Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ORDIN nr. 269 din 31 martie 2008 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor nationale de sanatate in anul 2008 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDIN nr. 269 din 31 martie 2008 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor nationale de sanatate in anul 2008

EMITENT: CASA NATIONALA DE ASIGURARI DE SANATATE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 258 din 2 aprilie 2008
Comenteaza legea
Vãzând Referatul de aprobare nr. E.N. 3.554 din 31 martie 2008 al Agenţiei Naţionale de Programe a Ministerului Sãnãtãţii Publice şi nr. D.G. 1.151 din 31 martie 2008 al Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate,
având în vedere <>art. 48 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi <>Hotãrârea Guvernului nr. 357/2008 pentru aprobarea programelor naţionale de sãnãtate în anul 2008,
în temeiul <>art. 281 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, al <>art. 7 alin. (4) din Hotãrârea Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sãnãtãţii Publice, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi al art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 972/2006 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare,

ministrul sãnãtãţii publice şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate emit urmãtorul ordin:

ART. 1
Se aprobã Normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sãnãtate în anul 2008, prevãzute în anexele nr. 1, 2 şi 3 (3A-3D)*).
-----------
*) Anexele se publicã ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 bis abonament, care se poate achiziţiona şi de la Centrul de vânzãri şi informare al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

ART. 2
(1) Prezentul ordin intrã în vigoare începând cu luna aprilie 2008.
(2) Fondurile utilizate în trimestrul I al anului 2008 din bugetul de stat, veniturile proprii ale Ministerului Sãnãtãţii Publice, precum şi cele din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate pentru finanţarea programelor naţionale de sãnãtate, în baza ordinului ministrului sãnãtãţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 570/116/2007 pentru aprobarea Normelor tehnice privind implementarea, evaluarea şi finanţarea programelor naţionale de sãnãtate, responsabilitãţile în monitorizarea şi controlul acestora, detalierea pe subprograme şi activitãţi, indicatorii specifici, precum şi unitãţile sanitare prin care se deruleazã acestea în anul 2007, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sunt cuprinse în sumele aprobate în acest an pentru programele respective.
ART. 3
Agenţia Naţionalã pentru Programe de Sãnãtate, direcţiile de specialitate din Ministerul Sãnãtãţii Publice, Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, autoritãţile de sãnãtate publicã, casele de asigurãri de sãnãtate, furnizorii de servicii medicale, precum şi instituţiile publice nominalizate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. 4
Anexele nr. 1, 2 şi 3 (3A-3D) fac parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 5
Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul sãnãtãţii publice,
Gheorghe Eugen Nicolãescu

Preşedintele Casei Naţionale
de Asigurãri de Sãnãtate,
Vasile Ciurchea


ANEXA 1

CADRUL GENERAL
de realizare a programelor de sãnãtate

SECŢIUNEA A
Programe naţionale de sãnãtate de evaluare, profilactice şi cu scop curativ, finanţate din bugetul Ministerului Sãnãtãţii Publice
1. În anul 2008, potrivit <>Hotãrârii Guvernului nr. 357/2008 pentru aprobarea programelor naţionale de sãnãtate în anul 2008, se deruleazã urmãtoarele programe:
I. Programele naţionale privind bolile transmisibile:
1. Programul naţional de imunizare;
2. Programul naţional de boli transmisibile (infecţie HIV/SIDA, tuberculozã, hepatite virale, infecţii cu transmitere sexualã şi alte boli transmisibile prioritare);
3. Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale;
4. Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţã şi muncã;
5. Programul naţional de hematologie şi securitate transfuzionalã.
II. Programele naţionale privind bolile netransmisibile:
1. Programul naţional de boli cardiovasculare;
2. Programul naţional de oncologie;
3. Programul naţional de sãnãtate mintalã;
4. Programul naţional de diabet zaharat;
5. Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umanã;
6. Programul de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltã performanţã;
7. Programul naţional de boli endocrine;
8. Programul naţional de hemofilie, talasemie şi alte boli rare;
9. Programul de management al registrelor naţionale;
10. Programul de urgenţã prespitaliceascã.
III. Programul naţional de promovare a sãnãtãţii
IV. Programul naţional de sãnãtate a femeii şi copilului
V. Programul naţional de tratament în strãinãtate
VI. Programul naţional de asistenţã comunitarã şi acţiuni pentru sãnãtate
VII. Rezerva Ministerului Sãnãtãţii Publice
VIII. Programul naţional privind evaluarea stãrii de sãnãtate a populaţiei în asistenţa medicalã primarã.
2. Programele naţionale de sãnãtate prevãzute la pct. 1 sunt elaborate şi derulate în mod distinct sau în comun de cãtre Ministerul Sãnãtãţii Publice şi Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, dupã caz.
3. Resursele financiare pentru finanţarea programelor naţionale de sãnãtate provin de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sãnãtãţii Publice.
4. Programele naţionale, respectiv subprogramele de sãnãtate care sunt derulate în comun de cãtre Ministerul Sãnãtãţii Publice şi Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate şi care sunt finanţate din fondurile transferate din bugetul Ministerului Sãnãtãţii Publice în bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate sunt urmãtoarele:
a) Programul naţional de boli cardiovasculare - tratamentul pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare prin chirurgie cardiovascularã, chirurgie intervenţionalã şi electrofiziologie;
b) Programul naţional de oncologie - tratamentul pacienţilor cu afecţiuni oncologice;
c) Programul naţional de diabet zaharat - prevenţia secundarã prin dozarea HbA1c, tratamentul bolnavilor cu diabet zaharat, automonitorizarea bolnavilor cu diabet zaharat insulino-dependent;
d) Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umanã - tratamentul stãrii posttransplant în ambulatoriu al pacienţilor cu transplant;
e) Programul de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltã performanţã - tratamentul surditãţii congenitale prin implant cohlear şi protezã auditivã BAHA;
f) Programul de hemofilie, talasemie şi alte boli rare - tratamentul bolnavilor cu hemofilie, talasemie şi alte boli rare;
g) Programul naţional privind evaluarea stãrii de sãnãtate a populaţiei în asistenţa medicalã primarã - pentru obiectivele a)-e) şi i) ale programului prevãzut la pct. VIII lit. A din anexa la <>Hotãrârea Guvernului nr. 357/2008 .
5. (1) Programele naţionale de sãnãtate sunt coordonate la nivel naţional de cãtre Agenţia Naţionalã pentru Programe de Sãnãtate din cadrul Ministerului Sãnãtãţii Publice.
(2) Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate deruleazã activitãţile cuprinse în cadrul programelor prevãzute la pct. 4, finanţate prin transferuri din bugetul Ministerului Sãnãtãţii Publice în bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate.
6. Programele naţionale de sãnãtate finanţate de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sãnãtãţii Publice sunt implementate şi monitorizate la nivel regional şi local de coordonatorii din cadrul institutelor, centrelor de sãnãtate publicã şi autoritãţilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti.
7. Programele naţionale de sãnãtate se deruleazã prin institute şi centre de sãnãtate publicã, autoritãţi de sãnãtate publicã, furnizori de servicii medicale aflaţi în relaţie contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate şi prin alte unitãţi sanitare desemnate de Ministerul Sãnãtãţii Publice sau autoritãţile de sãnãtate publicã, dupã caz.
8. (1) Instituţiile şi unitãţile sanitare publice care deruleazã programe naţionale de sãnãtate au obligaţia gestionãrii eficiente a mijloacelor materiale şi bãneşti şi a organizãrii evidenţei contabile a cheltuielilor pentru fiecare program sau subprogram, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, precum şi organizarea evidenţei nominale, pe bazã pe cod numeric personal, a beneficiarilor programului/subprogramului.
(2) Furnizorii privaţi de servicii medicale care deruleazã programe naţionale de sãnãtate au obligaţia gestionãrii eficiente a mijloacelor materiale şi bãneşti şi a organizãrii evidenţei nominale, pe cod numeric personal, a beneficiarilor programului/subprogramului.
9. Programele naţionale de sãnãtate, respectiv subprogramele se finanţeazã de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sãnãtãţii Publice de la titlurile bugetare 20 "Bunuri şi servicii" şi 51 "Transferuri între unitãţi ale administraţiei publice", prevãzute în Clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice.
10. Finanţarea programelor naţionale şi a subprogramelor de sãnãtate se face lunar, pe total titlu, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite, în raport cu:
a) gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior;
b) disponibilul din cont rãmas neutilizat;
c) indicatorii fizici realizaţi în perioada anterioarã;
d) bugetul aprobat cu aceastã destinaţie;
e) raportarea, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, a datelor în registrul bolnavilor specific programului derulat, acolo unde acesta existã.
Cererile de finanţare fundamentate ale ordonatorilor de credite se transmit spre avizare Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sãnãtate din cadrul Ministerului Sãnãtãţii Publice, pânã cel târziu în data de 19 a lunii curente pentru luna urmãtoare.
Cererile de finanţare fundamentate transmise de cãtre ordonatorii de credite dupã termenul stabilit în prezentul ordin nu sunt avizate de Agenţia Naţionalã pentru Programe de Sãnãtate, iar activitãţile cuprinse în cererea de finanţare se finanţeazã în luna urmãtoare celei pentru care a fost transmisã solicitarea.
În urma evaluãrilor trimestriale ale indicatorilor specifici şi în funcţie de realizarea obiectivelor şi activitãţilor propuse se stabileşte şi modul de alocare a resurselor rãmase neutilizate.
11. Sumele alocate pentru programele naţionale de sãnãtate sunt cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli ale institutelor şi centrelor de sãnãtate publicã, autoritãţilor de sãnãtate publicã, respectiv ale unitãţilor sanitare publice, se aprobã odatã cu acestea şi se utilizeazã potrivit destinaţiilor stabilite.
Sumele alocate pentru programele naţionale de sãnãtate sunt cuprinse în veniturile furnizorilor de servicii medicale privaţi prin care acestea se deruleazã şi se utilizeazã potrivit destinaţiilor stabilite.
12. (1) Pentru realizarea activitãţilor specifice programelor naţionale de sãnãtate din fondurile alocate la titlul 20 "Bunuri şi servicii" instituţiile sau unitãţile sanitare pot finanţa, în principal, urmãtoarele categorii de cheltuieli: medicamente şi materiale sanitare, inclusiv reactivi şi dezinfectanţi, vaccinuri, bunuri de natura obiectelor de inventar, materiale de laborator, tichete de masã pentru donatorii de sânge, precum şi cheltuielile specifice de natura bunurilor şi serviciilor prevãzute în machetele de raportare a indicatorilor programelor, transmise de Agenţia Naţionalã pentru Programe de Sãnãtate.
(2) Din fondurile alocate la titlul 20 "Bunuri şi servicii" instituţiile sau unitãţile sanitare nu pot finanţa cheltuieli de natura utilitãţilor.
13. (1) Din fondurile alocate la titlul 51 "Transferuri între unitãţi ale administraţiei publice" unitãţile sanitare care deruleazã programe de sãnãtate pot finanţa urmãtoarele categorii de cheltuieli:
a) cheltuieli de personal aferente personalului ce urmeazã a fi încadrat cu contract individual de muncã pe duratã determinatã sau cu timp parţial de muncã, potrivit legii, ocuparea posturilor fãcându-se cu aprobarea autoritãţii de sãnãtate publicã sau a Ministerului Sãnãtãţii Publice, dupã caz, în funcţie de subordonarea unitãţii sanitare;
b) cheltuieli pentru bunuri şi servicii în conformitate cu detalierea pe subprograme.
(2) Activitãţile pentru care se utilizeazã personalul prevãzut la alin. (1) sunt urmãtoarele:
a) coordonarea, implementarea şi monitorizarea programelor, subprogramelor şi obiectivelor;
b) educaţia pentru sãnãtate pe grupe de populaţie cu risc de îmbolnãvire;
c) promovarea sãnãtãţii la nivel comunitar prin asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari comunitari din cadrul comunitãţilor de rromi, consilieri HIV/SIDA;
d) efectuarea screeningului pentru grupele de populaţie incluse în program sau subprogram, dupã caz;
e) instruirea şi formarea personalului;
f) informarea, educarea şi acordarea de consultaţii în probleme specifice privind promovarea unui comportament sãnãtos;
g) realizarea lucrãrilor legate de sistemul informaţional clinic şi logistic al reţelei;
h) coordonarea centrelor de consiliere pentru renunţarea la fumat;
i) logistica aprovizionãrii şi distribuirii contraceptivelor prin reţeaua de asistenţã medicalã spitaliceascã şi ambulatorie, primarã sau direct cãtre grupuri vulnerabile de populaţie;
j) coordonarea activitãţii de transplant de organe şi ţesuturi, menţinerea în condiţii fiziologice a donatorilor aflaţi în moarte cerebralã;
k) coordonarea activitãţii reţelei de TBC;
l) managementul registrelor naţionale ale bolnavilor cronici;
m) alte activitãţi cuprinse în cadrul programelor naţionale de sãnãtate.
14. Din sumele alocate instituţiilor şi unitãţilor sanitare care deruleazã programe naţionale de sãnãtate nu se pot efectua cheltuieli de capital.
15. (1) Pentru realizarea unor programe naţionale de sãnãtate, Ministerul Sãnãtãţii Publice organizeazã licitaţii naţionale pentru achiziţia de:
a) vaccinuri şi materiale sanitare, din sumele prevãzute în Programul naţional de imunizãri, pentru realizarea imunizãrilor conform Calendarului naţional de vaccinare;
b) vaccin gripal pentru campania de vaccinare a populaţiei în sezonul 2008-2009, din sumele prevãzute în Programul naţional de boli transmisibile, subprogramul Supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare;
c) pompe de insulinã şi materiale consumabile pentru pompele de insulinã destinate bolnavilor cu diabet zaharat, din sumele prevãzute în Programul naţional de diabet zaharat;
d) contraceptive acordate în cadrul Programului naţional de sãnãtate a femeii şi copilului;
e) medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, materiale sanitare, produse tehnico-medicale, consumabile, alte materiale specifice pentru intervenţie în situaţii speciale, sume prevãzute pentru Rezerva Ministerului Sãnãtãţii Publice;
f) tehnica de calcul necesarã derulãrii Programului naţional privind evaluarea stãrii de sãnãtate a populaţiei în asistenţa medicalã primarã din sumele aferente acestui program finanţat din veniturile proprii ale Ministerului Sãnãtãţii Publice;
g) programele informatice necesare colectãrii, validãrii, raportãrii, preluãrii raportãrilor privind serviciile acordate în cadrul programului, centralizãrii şi prelucrãrii datelor colectate, necesare derulãrii Programului naţional privind evaluarea stãrii de sãnãtate a populaţiei în asistenţa medicalã primarã.
(2) Ca urmare a licitaţiilor naţionale organizate de Ministerul Sãnãtãţii Publice pentru achiziţionarea produselor, bunurilor şi serviciilor menţionate la pct. 15 (1), contractele de furnizare se încheie astfel:
- pentru lit. a), b), d), e) şi g) - între Ministerul Sãnãtãţii Publice şi furnizorii adjudecaţi;
- pentru lit. f) - între instituţiile desemnate de Ministerul Sãnãtãţii Publice şi furnizorii adjudecaţi;
- pentru lit. c) - între unitãţi sanitare şi furnizorii adjudecaţi.
16. Pentru realizarea unor obiective şi activitãţi cuprinse în programele naţionale de sãnãtate, Ministerul Sãnãtãţii Publice încheie contracte de servicii pentru depozitarea, conservarea şi eliberarea produselor achiziţionate prin licitaţii la nivel naţional, precum şi pentru produsele primite ca donaţie/sponsorizare, prin negociere cu Compania Naţionalã "Unifarm" - S.A., cu respectarea obiectului de activitate al acesteia prevãzut în statutul acesteia, aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 892/1998 privind înfiinţarea Companiei Naţionale "UNIFARM - S.A.".
17. Ministerul Sãnãtãţii Publice poate încheia contracte, în condiţiile legii, cu unitãţi din coordonarea sau de sub autoritatea sa, pentru realizarea de studii, activitãţi şi lucrãri aferente programelor naţionale de sãnãtate.
Contractele vor cuprinde, în mod obligatoriu, date referitoare la activitãţile care fac obiectul contractului, sumele aferente fiecãrei activitãţi, modul de raportare şi de valorificare a rezultatelor, termenele intermediare şi termenul final de predare.
Decontarea contravalorii lucrãrilor sau prestaţiilor contractate se face în raport cu gradul de realizare a acestora, precum şi de îndeplinirea sarcinilor şi termenelor contractuale.
18. Drepturile de proprietate intelectualã pentru datele colectate şi analizele/studiile realizate în cadrul programelor naţionale de sãnãtate aparţin Ministerului Sãnãtãţii Publice şi/sau Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, dupã caz.
19. Pentru realizarea obiectivelor şi activitãţilor cuprinse în programele naţionale de sãnãtate pentru care Ministerul Sãnãtãţii Publice nu organizeazã licitaţii naţionale, achiziţia bunurilor, produselor specifice, serviciilor etc. se realizeazã la nivel local, în condiţiile legii, de cãtre instituţiile şi unitãţile sanitare prin care acestea se deruleazã.
20. În vederea realizãrii programelor naţionale de sãnãtate, se stabilesc urmãtoarele atribuţii:
(1) Agenţia Naţionalã pentru Programe de Sãnãtate are urmãtoarele responsabilitãţi:
a) propune spre aprobare ministrului sãnãtãţii publice domeniile prioritare de acţiune în structurarea programelor naţionale de sãnãtate, evalueazã şi fundamenteazã necesarul de resurse financiare în raport cu obiectivele şi activitãţile propuse pentru programele de sãnãtate;
b) elaboreazã şi propune spre aprobare ministrului sãnãtãţii publice strategia programelor naţionale de sãnãtate, de organizare şi desfãşurare a acestora, pe baza propunerilor direcţiilor de specialitate din Ministerul Sãnãtãţii Publice şi ale Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate;
c) stabileşte, pe baza propunerilor direcţiilor de specialitate şi ale comisiilor de specialitate ale Ministerului Sãnãtãţii Publice şi ale Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, structura programelor naţionale şi subprogramelor de sãnãtate (indicatorii fizici, de eficienţã şi de rezultat), obiectivele şi activitãţile fiecãrui program;
d) fundamenteazã necesarul de resurse financiare în raport cu obiectivele şi activitãţile cuprinse în programele de sãnãtate;
e) propune spre aprobare ministrului sãnãtãţii publice alocarea fondurilor pe programe, subprograme şi obiective, precum şi repartiţia fondurilor pe judeţe şi unitãţi sanitare, pe baza propunerilor direcţiilor de specialitate din Ministerul Sãnãtãţii Publice, ale comisiilor de specialitate ale Ministerului Sãnãtãţii Publice, precum şi ale Agenţiei Naţionale de Transplant;
f) evalueazã trimestrial şi anual realizarea obiectivelor programelor naţionale de sãnãtate şi face propuneri pentru îmbunãtãţirea acestora în scopul îndeplinirii obiectivelor aprobate;
g) propune spre aprobare ministrului sãnãtãţii publice lista unitãţilor sanitare prin care se deruleazã programele naţionale de sãnãtate;
h) transmite autoritãţilor de sãnãtate publicã şi unitãţilor sanitare desemnate activitãţile şi sumele repartizate pentru realizarea acestora;
i) centralizeazã solicitãrile de finanţare lunarã ale autoritãţilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi ale celorlalte instituţii cu atribuţii în derularea programelor de sãnãtate şi supune aprobãrii ordonatorului de credite finanţarea numai în mãsura în care acestea sunt temeinic justificate şi fundamentate de utilizarea fondurilor puse la dispoziţie anterior;
j) monitorizeazã, controleazã şi analizeazã lunar, trimestrial şi anual, în colaborare cu direcţiile de specialitate, realizarea indicatorilor fizici, de eficienţã şi de rezultate specifici fiecãrui program şi subprogram de sãnãtate, evalueazã gradul de îndeplinire a obiectivelor şi dispune mãsurile ce se impun în situaţia unor disfuncţionalitãţi în utilizarea fondurilor aferente;
k) comunicã serviciului achiziţii publice necesitãţile şi prioritãţile în domeniul programelor naţionale de sãnãtate în vederea întocmirii de cãtre acesta a programului anual al achiziţiilor publice, în condiţiile legii;
l) analizeazã modul de derulare a programului naţional de sãnãtate cu scop curativ finanţat din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, pe baza datelor şi analizelor transmise de Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, în termen de 30 de zile de la încheierea fiecãrei luni.
(2) Direcţiile de specialitate din Ministerul Sãnãtãţii Publice (Autoritatea de Sãnãtate Publicã şi Direcţia generalã politici strategii şi managementul calitãţii în sãnãtate) au urmãtoarele responsabilitãţi în domeniul programelor de sãnãtate:
a) transmit, pânã cel târziu la data de 30 septembrie 2008, propuneri Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sãnãtate privind strategia programelor naţionale de sãnãtate, de organizare şi desfãşurare a acestora pentru anul 2009;
b) colaboreazã cu Agenţia Naţionalã pentru Programe de Sãnãtate la elaborarea structurii programelor şi subprogramelor de sãnãtate pe obiective, activitãţi şi indicatori specifici;
c) colaboreazã cu Agenţia Naţionalã pentru Programe de Sãnãtate la fundamentarea necesarului de resurse financiare pe programe, subprograme şi pe surse de finanţare;
d) colaboreazã cu Agenţia Naţionalã pentru Programe de Sãnãtate la elaborarea listei unitãţilor sanitare prin care se deruleazã programele şi subprogramele de sãnãtate pentru anul 2009.
(3) Direcţia generalã buget şi credite externe din Ministerul Sãnãtãţii Publice are urmãtoarele responsabilitãţi privind finanţarea programelor naţionale de sãnãtate:
a) elaboreazã proiectul bugetului Ministerului Sãnãtãţii Publice pentru anul 2009 în care sunt cuprinse sumele aferente programelor naţionale de sãnãtate, pe baza propunerilor şi fundamentãrilor prezentate de Agenţia Naţionalã pentru Programe de Sãnãtate;
b) comunicã Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sãnãtate fondurile bugetare aprobate, pe surse de finanţare, în vederea repartizãrii acestora pe programe, pe judeţe şi pe unitãţi sanitare;
c) elaboreazã şi supune spre aprobare conducerii ministerului filele de buget, pe surse de finanţare şi pe programe naţionale de sãnãtate, şi le comunicã autoritãţilor de sãnãtate publicã teritoriale, instituţiilor publice finanţate integral de la bugetul de stat şi unitãţilor sanitare subordonate MSP;
d) avizeazã lunar solicitãrile de finanţare ale instituţiilor şi unitãţilor sanitare cuprinse în program, centralizate de Agenţia Naţionalã pentru Programe de Sãnãtate, şi efectueazã deschiderile de credite la nivelul programelor naţionale de sãnãtate, pe judeţe, instituţii şi unitãţi sanitare;
e) comunicã lunar Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sãnãtate situaţia deschiderilor de credite bugetare, pe surse de finanţare, la nivelul programelor naţionale de sãnãtate, pe judeţe, pe instituţii publice şi unitãţi sanitare;
f) analizeazã trimestrial execuţia fondurilor alocate pe programe naţionale de sãnãtate;
g) finanţeazã, la solicitarea Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, cu avizul Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sãnãtate, acţiunile cuprinse în programele naţionale de sãnãtate derulate în comun, finanţate prin transferuri din bugetul Ministerului Sãnãtãţii Publice în bugetul FNUASS;
h) solicitã lunar, trimestrial şi anual Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate execuţia fondurilor alocate prin transferuri din bugetul Ministerului Sãnãtãţii Publice în bugetul FNUASS.
(4) Direcţia logisticã, administrativ, relaţii publice şi massmedia:
a) elaboreazã programul anual al achiziţiilor publice, pe baza necesitãţilor şi prioritãţilor comunicate de cãtre Agenţia Naţionalã pentru Programe de Sãnãtate;
b) elaboreazã sau, dupã caz, coordoneazã activitãţile de elaborare a documentaţiei de atribuire ori, în cazul organizãrii unui concurs de soluţii, a documentaţiei de concurs;
c) îndeplineşte obligaţiile referitoare la publicitate, astfel cum sunt acestea prevãzute de legislaţia în vigoare;
d) aplicã şi finalizeazã procedurile de atribuire prin încheierea contractului de achiziţie publicã sau a acordului-cadru, pentru achiziţiile organizate de Ministerul Sãnãtãţii Publice necesare realizãrii programelor naţionale de sãnãtate;
e) asigurã constituirea şi pãstrarea dosarului achiziţiei publice.
21. Ordonatorii de credite secundari şi terţiari au obligaţia utilizãrii fondurilor în limita bugetului aprobat şi potrivit destinaţiei specificate, cu respectarea dispoziţiilor legale, a gestionãrii eficiente a mijloacelor materiale şi bãneşti, a organizãrii evidenţei contabile a cheltuielilor pe fiecare program şi subprogram, pe surse de finanţare şi pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, precum şi a raportãrii indicatorilor fizici şi de eficienţã.
22. Coordonatorii regionali şi locali din cadrul institutelor, centrelor de sãnãtate publicã, autoritãţilor de sãnãtate publicã şi altor unitãţi sanitare asigurã implementarea, monitorizarea programelor naţionale de sãnãtate, precum şi raportarea realizãrii obiectivelor, conform prevederilor prezentului ordin.
23. Directorul financiar contabil al unitãţii sanitare şi instituţiei publice prin care se deruleazã programele naţionale de sãnãtate rãspunde de modul de organizare a contabilitãţii, a evidenţelor tehnico-operative, de utilizarea sumelor potrivit destinaţiilor aprobate, cu respectarea legilor în vigoare, de exactitatea şi realitatea datelor raportate.
24. a) Indicatorii fizici şi de eficienţã prevãzuţi în programele şi subprogramele de sãnãtate se monitorizeazã pe baza evidenţei tehnico-operative conduse la nivelul institutelor, centrelor de sãnãtate publicã, al autoritãţilor de sãnãtate publicã şi unitãţilor sanitare. Indicatorii se raporteazã centralizat Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sãnãtate din Ministerul Sãnãtãţii Publice de cãtre fiecare coordonator tehnic al programului/subprogramului.
b) Raportarea indicatorilor fizici şi de eficienţã prevãzuţi în programe şi subprograme se transmit trimestrial (dupã caz, cumulat de la începutul anului) şi anual de cãtre coordonatorii regionali şi locali de programe/subprograme, conform machetelor de raportare primite de la Agenţia Naţionalã pentru Programe de Sãnãtate. Indicatorii de rezultat se raporteazã anual cãtre Agenţia Naţionalã pentru Programe de Sãnãtate de fiecare coordonator tehnic al programului/subprogramului.
c) Medicii responsabili de program din cadrul unitãţilor sanitare elaboreazã trimestrial un raport de activitate care include: stadiul realizãrii obiectivelor propuse, probleme întâmpinate în desfãşurarea activitãţilor, propuneri de îmbunãtãţire şi evaluarea impactului asupra stãrii de sãnãtate a populaţiei cuprinse în subprogramele de sãnãtate.
25. Costul mediu/indicator fizic se calculeazã ca raport între cheltuielile efective şi indicatorii fizici realizaţi. În cazul în care au fost finanţate şi alte acţiuni pentru care nu au fost stabiliţi indicatori fizici acestea vor fi evidenţiate distinct, indicându-se cheltuiala pe fiecare acţiune.
26. La finele anului, nivelul costurilor medii realizate stã la baza unor analize comparative atât cu nivelul indicatorilor prevãzuţi a se realiza, cât şi cu cel efectiv realizat pe unitãţi.
27. Unitãţile sanitare care deruleazã programe şi subprograme de sãnãtate transmit, pânã la data de 15 a lunii urmãtoare încheierii trimestrului, autoritãţilor de sãnãtate publicã, institutelor de sãnãtate publicã sau Ministerului Sãnãtãţii Publice, dupã caz, raportul de activitate, indicatorii şi cheltuielile aferente realizãrii acestora. Dupã centralizare şi verificare, autoritãţile de sãnãtate publicã şi institutele de sãnãtate publicã transmit aceste date Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sãnãtate din Ministerul Sãnãtãţii Publice, pânã la data de 20 a primei luni din trimestrul urmãtor şi pânã la 1 martie 2009, pentru indicatorii ce se raporteazã anual.
28. Controlul raportãrii indicatorilor prevãzuţi în programele naţionale şi subprogramele de sãnãtate este efectuat, trimestrial şi anual, de cãtre serviciul de programe de sãnãtate din cadrul autoritãţilor de sãnãtate publicã şi de cãtre Agenţia Naţionalã pentru Programe de Sãnãtate, prin sondaj.
Controlul indicatorilor va urmãri, în principal, urmãtoarele:
a) realizarea indicatorilor aprobaţi;
b) încadrarea în bugetul aprobat, precum şi mãsura în care fondurile alocate au fost utilizate potrivit destinaţiilor stabilite;
c) respectarea de cãtre persoanele implicate a responsabilitãţilor legate de derularea programelor şi subprogramelor de sãnãtate;
d) realitatea, acurateţea şi validitatea indicatorilor raportaţi;
e) eventuale disfuncţionalitãţi în derularea programului sau subprogramului de sãnãtate.
29. Pentru realizarea şi raportarea activitãţilor specifice din cadrul unor programe naţionale de sãnãtate se elaboreazã norme metodologice, aprobate prin ordin comun al ministrului sãnãtãţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate.

SECŢIUNEA B
Programe naţionale de sãnãtate de evaluare, profilactice şi cu scop curativ, finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate

CAP. I
Programul naţional de sãnãtate cu scop curativ

A. Generalitãţi
1. Programele naţionale de sãnãtate cu scop curativ finanţate prin transferuri din bugetul Ministerului Sãnãtãţii Publice şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate au ca scop îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate şi creşterea speranţei de viaţã a pacienţilor cu boli cu impact major asupra stãrii de sãnãtate.
2. Agenţia Naţionalã pentru Programe de Sãnãtate estimeazã numãrul de bolnavi care urmeazã sã fie beneficiari ai fiecãrui program, în funcţie de propunerile comisiilor de specialitate ale Ministerului Sãnãtãţii Publice (pe baza numãrului de bolnavi eligibili, tendinţei morbiditãţii specifice, eventualelor liste de aşteptare) şi de nivelul sumelor aprobate pentru derularea programelor naţionale cu scop curativ.
3. Structura programelor naţionale de sãnãtate finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, sumele aferente acestora, obiectivele, criteriile de eligibilitate stabilite de comisiile de specialitate ale Ministerului Sãnãtãţii Publice, indicatorii specifici de monitorizare, fizici şi de eficienţã, natura cheltuielilor, precum şi unitãţile sanitare prin care se deruleazã programele sunt prevãzute în anexa nr. 2.
4. Programele naţionale de sãnãtate cu scop curativ se deruleazã prin furnizori de servicii medicale, farmacii cu circuit deschis, furnizori autorizaţi şi evaluaţi, în relaţie contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate sau cu Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, inclusiv unitãţi sanitare aflate în subordinea ministerelor cu reţea sanitarã proprie, la propunerea acestora, cu aprobarea Ministerului Sãnãtãţii Publice.
5. Sumele alocate din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate pentru finanţarea programelor se utilizeazã pentru:
a) asigurarea în spital şi în ambulatoriu a unor medicamente şi materiale sanitare specifice unor boli cronice cu risc crescut;
b) asigurarea serviciilor de supleere renalã, inclusiv medicamente şi materiale sanitare specifice, transportul nemedicalizat al pacienţilor hemodializaţi de la şi la domiciliul pacienţilor şi transportul lunar al medicamentelor şi materialelor sanitare specifice dializei peritoneale la domiciliul pacienţilor.
6. Sumele aferente programelor se alocã unitãţilor sanitare în baza contractelor încheiate, distinct, între casele de asigurãri de sãnãtate şi unitãţile sanitare prin care se deruleazã programele, precum şi între Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate şi furnizorii de servicii medicale de dializã, respectiv centrele-pilot şi furnizori privaţi de servicii medicale de specialitate, autorizaţi şi evaluaţi.
7. Decontarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice şi a serviciilor de supleere renalã pentru unitãţile sanitare aflate în contract cu casele se realizeazã lunar de casele de asigurãri de sãnãtate din fondurile aprobate cu aceastã destinaţie, cu condiţia raportãrii, conform legislaţiei în vigoare, a datelor în registrul bolnavilor aferent programului naţional de sãnãtate derulat.
8. Lista cuprinzând denumirile comerciale ale medicamentelor, pentru care nu se stabileşte preţ de referinţã, aferente denumirilor comune internaţionale aprobate prin hotãrâre a Guvernului, precum şi materialele sanitare specifice care se acordã în spital şi ambulatoriu în cadrul programelor naţionale de sãnãtate se aprobã prin ordin comun al ministrului sãnãtãţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate.
9. (1) Medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice se asigurã, în condiţiile legii, prin farmaciile unitãţilor sanitare nominalizate sã deruleze programele respective şi/sau prin farmaciile cu circuit deschis aflate în relaţie contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate, dupã caz.
(2) Medicamentele specifice necesare pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor cu HIV/SIDA se elibereazã atât prin farmaciile cu circuit deschis, aflate în relaţie contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate, cât şi prin farmaciile cu circuit închis ale unitãţilor sanitare prin care se deruleazã programul, asigurându-se optimizarea accesului la tratament, în funcţie de situaţia bolnavului cu infecţie HIV/SIDA.
10. Unitãţile sanitare nominalizate de Ministerul Sãnãtãţii Publice sã deruleze programe raporteazã caselor de asigurãri de sãnãtate indicatorii specifici pe baza evidenţei tehnico-operative, în format electronic şi pe suport hârtie, conform machetelor de raportare aprobate prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate.
11. Casele de asigurãri de sãnãtate raporteazã Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, lunar, trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, sumele contractate, sumele utilizate potrivit destinaţiei acestora şi indicatorii specifici conform machetelor aprobate în condiţiile de la pct. 10.
12. Modificarea structurii, sumelor şi indicatorilor specifici pentru evaluarea şi monitorizarea programelor, pe parcursul derulãrii acestora, se aprobã prin ordin al ministrului sãnãtãţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sãnãtate, pe baza cererii fundamentate a direcţiilor de specialitate din Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate.
13. În vederea derulãrii în bune condiţii a programelor naţionale de sãnãtate din cadrul Programului naţional cu scop curativ, în urma evaluãrilor trimestriale ale indicatorilor specifici şi în funcţie de realizarea obiectivelor şi activitãţilor propuse, se stabileşte modul de alocare a resurselor rãmase neutilizate.

B. Finanţarea programelor
14. În anul 2008, programele naţionale cu scop curativ sunt finanţate de Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate din bugetul aprobat prin <>Legea bugetului de stat pe anul 2008 nr. 388/2007 , precum şi prin transferuri din bugetul aprobat Ministerului Sãnãtãţii Publice cãtre bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate.
15. Sumele aferente programelor sunt cuprinse în contractele încheiate, distinct, între casele de asigurãri de sãnãtate şi unitãţile sanitare/farmaciile cu circuit deschis prin care se deruleazã programele, precum şi între Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate şi furnizorii de servicii medicale de dializã, respectiv centrele-pilot şi alte unitãţi private de specialitate autorizate de Ministerul Sãnãtãţii Publice.
16. Contractele încheiate între casele de asigurãri de sãnãtate şi unitãţile sanitare prin care se deruleazã programele se realizeazã dupã modelul de contract prevãzut în anexele nr. 3A şi 3B, cu excepţia contractelor cu farmaciile cu circuit deschis, care se vor realiza conform prevederilor din Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordãrii asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate pentru anul 2008.
17. Contractele încheiate între Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate şi furnizorii de servicii medicale de dializã, respectiv centrele-pilot şi alte unitãţi private de specialitate, autorizate de Ministerul Sãnãtãţii Publice, se realizeazã în limita numãrului de bolnavi cuprins în Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţã renalã cronicã şi a fondurilor aprobate cu aceastã destinaţie prin buget, pentru anul 2008. În situaţia în care o unitate sanitarã este autorizatã de Ministerul Sãnãtãţii Publice în condiţiile mai sus menţionate, pe parcursul derulãrii acestui program, contractul cu Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate se poate încheia numai prin preluarea bolnavilor existenţi în program de la alte unitãţi sanitare.
18. Sumele aferente programelor sunt aprobate în bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate la capitolul 66.05 "Sãnãtate", titlul 20 "Bunuri şi servicii", articolele 66.05.02 "Medicamente pentru boli cronice cu risc crescut utilizate în programele naţionale cu scop curativ", 66.05.03 "Materiale sanitare specifice utilizate în programele naţionale cu scop curativ", 66.05.04 "Servicii medicale de hemodializã şi dializã peritonealã" în cadrul bugetului aprobat.
19. Sumele alocate programelor sunt cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli aprobate ale Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, caselor de asigurãri de sãnãtate şi, respectiv, ale unitãţilor sanitare prin care acestea se deruleazã şi se utilizeazã potrivit destinaţiilor stabilite.
20. Sumele aferente medicamentelor eliberate prin farmaciile cu circuit deschis se cuprind în bugetele de venituri şi cheltuieli ale caselor de asigurãri de sãnãtate şi distinct în actele adiţionale la contractele de furnizare de medicamente, încheiate între acestea şi farmaciile cu circuit deschis.

C. Achiziţia medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice programelor
21. Achiziţia medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice pentru tratamentul în spital şi a tratamentului ambulatoriu, dupã caz, se face, în condiţiile legii, de cãtre unitãţile sanitare care deruleazã programele respective.
22. (1) Achiziţia medicamentelor pentru tratamentul pe perioada spitalizãrii, ce se acordã bolnavilor beneficiari ai programului naţional de oncologie, programului naţional de diabet zaharat şi ai subprogramului de tratament şi monitorizare a persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere din cadrul programului naţional de boli transmisibile se face, în condiţiile legii, de cãtre unitãţile sanitare care deruleazã programele respective.
(2) Pentru medicamentele care se elibereazã în cadrul acestor programe şi prin farmacii cu circuit deschis, achiziţia acestora de cãtre unitãţile sanitare se face la un preţ care nu poate depãşi preţul de decontare aprobat prin ordin al ministrului sãnãtãţii publice.
23. Achiziţia testelor de monitorizare a bolnavilor cu infecţie HIV/SIDA în cadrul subprogramului de tratament şi monitorizare a persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere se face, în condiţiile legii, de cãtre unitãţile sanitare cu paturi care au în structurã centrele regionale HIV/SIDA.

D. Decontarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice programelor
24. Decontarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice programelor se realizeazã lunar de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate, din fondurile aprobate de Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate cu aceastã destinaţie.
25. Decontarea serviciilor de hemodializã şi dializã peritonealã în sistem ambulatoriu, furnizate de unitãţile sanitare care deruleazã programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţã renalã cronicã, cuprinse în anexa nr. 2 lit. B pct. 10, se realizeazã la tarifele aprobate prin ordin al ministrului sãnãtãţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate pentru proiectul-pilot şi în conformitate cu prevederile <>Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 236/2006 pentru aprobarea Normelor privind condiţiile şi modalitatea de decontare a serviciilor de hemodializã şi dializã peritonealã în sistem ambulatoriu, în baza contractelor încheiate în acest sens de Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate cu furnizorii din sectorul privat, câştigãtori ai licitaţiei naţionale pentru centrele-pilot, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi luând în considerare rata de schimb euro/leu utilizatã la stabilirea bugetului Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate aprobat pentru anul 2008 pentru acest domeniu de asistenţã medicalã, respectiv 1 euro = 3,5 lei.
Contractarea cu unitãţi private de specialitate, autorizate şi evaluate în condiţiile legii, se realizeazã pe baza modelului de contract încheiat de Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate cu centrele-pilot, adaptat.
26. Unitãţile sanitare prin care se deruleazã programe în baza contractelor încheiate cu casele de asigurãri de sãnãtate prezintã acestora, pânã la data de 15 a lunii urmãtoare, indicatorii specifici programelor realizaţi în luna anterioarã şi documente justificative cu privire la sumele achitate, conform copiei ordinului de platã (cu ştampila trezoreriei) cu care s-a achitat contravaloarea facturii pentru medicamente şi/sau materiale sanitare specifice aprovizionate pentru luna precedentã, şi cererea justificativã, însoţitã de copia de pe factura emisã de furnizor pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice aprovizionãrii pentru luna în curs.
27. Casele de asigurãri de sãnãtate vor analiza situaţiile prezentate de unitãţile sanitare şi gradul de utilizare a resurselor puse la dispoziţie anterior şi vor deconta, în limita sumei prevãzute în contract, în termen de 5 zile de la primire, contravaloarea facturii prezentate în copie de unitatea prestatoare de servicii medicale pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice, cuprinse în ordinul ministrului sãnãtãţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, cu care s-a aprovizionat pentru luna curentã în cadrul programelor.
28. Neprezentarea documentelor prevãzute la pct. 26 de cãtre unitãţile sanitare atrage prelungirea termenului de decontare pânã la termenul urmãtor prezentãrii documentelor.
29. Medicamentele pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor cu HIV/SIDA, diabet zaharat (cu excepţia antidiabeticelor orale), al bolnavilor cu afecţiuni oncologice, pentru tratamentul stãrii posttransplant al pacienţilor transplantaţi şi tratamentul pacienţilor cu unele boli rare, eliberate prin farmaciile cu circuit deschis, se deconteazã la preţ de decontare stabilit prin ordin al ministrului sãnãtãţii publice privind aprobarea preţului de decontare al acestora.

E. Prescrierea şi eliberarea medicamentelor şi a materialelor sanitare specifice decontate în cadrul programelor
30. (1) Medicamentele şi materialele sanitare specifice necesare derulãrii unor programe de sãnãtate, nominalizate în anexa nr. 2, se elibereazã prin farmaciile cu circuit închis ale unitãţilor sanitare nominalizate.
(2) Medicamentele specifice pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor cu HIV/SIDA, diabet zaharat, afecţiuni oncologice, pentru tratamentul stãrii posttransplant al pacienţilor transplantaţi şi pentru tratamentul pacienţilor cu unele boli rare, medicamente pentru care se stabileşte preţ de decontare, se elibereazã prin farmaciile cu circuit deschis.
(3) Testele de automonitorizare a bolnavilor cu diabet zaharat insulinodependent se elibereazã prin farmaciile cu circuit deschis, pe baza documentului justificativ (formularul de recomandare a testelor de automonitorizare) , prevãzut în anexa nr. 3D, care însoţeşte prescripţia medicalã pentru insulinã, documente care sunt eliberate de medicul curant, începând cu trimestrul III al anului 2008. Suma fixã pentru un copil cu diabet zaharat insulinodependent este 180 lei/lunã, iar pentru un adult cu diabet zaharat insulinodependent este 60 lei/lunã.
31. Eliberarea medicamentelor şi materialelor sanitare prin farmaciile cu circuit închis ale unitãţilor sanitare se face pe bazã de reţetã medicalã şi/sau condicã de medicamente, dupã caz.
32. Prescrierea şi eliberarea medicamentelor antidiabetice de tipul insulinelor, medicamentelor oncologice specifice şi a medicamentelor specifice necesare tratamentului stãrii posttransplant în ambulatoriu, nominalizate prin ordin al ministrului sãnãtãţii publice privind aprobarea preţului de decontare, se realizeazã astfel:
a) Tratamentul cu insulinã al bolnavilor cu diabet zaharat se iniţiazã de cãtre medicul specialist diabetolog sau de cãtre medicul cu competenţã/atestat în diabet şi poate fi continuat pe baza scrisorii medicale de cãtre medicii desemnaţi.
b) Analogii de insulinã şi tiazolidindionele şi combinaţiile acestora, eliberate la preţ de decontare, se aprobã de cãtre unitatea judeţeanã de implementare a programului, pe baza referatului cuprins în anexa nr. 3C, la propunerea medicului diabetolog sau a medicului cu competenţã/atestat în diabet. Referatul se completeazã în douã exemplare pe care medicul diabetolog le transmite spre aprobare Comisiei de la nivelul Unitãţii judeţene de implementare a programului. În termen de 7 zile comisia va lua o decizie în funcţie de îndeplinirea criteriilor de eligibilitate conform protocolului. Iniţierea tratamentului cu insuline şi/sau tiazolidindionele şi combinaţiile acestora pentru pacienţii care îndeplinesc criteriile de eligibilitate se face numai cu încadrarea în sumele alocate în acest sens. În termen de douã zile se trimite un exemplar al referatului medicului care l-a transmis. Celãlalt exemplar se înainteazã casei de asigurãri de sãnãtate pentru analiza şi validarea prescripţiei medicale în vederea decontãrii. Pe baza referatului aprobat medicul va întocmi prescripţia medicalã cu obligativitatea menţionãrii perioadei pentru care a fãcut prescrierea, maximum 90 de zile, precum şi a aprobãrii acordate de comisie şi o înmâneazã împreunã cu referatul asiguratului. Acesta îl pãstreazã pe toatã perioada de valabilitate a referatului, pe care îl prezintã farmaciei în vederea eliberãrii medicamentelor.
c) Eliberarea dispozitivelor de administrare a insulinei (seringi, penuri şi ace), precum şi instruirea pacientului care îşi administreazã insulina privind tehnica de administrare a insulinei şi modalitatea de utilizare a seringii sau penului (unghiul sub care se introduce acul, rotaţia locurilor de injectare, adâncimea injecţiei etc.) se fac de cãtre medicul diabetolog sau cu competenţã/atestat. Informarea şi instruirea pacienţilor se vor face particularizat pentru fiecare tip de pen utilizat, în funcţie de insulina umanã specificã prescrisã. Recuperarea dispozitivelor de administrare a insulinei se face prin cabinetele prin care acestea s-au distribuit şi care vor respecta regulile de colectare şi distrugere a deşeurilor de aceastã naturã.
d) Pentru tratamentul stãrii posttransplant în ambulatoriu, medicul specialist din centrele acreditate pentru activitatea de transplant şi nominalizate prin ordin al ministrului sãnãtãţii publice, care are în evidenţã şi monitorizeazã pacienţii transplantaţi, elibereazã scrisoare medicalã cãtre medicul prescriptor aflat în relaţie contractualã cu casa de asigurãri de sãnãtate la care pacientul se aflã în evidenţã. Scrisoarea medicalã are valabilitate pe o perioadã maximã de 180 de zile. În situaţia în care valoarea prescripţiei medicale este mai mare de 3.000 lei pe lunã, aceasta se elibereazã în farmacie numai dacã are aprobarea şefului centrului acreditat. Pentru urmãtoarele DCI-uri: VORICONAZOL, VALGANCICLOVIR, EPOETINA BETA şi DARBOPOETINA, prescrierea şi eliberarea medicamentelor se fac numai cu aprobarea Agenţiei Naţionale de Transplant. Referatul de aprobare se completeazã de cãtre medicul specialist din centrele acreditate, care îl transmite spre aprobare şefului centrului şi, dupã caz, Agenţiei Naţionale de Transplant. În termen de douã zile aceştia trimit un exemplar al referatului medicului care l-a transmis. Celãlalt exemplar se înainteazã casei de asigurãri de sãnãtate în vederea analizãrii şi validãrii prescripţiei medicale în vederea decontãrii. Pe baza referatului aprobat medicul va întocmi prescripţia medicalã, cu obligativitatea menţionãrii perioadei pentru care a fãcut prescrierea, maximum 90 de zile, precum şi a aprobãrii acordate de comisie şi o înmâneazã împreunã cu referatul asiguratului. Acesta îl pãstreazã pe toatã perioada de valabilitate a referatului, pe care îl prezintã farmaciei în vederea eliberãrii medicamentelor.
e) Pentru tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice iniţierea şi continuarea tratamentului se fac de cãtre medicul oncolog sau hematolog, dupã caz.
f) În cadrul Programului naţional de oncologie, pentru urmãtoarele DCI-uri: ERLOTINIBUM, IMATINIBUM, TRASTUZUMABUM, BEVACIZUMABUM, FLUDARABINUM, RITUXIMABUM iniţierea şi continuarea tratamentului se fac numai cu aprobarea Comisiei de la nivelul Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, iar pentru urmãtoarele DCI-uri: ACIDUM IBANDRONICUM cpr., ACIDUM CLODRONICUM cpr., TEMOZOLOMIDUM, IDARUBICINUM, INTERFERONUM ALFA 2b şi INTERFERONUM ALFA 2a iniţierea şi continuarea tratamentului se fac numai cu aprobarea comisiilor de la nivelul caselor de asigurãri de sãnãtate, în baza documentelor şi referatului de aprobare transmis cãtre acestea de cãtre medicul prescriptor. Medicul prescriptor întocmeşte referatul de aprobare, pe care îl transmite comisiei de la nivelul casei de asigurãri de sãnãtate cu care se aflã în relaţie contractualã. Comisia de la nivelul Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, respectiv comisia de la nivelul casei de asigurãri de sãnãtate, transmite referatul aprobat casei de asigurãri de sãnãtate care se aflã în relaţie contractualã cu medicul prescriptor care a întocmit referatul de aprobare, în termen de douã zile de la aprobare. Referatul se pãstreazã la nivelul casei de asigurãri de sãnãtate pentru analiza şi validarea prescripţiei medicale în vederea decontãrii. Casa de asigurãri de sãnãtate transmite o copie a referatului aprobat medicului prescriptor. Pentru medicamentele oncologice nominalizate în ordinul ministrului sãnãtãţii publice pentru aprobarea Listei preţurilor de decontare ale medicamentelor eliberate prin farmaciile cu circuit deschis pentru tratamentul bolnavilor incluşi în unele programe de sãnãtate din cadrul Programului naţional cu scop curativ, nominalizate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 357/2008 , medicul prescriptor întocmeşte prescripţia medicalã cu obligativitatea menţionãrii perioadei pentru care a fãcut prescrierea, pe care o înmâneazã bolnavului împreunã cu copia referatului aprobat; pentru eliberarea acestora, bolnavul prezintã farmaciei cu circuit deschis prescripţia medicalã şi copia referatului. Pacientul pãstreazã copia referatului de aprobare pe toatã perioada de valabilitate a acestuia.
g) Medicamentele prevãzute la lit. f), pentru care iniţierea şi continuarea tratamentului se fac numai cu aprobarea comisiei de la nivelul Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, respectiv a comisiei de la nivelul casei de asigurãri de sãnãtate, se elibereazã la nivelul farmaciilor cu circuit închis ale unitãţilor sanitare/farmaciilor cu circuit deschis aflate în relaţie contractualã cu casa de asigurãri de sãnãtate. Pentru asigurarea continuitãţii şi eficienţei tratamentului, bolnavul va rãmâne în evidenţa medicului care a iniţiat schema de tratament pe toatã perioada efectuãrii acesteia. În cazuri justificate, în care bolnavul se adreseazã unui alt medic oncolog sau hematolog decât cel care a întocmit referatul, medic aflat în relaţie contractualã cu o casã de asigurãri de sãnãtate, bolnavul se poate transfera numai cu aprobarea casei de asigurãri de sãnãtate cu care medicul respectiv se aflã în relaţie contractualã.
h) Comisia de la nivelul casei de asigurãri de sãnãtate care aprobã iniţierea şi continuarea tratamentului cu medicamentele prevãzute la lit. f) este formatã din: un reprezentant al unitãţii judeţene de implementare a subprogramului din subordinea Agenţiei Naţionale pentru Programe, un reprezentant al casei de asigurãri de sãnãtate şi medicul coordonator al subprogramului.

F. Responsabilitãţile specifice în derularea programelor
33. Unitãţile sanitare prin care se deruleazã programe au urmãtoarele responsabilitãţi:
a) rãspund de utilizarea fondurilor primite potrivit destinaţiei aprobate;
b) dispun mãsurile necesare în vederea asigurãrii realizãrii obiectivelor programului;
c) rãspund de organizarea, monitorizarea şi buna desfãşurare a activitãţilor medicale din cadrul programelor de sãnãtate;
d) organizeazã evidenţa bolnavilor care beneficiazã de medicamente şi/sau de materiale sanitare specifice prescrise şi eliberate în cadrul programelor, precum şi de servicii de supleere renalã, dupã caz, prin înregistrarea la nivel de pacient, în format electronic, a urmãtorului set minim de date: CNP bolnav, diagnostic specific concordant cu programul, medicul curant (cod parafã), medicamentele eliberate, cantitatea şi valoarea de decontat, conform schemei terapeutice prescrise, cu respectarea protocoalelor;
e) rãspund de raportarea corectã şi la timp a datelor cãtre casele de asigurãri de sãnãtate;
f) transmit caselor de asigurãri de sãnãtate raportãri lunare, trimestriale (cumulat de la începutul anului) şi anuale, pânã la data de 15 a lunii urmãtoare încheierii perioadei pentru care se face raportarea, cuprinzând indicatorii fizici şi de eficienţã, precum şi valoarea medicamentelor şi a materialelor sanitare consumate pentru tratamentul bolnavilor, valoarea serviciilor de supleere renalã, corespunzãtoare programelor finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate;
g) indicatorii de eficienţã reprezintã costul mediu/bolnav tratat şi se calculeazã ca raport între valoarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice consumate pentru tratamentul bolnavilor şi numãrul de bolnavi beneficiari în cadrul fiecãrui program, iar pentru serviciile de supleere renalã, ca raport între cheltuielile pentru serviciile de supleere renalã şi numãrul de bolnavi dializaţi;
h) rãspund de modul de organizare a contabilitãţii, a evidenţelor tehnico-operative, de utilizarea sumelor potrivit destinaţiilor aprobate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, precum şi de exactitatea şi realitatea datelor raportate caselor de asigurãri de sãnãtate;
i) rãspund de gestionarea eficientã a mijloacelor materiale şi bãneşti şi de organizarea evidenţelor contabile a cheltuielilor pentru fiecare program şi pe paragrafele şi subdiviziunile clasificaţiei bugetare, atât pentru bugetul aprobat, cât şi în execuţie.
34. Casele de asigurãri de sãnãtate, prin direcţiile şi structurile implicate în derularea programelor, au urmãtoarele responsabilitãţi:
a) rãspund de asigurarea, urmãrirea şi controlul utilizãrii fondurilor alocate pentru derularea programelor;
b) realizeazã analiza şi monitorizarea derulãrii programelor prin indicatorii fizici şi de eficienţã realizaţi transmişi de unitãţile sanitare;
c) raporteazã Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, lunar, trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, pânã la data de 20 a lunii urmãtoare perioadei pentru care se face raportarea, sumele alocate de acestea pentru fiecare program de sãnãtate, sumele utilizate de unitãţile sanitare şi farmaciile cu circuit deschis care deruleazã programe, precum şi indicatorii fizici şi de eficienţã realizaţi, conform machetelor prevãzute la pct. 10;
d) evalueazã şi fundamenteazã, în raport cu numãrul de pacienţi eligibili, fondurile necesare pentru asigurarea tratamentului cu medicamentele care sunt aprobate la nivelul comisiilor de la nivelul Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate şi de la nivelul caselor de asigurãri de sãnãtate;
e) analizeazã şi valideazã prescripţiile medicale eliberate în farmaciile cu circuit deschis în cadrul programelor, în vederea decontãrii, pe baza referatelor de aprobare aflate în evidenţa caselor de asigurãri de sãnãtate;
f) monitorizeazã consumul total de medicamente eliberate prin farmaciile cu circuit deschis în cadrul programelor, cu evidenţe distincte pentru DCI-urile aprobate prin comisii, în limita fondurilor stabilite cu aceastã destinaţie şi comunicate comisiilor de experţi.
35. Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, prin direcţiile de specialitate, are urmãtoarele responsabilitãţi:
a) rãspunde de asigurarea, urmãrirea, evidenţierea şi controlul utilizãrii fondurilor alocate pentru derularea programelor;
b) realizeazã monitorizarea derulãrii subprogramelor prin indicatorii fizici şi de eficienţã realizaţi;
c) trimestrial şi anual, întocmeşte un raport de analizã comparativã a indicatorilor prevãzuţi faţã de cei realizaţi;
d) raporteazã Ministerului Sãnãtãţii Publice modul de utilizare a sumelor transferate din bugetul acestuia în bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate;
e) transmite trimestrial şi anual Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sãnãtate un raport cuprinzând situaţia centralizatã a indicatorilor fizici şi de eficienţã realizaţi pentru fiecare program de sãnãtate din cadrul programul naţional cu scop curativ;
f) colaboreazã cu comisiile de experţi de la nivel naţional, numite prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, pentru implementarea programelor naţionale de sãnãtate cu scop curativ.
36. Farmaciile cu circuit deschis prin care se elibereazã medicamentele specifice pentru bolnavii cu HIV/SIDA, diabet zaharat, afecţiuni oncologice şi pentru tratamentul stãrii posttransplant, pentru tratamentul în ambulatoriu au obligaţiile prevãzute în actele adiţionale la contractele încheiate cu casele de asigurãri de sãnãtate. Actele adiţionale se adapteazã corespunzãtor modelului de contract din normele metodologice de aplicare a contractului-cadru pentru anul 2008 şi a prezentului ordin.

G. Controlul derulãrii programelor
37. Controlul indicatorilor din programele de sãnãtate va urmãri, în principal, urmãtoarele obiective:
a) încadrarea în bugetul aprobat, precum şi modul în care fondurile alocate au fost utilizate potrivit destinaţiilor stabilite pentru realizarea obiectivelor propuse în programul respectiv;
b) respectarea de cãtre persoanele implicate a responsabilitãţilor legate de derularea programelor de sãnãtate;
c) realitatea indicatorilor raportaţi;
d) acurateţea şi validarea datelor colectate şi raportate;
e) eventuale disfuncţionalitãţi în derularea programelor.
38. În urma fiecãrui control se va întocmi un raport care va fi analizat cu persoanele responsabile de derularea programelor respective, în vederea remedierii eventualelor disfuncţionalitãţi, urmând ca în termen de 30 de zile sã se stabileascã rezultatele finale ale controlului. În cazul în care casa de asigurãri de sãnãtate identificã probleme ce nu pot fi soluţionate la nivel local, acestea vor fi transmise spre soluţionare Direcţiei monitorizare şi corp control din cadrul Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate.
39. Pentru anul 2008, controlul anual se va efectua pânã la data de 15 februarie 2009.


ANEXA 2

STRUCTURA
programelor naţionale de sãnãtate - buget,
obiective, activitãţi, indicatori de evaluare,
responsabilitãţi şi unitãţi care deruleazã programele

A. PROGRAME NAŢIONALE DE EVALUARE, PROFILAXIE ŞI TRATAMENT FINANŢATE DE MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE



                                                                   - mii lei -
 ┌──────────────────────────────────────┬───────┬─────────┬─────────┬─────────┐
 │        Denumirea programului         │ Buget │ Venituri│  Buget  │Din care:│
 │                                      │de stat│ proprii │  total  │transfer │
 │                                      │       │         │         │ FNUASS  │
 ├──────────────────────────────────────┼───────┼─────────┼─────────┼─────────┤
 │I. Programele naţionale privind bolile│       │         │         │         │
 │transmisibile                         │ 96.660│   10.000│  106.660│         │
 ├──────────────────────────────────────┼───────┼─────────┼─────────┼─────────┤
 │II. Programele naţionale privind      │       │         │         │         │
 │bolile netransmisibile                │182.633│  711.864│  894.497│  758.364│
 ├──────────────────────────────────────┼───────┼─────────┼─────────┼─────────┤
 │III. Programul naţional de promovare a│       │         │         │         │
 │sãnãtãţii                             │  2.517│   20.000│   22.517│         │
 ├──────────────────────────────────────┼───────┼─────────┼─────────┼─────────┤
 │IV. Programul naţional de sãnãtate a  │       │         │         │         │
 │femeii şi copilului                   │ 36.000│         │   36.000│         │
 ├──────────────────────────────────────┼───────┼─────────┼─────────┼─────────┤
 │V. Programul naţional de tratament în │       │         │         │         │
 │strãinãtate                           │  8.000│         │    8.000│         │
 ├──────────────────────────────────────┼───────┼─────────┼─────────┼─────────┤
 │VI. Programul naţional de asistenţã   │       │         │         │         │
 │comunitarã şi acţiuni pentru sãnãtate │ 21.000│    9.500│   30.500│         │
 ├──────────────────────────────────────┼───────┼─────────┼─────────┼─────────┤
 │VII. Rezerva ministerului sãnãtãţii   │       │         │         │         │
 │publice                               │       │         │    7.500│         │
 ├──────────────────────────────────────┼───────┼─────────┼─────────┼─────────┤
 │VIII. Programul naţional privind      │       │         │         │         │
 │evaluarea stãrii de sãnãtate a        │       │         │         │         │
 │populaţiei în asistenţa medicalã      │       │         │         │         │
 │primarã                               │       │  481.000│  481.000│  480.000│
 ├──────────────────────────────────────┼───────┼─────────┼─────────┼─────────┤
 │TOTAL PROGRAME NAŢIONALE DE SĂNĂTATE  │346.810│1.239.864│1.586.674│1.238.364│
 └──────────────────────────────────────┴───────┴─────────┴─────────┴─────────┘



I. PROGRAMELE NAŢIONALE PRIVIND BOLILE TRANSMISIBILE
Structura:
1. Programul naţional de imunizare;
2. Programul naţional de boli transmisibile (infecţie HIV/SIDA, tuberculozã, hepatite virale, infecţii cu transmitere sexualã şi alte boli transmisibile prioritare);
3. Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale;
4. Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţã şi muncã;
5. Programul naţional de hematologie şi securitate transfuzionalã.

1. Programul naţional de imunizare
Coordonarea tehnicã: Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti, prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT)

Obiectiv:
Protejarea sãnãtãţii populaţiei împotriva principalelor boli prevenibile prin vaccinare

Activitãţi
a) Activitãţi derulate la nivelul Institutului de Sãnãtate Publicã Bucureşti prin CPCBT:
1. coordoneazã şi monitorizeazã la nivel naţional derularea activitãţilor desfãşurate de institutele/centrele de sãnãtate publicã regionale şi de autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene:
a) realizeazã anual estimarea necesarului de vaccinuri în vederea achiziţionãrii centralizate a acestora de cãtre Ministerul Sãnãtãţii Publice;
b) realizeazã şi transmite cãtre autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene repartiţiile trimestriale, pe tipuri de vaccinuri, în funcţie de necesarul solicitat de autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene, cu avizul Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sãnãtate;
c) raporteazã Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sãnãtate consumurile trimestriale de vaccinuri pe baza machetei aprobate;
2. propune Ministerului Sãnãtãţii Publice calendarul naţional de vaccinare, elaborat în colaborare cu comisiile de specialitate ale Ministerului Sãnãtãţii Publice (sãnãtate publicã şi epidemiologie, boli infecţioase, pediatrie, medicinã de familie), bazat pe evidenţe ştiinţifice, în vederea introducerii de noi vaccinuri sau scheme de vaccinare;
3. propune şi realizeazã studii de seroprevalenţã, împreunã cu institutele de sãnãtate publicã regionale;
4. coordoneazã supravegherea reacţiilor adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) şi informeazã direcţia de specialitate cu privire la evenimentele deosebite (clustere de RAPI, alerte naţionale/internaţionale privind loturi de vaccinuri în urma cãrora s-au înregistrat RAPI);
5. organizeazã la nivel naţional campania "Sãptãmâna europeanã a imunizãrilor", stabilitã de OMS - aprilie 2008;
6. introduce Registrul unic de vaccinãri şi carnetul de vaccinãri;
7. realizeazã tipãrirea şi distribuirea carnetului de vaccinãri;
8. organizeazã instruiri metodologice pentru personalul de specialitate din autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene, împreunã cu institutele de sãnãtate publicã regionale;
9. analizeazã realizãrile la acoperirea vaccinalã pentru toate vaccinurile şi grupele de vârstã prevãzute în calendarul naţional de vaccinare şi transmite rapoarte semestriale şi anuale cãtre Agenţia Naţionalã pentru Programe de Sãnãtate cu privire la acoperirea vaccinalã;
10. întocmeşte raportul anual solicitat de OMS pe problema vaccinãrilor;
11. primeşte şi analizeazã indicatorii de rezultate, fizici şi de eficienţã transmişi de institutele de sãnãtate publicã regionale şi raporteazã Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sãnãtate sinteza realizãrii indicatorilor propuşi.
b) Activitãţi derulate la nivelul institutelor de sãnãtate publicã regionale:
1. coordoneazã şi monitorizeazã activitãţile autoritãţilor de sãnãtate publicã judeţene din teritoriul arondat;
2. propun şi realizeazã studii de seroprevalenţã, sub coordonarea CPCBT;
3. realizeazã sesiuni de instruire a personalului medical din autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene arondate;
4. participã la activitãţile Campaniei "Sãptãmâna europeanã a imunizãrilor", stabilitã de OMS - aprilie 2008;
5. raporteazã trimestrial cãtre CPCBT datele privind acoperirile vaccinale pentru toate tipurile de vaccinuri şi grupe de vârstã, conform solicitãrii CPCBT;
6. coordoneazã supravegherea reacţiilor adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) în teritoriul arondat şi transmite CPCBT rapoarte trimestriale şi anuale.
c) Activitãţi derulate la nivelul autoritãţilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti:
1. asigurã transportul, depozitarea şi distribuţia vaccinurilor cãtre furnizorii de servicii medicale;
2. identificã comunitãţile cu acces dificil la serviciile de sãnãtate şi organizeazã campanii suplimentare de vaccinare pentru acestea, cu sprijinul asistenţilor comunitari şi al mediatorilor sanitari;
3. asigurã funcţionarea sistemului de supraveghere a reacţiilor adverse postvaccinale indezirabile în teritoriul de responsabilitate;
4. realizeazã anchetele bianuale de estimare a acoperirii vaccinale în teritoriul de responsabilitate şi transmit rezultatele acestora la institutul regional de care aparţin;
5. verificã condiţiile de pãstrare, înregistrare şi raportare a vaccinurilor, precum şi modul de administrare în condiţii de siguranţã maximã la nivelul furnizorilor de servicii medicale;
6. participã la realizarea de studii de seroprevalenţã organizate de CPCBT şi/sau ISP regionale;
7. raporteazã trimestrial datele privind acoperirile vaccinale la ISP regional pentru toate tipurile de vaccinuri şi grupe de vîrstã;
8. participã la sesiuni de instruire organizate de CPCBT şi/sau ISP regionale;
9. asigurã instruirea personalului medical vaccinator şi a mediatorilor sanitari, cu privire la modul de realizare şi raportare, a vaccinãrilor;
10. participã la Sãptãmâna europeanã a imunizãrilor, stabilitã de OMS - aprilie 2008;
11. Asigurã distribuirea carnetelor de vaccinare şi informarea personalului medical cu privire la modul de utilizare a acestora;
12. asigurã realizarea catagrafiilor, estimarea cantitãţilor de vaccinuri necesare pentru imunizarea copiilor şi utilizarea cu eficienţã a vaccinurilor solicitate şi repartizate de CPCBT.
d) Activitãţi desfãşurate de furnizorii de servicii medicale de la nivelul asistenţei medicale primare:
1. realizarea imunizãrilor conform calendarului de vaccinãri;
2. asigurã acoperirea vaccinalã optimã pentru toate tipurile de vaccinuri şi grupele de vârstã, în comunitãţile în care îşi exercitã activitatea, cu accent pe populaţiile greu accesibile;
3. asigurã utilizarea vaccinurilor în condiţii de maximã eficienţã;
4. asigurã supravegherea, înregistrarea şi notificarea RAPI;
5. asigurã completarea corectã şi completã a carnetelor de vaccinãri;
6. asigurã înregistrarea şi raportarea corectã a vaccinurilor efectuate şi rãspund de utilizarea cu eficienţã a cantitãţilor de vaccinuri primite de la autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene;
7. asigurã preluarea, transportul, pãstrarea şi administrarea vaccinurilor în condiţii de siguranţã maximã;
8. participã la sesiuni de instruire organizate de autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene;
9. asigurã distribuirea carnetelor de vaccinare şi informarea pãrinţilor cu privire la modul de utilizare a acestora.

Indicatori de evaluare:
a) Indicatori de rezultate - anual:
- acoperirea vaccinalã la nivelul diferitelor categorii de populaţie, la nivel naţional (%) - 96
b) Indicatori fizici - trimestrial:
- numãr doze de vaccin estimate a fi achiziţionate centralizat *)- 2,5 milioane doze/an - anual
- numãr doze efectiv administrate, pe tip de vaccin şi pe grupe de vârstã - trimestrial
c) Indicatori de eficienţã - trimestrial:
- cost mediu/dozã vaccin achiziţionat centralizat *)- 20 lei
--------
*) Se raporteazã de MSP-ANP.

Calendarul de vaccinare valabil pânã la 30 septembrie 2008:



 ┌──────────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────────────┐
 │    Vârsta recomandatã    │         Vaccin          │       Comentarii      │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
 │ Primele 24 de ore        │ Hep B                   │ În maternitate        │
 │ 4-7 zile                 │ BCG                     │                       │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
 │ 2 luni                   │ DTP-HepB, VPO           │ Simultan              │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
 │ 4 luni                   │ DTP-VPO                 │ Simultan              │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
 │ 6 luni                   │ DTP-HepB, VPO           │ Simultan              │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
 │ 12 luni                  │ DTP, VPO                │ Simultan              │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
 │ 12-15 luni               │ RRO                     │                       │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
 │ 30-35 luni               │ DTP                     │                       │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
 │ 7 ani (în cls. I)        │ DT, RRO                 │ Campanii şcolare      │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
 │ 9 ani (în cls. a III-a)  │ VPO                     │ Campanii şcolare      │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
 │ 14 ani (în cls. a VIII-a)│ DT, Rubeolic *)         │ Campanii şcolare      │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
 │ 18 ani (în cls. a XII-a) │ Hep B                   │ Campanii şcolare      │
 └──────────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────────┘


*) Numai fetele.

Abrevieri:
DTP = vaccin diftero-tetano-pertussis;
DT = vaccin diftero-tetanic pediatric (se utilizeazã pânã la vârsta
de 14 ani);
VPO = vaccin polio oral (pentru copii instituţionalizaţi şi copii
care au contraindicaţii pentru VPO se va utiliza VPI = Vaccin
polio inactivat sau combinat DTP-VPI);
Hep B = vaccin hepatitic B;
DTP-Hep B = vaccin diftero-tetano-pertussis-hepatita B;
RRO = vaccin rujeolic-rubeolic-oreion;
BCG = vaccin de tip Calmette Guerrin;
Rub = vaccin rubeolic.


Calendarul de vaccinare valabil de la 1 octombrie 2008:


 ┌──────────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────────────┐
 │    Vârsta recomandatã    │         Vaccin          │       Comentarii      │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
 │ Primele 24 de ore        │ Hep B                   │ În maternitate        │
 │ 4-7 zile                 │ BCG                     │                       │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
 │ 2 luni                   │ DTPa-VPI, HepB          │ Simultan              │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
 │ 4 luni                   │ DTPa-VPI                │ Simultan              │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
 │ 6 luni                   │ DTPa-VPI, HepB          │ Simultan              │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
 │ 13-15 luni               │ DTPa                    │ Simultan              │
 │                          │ RRO                     │                       │
 │                          │ VPO*)                   │                       │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
 │ 4 ani                    │ DTPa**)                 │                       │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
 │ 7 ani (în cls. I)        │ RRO                     │ Campanii şcolare      │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
 │ 9 ani (în cls. a III-a)  │ VPO***)                 │ Campanii şcolare      │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
 │ 14 ani (în cls. a VIII-a)│ dT, Rubeolic****)       │ Campanii şcolare      │
 ├──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────┤
 │ 24 ani şi ulterior din 10│ dT                      │                       │
 │ în 10 ani*****)          │                         │                       │
 └──────────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────────┘

    Notã privind tipurile de vaccin utilizate în cadrul Programului naţional de
imunizãri:
    *) VPO se menţine pentru anii 2008 şi 2009 şi se va înlocui cu VPI, asociat
cu DTPa, sub forma de prezentare DTPa-VPI, de la 1 ianuarie 2010.
    **) Pentru cohortele de copii care nu au primit DTP doza a 5-a pânã la data
de 30 septembrie 2008, precum şi cohorta de copii care împlinesc 30 de luni în
luna octombrie 2008 se va realiza vaccinarea cu DTPa la împlinirea vârstei de
4 ani, începand din anul 2010.
    ***) VPO se va înlocui cu VPI începând cu anul 2012.
    ****) Numai pentru fete.
    *****) Se achiziţioneazã pe plan local.

    Abrevieri:
    DTPa     = vaccin diftero-tetanic-pertussis acelular
    DT       = vaccin diftero-tetanic pediatric (se utilizeazã pânã la vârsta
               de 14 ani)
    VPI      = vaccin polio inactivat (se va utiliza VPI =Vaccin polio
               inactivat sau combinat DTPa-VPI)
    Hep B    = vaccin hepatitic B
    DTPa-VPI = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular - poliomielitic
               inactivat
    RRO      = vaccin rujeolic-rubeolic-oreion
    BCG      = vaccin de tip Calmette Guerrin
    Rubeolic = vaccin rubeolic
    dT       = vaccin diftero-tetanic pentru adulţi



Pentru administrarea tuturor vaccinurilor menţionate se vor utiliza numai seringi de unicã folosinţã.
Unitãţi care deruleazã programul:
- Institutele de sãnãtate publicã - Bucureşti (CPCBT şi CEBTIN), Cluj, Iaşi şi Timişoara
- Autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti
- Cabinete de medicinã de familie şi unitãţi sanitare cu paturi

2. Programul naţional de boli transmisibile (infecţie HIV, tuberculozã, hepatite virale, infecţii cu transmitere sexualã şi alte boli transmisibile prioritare)
Obiectiv:
- Supravegherea şi controlul infecţiei HIV/SIDA, tuberculozei, hepatitelor virale, infecţiilor cu transmitere sexualã şi a altor boli transmisibile importante

2.1. Subprogramul de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare
Coordonare tehnicã: Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti, prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT)

Activitãţi:
a) Activitãţi derulate la nivelul ISPB prin CPCBT şi Biroul Evenimente de Supraveghere şi Alertã Precoce şi RSI (BESAP):
1. coordoneazã supravegherea bolilor transmisibile prevãzute în reglementãrile legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice cãtre forurile naţionale şi europene);
2. asigurã coordonarea metodologicã a reţelei de boli transmisibile;
3. asigurã coordonarea metodologicã a sistemului de alertã precoce şi rãspuns rapid;
4. elaboreazã şi implementeazã metodologii noi de supraveghere a bolilor transmisibile;
5. organizeazã instruiri pentru personalul din cadrul autoritãţilor de sãnãtate publicã judeţene în domeniul supravegherii bolilor transmisibile şi al alertei precoce;
6. raporteazã Autoritãţii de sãnãtate publicã din Ministerul Sãnãtãţii Publice cazurile de boli infecţioase, mãsurile întreprinse şi propune acţiuni specifice, dacã situaţia o impune participând la realizarea acestora;
7. notificã şi verificã alertele naţionale şi internaţionale în conformitate cu RSI 2005;
8. propune MSP mãsurile ce trebuie aplicate în situaţii de alertã naţionalã/internaţionalã;
9. raporteazã Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sãnãtate indicatorii trimestriali şi anuali şi face propuneri de îmbunãtãţire a derulãrii programului, sesizând eventualele disfuncţionalitãţi.
b) Activitãţi derulate la nivelul institutelor de sãnãtate publicã regionale:
1. îndrumare metodologicã a reţelei de sãnãtate publicã din judeţele arondate pentru instituirea mãsurilor necesare, conform competenţei;
2. supravegherea bolilor transmisibile din teritoriul arondat (culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice la ASP-MSP);
3. identificarea, intervenţia şi supravegherea bolilor transmisibile considerate probleme de sãnãtate publicã localã/regionalã;
4. acordarea de asistenţã tehnicã autoritãţilor de sãnãtate publicã judeţene în instituirea şi aplicarea mãsurilor de prevenire şi control al focarului de boalã transmisibilã;
5. efectuarea de cãtre institutele de sãnãtate publicã a unor studii epidemiologice în domeniul bolilor transmisibile, cu acordul Autoritãţii de Sãnãtate Publicã din Ministerul Sãnãtãţii Publice;
6. organizarea de sesiuni de instruire a personalului din autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene pe probleme de supraveghere a bolilor transmisibile, cu acordul Autoritãţii de Sãnãtate Publicã din Ministerul Sãnãtãţii Publice;
7. continuarea activitãţilor derulate în vederea acreditãrii laboratoarelor;
8. implementarea sistemului de alertã precoce şi rãspuns rapid;
9. participã la realizarea de studii de seroprevalenţã organizate de Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT) şi/sau ISP regionale.
c) Activitãţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino":
1. asigurã diagnosticul microbiologic/confirmarea diagnosticului pentru bolile transmisibile pentru care nu existã posibilitãţi tehnice de diagnostic la nivel local şi regional sau la solicitarea autoritãţilor de sãnãtate publicã judeţene, Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti, prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT), ISP regionale şi MSP şi transmite rezultatele în timp util solicitanţilor;
2. asigurã diagnosticul/confirmarea de laborator în cadrul sistemului de supraveghere şi control al gripei şi infecţiilor respiratorii acute, conform metodologiei elaborate în colaborare cu Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti, prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT);
3. asigurã diagnosticul/confirmarea de laborator în cadrul sistemului de supraveghere şi control al infecţiei West Nile, conform metodologiei elaborate în colaborare cu Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti, prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT);
4. participã la elaborarea metodologiei de supraveghere a rezistenţei microbiene la antibiotice;
5. participã, la solicitarea Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti, prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT) şi/sau ASP-MSP, la investigarea focarelor/epidemiilor;
6. organizeazã instruiri cu personalul de specialitate din structurile reţelei de sãnãtate publicã.
d) Activitãţi derulate la nivelul autoritãţilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucuresti:
1. supravegherea bolilor transmisibile prevãzute în reglementãrile legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice în conformitate cu <>Hotãrârea Guvernului nr. 589/2007 şi metodologiile specifice de supraveghere, la ISP regional);
2. vaccinarea grupelor la risc de îmbolnãvire/de transmitere a unor boli transmisibile (vaccinare antirubeolicã în vederea prevenirii transmiterii nozocomiale a infecţiei rubeolice de la nou-nãscutul cu sindrom rubeolic congenital, antitifoidicã, antidizentericã, antihepatiticã A/B, antirujeolicã, etc);
3. achiziţionarea testelor tip Elisa pentru diagnosticul hepatitei virale tip A;
4. vaccinarea antigripalã a populaţiei din grupele la risc crescut de a contracta sau transmite gripa, conform metodologiei elaborate de Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT), pe baza recomandãrilor OMS şi în funcţie de situaţia epidemiologicã;
5. vaccinarea diftero-tetanicã a gravidelor conform reglementãrilor în vigoare;
6. efectuarea dozei de rapel diftero-tetanice la intervale de 10 ani, începând cu vârsta de 24 de ani, în funcţie de resursele financiare existente;
7. supravegherea bolilor transmisibile considerate probleme de sãnãtate publicã localã sub coordonarea institutului de sãnãtate publicã regional, inclusiv imunizãri în situaţii epidemiologice deosebite;
8. instituirea şi aplicarea mãsurilor de prevenire şi control al focarului de boalã transmisibilã (depistarea, tratamentul profilactic şi/sau vaccinarea contacţilor, raportare, dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare, anchetã epidemiologicã etc.), în colaborare cu reţeaua de asistenţã primarã şi sub coordonarea institutului de sãnãtate publicã regional;
9. asigurarea activitãţii epidemiologice în situaţii de urgenţã provocate de calamitãţi naturale (inundaţii, cutremure etc.) de cãtre autoritatea de sãnãtate publicã judeţeanã, în colaborare cu reţeaua de asistenţã medicalã primarã şi de specialitate şi cu administraţia publicã localã, conform practicilor epidemiologice curente;
10. acţiuni speciale de depistare activã şi prevenire a bolilor transmisibile în comunitãţi la risc sub coordonarea institutului de sãnãtate publicã regional;
11. organizarea de instruiri ale personalului medico-sanitar şi ale mediatorilor sanitari cu privire la prevenirea, depistarea, raportarea şi controlul bolilor transmisibile, precum şi cu privire la vaccinarea populaţiei din grupele expuse la risc sau din comunitãţi greu accesibile;
12. asigurarea medicamentelor, vaccinurilor, dezinfectantelor, materialelor sanitare, echipamentelor de protecţie necesare pentru intervenţie în caz de focar/epidemie de boalã transmisibilã sau situaţii de risc epidemiologic datorat calamitãţilor naturale (inundaţii, cutremure etc.), prin reîntregirea rezervei antiepidemice;
13. acreditarea laboratoarelor de microbiologie;
14. participarea la supravegherea rezistenţei la antibiotice;
15. implementeazã sistemul de alertã precoce şi rãspuns rapid;
16. participã la realizarea de studii de seroprevalenţã organizate de Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT) şi/sau ISP regionale;
17. implementeazã mãsurile de sãnãtate în porturi, aeroporturi internaţionale şi puncte de frontierã, în conformitate cu prevederile Regulamentului sanitar internaţional 2005.
e) Activitãţi desfãşurate de furnizorii de servicii medicale de la nivelul asistenţei medicale primare:
1. raporteazã bolile transmisibile, în conformitate cu prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 589/2007 ;
2. participã la sistemul naţional de alertã precoce, prin raportarea în timp util a bolilor transmisibile de interes naţional şi internaţional, în conformitate cu metodologiile de supraveghere şi Regulamentul sanitar internaţional 2005.

NOTĂ:
Diagnosticul etiologic al bolilor transmisibile se asigurã din fondurile alocate programului, în mãsura în care acestea sunt identificate ca prioritãţi de sãnãtate publicã, iar resursele financiare o permit. Toate vaccinurile şi materialele sanitare necesare activitãţilor acestui obiectiv se achiziţioneazã la nivel local, cu excepţia vaccinului gripal care se achiziţioneazã centralizat.

Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- indice de confirmare în laborator al bolilor transmisibile - minimum 50% (nr. cazuri confirmate în laborator/nr. cazuri boli transmisibile raportate);
b) indicatori fizici - trimestrial:
- numãr de intervenţii în focar - 800/an;
c) indicatori de eficienţã - trimestrial:
- cost mediu/intervenţie în focar - 5.000 lei.

Unitãţi care deruleazã subprogramul:
- institutele de sãnãtate publicã - Bucureşti (CPCBT şi CEBTIN), Cluj, Iaşi şi Timişoara;
- autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti;
- Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino";
- cabinete de medicinã de familie şi unitãţi sanitare cu paturi.

2.2. Subprogramul de supraveghere şi control al infecţiei HIV

Coordonare tehnicã: Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş"

Obiective:
a) prevenirea şi supravegherea infecţiei HIV;
b) reducerea transmiterii materno-fetale a HIV prin asigurarea accesului femeilor gravide la testare cu consiliere şi la aplicarea protocolului de prevenire a transmiterii verticale a infecţiei HIV;
c) asigurarea accesului la consiliere şi testare HIV pentru populaţiile la risc (persoane care practicã prostituţia, persoane care îşi injecteazã droguri, persoane fãrã adãpost, persoane aflate în detenţie, homosexuali).

Activitãţi
a) Activitãţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr.Matei Balş":
1. monitorizeazã şi evalueazã la nivel naţional derularea activitãţilor desfãşurate de centrele regionale HIV/SIDA, autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti şi furnizorii de servicii medicale;
2. realizeazã afişarea pe pagina de internet a institutului a datelor privind raportãrile trimestriale şi anuale despre situaţia HIV/SIDA, situaţia testãrilor HIV, alte date şi informaţii rezultate din cercetãri epidemiologice, clinice sau de comportament legate de HIV/SIDA;
3. asigurã coordonarea tehnicã şi metodologicã a centrelor regionale HIV/SIDA, a spitalelor de boli infecţioase şi a autoritãţilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti în domeniul de competenţã;
4. raporteazã ANP indicatorii trimestriali şi anuali şi face propuneri de îmbunãtãţire a derulãrii activitãţilor desfãşurate;
5. asigurã pregãtirea personalului din reţeaua de supraveghere a infecţiei HIV/SIDA - cunoaşterea şi instituirea procedurilor care se aplicã în cazul expunerii profesionale sau accidentale HIV, respectarea PU, proceduri de diagnostic şi tratament, la nivelul tuturor unitãţilor prin care se acordã tratament specific HIV/SIDA;
6. activitãţile 4, 5, 6 şi 7 prevãzute la lit. b).
b) Activitãţi derulate la nivelul centrelor regionale HIV/SIDA:
1. monitorizeazã şi evalueazã la nivel regional derularea activitãţilor desfãşurate de spitalele de boli infecţioase din teritoriul arondat, precum şi de alţi furnizori de servicii medicale;
2. raporteazã Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" indicatorii trimestriali şi anuali şi face propuneri de îmbunãtãţire a derulãrii activitãţilor programului;
3. asigurã, în colaborare cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş", pregãtirea personalului din reţeaua de supraveghere a infecţiei HIV/SIDA - cunoaşterea şi instituirea procedurilor care se aplicã în cazul expunerii profesionale sau accidentale HIV, respectarea Precauţiunilor Universale, proceduri de diagnostic şi tratament, la nivelul tuturor unitãţilor prin care se acordã tratament specific HIV/SIDA;
4. asigurarea monitorizãrii din punct de vedere biologic a pacienţilor aflaţi în evidenţã medicalã, conform Ghidului naţional de tratament HIV/SIDA;
5. asigurarea de servicii de consiliere şi suport pentru aderenţã şi complianţã la tratament pentru toţi pacienţii aflaţi în evidenţã medicalã activã;
6. dezvoltarea şi aplicarea de programe integrate de servicii de consiliere şi medicale la nivelul unitãţilor care acordã tratament HIV/SIDA pentru a asigura un comportament sigur al persoanelor care trãiesc cu HIV/SIDA;
7. asigurarea de teste de monitorizare a tratamentului administrat pacienţilor cu infecţie HIV, în conformitate cu recomandãrile CNLAS.
c) Activitãţi derulate la nivelul autoritãţilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti:
1. reducerea transmiterii materno-fetale a HIV prin asigurarea accesului femeilor gravide la testare cu consiliere şi la aplicarea protocolului de prevenire a transmiterii verticale a infecţiei HIV;
2. depistarea infecţiei HIV/SIDA în populaţia generalã şi în grupele de risc, cu consiliere pre şi posttestare;
3. asigurarea capacitãţii de testare şi consiliere la nivel judeţean (consiliere pretestare minimalã şi consiliere posttestare individualizatã, în funcţie de rezultat);
4. asigurarea de teste rapide şi teste de diagnostic HIV tip ELISA, pentru testarea gravidelor şi a persoanelor din grupurile la risc;
5. asigurarea accesului la consiliere şi testare HIV pentru persoanele cu comportamente la risc:
- persoane care practicã prostituţia;
- utilizatori de droguri injectabile;
- persoane fãrã adãpost;
- persoane aflate în detenţie;
- persoane care intreţin relaţii sexuale cu persoane de acelaşi sex;
- persoane cu infecţii transmisibile sexual, precum şi contacţii acestora (la nivelul unitãţilor de specialitate sau, prin protocoale de colaborare cu autoritãţile de sãnãtate publicã locale sau secţiile de boli infecţioase locale);
- persoane diagnosticate cu infecţie cu M. tuberculosis cu localizare pulmonarã şi/sau extrapulmonarã (la nivelul unitãţilor de specialitate sau la nivelul autoritãţilor de sãnãtate publicã judeţene sau în secţiile de boli infecţioase locale - conform protocoalelor de colaborare încheiate la nivel local/naţional);
- alte categorii la risc: persoane hemodializate, transfuzaţi, pacienţi cu boli psihice, şoferi de cursã lungã, persoane care lucreazã în strãinãtate cel puţin 6 luni/an, prenupţial, contacţii persoanelor cu infecţie HIV, persoane care solicitã testarea la cerere la nivelul autoritãţilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti sau în secţiile/clinicile de boli infecţioase.

Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultate - anual:
- procent de gravide testate în laboratoarele autoritãţilor de sãnãtate publicã locale din totalul gravidelor din judeţ: minim 50%;
- procent de gravide testate HIV în maternitãţi din totalul gravidelor din judeţ: minim 90%;
b) indicatori fizici - trimestrial:
- numãr total de persoane testate HIV: 250.000 (se raporteazã pe grupe de risc; se va raporta şi numãrul de persoane pozitive);
- numãr de gravide testate HIV pentru prevenirea transmiterii verticale: 100.000 (se va raporta şi numãrul de cazuri pozitive);
- numãr de persoane testate HIV din grupele de risc: 75.000 (se va raporta şi numãrul de cazuri pozitive);
- numãr de persoane din alte categorii testate HIV (testare voluntarã, testarea pacienţilor cu TBC): 75.000 (se va raporta şi numãrul de cazuri pozitive);
- numãr persoane consiliate: 100.000;
c) indicatori de eficienţã - trimestrial:
- cost mediu/persoanã consiliatã: 5 lei;
- cost mediu/persoanã testatã: 5 lei.

NOTĂ:
Indicatorii vor fi raportaţi de autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti şi centrele regionale HIV/SIDA cãtre institutul de sãnãtate publicã regional şi Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş", pe baza raportãrilor primite de la furnizorii de servicii medicale.
Institutele de sãnãtate publicã analizeazã situaţia derulãrii subprogramului la nivel regional şi transmit la Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" indicatorii raportaţi de cãtre autoritãţile arondate, împreunã cu rezultatele analizei derulãrii subprogramului (realizãri, dificultãţi, propuneri de îmbunãtãţire).

Unitãţi care deruleazã subprogramul:
- Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. Dr. Matei Balş" Bucureşti - centru regional HIV/SIDA;
- Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale "Dr. V. Babeş" Bucureşti - centru regional HIV/SIDA;
- Spitalul de Boli Infecţioase Braşov - centru regional HIV/SIDA;
- Spitalul de Boli Infecţioase Cluj - centru regional HIV/SIDA;
- Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa - centru regional HIV/SIDA;
- Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "Dr. V. Babeş" Craiova - centru regional HIV/SIDA;
- Spitalul Clinic de Boli Infecţioase "Sf. Paraschiva" Iaşi - centru regional HIV/SIDA;
- Spitalul Municipal de Boli Infecţioase nr. 1 Târgu Mureş - centru regional HIV/SIDA;
- Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "Dr. V. Babeş" Timişoara - centru regional HIV/SIDA;
- autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti;
- spitalele cu secţii de obstetricã-ginecologie.

2.3. Subprogramul de supraveghere şi control al tuberculozei
Coordonare tehnicã: Institutul Naţional de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta"

Obiectiv:
- menţinerea tendinţei actuale a incidenţei prin tuberculozã

Activitãţi
a) Activitãţi derulate la nivelul Institutului Naţional de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta":
1. asigurã coordonarea tehnicã a subprogramului şi a reţelei de pneumoftiziologie;
2. monitorizeazã şi evalueazã la nivel naţional derularea subprogramului;
3. raporteazã ANP indicatorii trimestriali şi anuali şi face propuneri de îmbunãtãţire a derulãrii activitãţilor.
b) Activitãţi derulate la nivelul reţelei de pneumoftiziologie în colaborare cu autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti:
1. controlul simptomaticilor, contacţilor şi altor grupe la risc pentru depistarea cazurilor de tuberculozã;
2. pregãtirea personalului medical pentru aplicarea prevederilor programului;
3. chimioprofilaxia persoanelor la risc;
4. verificarea asigurãrii controlului intern şi extern de calitate al laboratoarelor;
5. supravegherea epidemiologicã şi controlul focarelor de tuberculozã;
6. supervizarea derulãrii programului cu scopul evidenţierii deficienţelor şi stabilirii mãsurilor pentru remediere.

Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultate - anual:
- procentul contacţilor examinaţi din totalul contacţilor înregistraţi > 80%;
- procentul bolnavilor depistaţi din numãrul suspecţilor examinaţi: 10%;
- procentul de persoane chimioprofilactizate din cele indicate pentru chimioprofilaxie > 90%;
- procentul de vizite efectuate din numãrul de vizite programate > 80%;
b) indicatori fizici - trimestrial:
- numãrul contacţilor examinaţi (4 contacţi/1 caz TBC înregistrat): 120.000;
- numãrul de suspecţi examinaţi (10 suspecţi/1 caz TBC înregistrat): 300.000;
- numãrul de cazuri care beneficiazã de chimioprofilaxie: 70.000;
- numãr de intradermoreacţii la PPD efectuate: 300.000;
- numãr de vizite de supervizare în teritoriu efectuate de cãtre medicii specialişti: 150;
- numãr de vizite de supervizare în cadrul judeţelor: 16.000;
- numãr de activitãţi de informare, educare, comunicare efectuate: 200;
c) indicatori de eficienţã - trimestrial:
- cost mediu depistare activã bolnav cu TBC prin controlul contacţilor şi al altor grupe la risc - 60 lei;
- cost mediu depistare a bolnavului cu TBC prin controlul simptomaticilor - 60 lei;
- cost mediu/tratament chimioprofilactic - 60 lei;
- cost mediu pe vizitã de supervizare în teritoriu - 1.200 lei.

NOTĂ:
Indicatorii vor fi raportaţi de autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti cãtre institutul de sãnãtate publicã regional. Institutele de sãnãtate publicã regionale vor analiza situaţia derulãrii subprogramului la nivel regional şi vor raporta la Institutul Naţional de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" sinteza regionalã a indicatorilor pentru autoritãţile de sãnãtate publicã arondate, împreunã cu rezultatele analizei derulãrii activitãţilor (realizãri, dificultãţi, propuneri de îmbunãtãţire).
Institutul Naţional de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" raporteazã indicatorii fizici, de eficienţã şi de rezultat, trimestrial şi anual, la ANP.
Pentru coordonarea la nivel local a subprogramului, se desemneazã un coordonator din cadrul autoritãţii de sãnãtate publicã pentru supravegherea epidemiologicã şi unul de specialitate din cadrul reţelei de pneumoftiziologie, care colaboreazã pentru realizarea subprogramului la nivel local.

Unitãţi care deruleazã subprogramul:
- Institutul Naţional de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" Bucureşti;
- reţeaua de pneumoftiziologie (spitale de pneumoftiziologie, spitale TBC, ambulatorii de specialitate TBC, sanatorii TBC, secţii sau compartimente, preventorii);
- autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti.

2.4. Subprogramul de supraveghere şi control al hepatitelor virale
Coordonare tehnicã: Comisia de gastroenterologie şi hepatologie a Ministerului Sãnãtãţii Publice

Obiective:
a) prevenirea rãspândirii infecţiei cu virusuri hepatitice prin conştientizarea populaţiei privind riscul de transmitere a virusurilor hepatitice;
b) diagnosticul precoce al pacienţilor cu hepatite cronice virale;
c) monitorizarea şi tratamentul pacienţilor cu hepatite virale în funcţie de criteriile ce vor fi stabilite - se va realiza prin programul CNAS.

Activitãţi:
1. vaccinarea antihepatitã B a populaţiei la risc - se realizeazã în cadrul programului naţional privind bolile transmisibile pentru toţi copiii, începând de la naştere, precum şi pentru personalul medical;
2. vaccinarea antihepatitã A în comunitãţi/grupuri considerate la risc, în funcţie de contextul epidemiologic local - se realizeazã în cadrul programului naţional privind bolile transmisibile;
3. examen de screening la nivel naţional constând în efectuarea markerilor virali la persoanele cu transaminaze modificate, identificate în cadrul PNESS - pe baza metologiei aprobate prin ordin al ministrului sãnãtãţii publice;
4. tratamentul antiviral specific la pacienţii eligibili - tratamentul se realizeazã în conformitate cu prevederile hotãrârii Guvernlui privind aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale de care beneficiazã asiguraţii în tratament ambulatoriu.

2.5. Subprogramul de supraveghere şi control al bolilor cu transmitere sexualã
Coordonare tehnicã: Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti, prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT).

Obiective:
a) scãderea incidenţei bolilor cu transmitere sexualã şi a sifilisului congenital;
b) creşterea incidenţei cazurilor declarate de gonoree.

Activitãţi
a) Activitãţi derulate la nivelul Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti prin Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CPCBT):
1. coordoneazã, monitorizeazã şi evalueazã derularea programului la nivel naţional;
2. analizeazã evoluţia cazurilor de sifilis şi a altor boli cu transmitere sexualã la nivel naţional, trimestrial şi anual;
3. elaboreaza lista şi metodologia de calcul a indicatorilor din subprogram şi o transmite la MSP;
4. raporteazã ANP indicatorii trimestriali şi anuali şi face propuneri de îmbunãtãţire a derulãrii programului;
5. organizeazã împreunã cu MSP şi Institutul Cantacuzino inventarul laboratoarelor judeţene care au capacitatea de a diagnostica infecţiile cu sifilis, gonoree şi Chlamydia.
b) Activitãţi derulate la nivelul institutelor de sãnãtate publicã regionale:
1. coordoneazã, monitorizeazã şi evalueazã la nivel regional desfãşurarea programului, sub îndrumarea Institutului de Sãnãtate Publicã Bucureşti - CPCBT;
2. analizeazã trimestrial evoluţia cazurilor de sifilis şi a altor boli cu transmitere sexualã, la nivel regional;
3. raporteazã Institutului de Sãnãtate Publicã Bucureşti - CPCBT indicatorii trimestriali şi anuali şi fac propuneri de îmbunãtãţire a derulãrii programului.
c) Activitãţi derulate la nivelul autoritãţilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti:
1. consilierea şi testarea serologicã gratuitã a gravidelor cât mai precoce în timpul sarcinii, în vederea depistãrii infecţiei luetice;
2. asigurarea medicamentelor şi materialelor necesare pentru tratamentul specific gratuit, prioritar la gravide, precum şi pentru persoane cu sifilis şi contacţi ai acestora;
3. efectuarea investigaţiei epidemiologice pentru cazurile raportate de sifilis congenital la nou-nãscutul viu;
4. verificarea, respectiv instituirea tratamentului specific corect al nou-nãscutului viu cu sifilis congenital;
5. asigurarea diagnosticului serologic al infecţiei luetice pentru persoanele care nu sunt asigurate;
6. asigurarea materialelor necesare pentru laboratoarele proprii care au capacitatea de a diagnostica infecţiile gonococice şi cele cu Chlamydia;
7. monitorizeazã şi evalueazã la nivel judeţean desfãşurarea programului;
8. raporteazã institutelor de sãnãtate publicã indicatorii trimestriali şi anuali şi fac propuneri de îmbunãtãţire a derulãrii programului.
d) Activitãţi derulate la nivelul cabinetelor de dermatovenerologie/medici de familie:
1. raporteazã lunar la autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti/coordonator DV judeţean cazurile depistate de sifilis, gonoree, chlamidia şi alte boli cu transmitere sexualã;
2. participã la anchetele epidemiologice pentru depistarea contacţilor;
3. asigurã tratamentul corect şi complet al bolnavilor şi al contacţilor acestora.

Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultate - anual:
- procentul de gravide testate serologic de cãtre autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti din totalul de gravide din judeţ - cel puţin 60%;
- asigurarea tratamentului specific antiluetic la gravidele cu reacţie serologicã reactivã - la cel puţin 95% din gravidele cu serologie reactivã;
b) indicatori fizici - trimestrial:
- numãr total de gravide testate serologic gratuit pentru sifilis şi consiliate - 160.000 gravide;
- numãr de gravide depistate cu serologie reactivã şi care beneficiazã de tratament corect gratuit - 1.500;
- numãr de cazuri de sifilis congenital - 50;
- numãr de persoane diagnosticate cu infecţie lueticã, neasigurate şi tratate - 3.000;
c) indicatori de eficienţã - anual:
- cost mediu test depistare sifilis la gravidã - 15 lei;
- cost mediu tratament antiluetic al gravidei - 23 lei;
- cost mediu test VDRL cantitativ pentru depistare sifilis congenital - 20 lei;
- cost mediu test serologic pentru diagnosticul infecţiei luetice la persoanã neasiguratã - 18 lei;
- cost mediu tratament sifilis congenital - 20 lei;
- cost mediu tratament antiluetic/persoanã infectatã neasiguratã - 20 lei;
- cost mediu tratament antiluetic/contact identificat - 15 lei.

Unitãţi care deruleazã subprogramul:
- autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti;
- institutele de sãnãtate publicã - Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara;
- reţeaua de supraveghere şi control a bolilor cu transmitere sexualã (spitale, cabinete ambulatorii de specialitate dermatovenerologie);
- cabinete de medicinã de familie.

3. Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale
Coordonare tehnicã: Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti - Compartimentul epidemiologia bolilor transmisibile şi infecţii nosocomiale (CEBTIN)

Obiectiv:
Creşterea calitãţii serviciilor medicale în spitale prin îmbunãtãţirea managementului infecţiilor nosocomiale
Supravegherea şi controlul infecţiilor nosocomiale se desfãşoarã conform <>Ordinului ministrului sãnãtãţii nr. 916/2006 privind aprobarea normelor de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale în unitãţile sanitare şi din anul 2005 pe baza unui program de supraveghere tip santinelã pentru anumite tipuri/secţii unde factorii de risc sunt mai crescuţi.
Supravegherea de rutinã se efectueazã în toate unitãţile sanitare cu raportãrile conform legislaţiei în vigoare cãtre ASPJ, Casa de Asigurãri şi în cazul apariţiei de focare acestea sã fie semnalate ASPJ care pot interveni şi care la rîndul lor pot solicita asistenţa tehnicã la nivel regional sau naţional (ISP regional, respectiv responsabilul naţional pentru supravegherea şi controlul infecţiei nosocomiale).
În cadrul acestui obiectiv se deruleazã programul naţional de supraveghere al infecţiilor nosocomiale în sistem santinelã care se aplicã numai unui numãr de unitãţi sanitare selectate şi în care se va efectua în paralele activitatea de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale în sistem de srutiona, cât şi activitatea de depistare a infecţiilor nosocomiale în sistem santinelã.

Activitãţi
a) Activitãţi derulate la nivelul Institutului de Sãnãtate Publicã Bucureşti prin CEBTIN:
1. implementeazã, monitorizeazã şi evalueazã programul national de supraveghere a infecţiilor nosocomiale în sistem sentinelã la nivel naţional, pe baza metodologiei de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale;
2. actualizeazã metodologia de supraveghere şi control a infecţiilor nosocomiale în sistem sentinelã;
3. organizeazã instruiri şi activitãţi de perfecţionare profesionalã pentru personalul implicat în activitãţile de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale;
4. raporteazã la Agenţia Naţionalã pentru Programe trimestrial indicatorii realizaţi de unitãţile incluse în subprogram;
5. asigurã diseminarea informaţiilor obţinute în urma analizelor epidemiologice efectuate la nivel naţional, trimestrial, cãtre Ministerul Sãnãtãţii Publice, institutele de sãnãtate publicã şi autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene;
6. propune Agenţiei Naţionale pentru Programe de Sãnãtate lista unitãţilor sanitare care vor fi incluse în program.
b) Activitãţi derulate la nivelul INCDMI Cantacuzino - centrele naţionale de referinţã:
1. elaboreazã protocoalele de lucru pentru determinarea germenilor stabiliţi în metodologie în vederea unui diagnostic unitar;
2. efectueazã diagnosticul de laborator pentru unitãţile sanitare sentinelã care nu au capacitatea de laborator pentru investigaţii bacteriologice, la solicitarea acestora;
3. primeşte tulpini izolate din unitãţi sentinelã de la institutul/autoritatea de sãnãtate publicã, confirmã şi efectueazã investigaţii pentru markeri epidemiologici (serologie, lizotip/subtip/genotip);
4. confirmã rezistenţã la antibiotice a tulpinilor primite;
5. asigurã diseminarea informaţiilor obţinute în urma analizelor de laborator efectuate şi a rezultatelor antibioticorezistenţei germenilor izolaţi conform metodologiei.
c) Activitãţi derulate la nivelul institutelor de sãnãtate publicã regionale:
1. coordoneazã implementarea metodologiei de supraveghere elaboratã la nivel naţional şi face analiza datelor aferente judeţelor arondate;
2. verificã şi valideazã datele din fişele primite;
3. completeazã şi trimite lunar la Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti baza de date (format unic EPIDATA/EPIINFO);
4. sprijinã tehnic şi metodologic ASP şi/sau unitãţile santinelã;
5. monitorizeazã şi evalueazã trimestrial la nivel regional derularea programului, utilizând indicatorii de evaluare din metodologie;
6. comunicã trimestrial la ASP judeţene şi a municipiului Bucureşti rezultatele analizei epidemiologice efectuate la nivel regional;
7. asigurã diagnosticul de laborator pentru unitãţile sanitare santinelã care nu au capacitatea de laborator pentru investigaţii bacteriologice, în cazul în care acestea sunt situate pe teritoriul aceluiaşi judeţ cu ISP (ISP Timişoara, ISP Iaşi, ISP Cluj);
8. asigurã identificarea şi caracterizarea preliminarã a tulpinilor primite de la unitãţile sanitare santinelã;
9. colaboreazã cu INCDMI Cantacuzino - centrele naţionale de referinţã şi asigurã trimiterea tulpinilor (numai pentru microorganismele specificate în metodologie) pentru caracterizare completã şi realizarea bãncii de izolate la nivel naţional;
10. asigura activitãti de perfectionare profesionalã continuã pentru personalul implicat în activitãţile de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale la nivel regional.
d) Activitãţi derulate la nivelul autoritãţilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti:
1. coordoneazã şi implementeazã activitãţile de supraveghere şi control a infecţiilor nosocomiale în sistem sentinelã la nivel judeţean conform metodologiei;
2. desemneazã din compartimentul/biroul de supravegherea şi controlul bolilor transmisibile persoana care asigurã suportul tehnic profesional pentru organizarea şi funcţionarea programului;
3. instruieşte personalul medico-sanitar din unitatea sanitarã cu paturi, respectiv secţiile selectate;
4. centralizeazã, verificã, valideazã datele din fişele primite şi trimit lunar la ISP regional baza de date (format unic EPIDATA/EPIINFO);
5. asigurã diagnosticul de laborator pentru unitãţile sanitare santinelã care nu au capacitatea de laborator pentru investigaţii bacteriologice, în judeţele în care acesta nu este asigurat de ISP;
6. asigurã trimiterea probelor la ISP şi I. Cantacuzino (numai pentru microorganismele specificate în metodologie);
7. monitorizeazã şi evalueazã trimestrial derularea programului în unitatea/unitãţile selectatã/selectate utilizând indicatorii de evaluare din metodologie;
8. comunicã trimestrial unitãţilor sanitare santinelã rezultatele analizelor epidemiologice efectuate;
9. instituie şi aplicã mãsuri de control al focarului de infecţie nosocomialã dupã anunţarea acestuia de cãtre unitatea în care evolueazã;
10. organizeazã sesiuni de instruire a personalului din serviciile de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale din unitãţile sanitare;
11. asigurã diseminarea informaţiilor obţinute în urma desfãşurãrii activitãţilor de supraveghere cãtre unitãţile sentinelã şi cãtre ISP regional.
e) Activitãţi derulate la nivelul unitãţilor sanitare selectate:
1. organizeazã sistemul de supraveghere la nivelul unitãţii, conform metodologiei stabilite pentru anul 2008, în urmatoarele secţii: chirurgie, ATI, nou-nãscuţi şi obstetricã-ginecologie;
2. depistarea cazurilor de infecţie nosocomialã de rutinã se face conform ord. MS 916/2006, iar depistarea tipurilor de infecţii nosocomiale selectate în sentinelã se face conform metodologiei stabilite;
3. recolteazã probele biologice pentru examenul bacteriologic, conform protocolului;
4. completeazã fişele de supraveghere/fişa cazului de infecţie nosocomialã;
5. trimit fişele de supraveghere/fişa cazului de infecţie nosocomialã, sãptãmânal la ASP;
6. realizeazã investigaţiile de laborator şi trimit tulpinile izolate (numai pentru microorganismele specificate în metodologie) de la cazurile de infecţie nosocomialã la ISP teritorial şi Institutul Cantacuzino, prin intermediul ASP*);
--------
*) În situaţia în care spitalul nu are capacitatea de laborator pentru investigaţii bacteriologice.

7. raporteazã lunar la ASP judeţene indicatorii de evaluare din metodologie;
8. raporteazã lunar la ASP judeţene numãrul de cazuri de infecţii nosocomiale depistate în sistem de rutinã, numãrul de cazuri de infecţii nosocomiale depistate în sistem sentinelã şi numãrul de externaţi din secţiile respective.

Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat:
- rata incidenţei IN depistate în sistemul sentinelã (nr. cazuri noi de infecţii nosocomiale/100 externaţi - pe tipuri de secţii, pe tipuri de infecţii) - 2%;
b) indicatori fizici - trimestrial:
- nr. cazuri IN depistate în sistem sentinelã pe unitate sentinelã şi pe tipuri de infecţii ( raportat la 100 de pacienţi externaţi = 2 %);
- nr. cazuri IN depistate în sistemul de rutinã (raportat la 100 de pacienţi externaţi = 5 %);
- nr. cazuri IN investigate cu laboratorul pe unitate sentinelã (raportat la numãrul de cazuri depistate = 90%);
c) indicatori de eficienţã:
- cost mediu/acţiune de depistare a unui caz de infecţie nosocomialã în sistem sentinelã - 200 lei;
- cost mediu/acţiune de investigare cu laboratorul a unui caz de infecţie nosocomialã în sistem sentinelã - 500 lei.

NOTĂ:
Programul de supraveghere al infecţiilor nosocomiale se va continua în spitale judeţene sau clinici universitare care au avut selectate secţii ce pot înregistra infecţii nosocomiale (chirurgie, neonatologie, terapie intensivã, obstetricã-ginecologie).
Raportarea trimestrialã, pe categorii de infecţii şi secţii, a infecţiilor nosocomiale se va desfãşura conform legislaţiei în vigoare pentru toate unitãţile sanitare cu paturi de la nivel naţional.
Toate unitãţile sanitare vor respecta şi implementa normele de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale, conform <>Ordinului ministrului sãnãtãţii publice nr. 916/2006 .
În cazul în care în judeţul în care funcţioneazã unitatea sanitarã din sistemul santinelã nu existã capacitate de laborator pentru investigarea infecţiilor cu anaerobi, probele biologice destinate acestor investigaţii se recolteazã şi se introduc direct în sisteme de transport speciale pentru anaerobi, conform protocolului, şi se trimit direct la Laboratorul de referinţã pentru anaerobi din INCDMI Cantacuzino. Institutele de sãnãtate publicã regionale Timişoara, Iaşi, Cluj: asigurã diagnosticul de laborator pentru unitãţile sanitare sentinelã care nu au capacitatea de laborator pentru investigaţii bacteriologice, în cazul în care acestea sunt situate pe teritoriul aceluiaş judeţ cu institutele de sãnãtate publicã şi trimite tulpinile izolate (numai pentru microorganismele specificate în metodologie ) la INCDMI Cantacuzino.
Pentru teritoriul arondat Institutului de Sãnãtate Publicã Bucuresti: în situatia în care spitalul nu are capacitatea de laborator pentru investigaţiile bacteriologice ASP judeţene asigurã diagnosticul de laborator şi trimite tulpinile izolate) numai microorganismele specificate în metodologie) cãtre INCDMI Cantacuzino.
Indicatorii programului vor fi raportaţi de autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti cãtre institutul de sãnãtate publicã regional. Institutele de sãnãtate publicã vor analiza situaţia derulãrii subprogramului la nivel regional şi vor raporta la Institutului de Sãnãtate Publicã Bucureşti prin CEBTIN indicatorii transmişi de cãtre autoritãţile arondate împreunã cu rezultatele analizei derulãrii subprogramului (realizãri, dificultãţi, propuneri de îmbunãtãţire). Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti va transmite la ANP indicatorii realizaţi.
Unitãţi care deruleazã programul:
- spitale judeţene, institute clinice şi clinici universitare care au selectate secţii ce pot înregistra infecţii nosocomiale (chirurgie, neonatologie, terapie intensivã, obstetricã-ginecologie) la propunerea Institutului de Sãnãtate Publicã Bucureşti prin CEBTIN;
- autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti;
- institutele de sãnãtate publicã Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara şi INCDMI Cantacuzino.

4. Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţã şi muncã
Coordonare tehnicã: Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti.

Obiectiv:
- protejarea sãnãtaţii publice prin prevenirea îmbolnãvirilor asociate factorilor de risc determinanţi din mediul de viaţã şi muncã.
a) Activitãţi de protejare a sãnãtãţii şi prevenire a îmbolnãvirilor asociate factorilor de risc din mediul de viaţã:
- la nivelul institutelor şi centrelor de sãnãtate publicã:
1. elaborarea metodologiilor de monitorizare pe domenii specifice, pentru implementarea legislaţiei în vigoare şi pentru realizarea sintezelor naţionale;
2. instruirea şi formarea personalului autoritãţilor de sãnãtate publicã din teritoriul de responsabilitate, pentru aplicarea unitarã a metodologiilor naţionale;
3. implementarea metodologiilor de monitorizare pe domenii specifice şi controlul implementãrii acestora, în teritoriul de responsabilitate;
4. coordonarea metodologicã a activitãţilor de supraveghere şi monitorizare pe domenii specifice, analiza datelor colectate din toate judeţele implicate şi elaborarea de sinteze/rapoarte naţionale, în conformitate cu actele normative în vigoare, precum şi în alte domenii prioritare stabilite de ANPS;
5. transmiterea rapoartelor/sintezelor naţionale la ANPS, celelalte institute/centre de sãnãtate publicã şi autoritãţi de sãnãtate publicã, pânã la data de 15 martie 2009;
6. efectuarea de studii şi cercetãri în domeniul stãrii de sãnãtate în relaţie cu factorii de risc din mediul de viaţã, în funcţie de prioritãţile stabilite la nivelul MSP;
7. elaborarea de proiecte de acte normative în domeniile specifice de responsabilitate;
8. achiziţia de iod stabil în vederea iodoprofilaxiei persoanelor expuse la radiaţii ionizante, prin ISP Bucuresti.
- la nivelul autoritãţilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti, prin compartimentele de evaluare a factorilor de mediu şi prin serviciile de inspectie sanitarã de stat judeţene:
1. monitorizarea şi inspecţia calitãţii apei potabile în relaţie cu bolile posibil asociate apei (inclusiv determinãri de laborator);
2. monitorizarea şi inspecţia calitãţii apei de îmbãiere, în relaţia cu starea de sãnãtate (inclusiv determinãri de laborator);
3. supravegherea cazurilor de methemoglobinemie acutã infantilã generate de apa din fântânã;
4. supravegherea calitãţii aerului şi a indicatorilor de sãnãtate în relaţie cu aceasta;
5. evaluarea efectelor schimbãrilor climatice asupra populaţiei;
6. screeningul biologic al populaţiei pentru cercetarea expunerii la plumb;
7. supravegherea şi inspecţia produselor cosmetice;
8. monitorizarea intoxicaţiilor neprofesionale cu pesticide, a radioactivitãţii apei potabile şi alimentului, a stãrii de sãnãtate în relaţie cu expunerea profesionalã la radiaţii ionizante;
9. supravegherea stãrii de sãnãtate a populaţiei din jurul obiectivelor nucleare majore şi profilaxia efectelor cu iod stabil;
10. monitorizarea protecţiei radiologice a pacientului în radiologia diagnosticã, radioterapie şi medicinã nuclearã;
11. monitorizarea şi inspecţia sistemului de gestionare a deşeurilor medicale;
12. supravegherea stãrii de sãnãtate a populaţiei în raport cu calitatea habitatului uman şi a poluãrii sonore urbane;
13. instruire şi formare profesionalã;
14. activitãţi de inspecţie privind acţiunea factorilor de risc din mediu;
15. acţiuni de inspecţie din domeniul bunei practici de laborator;
16. alte acţiuni destinate rezolvãrii prioritãţilor locale.
b) Activitãţi de protejare a sãnãtãţii şi prevenirea îmbolnãvirilor asociate factorilor de risc alimentari:
- la nivelul institutelor şi centrelor de sãnãtate publicã:
1. elaborarea metodologiilor de monitorizare pe domenii specifice, pentru implementarea legislaţiei în vigoare şi pentru realizarea sintezelor naţionale;
2. instruirea şi formarea personalului autoritãţilor de sãnãtate publicã din teritoriul de responsabilitate, pentru aplicarea unitarã a metodologiilor naţionale;
3. implementarea metodologiilor de monitorizare pe domenii specifice şi controlul implementãrii acestora, în teritoriul de responsabilitate;
4. coordonarea metodologicã a activitãţilor de supraveghere şi monitorizare pe domenii specifice, analiza datelor colectate din toate judetele implicate şi elaborarea de sinteze/rapoarte naţionale, în conformitate cu actele normative în vigoare, precum şi în alte domenii prioritare stabilite de ANPS;
5. transmiterea rapoartelor/sintezelor naţionale la ANPS, celelalte institute/centre de sãnãtate publicã şi autoritãţi de sãnãtate publicã, pânã la data de 15 martie 2009;
6. efectuarea de studii şi cercetãri în domeniul alimentului, în funcţie de prioritãţile stabilite la nivelul MSP;
7. elaborarea de proiecte de acte normative în domeniile specifice de responsabilitate;
- la nivelul autoritãţilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti, prin compartimentele de evaluare a factorilor de mediu şi serviciile de inspecţie sanitarã de stat judeţene:
1. instruire şi formare profesionalã;
2. monitorizarea calitãţii nutritive şi a contaminãrii microbiologice a alimentelor de origine animalã şi nonanimalã;
3. monitorizarea şi inspecţia materialelor în contact cu alimentul, aditivilor alimentari, substanţelor aromatizante, alimentelor tratate cu radiaţii, suplimentelor alimentare, alimentelor cu destinaţie nutriţionalã specialã;
4. monitorizarea şi inspecţia alimentelor pentru evaluarea contaminãrii chimice indicatorii - GEMS FOOD;
5. monitorizarea şi inspecţia nivelului de iod din sarea iodatã pentru consumul uman;
6. monitorizarea şi inspecţia toxiinfecţiilor alimentare şi notificarea prin SRAAF (Sistemul rapid de alertã pentru alimente şi furaje);
7. monitorizarea şi inspecţia alimentelor modificate genetic;
8. evaluarea stãrii de nutriţie a populaţiei;
9. activitãţi de inspecţie privind acţiunea factorilor de risc din domeniul alimentului;
10. alte acţiuni destinate rezolvãrii prioritãţilor locale.
c) Activitãţi de evaluarea şi supravegherea stãrii de sãnãtate a copiilor şi tinerilor din colectivitãţi în relaţie cu factorii din mediul de viaţã şi activitate; scãderea prevalenţei afecţiunilor oro-dentare şi a tulburãrilor cranio-mandibulare (TCM):
- la nivelul autoritãţilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti, prin compartimentele de evaluare a factorilor de mediu şi serviciile de inspecţie sanitarã de stat judeţene:
1. instruire şi formare profesionalã;
2. evaluarea capacitãţii de adaptare a elevilor la activitatea şcolarã pentru depistarea sindromului de suprasolicitare;
3. identificarea şi cuantificarea riscului specific pentru sãnãtate generat de comportamentele cu risc (droguri, fumat, alcool, comportament alimentar etc.);
4. monitorizarea stãrii de sãnãtate a copiilor şi tinerilor;
5. activitãţi de inspecţie privind acţiunea factorilor de risc din colectivitãţile de copii şi tineri;
6. alte acţiuni destinate rezolvãrii prioritãţilor locale.
- la nivelul dispensarelor medicale şcolare/studenţeşti de medicinã generalã şi stomatologie:
1. colectarea, evacuarea şi neutralizarea deşeurilor provenite din activitãţi medicale;
2. asigurarea cu medicamente, instrumentar, materiale sanitare, echipamente specifice a cabinetelor şcolare/studenţeşti; asigurarea service-ului, consumabilelor şi pieselor de schimb pentru echipamentele din cabinetele medicale şcolare, formulare medicale, consumabile necesare pentru desfãşurarea activitãţii cabinetelor medicale şcolare/studenţeşti.
- la nivelul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţã Constanţa - Secţia chirurgie buco-maxilo-facialã, Spitalului Clinic de Urgenţe pentru Copii "Sf. Maria" Iaşi şi Institutului de Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti:
1. profilaxia cariei dentare prin clãtiri orale cu substanţe fluorurate;
2. tratamentul profilactic al cariei dentare.
d) Activitãţi de protejarea sãnãtãţii şi prevenirea îmbolnãvirilor asociate factorilor de risc ocupaţionali:
- la nivelul institutelor de sãnãtate publicã regionale şi al centrelor de sãnãtate publicã:
1. elaborarea metodologiilor de monitorizare şi inspecţie pe domenii specifice;
2. instruirea personalului structurilor teritoriale pentru aplicarea metodologiei;
3. coordonarea metodologicã a activitãţilor de monitorizare şi control pe domenii specifice, analiza datelor colectate şi elaborarea rapoartelor naţionale;
4. controlul implementãrii metodologiilor în teritoriul arondat;
5. valorificarea rezultatelor rapoartelor naţionale;
6. acreditarea şi constituirea laboratoarelor regionale;
7. efectuarea de studii şi cercetãri în domeniul stãrii de sãnãtate în relaţie cu factorii de risc din mediul de viaţã şi de muncã;
8. monitorizarea şi raportarea îndeplinirii planurilor de implementare specifice pentru integrarea europeanã;
9. instruire de specialitate şi formare profesionalã;
10. elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul specific;
- la nivelul autoritãţilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti:
1. instruire de specialitate şi formare profesionalã;
2. evaluarea factorilor de risc ocupaţionali;
3. cercetarea caracterului de profesionalitate a cazurilor de boalã în vederea declarãrii bolilor profesionale;
4. acţiuni de evaluare, comunicare de risc şi informare asupra riscului profesional;
5. monitorizarea incidenţei bolilor profesionale şi a absenteismului medical prin boala profesionalã.

Indicatori de evaluare:
a) indicatori fizici - trimestrial:
- numãr de acţiuni specifice (inclusiv studii) de evaluare a efectelor factorilor de risc din mediu pentru starea de sãnãtate - 1.000;
- numãr de acţiuni de inspecţie - 200.000;
- numãr total persoane tratate - 20.000 (judeţul Iaşi - 8.000, judeţul Constanţa - 12.000);
- numãr studii naţionale privind prevalenţa cariei dentare şi a TCM la grupele de vârstã cu risc - 1 (raportare anualã);
b) indicatori de eficienţã - trimestrial:
- cost mediu/acţiune de evaluare a efectelor factorilor de risc din mediu pentru starea de sãnãtate - 1.000 lei;
- cost mediu/acţiune de inspecţie - 450 lei;
- cost mediu/trusã pentru clãtire oralã, achiziţionate - 6 lei;
- cost mediu/trusã pentru clãtire oralã, distribuite - 6,2 lei.

NOTĂ:
Indicatorii vor fi raportaţi de cãtre autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti la institutele şi centrele de sãnãtate publicã, care dupã centralizare şi evaluare le transmit la autoritatea de sãnãtate publicã din cadrul Ministerului Sãnãtãţii Publice, trimestrial şi anual, împreunã cu rezultatele analizei derulãrii intervenţiei (realizãri, dificultãţi, propuneri de îmbunãtãţire).

Unitãţi care deruleazã programul:
- autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti;
- institute şi centre de sãnãtate publicã;
- dispensarele medicale şcolare/studenţeşti de medicinã generalã şi stomatologie;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Constanţa - Secţia chirurgie buco-maxilo-facialã;
- Spitalul Clinic de Urgenţe pentru Copii "Sf. Maria" Iaşi;
- Institutul de Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti.

5. Programul naţional de hematologie şi securitate transfuzionalã
Coordonare tehnicã: Institutul Naţional de Hematologie Transfuzionalã "Prof. Dr. C.T. Nicolau"

Obiectiv:
Asigurarea securitãţii transfuzionale şi promovarea donãrii benevole, recrutarea şi menţinerea donatorilor

Activitãţi:
1. colectarea de sânge şi componente sanguine;
2. controlul imunohematologic, biologic şi bacteriologic al sângelui;
3. stocarea, transportul şi distribuţia sângelui şi a componentelor sanguine derivate;
4. promovarea donãrii benevole neremunerate şi menţinerea donatorilor recrutaţi;
5. asigurarea tichetelor de masã pentru donatori.

Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultate - anual:
- creşterea numãrului de donãri de sânge - 5-6 % din populaţia ţãrii;
b) indicatori fizici - trimestrial:
- numãr donãri/unitãţi recoltate şi testate pe an 400.000 donãri;
c) indicatori de eficienţã - trimestrial:
- cost mediu/unitate de sânge recoltatã şi testatã - 135 lei.

NOTĂ:
Indicatorii se centralizeazã şi evalueazã de cãtre INHT şi se raporteazã la Agenţia Naţionalã de Programe din cadrul Ministerului Sãnãtãţii Publice, trimestrial şi anual, împreunã cu rezultatele analizei derulãrii subprogramului (realizãri, dificultãţi, propuneri de îmbunãtãţire).

Unitãţi care deruleazã programul:
- Institutul Naţional de Hematologie Transfuzionalã "Prof. dr. C.T. Nicolau" Bucureşti;
- centrele regionale de transfuzie sanguinã;
- centrele de transfuzie sanguinã judeţene.

II. PROGRAMELE NAŢIONALE PRIVIND BOLILE NETRANSMISIBILE

Structura:
1. Programul naţional de boli cardiovasculare;
2. Programul naţional de oncologie;
3. Programul naţional de sãnãtate mintalã;
4. Programul naţional de diabet zaharat;
5. Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umanã;
6. Programul de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltã performanţã;
7. Programul naţional de boli endocrine;
8. Programul naţional de hemofilie, talasemie şi alte boli rare;
9. Programul de management al registrelor naţionale;
10. Programul de urgenţã prespitaliceascã.

1. Programul naţional de boli cardiovasculare
Coordonare tehnicã: Institutul de boli cardiolovasculare "Prof.C.C. Iliescu" Bucureşti

Obiective:
a) prevenţia primarã şi secundarã a bolilor cardiovasculare
b) tratamentul pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare, prin chirurgie cardiovascularã, cardiologie intervenţionalã şi electrofiziologie

Activitãţi:
1. prevenirea bolilor cardiovasculare prin promovarea unui stil de viaţã sãnãtos - campanie IEC pentru prevenirea bolilor cardio-vasculare prin intervenţie specificã asupra principalilor factori de risc;
2. diagnosticarea şi tratamentul endovascular al bolii anevrismale toraco-abdominale.

Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat anual:
- scãderea mortalitãţii specifice prin boli cardiovasculare - 675/100.000 locuitori;
b) indicatori fizici:
- numãr pacienţi trataţi prin protezã endovascularã/an : 55;
c) indicatori de eficienţã:
- cost mediu/pacient prevenţie moarte subitã prin endoprotezare: 155.000 lei.

Unitãţi care deruleazã programul:
- Institutul de Boli Cardiolovasculare "Prof. Dr. C.C. Iliescu" Bucureşti;
- Institutul Inimii "Prof.Dr. Nicolae Stãncioiu" Cluj;
- Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş.
Activitãţile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unitãţile care deruleazã obiectivul b) din program sunt prevãzute în anexa nr. 2. lit. B.

2. Programul naţional de oncologie
Coordonarea tehnicã: Institutul Oncologic "Prof. Dr. Ion Chiricuţã" Cluj-Napoca

Obiective:
a) prevenirea şi diagnosticarea în stadii incipiente a afecţiunilor oncologice;
b) tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice.

Activitãţi:
1. campanie de informare, educare şi comunicare cu privire la mijloacele de prevenire a cancerului;
2. screening pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin, glandã mamarã, colo-rectal şi de prostatã - pe baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului sãnãtãţii publice;
3. formarea personalului de specialitate;
4. organizarea sistemului informaţional şi a registrelor regionale de cancer.

Indicatori de evaluare:
Se stabilesc dupã aprobarea metodologiei de realizare a screening-ului pentru depistarea precoce a cancerului

Unitãţi care deruleazã programul:
- Institutul Oncologic "Prof. Dr. Ion Chiricuţã" Cluj-Napoca;
- Institutul Oncologic "Prof. Dr. Al. Trestioreanu" Bucureşti;
- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti;
- Institutul Clinic Fundeni;
- Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie Iaşi;
- Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca;
- Autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti şi unitãţi sanitare cu paturi, cu secţii sau compartimente de specialitate, desemnate de acestea.
Activitãţile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unitãţile care deruleazã obiectivul b) din program sunt prevãzute în anexa nr. 2 lit. B.

3. Programul naţional de sãnãtate mintalã
Coordonarea tehnicã: Centrul Naţional de Sãnãtate Mintalã

Obiective:
a) asigurarea continuitãţii şi creşterea accesibilitãţii şi calitãţii îngrijirilor de sãnãtate mintalã;
b) prevenirea consumului de droguri şi asigurarea tratamentului la persoanele cu toxicodependenţã;

3.1 Subprogramul de profilaxie în patologia psihiatricã şi pshihosocialã

Activitãţi:
1. dezvoltarea procedurilor de organizare şi funcţionare a CSM-urilor;
2. implementarea protocoalelor de asigurare a continuitãţii îngrijirilor;
3. dezvoltarea curriculei naţionale de nursing psihiatric;
4. formarea asistentelor medicale în nursing psihiatric;
5. dezvoltarea centrelor de formare în nursing psihiatric;
6. activitãţi de terapie ocupaţionalã şi ergoterapie în spitalele de psihiatrie;
7. formarea specialiştilor (instructorilor) în terapie ocupaţionalã;
8. instruire medici familie în recunoaşterea şi abordarea depresiei, anxietãtii, insomniei şi a somatizãrilor;
9. formarea psihologilor de legaturã în unele spitalele;
10. implementarea ghidurilor clinice pentru schizofrenie, depresie şi alcoolism, dezvoltate în 2007;
11. dezvoltarea de servicii de terapie ocupaţionalã în unitãţile psihiatrice de cronici;
12. dezvoltarea serviciului de psihoeducaţie în depresie, alcoolism şi schizofrenie;
13. dezvoltarea de servicii specializate în tratamentul tulburãrilor autiste şi ADHD.

Indicatori de evaluare
a) indicatori de rezultat - anual:
- reducerea duratei de spitalizare cu peste 10% faţã de anul 2007;
- reducerea procentului de bolnavi dependenţi socio-familial cu 25%;
b) indicatori fizici - trimestrial:
- numãr bolnavi incluşi în activitãţi de ergoterapie şi terapie ocupaţionalã - 15.000;
- numãr asistente medicale în nursing psihiatric instruite - 500;
- numãr terapeuţi ocupaţionali instruiţi - 60;
- numãr medici familie instruiţi - 150;
- numãr pacienţi incluşi în serviciile de psihoeducaţie in depresie, alcoolism şi schizofrenie - 12.000;
- numar copii cu autism incluşi în program în 3 centre specializate - 210;
c) indicatori de eficienţã - trimestrial:
- cost mediu/bolnav inclus în activitãţi de ergoterapie şi terapie ocupaţionalã - 100 lei;
- cost mediu/asistentã în nursing psihiatric instruitã - 1.000 lei/asistentã;
- cost mediu/terapeut ocupaţional instruit - 100 lei/orã;
- cost mediu/medic familie instruit - 1.000 lei/medic;
- cost mediu/pacient inclus in serviciile de psihoeducaţie în depresie, alcoolism, schizofrenie - 150 lei;
- cost mediu/copil cu autism inclus în program - 4.750 lei/copil.

Unitãţi care deruleazã subprogramul:
- unitãţi sanitare cu secţii de psihiatrie;
- LSM/CSM din cadrul spitalelor de psihiatrie sau spitalelor cu secţii de psihiatrie.

3.2. Subprogramul tratamentul toxicodependenţelor

Activitãţi:
1. informarea şi educarea populaţiei cu privire la mijloacele de prevenire a consumului de droguri;
2. asigurarea tratamentului de substituţie cu agonişti de opiacee pentru persoane cu toxicodependenţã;
3. testarea metaboliţilor stupefiantelor, în toate unitãţile medicale de profil, adulţi şi copii;
4. tratamentul de dezintoxicare pentru persoane cu toxicodependenţã.

Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- creşterea ratei consumatorilor de droguri reintegraţi social;
- scãderea ratei recãderilor cu 5 % la pacienţii trataţi pentru tulburãri legate de consumul de droguri (comparativ cu anul trecut);
b) indicatori fizici - trimestrial:
- numãr persoane testate pentru depistarea prezenţei drogurilor în urina pacienţilor - 15.000;
- numãr de pacienţi trataţi în postcurã - 2.000;
- numãr de pacienţi în tratament substitutiv: 8.000;
c) indicatori de eficienţã - trimestrial:
- cost mediu/test de depistare a drogurilor în urinã - 20 lei;
- cost mediu/pacient tratat în postcurã - 320 lei;
- cost mediu/pacient tratat substitutiv - 120 lei.

Unitãţi care deruleazã subprogramul:
- Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola Iaşi;
- Spitalul de Psihiatrie şi pentru Mãsuri de Siguranţã Jebel Timiş;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj-Napoca;
- Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca - Secţia toxicomanie copii;
- Spitalul Clinic de Urgenţã Floreasca Bucureşti - Secţia ATI II toxicologie;
- Spitalul Clinic de Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti - Secţia toxicologie;
- Spitalul de Psihiatrie "Al. Obregia" Bucureşti;
- Spitalul de Psihiatrie "Dr. Constantin Gorgos" Titan Bucureşti;
- Centrul de Evaluare şi Tratament al Toxicodependenţilor Tineri "Sfântul Stelian";
- Spitalul de Psihiatrie şi Neurologie Braşov;
- Spitalul de Psihiatrie Botoşani.

4. Programul naţional de diabet zaharat
Coordonarea tehnicã: "Institutul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Prof. Dr. N. Paulescu" Bucureşti

Obiective:
a) prevenţia primarã şi secundarã a diabetului zaharat, inclusiv prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA 1c);
b) tratamentul medicamentos al bolnavilor cu diabet zaharat;
c) automonitorizarea bolnavilor cu diabet zaharat insulinodependent.

Activitãţi:
1. informare, educare, consiliere pshihologicã şi educaţie a copiilor cu diabet zaharat şi a aparţinãtorilor acestora, în primul an de la depistarea afecţiunii;
2. asigurarea accesului la tratamente speciale (pompe de insulinã) pentru cazurile stabilite de cãtre comisia de specialitate a Ministerului Sãnãtãţii Publice;
3. asigurarea testelor de automonitorizare pentru bolnavii cu diabet zaharat insulinodependent - pentru trimestrul II 2008 achiziţia se face de cãtre autoritãţile de sãnãtate publicã şi unitãţile sanitare;
4. dezvoltarea şi managementul Registrului naţional de diabet zaharat;
5. managementul programului naţional de diabet zaharat la nivel judeţean şi naţional, prin unitatea judeţeanã, respectiv naţionalã, de implementare a programului.

Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- asigurarea tratamentului prin pompe de insulinã la copiii care au indicaţie fermã din partea comisiei de specialitate;
- realizarea Registrului naţional de diabet zaharat;
b) indicatori fizici - trimestrial:
- numãr pompe achiziţionate - 100;
- numãr persoane tratate prin perfuzie subcutanatã continuã cu insulinã - 230;
- numãr persoane cu diabet zaharat insulinodependent automonitorizate - 20.000 (din care 2.500 copii);
c) Indicatori de eficienţã - trimestrial:
- consumabile/an/persoanã - 4.000 lei;
- cost pompã - 9.000 lei;
- cost;
- cost secretariat tehnic - 2.000.000 lei.

Unitãţi care deruleazã programul:
- Institutul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Prof. Dr. N. Paulescu" Bucureşti;
- Centrul Clinic de Evaluare şi Recuperare pentru Copii şi Tineri "Cristian Şerban Buziaş" - pentru activitatea 1;
- unitãţi sanitare cu secţii, cabinete şi/sau compartimente de profil;
- autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti.
Activitãţile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unitãţile care deruleazã obiectivele a) dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA 1c), b) şi c) sunt prevãzute în anexa nr. 2 lit. B.

5. Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umanã
Coordonarea tehnicã: Agenţia Naţionalã de Transplant

Obiective:
a) asigurarea condiţiilor pentru efectuarea procedurilor de transplant;
b) asigurarea medicaţiei pentru tratamentul stãrii posttransplant în ambulatoriu al pacienţilor transplantaţi.

Activitãţi:
1. realizarea testãrilor imunologice şi virusologice a potenţialilor donatori şi a receptorilor (inclusiv cross-match), precum şi plata personalului implicat în aceastã activitate în afara orelor de program;
2. coordonarea activitãţii de transplant (coordonarea prelevãrii organelor şi/sau ţesuturilor şi/sau celulelor de la donator, deplasarea pentru organizarea acţiunilor de coordonare, organizarea acţiunilor de instruire a coordonatorilor locali, sprijin logistic pentru crearea reţelei naţionale de coordonare, plata coordonatorului de transplant, mijloace de comunicare, deplasarea echipelor operatorii, precum şi a organelor, ţesuturilor şi celulelor prelevate în vederea efectuãrii procedurilor de transplant, servicii funerare pentru donatoriicadavru, inclusiv transportul acestora la locul de înmormântare, campanii de promovare a donãrii);
3. menţinerea în condiţii fiziologice a donatorilor aflaţi în moarte cerebralã (inclusiv testarea acestora, precum şi plata personalului secţiilor ATI);
4. realizarea procedurilor de transplant.

Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- procent de pacienţi recuperaţi pe tip de transplant - 90%;
b) indicatori fizici - trimestrial:
- numãr donatori vii testaţi imunologic şi virusologic: 2.405;
- numãr receptori testaţi imunologic şi virusologic: 700;
- numãr testãri compatibilitate cross-match: 1.400;
- numãr diagnosticãri morţi cerebrale şi menţinere în condiţii fiziologice a donatorilor-cadavru (inclusiv testare): 145;
- numãr acţiuni de coordonare: 500;
- numãr estimativ de transplanturi ce urmeazã a fi efectuate, pe tipuri:
1 - transplant hepatic: 30;
2 - transplant renal: 275;
3 - transplant de cord: 24;
4 - transplant pancreas: 10;
5 - transplant celule pancreatice: 15;
6 - transplant medular:
- autotransplant - 90;
- allotransplant - 10;
7 - transplant cord-pulmon: 3;
8 - transplant rinichi şi pancreas: 20;
c) indicatori de eficienţã - trimestrial:
- cost mediu/testare donatori - 1.800 lei;
- cost mediu/testare receptori - 1.800 lei;
- cost mediu/testare compatibilitate cross-match - 1.080 lei;
- cost mediu/menţinere în condiţii fiziologice a donatorilor în moarte cerebralã şi testarea acestora - 9.200 lei;
- cost mediu/acţiune coordonare - 1.000 lei;
- cost mediu/transplant hepatic - 232.239 lei;
- cost mediu/transplant renal - 66.278 lei;
- cost mediu/transplant combinat rinichi-pancreas - 100.776 lei;
- cost mediu/transplant cord - 107.000 lei;
- cost mediu/transplant cord-pulmon - 117.572 lei;
- cost mediu/transplant celule pancreatice - 83.980 lei;
- cost mediu/transplant corp-pancreas - 139.850 lei;
- cost mediu/transplant celule stem hematopoietice - autolog: 88.499 lei, allogenic - 162.602 lei.

Unitãţi care deruleazã programul:
- Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant Cardiac Târgu Mureş, Laboratorul clinic de imunologie transplant;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu Mureş, Secţia Clinicã de Hematologie şi Transplant Celule Stem, Clinica ATI, coordonare transplant;
- Institutul Clinic Fundeni - Centrul de Chirurgie Generalã şi Transplant Hepatic, Centrul de Chirurgie Urologicã şi Transplant Renal, Centrul de Hematologie şi Transplant Medular, Clinica ATI, Laboratorul de diagnostic, biologie molecularã, imunologie HLA şi virusologie;
- Spitalul Clinic de Urgenţã Floreasca - Secţia de Chirurgie Cardiovascularã, Clinica ATI;
- Serviciul de Ambulanţã al Municipiului Bucureşti;
- Spitalul Clinic de Urgenţã "Bagdasar-Arseni" Bucureşti, Secţia ATI;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã nr. 1 Cluj-Napoca, Secţia ATI;
- Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã nr. 1 Timişoara: Centrul Regional de Imunologie şi Transplant, Clinica ATI, Centrul de Hemodializã şi Transplant Renal, coordonare transplant;
- Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca, Laboratorul clinic de analize medicale şi imunologie, coordonare transplant;
- Spitalul Clinic Judeţean Constanţa, Clinica Chirurgie, coordonare transplant, Clinica ATI;
- Spitalul Clinic de Urgenţã "Sf. Spiridon" Iaşi, Laboratorul de imunologie şi geneticã, Clinica ATI, coordonare transplant;
- Spitalul Clinic "C.I. Parhon" Iaşi, Clinica Urologie;
- Institutul Naţional de Hematologie Transfuzionalã "Prof. Dr. C.T. Nicolau" Bucureşti;
- Spitalul Judeţean de Urgenţã Alba Iulia, Secţia ATI;
- Spitalul Judeţean de Urgenţã Bistriţa, Secţia ATI;
- Institutul Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare Bucureşti, Secţia ATI;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã nr. 1 Craiova, Secţia ATI, coordonare transplant;
- Spitalul Judeţean de Urgenţã Braşov, Secţia ATI;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Oradea, Secţia ATI.
Activitãţile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unitãţile care deruleazã obiectivul b) sunt prevãzute în anexa nr. 2 lit. B.

6. Programul de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltã performanţã
Obiective:
a) asigurarea investigaţiilor diagnostice şi a tratamentului chirurgical al unor afecţiuni complexe cu ajutorul dispozitivelor de înaltã performanţã;
b) tratamentul surditãţii congenitale prin implant cohlear şi proteze auditive.

Intervenţia nr. 1 - Chirurgie asistatã robotic
Activitãţi:
- Tratamentul chirurgical al unor afecţiuni complexe prin chirurgie minim invazivã asistatã robotic.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- creşterea numãrului de cazuri rezolvate prin procedee chirurgicale de înaltã performanţã;
b) indicatori fizici:
- numãr de intervenţii chirurgicale: 250;
c) indicatori de eficienţã:
- cost mediu/intervenţie (service şi consumabile): 8.000 lei.

Unitãţi care deruleazã subprogramul:
- Spitalul Clinic de Urgenţã Bucureşti;
- Institutul Clinic Fundeni.

Intervenţia nr. 2 - Radiologie intervenţionalã
Obiective:
a) prevenirea complicaţiilor şi tratamentul unor afecţiuni cu ajutorul radiologiei intervenţionale;
b) tratamentul pacienţilor cu maladia Parkinson prin implantarea dispozitivelor de stimulare profundã.

Activitãţi:
1. terapia afecţiunilor cerebrovasculare;
2. tratamentul Gamma-Knife al malformaţiilor vasculare cerebrale şi al tumorilor vasculare profunde inabordabile chirurgical sau cu risc crescut de mortalitate sau morbiditate neurologicã grav postoperator;
3. terapia afecţiunilor vasculare periferice;
4. terapia unor afecţiuni ale coloanei vertebrale;
5. terapia unor afecţiuni oncologice;
6. terapia hemoragiilor acute sau cronice post-traumatice sau asociate unor afecţiuni sau unor intervenţii terapeutice;
7. terapia infertilitãţii şi a fibromului uterin prin proceduri de radiologie intervenţionalã;
8. implantarea dispozitivelor de stimulare profundã la bolnavii cu maladie Parkinson.

Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- prevenirea complicaţiilor unor afecţiuni cu ajutorul radiologiei intervenţionale;
- eficienţa tratamentului Gamma-Knife de peste 85% la 12 luni;
- scãderea morbiditãţii specifice pacienţilor cu diskinezii cerebrale implantaţi cu 80%;
b) indicatori fizici:
- numãr pacienţi cu afecţiuni cerebrovasculare trataţi - 700/an;
- numãr de tratamente Gamma-Knife - 160/an;
- numãr pacienţi cu afecţiuni vasculare periferice trataţi - 900/an;
- numãr pacienţi cu afecţiuni ale coloanei vertebrale trataţi - 400/an;
- numãr pacienţi cu afecţiuni oncologice trataţi - 350/an;
- numãr pacienţi cu hemoragii acute sau cronice trataţi - 200/an;
- numãr pacienţi trataţi de infertilitate - 220/an;
- numãr embolizãri fibrom uterin - 400/an;
- numãr de stimulatoare cerebrale - 12/an;
c) indicatori de eficienţã:
- cost mediu/pacient cu afecţiuni cerebrovasculare tratat - 8.100 lei;
- cost mediu/tratament Gamma-Knife - 16.000 lei;
- cost mediu/pacient cu afecţiuni vasculare periferice tratat - 3.200 lei;
- cost mediu/pacient cu afecţiuni ale coloanei vertebrale tratat - 1.300 lei;
- cost mediu/pacient cu afecţiuni oncologice tratat - 1.100 lei;
- cost mediu/pacient cu hemoragii acute sau cronice tratat - 1.400 lei;
- cost mediu/pacient cu infertilitate tratat - 1.350 lei;
- cost mediu/embolizare fibrom uterin - 1.000 lei;
- cost mediu/stimulator cerebral - 62.500 lei.

Unitãţi care deruleazã subprogramul:
- Spitalul Clinic de Urgenţã "Bagdasar-Arseni" Bucureşti;
- Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti;
- Spitalul Clinic de Urgenţã Bucureşti;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã "Sf. Spiridon" Iaşi;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Mureş.

Intervenţia nr. 3 - Tratamentul surditãţii congenitale prin implant cohlear şi protezã auditivã BAHA
Obiectiv:
- reabilitarea auditivã prin implant cohlear şi proteze auditive BAHA
Activitãţile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unitãţile care deruleazã programul sunt prevãzute în anexa nr. 2 lit. B.
Pentru trimestru I 2008 sumele necesare desfãşurãrii activitãţii subprogramului au fost finanţate direct de Ministerul Sãnãtãţii Publice unitãţilor sanitare.

7. Programul naţional de boli endocrine
Coordonarea tehnicã: Institutul de Endocrinologie "Prof. dr. C.I. Parhon" Bucureşti

Obiective:
a) creşterea calitãţii vieţii la climacterium şi profilaxia osteoporozei;
b) scãderea morbiditãţii prin guşa datoratã carenţei de iod şi a complicaţiilor sale.

Activitãţi:
1. depistarea şi monitorizarea persoanelor cu risc pentru fracturi osteoporotice;
2. depistarea activã, diagnosticarea şi prevenirea complicaţiilor guşii şi a proliferãrilor maligne.

Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- creşterea incidenţei specifice a hipotiroidismului prin depistare activã - 1%;
- scãderea incidenţei complicaţiilor datorate osteoporozei - 1%;
b) indicatori fizici - trimestrial:
- numãr persoane cu disfuncţie tiroidianã investigate - 5.000;
- numãr de examene screening pentru osteoporozã la femei la menopauzã - 6.400;
c) indicatori de eficienţã - trimestrial:
- cost mediu/investigaţie persoanã cu disfuncţie tiroidianã - 95 lei;
- cost mediu/investigaţie pentru osteoporozã - 250 lei.

Unitãţi care deruleazã programul:
- Institutul de Endocrinologie "Prof. dr. C.I. Parhon" Bucureşti;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj-Napoca;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã "Sf. Spiridon" Iaşi;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Timişoara;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu Mureş;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Braşov;
- Spitalul Judeţean Piteşti;
- Spitalul Clinic Judeţean Sibiu;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Arad;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Craiova;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Constanţa;
- Spitalul Clinic Judeţean Oradea;
- Spitalul Judeţean de Urgenţã Piatra Neamţ;
- Spitalul Judeţean de Urgenţã Râmnicu Vâlcea;
- Spitalul Judeţean "Sf. Gheorghe";
- Spitalul Judeţean de Urgenţã "Sf. Ioan cel Nou" Suceava;
- Spitalul Judeţean Târgovişte;
- Spitalul Judeţean Târgu Jiu;
- Spitalul Judeţean Zalãu;
- Spitalul Judeţean de Urgenţã Bistriţa;
- Spitalul Judeţean de Urgenţã "Mavromati" Botoşani;
- Spitalul Judeţean de Urgenţã Brãila;
- Spitalul Judeţean de Urgenţã "Sf.Apostol Andrei" Galaţi;
- Spitalul Judeţean de Urgenţã Bacãu.

8. Programul naţional de hemofilie, talasemie şi alte boli rare
Obiective:
a) diagnosticarea precoce şi prevenirea complicaţiilor bolnavilor cu hemofilie, talasemie şi alte boli rare;
b) tratamentul medicamentos al bolnavilor cu hemofilie, talasemie şi alte boli rare.
Activitãţile, criteriile de eligibilitate, indicatorii, natura cheltuielilor şi unitãţile care deruleazã programul sunt prevãzute în anexa nr. 2 lit. B.

9. Programul de management al registrelor naţionale
Obiectiv:
- realizarea şi implementarea la nivel naţional a evidenţei informatizate a bolnavilor şi al registrelor pentru afecţiunile cu impact major asupra stãrii de sãnãtate a populaţiei, în scopul dezvoltãrii politicilor de sãnãtate pe baze obiective

Activitãţi:
Dezvoltarea şi/sau managementul registrelor naţionale de boli cronice:
1. Registrul naţional de endoprotezare;
2. Registrul naţional de cancer şi registrele regionale de cancer aprobate prin Ordinul ministrului sãnãtãţii publice nr. 2.027/2007;
3. Registrul bolnavilor cu insuficienţã renalã cronicã (Registrul renal român);
4. Registrul naţional ORL - componenta patologiei auzului;
5. Registrul naţional de diabet;
6. Registrul naţional de boli pulmonare obstructive cronice şi astm bronşic;
7. Registrele naţionale pentru malformaţii congenitale şi anomalii genetice;
8. Registrele naţionale de boli cronice la copii.

Indicatori de evaluare:
- nr. registre - 8;
- cost mediu/registru - 100.000 lei.

Unitãţi care deruleazã programul:
- Spitalul Clinic de Ortopedie, Traumatologie şi TBC osteoarticular Foişor - pentru activitatea nr. 1;
- Institutul Oncologic "Prof. dr. Al. Trestioreanu", Institutul de Sãnãtate Publicã Iaşi, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Constanţa, Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Craiova, Institutul de Sãnãtate Publicã "Prof. dr. Leonida Georgescu" Timişoara, Institutul Oncologic "Prof. dr. I. Chiricuţã" Cluj-Napoca, Centrul de Sãnãtate Publicã Târgu Mureş - pentru activitatea nr. 2;
- Spitalul Clinic de Nefrologie Dr. Carol Davila - pentru activitatea nr. 3;
- Spitalul Clinic Colţea Bucureşti - pentru activitãţile nr. 4, 6;
- Institutul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Prof. Dr. N. Paulescu" Bucureşti - pentru activitatea nr. 5;
- Spitalul Judeţean Cluj-Napoca - pentru activitatea nr. 7;
- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti, Spitalul Clinic de Copii "Prof. Dr. Louis Ţurcanu"- pentru activitatea nr. 8.

10. Programul de urgenţã prespitaliceascã
Obiectiv:
a) creşterea calitãţii serviciilor de urgenţã prin formarea continuã a personalului din cadrul serviciilor de urgenţã;
b) creşterea accesului populaţiei la servicii medicale de urgenţã adecvate, indiferent de zona de reşedinţã.

Activitãţi:
1. formarea continuã a personalului de specialitate din cadrul serviciilor de urgenţã spitaliceşti şi prespitaliceşti;
2. mentenanţã dispecerate;
3. asigurare medicamente şi materiale sanitare pentru centrele de permanenţã.

Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- creşterea calitãţii asistenţei medicale acordate pacienţilor;
- creşterea accesului populaţiei la servicii de urgenţã;
b) indicatori fizici - trimestrial:
- numãr persoane formate la cursuri de educaţie medicalã continuã în medicina de urgenţã - 250;
- numãr de dispecerate - 42;
- numãr de centre de permanenţã - 258;
c) Indicatori de eficienţã - trimestrial:
- cost mediu/persoanã/training - 1.000 lei;
- cost mediu pe dispecerat - 5.500 lei/dispecerat;
- cost mediu pe centru de permanenţã (medicamente şi materiale sanitare) - 2.000 lei/centru.

Unitãţi care deruleazã programul:
- autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti;
- servicii de ambulanţã judeţene şi al municipiului Bucureşti;
- unitãţi sanitare cu paturi.

III. 1. PROGRAMUL NAŢIONAL DE PROMOVARE A SĂNĂTĂŢII
Coordonare tehnicã: Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti
Obiectiv:
- îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate a populaţiei prin promovarea unui stil de viaţã sãnãtos şi combaterea principalilor factori de risc

1. Programul de promovare a unui stil de viaţã sãnãtos
Elaborarea strategiei naţionale de promovare a sãnãtãţii

2. Programul de comunicare, informare şi promovare a acţiunilor din cadrul programelor naţionale de sãnãtate
Desfãşurarea de campanii de informare, educare şi comunicare în concordanţã cu problemele de sãnãtate publicã identificate la nivel naţional şi local:
a) campania naţionalã de luptã împotriva discriminãrii persoanelor infectate şi afectate de HIV/SIDA, Ziua Mondialã de Luptã împotriva Infecţiei HIV;
b) campanie IEC pentru Ziua Mondialã de Luptã împotriva Tuberculozei;
c) campania de informare, educare, comunicare pentru formarea de comportamente responsabile sau schimbarea comportamentelor la risc:
- promovarea unei alimentaţii sãnãtoase, reducerea consumului de sare;
- promovarea activitãţii fizice;
- combaterea obezitãţii la copii şi adulţi;
d) campanie de informare, educare, comunicare pentru prevenirea bolilor cardio-vasculare prin intervenţie specificã asupra principalilor factori de risc;
e) campanie de informare, educare şi comunicare cu privire la mijloacele de prevenire a cancerului;
f) campanie de informare, educare, comunicare pentru combaterea consumului de droguri şi antistigmã;
g) campanie de informare, educare, comunicare pentru promovarea sãnãtãţii femeii şi copilului.

3. Programul de scãdere a consumului de tutun
Studii naţionale privind principalele probleme de sãnãtate publicã şi factorii de risc:
- studiu de evaluare a impactului diverselor mãsuri de control al tutunului (inscripţionarea pachetelor de ţigarete cu avertismente combinate, creşterea preţului pachetelor de ţigarete, alte mãsuri);
- studiu de evaluare a cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor cu privire la fumatul activ şi pasiv în rândul adulţilor şi minorilor;
- studiu de evaluare a cunoştinţelor şi atitudinilor referitoare la prevederile legislative din domeniu, existente în rândul populaţiei generale;
- studiu de evaluare a costului fumatului pentru sistemul medical din România.

Indicatori de evaluare:
a) indicatori fizici - raportare trimestrialã:
- numãr de campanii de informare, educare, comunicare - 3;
- numãr de studii de promovare a sãnãtãţii privind principalele probleme de sãnãtate publicã din România - 4;
b) indicatori de eficienţã - raportare semestrialã:
- cost mediu/campanie - 600.000 lei;
- cost mediu/studiu de promovare a sãnãtãţii privind principalele probleme de sãnãtate publicã - 200.000 lei.

Unitãţi care deruleaza programul:
- institutele şi centrele de sãnãtate publicã;
- institute de specialitate şi unitãţi sanitare;
- autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti.

III. 2. PROGRAMUL DE CONTROL AL CONSUMULUI DE TUTUN
Coordonare tehnicã: Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta"

Obiectiv:
- scãderea consumului de tutun prin descurajarea debutului fumatului şi încurajarea renunţãrii la fumat

Activitãţi:
a) Activitãţi derulate la nivelul Institutului de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" prin Centrul de consiliere pentru renunţarea la fumat:
1. asigurarea de servicii necesare terapiei de susţinere a renunţãrii la fumat, pentru persoanele care doresc sã renunţe la fumat, de cãtre medici cu pregãtire profesionalã specificã;
2. achiziţionarea medicamentelor şi a aparatelor de mãsurare a monoxidului de carbon din aerul exhalat necesare terapiei de susţinere a renunţãrii la fumat, precum şi asigurarea gestionãrii acestora;
3. achiziţionarea obiectelor necesare terapiei comportamentale de susţinere a renunţãrii la fumat;
4. realizarea şi multiplicarea de materiale de informare despre terapia de susţinere a renunţãrii la fumat (tipãrituri, filme, CD-ROM);
5. realizarea şi multiplicarea de materiale de promovare a renunţãrii la fumat şi a Programului Stop Fumat (tipãrituri, spoturi video şi audio);
6. realizarea şi multiplicarea Ghidului metodologic de terapie în vederea renunţãrii la fumat;
7. continuarea şi extinderea activitãţii Tel Verde Stop Fumat;
8. crearea şi întreţinerea unui site de internet specific;
9. realizarea unui spot TV referitor la nocivitatea fumatului pasiv;
10. panotare la nivel naţional, atât în interiorul clãdirilor, cât şi în aer liber;
11. organizarea de instruiri cu specialişti din reţeaua de promovare a sãnãtãţii, medici şcolari, psihologi şi alte persoane implicate în acţiuni de promovare a sãnãtãţii, în vederea implementãrii activitãţilor la nivel naţional, în mod unitar;
12. organizarea de instruiri cu reprezentanţii unitãţilor medicale de stat în vederea îmbunãtãţirii aplicãrii prevederii legale de interzicere a fumatului;
13. realizarea unui studiu de evaluare a impactului diverselor mãsuri de control al tutunului (inscripţionarea pachetelor de ţigarete cu avertismente combinate, creşterea preţului pachetelor de ţigarete, alte mãsuri);
14. realizarea unui studiu de evaluare a cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor cu privire la fumatul activ şi pasiv în rândul adulţilor şi minorilor;
15. realizarea unui studiu de evaluare a cunoştinţelor şi atitudinilor referitoare la prevederile legislative din domeniu, existente în rândul populaţiei generale;
16. realizarea unui studiu de evaluare a costului fumatului pentru sistemul medical din România;
17. monitorizarea şi evaluarea trimestrialã şi anualã a modului de derulare a activitãţilor din program.
b) Activitãţi derulate la nivelul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi şi Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "V. Babeş" Timişoara - Clinica de Pneumoftiziologie:
1. realizarea şi multiplicarea de materiale de informare despre terapia de susţinere a renunţãrii la fumat (tipãrituri, filme, CD-ROM);
2. realizarea şi multiplicarea de materiale de promovare a renunţãrii la fumat şi a Programului Stop Fumat (tipãrituri, spoturi video şi audio);
3. organizarea de concursuri în unitãţi de învãţãmânt;
4. achiziţionarea de obiecte şi materiale necesare premierii participanţilor la concursuri;
5. achiziţionarea de obiecte şi materiale demonstrative pentru evidenţierea efectelor fumatului activ şi pasiv.

Indicatori de evaluare:
a) indicatori fizici - trimestrial:
- numãr total de persoane care beneficiazã de asistenţã medicalã în vederea renunţãrii la fumat - 45.000;
- numãr total de persoane care primesc tratament medicamentos în vederea renunţãrii la fumat - 30.000;
- numãr total de persoane care apeleazã linia telefonicã gratuitã - 1500;
- numãr total de campanii de informare naţionale - 3;
- numãr total de programe de informare-educarecomunicare în unitãţile de învãţãmânt şi medicale - 5;
- numãr total de studii realizate - 4;
- numãr total de persoane instruite - 200;
b) indicatori de eficienţã-trimestrial:
- cost mediu/persoanã care a beneficiat de asistenţã în vederea renunţãrii la fumat: 320 lei/persoanã;
- cost mediu/campanie de informare naţionalã: 250 000 lei;
- cost mediu/program în unitãţile de învãţãmânt: 250 000 lei;
- cost per studiu: 25 000 lei;
c) indicatori de rezultat - anual:
- procentul persoanelor care au renunţat la fumat la sfârşitul tratamentului medicamentos (nr. persoane care nu mai fumeazã la sfârşitul tratamentului/nr. total de persoane care au primit tratament): 50;
- rata de creştere a numãrului de persoane care apeleazã Tel Verde (nr. de apeluri în 2008/nr. de apeluri în 2007): 1,5.
Indicatorii vor fi raportaţi Institutului de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta"- Centrului de consiliere pentru renunţarea la fumat, iar acesta va raporta ANP din Ministerul Sãnãtãţii Publice.
Unitãţi care deruleazã programul:
- Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" Bucureşti (prin Centrul de consiliere pentru renunţarea la fumat);
- Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi;
- Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "V. Babeş" Timişoara;
- autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti.

IV. PROGRAMUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE A FEMEII ŞI COPILULUI
Coordonare tehnicã: Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti

Obiectiv:
- creşterea accesului şi calitãţii serviciilor specifice de sãnãtate a femeii şi copilului

Intervenţia 1: Creşterea accesului la servicii de sãnãtate a reproducerii

Activitãţi:
1. procurarea şi distribuţia de contraceptive*);
--------
*) Contraceptivele se acordã fãrã platã prin cabinetele de planificare familialã, prin cabinetele medicilor de familie incluşi în program, prin cabinetele de obstetricã-ginecologie din ambulatoriul de specialitate şi spital, precum şi prin secţiile de ginecologie în care se efectueazã avorturi la cerere. Categoriile de persoane beneficiare ale acordãrii gratuite a contraceptivelor sunt şomerele, elevele şi studentele, persoanele care fac parte din familii beneficiare de ajutor social, femeile cu domiciliu stabil în mediul rural, femeile care efectueazã un avort, la cerere, într-o unitate sanitarã publicã, precum şi alte persoane fãrã venituri care dau declaraţie pe proprie rãspundere în acest sens.
Toţi furnizorii de servicii medicale de planificare familialã incluşi în program au obligaţia de a justifica consumul de contraceptive cãtre autoritãţile de sãnãtate publicã teritoriale.

2. tipãrirea şi distribuţia de formulare de înregistrare şi raportare a activitãţii de planificare familialã;
3. instruirea şi perfecţionarea personalului medical din asistenţa medicalã primarã şi de specialitate în colaborare cu Biroul pentru România al Fondului ONU pentru Populaţie;
4. estimarea necesarului de contraceptive, monitorizarea consumurilor şi a stocurilor de contraceptive, precum şi a numãrului furnizorilor de servicii, prin sistemul informatic InterCON.
Indicatori de evaluare:
a) Indicatori de rezultat - anual:
- menţinerea numãrului de utilizatori de metode moderne de contracepţie;
- scãderea cu 5% a numãrului de avorturi;
b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:
- numãr de medici de familie implicaţi în furnizarea de servicii de planificare familialã: 3.600/an;
- numãr de utilizatori activi de metode moderne de contracepţie: 150.000/an;
- numãr de persoane instruite: 144/an;
c) indicatori de eficienţã - anual:
- cost mediu/utilizator activ de metode de contracepţie: 15 lei;
- cost mediu/persoanã instruitã: 375 lei.
Unitãţi care deruleazã intervenţia:
- Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sârbu" Bucureşti - Centrul de planificare familialã - instituţie de coordonare tehnicã;
- autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti;
- unitãţi sanitare cu paturi, cu secţii de ginecologie, cabinete de planificare familialã, cabinete de obstetricã-ginecologie din ambulatoriul de specialitate;
- secţiile de ginecologie în care se efectueazã avorturi la cerere.

Intervenţia 2: Profilaxia sindromului de izoimunizare Rh
Activitãţi:
1. procurarea imunoglobulinei specifice;
2. procurarea reactivilor pentru determinãri specifice;
3. vaccinarea antiD a lãuzelor Rh negative eligibile;
4. vaccinarea antiD a femeilor eligibile Rh negative care au avortat, care au avut sarcini ectopice sau care au suferit proceduri invazive efectuate în scop terapeutic şi diagnostic.
Indicatori de evaluare
a) indicatori de rezultat - anual:
- scãderea incidenţei sindromului de izoimunizare cu 70%;
b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:
- numãr de lãuze Rh negative vaccinate cu imunoglobulinã specificã: 3.000/an;
- numãr de femei Rh negative care au avortat, care au avut sarcini ectopice sau care au suferit proceduri invazive efectuate în scop terapeutic şi diagnostic, vaccinate cu imunoglobulinã specificã: 200/an;
c) indicatori de eficienţã - anual:
- cost mediu/vaccinare antiD: 500 lei.
Unitãţi care deruleazã intervenţia
- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti - instituţie de coordonare tehnicã;
- spitalele nominalizate de autoritãţile de sãnãtate publicã judeţeane şi a municipiului Bucureşti;
- Spitalul Recuperare Borşa, Maramureş.

Intervenţia 3: Profilaxia şi diagnosticul pre- şi postnatal al malformaţiilor şi/sau al unor afecţiuni genetice
Activitãţi:
1. efectuarea activitãţilor specifice de testare, de diagnostic clinic şi de laborator al populaţiei-ţintã;
2. procurarea reactivilor specifici, kit-urilor necesare dozãrilor hormonale şi biochimice, precum şi a materialelor sanitare şi instrumentarului necesare efectuãrii activitãţilor specifice;
3. realizarea unor baze de date, organizarea unui sistem informaţional şi a registrelor naţionale pentru malformaţii congenitale şi anomalii genetice.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- scãderea incidenţei nou-nãscuţilor cu malformaţii şi/sau afecţiuni genetice cu 5%;
b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:
- numãr gravide cu risc malformativ şi genetic testate: 12.000/an;
- numãr malformaţii ale fãtului/embrionului depistate: 300/an;
- numãr de examene citogenetice efectuate pe celule fetale: 700/an;
- numãr de copii cu defecte congenitale evaluaţi clinic şi paraclinic: 3.000/an;
- numãr de copii cu defecte congenitale exploraţi genetic: 900/an;
c) indicatori de eficienţã - anual:
- cost mediu/gravidã testatã pentru risc malformativ: 70 lei;
- cost mediu/examen cariotip fetal: 1.000 lei;
- cost mediu/copil cu defecte congenitale evaluat clinic şi paraclinic: 120 lei;
- cost mediu/copil cu defecte congenitale explorat genetic: 300 lei.
Unitãţi care deruleazã intervenţia
- Spitalul Judeţean Cluj-Napoca - instituţie de coordonare tehnicã;
- Spitalul Judeţean Ilfov - Secţia de obstetricã-ginecologie nr. 2 - Compartimentul de Medicinã Materno-Fetalã;
- Spitalele de Copii Oradea, Cluj, "Sfânta Maria" Iaşi;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu Mureş;
- spitalele de obstetricã-ginecologie "Cuza Vodã" Iaşi, "Dumitru Popescu" Timişoara şi "Filantropia" Bucureşti;
- Centrul de Patologie Neuro-Muscularã "Dr. Radu Horia" Vâlcele;
- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti.

Intervenţia 4: Profilaxia anemiei feriprive la gravidã
Activitãţi:
1. procurarea şi distribuţia preparatelor de fier la gravidã, cu prioritate la cele din categoria de risc;
2. monitorizarea prevalenţei anemiei feriprive la gravidã prin Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- scãderea prevalenţei anemiei feriprive la gravidã sub 35%;
b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:
- numãr de gravide beneficiare de administrare profilacticã a preparatelor de fier: 80.000/an;
c) indicatori de eficienţã - anual:
- cost mediu/gravidã beneficiarã de profilaxie cu preparate de fier: 30 lei.
Unitãţi care deruleazã intervenţia:
- Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti - coordonare tehnicã;
- autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti;
- unitãţi sanitare cu paturi şi cabinete de medicinã de familie.

Intervenţia 5: Scãderea mortalitãţii materne prin îmbunãtãţirea calitãţii şi eficienţei asistenţei gravidei şi lãuzei
Activitãţi:
1. actualizarea Carnetului gravidei şi a fişei-anexã pentru supravegherea medicalã a gravidei şi lãuzei;
2. tipãrirea şi distribuţia Carnetului gravidei şi a fişei-anexã pentru supravegherea medicalã a gravidei şi lãuzei, în formã actualizatã;
3. îmbunãtãţirea metodologiei de analizã a deceselor materne în parteneriat cu birourile pentru România ale Fondului ONU pentru Populaţie şi Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii;
4. monitorizarea modului de implementare a ghidurilor clinice (auditarea ghidurilor clinice ginecologice existente), în parteneriat cu Biroul pentru România al Fondului ONU pentru Populaţie;
5. instruirea şi perfecţionarea personalului medical din asistenţa medicalã primarã şi de specialitate, în colaborare cu Biroul pentru România al Fondului ONU pentru Populaţie.
Indicatori de evaluare
a) indicatori de rezultat - anual:
- scãderea indicatorului de mortalitate maternã prin risc obstetrical direct la 0,08 decese la 1.000 nãscuţi vii;
b) indicatori fizici: trimestrial şi anual:
- numãr de carnete şi fişe pentru supravegherea medicalã a gravidei şi lãuzei, tipãrite în formã actualizatã 200.000/an;
- numãr de unitãţi care au fãcut auditarea ghidurilor clinice: 5/an;
- numãr de persoane instruite: 440/an;
c) indicatori de eficienţã - anual:
- cost mediu/carnete şi fişe pentru supravegherea medicalã a gravidei şi lãuzei: 2 lei;
- cost mediu/activitate de instruire: 60 lei.
Unitãţi care deruleazã intervenţia:
- Spitalul Clinic Filantropia Bucureşti - coordonare tehnicã;
- autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti;
- cabinete de medicinã de familie;
- unitãţi sanitare cu paturi, cu secţii de obstetricãginecologie, cabinete de obstetricã-ginecologie din ambulatoriul de specialitate.

Intervenţia 6: Profilaxia anemiei feriprive la sugar
Activitãţi:
1. procurarea şi distribuţia preparatelor de fier la sugar, cu prioritate la cei din categoria de risc;
2. monitorizarea prevalenţei anemiei feriprive a copilului prin Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- scãderea prevalenţei anemiei feriprive la sugar sub 45%;
b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:
- numãr de copii beneficiari de administrare profilacticã a preparatelor de fier: 100.000/an;
c) indicatori de eficienţã:
- cost mediu/copil beneficiar de profilaxie cu preparate de fier: 20 lei.
Unitãţi care deruleazã intervenţia:
- Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti - coordonare tehnicã;
- autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti;
- cabinete de asistenţã medicalã primarã, precum şi colectivitãţi de copii.

Intervenţia 7: Profilaxia rahitismului carenţial al copilului
Activitãţi:
- Procurarea, distribuţia şi administrarea profilacticã a vitaminei D populaţiei-ţintã.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- creşterea numãrului de copii beneficiari de administrare profilacticã a vitaminei D carenţial cu 20%;
b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:
- numãrul de copii beneficiari de administrare profilacticã a vitaminei D: 200.000/an;
c) indicatori de eficienţã - anual:
- cost mediu/copil beneficiar de profilaxie cu vitamina D: 10 lei.
Unitãţi care deruleazã intervenţia:
- autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti;
- secţii sau compartimente de nou-nãscuţi şi cabinete de asistenţã medicalã primarã nominalizate de ASPJ şi municipiul Bucureşti;
- Spitalul de Recuperare Borşa, Maramureş;
- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti - instituţia de coordonare tehnicã.

Intervenţia 8: Profilaxia malnutriţiei la prematuri
Activitãţi:
1. procurarea de produse dietetice specifice, produse medicamentoase necesare prevenirii malnutriţiei (aminoacizi, soluţii lipidice, vitamine, eritropoetina etc.), şi a consumabilelor necesare;
2. procurarea de formule de lapte praf - medicament cu destinaţie medicalã specialã;
3. Administrarea tratamentului dietetic şi medicamentos necesar în timpul spitalizãrii şi în ambulator;
4. monitorizarea clinicã şi biologicã a pacienţilor aflaţi în tratament.
Indicatori de evaluare
a) indicatori de rezultat anual:
- creşterea numãrului de prematuri beneficiari de produse dietetice specifice cu 30%;
b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:
- numãr copii beneficiari: 17.000/an;
c) indicatori de eficienţã - anual:
- cost mediu/copil beneficiar: 130 lei.
Unitãţi care deruleazã intervenţia:
- spitalele clinice, judeţene, precum şi alte unitãţi propuse de ASPJ şi municipiul Bucureşti;
- spitalul de Recuperare Borşa, Maramureş;
- institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti - instituţia de coordonare tehnicã.

Intervenţia 9: Profilaxia distrofiei la copiii cu vârstã cuprinsã între 0-12 luni, care nu beneficiazã de lapte matern, prin administrare de lapte praf
Activitãţi:
1. procurarea, distribuţia de lapte praf la copiii cu vârsta cuprinsã între 0-1 an care nu beneficiazã de lapte matern, conform reglementãrilor în vigoare*) (inclusiv cheltuieli de depozitare, transport).
--------
*)Laptele praf se distribuie în condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 321/2001 privind acordarea gratuitã de lapte praf pentru copiii cu vârste cuprinse între 012 luni, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 27 iunie 2001, şi Ordinul ministrului sãnãtãţii şi familiei şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 267/1.253/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a <>Legii nr. 321/2001 privind acordarea gratuitã de lapte praf pentru copii cu vârste cuprinse între 0-12 luni, care nu beneficiazã de lapte matern.

Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- scãderea cu 20% a numãrului de copii distrofici;
b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:
- numãr de copii beneficiari: 40.000/an;
c) indicatori de eficienţã:
- cost mediu/copil beneficiar: 185 lei.
Unitãţi care deruleazã intervenţia:
- autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti;
- cabinete de asistenţã medicalã primarã.

Intervenţia 10: Promovarea alãptãrii
Activitãţi:
1. formarea personalului medical din asistenţa primarã şi de specialitate pentru promovarea alãptãrii şi consiliere, în cel puţin 3 judeţe cu populaţie vulnerabilã în parteneriat cu reprezentanţa UNICEF în România;
2. promovarea alãptãrii şi consilierea privind alãptarea de cãtre personal specializat a populaţiei ţintã, gravide, lãuze şi familiilor acestora, prin unitãţile sanitare cu paturi cuprinse în iniţiativa "Spital prieten al copilului";
3. restructurarea şi asigurarea funcţionalitãţii Comitetului Naţional de Promovarea Alãptãrii în parteneriat cu reprezentanţa UNICEF în România;
4. identificarea şi reglementarea unor mãsuri specifice de monitorizare a modului de respectare a legislaţiei privind reglementarea promovãrii substituenţilor de lapte matern în parteneriat cu reprezentanţa UNICEF în România;
5. susţinerea încadrãrii, organizãrii şi funcţionãrii centrelor de promovare a alãptãrii;
6. monitorizarea, evaluarea, certificarea/recertificarea "Spitalelor Prietene ale Copilului" în parteneriat cu reprezentanţa UNICEF în România;
7. elaborarea, tipãrirea şi distribuţia de materiale informative privind alãptarea şi îngrijirea copilului;
8. extinderea sistemului rooming - în unitãţile sanitare cu paturi de specialitate.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- creşterea numãrului de copii alimentaţi exclusiv la sân timp de 6 luni la 30%;
- creşterea vârstei medii de introducere a alimentaţiei complementare la 6 luni;
- scãderea prevalenţei copiilor înţãrcaţi la vârsta de 6 luni la 50%;
- creşterea procentului de unitãţi sanitare cu paturi de specialitate care utilizeazã sistemul rooming-in la 70%;
b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:
- numãr de centre de promovare a alãptãrii: 22/an;
- numãr de personal medical instruit în promovarea alãptãrii: 600/an;
- numãr de gravide/lãuze beneficiare de activitãţi de consiliere privind alãptarea: 40.000/an;
- numãr de maternitãţi active în cadrul iniţiativei "Spital Prieten al Copilului": 30/an;
- numãr maternitãţi care vor introduce/extinde sistemul rooming-in: 50/an;
c) indicatori de eficienţã - anual:
- cost mediu/centru de promovare a alãptãrii: 20.000 lei.
Unitãţi care deruleazã intervenţia:
- Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureşti - coordonare tehnicã;
- spitale judeţene din Cluj, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sibiu, Neamţ, Suceava, Timiş şi Vaslui;
- Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Dr. Salvador Vuia" Arad;
- Spitalul Clinic Obstetricã-Ginecologie Oradea;
- Spitalul Clinic Obstetricã-Ginecologie "Dr. Dumitru Popescu" Timişoara;
- Spitalul CIinic Obstetricã-Ginecologie "Cuza Vodã" Iaşi;
- Spitalul Obstetricã-Ginecologie Râmnicu Vâlcea;
- Spitalul Municipal Sighetu Marmaţiei;
- Spitalul Obstetricã-Ginecologie Botoşani;
- Spitalul Municipal de Urgenţã Roman;
- Spitalul Municipal Medgidia;
- Spitalul Orãşenesc Cernavodã;
- Spitalul Clinic de Urgenţã "Sf. Pantelimon" Bucureşti;
- Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti;
- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu" Bucureşti.

Intervenţia 11: Prevenirea encefalopatiei cauzate de fenilcetonurie şi hipotiroidism congenital
Activitãţi:
1. procurarea de teste specifice, medii de culturã, de laborator etc., alte materiale necesare screeningului, medicamente şi preparate dietetice fãrã fenilalaninã sau sãrace în fenilalaninã, necesare tratamentului dietetic şi medicamentos necesar în timpul spitalizãrii şi în ambulator;
2. recoltare, transport şi efectuarea testelor specifice;
3. dispensarizarea la nivelul tuturor eşaloanelor asistenţei medicale a copiilor confirmaţi.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- creşterea numãrului de nou-nãscuţi incluşi în screening pentru fenilcetonurie cu 20%;
- creşterea numãrului de nou-nãscuţi incluşi în screening pentru hipotiroidism congenital cu 20%.
b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:
- numãr de nou-nãscuţi testaţi pentru fenilcetonurie: 95.000/an;
- numãr de nou-nãscuţi diagnosticaţi cu fenilcetonurie: 6;
- numãr de nou-nãscuţi trataţi pentru fenilcetonurie: 40/an;
- numãr de nou-nãscuţi testaţi pentru hipotiroidism congenital: 95.000/an;
- numãr de nou-nãscuţi diagnosticaţi cu hipotiroidism congenital: 30/an;
- numãr de nou-nãscuţi trataţi pentru hipotiroidism congenital: 50/an;
c) indicatori de eficienţã - anual:
- cost mediu/screening pentru fenilcetonurie: 2 lei;
- cost mediu/screening pentru hipotiroidism congenital: 5 lei;
- cost mediu/copil tratat pentru fenilcetonurie: 15.000 lei;
- cost mediu/copil tratat pentru hipotiroidism congenital: 8.000 lei.
Unitãţi care deruleazã intervenţia:
- Spitalul Clinic Judeţean Cluj-Napoca - instituţia coordonatoare;
- Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca;
- Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii Sf. Maria Iaşi;
- Spitalul Clinic de Copii III Timişoara;
- secţiile, compartimentele de nou-nãscuţi din judeţele în care se efectueazã screeningul neonatal;
- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu".

Intervenţia 12: Diagnosticul şi tratamentul precoce al epilepsiilor, paraliziilor cerebrale şi întârzierilor neuropsihomotorii la copil şi prevenirea complicaţiilor acestora
Activitãţi:
1. terapie specificã decontracturantã cu toxina botulinicã în centre nominalizate;
2. formarea medicalã continuã a medicilor de familie şi de specialitate, a cadrelor medii, psihologi, logopezi, kinetoterapeuţi, terapeuţi pentru terapie ocupaţionalã etc. pentru depistarea precoce a copiilor cu risc, tratament corect, prevenirea deficienţelor şi recuperarea copiilor cu deficienţe neuropsihomotorii, epilepsie şi paralizii cerebrale;
3. tratamentul paraliziilor cerebrale şi al altor afecţiuni neuromotorii prin electrostimulare;
4. procurare de teste specifice, consumabile, materiale şi obiecte specifice necesare pentru diagnosticul, tratamentul şi recuperarea epilepsiilor, paraliziilor cerebrale şi deficitului neuropsihomotor;
5. diagnostic precoce în fenomenele paroxistice la copil, tulburãri motorii, întârzieri neuropsihomotorii;
6. elaborarea, publicarea şi distribuirea de broşuri educative pentru pacienţii şi pãrinţii copiilor cu epilepsie.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- creşterea numãrului de copii diagnosticaţi precoce cu fenomenele paroxistice la copil, tulburãri motorii, întârzieri neuropsihomotorii cu 10%;
b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:
- numãr de copii cu paralizii cerebrale trataţi cu toxina botulinicã: 200/an;
- numãr de copii cu paralizii cerebrale trataţi prin electrostimulare: 700/an;
- numãr de copii diagnosticaţi precoce cu fenomenele paroxistice, tulburãri motorii, întârzieri neuropsihomotorii: 200/an;
c) indicatori de eficienţã - anual:
- cost mediu/copil tratat cu toxina botulinicã: 10.000 lei;
- cost mediu/copil cu paralizii cerebrale tratat prin electrostimulare: 100 lei;
- cost mediu/diagnostic precoce al fenomenelor paroxistice la copil, tulburãrilor motorii, întârzierilor neuropsihomotrii: 100 lei.
Unitãţi care deruleazã intervenţia:
- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti;
- Spitalul de Pediatrie Piteşti;
- Spitalul Clinic de Copii Oradea;
- Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca - Secţia Clinicã de Neuropsihiatrie a Copilului şi Adolescentului Cluj;
- Spitalul Judeţean Mureş - Clinica de Neuropsihiatrie Infantilã;
- Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. dr. Al. Obregia" Bucureşti, Secţia clinicã de neurologie pediatricã - instituţia de coordonare tehnicã;
- Spitalul Clinic de Copii "Dr. V. Gomoiu" Bucureşti;
- Spitalul Clinic de Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti;
- Centrul Naţional Medical de Recuperare Neuropsihomotorie Copii "Dr. N. Robãnescu" Bucureşti;
- Spitalul Clinic de Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara - Secţia clinicã de neuropsihiatrie infantilã;
- Spitalul de Copii Botoşani;
- Spitalul Clinic de Recuperare Medicalã Bãile Felix Bihor - Secţia recuperare copii "1 Mai";
- Sanatoriul Balnear Techirghiol - Secţia recuperare copii;
- Centrul Medical Clinic de Evaluare şi Recuperare pentru Copii şi Adolescenţi "Cristian Şerban" Buziaş, judeţul Timiş;
- Spitalul de Recuperare Borşa, Maramureş;
- Sanatoriul Balneoclimateric de Copii Buşteni;
- Centrul de Patologie Neuromuscularã "Dr. Radu Horia" Vâlcele;
- Spitalul de Copii Botoşani;
- Spitalul de Copii Braşov;
- Spitalul de Urgenţã pentru Copii "Sf. Ioan" Galaţi;
- Spitalul de Copii "Petru şi Pavel" Ploieşti;
- Spitalul de Psihiatrie "Dr. G. Preda" Sibiu;
- Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi - Clinica neurologie şi recuperare neurologicã.

Intervenţia 13: Prevenirea handicapului auditiv prin depistarea precoce a deficienţelor de auz
Activitãţi:
1. screening pentru depistarea precoce a surditãţii;
2. instruirea şi perfecţionarea personalului medical de specialitate pentru asigurarea sustenabilitãţii Programului RoNeonat derulat în perioada 2002-2007 în parteneriat cu Guvernul Confederaţiei Elveţiene.
Indicatori de evaluare
a) indicatori de rezultat - anual:
- creşterea numãrului de copii înscrişi în programul de screening pentru depistarea tulburãrilor de auz cu 30%;
b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:
- numãr de copii la care s-a efectuat screening pentru depistarea deficienţelor de auz: 10.000/an;
c) indicatori de eficienţã - anual:
- cost mediu/screening pentru depistarea deficienţelor de auz: 17 lei.
Unitãţi care deruleazã intervenţia:
- Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţionalã O.R.L. "Prof. dr. Dorin Hociotã" Bucureşti - instituţia de coordonare tehnicã;
- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti;
- Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Panait Sârbu" Bucureşti;
- Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Dr. Dumitru Popescu" Timişoara;
- Spitalul Clinic de Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara compartimentul O.R.L.;
- Spitalul Clinic de Urgenţe Judeţean Timişoara - Clinica O.R.L. Pediatrie;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj-Napoca;
- Spitalul Clinic Obstetricã-Ginecologie "Cuza Vodã" Iaşi;
- Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi - Clinica de O.R.L.;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu-Mureş;
- Spitalul Judeţean de Urgenţã Bacãu;
- Spitalul Obstetricã-Ginecologie "Dr. Ioan Aurel Sbârcea" Braşov;
- Spitalul Clinic Obstetricã-Ginecologie Oradea;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Sibiu;
- Spitalul Judeţean de Urgenţã "Sf. loan cel Nou" Suceava.

Intervenţia 14: Profilaxia cecitãţii la prematuri prin depistarea precoce şi tratamentul retinopatiei de prematuritate
Activitãţi:
1. screening pentru depistarea riscului de cecitate la populaţia ţintã;
2. tratament specific al retinopatiei de prematuritate;
3. monitorizarea postterapeuticã a copiilor trataţi;
4. formarea profesionalã a medicilor de familie şi a personalului de specialitate.
Indicatori de evaluare
a) indicatori de rezultat - anual:
- creşterea numãrului de prematuri examinaţi pentru depistarea retinopatiei de prematuritate cu 10%;
b) indicatori fizici - trimestrial şi anual
- numãr de prematuri examinaţi pentru depistarea retinopatiei: 1.000/an;
- numãr de prematuri testaţi cu risc pentru retinopatia de prematuritate: 500/an;
- numãr de prematuri trataţi cu laser: 50/an;
c) indicatori de eficienţã:
- cost mediu/prematur testat pentru retinopatie: 30 lei;
- cost mediu/prematur tratat cu laser: 10.000 lei;
Unitãţi care deruleazã intervenţia
- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" - instituţia coordonatoare;
- unitãţi sanitare din subordinea autoritãţilor de sãnãtate publicã Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti;
- spitalele propuse de autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti.

Intervenţia 15: Diagnosticul precoce, prevenţia primarã şi secundarã, monitorizarea şi recuperarea unor afecţiuni cronice la copil
15.1. sindromul de detresã respiratorie la nou-nãscuţi;
15.2. astmul bronşic la copil;
15.3. sindromul de malabsorbţie şi diaree cronicã la copil;
15.4. mucoviscidoza la copil;
15.5. imunodeficienţele primare umorale la copil;
15.6. hepatita cronicã la copil.
Activitãţi
1. procurare de medicamente, produse dietetice specifice, reactivi, materiale sanitare şi consumabile specifice;
2. procurarea de suplimente nutritive cu destinaţie medicalã specialã;
3. investigaţia paraclinicã şi de laborator specificã pentru stabilirea diagnosticului şi monitorizãrii tratamentului;
4. profilaxia şi administrarea tratamentului specific necesar în timpul spitalizãrii şi în ambulatoriu;
5. realizarea unor baze de date pentru boli cronice la copii.
Indicatori de evaluare
a) indicatori de rezultat - anual:
- reducerea mortalitãţii infantile prin sindrom de detresã respiratorie cu 10%;
- creşterea numãrului de copii cu astm bronşic diagnosticaţi precoce cu 10%;
- creşterea numãrului de copii cu sindromul de malabsorbţie şi diareea cronicã la copil diagnosticaţi precoce cu 10%;
- creşterea numãrului de copii cu mucoviscidozã diagnosticaţi precoce cu 10%;
- creşterea numãrului de copii cu imunodeficienţe primare umorale diagnosticaţi precoce cu 10%;
- creşterea numãrului de copii cu hepatitã cronicã diagnosticaţi precoce cu 10%;
b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:
- numãr de copii nãscuţi cu sindrom de detresã respiratorie trataţi cu surfactant: 450/an;
- numãr de copii decedaţi prin sindrom de detresã respiratorie dupã administrarea tratamentului cu surfactant: 100/an;
- numãr de copii testaţi pentru astm bronşic: 3.600/an;
- numãr de copii cu astm bronşic trataţi: 4.500/an;
- numãr de copii investigaţi pentru diaree cronicã/sindrom de malabsorbţie: 2.000/an;
- numãr de copii cu diaree cronicã/sindrom de malabsorbţie trataţi: 1.800/an;
- numãr de copii testaţi pentru mucoviscidozã: 1.000/an;
- numãr de copii cu mucoviscidozã trataţi: 300/an;
- numãr de copii testaţi pentru imunodeficienţe primare umorale: 1.200/an;
- numãr de copii cu imunodeficienţe primare umorale trataţi: 100/an;
- numãr de copii testaţi pentru hepatitã cronicã: 2.000/an;
- numãr de copii cu hepatitã cronicã trataţi: 225/an;
c) indicatori de eficienţã - anual:
- cost mediu/copil cu sindrom de detresã respiratorie tratat cu surfactant: 2.500 lei;
- cost mediu/copil testat pentru astm bronşic: 50 lei;
- cost mediu/copil cu astm bronşic tratat: 300 lei;
- cost mediu/copil investigat pentru diaree cronicã/sindrom de malabsorbţie: 120 lei;
- cost mediu/copil cu diaree cronicã/sindrom de malabsorbţie tratat: 100 lei;
- cost mediu/copil testat pentru mucoviscidozã: 200 lei;
- cost mediu/copil cu mucoviscidozã tratat: 6.000 lei;
- cost mediu/copil testat pentru imunodeficienţe primare umorale: 100 lei;
- cost mediu/copil cu imunodeficienţe primare umorale tratat: 2.350 lei;
- cost mediu/copil testat pentru hepatitã cronicã: 100 lei;
- cost mediu/copil cu hepatitã cronicã tratat: 800 lei.
Unitãţi care deruleazã obiectivul:
- Sindromul de detresã respiratorie la nou-nãscuţi:
- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti - instituţie de coordonare tehnicã;
- autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene Bihor, Braşov, Cluj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti.
- Astmul bronşic la copil:
- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti;
- autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene Alba, Bihor, Botoşani, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Satu Mare, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti;
- Sanatoriul Balneoclimateric de Copii Buşteni - instituţie de coordonare tehnicã.
- Sindromul de malabsorbţie şi diaree cronicã la copil:
- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti - instituţie de coordonare tehnicã;
- autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti;
- Mucoviscidozã la copil:
- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti;
- autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş (Spitalul Clinic Judeţean Timiş - instituţie de coordonare tehnicã) şi a municipiului Bucureşti.
- Imunodeficienţele primare umorale la copil:
- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti;
- autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene Cluj, Iaşi, Timiş (Spitalul Clinic de Copii "Prof. Dr. Louis Ţurcanu" - instituţie de coordonare tehnicã);
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu Mureş Clinica Pediatrie 1.
- Hepatita cronicã la copil:
- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti;
- autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene Bihor, Botoşani, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Timiş şi a municipiului Bucureşti;
- Spitalul de Copii "Sf. Maria" Iaşi, Secţia clinicã II Pediatrie instituţie de coordonare tehnicã;
- Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti;
- Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "M.S. Curie" Bucureşti;
- spitalele judeţene Bihor, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi, Timiş secţiile de pediatrie;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu Mureş Clinica Pediatrie 1.

Intervenţia 16: Susţinerea îngrijirilor de terapie intensivã la nou-nãscuţi
Activitãţi:
1. procurarea de reactivi, consumabile, materiale sanitare necesare îngrijirii intensive a nou-nãscuţilor, precum şi asigurarea de lucrãri de service pentru aparatura specificã;
2. organizarea şi asigurarea transportului pentru nou-nãscuţi, în cazuri justificate, procurarea de reactivi, medicamente, materiale sanitare şi consumabile, precum şi asigurarea de lucrãri de service pentru aparatura specificã;
3. instruirea personalului de specialitate pentru asigurarea sustenabilitãţii Programului RoNeonat derulat în perioada 2002-2007 în parteneriat cu Guvernul Confederaţiei Elveţiene.
Indicatori de evaluare
a) indicatori de rezultat - anual:
- creşterea numãrului de nou-nãscuţi cu greutate micã la naştere internaţi în secţiile/compartimentele de terapie intensivã de nivel III cu 10%;
- creşterea numãrului de nou-nãscuţi transportaţi cu unitatea de transport neonatal cu 50%;
b) indicatori fizici - trimestrial şi anual:
- numãr de secţii de terapie intensivã nou-nãscuţi beneficiare: 60/an;
- numãr de unitãţi de transport nou-nãscuţi beneficiare: 5/an;
- numãr de nou-nãscuţi internaţi în secţii/compartimente de terapie intensivã: 10.000/an;
- numãr de nou-nãscuţi transportaţi cu unitãţi de transport neonatal: 800/an;
c) indicatori de eficienţã - anual:
- cost mediu/secţie de terapie intensivã: 60.000 lei;
- cost mediu/unitate de transport nou-nãscuţi: 20.000 lei.
Unitãţi care deruleazã intervenţia:
- Spitalul Clinic de Obstetricã-Ginecologie "Cuza Vodã" Iaşi instituţie de coordonare tehnicã;
- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti;
- secţiile şi compartimentele de terapie intensivã nou-nãscuţi, spitale sau secţii de pediatrie care oferã servicii de terapie intensivã pentru nou-nãscuţi, propuse de autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti.

Intervenţia 17. Monitorizarea şi evaluarea Programului naţional de sãnãtate a femeii şi copilului
Activitãţi:
1. actualizarea şi diseminarea normelor tehnice de implementare a Programului naţional de sãnãtate a femeii şi copilului, în parteneriat cu Biroul pentru România al Fondului ONU pentru Populaţie;
2. organizarea unitãţilor de monitorizare şi evaluare a activitãţilor programului;
3. îmbunãtãţirea implementãrii, monitorizãrii şi evaluãrii programului, în parteneriat cu Biroul pentru România al Fondului ONU pentru Populaţie;
4. coordonarea şi monitorizarea activitãţilor programului la nivel local.
Unitãţi care deruleazã intervenţia:
- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti;
- unitãţile sanitare cu paturi desemnate de autoritãţile de sãnatate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti.

V. PROGRAM NAŢIONAL DE TRATAMENT ÎN STRĂINĂTATE
Coordonare tehnicã: Agenţia Naţionalã pentru Programe de Sãnãtate
Obiectiv:
- asigurarea accesului la investigaţii şi tratament în strãinãtate pentru afecţiunile care nu pot fi tratate în ţarã
Activitãţi:
- asigurarea investigaţiilor de înaltã performanţã pentru precizare de diagnostic, a tratamentului medico-chirurgical şi a transplantului de organe şi ţesuturi în strãinãtate pentru anumite categorii de bolnavi care prezintã afecţiuni ce nu pot fi tratate în ţarã.
Indicatori de evaluare:
- indicatori de rezultat - anual:
- procent pacienţi recuperaţi 90% din totalul pacienţilor care au efectuat tratament;
- procent pacienţi finanţaţi - 80% din totalul pacienţilor care au depus dosare pentru tratament în strãinãtate.
Unitãţi care deruleazã programul:
- autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti

VI. PROGRAMUL NAŢIONAL DE ASISTENŢĂ COMUNITARĂ ŞI ACŢIUNI PENTRU SĂNĂTATE
Coordonarea tehnicã: Şcoala Naţionalã de Sãnãtate Publicã şi Management Sanitar
Obiectiv:
- îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate a populaţiei, prin creşterea accesului la servicii medicale furnizate la nivel comunitar a populaţiei vulnerabile, din zone defavorizate.
Activitãţi:
1. formarea asistenţilor medicali comunitari şi mediatori sanitari comunitari romi, pe baza manualelor şi ghidurilor de practicã;
2. realizarea activitãţilor specifice de asistenţã medicalã comunitarã şi de mediator sanitar comunitar rom;
3. extinderea reţelei şi organizarea localã a activitãţii de asistenţã medicalã comunitarã şi mediatori sanitari comunitari romi;
4. asigurarea mijloacelor pentru desfãşurarea activitãţii (rechizite, cartele telefonice, abonamente/tichete pentru transport în comun);
5. asigurarea drepturilor salariale pentru asistenţii comunitari, mediatorii sanitari comunitari romi şi consilierii HIV/SIDA;
6. elaborarea strategiei pentru dezvoltarea resurselor umane;
7. monitorizarea modului de desfãşurare a activitãţilor cuprinse în programul naţional de asistenţã medicalã comunitarã.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- creşterea numãrului de persoane care beneficiazã de servicii comunitare cu 50% faţã de anul 2007;
- creşterea numãrului comunitãţilor care beneficiazã de servicii comunitare cu 50% faţã de anul 2007;
b) indicatori fizici - trimestrial:
- numãr de asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari comunitari romi formaţi: 250;
- numãr de asistenţi medicali comunitari, mediatori sanitari romi şi consilieri HIV/SIDA angajaţi: 1.800;
- numãr de comunitãţi deservite de asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari romi: 5.000;
c) indicatori de eficienţã - trimestrial:
- cost mediu/persoanã/training: 700 lei;
- cost elaborare, tipãrire şi distribuire de manuale: 127.500 lei;
- cost mediu persoanã angajatã (drepturi salariale şi cheltuieli de funcţionare): 13.500 lei/an.
Unitãţi care deruleazã programul:
- unitãţile sanitare cu paturi desemnate de autoritãţile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti;
- Şcoala Naţionalã de Sãnãtate Publicã şi Management Sanitar

VII. REZERVA MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII PUBLICE
Obiectiv:
- asigurarea cantitãţilor de medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide, materiale sanitare, produse tehnicomedicale, consumabile, alte materiale specifice pentru situaţii speciale.
Activitãţi:
1. achiziţionarea în rezerva Ministerului Sãnãtãţii Publice de medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide, materiale sanitare, produse tehnico-medicale, consumabile, alte materiale specifice pentru situaţii speciale;
2. servicii pentru depozitarea, conservarea şi eliberarea produselor achiziţionate prin licitaţii la nivel naţional în cadrul unor programe naţionale a produselor din rezerva Ministerului Sãnãtãţii Publice pentru intervenţii în situaţii speciale.

VIII. PROGRAMUL NAŢIONAL PRIVIND EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ PRIMARĂ
Obiective:
a) asigurarea tipãririi şi securizãrii cu elemente împotriva falsificãrii sau contrafacerii, precum şi expedierea poştalã a taloanelor necesare populaţiei pentru prezentarea la medicul de familie şi la furnizorul de servicii medicale paraclinice şi a scrisorilor de informare a populaţiei;
b) evaluarea stãrii de sãnãtate a populaţiei şi a factorilor de risc, în vederea pãstrãrii şi promovãrii sãnãtãţii, precum şi a prevenirii îmbolnãvirilor şi complicaţiilor acestora;
c) cunoaşterea ponderii factorilor de risc pentru bolile cu impact major asupra sãnãtãţii populaţiei;
d) îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate a populaţiei prin creşterea accesului populaţiei la servicii de asistenţã medicalã preventivã şi creşterea speranţei de viaţã;
e) efectuarea de consiliere şi screening clinico-biologic, în vederea depistãrii precoce a afecţiunilor oncologice, cardiovasculare şi altele, în funcţie de factorii de risc identificaţi în urma activitãţii de evaluare a stãrii de sãnãtate a populaţiei;
f) asigurarea cabinetelor de medicinã de familie cu tehnicã de calcul şi programe informatice, necesare derulãrii programului*);
g) asigurarea programelor informatice necesare colectãrii, validãrii, raportãrii, preluãrii raportãrilor privind serviciile acordate în cadrul programului, centralizarea şi prelucrarea datelor colectate*);
--------
*) Sumele pentru obiectivele prevãzute la lit. f) şi g) sunt cuprinse în Programul de adminstraţie sanitarã şi politici de sãnãtate al Ministerului Sãnãtãţii Publice.
h) asigurarea programului informatic pentru gestionarea serviciilor acordate în asistenţa medicalã primarã;
i) monitorizarea şi controlul activitãţilor prevãzute în contractele încheiate de casele de asigurãri de sãnãtate cu furnizorii de servicii medicale în asistenţa medicalã primarã şi ambulatorie de specialitate paraclinicã, în cadrul programului.
Activitãţile şi indicatorii de evaluare ai programului sunt aprobaţi prin ordinul ministrului sãnãtãţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 994/354/2007 privind aprobarea Normelor metodologice pentru realizarea şi raportarea activitãţilor specifice din cadrul Programului naţional privind evaluarea stãrii de sãnãtate a populaţiei în asistenţa medicalã primarã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.

B. PROGRAME NAŢIONALE DE SĂNĂTATE DE EVALUARE, PROFILACTICE ŞI CU SCOP CURATIV FINANŢATE DIN BUGETUL FONDULUI NAŢIONAL UNIC DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

I. PROGRAMUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE CU SCOP CURATIV


 ┌────────────────────────────────────────────┬───────────────┬───────────────┐
 │              Denumire program              │     Buget     │   Din care    │
 │                                            │               │   transfer    │
 │                                            │               │  din bugetul  │
 │                                            │               │      MSP      │
 ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤
 │ Programul naţional de boli transmisibile,  │               │               │
 │ din care:                                  │               │               │
 ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤
 │ - Subprogramul de tratament şi monitorizare│  128.134.000  │               │
 │ a persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi      │               │               │
 │ tratamentul postexpunere                   │               │               │
 ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤
 │ - Subprogramul de tratament al bolnavilor  │   14.720.000  │               │
 │ de tuberculozã                             │               │               │
 ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤
 │ Programul naţional de boli cardiovasculare │   59.464.000  │       15.000  │
 ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤
 │ Programul naţional de oncologie            │  366.500.000  │  347.764.000  │
 ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤
 │ Programul naţional de boli neurologice     │   76.000.000  │        6.000  │
 ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤
 │ Programul naţional de diabet zaharat       │  340.610.000  │  317.000.000  │
 ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤
 │ Programul naţional de hemofilie, talasemie │   25.000.000  │   25.000.000  │
 │ şi alte boli rare                          │               │               │
 ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤
 │ Programul naţional de boli endocrine       │    8.299.000  │               │
 ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤
 │ Programul naţional de ortopedie            │   39.000.000  │               │
 ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤
 │ Programul naţional de transplant de organe,│   47.600.000  │   47.600.000  │
 │ ţesuturi şi celule de origine umanã        │               │               │
 ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤
 │ Programul naţional de supleere a funcţiei  │  518.090.000  │               │
 │ renale la bolnavii cu insuficienţã renalã  │               │               │
 │ cronicã                                    │               │               │
 ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤
 │ Programul naţional privind evaluarea stãrii│  480.000.000  │  480.000.000  │
 │ de sãnãtate a populaţiei în asistenţa      │               │               │
 │ medicalã primarã                           │               │               │
 ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┼───────────────┤
 │ TOTAL                                      │    2.103.417  │    1.238.364  │
 └────────────────────────────────────────────┴───────────────┴───────────────┘


Structura:
1. Programul naţional de boli transmisibile;
a) subprogramul de tratament şi monitorizare a persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere;
b) subprogramul de tratament al bolnavilor cu tuberculozã;
2. Programul naţional de boli cardiovasculare;
3. Programul naţional de oncologie;
4. Programul naţional de boli neurologice;
a) subprogramul de tratament al sclerozei multiple;
b) subprogramul de tratament al surditãţii congenitale prin implant cohlear şi proteze auditive;
5. Programul naţional de diabet zaharat;
6. Programul naţional de hemofilie, talasemie şi alte boli rare;
7. Programul naţional de boli endocrine;
8. Programul naţional de ortopedie;
9. Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umanã;
10. Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţã renalã cronicã.
1. Programul naţional de boli transmisibile
Obiectiv:
Asigurarea de medicamente şi materiale sanitare specifice
a) Subprogramul de tratament şi monitorizare a persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere
Activitãţi:
a) asigurarea în spital şi în ambulatoriu a medicamentelor antiretrovirale şi pentru infecţiile asociate, necesare tratamentului bolnavilor HIV/SIDA şi postexpunere (profesionalã şi verticalã);
b) asigurarea testelor de monitorizare a bolnavilor cu SIDA.
Criterii de eligibilitate pentru tratamentul cu ARV:
1. Pentru bolnavii cu infecţie HIV/SIDA:
a) criterii de includere:
- infecţie HIV simptomaticã;
- infecţie HIV asimptomaticã + criterii imunologice;
- infecţie HIV asimptomaticã + criterii virusologice;
- limfocite CD4 <350/mmc;
- limfocite CD4 > 350/mmc, dar cu o ratã mare de scãdere;
- nivelul încãrcãturii virale (RNA-HIV plasmatic) 100.000 copii/ml;
- nivelul încãrcãturii virale (RNA-HIV plasmatic) < 100.000 copii/ml, dar cu o ratã mare de creştere;
b) criterii de excludere:
- stadiul de SIDA terminal;
- infecţii oportuniste acute la iniţierea terapiei specifice;
- alte tratamente instituite cu potenţial toxic medular, neurotoxic, hepatotoxic;
- tulburãri digestive severe: tulburãri de deglutiţie, vãrsãturi şi diaree incoercibile;
- convulsii greu de controlat;
- hematologice: Hb < 9 g/dl; neutrofile < 750/mmc;
- creatininã > 1,7 mg/dl (pentru valori mai mari ale creatininei serice se impune reducerea dozelor de ARV pe baza calculãrii clearence-ului creatininei urinare);
- ALT > 3 x N;
- bilirubinemie > 3 x N;
- amilazemie > N;
- imposibilitatea asigurãrii de cãtre bolnav a aderenţei şi complianţei la tratament.
2. Pentru pacienţii postexpunere:
- gravide HIV-pozitive şi nou-nãscuţi pânã la vârsta de 6 sãptãmâni;
- expuneri profesionale accidentale.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori fizici:
- numãr de persoane infectate HIV/SIDA tratate - 7.111
- numãr de persoane postexpunere tratate - 200
- numãr de persoane monitorizate - 7.111
b) indicatori de eficienţã:
- cost mediu/bolnav HIV/SIDA tratat/an - 17.000,28 lei
- cost mediu/persoanã tratatã postexpunere/an - 670 lei
- cost mediu/ persoanã monitorizatã - 1.000 lei
Natura cheltuielilor subprogramului:
- cheltuieli pentru medicamente antiretrovirale şi pentru infecţii asociate;
- cheltuieli pentru teste de monitorizare a bolnavilor cu SIDA.
Unitãţi care deruleazã subprogramul:
- Institutul de Boli Infecţioase "Prof. dr. Matei Balş" Bucureşti;
- Spitalul de Boli Infecţioase şi Boli Tropicale "Victor Babeş";
- unitãţi sanitare cu secţii sau compartimente care au în competenţã tratarea bolnavilor HIV/SIDA;
- unitãţi sanitare cu secţii sau compartimente care au în competenţã tratarea bolnavilor HIV/SIDA, aparţinând ministerelor cu reţea sanitarã proprie;
- unitãţile sanitare care au în structurã centrele regionale HIV/SIDA;
- farmacii cu circuit deschis.
b) Subprogramul de tratament al bolnavilor cu tuberculozã
Activitãţi:
- asigurarea medicamentelor specifice, în spital şi în ambulatoriu, pentru tratamentul tuberculozei şi a materialelor sanitare specifice pentru examene bacteriologice şi radiologice.
Criterii de eligibilitate:
- pacienţi cu tuberculozã pulmonarã sau extrapulmonarã, confirmaţi ori nu bacteriologic, la care medicul pneumolog sau, pentru tuberculozã extrarespiratorie, specialistul de organ din judeţe a decis iniţierea unui tratament antituberculos.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori fizici:
- numãrul de bolnavi de tuberculozã trataţi - 46.000;
b) indicatori de eficienţã:
- cost mediu/bolnav de tuberculozã tratat/an - 320 lei.
Natura cheltuielilor subprogramului:
- cheltuieli pentru medicamente şi materiale sanitare specifice pentru examenele bacteriologice şi radiologice.
Unitãţi care deruleazã subprogramul:
- Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. dr. Marius Nasta" Bucureşti;
- reţeaua de pneumoftiziologie (spitale TBC, dispensare TBC, sanatorii TBC, secţii, preventorii);
- unitãţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitarã proprie.
2. Programul naţional de boli cardiovasculare
Activitãţi:
- asigurarea în spital a materialelor sanitare specifice chirurgiei cardiovasculare, cardiologiei intervenţionale şi electrofiziologiei.
Criterii de eligibilitate:
1. pentru chirurgia cardiovascularã:
- bolnavi adulţi cu afecţiuni cardiace dobândite (cardiopatie ischemicã, valvulopatii cardiace, patologia aortei oracoabdominale, tumorile cardiace);
- cardiopatiile congenitale cardiace;
- patologia arterialã, venoasã şi limfaticã;
- patologia toraco-pulmonarã;
- bolnavi cardiaci cu afecţiuni ale altor organe.
2. pentru cardiologia intervenţionalã şi electrofiziologie:
- pacienţii cu cel puţin o stenozã arterialã (coronarianã, carotidianã, renalã, artere periferice), severã (diametrul stenozei > 50%), simptomaticã sau cu ischemie doveditã prin teste paraclinice;
- pacienţii cu sindroame coronariene acute fãrã supradenivelare de segment ST (anginã pectoralã instabilã sau infarct miocardic acut fãrã supradenivelare de segment ST) cu risc înalt;
- pacienţii cu infarct miocardic acut cu supradenivelare de segment ST ca:
a) metoda de reperfuzie coronarianã de elecţie (PCI primar), în primele 12 ore de la infarct;
b) metoda de salvare a miocardului, în condiţiile eşecului trombolizei;
c) metoda de rutinã la pacienţii cu anginã precoce postinfarct, ischemie doveditã prin teste paraclinice, disfuncţie ventricularã stângã etc.;
- pacienţii cu grefoane venoase stenozate/degenerate simptomatici sau cu ischemie doveditã prin teste paraclinice;
- pacienţii cu aritmii rezistente la tratamentul convenţional, care beneficiazã de terapie electrofiziologicã.
Indicatori de evaluare
a) indicatori fizici:
- numãrul de bolnavi trataţi - 20.052, din care:
- 7.543 prin chirurgie cardiovascularã;
- 10.989 prin cardiologie intervenţionalã şi prin electrofiziologie;
- 1.500 cu peace-maker;
- 20 cu defibrilatoare interne;
b) indicatori de eficienţã:
- cost mediu/bolnav tratat prin chirurgie cardiovascularã/an 3.800 lei;
- cost mediu/bolnav tratat prin cardiologie intervenţionalã/electrofiziologie/an - 2.347,86 lei;
- cost mediu/peace-maker - 3.000 lei;
- cost mediu/defibrilator intern - 25.000 lei.
Natura cheltuielilor programului:
- cheltuieli pentru materiale sanitare specifice tratamentului prin procedee specifice chirurgiei cardiovasculare, cardiologiei intervenţionale şi electrofiziologiei.
Unitãţi care deruleazã programul:
1. chirurgie cardiovascularã:
- Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureşti;
- Institutul Inimii "Prof. dr. Niculae Stãncioiu" Cluj-Napoca;
- Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara;
- Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;
- Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I. M. Georgescu" - Iaşi;
- Spitalul Clinic de Urgenţã Bucureşti;
- Centrul Clinic de Urgenţã de boli cardiovasculare al Armatei - Bucureşti.
2. cardiologie intervenţionalã şi electrofiziologie:
- Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" Bucureşti;
- Institutul Inimii "Prof. dr. Niculae Stãncioiu" Cluj-Napoca;
- Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara;
- Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu Mureş;
- Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I. M. Georgescu" - Iaşi;
- Centrul de Cardiologie Craiova;
- Spitalul Clinic de Urgenţã Bucureşti;
- Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti;
- Spitalul Clinic "Sf. Ioan" Bucureşti - Clinica de cardiologie;
- Spitalul Clinic Colentina;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj-Napoca;
- Centrul Clinic de Urgenţã de Boli Cardiovasculare al Armatei - Bucureşti.
3. Peace-makere şi defibrilatoare interne:
- Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C.C. Iliescu" Bucureşti;
- Institutul Inimii "N. Stãncioiu" Cluj-Napoca;
- Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant Cardiac Târgu Mureş;
- Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara;
- Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I. M. Georgescu" - Iaşi;
- Spitalul Clinic de Urgenţã Bucureşti;
- Spitalul Clinic Universitar de Urgenţã Bucureşti;
- Spitalul Clinic de Urgenţã Sf. Ioan Bucureşti;
- Centrul de Cardiologie Craiova;
- Spitalul Judeţean Baia Mare;
- Spitalul Clinic Caritas Bucureşti;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu Mureş;
- Centrul Clinic de Urgenţã de Boli Cardiovasculare al Armatei Bucureşti;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj-Napoca;
- Spitalul Judeţean Sibiu;
- Spitalul de Recuperare Cluj.
3. Programul naţional de oncologie
Activitãţi:
- asigurarea tratamentului specific bolnavilor cu afecţiuni oncologice: citostatice, imunomodulatori, hormoni, factori de creştere şi inhibitori de osteoclaste în spital şi în ambulatoriu.
Criterii de eligibilitate:
1. includerea în subprogram: dupã stabilirea diagnosticului de boalã neoplazicã şi stadializarea extensiei tumorale, conform procedurilor recomandate de ghidurile şi tratatele naţionale şi internaţionale recunoscute;
2. excluderea din subprogram: dupã epuizarea dozelor de citostatice recomandate sau a timpului de acordare a tratamentului;
3. reincluderea în subprogram: la constatarea recidivei sau a progresiei bolii stabilizate, când pacientul necesitã reinstituirea tratamentului antineoplazic.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori fizici:
- numãr de bolnavi trataţi - 85.000;
b) indicatori de eficienţã:
- cost mediu/bolnav tratat/an - 4.311,76 lei
Natura cheltuielilor programului:
- cheltuieli pentru medicamente specifice (citostatice, imunomodulatori, hormoni, factori de creştere, inhibitori de osteoclaste).
Unitãţi care deruleazã programul:
- Institutul Oncologic "Prof. dr. Alexandru Trestioreanu" Bucureşti;
- Institutul Oncologic "Prof. dr. I. Chiricuţã" Cluj-Napoca;
- unitãţi sanitare care au în structurã secţii, compartimente, ambulatorii de specialitate sau cabinete medicale, inclusiv unitãţi sanitare cãrora le sunt arondate ambulatorii/cabinete medicale de specialitate, dupã caz, ce au în competenţã tratarea bolnavilor pentru afecţiuni oncologice şi oncohematologice;
- unitãţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitarã proprie;
- farmacii cu circuit deschis.
4. Programul naţional de boli neurologice
a) Subprogramul de tratament al bolnavilor cu sclerozã multiplã
Activitãţi:
- asigurarea în spital şi în ambulatoriu a tratamentului cu interferon beta 1a, interferon beta 1b, glatiramer acetat pentru bolnavii cu sclerozã multiplã
Criterii de eligibilitate:
Vor fi incluşi bolnavii cu:
- formã recurent remisivã şi scor EDSS </= 3,5 (Avonex, Rebif, Betaferon, Copaxone);
- sindrom clinic izolat (CIS) cu diagnostic de certitudine de sclerozã multiplã (Avonex, Betaferon);
- formã recurent remisivã şi scor EDSS 3,5-5,5 (Copaxone, Rebif, Betaferon);
- formã secundar progresivã şi scor EDSS </= 6,5 (Betaferon);
- formã secundar progresivã cu recãderi şi scor EDSS 3,5-5,5 (Betaferon, Rebif).
Vor fi excluşi bolnavii:
- cu reacţii adverse greu de suportat;
- cu imobilizare definitivã în fotoliu rulant (scor EDSS 7);
- care refuzã tratamentul;
- femei gravide sau care alãpteazã;
- apariţia unor afecţiuni hematologice grave, hepatice grave sau neoplazii.
Criterii de schimbare a tratamentului cu un alt medicament imunomodulator:
- agravarea constantã a stãrii clinice sub tratament;
- apariţia de reacţii secundare severe sau greu de tolerat sub tratament;
- scãderea complianţei bolnavului sub un anumit tratament imunomodulator;
- schimbarea formei clinice evolutive sub un anumit tratament imunomodulator;
- apariţia tulburãrilor depresive la pacienţi trataţi cu interferon (pot fi trataţi cu copaxone).
Indicatori de evaluare
a) indicatori fizici:
- numãr de bolnavi cu sclerozã multiplã trataţi - 1.857;
b) indicatori de eficienţã:
- cost mediu/bolnav cu sclerozã multiplã tratat/an 37.695,21 lei.
Natura cheltuielilor subprogramului:
- cheltuieli pentru medicamente: interferon beta 1a - toate formele, interferon beta 1b, glatiramer acetat.
Unitãţi care deruleazã subprogramul:
- Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti - Clinica de neurologie;
- Spitalul Clinic Militar Central de Urgenţã "Dr. Carol Davila" Bucureşti - Clinica de neurologie;
- Spitalul Clinic Colentina - Clinica de neurologie;
- Spitalul Clinic Universitar Elias - Clinica de neurologie;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu Mureş;
- Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi;
- Spitalul Militar de Urgenţã "Prof. Agripa Ionescu" Clinica de neurologie;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Timiş - Clinica de neurologie;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj - Clinica de neurologie.
b) Subprogramul de tratament al surditãţii congenitale prin implant cohlear şi protezã auditivã BAHA
Activitãţi:
- reabilitarea auditivã prin implant cohlear şi proteze auditive BAHA
Criteriile de eligibilitate:
Indicatori de evaluare:
a) indicatori de rezultat - anual:
- recuperarea în proporţie de peste 80% a copiilor cu surditate congenitalã;
b) indicatori fizici:
- numãr implanturi cohleare - 83;
- numãr dispozitive BAHA implantate - 20;
c) indicatori de eficienţã:
- cost mediu/implant cohlear - 68.000 lei;
- cost mediu/protezã BAHA - 17.800 lei.
Natura cheltuielilor subprogramului:
- cheltuieli cu materiale specifice: implante cohleare şi proteze BAHA.
Unitãţi care deruleazã subprogramul:
- Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţionalã O.R.L. "Prof. dr. Dorin Hociotã";
- Spitalul Clinic Colţea Bucureşti;
- Spitalul Clinic Municipal Timişoara;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj-Napoca;
- Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu Mureş;
- Spitalul Clinic "Sf. Spiridon" Iaşi;
- Spitalul Judeţean Ilfov "Sfinţii Împãraţi Constantin şi Elena".
5. Programul naţional de diabet zaharat
Activitãţi:
a) evaluarea periodicã a bolnavilor cu diabet zaharat prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c)
b) asigurarea tratamentului specific bolnavilor cu diabet zaharat: insulinã şi ADO
c) asigurarea testelor de automonitorizare prin farmaciile cu circuit deschis, în vederea automonitorizãrii persoanelor cu diabet zaharat insulinodependent
Criterii de eligibilitate:
Activitatea a):
Bolnavi cu diabet zaharat, la recomandarea medicului specialist diabetolog, medicului cu competenţã/atestat şi a medicului de familie
Activitatea b):
1. pentru bolnavi beneficiari de insulinã:
a) bolnavi cu diabet zaharat tip 1;
b) bolnavi cu diabet zaharat tip 2, care necesitã tratament (temporar sau pe o duratã nedefinitã) cu insulinã:
- atunci când, sub tratamentul maximal cu ADO şi respectarea riguroasã a dietei, hemoglobina A1c depãşeşte 7,5% (fac excepţie cazurile în care speranţa de viaţã este redusã);
- când tratamentul cu ADO este contraindicat;
- intervenţie chirurgicalã;
- infecţii acute;
- infecţii cronice (de exemplu, TBC pulmonar);
- evenimente cardiovasculare acute (infarct miocardic angoroinstabil, AVC);
- alte situaţii (intoleranţã digestivã, stres);
- bolnave cu diabet gestaţional.
2. pentru bolnavii beneficiari de medicamente ADO:
- lipsa echilibrãrii la nivelul ţintelor propuse exclusiv prin tratament nefarmacologic;
- bolnavi cu diabet zaharat nou-descoperit cu glicemia a jeun > 180 mg/dl şi/sau HbA1c >/= 8,0%.
Activitatea c):
Bolnavi cu diabet zaharat insulinodependent, la recomandarea medicului specialist diabetolog şi a medicului cu competenţã/atestat.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori fizici:
- numãr persoane cu diabet cu evaluare anualã (inclusiv hemoglobina glicatã) - 350.000;
- numãr de bolnavi cu diabet zaharat trataţi - 457.000, din care:
- 332.500 trataţi cu antidiabetice orale;
- 95.000 trataţi cu insulinã;
- 29.500 trataţi cu antidiabetice orale şi insulinã;
- numãr copii cu diabet zaharat insulinodependent automonitorizate - 2.500;
- numãr adulţi cu diabet zaharat insulinodependent automonitorizate - 120.000;
b) indicatori de eficienţã:
- cost mediu/persoanã evaluatã/an (inclusiv hemoglobina glicatã) - 19 lei;
- cost mediu/bolnav tratat cu antidiabetice orale/an 300 lei;
- cost mediu/bolnav tratat cu insulinã/an - 1.500 lei;
- cost mediu/bolnav tratat cu antidiabetice orale şi insulinã/an - 1.550,89 lei;
- cost mediu/copil cu diabet zaharat insulinodependent automonitorizate - 180 lei/lunã;
- cost mediu/copii cu diabet zaharat insulinodependent automonitorizate - 60 lei/lunã.
Natura cheltuielilor programului:
- cheltuieli pentru medicamente: insulinã şi antidiabetice orale;
- cheltuieli pentru materiale sanitare: teste de automonitorizare şi pentru efectuarea HbA1c.
Unitãţi care deruleazã programul:
- Institutul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Prof. dr. N. Paulescu" Bucureşti;
- centre şi unitãţi sanitare judeţene cu secţii, compartimente şi/sau cabinete prin care se asigurã tratamentul pacienţilor cu diabet zaharat, nominalizate de cãtre coordonatorul local;
- unitãţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitarã proprie;
- furnizori de servicii medicale paraclinice aflaţi în relaţie contractualã cu casa de asigurãri pentru furnizarea serviciilor medicale paraclinice în ambulatoriu, pe baza actelor adiţionale încheiate în acest sens. Valoarea actelor adiţionale este orientativã şi egalã pentru toţi furnizorii. Decontarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c) se face în funcţie de serviciile realizate, în limita sumelor aprobate cu aceastã destinaţie la nivelul caselor de asigurãri de sãnãtate. Recomandarea pentru efectuarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c) se face de cãtre medicii de specialitate sau cu competenţã în diabet, nutriţie şi alte boli metabolice, medicii desemnaţi, respectiv medicii de familie;
- farmacii cu circuit deschis.
6. Programul naţional de hemofilie, talasemie şi alte boli rare
Activitãţi:
a) asigurarea în spital şi în ambulatoriu a medicamentelor specifice prevenţiei şi tratamentului accidentelor hemoragice ale bolnavilor cu hemofilie şi tratamentul cu chelatori de fier pentru bolnavii cu talasemie;
b) asigurarea medicamentelor specifice necesare tratamentului în ambulatoriu al bolnavilor cu unele afecţiuni rare*)
--------
* Bolile rare incluse în program, criteriile de eligibilitate, indicatorii fizici şi de eficienţã aferenţi sumei de 5.000.000 lei se stabilesc dupã aprobarea Listei cu medicamente de care beneficiazã asiguraţii cu sau fãrã contribuţie personalã, aprobatã prin hotãrâre a Guvernului, în condiţiile legii.

Criterii de eligibilitate:
1. pentru bolnavii cu hemofilie:
- bolnavi cu hemofilie A şi hemofilie B;
2. pentru bolnavii cu talasemie majorã:
- bolnavi politransfuzaţi (> 20 transfuzii/an);
- bolnavi cu hemosiderozã secundarã medie sau severã.
Indicatori de evaluare
a) indicatori fizici:
- numãrul de bolnavi cu hemofilie fãrã intervenţie chirurgicalã majorã - 1.190;
- numãrul de bolnavi cu hemofilie care necesitã intervenţii chirurgicale majore pentru artropatii invalidante - 10;
- numãrul de bolnavi cu talasemie - 240;
b) indicatori de eficienţã:
- cost mediu/bolnav cu hemofilie fãrã intervenţie chirurgicalã majorã/an - 11.932,71 lei;
- cost mediu/bolnav cu hemofilie cu intervenţie chirurgicalã majorã/an - 60.000 lei;
- cost mediu/bolnav cu talasemie/an - 21.667 lei.
Natura cheltuielilor subprogramului:
- cheltuieli pentru medicamente specifice.
Unitãţi care deruleazã programul:
- Institutul Naţional de Hematologie Transfuzionalã "Prof. Dr. C.T. Nicolau" Bucureşti;
- Clinica de Hematologie Fundeni; Clinica de Pediatrie Fundeni;
- Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti;
- Spitalul Clinic de Copii "Louis Ţurcanu" Timişoara;
- Spitalul Clinic Colţea;
- unitãţi sanitare cu secţii sau compartimente de pediatrie şi hematologie;
- unitãţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitarã proprie.
7. Programul naţional de boli endocrine
Activitãţi:
- asigurarea în spital şi în ambulatoriu a medicamentelor specifice pentru tratamentul osteoporozei şi al guşei prin tireomegalie datoratã carenţei de iod şi proliferãrii maligne.
Criterii de eligibilitate:
1. pentru bolnavii cu osteoporozã:
- diagnostic prin absorbţiometrie dualã cu raze X (DEXA), dupã urmãtoarele criterii: Semnificaţia coloanei E din tabelul de mai jos este urmãtoarea:
E - Estrogeni


 ┌──────────────────┬──────┬─────────┬──────────┬───────────┬─────────────────┐
 │Parametrul mãsurat│  E   │Raloxifen│Alendronat│Rezindronat│Calcitonina      │
 │                  │      │         │          │           │                 │
 │                  │      │         │          │           │     Alfacalcidol│
 ├──────────────────┼──────┼─────────┼──────────┼───────────┼────────┬────────┤
 │ Scor T(DS) DEXA  │<-2,5 │  <-2,5  │   <-2,7  │   <-2,7   │ <-2,7  │  <-2,5 │
 ├──────────────────┼──────┼─────────┼──────────┼───────────┼────────┼────────┤
 │                  │      │         │     +    │     +     │    +   │        │
 └──────────────────┴──────┴─────────┴──────────┴───────────┴────────┴────────┘



2. pentru bolnavii cu guşã prin tireomegalie datoratã carenţei de iod:
- diagnostic clinic sau ecografic, din zona doveditã/cunoscutã cu deficit geoclimatic de iod;
3. pentru bolnavii cu guşã prin tireomegalie datoratã proliferãrii maligne:
- confirmare de proliferare malignã a tiroidei prin puncţie biopsie tiroidianã cu ac subţire sau examen histopatologic (postintervenţie chirurgicalã tiroidianã).
Indicatori de evaluare:
a) indicatori fizici:
- numãr de bolnavi trataţi - 21.250, din care:
- 11.600 cu osteoporozã;
- 8.750 cu guşã prin tireomegalie datoratã carenţei de iod;
- 900 cu guşã prin tireomegalie datoratã proliferãrii maligne.
b) indicatori de eficienţã:
- cost mediu/bolnav cu osteoporozã tratat/an - 602,72 lei;
- cost mediu/bolnav cu guşã prin tireomegalie datoratã carenţei de iod/an - 98 lei;
- cost mediu/bolnav cu guşã prin tireomegalie datoratã proliferãrii maligne/an - 500 lei;
Natura cheltuielilor programului:
- cheltuieli pentru medicamente specifice tratamentului osteoporozei şi tratamentului pentru guşa prin tireomegalie, datoratã carenţei de iod sau proliferãrii maligne.
Unitãţi care deruleazã programul:
- Institutul de Endocrinologie "C.I. Parhon" Bucureşti;
- Spitalul Clinic de Urgenţã Elias;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã "Sfântul Spiridon" Iaşi;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Timişoara;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Târgu Mureş;
- Spitalul Clinic Judeţean Sibiu;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Braşov;
- Spitalul Judeţean Piteşti;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Craiova;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Arad;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Constanţa;
- Spitalul Clinic Judeţean Oradea;
- Spitalul Judeţean de Urgenţã Neamţ;
- Spitalul Judeţean de Urgenţã Râmnicu Vâlcea;
- Spitalul Judeţean de Urgenţã "Sfântul Ioan cel Nou" Suceava;
- Spitalul Judeţean Sfântu Gheorghe;
- Spitalul Judeţean Târgovişte;
- Spitalul Judeţean Târgu Jiu;
- Spitalul Judeţean Zalãu;
- Spitalul Judeţean Brãila;
- Spitalul Judeţean Galaţi;
- Spitalul Judeţean Baia Mare;
- Spitalul Judeţean Botoşani;
- Spitalul Judeţean Bistriţa-Nãsãud;
- Spitalul Judeţean Prahova.
8. Programul naţional de ortopedie
Activitãţi:
- asigurarea cu materiale sanitare specifice pentru tratamentul prin endoprotezare al bolnavilor cu afecţiuni articulare şi pentru tratamentul prin implant segmentar de coloanã al pacienţilor cu diformitãţi de coloanã.
Criterii de eligibilitate:
1. Tratamentul prin endoprotezare:
- pacienţi tineri cu poliartritã reumatoidã sau spondilitã anchilopoieticã cu pierderea articulaţiilor periferice;
- pacienţi tineri cu sechele posttraumatice ori dupã artrite specifice sau nespecifice;
- pacienţii vârstei a treia care suferã de maladii degenerative invalidante;
- pacienţi în etate care fac fracturi de col femural, extremitate superioarã humerusului sau cot.
2. Tratamentul prin instrumentaţie segmentarã de coloanã:
- pacienţi tineri cu diformitãţi grave de coloanã: scolioze, cifoze, cifoscolioze idiopatice sau congenitale, cu afectarea capacitãţii respiratorii şi funcţiei cardiovasculare.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori fizici:
- numãr de bolnavi endoprotezaţi - 11.550;
- numãr de bolnavi cu implant segmentar de coloanã 520;
b) indicatori de eficienţã:
- cost mediu/bolnav endoprotezat - 3.099,74 lei;
- cost mediu/bolnav cu implant segmentar de coloanã 6.150 lei.
Natura cheltuielilor programului:
- cheltuieli materiale sanitare specifice (endoproteze, cimentul aferent implantãrii, elemente de ranforsare cotil şi metafizo-diafizarã femur, instrumentaţie segmentarã de coloanã).
Unitãţi care deruleazã programul:
1. Tratamentul prin endoprotezare:
- unitãţi sanitare cu secţii sau compartimente de profil raportoare/înscrise la RNE;
- unitãţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitarã proprie.
2. Tratamentul prin implant segmentar de coloanã:
- Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie şi TBC Osteoarticular "Foişor" Bucureşti;
- Spitalul Clinic Colentina;
- Spitalul Universitar de Urgenţã Bucureşti;
- Spitalul Clinic de Urgenţã pentru Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti;
- Spitalul Clinic de Urgenţã pentru copii "M. Curie" Bucureşti;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Cluj-Napoca;
- Spitalul Clinic de Urgenţã "Bagdasar Arseni" Bucureşti;
- Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi;
- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţã Timişoara;
- Spitalul Clinic de Urgenţã "Sf. Pantelimon" Bucureşti;
- Spitalul Clinic Judeţean Târgu Mureş.
9. Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umanã
Activitãţi:
- asigurarea medicamentelor specifice necesare tratamentului în ambulatoriu al stãrii posttransplant pentru pacienţii transplantaţi
Criterii de eligibilitate:
- bolnavi cãrora li s-a efectuat transplant şi necesitã tratament posttransplant.
Indicatori de evaluare:
a) indicatori fizici:
- numãr de bolnavi trataţi pentru stare posttransplant: 1.700;
b) indicatori de eficienţã:
- cost mediu/bolnav tratat pentru stare posttransplant/an 28.000 lei.
Natura cheltuielilor programului:
- cheltuieli pentru medicamente specifice tratamentului stãrii posttransplant
Unitãţi care deruleazã programul:
- farmacii cu circuit deschis, aflate în relaţie contractualã cu casele de asigurãri de sãnãtate
10. Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţã renalã cronicã
Activitãţi:
- asigurarea serviciilor de supleere renalã, inclusiv medicamente şi materiale sanitare specifice, transportul nemedicalizat al pacienţilor hemodializaţi de la şi la domiciliul pacienţilor, transportul lunar al medicamentelor şi materialelor sanitare specifice dializei peritoneale la domiciliul pacienţilor.
Criterii de eligibilitate:
- bolnavi cu insuficienţã renalã cronicã în stadiul uremic, care necesitã tratament substitutiv renal (FG < 15 mL/min/ 1,73 mp).
Indicatori de evaluare
a) indicatori fizici:
- numãrul total de bolnavi trataţi prin dializã - 8.773, din care:
- 6.993 prin hemodializã;
- 1.780 prin dializã peritonealã.
b) indicatori de eficienţã:
- cost mediu/bolnav tratat prin hemodializã/an - 62.772,63 lei;
- cost mediu/bolnav tratat prin dializã peritonealã/an 44.450 lei.
Natura cheltuielilor subprogramului:
- cheltuieli pentru servicii de supleere renalã, inclusiv medicamente şi materiale sanitare specifice, transportul nemedicalizat al pacienţilor hemodializaţi de la şi la domiciliul pacienţilor, transportul lunar al medicamentelor şi materialelor sanitare specifice dializei peritoneale la domiciliul pacienţilor.
Unitãţi care deruleazã programul:
- unitãţile sanitare publice cu secţii şi compartimente de profil;
- unitãţi sanitare private autorizate de Ministerul Sãnãtãţii Publice şi evaluate în condiţiile legii;
- centrele-pilot de furnizare a serviciilor medicale de hemodializã şi dializã peritonealã;
- unitãţi sanitare cu secţii şi compartimente de profil aparţinând ministerelor cu reţea sanitarã proprie.

II. PROGRAMUL NAŢIONAL PRIVIND EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ PRIMARĂ
Obiective:
a) asigurarea continuitãţii tipãririi şi securizãrii cu elemente împotriva falsificãrii sau contrafacerii a taloanelor necesare populaţiei pentru prezentarea la medicul de familie şi la furnizorul de servicii medicale paraclinice şi a scrisorilor de informare a populaţiei;
b) asigurarea expedierii poştale a taloanelor necesare populaţiei pentru prezentarea la medicul de familie şi la furnizorul de servicii medicale paraclinice şi a scrisorilor de informare a populaţiei;
c) îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate a populaţiei prin creşterea accesului populaţiei la servicii de asistenţã medicalã preventivã şi creşterea speranţei de viaţã;
d) efectuarea de consiliere şi screening clinico-biologic, în vederea depistãrii precoce a afecţiunilor oncologice, cardiovasculare, neurologice şi altele, în funcţie de factorii de risc identificaţi în urma activitãţii de evaluare a stãrii de sãnãtate a populaţiei;
e) Monitorizarea şi controlul activitãţilor prevãzute în contractele încheiate de casele de asigurãri de sãnãtate cu furnizorii de servicii medicale în asistenţa medicalã primarã şi ambulatorie de specialitate paraclinicã, în cadrul programului.
Activitãţile şi indicatorii de evaluare ai programului sunt aprobaţi prin ordinul ministrului sãnãtãţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 994/354/2007 privind aprobarea Normelor metodologice pentru realizarea şi raportarea activitãţilor specifice din cadrul Programului naţional privind evaluarea stãrii de sãnãtate a populaţiei în asistenţa medicalã primarã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.


ANEXA 3A
CONTRACT
pentru finanţarea programelor/subprogramelor din cadrul
programului naţional cu scop curativ în anul 2008

I. Pãrţile contractante
Casa de Asigurãri de Sãnãtate ................................, cu sediul în municipiul/oraşul .............................., str. ...................... nr. .........., judeţul/sectorul ............................., telefon/fax ......................., reprezentatã prin preşedinte-director general ..., şi unitatea sanitarã .........................., cu sediul în ............................., str. ............................ nr. ...., telefon ..................., fax ......................., reprezentatã prin .........................., având actul de înfiinţare/organizare nr. ................................, Autorizaţia sanitarã de funcţionare nr. ....................., Dovada de evaluare nr. ..........................., codul fiscal ........................... şi contul nr. .............................., deschis la Trezoreria Statului sau cont nr. ......................... deschis la Banca .............................................., dovada asigurãrii de rãspundere civilã în domeniul medical, atât pentru furnizor, cât şi pentru personalul medico-sanitar angajat valabilã pe toatã durata Contractului nr. ................................... .

II. Obiectul contractului
Art. 1. - Obiectul prezentului contract îl constituie finanţarea programelor/subprogramelor din cadrul programului naţional cu scop curativ ..............................(se specificã fiecare program/subprogram) ..................... pentru asigurarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice .................(se completeazã, dupã caz, în funcţie de program/subprogram)...................,necesare în terapia în spital/în spital şi ambulatoriu, conform <>Hotãrârii Guvernului nr. 357/2008 pentru aprobarea programelor naţionale de sãnãtate în anul 2008, Ordinului ministrului sãnãtãţii publice şi prezentului ordin.

III. Durata contractului
Art. 2. - Prezentul contract este valabil de la data încheierii lui şi pânã la data de 31 decembrie 2008.
Art. 3. - Durata prezentului contract se poate prelungi, cu acordul pãrţilor, în situaţia prelungirii duratei de aplicabilitate a <>Hotãrârii Guvernului nr. 357/2008 .

IV. Obligaţiile pãrţilor
Art. 4. - Obligaţiile casei de asigurãri de sãnãtate sunt:
1. Casa de asigurãri de sãnãtate asigurã fonduri pentru derularea programelor/subprogramelor în cadrul bugetului aprobat cu aceastã destinaţie, decontând lunar, în limita contractului, contravaloarea facturilor pentru medicamente şi/sau materiale sanitare specifice, necesare asigurãrii în spital şi în ambulatoriu, dupã caz, a tratamentului pentru bolnavii cu afecţiunile cuprinse în programe/subprograme.
2. Finanţarea programelor/subprogramelor se face din Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, în cadrul bugetului aprobat pentru cheltuieli materiale şi prestãri de servicii cu caracter medical la subcapitolul respectiv.
3. Sumele alocate sunt stabilite în funcţie de numãrul de bolnavi trataţi şi de costul mediu pe bolnav.
4. Medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice ce se acordã în ambulatoriu în cadrul programelor/subprogramelor se asigurã prin farmacia unitãţii sanitare.
5. Eliberarea medicamentelor şi a materialelor sanitare menţionate la pct. 4.1.4 se face pe bazã de prescripţie medicalã sau condicã de medicamente, dupã caz.
6. Casa de asigurãri de sãnãtate analizeazã indicatorii prezentaţi în decontul înaintat de unitatea sanitarã, precum şi gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior.
7. Casa de asigurãri de sãnãtate deconteazã, în termen de 5 zile, în baza cererilor justificative transmise de unitatea sanitarã, în limita sumei prevãzute în contract, contravaloarea facturii, prezentatã în copie, pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice, necesare tratamentului din luna curentã.
Art. 5. - Obligaţiile unitãţii sanitare sunt:
1. sã utilizeze fondurile primite pentru fiecare program/subprogram de sãnãtate, potrivit destinaţiei acestora;
2. sã dispunã mãsuri pentru gestionarea eficientã a mijloacelor materiale şi bãneşti;
3. sã organizeze evidenţa cheltuielilor pe fiecare program/subprogram şi pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare atât în prevederi, cât şi în execuţie;
4. sã se asigure cã serviciile medicale furnizate în baza prezentului contract se încadreazã din punctul de vedere al calitãţii în normele privind calitatea asistenţei medicale, elaborate în condiţiile legii;
5. sã furnizeze tratamentul adecvat şi sã prescrie medicamentele conform reglementãrilor în vigoare;
6. sã efectueze achiziţia medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice, în condiţiile legii;
7. sã transmitã casei de asigurãri de sãnãtate raportãri lunare, trimestriale (cumulat de la începutul anului) şi anuale privind sumele utilizate pe fiecare program, precum şi indicatorii realizaţi, rãspunzând atât de exactitatea şi realitatea datelor raportate pentru justificarea plãţii contravalorii facturii pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice procurate în luna precedentã, cât şi a indicatorilor raportaţi;
8. sã organizeze evidenţa nominalã şi în baza codurilor numerice personale pentru bolnavii care beneficiazã de medicamente şi/sau de materiale sanitare specifice, prescrise şi eliberate în cadrul programelor/subprogramelor.
9. sã raporteze casei de asigurãri de sãnãtate, pânã la data de 15 a lunii urmãtoare încheierii perioadei pentru care se face raportarea, evidenţa nominalã şi în baza codurilor numerice personale pentru bolnavii trataţi în cadrul programelor/subprogramelor.

V. Valoarea contractului
Art. 6. - Valoarea contractului (se detaliazã fiecare program/subprogram) este:
1. ................... ..................... lei;
2. ................... ..................... lei;
3. ................... ..................... lei;

VI. Finanţarea programelor/subprogramelor
Art. 7. - Unitatea sanitarã prezintã în primele 15 zile ale lunii curente decontul pentru luna precedentã, cuprinzând numãrul de bolnavi trataţi, valoarea medicamentelor şi materialelor sanitare consumate pentru tratamentul bolnavilor, costul mediu pe bolnav, sumele achitate conform ordinului de platã (cu ştampila trezoreriei) cu care s-a achitat contravaloarea facturii pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice procurate în luna precedentã, precum şi cererea justificativã, însoţitã de copia facturii emise de furnizor pentru medicamentele şi/sau materialele specifice aprovizionate pentru luna în curs.
Art. 8. - Casa de asigurãri de sãnãtate analizeazã indicatorii prezentaţi prin decont, precum şi gradul şi modul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior şi deconteazã, în limita sumei prevãzute în contract, în termen de maximum 5 zile de la primire, contravaloarea facturii prezentate în copie de unitatea sanitarã pentru medicamentele şi/sau materialele specifice achiziţionate pentru luna curentã.

VII. Rãspunderea contractualã
Art. 9. - Unitatea sanitarã are urmãtoarele responsabilitãţi:
1. prin medicii coordonatori:
a) rãspunde de utilizarea fondurilor primite pentru efectuarea cheltuielilor pentru medicamentele şi materialele sanitare specifice;
b) rãspunde de organizarea evidenţei electronice a bolnavilor care beneficiazã de medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice, prescrise în cadrul programelor/subprogramelor, pe baza setului minim de date: CNP bolnav, diagnostic specific concordant cu subprogramul, medicul curant (cod parafã), medicamentele eliberate, cantitatea şi valoarea de decontat, conform schemei terapeutice prescrise, cu respectarea protocoalelor.
c) dispune mãsurile necesare aplicãrii metodologiei de program/subprogram, în vederea asigurãrii îndeplinirii obiectivelor prevãzute în acesta;
d) rãspunde de organizarea, monitorizarea şi de buna desfãşurare a activitãţilor medicale din cadrul programului/subprogramului;
e) rãspunde de raportarea la timp a datelor cãtre casa de asigurãri de sãnãtate, precum şi de realitatea şi exactitatea acestora;
2. prin contabilul-şef al unitãţii sanitare rãspunde de modul de organizare a evidenţelor tehnico-operative, de utilizarea sumelor alocate potrivit destinaţiilor aprobate, cu respectarea normelor legale în vigoare, de exactitatea şi realitatea datelor raportate lunar.
Art. 10. - Casa de asigurãri de sãnãtate controleazã trimestrial modul de utilizare a fondurilor alocate şi analizeazã indicatorii prezentaţi.
Art. 11. - Controlul casei de asigurãri de sãnãtate va urmãri, în principal, urmãtoarele:
a) dacã activitãţile se desfãşoarã conform reglementãrilor legale în vigoare;
b) dacã se constatã obstacole sau disfuncţionalitãţi în derularea programului/subprogramului;
c) dacã se încadreazã în sumele contractate pe programe/subprograme, dacã fondurile alocate au fost utilizate potrivit destinaţiilor stabilite şi dacã au servit la realizarea obiectivelor programului/subprogramului respectiv;
d) dacã persoanele implicate respectã responsabilitãţile legate de program/subprogram;
e) realitatea şi exactitatea datelor.
f) stocurile de medicamente şi/sau materiale sanitare specifice comparativ cu consumul mediu lunar.
Art. 12. - Neprezentarea de cãtre unitatea sanitarã a documentelor prevãzute la pct. 7 al art. 5 atrage sistarea finanţãrii pânã la urmãtoarea perioadã de raportare, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Art. 13. - Nerespectarea clauzelor cuprinse la pct. 1 şi 8 ale art. 5 atrage rezilierea contractului.

VIII. Soluţionarea litigiilor
Art. 14. - Litigiile apãrute pe perioada derulãrii contractului se soluţioneazã de pãrţi pe cale amiabilã. În situaţia în care pãrţile nu ajung la o înţelegere, acestea se vor adresa Comisiei de arbitraj sau instanţelor judecãtoreşti competente, dupã caz.

IX. Clauze speciale
Art. 15. - Sumele înscrise în actele adiţionale încheiate în anul 2008 la contractele pentru anul 2007 vor fi consemnate distinct ca sume incluse în valoarea totalã a contractului pe anul 2008.
Art. 16. - Se pot încheia acte adiţionale la prezentul contract în situaţia în care, prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, se aprobã modificãri în volumul şi în structura programului/subprogramului, pe parcursul derulãrii acestuia.
Art. 17. - Dacã o clauzã a acestui contract ar fi declaratã nulã, celelalte prevederi ale contractului nu vor fi afectate de aceastã nulitate. Pãrţile convin ca orice clauzã declaratã nulã sã fie înlocuitã printr-o altã clauzã care sã corespundã cât mai bine cu putinţã spiritului contractului, în conformitate cu prevederile legale. Dacã pe durata derulãrii prezentului contract expirã termenul de valabilitate a autorizaţiei sanitare, toate celelalte prevederi ale contractului nu vor fi afectate de nulitate, cu condiţia reînnoirii autorizaţiei sanitare pentru toatã durata de valabilitate a contractului.

X. Forţa majorã
Art. 18. - Orice împuternicire independentã de voinţa pãrţilor, intervenitã dupã data semnãrii prezentului contract şi care împiedicã executarea acestuia, este consideratã forţã majorã şi exonereazã de rãspundere partea care o invocã. Sunt considerate forţã majorã, în sensul acestei clauze, împrejurãri ca: rãzboi, revoluţie, cutremur, mari inundaţii, embargo.
Art. 19. - Partea care invocã forţa majorã trebuie sã anunţe cealaltã parte în termen de 5 zile de la data apariţiei respectivului caz de forţã majorã şi, de asemenea, de la încetarea acestui caz.
Art. 20. - Dacã nu se procedeazã la anunţarea în termenele prevãzute mai sus a începerii şi încetãrii cazului de forţã majorã, partea care îl invocã suportã toate daunele provocate celeilalte pãrţi prin neanunţarea la termen.
Art. 21. - În cazul în care împrejurãrile care obligã la suspendarea executãrii prezentului contract se prelungesc pe o perioadã mai mare de 6 luni, fiecare parte poate cere rezoluţiunea contractului.

XI. Dispoziţii finale
Art. 22. - Orice modificare poate fi fãcutã numai cu acordul scris al ambelor pãrţi.
Art. 23. - În condiţiile apariţiei unor noi acte normative în materie, care intrã în vigoare pe durata derulãrii prezentului contract, clauzele contrare se vor modifica şi se vor completa în mod corespunzãtor.
Art. 24. - Rezilierea contractului înainte de expirarea valabilitãţii acestuia poate fi fãcutã numai cu acordul pãrţilor.
Prezentul contract s-a încheiat astãzi, ..........................., în douã exemplare, câte un exemplar pentru fiecare parte, şi se completeazã conform normelor legale în vigoare.


     Casa de Asigurãri de Sãnãtate               Furnizor de servicii medicale
     .............................               .............................

      Preşedinte-director general,                          Manager,
     .............................               .............................

     Director executiv al Direcţiei              Director financiar-contabil,
        management şi economic,
     .............................               .............................

     Director executiv al Direcţiei                     Director medical,
        planificare, dezvoltare,
         relaţii cu furnizorii,
     .............................               .............................

           Medic şef-director                           Directorul pentru
            executiv adjunct,                         cercetare-dezvoltare,
     .............................               .............................

                  Vizat.
         Compartimentul juridic
              şi contencios
     .............................



ANEXA 3B
CONTRACT
pentru furnizare de servicii de dializã
în cadrul programului "Tratamentul de
supleere a funcţiei renale la bolnavii cu
insuficienţã renalã cronicã" în anul 2008

I. Pãrţile contractante
Casa de Asigurãri de Sãnãtate ..........................., cu sediul în municipiul/oraşul ........................., str. ...................... nr. ..., judeţul/sectorul ......................., telefon/fax ............................, reprezentatã prin preşedinte-director general ................., şi furnizorul de servicii de dializã ................., cu sediul în ........................., str. ............................... nr. ..., telefon ........................., fax .................., reprezentat prin ..............., având actul de înfiinţare/organizare nr. ...................., Autorizaţia sanitarã de funcţionare nr. ........., Dovada de evaluare nr. ...............,codul fiscal ................. şi contul nr. ..................., deschis la Trezoreria Statului, sau cont nr. ......................, deschis la Banca ...................., dovada asigurãrii de rãspundere civilã în domeniul medical atât pentru furnizor, cât şi pentru personalul medico-sanitar angajat valabilã pe toatã durata contractului nr. ... .

II. Obiectul contractului
Art. 1. - (1) Obiectul prezentului contract îl constituie furnizare de servicii de dializã în cadrul programului "Tratamentul de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţã renalã cronicã" în anul 2008 ...
(se completeazã, dupã caz, cu hemodializã, dializã peritonealã sau hemodializã şi dializã peritonealã), conform <>Hotãrârii Guvernului nr. 357/2008 pentru aprobarea programelor naţionale în anul 2008 şi Ordinului ministrului sãnãtãţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. _/2008 pentru aprobarea normelor tehnice de realizare a programelori naţionale în anul 2008.
(2) Serviciile de dializã cuprind:
- serviciul de hemodializã: medicamente şi materiale sanitare specifice, toate cheltuielile necesare realizãrii serviciului medical de hemodializã şi transportul nemedicalizat al bolnavilor de la domiciliul bolnavilor la unitatea sanitarã şi retur.
- serviciul de dializã peritonealã: medicamente şi materiale sanitare specifice şi transportul lunar al medicamentelor şi materialelor sanitare specifice dializei peritoneale la domiciliul pacienţilor.

III. Servicii de dializã
Art. 2. - Serviciile de dializã se acordã bolnavilor cu diagnosticul de insuficienţã renalã cronicã în stadiul uremic, care necesitã tratament substitutiv renal (FG < 15 mL/min/1,73 mp)

IV. Durata contractului
Art. 3. - Prezentul contract este valabil de la data încheierii lui şi pânã la data de 31 decembrie 2008.
Art. 4. - Durata prezentului contract se poate prelungi, cu acordul pãrţilor, în situaţia prelungirii duratei de aplicabilitate a Hotãrârii Guvernului nr. _/2008 pentru aprobarea programelor naţionale în anul 2008.

V. Obligaţiile pãrţilor
Art. 5. - Casa de asigurãri de sãnãtate are urmãtoarele obligaţii:
a) sã încheie contracte numai cu furnizorii de servicii de dializã autorizaţi şi evaluaţi şi sã facã publicã lista acestora, precum şi valoarea de contract, pentru informarea asiguraţilor, actualizate dacã este cazul;
b) sã monitorizeze volumul de servicii de dializã efectuate de cãtre furnizorul de servicii de dializã;
c) sã deconteze furnizorilor de servicii de dializã, la termenele prevãzute în contract, contravaloarea serviciilor de dializã contractate, efectuate şi raportate, pe baza facturii însoţite de desfãşurãtoarele privind serviciile de dializã realizate, prezentate atât pe suport de hârtie, cât şi în format electronic, în formatul solicitat de Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, în limita valorii de contract;
d) sã informeze furnizorii de servicii de dializã asupra condiţiilor de furnizare a serviciilor de dializã şi despre orice schimbare în modul de acordare a acestora;
e) sã urmãreascã şi sã controleze utilizarea fondurilor alocate programului;
f) sã înmâneze la momentul efectuãrii controlului sau, dupã caz, sã comunice furnizorilor de servicii de dializã proceseleverbale şi/sau notele de constatare ca urmare a efectuãrii controalelor în termen de 3 zile lucrãtoare de la data efectuãrii controlului;
g) sã deconteze, în primele 10 zile ale lunii urmãtoare celei pentru care se face plata, contravaloarea serviciilor de dializã efectuate şi raportate în luna precedentã, în baza facturii şi a documentelor însoţitoare, cu încadrarea în sumele contractate. Pentru fiecare lunã, casele de asigurãri de sãnãtate pot efectua pânã la data de 20 decontarea lunii curente pentru perioada 115 a lunii, în baza indicatorilor specifici realizaţi şi în limita sumelor contractate, pe baza facturii şi a documentelor însoţitoare;
h) sã deconteze furnizorului de servicii de dializã contravaloarea serviciilor de dializã acordate bolnavilor, indiferent de casa de asigurãri de sãnãtate la care este luat în evidenţã acesta.
Art. 6. - Furnizorul de servicii de dializã are urmãtoarele obligaţii:
a) sã respecte criteriile de calitate a serviciilor medicale furnizate în conformitate cu prevederile art. 238 şi <>art. 239 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum si cu cele ale <>Ordinului ministrului sãnãtãţii publice nr. 1.718/2004 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unitãţilor de dializã publice şi private;
b) sã asigure tratamentul prin dializã numai bolnavilor care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate prevãzute în Ordinul ministrului sãnãtãţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. _/2008 pentru aprobarea normelor tehnice de realizare a programelor naţionale în anul 2008;
c) sã organizeze evidenţa nominalã şi în baza codurilor numerice personale pentru bolnavii care beneficiazã de servicii de dializã;
d) sã respecte confidenţialitatea tuturor datelor şi informaţiilor privitoare la asiguraţi, precum şi intimitatea şi demnitatea acestora;
e) sã transmitã casei de asigurãri de sãnãtate raportãri lunare, trimestriale (cumulat de la începutul anului) şi anuale privind indicatorii realizaţi, pânã la data de 15 a lunii urmãtoare încheierii perioadei pentru care se face raportarea;
f) sã factureze lunar, în vederea decontãrii de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate, activitatea realizatã conform contractului de furnizare de servicii de dializã; factura va fi însoţitã de desfãşurãtoarele/documentele justificative privind activitãţile realizate, separat pentru asiguraţi, pentru cetãţenii titulari ai cardului european de asigurãri sociale de sãnãtate şi pentru cetãţenii statelor cu care România a încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale cu prevederi în domeniul sãnãtãţii, care beneficiazã de servicii medicale pe teritoriul României de la furnizori aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurãri de sãnãtate, atât pe suport de hârtie, cât şi în format electronic, în formatul solicitat de Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate. Desfãşurãtoarele se stabilesc prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate. Nerespectarea termenelor de depunere a facturii pentru o perioadã de maximum douã luni consecutive în cadrul unui trimestru, respectiv 3 luni într-un an, conduce la mãsuri mergând pânã la rezilierea contractului de furnizare de servicii de dializã;
g) sã raporteze caselor de asigurãri de sãnãtate şi autoritãţilor de sãnãtate publicã datele necesare pentru urmãrirea desfãşurãrii activitãţii în asistenţa medicalã, potrivit formularelor de raportare stabilite conform reglementãrilor legale în vigoare;
h) sã completeze corect şi la zi documentele privind evidenţele obligatorii din sistemul informaţional al Ministerului Sãnãtãţii Publice, al Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate şi al Registrului Renal Român cu datele corespunzãtoare activitãţii desfãşurate, conform prevederilor legale în vigoare;
i) sã respecte dreptul la libera alegere de cãtre asigurat a medicului şi a furnizorului;
j) sã anunţe casa de asigurãri de sãnãtate despre modificarea uneia sau mai multora dintre condiţiile care au stat la baza încheierii contractului de furnizare de servicii de dializã anterior producerii acestora sau cel mai târziu la 10 zile lucrãtoare de la data producerii modificãrii şi sã îndeplineascã în permanenţã aceste condiţii pe durata derulãrii contractului;
k) sã respecte prevederile actelor normative referitoare la sistemul asigurãrilor sociale de sãnãtate;
l) sã participe la acţiunile de informare organizate de casele de asigurãri de sãnãtate şi de autoritãţile de sãnãtate publicã;
m) sã acorde servicii medicale bolnavilor fãrã nicio discriminare, indiferent de casa de asigurãri de sãnãtate la care este luat în evidenţã asiguratul;
n) sã afişeze într-un loc vizibil numele casei de asigurãri de sãnãtate cu care se aflã în relaţie contractualã, precum şi datele de contact ale acesteia: adresã, telefon, fax, e-mail, paginã web;
o) sã acorde sedinţe de dializã titularilor cardului european de asigurãri sociale de sãnãtate emis de unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, în perioada de valabilitate a cardului şi în aceleaşi condiţii ca pentru persoanele asigurate în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate din România;
p) sã utilizeze "sistemul informatic unic integrat". În situaţia în care se utilizeazã un alt sistem informatic acesta trebuie sã fie compatibil cu "sistemul informatic unic integrat", caz în care furnizorii sunt obligaţi sã asigure confidenţialitatea în procesul de transmitere a datelor;
r) sã informeze medicul de familie al pacientului sau, dupã caz, medicul de specialitate din ambulatoriul de specialitate, prin scrisoare medicalã transmisã direct sau prin intermediul asiguratului, despre tratamentele efectuate;
s) sã acorde servicii de dializã conform contractului şi sã nu încaseze coplata sau contribuţie personalã pentru aceste servicii.

VI. Modalitãţi de platã
Art. 7. - Modalitatea de platã a serviciilor de dializã este:
- pentru hemodializã: tarif pe şedinţa de hemodializã = 413 lei
Tariful pentru şedinţa de hemodializã include toate cheltuielile aferente acestui serviciu, inclusiv cheltuielile pentru medicamente şi materiale sanitare specifice, precum şi transportul dializaţilor de la domiciliul acestora pânã la centrul de dializã şi retur, suportat de unitatea sanitarã care acordã acest serviciu, cu excepţia cheltuielilor aferente serviciilor de transport al copiilor cu vârsta cuprinsã între 0-18 ani şi a persoanelor peste 18 ani cu nanism care nu pot fi preluate în centrele de dializã de adulţi, în vederea efectuãrii dializei în unitãţile sanitare situate în alt judeţ decât cel de domiciliu al persoanei respective, pentru care transportul se suportã din fondul alocat asistenţei medicale de urgenţã şi transport sanitar, în condiţiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordãrii asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate pentru anul 2008, aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 357/2008 ;
- pentru dializã peritonealã: tarif/pacient/an = 44.450 lei.
Tariful pentru dializã peritonealã include cheltuielile aferente medicamentelor şi materialelor sanitare şi transportul lunar al medicamentelor şi al materialelor sanitare specifice dializei peritoneale la domiciliul pacienţilor.

VII. Valoarea contractului
Art. 8. - (1) Valoarea totalã contractatã se constituie din urmãtoarele sume, dupã caz:
a) suma aferentã serviciilor de hemodializã a cãror platã se face pe bazã de tarif pe şedintã, care se stabileşte astfel:


 ┌──────────────┬───────────────┬──────────────┬───────────────┬──────────────┐
 │ Serviciu de  │ Numãr bolnavi │Numãr şedinţe │  Tarif (lei)  │  Total (lei) │
 │ hemodializã  │               │              │               │              │
 ├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │      C1      │       C2      │      C3      │       C4      │ C5=C2*C3*C4  │
 └──────────────┴───────────────┴──────────────┴───────────────┴──────────────┘



b) suma aferentã serviciilor de dializã peritonealã, a cãror platã se face pe tarif/pacient/an, care se stabileşte astfel:


 ┌──────────────┬───────────────┬──────────────┬───────────────┬──────────────┐
 │ Serviciu de  │ Numãr bolnavi │Numãr şedinţe │  Tarif (lei)  │  Total (lei) │
 │   dializã    │               │              │               │              │
 │ peritonealã  │               │              │               │              │
 ├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
 │      C1      │       C2      │      C3      │       C4      │   C4=C2*C3   │
 │              │               │              │             44│              │
 └──────────────┴───────────────┴──────────────┴───────────────┴──────────────┘


(2) Valoarea contractului pentru servicii de dializã în anul 2008 este _ lei.

VIII. Decontarea serviciilor de dializã
Art. 9. - (1) Casa de asigurãri de sãnãtate deconteazã, în primele 10 zile ale lunii urmãtoare celei pentru care se face plata, contravaloarea serviciilor de dializã efectuate şi raportate în luna precedentã, în baza facturii şi a documentelor însoţitoare, cu încadrarea în sumele contractate. Pentru fiecare lunã, casele de asigurãri de sãnãtate pot efectua pânã la data de 20 decontarea lunii curente pentru perioada 1-15 a lunii, în baza indicatorilor specifici realizaţi şi în limita sumelor contractate, pe baza facturii şi a documentelor însoţitoare.
(2) Pentru serviciile de hemodializã casele de asigurãri de sãnãtate nu deconteazã mai mult de 3 şedinţe pe sãptãmânã pe bolnav.
(3) Neprezentarea de cãtre unitatea sanitarã a documentelor prevãzute la art. 6 alin. e) şi f) atrage sistarea decontãrii serviciilor aferente lunii respective pânã la urmãtoarea perioadã de raportare, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

IX. Soluţionarea litigiilor
Art. 10. - Litigiile apãrute pe perioada derulãrii contractului se soluţioneazã de pãrţi pe cale amiabilã. În situaţia în care pãrţile nu ajung la o înţelegere, acestea se vor adresa Comisiei de Arbitraj sau instanţelor judecãtoreşti competente, dupã caz.

X. Clauze speciale
Art. 11. - Sumele înscrise în actele adiţionale încheiate în anul 2008 la contractele pentru anul 2007 vor fi consemnate distinct ca sume incluse în valoarea totalã a contractului pe anul 2008.
Art. 12. - Se pot încheia acte adiţionale la prezentul contract în situaţia în care, prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, se aprobã modificãri în volumul şi în structura programului, pe parcursul derulãrii acestuia.
Art. 13. - Dacã o clauzã a acestui contract ar fi declaratã nulã, celelalte prevederi ale contractului nu vor fi afectate de aceastã nulitate. Pãrţile convin ca orice clauzã declaratã nulã sã fie înlocuitã printr-o altã clauzã care sã corespundã cât mai bine cu putinţã spiritului contractului, în conformitate cu prevederile legale. Dacã pe durata derulãrii prezentului contract expirã termenul de valabilitate a autorizaţiei sanitare, toate celelalte prevederi ale contractului nu vor fi afectate de nulitate, cu condiţia reînnoirii autorizaţiei sanitare pentru toatã durata de valabilitate a contractului.

XI. Forţa majorã
Art. 14. - Orice împuternicire independentã de voinţa pãrţilor, intervenitã dupã data semnãrii prezentului contract şi care împiedicã executarea acestuia, este consideratã forţã majorã şi exonereazã de rãspundere partea care o invocã. Sunt considerate forţã majorã, în sensul acestei clauze, împrejurãri ca: rãzboi, revoluţie, cutremur, mari inundaţii, embargo.
Art. 15. - Partea care invocã forţa majorã trebuie sã anunţe cealaltã parte în termen de 5 zile de la data apariţiei respectivului caz de forţã majorã şi, de asemenea, de la încetarea acestui caz.
Art. 16. - Dacã nu se procedeazã la anunţarea în termenele prevãzute mai sus a începerii şi a încetãrii cazului de forţã majorã, partea care îl invocã suportã toate daunele provocate celeilalte pãrţi prin neanunţarea la termen.

XII. Dispoziţii finale
Art. 17. - Orice modificare poate fi fãcutã numai cu acordul scris al ambelor pãrţi.
Art. 18. - În condiţiile apariţiei unor noi acte normative în materie, care intrã în vigoare pe durata derulãrii prezentului contract, clauzele contrare se vor modifica şi se vor completa în mod corespunzãtor.
Art. 19. - Rezilierea contractului înainte de expirarea valabilitãţii acestuia poate fi fãcutã numai cu acordul pãrţilor.
Prezentul contract s-a încheiat astãzi, ..., în douã exemplare, câte un exemplar pentru fiecare parte, şi se completeazã conform normelor legale în vigoare.


     Casa de Asigurãri de Sãnãtate              Furnizor de servicii de dializã
     .............................              ...............................

      Preşedinte-director general,                          Manager,
      ............................              ...............................

     Director executiv al Direcţiei               Director financiar-contabil,
        management şi economic,
      ............................              ...............................

     Director executiv al Direcţiei                     Director medical,
        planificare, dezvoltare,
         relaţii cu furnizorii,
      ............................              ...............................

         Medic şef - Director                         Director de îngrijiri,
           executiv adjunct,
      ............................              ...............................

                                                        Directorul pentru
                                                      cercetare-dezvoltare
                                                ...............................

                 Vizat
         Compartimentul juridic
              şi contencios
      ............................



ANEXA 3C

Spitalul .......................
Secţia/Ambulatoriul ............
Cãtre:
..............................*)
În atenţia
Comisiei de aprobare a ...
REFERAT DE JUSTIFICARE
Subsemnatul(a) dr. ...............................................................................,
în calitate de medic curant, specialist în ................................., solicit aprobarea iniţierii tratamentului
pentru pacientul ..............(nume şi prenume, CNP |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|) .........................., aflat în evidenţa Casei de Asigurãri de Sãnãtate ............................................................................ .
Pacientul se aflã în evidenţa noastrã cu diagnosticul ............................................. din anul ......, având în prezent urmãtoarea terapie de fond:
...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................

Motive medicale ...................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................

Data .................



            Medic curant,                             Aprobat comisie.
        ......................                    .........................
        (semnãtura şi parafa)                      (semnãtura şi ştampila)


---------
*) Dupã caz: Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate, casa de asigurãri de sãnãtate, Agenţia Naţionalã de Transplant, centre acreditate pentru activitate de transplant, unitatea judeţeanã de implementare a programului de diabet zaharat.


ANEXA 3D

Unitatea Sanitarã ......................
Secţia/Ambulatoriul ....................
Cod fiscal .............................
Sediu ..................................
(localitate, str. nr.)
Judeţul ................................
Casa de asigurãri/Nr. contract ...../...

FORMULAR DE RECOMANDARE PENTRU TESTE DE AUTOMONITORIZARE
(document justificativ) PN 5

Serie prescripţie ... Numãr prescripţie ...
(se vor completa seria şi numãrul prescripţiei medicale pentru insulinã)
Numele ... CNP |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
Prenumele ...
Adresa: ...
|_| Copil (< 18 ani) |_| Adult
Diagnostic ...
Sumã fixã teste/lunã Copil 180 |_| Numãr luni 1 |_|
Sumã fixã teste/lunã Adult 60 |_| 2 |_|
3 |_|

Medic curant,
.....................
(semnãtura şi parafa)

Data prescrierii ......./........./.........
Data eliberãrii ......../........./.........

Semnãtura de primire

___________
Formularul de decontare se completeazã în 3 exemplare: un exemplar se pãstreazã la medicul prescriptor, douã exemplare se vor preda bolnavului de diabet zaharat împreunã cu prescripţia medicalã pentru insulinã şi cu acestea bolnavul se prezintã la farmacia cu circuit deschis. Farmacia pãstrazã un exemplar al formularului şi unul îl depune la casa de asigurãri de sãnãtate cu care se aflã în relaţie contractualã.


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Ordin, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, ORDIN nr. 269 din 31 martie 2008

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016