CRI în comunitate;
- Elaboreazã şi revizuieşte periodic împreuna cu echipa misiunea centrului; obiectivele, indicatorii de evaluare a atingerii obiectivelor şi rezultatelor;
- Iniţiazã şi conduce activitãţi de evaluare individualã şi de echipã;
- Asigurã respectarea regulilor deontologice în relaţia cu familia şi copilul, cu ceilalţi membri ai echipei, cu comunitatea;
- Elaboreazã normele interne de funcţionare sau regulamentul de ordine interioarã;
- Întocmeşte metodologia de lucru a CRI;
- Propune sancţionarea şi gratificarea membrilor echipei CRI;
- Realizeazã planul anual de acţiune (vezi anexa 5).

5.2. Organigrama CRI este parte integranta a organigramei furnizorului de servicii şi este aprobata conform legii. Organigrama CRI reflecta imaginea procesului de comunicare, delegare de autoritate şi de luare a deciziilor in cadrul CRI.
Intre furnizorul de servicii şi coordonatorul CRI, pe de o parte, şi între coordonatorul CRI şi echipa centrului, pe de alta parte, relaţiile sunt ierarhice şi de subordonare. Membrii echipei CRI sunt subordonaţi coordonatorului CRI şi duc la îndeplinire deciziile luate de acesta.
Persoana care realizeazã supervizarea se aflã în relaţie funcţionala cu coordonatorul CRI.
Intre membrii echipei CRI, celelalte servicii ale furnizorului de servicii şi instituţiile publice sau private implicate în protecţia copilului sunt relaţii funcţionale.
Convenţiile de colaborare încheiate de CRI cu alte instituţii/ servicii se stabilesc cu scopul de a se asigura eficienţa intervenţiilor şi atingerea obiectivelor CRI. De asemenea, CRI stabileşte colaborãri de tip formal sau informal cu grupuri de sprijin din comunitate: lideri comunitari, persoane fizice.
Fiecare angajat al CRI îşi cunoaşte poziţia în echipa centrului, rolul şi responsabilitãţile pe care trebuie sã le îndeplineascã pentru atingerea obiectivelor vizate, aşa cum sunt menţionate în fişele de post.

5.3. Comunicarea internã şi externã
În cadrul CRI se organizeazã douã tipuri de întâlniri:
● Reuniuni cu participarea tuturor angajaţilor CRI
● Reuniuni ale echipei pluridisciplinare
Reuniunile cu participarea tuturor angajaţilor sunt periodice, cel puţin o datã pe luna; în cadrul acestora fiecare angajat are ocazia sã-şi prezinte activitãţile realizate, dificultãţile întâmpinate şi propunerile pentru depãşirea acestora. Aceste reuniuni sunt planificate, iar tematica lor este cunoscutã de toţi angajaţii CRI. Reuniunile au scopul de a întãri coeziunea echipei, de a asigura schimbul de informaţii şi de a îmbunãtãţi relaţiile umane şi profesionale. Aceste reuniuni periodice sunt organizate şi conduse de coordonatorul CRI. Durata acestor reuniuni de echipa nu va depãşi 2 ore.
Cu ocazia reuniunilor de echipa coordonatorul CRI prezintã informaţiile şi deciziile importante care vizeazã schimbãrile propuse de angajator/furnizorul de servicii.
Reuniunile de echipã se finalizeazã cu un proces verbal. La aceste reuniuni de echipã participã, dupã caz, şi o persoanã cu funcţie de conducere din cadrul DGASPC/OPA.
Angajaţii CRI care au responsabilitãţi în implementarea PIS se întâlnesc sãptãmânal în reuniuni ale echipei pluridisciplinare ori cu o periodicitate impusã de numãrul de cazuri în lucru, de complexitatea şi urgenţa acestora. La reuniunile echipei pluridisciplinare participã, atunci când este cazul, şi persoane a cãror prezenţã este consideratã de cãtre profesionişti a fi necesarã pentru rezolvarea unui anumit caz (de exemplu persoana de referinţa a copilului).
Reuniunile echipei pluridisciplinare au ca obiective:
- numirea responsabililor de PIS,
- elaborarea PIS,
- realizarea evaluãrilor periodice ale rezultatelor intervenţiilor,
- adoptarea deciziilor privind monitorizarea cazurilor,
- discutarea altor aspecte privind dificultãţile întâmpinate pe parcursul intervenţiei şi în monitorizarea cazurilor.
Pentru realizarea unei comunicãri interne eficiente şi rapide se utilizeazã pe lângã comunicarea verbalã şi comunicarea scrisã (avizierul, cutia personalizatã de documente, mesajele prin poşta electronicã).
Comunicarea externã a CRI este reglementatã de furnizorul de servicii. Informaţiile comunicate în exterior şi frecvenţa acestora, altele decât cele prevãzute de SMO, sunt stabilite de cãtre furnizorul de servicii. Transmiterea informaţiilor în exteriorul CRI ţine seama de principiul confidenţialitãţii şi al protejãrii imaginii clienţilor CRI.

5.4. Baza de informaţi şi date
Întreaga activitate a CRI se va reflecta în documentele scrise sau electronice ale centrului. Acestea privesc:
● clienţii serviciilor,
● raportãrile prevãzute în SMO
● materialele de promovare şi informare,
● colaborãrile şi parteneriatele,
● reuniunile de echipã.
● analize şi studii.
Informaţiile şi datele CRI sunt pãstrate şi arhivate la sediul centrului. Gestiunea, pãstrarea şi arhivarea acestora intra în responsabilitatea coordonatorului CRI.
Informaţiile despre clienţi se constituie într-o bazã de date care se structureazã în conformitate cu cerinţele serviciului de monitorizare din cadrul DGASPC şi în concordanţã cu cerinţele naţionale. Aceasta bazã de date este electronicã. Raportãrile din baza de date electronicã se transmit de cãtre coordonatorul CRI serviciului de monitorizare al furnizorului de servicii.
Informaţiile despre fiecare client al CRI sunt pãstrate de cãtre responsabilul de PIS într-un dosar al cazului, în condiţii de securitate conform legislaţiei în vigoare. In dosarul de caz al CRI nu se pãstreazã documente originale, ci numai copii ale acestora. Documentele originale sunt pãstrate la sediul furnizorului de servicii.
Informaţiile despre copil şi familia acestuia sunt difuzate în condiţiile şi limitele prevãzute de legislaţia în vigoare.

5.5. Punct de documentare
Pentru asigurarea accesului egal al membrilor echipei pluridisciplinare la informaţii de interes profesional, CRI va organiza la sediul în care funcţioneazã un punct de documentare în care se colecteazã materiale de sintezã, studii, documente de prezentare, reviste, buletine informative, cãrţi, rapoarte de conferinţe, materiale publicitare, broşuri de promovare, etc., pe care angajaţii CRI le-au obţinut de la instituţii de profil sau cu ocazia participãrii acestora la seminarii, conferinţe, cursuri de pregãtire, întâlniri profesionale, stagii în strãinãtate, vizite de lucru, etc., sau care le-au fost trimise.
Gestiunea punctului de documentare intra în responsabilitatea coordonatorului CRI sau, dupã caz, unei alte persoane, desemnate în acest scop.

5.6. Conditii de funcţionare şi locatie
Finanţarea CRI este asiguratã de furnizorul de servicii şi este în conformitate cu nevoile de servicii ale clienţilor şi nevoile de funcţionare.
CRI funcţioneazã, dupã caz, într-o clãdire proprie sau într-un spaţiu propriu aflat într-o clãdire în care mai funcţioneazã şi alte servicii complementare.
Spaţiul destinat CRI este suficient pentru desfãşurarea în condiţii optime a activitãţilor cu clienţii şi pentru atingerea obiectivelor sale. Spaţiile în care funcţioneazã CRI sunt suficiente pentru a asigura primirea clienţilor, consilierea psihologicã, socialã şi juridicã, individualã şi de grup a clienţilor, pentru organizarea reuniunilor de echipa, pentru organizarea întâlnirilor de grup ale pãrinţilor care participã la programele/ activitãţilor de formare a abilitãţilor parentale ("Şcoala Pãrinţilor"), pãstrarea în siguranţã a documentelor şi informaţiilor.
Clãdirea în care funcţioneazã CRI asigurã clienţilor, personalului şi vizitatorilor siguranţa şi confort. Aceasta îndeplineşte condiţiile prevãzute de lege în ceea ce priveşte avizele de funcţionare şi este adaptatã nevoilor clienţilor cu dizabilitãţi fizice.
Dotãrile CM sunt corespunzãtoare nevoilor clienţilor şi personalului. Dotãrile asigura profesioniştilor CRI condiţii de desfaşurare a activitãţilor prevãzute în SMO pentru atingerea obiectivelor de reintegrare/integrare.
CRI este dotat, cu echipamente tehnice si electronice si, dupã caz, cu un mijloc de transport necesar efectuãrii deplasãrilor în teren.
Mobilierul CRI este adaptat clienţilor (copii şi adulţi) şi activitãţilor desfãşurate de echipa pluridisciplinarã
Bugetul anual al CRI este alcãtuit ţinând cont de costurile realiste şi complete ale tuturor activitãţilor. Bugetul nu trebuie sã supraevalueze sau sã subevalueze costurile necesare desfãşurãrii activitãţilor în condiţiile asigurãrii calitãţii conform SMO pentru aceste centre.

5.7. Metodologia de lucru a CRI
Realizarea metodologiei de lucru a CRI este in responsabilitatea coordonatorului CRI si este avizata de furnizorul de servicii. Metodologia de lucru vizeazã cel puţin urmãtoarele aspecte privind organizarea şi funcţionarea eficientã a CRI:
- Proceduri de transmitere a informaţiilor, comunicare internã şi externã;
- Proceduri de lucru cu clienţii, cu partenerii şi cu celelalte instituţii şi servicii din comunitate;
- Proceduri de promovare a CRI in comunitate;
- Proceduri legate de evaluarea personalului;
- Proceduri legate de recrutarea, pregãtirea, coordonarea şi evaluarea voluntarilor;
- Proceduri referitoare la admiterea şi evaluarea copiilor;
- Proceduri de menţinere a legãturilor cu familia şi diversele persoane importante din viaţa copilului, inclusiv referitoare la restricţiile în acest sens; condiţii referitoare la organizarea spaţiului privat în care au loc întâlnirile dintre copil şi familie şi condiţiile referitoare la cazarea temporarã a familiei;
- Proceduri referitoare la respectarea intimitãţii şi confidenţialitãţii datelor clienţilor; proceduri referitoare la accesul personalului şi a altor persoane la baza de date a CRI;
- Proceduri scrise privind efectuarea, înregistrarea şi soluţionarea sesizãrilor şi reclamaţiilor referitoare la serviciile oferite sau al cãror acces îl faciliteazã, întocmite în baza legislaţiei în vigoare.
- Proceduri scrise cu privire la prevenirea, identificarea, semnalarea, evaluarea şi soluţionarea suspiciunilor sau acuzaţiilor de abuz asupra copiilor;
- Proceduri financiare;
- Proceduri de control.

ANEXA 1


────────
la ghidul metodologic
──────────────────────

FIŞA DE EVALUARE PSIHOLOGICĂ A
COPILULUI ŞI FAMILIEI

I. INFORMAŢII GENERALE





1. COPILUL
Nume .........................................
Prenume ......................................
Data şi locul naşterii .......................
Rangul .......................................
Domiciliul ...................................

2. MEMBRII FAMILIEI BIOLOGICE SAU AI FAMILIEI ÎN CARE VA FI
INTEGRAT COPILUL
┌────────────────┬───────────────┬───────────┬─────────┬─────────────────┐
│Nume şi prenume │ Data naşterii │ Ocupaţie │ Adresa │ Observaţii │
├────────────────┼───────────────┼───────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │ │ │ │
├────────────────┼───────────────┼───────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │ │ │ │ ├────────────────┼───────────────┼───────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │ │ │ │ ├────────────────┼───────────────┼───────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │ │ │ │ ├────────────────┼───────────────┼───────────┼─────────┼─────────────────┤
│ │ │ │ │ │ └────────────────┴───────────────┴───────────┴─────────┴─────────────────┘

3. RELAŢIA COPILULUI CU FAMILIA BIOLOGICĂ

3.1. Familia viziteazã copilul:
- sãptãmânal/lunar/trimestrial/anual/deloc
- observaţii: ...............................
3.2. Familia telefoneazã/scrie copilului:
- sãptãmânal/lunar/trimestrial/anual/deloc
- observaţii: ...............................

3.3. Copilul merge în familie:
- sãptãmânal/lunar/trimestrial/anual/deloc
- observaţiii ...............................
3.4. Copilul scrie/telefoneazã familiei:
- sãptãmânal/lunar/trimestrial/anual/deloc
- observaţii: ...............................
3.5. Serviciul rezidenţial/familia extinsã/familia substitutivã
este în relaţie cu familia biologicã (specificaţi tipul de relaţie):
3.6. Alte persoane decât familia biologicã care manifestã interes
faţã de copil (de exemplu: alte rude, vecini, etc.); specificaţi
cine şi în ce fel .................................................
...................................................................

II. EVALUAREA PSIHICĂ ŞI FIZICĂ A COPILULUI

1. Dezvoltare fizica/motricitate
.................................................................
.................................................................
.................................................................

2. Autoîngrijire (alimentaţie, îmbrãcare, igienã)
.................................................................
.................................................................
.................................................................

3. Dezvoltare cognitivã (inclusiv aspecte legate de identitatea
de sine, aptitudini şi interese, valori)
.................................................................
.................................................................
.................................................................

4. Dezvoltare socio-afectivã (inclusiv modalitãţi de relaţionale
cu celelalte persoane, atitudinea faţã de propria persoana,
încrederea în sine)
.................................................................
.................................................................
.................................................................

5. Limbaj (comunicare verbalã şi non-verbalã)
.................................................................
.................................................................
.................................................................

Observaţii
.................................................................
.................................................................
.................................................................


III. EVALUAREA FAMILIEI BIOLOGICE SAU A FAMILIEI ÎN CARE VA FI INTEGRAT COPILUL


1. Pentru fiecare membru al familiei se evalueazã urmãtoarele aspecte:
Dezvoltare cognitiva
Dezvoltare socio-afectivã
Relaţiile cu ceilalţi membri ai familiei
Atitudini şi comportamente faţã de copilului care urmeazã sã fie
reintegrat/integrat
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................
2. Resursele familiei pentru o integrare armonioasã a copilului
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................
3. Observaţii
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................

IV. COMENTARII
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................

V. PROPUNERI
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................

Psiholog (mume şi prenume): ..............................................
Data finalizãrii evaluãrii: ..............................................
Semnatara: ..................................



ANEXA 2


────────
la ghidul metodologic
──────────────────────

FIŞA DE CONSILIERE





Nume şi prenume ........................................................
Data si locul intervenţiei .............................................
Definirea problemei ....................................................
........................................................................
Resursele clientului
........................................................................
........................................................................
Obiectiv pe termen lung
........................................................................
........................................................................
Obiecitve specifice
........................................................................
........................................................................
........................................................................
Evaluarea interventiei
........................................................................
........................................................................
........................................................................
Psiholog (nume şi prenume) .............................................
Semnãtura ..............................................................



ANEXA 3


────────
la ghidul metodologic
──────────────────────

Raport de întâlnire copil-familie

Întâlnirea nr. ...........





Numele şi prenumele copilului .........................................
Numele familiei .......................................................
Întâlnire observatã/mediatã Da/Nu
Numele, prenumele şi profesia observatorului (profesionist al CRI)
.......................................................................
Participanţii la întâlnire (copil, membrii familiei, profesionişti)
1. ....................................................................
2. ....................................................................
3. ....................................................................
4. ....................................................................
....................................................................

Atitudinea şi comportamentul copilului fatã de familie

Înaintea întâlnirii
.......................................................................
.......................................................................
.......................................................................
În timpul întâlnirii
.......................................................................
.......................................................................
.......................................................................
Imediat dupã întâlnire
.......................................................................
.......................................................................
.......................................................................

Atitudinea si comportamentul familiei faţã de copil

Înaintea întâlnirii
.......................................................................
.......................................................................
.......................................................................
În timpul întâlnirii
.......................................................................
.......................................................................
.......................................................................
Imediat dupã întâlnire
.......................................................................
.......................................................................
.......................................................................

Modalitãţi de relationare copil-femilie în timpul întâlnirii
.......................................................................
.......................................................................
.......................................................................
Observatii
.......................................................................
.......................................................................
.......................................................................
Propuneri
.......................................................................
.......................................................................
.......................................................................

Semnãtura: ............................................
Data: ..................



ANEXA 4


──────────
la ghidul metodologic
──────────────────────

DOSARUL CAZULUI

Dosarul cazului care intrã in atenţia CRI cuprinde copii dupã documentele deja existente (ancheta socialã, fişa medicalã, documente de identitate, cartea vieţii etc.) la care se vor adãuga cel puţin urmãtoarele:
1. Referat al managerului de caz de transmiterea cazului la CRI;
2. Nota coordonatorului CRI de desemnare a responsabilului de PIS;
3. Ancheta sociala elaborata/ actualizata de asistentul social al CRI;
4. Fişa de evaluare psihologicã a copilului si familiei;
5. Raport de evaluare detaliatã;
6. PIS pentru reintegrarea/integrarea copilului în familie si revizuiri ale PIS;
7. Contractul cu clientul;
8. Rapoarte de întâlnire copil-familie;
9. Fişe de monitorizare a cazului;
10. Rapoarte de monitorizare a cazului;
11. Hotãrârea Comisiei pentru Protecţia Copilului (CPC)/ instanţei de revocare a mãsurii de protecţie (in cazul reintegrãrii) sau Hotãrârea CPC/ instanţei de plasament (în cazul integrãrii copilului în familia extinsa sau substitutivã);
12. Decizia de închidere a cazului.


ANEXA 5
───────
la ghidul metodologic
─────────────────────


PLAN ANUAL DE ACTIUNE
Model

Perioada: ............





┌────┬────────┬────────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────┬─────────┐
│Nr. │Obiectiv│Activitati │Durata │Responsabil/i│Data │Obser- │
│crt.│ │planificate │activitatilor│pentru inde- │indepli- │vatii │
│ │ │pentru atingerea│ │plinirea │nirii │ │
│ │ │obiectivelor │ │activitatilor│activita-│ │
│ │ │ │ │ │tilor │ │
├────┼────────┼────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┤
│1. │ │- │ │ │ │ │
│ │ │- │ │ │ │ │
│ │ │- │ │ │ │ │
├────┼────────┼────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┤
│2. │ │- │ │ │ │ │
│ │ │- │ │ │ │ │
│ │ │- │ │ │ │ │
├────┼────────┼────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┤
│3. │ │- │ │ │ │ │
│ │ │- │ │ │ │ │
│ │ │- │ │ │ │ │
├────┼────────┼────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────┼─────────┤
│4. │ │- │ │ │ │ │
│ │ │- │ │ │ │ │
│ │ │- │ │ │ │ │
└────┴────────┴────────────────┴─────────────┴─────────────┴─────────┴─────────┘



____________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016