Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Având în vedere prevederile: - <>art. 36 alin. (1) din Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare; - <>art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenta, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 15/2005 ; - art. 11 lit. n) şi ale art. 13 lit. q) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenta, aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.490/2004 , cu modificãrile ulterioare; - <>art. 2 pct. 42 din Hotãrârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în temeiul <>art. 9 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 604/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, al <>art. 5 alin. (4) din Hotãrârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi al <>art. 10 alin. (5) din Hotãrârea Guvernului nr. 223/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii, cu modificãrile ulterioare, ministrul administraţiei şi internelor, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului şi ministrul educaţiei şi cercetãrii emit urmãtorul ordin: ART. 1 Se aproba îndrumarul "Educaţia şi protecţia elevilor în caz de cutremur", elaborat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor - INCERC Bucureşti, denumit în continuare îndrumar, prevãzut în anexa*) care face parte integrantã din prezentul ordin._______________ *) Anexa se publica ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 bis în afarã abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, sos. Panduri nr. 1. ART. 2 Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenta, împreunã cu inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor stabili prin protocol modul de diseminare în cadrul orelor de dirigentie şi/sau educaţie cetateneasca a cunoştinţelor de educaţie antiseismica a elevilor cuprinse în îndrumar. ART. 3 Prezentul ordin se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul administraţiei şi internelor, Vasile Blaga Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului, Radu Mircea Berceanu Ministrul educaţiei şi cercetãrii, Mihail Hardau ANEXA ÎNDRUMAR "Educaţia şi protecţia elevilor în caz de cutremur" PARTEA I Recomandãri pentru elevii din învãţãmântul primar - Clasele I-II - Text şi postere [IMAGINE]__________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se gãseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. Ce trebuie sa facem pentru a şti sa ne protejam în caz de cutremur 1. Afisam posterele despre cutremur la loc vizibil 2. Invatam despre planul familiei pentru cutremur 3. Desenam planul pericolelor din vecinãtatea casei şi şcolii. Pregatim rucsacul de urgenta pentru cutremur 4. Invatam ce sa facem în timpul şi dupã un cutremur Oriunde ne-ar surprinde un seism, dacã am invatat din timp, vom şti sa ne protejam! [IMAGINE]__________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se gãseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. Eu ştiu ce sa fac în caz de cutremur! Elevii din zonele seismice trebuie sa ştie sa se protejeze... ...Tu ai invatat? DACĂ A ÎNCEPUT MISCAREA SEISMICĂ: RAMANEM PE LOC! NU FUGIM! NE PROTEJAM ÎN LOCURI SIGURE, SUB BANCA SAU SUB MASA! NE FERIM DE OBIECTELE ÎNALTE, DE CELE SUSPENDATE ŞI DE FERESTRE! ASCULTAM INSTITUTORII - INVATATORII ŞI PROFESORII! RUCSACUL DE URGENTA AL ELEVULUI Conţinutul rucsacului de urgenta pentru clasele I-II Este bine ca fiecare elev sa aibã pregãtit, acasã (în camera sa ori lângã ieşirea din casa), sau/şi la şcoala (în dulapul clasei), un mic rucsac cu cele necesare dupã un cutremur cu urmãri deosebite: - 1-2 sticle de plastic de 0,5 litri cu apa potabilã/minerala, pahare plastic; - 1-2 pachete x 200 g biscuiti simpli; - trusa de prim ajutor cu o rola de fasa/bandaj sau 6 pansamente la plic; - sapun, prosop mic, servetele de hârtie, hârtie igienica, pasta de dinti; - lanterna, un mic aparat de radio cu tranzistori şi baterii de rezerva utilizabile în caz de urgenta pentru trei zile; - un pulover, o caciulita, manusi, o pelerina de ploaie cu gluga, pliabila, 2 perechi ciorapi/2 dresuri groase, 2 tricouri, 2 perechi chiloti; - un fluier de tip sport pentru solicitare ajutor; - un carnetel şi pix, lista cu adrese şi telefoane de acasã şi de la rude, cheia de la casa, bani. [IMAGINE]__________ NOTA(CTCE) IMAGINEA reprezentând RUCSACUL DE URGENTA AL ELEVULUI se gãseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. Ce facem în timpul unui seism: - acasã - în clasa Ramanem pe loc! Ne protejam în locuri sigure, sub banca sau sub masa! Ne ferim de obiectele înalte, de cele suspendate şi de ferestre! Ascultam pãrinţii, institutorii, invatatorii şi profesorii! Oriunde ne-am afla, ne pastram calmul, ne protejam şi nu intram în panica! Ce facem în timpul unui seism: - acasã - în clasa Raminem pe loc! Ne protejam în locuri sigure, sub banca sau sub masa! Ne ferim de obiectele înalte, de cele suspendate şi de ferestre! Ascultam pãrinţii, invatatorii-institutorii şi profesorii! [IMAGINE]__________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se gãseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. Oriunde ne-am afla, ne pastram calmul, ne protejam şi nu intram în panica! Ce facem în timpul unui seism: - în incinta/curtea şcolii Ne indepartam de clãdiri! Suntem atenti la coşuri de fum, ziduri, geamuri, cornise, tencuieli, fire electrice! Atentionam calm, ordonat, fãrã a alerga! Stam într-un loc sigur, cu invatatorii - institutorii, profesorii şi colegii! [IMAGINE]__________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se gãseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. Oriunde ne-am afla, ne pastram calmul, ne protejam şi nu intram în panica! Ce facem în timpul unui seism: - pe strada - lângã clãdiri - în mijloacele de transport în comun Ne indepartam de clãdiri! Mergem într-un loc sigur! Evitam sa producem aglomeratie lângã clãdirile avariate! În vehicule ramanem în interior! Coboram numai dupã oprirea în statie! Ascultam indicaţiile personalului din vehicule! [IMAGINE]__________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se gãseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. Oriunde ne-am afla, ne pastram calmul, ne protejam şi nu intram în panica! Ce facem dupã un seism puternic: - acasã - la şcoala Ramanem pe loc! Evitam sa fugim pe usa sau scãri! Plecam numai condusi de învãţãtori - institutori şi profesori! Atuncii când plecam, vom fi incaltati pentru a ne proteja şi luam rucsacul de urgenta! Pe drum, ne protejam capul cu o geanta, un ghiozdan sau o carte groasa! Afarã, ramanem lângã casa sau în curtea şcolii, într-un loc sigur, arãtat de învãţãtori - institutori şi profesori! Direcţia şcolii va decide dacã elevii pot pleca sau vor aştepta sa fie preluati de cãtre pãrinţi! [IMAGINE]__________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se gãseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. Dupã ce pãmântul şi casa nu se mai misca, am devenit mai curajosi şi vom şti cum sa ne protejam atunci când va fi un alt seism...! PARTEA a II-a Cunoştinţe şi recomandãri pentru elevii din învãţãmântul primar - Clasele III-IV - Text şi postere [IMAGINE]__________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se gãseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. Vom face împreunã cu pãrinţii un plan al fiecãrei camere din casa în care exista astfel de pericole şi le vom cere pãrinţilor sa mute sau sa fixeze mobilierul şi obiectele grele. ELEVII ŞI CUTREMURUL Cunoştinţe şi recomandãri pentru elevii din învãţãmântul primar - Clasele III-IV Ce este un cutremur şi cum îl simtim Cutremurele de pãmânt (seismele) sunt zguduiri bruste şi de foarte scurta durata ale unor porţiuni din scoarta (crusta) terestra sau de sub aceasta. Undele seismice care se produc în interiorul Pãmântului, într-o zona denumita focar, denumita epicentru la suprafata de deasupra acestuia, se transmit spre suprafata ca vibratii sau oscilatii ale terenului. Oscilatiile produse de cutremure se înregistreazã cu aparate denumite seismografe sau accelerografe. Magnitudinea este o modalitate de a aprecia mãrimea sau energia seismelor acolo unde acestea se produc (în focar), de aceea un anumit cutremur are o singura valoare a magnitudinii. Cu cat un seism este mai puternic, magnitudinea sa pe scara Richter este mai mare. Intensitatea seismicã mãsoarã efectele cutremurelor oriunde ajung undele seismice pe suprafata Pãmântului. Cu cat un seism produce oscilatii mai puternice într-un anumit amplasament, intensitatea sa în acel loc este mai mare. Intensitatea aceluiaşi cutremur, pe scara MSK, MM (Mercalli Modificatã) sau Scara Europeanã EMS, poate sa varieze în diferite locuri din ţara şi se reduce treptat la distanţe mai mari Cele mai puternice cutremure din România se produc în zona Vrancea, lângã muntii Carpaţi, dar miscarea seismicã se simte puternic la sute de kilometri depãrtare. Aproape toţi oamenii se simt neajutorati şi chiar speriati în caz de cutremur, deoarece clãdirile încep sa se legene puternic şi se pot avaria. Când balansul din clãdiri creste, este greu sa stai în picioare sau sa mergi, de aceea nu este recomandabil sa incerci sa ieşi din casa sau clasa. De multe ori, în orele sau zilele de dupã socul principal se produc şi altele, de regula mai mici, denumite replici, dar care sunt mai puţin periculoase. Cum ne protejam în caz de cutremur Acasã sau la şcoala, pãrinţii, invatatorii - institutorii şi profesorii au grija ca în caz de cutremur sa nu fim loviti sau rãniţi. În acest scop, clãdirile mai puţin rezistente trebuie consolidate. Planul familial de protecţie pentru cutremur Pentru ca fiecare membru al familiei sa ştie cum sa se protejeze, pãrinţii şi copiii vor face din timp un plan familial de protecţie, cu privire la diferitele situaţii posibile şi locuri în care ne putem afla în caz de cutremur. Protecţia în casa sau apartament În casa sau apartament, trebuie sa ne protejam de cãderea unor tencuieli, mobilier sau obiecte care pot sa cada la seism, mai ales în vecinãtatea locurilor unde ne facem lectiile sau care sunt circulate. Vom face împreunã cu pãrinţii un plan al fiecãrei camere din casa în care exista astfel de pericole şi le vom cere pãrinţilor sa mute sau sa fixeze mobilierul şi obiectele grele. Planul unei bucatarii, cu pericolele posibile în caz de cutremur [IMAGINE]__________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se gãseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. Pãrinţii ne vor arata locurile din casa unde ne putem proteja cu totii, adicã unde este tocul gros al unei usi ori o grinda solida, care sunt mesele din fiecare camera sau dacã biroul la care ne facem lectiile este destul de rezistent pentru a ne proteja sub acesta. Vom discuta cu pãrinţii despre cum ne putem proteja şi atunci când vom fi în alta situaţie (în vacanta, în alta localitate, la spectacole, în vizita, etc.). Pãrinţii ne vor arata locul unde se afla stingatoarele de incendiu de dimensiuni mici şi ne vor învaţã cum sa le folosim. Fiecare familie va avea pregãtit şi la indemana un rucsac de urgenta, în care sa se gãseascã apa şi câteva obiecte de prima necesitate pentru cazul în care ar fi necesar sa se stea în afarã locuinţei un timp. Vom lua exemplu dintr-un poster special de la şcoala despre ceea ce ar trebui sa avem în rucsac. [IMAGINE]__________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se gãseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. Toţi membrii familiei trebuie sa ştie ca atunci când se va produce un seism, cei care sunt prezenţi vor aplica planul familial şi vor proceda astfel: - mama are grija de cei mici; - tata are grija de copiii mai mari; - fraţii mai mari au grija de cei mici şi de surori; - pãrinţii vor îndepãrta copiii de ferestrele şi mobilierul care ar putea cãdea. Elevii trebuie sa discute cu pãrinţii ce vor face, cum vor lua legatura cu ei şi cum se vor intalni dacã un cutremur s-ar produce în timp ce sunt la şcoala sau în timp ce sunt pe drum. De asemenea, pãrinţii vor stabili cine îi ia acasã pe elevi dacã un seism important se produce în timp ce elevul este la şcoala, şi vor comunica decizia învãţãtorilor. [IMAGINE]__________ NOTA(CTCE) IMAGINEA se gãseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. Protecţia în cartier şi pe drumul spre şcoala Cu ajutorul pãrinţilor, fiecare elev va face un mic plan al cartierului şi va retine în memorie particularitãţile cartierului şi împrejurimilor casei sau blocului, ale drumului, pe care se deplaseaza zilnic la şcoala. Planul pericolelor din vecinãtatea casei şi şcolii [IMAGINE]__________ NOTA(CTCE) IMAGINEA reprezentând Planul pericolelor din vecinãtatea casei şi şcolii - se gãseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. Pãrinţii vor arata pe teren copiilor eventualele pericole care trebuie evitate, reprezentate de: * cãderea unor pãrţi din clãdiri (caramizi, tencuieli, ornamente, coşuri de fum, cornise, parapeti, etc.), spargerea şi cãderea unor geamuri, la clãdirile înalte; * cãderea unor obiecte de pe clãdiri (ex. antene de radio, TV, antene de satelit, panouri publicitare, ghivece cu flori etc.); * incendii, cãderea unor stâlpi şi linii electrice; * alunecãri de teren, avalanse în zona muntoasa, pericole care pot aparea pe drum şi în mijloacele de transport cãtre şcoala sau chiar la locurile obişnuite de joaca. Familia va da sfaturi copiilor despre modul de comportare şi protecţie în cazul în care un seism are loc în timp ce elevul este pe drumul spre şcoala sau spre casa, pe jos sau într-un vehicul, sau când seismul are loc noaptea şi se va proceda potrivit recomandãrilor care urmeazã. Pãrinţii vor arata copiilor unde este un loc sigur de lângã casa unde toţi membrii familiei se vor intalni dupã seism. Protecţia în clasa Împreunã cu invatatorii - institutorii şi profesorii vom întocmi un mic plan al clasei în vederea protecţiei în caz de cutremur. Mai întâi vom identifica mobilierul şi obiectele grele care sunt lângã bãnci sau atarna peste pupitre, birouri, mese, şi pot cãdea peste acestea. Pentru a ne proteja în caz de seism, vom lua parte la fixarea contra deplasarii sau mutarea astfel încât sa nu ne pericliteze viata sau integritatea corporalã în caz de oscilatii sau cadere. Astfel de obiecte sunt: televizoarele şi calculatoarele, lampile grele, unele materiale didactice, tablourile şi oglinzile mari, vasele şi vazele, acvariile, boxele audio, dulapuri, rafturi etajere, etc. Cu invatatorii - institutorii, profesorii şi pãrinţii vom discuta despre procurarea unui rucsac cu cele necesare pentru situaţii de urgenta. Rucsacul se va pãstra acasã (în camera ori lângã ieşire), sau/şi la şcoala (în dulapul clasei; conţinutul recomandat este redat separat). Acesta se va folosi numai dupã un cu tremur cu urmãri deosebite. Vom cunoaşte locul unde se afla trusa de prim-ajutor şi modul de utilizare a conţinutului acesteia. În clasa şi pe coridor, vom cunoaşte locul unde se afla stingatoarele de incendiu de dimensiuni mici şi ne vom instrui cu privire la alte metode simple de a stinge un început de incendiu. Protecţia în şcoala Vom cunoaşte drumul pe care ne vom deplasa cu invatatorii - institutorii şi profesorii în situaţii de urgenta (dupã seism, în caz de incendiu) şi a locului de adunare din incinta sau curtea şcolii. [IMAGINE]_________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se gãseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. Cum ne putem proteja în timpul unui cutremur Ce trebuie sa facem în timpul unui cutremur Acasã sau la şcoala CE FACEM ÎN CAZ DE CUTREMUR? [IMAGINE]__________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se gãseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. 1. Pastram calmul şi liniştea, fãrã a intra în panica, indiferent de alte zgomote din jurul nostru! 2. Acasã ne protejam unde ne aflam, individual şi împreunã cu pãrinţii, asa cum am invatat în planul familial de protecţie: - mama are grija de cei mici, tata are grija de copiii mai mari; - fraţii mai mari au grija de cei mici şi de surori; - pãrinţii vor îndepãrta copiii de ferestrele şi mobilierul care ar putea cãdea; - pãrinţii pot deschide usa de ieşire ca sa nu se blocheze. [IMAGINE]____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se gãseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. 3. Pãrinţii sau fraţii mai mari vor opri cat se poate de repede maşinile de gãtit cu gaze sau electrice, vor cauta sa stinga orice început de incendiu! [IMAGINE]____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se gãseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. 4. În timpul seismului, evitam sa fugim pe usa sau sa sarim pe fereastra, sa alergam pe scãri sau sa utilizam liftul. [IMAGINE]____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se gãseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. 5. Dacã stam în picioare, ne putem dezechilibra la seism. Ne vom proteja mai bine sub banca de clasa, sub o masa sau birou, dacã specialiştii şi profesorii ne-au spus ca sunt rezistente. Deoarece banca, masa sau biroul se pot misca, se recomanda sa ne tinem bine cu mana de piciorul bãncii sau mesei pe durata seismului. [IMAGINE]____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se gãseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. 6. Ramanem în clãdire sau încãpere, departe de ferestre care se pot sparge şi ne pot accidenta, departe de pereţi exteriori, obiecte, mobile suprapuse, lampi! Dacã avem o perna sau o carte, ne putem proteja capul cu aceasta. [IMAGINE]____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se gãseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. 7. Dacã este intuneric, asteptam sa ne protejeze pãrinţii şi sa treacã seismul, fãrã sa alergam prin casa. Suntem atenti la caine sau pisica, pot deveni nelinistiti sau chiar agresivi. 8. La şcoala ne protejam individual şi cu colegii, sub îndrumarea învãţãtorilor - institutorilor sau profesorilor! Cadrele didactice se pot proteja sub tocul gros al unei usi ori o grinda solida, dacã specialiştii au spus ca sunt rezistente şi pot lua şi copiii cu ei. Dar invatatorii - institutorii sau profesorii pot deschide usa de ieşire ca sa nu se blocheze. 9. Dacã ne surprinde cutremurul în afarã clasei, ne vom proteja prin ghemuire, în genunchi şi pe coate, lângã un perete interior, de ex. pe coridor, protejandu-ne capul cu palmele. 10. Dacã suntem în curtea şcolii, ne deplasam imediat, calm şi ordonat cat mai departe de clãdiri, spre un loc deschis şi sigur. Ne ferim de tencuieli, caramizi, coşuri, parapete, cornise, geamuri, ornamente, fire electrice care de obicei se pot prabusi. Pe drum 1. Dacã seismul ne surprinde în autoturism, cel care conduce trebuie sa opreascã într-un loc deschis, evitand clãdirile prea apropiate de strada, dincolo de poduri, pasaje şi linii electrice aeriene. Stam inauntru. Ne ferim de firele de curent electric şi orice cabluri care pot sa cada peste noi. [IMAGINE]____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se gãseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. 2. Dacã suntem într-un mijloc de transport în comun sau în tren, stam pe loc pana se termina miscarea seismicã. Conducãtorul trebuie sa opreascã şi sa deschidã uşile, dar nu este indicat sa ne imbulzim la coborare sau sa spargem ferestrele. 3. În metrou ne pastram calmul şi ascultam recomandãrile personalului trenului, dacã acesta s-a oprit între staţii în tunel, fãrã a pãrãsi vagoanele. [IMAGINE]____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se gãseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. 4. Dacã ne aflam într-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru, cinematograf, biserici, stadion, sali de întrunire), stam calmi şi ne protejam pe loc, pana se termina miscarea, fãrã sa alergam cãtre ieşire. [IMAGINE]____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se gãseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. În localitate, în afarã clãdirilor 1. În afarã clãdirilor, ne deplasam calm şi ordonat cat mai departe de clãdiri, spre un loc deschis şi sigur, fãrã maluri care pot aluneca. Ne ferim de tencuieli, caramizi, coşuri, parapete, cornise, geamuri, ornamente, cabluri electrice care se pot prabusi. 2. Oriunde am fi, suntem calmi, numaram rar şi calm pana la 100 ca sa ajungem cu bine la sfârşitul miscarii seismice! Ce trebuie sa facem imediat dupã cutremur 1. Suntem calmi, ramanem în clãdirea în care ne-a surprins seismul! 2. Aplicam regulile de comportament dupã un cutremur puternic, asa cum ne spun invatatorii - institutorii şi profesorii. [IMAGINE]____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se gãseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. 3. Pentru a nu fi rãniţi de cãderea unor caramizi sau tencuieli crapate, şi pentru ca nu stim starea scarilor dupã seism, nu fugim pe usa, nu sarim pe fereastra, nu alergam pe scãri, nu utilizam liftul! 4. Acordam mai întâi primul ajutor celor rãniţi sau afectaţi de seism. Calmam persoanele intrate în panica sau speriate, în special copiii mai sensibili. [IMAGINE]____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se gãseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. 5. Îi ajutam pe cei rãniţi sau prinsi sub mobilier sau alte obiecte. Nu miscam rãniţii grav pana la acordarea unui ajutor sanitar-medical de cãtre cei de la ambulanta. 6. Ascultam şi urmam profesorii, care vor verifica mai întâi scara şi drumul spre ieşire spre a nu ne expune la pericole. Dacã la ieşire sunt usi blocate, profesorii vor solicita ajutor pentru deblocare. 7. Prevenim ranirea provocatã de cãderea unor tencuieli, caramizi, etc. la ieşirea din clãdire punând un obiect protector (geanta, ghiozdan, cãrţi groase, etc.) deasupra capului. 8. La plecare toţi vom fi incaltati pentru a nu ne rani în cioburi şi vom avea îmbrãcãminte potrivita cu starea vremii de afarã. Atunci când este frig, ploua sau ninge, conducerea şcolii ne va arata o clãdire sigura. Dacã avem rucsacul de urgenta, îl vom lua pentru a face fata situaţiei de dupã cutremur. [IMAGINE]____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se gãseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. 9. Vom rãmâne în curtea şcolii, într-un loc liber, indicat de profesori şi care prezintã siguranta. Dacã este vreme rea, conducerea şcolii ne va indruma cãtre o clãdire sigura. Este recomandat sa dãm telefoane doar pentru cazuri de urgenta, pentru a nu aglomera şi bloca liniile. 10. Profesorii ne vor da informaţii dacã în zona invecinata nu sunt alte pericole (incendii, inundatii) şi pot decide plecarea cãtre case a elevilor mai mari. Elevii mai mici vor fi preluati de cãtre pãrinţi. [IMAGINE]____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se gãseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. 11. Pe drum, ne ferim de orice fire, cabluri, stâlpi şi panouri electrice cãzute la pãmânt. 12. Dacã am fost invoiti sa plecam de la şcoala, ne intalnim cu familia în locul pe care l-am stabilit dinainte. CUM SA NE PROTEJAM ÎN CAZ DE CUTREMUR [IMAGINE]____________ NOTA(CTCE) IMAGINEA - se gãseşte în Monitorul Oficial nr. 9bis, Partea I, din 8 ianuarie 2007. Suport curricular la EDUCAŢIE CIVICĂ, ŞTIINŢELE NATURII lectura suplimentarã - la clasele III-IV EDUCAŢIA ŞI PROTECŢIA ELEVILOR ÎN CAZ DE CUTREMUR Cunoştinţe şi recomandãri pentru elevii din învãţãmântul primar CUM SA NE PROTEJAM ÎN CAZ DE CUTREMUR Suport curricular la EDUCAŢIE CIVICĂ, ŞTIINŢELE NATURII lectura suplimentarã - la clasele III-IV Cutremurele sunt fenomene naturale care se intampla din când în când în multe tari, între care se numara şi ţara noastrã. Cele mai puternice cutremure din România se produc în zona Vrancea, de la curbura muntilor Carpaţi, dar miscarea seismicã se simte puternic la sute de kilometri depãrtare. Aproape toţi oamenii se simt neajutorati şi chiar speriati când începe sa se legene puternic clãdirea în care se afla. La începutul seismului se simte o vibratie şi un zgomot surd, ca şi când ar trece un camion foarte greu pe strada. Este posibil sa se legene deja şi lampa din tavan. Balansul pe care îl simtim în clãdiri creste, iar planseul se misca sub noi. Este greu sa stai în picioare sau sa mergi, dar nici pe scaun nu este uşor sa te mentii. Parca ar fi ceva asemãnãtor cu mersul pe bicicleta pe un drum accidentat ... ! Persoanele care au mai trecut printr-o astfel de împrejurare nu se sperie şi se comporta cumpatat. Ei au invatat ca este foarte important şi folositor sa se protejeze în timpul cutremurului ca sa nu fie loviti sau rãniţi de diferite obiecte care cad. Când simtim un cutremur trebuie sa fim calmi, deşi poate vom simţi o anumitã senzatie de rau în zona stomacului, emotie, temperatura şi chiar frica. Dacã în încãperea în care ne aflam este un foc deschis, cei mari trebuie sa caute sa îl opreascã. Ca sa ne protejam, specialiştii recomanda sa intram imediat sub banca din clasa, sub o masa sau un birou, dacã specialiştii le-au evaluat ca sunt rezistente, departe de ferestre care se pot sparge. Vom sta ghemuiti pe genunchi şi coate, ridicand bratele pe lângã urechi ca sa ne protejam capul cu palmele. Dacã banca, masa sau biroul se misca, ne vom tine cu o mana de picioarele acestora. Invatatorii - institutorii sau profesorii, ori pãrinţii se pot proteja sub tocul gros al unei usi ori o grinda solida, despre care ştiu de la specialişti ca sunt rezistente şi pot lua şi copiii cu ei. La fel se protejeaza cei din Japonia, S.U.A. şi toate ţãrile din zone seismice. Cutremurele nu dureazã decât 1-2 minute, în cazul celor mai puternice, deşi noua ni se pare, de obicei, o veşnicie. Este bine sa numaram rar şi calm pana la 100 ca sa ajungem cu bine la sfârşitul miscarii seismice. Cat tine miscarea seismicã, se intampla ca diferite mobile zvelte şi obiecte, cum ar fi rafturile, dulapurile, vitrinele, televizorul, acvariul, vazele cu flori, unele materiale didactice sa se dezechilibreze şi chiar sa cada pe podea lângã noi. Se aud zgomote produse de efectele seismului asupra clãdirilor şi mobilierului. Din vecinãtate se pot auzi cum cad unele coşuri de fum din caramida pe acoperisul casei vecine sau unele calcane. De aceea este bine sa stim ca afarã sunt multe pericole şi trebuie sa ne protejam singuri, mai întâi în interior! Dupã ce miscarea înceteazã, în jurul nostru se asterne parca o liniste ciudata. Cutremurul s-a terminat, dar nu este bine sa ne grabim sa iesim afarã din clasa sau apartament. Invatatorii - institutorii, profesorii sau pãrinţii vor verifica cu grija dacã în clasa sau în apartament nu a izbucnit vreun incendiu, pe care trebuie sa îl stingem, sau dacã afarã sunt alte pericole în urma cutremurului puternic, care a avariat unele zidãrii, tencuieli, coşuri de fum, ornamente şi geamuri. De abia atunci când cei mari au controlat drumul, putem merge incet şi fãrã sa aglomeram scara, cãtre ieşire. Vom fi bine imbracati, în funcţie de anotimp şi vreme, dar întotdeauna ne vom incalta, ca sa ne ferim de cioburi. Este bine sa avem rucsacul de urgenta cu noi, ca sa avem apa, ceva de mancare, haine etc. Când ajungem afarã din clãdire, vom merge într-un loc deschis cum ar fi, de exemplu, parcul alãturat sau terenul de sport, mai departe de clãdiri sau alte ziduri. Dacã este un anotimp rece sau ploua, conducerea şcolii ne va indruma cãtre o clãdire sigura. Dupã un timp este posibil sa mai fie nişte mici cutremure. Dar deoarece am invatat cum sa ne protejam, data viitoare nu ne va mai fi atât de teama.
Cum ne pregatim - acasã
pentru ne proteja - în clasa
în caz de cutremur - în localitate
Oriunde ne-ar surprinde un seism,
dacã am invatat din timp,
vom şti sa ne protejam!
┌────┬────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│Grad│SCARA MERCALLI-MODIFICATĂ │SCARA MEDVEDEV-SPONHEUER-KARNIK │
│ │MM │MSK 64 │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│I │Cutremurul nu este perceput decât de putine │Cutremurul este imperceptibil, iar intensitatea │
│ │persoane aflate în condiţii favorabile │se afla sub limita sensibilitãţii oamenilor. │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│II │Se simte de putine persoane, în special de │Miscarea foarte slabã, resimtita numai de │
│ │cele ce se gãsesc la etajele superioare ale │persoanele care locuiesc la etajele superioare. │
│ │clãdirilor. │ │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│III │Se percepe în interiorul clãdirilor, mai │Se produc oscilatii slabe, similare celor │
│ │pronunţat la etajele superioare. Durata │produse de circulaţia autocamioanelor uşoare, │
│ │poate fi apreciatã. │fiind sesizat de majoritatea persoanelor din │
│ │ │interiorul locuinţelor. │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│IV │În timpul zilei este resimtit de multe │Cutremurul este destul de puternic, vibratii │
│ │persoane care se afla în interiorul │similare celor produse de circulaţia │
│ │clãdirilor. În exterior puţin perceptibil. │autocamioanelor grele. Obiectele suspendate, │
│ │ │precum şi lichidele din vase oscileaza. │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│V │Este simtit aproape de toţi oamenii. Uşoare │Se percepe de toate persoanele din interiorul │
│ │degradari ale tencuielilor, iar unele │locuinţelor şi de majoritatea celor din │
│ │obiecte instabile se rastoarna. │exterior. Obiectele uşoare, nefixate, se │
│ │ │rastoarna. │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│VI │Miscarea este simtita de toatã lumea │Miscarea este simtita în întregime producand │
│ │producand panica. Tencuiala cade, clãdirile │panica. Obiectele grele se deplaseaza. Degradari│
│ │suferã degradari. Avarii neinsemnate la │moderate în elementele nestructurale ale │
│ │clãdirile slab executate. │construcţiilor. │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│VII │Produce panica, iar oamenii pãrãsesc │Cutremurul produce panica, iar majoritatea │
│ │locuintele. Avarii uşoare pana la moderate │oamenilor pãrãsesc locuintele, în clãdirile slab│
│ │la structurile de rezistenta obişnuite. │executate apar avarii importante sau chiar │
│ │Avarii considerabile la construcţiile slab │distrugeri. În construcţiile proiectate şi │
│ │executate sau necorespunzãtor proiectate. │executate corespunzãtor se înregistreazã │
│ │Coşurile se prabusesc. │degradari moderate. Coşurile de fum se disloca │
│ │ │puternic sau cad. │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│VIII│Avarii uşoare la structurile proiectate │Panica are un caracter general. Toate │
│ │seismic. Avarii considerabile la clãdirile │construcţiile sunt afectate. Se produc avarii │
│ │obişnuite. Prãbuşirea structurilor de │majore şi distrugeri la clãdirile obişnuite, │
│ │rezistenta executate defectuos. Dislocari │fãrã asigurare antiseismica, sau executate │
│ │ale zidariei de umplutura, cãderea coşurilor│defectuos. Structurile proiectate în concept │
│ │înalte, monumentelor etc. │seismic pot suferi avarii moderate. │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│IX │Avarii însemnate la structurile de │Se produc avarii însemnate în structurile │
│ │rezistenta proiectate antiseismic. Se │proiectate antiseismic. Construcţiile cu │
│ │produc inclinari ale clãdirilor cu schelet │asigurare seismicã moderata se distrug parţial │
│ │de rezistenta bine proiectate. Distrugeri │sau se prabusesc. Castelele de apa, turnurile │
│ │ale clãdirilor slab executate. Crapaturi în │izolate, monumentele etc. se prabusesc. │
│ │pãmânt. Conductele subterane se rup. │Crapaturi în terenuri. │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│X │Majoritatea construcţiilor proiectate │Construcţiile proiectate antiseismic se │
│ │antiseismic se distrug odatã cu fundaţiile. │prabusesc parţial sau în totalitate. Degradari │
│ │Pãmântul se crapa puternic. Se produc │importante în baraje. Sinele de cale feratã se │
│ │alunecãri de terenuri. │deformeaza. Masive alunecãri de teren. │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│XI │Putine structuri de rezistenta rãmân │Se distrug majoritatea construcţiilor │
│ │nedistruse. Apar falii la suprafata │corespuzator proiectate şi executate (clãdiri, │
│ │pãmântului. Conductele subterane complet │poduri, baraje, cai ferate etc.). Distrugerea │
│ │distruse. Prabusiri şi alunecãri puternice │conductelor subterane. Fracturi şi deplasãri ale│
│ │ale terenului. │terenurilor pe toate direcţiile. │
├────┼────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤
│XII │Distrugere totalã. Obiectele sunt aruncate │Distrugere totalã a construcţiilor. Modificarea │
│ │ascendent în aer. │radicala a formei suprafeţei pãmântului. │
└────┴────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘
Forma scurta a scãrii EMS-98
┌────────────┬────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Intensitatea│ Definitie │ Descrierea efectelor tipice observate (condensata) │
│ EMS │ │ │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ I │Nesesizat │Neresimtit. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ II │Puţin sesizat │Simtit numai de foarte putine persoane individuale, în stare de │
│ │ │repaos în case. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ III │Slab │Simtit în interior de putini oameni. Persoanele culcate simt o │
│ │ │leganare sau o uşoarã trepidatie. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ IV │Observat pe scara │Simtit în interior de mulţi oameni, în exterior de foarte │
│ │larga │putini. Putine persoane sunt trezite. Ferestrele, uşile şi │
│ │ │vesela trepideaza. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ V │Puternic │Simtit în interior de cei mai mulţi, în exterior de putini. │
│ │ │Mulţi oameni care dorm se trezesc. Unii sunt speriati. │
│ │ │Clãdirile trepideaza în ansamblu. Obiectele atarnate oscileaza │
│ │ │considerabil. Obiecte mici aluneca. Uşile şi ferestrele se │
│ │ │leagana, se deschid sau se inchid. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ VI │Producãtor de │Mulţi oameni sunt speriati şi fug afarã. Unele obiecte cad. │
│ │avariere uşoarã │Multe case suferã avariere nestructurala uşoarã, ca fisuri │
│ │ │subtiri şi caderi de mici bucãţi de tencuiala. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ VII │Producãtor de │Majoritatea oamenilor sunt speriati şi fug în exterior. Mobila │
│ │avariere │este deplasata, iar obiectele cad de pe rafturi în numãr mare. │
│ │ │Multe clãdiri bine realizate suferã avariere moderata: mici │
│ │ │fisuri în pereţi, caderi de tencuiala, pãrţi ale coşurilor cad, │
│ │ │clãdiri mai vechi pot prezenta crapaturi pronunţate în pereţi │
│ │ │şi ruperi de pereţi de umplutura. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ VIII │Producãtor de │Mulţi oameni simt dificultate în a sta în picioare. Multe case │
│ │avariere grava │prezintã crapaturi mari în pereţi. Unele clãdiri obişnuite bine │
│ │ │realizate prezintã distrugeri serioase ale pereţilor, în timp │
│ │ │ce structuri mai vechi, slabe, se pot prabusi. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ IX │Distrugator │Panica generalã. Multe construcţii slabe se prabusesc. Chiar │
│ │ │clãdiri obişnuite bine realizate prezintã avariere foarte grea: │
│ │ │distrugeri serioase de pereţi şi cedare structuralã parţialã. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ X │Puternic distrugator│Multe clãdiri obişnuite bine realizate se prabusesc. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ XI │Devastator │Majoritatea clãdirilor bine realizate se prabusesc, chiar unele │
│ │ │cu o buna proiectare antiseismica sunt distruse. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ XII │Complet devastator │Aproape toate clãdirile sunt distruse. │
└────────────┴────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Sa invatam sa ne pregatim - acasã
pentru - în clasa
protecţia în caz de cutremur - în localitate
Oriunde ne-ar surprinde un seism,
dacã am invatat şi ne-am pregãtit din timp
sa ne protejam,
putem sa îi facem fata!
┌────┬─────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐
│Grad│ SCARA MERCALLI-MODIFICATĂ │ SCARA MEDVEDEV-SPONHEUER-KARNIK │
│ │ MM │ MSK 64 │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│I │Cutremurul nu este perceput decât de putine │Cutremurul este imperceptibil, iar intensitatea│
│ │persoane aflate în condiţii favorabile │se afla sub limita sensibilitãţii oamenilor. │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│II │Se simte de putine persoane, în special de │Miscarea foarte slabã, resimtita numai de │
│ │cele ce se gãsesc la etajele superioare ale │persoanele care locuiesc la etajele superioare.│
│ │clãdirilor. │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│III │Se percepe în interiorul clãdirilor, mai │Se produc oscilatii slabe, similare celor │
│ │pronunţat la etajele superioare. Durata poate│produse de circulaţia autocamioanelor uşoare, │
│ │fi apreciatã. │fiind sesizat de majoritatea persoanelor din │
│ │ │interiorul locuinţelor. │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│IV │În timpul zilei este resimtit de multe │Cutremurul este destul de puternic, vibratii │
│ │persoane care se afla în interiorul │similare celor produse de circulaţia │
│ │clãdirilor. În exterior puţin perceptibil. │autocamioanelor grele. Obiectele suspendate, │
│ │ │precum şi lichidele din vase oscileaza. │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│V │Este simtit aproape de toţi oamenii. Uşoare │Se percepe de toate persoanele din interiorul │
│ │degradari ale tencuielilor, iar unele obiecte│locuinţelor şi de majoritatea celor din │
│ │instabile se rastoarna. │exterior. Obiectele uşoare, nefixate, se │
│ │ │rastoarna. │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│VI │Miscarea este simtita de toatã lumea │Miscarea este simtita în întregime producand │
│ │producand panica. Tencuiala cade, clãdirile │panica. Obiectele grele se deplaseaza. │
│ │suferã degradari. Avarii neinsemnate la │Degradari moderate în elementele nestructurale │
│ │clãdirile slab executate. │ale construcţiilor. │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│VII │Produce panica, iar oamenii pãrãsesc │Cutremurul produce panica, iar majoritatea │
│ │locuintele. Avarii uşoare pana la moderate la│oamenilor pãrãsesc locuintele, în clãdirile │
│ │structurile de rezistenta obişnuite. Avarii │slab executate apar avarii importante sau chiar│
│ │considerabile la construcţiile slab executate│distrugeri. În construcţiile proiectate şi │
│ │sau necorespunzãtor proiectate. Coşurile se │executate corespunzãtor se înregistreazã │
│ │prabusesc. │degradari moderate. Coşurile de fum se disloca │
│ │ │puternic sau cad. │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│VIII│Avarii uşoare la structurile proiectate │Panica are un caracter general. Toate │
│ │seismic. Avarii considerabile la clãdirile │construcţiile sunt afectate. Se produc avarii │
│ │obişnuite. Prãbuşirea structurilor de │majore şi distrugeri la clãdirile obişnuite, │
│ │rezistenta executate defectuos. Dislocari │fãrã asigurare antiseismica, sau executate │
│ │ale zidariei de umplutura, cãderea coşurilor │defectuos. Structurile proiectate în concept │
│ │înalte, monumentelor etc. │seismic pot suferi avarii moderate. │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│IX │Avarii însemnate la structurile de rezistenta│Se produc avarii însemnate în structurile │
│ │proiectate antiseismic. Se produc inclinari │proiectate antiseismic. Construcţiile cu │
│ │ale clãdirilor cu schelet de rezistenta bine │asigurare seismicã moderata se distrug parţial │
│ │proiectate. Distrugeri ale clãdirilor slab │sau se prabusesc. Castelele de apa, turnurile │
│ │executate. Crapaturi în pãmânt. Conductele │izolate, monumentele etc. se prabusesc. │
│ │subterane se rup. │Crapaturi în terenuri. │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│X │Majoritatea construcţiilor proiectate │Construcţiile proiectate antiseismic se │
│ │antiseismic se distrug odatã cu fundaţiile. │prabusesc parţial sau în totalitate. Degradari │
│ │Pãmântul se crapa puternic. Se produc │importante în baraje. Sinele de cale feratã se │
│ │alunecãri de terenuri. │deformeaza. Masive alunecãri de teren. │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│XI │Putine structuri de rezistenta rãmân │Se distrug majoritatea construcţiilor │
│ │nedistruse. Apar falii la suprafata │corespuzator proiectate şi executate (clãdiri, │
│ │pãmântului. Conductele subterane complet │poduri, baraje, cai ferate etc.). Distrugerea │
│ │distruse. Prabusiri şi alunecãri puternice │conductelor subterane. Fracturi şi deplasãri │
│ │ale terenului. │ale terenurilor pe toate direcţiile. │
├────┼─────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│XII │Distrugere totalã. Obiectele sunt aruncate │Distrugere totalã a construcţiilor. Modificarea│
│ │ascendent în aer. │radicala a formei suprafeţei pãmântului. │
└────┴─────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┘
Forma scurta a scãrii EMS-98
┌────────────┬────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Intensitatea│ Definitie │ Descrierea efectelor tipice observate (condensata) │
│ EMS │ │ │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ I │Nesesizat │Neresimtit │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ II │Puţin sesizat │Simtit numai de foarte putine persoane individuale, în stare de │
│ │ │repaos în case. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ III │Slab │Simtit în interior de putini oameni. Persoanele culcate simt o │
│ │ │leganare sau o uşoarã trepidatie. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ IV │Observat pe scara │Simtit în interior de mulţi oameni, în exterior de foarte │
│ │larga │putini. Putine persoane sunt trezite. Ferestrele, uşile şi │
│ │ │vesela trepideaza. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ V │Puternic │Simtit în interior de cei mai mulţi, în exterior de putini. │
│ │ │Mulţi oameni care dorm se trezesc. Unii sunt speriati. │
│ │ │Clãdirile trepideaza în ansamblu. Obiectele atarnate oscileaza │
│ │ │considerabil. Obiecte mici aluneca. Uşile şi ferestrele se │
│ │ │leagana, se deschid sau se inchid. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ VI │Producãtor de │Mulţi oameni sunt speriati şi fug afarã. Unele obiecte cad. │
│ │avariere uşoarã │Multe case suferã avariere nestructurala uşoarã, ca fisuri │
│ │ │subtiri şi caderi de mici bucãţi de tencuiala. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ VII │Producãtor de │Majoritatea oamenilor sunt speriati şi fug în exterior. Mobila │
│ │avariere │este deplasata, iar obiectele cad de pe rafturi în numãr mare. │
│ │ │Multe clãdiri bine realizate suferã avariere moderata: mici │
│ │ │fisuri în pereţi, caderi de tencuiala, pãrţi ale coşurilor cad, │
│ │ │clãdiri mai vechi pot prezenta crapaturi pronunţate în pereţi │
│ │ │şi ruperi de pereţi de umplutura. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ VIII │Producãtor de │Mulţi oameni simt dificultate în a sta în picioare. Multe case │
│ │avariere grava │prezintã crapaturi mari în pereţi. Unele clãdiri obişnuite bine │
│ │ │realizate prezintã distrugeri serioase ale pereţilor, în timp ce│
│ │ │structuri mai vechi, slabe, se pot prabusi. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ IX │Distrugator │Panica generalã. Multe construcţii slabe se prabusesc. Chiar │
│ │ │clãdiri obişnuite bine realizate prezintã avariere foarte grea: │
│ │ │distrugeri serioase de pereţi şi cedare structuralã parţialã. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ X │Puternic distrugator│Multe clãdiri obişnuite bine realizate se prabusesc. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ XI │Devastator │Majoritatea clãdirilor bine realizate se prabusesc, chiar unele │
│ │ │cu o buna proiectare antiseismica sunt distruse. │
├────────────┼────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ XII │Complet devastator │Aproape toate clãdirile sunt distruse. │
└────────────┴────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Pregãtirea anticipata - acasã
pentru protecţia activa - în clasa
în caz de cutremur - în localitate
Oriunde ne-ar surprinde un seism,
ne vom aduce aminte de cunoştinţele acumulate
şi vom putea sa ne protejam!
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
