Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 199 din 15 septembrie 2011  pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si functionare a unitatilor de invatamant postliceal din Ministerul Administratiei si Internelor    Twitter Facebook
Cautare document

ORDIN nr. 199 din 15 septembrie 2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si functionare a unitatilor de invatamant postliceal din Ministerul Administratiei si Internelor

EMITENT: MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 681 din 26 septembrie 2011

    Având în vedere dispoziţiile art. 41 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011,
    în temeiul dispoziţiilor art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 15/2008, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
    ministrul administraţiei şi internelor emite urmãtorul ordin:

    ART. 1
    Se aprobã Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unitãţilor de învãţãmânt postliceal din Ministerul Administraţiei şi Internelor, prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
    ART. 2
    Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.


               Ministrul administraţiei
                    şi internelor,
                Constantin-Traian Igaş


    Bucureşti, 15 septembrie 2011.
    Nr. 199.




    ANEXĂ

                          REGULAMENT - CADRU
           de organizare şi funcţionare a unitãţilor de învãţãmânt postliceal
                   din Ministerul Administraţiei şi Internelor

    CAP. I
    Dispoziţii generale

    ART. 1
    (1) Prezentul regulament instituie normele privind organizarea şi funcţionarea unitãţilor de învãţãmânt postliceal din Ministerul Administraţiei şi Internelor, denumite în continuare unitãţi de învãţãmânt, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare.
    (2) Respectarea prezentului regulament este obligatorie atât pentru personalul Ministerului Administraţiei şi Internelor cu atribuţii în domeniul managementului educaţional şi al formãrii personalului, cât şi pentru elevii din unitãţile de învãţãmânt.
    ART. 2
    (1) Învãţãmântul postliceal din Ministerul Administraţiei şi Internelor, denumit în continuare MAI, este parte integrantã a sistemului naţional de învãţãmânt.
    (2) Structura organizatoricã, profilurile, specializãrile/calificãrile profesionale, cifrele anuale de şcolarizare şi criteriile de selecţionare a candidaţilor se aprobã potrivit prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, la propunerea ministrului administraţiei şi internelor.
    (3) Structura anului de învãţãmânt se stabileşte de cãtre Direcţia generalã management resurse umane, denumitã în continuare DGMRU, dupã consultarea instituţiilor şi structurilor cu atribuţii în domeniu.
    (4) Numãrul posturilor necesare funcţionãrii unitãţilor de învãţãmânt se stabileşte prin statele de organizare, cu respectarea normelor didactice statuate de reglementãrile legale în domeniu.
    ART. 3
    (1) Unitãţile de învãţãmânt se organizeazã şi funcţioneazã în baza legislaţiei generale şi specifice, a actelor normative elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului, denumit în continuare MECTS, şi a celor elaborate de MAI, a prevederilor prezentului regulament, dispoziţiilor directorului general al DGMRU, precum şi a regulamentului intern al fiecãrei unitãţi de învãţãmânt.
    (2) Regulamentul intern se dezbate şi se avizeazã în consiliul profesoral, se aprobã de consiliul de conducere al unitãţii de învãţãmânt şi cuprinde norme specifice condiţiilor concrete de desfãşurare a activitãţii, în concordanţã cu prevederile legale în vigoare.
    (3) Unitãţile de învãţãmânt sunt furnizoare de servicii în domeniul formãrii iniţiale a personalului şi se subordoneazã nemijlocit inspectoratului general în structura cãruia funcţioneazã.
    (4) DGMRU realizeazã coordonarea generalã şi unitarã a procesului de învãţãmânt.
    (5) Unitãţile de învãţãmânt asigurã formarea personalului potrivit cerinţelor înscrise în standardele ocupaţionale şi standardele de pregãtire profesionalã, elaborate şi aprobate conform reglementãrilor în vigoare.
    ART. 4
    Unitãţile de învãţãmânt sunt finanţate de la bugetul de stat, din alte surse legal constituite, precum şi din donaţii sau sponsorizãri ori venituri proprii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
    ART. 5
    În baza dispoziţiilor/ordinelor eşaloanelor superioare, unitãţile de învãţãmânt pot organiza şi alte cursuri de formare iniţialã a personalului, precum şi cursuri sau activitãţi de formare continuã.
    ART. 6
    (1) În cazuri obiective, precum situaţii de urgenţã civilã, cursurile pot fi suspendate pe o perioadã determinatã, prin dispoziţia/ordinul directorului/comandantului, dupã consultarea consiliului profesoral.
    (2) Suspendarea cursurilor este urmatã de mãsuri privind recuperarea integralã a programei şcolare. Aceste mãsuri se stabilesc prin anexe la dispoziţia/ordinul de învãţãmânt a/al directorului/comandantului unitãţii de învãţãmânt.
    ART. 7
    Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, unitãţile de învãţãmânt pot încheia acorduri de parteneriat pentru implementarea unor programe de nivel naţional, european sau internaţional şi coopereazã cu autoritãţile administraţiei publice locale, cu cetãţenii şi asociaţiile legal constituite.
    ART. 8
    (1) În incinta unitãţilor de învãţãmânt sunt interzise, potrivit legii, constituirea şi funcţionarea oricãror formaţiuni politice, propaganda politicã şi prozelitismul religios, precum şi orice altã formã de activitate care încalcã normele generale de moralitate şi pune în pericol sãnãtatea fizicã sau psihicã a personalului şi a elevilor.
    (2) Se interzice constituirea de fonduri de protocol, altele decât cele prevãzute de legislaţia în vigoare.
    (3) În cadrul unitãţilor de învãţãmânt şi al spaţiilor aferente acestora se respectã dreptul la imagine al elevilor, cursanţilor şi personalului, precum şi celelalte drepturi derivate din legislaţia specificã protecţiei drepturilor omului.
    ART. 9
    Atribuţiile specifice ale posturilor din unitãţile de învãţãmânt se înscriu în fişele posturilor, documente care se elaboreazã în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare.
    ART. 10
    Certificatele de absolvire şi de competenţe profesionale eliberate de cãtre unitãţile de învãţãmânt dau dreptul deţinãtorilor legali, dupã încetarea raporturilor de serviciu cu unitãţile din MAI, sã ocupe funcţii echivalente cu cele ale absolvenţilor instituţiilor civile de învãţãmânt, de acelaşi nivel şi cu profil apropiat, în condiţiile legii.

    CAP. II
    Organizarea şi misiunea unitãţilor de învãţãmânt

    ART. 11
    (1) Reţeaua unitãţilor de învãţãmânt, planurile de şcolarizare, planurile de învãţãmânt, programele şcolare şi celelalte documente de asigurare şi desfãşurare a procesului didactic se avizeazã şi se aprobã potrivit prevederilor legale în domeniu.
    (2) Misiunea unitãţilor de învãţãmânt este de a asigura formarea iniţialã şi, dupã caz, formarea continuã a personalului MAI, în conformitate cu obiectivele de formare şi standardele de evaluare a calitãţii educaţiei.
    (3) Organizarea, îndrumarea, controlul şi evaluarea unitãţilor de învãţãmânt se realizeazã de cãtre structuri cu atribuţii de profil din cadrul MAI, servicii de specialitate din cadrul inspectoratelor generale şi MECTS.
    ART. 12
    Admiterea în unitãţile de învãţãmânt se face prin concurs. Condiţiile de înscriere, modul de organizare şi desfãşurare a concursurilor de admitere se reglementeazã prin ordine ale ministrului administraţiei şi internelor, dispoziţii ale directorului general al DGMRU şi metodologii elaborate în acest sens, în condiţiile legii.
    ART. 13
    Durata studiilor pentru formarea iniţialã a agenţilor/subofiţerilor/maiştrilor militari auto este de 2 ani şi se prevede în curriculumul scris, potrivit prevederilor legale.
    ART. 14
    (1) Pentru formarea iniţialã, forma de învãţãmânt este de zi, iar formarea continuã se poate desfãşura şi prin alte forme de învãţãmânt.
    (2) Activitatea de învãţãmânt pe formaţiuni de studiu se reglementeazã prin dispoziţia/ordinul de învãţãmânt a/al directorului/comandantului unitãţii de învãţãmânt. În învãţãmântul postliceal, formaţiunile de studiu cuprind ani de studiu, clase şi grupe organizate potrivit prevederilor legale în domeniu.
    (3) Pentru studiul limbilor moderne şi unele activitãţi practice se pot constitui grupe de studiu formate din 10-14 elevi.
    ART. 15
    (1) În unitãţile de învãţãmânt cursurile se desfãşoarã potrivit programului orar, 6 ore pe zi, de regulã în prima jumãtate a zilei.
    (2) Durata unei ore de curs este de 50 de minute, cu pauze de 10 minute dupã fiecare orã, iar una dintre pauze are o duratã mai mare de 10 minute.
    (3) Şedinţa de educaţie fizicã se desfãşoarã pe durata a 100 de minute.
    (4) La nivelul fiecãrei catedre se organizeazã, bilunar, o zi de pregãtire metodicã. În ziua de pregãtire metodicã nu se planificã activitãţi didactice la clasã, cu excepţia lecţiilor deschise.
    (5) În zilele de sâmbãtã, duminicã şi sãrbãtori legale nu se ţin cursuri.
    (6) În zilele când se executã trageri, aplicaţii şi când elevii se gãsesc în poligoane, tabere, la verificãri şi examene, durata zilei de pregãtire poate fi prelungitã pânã la 10 ore, cu aprobarea directorului/comandantului unitãţii de învãţãmânt.
    (7) Este interzisã scoaterea elevilor de la cursuri pentru activitãţi extracurriculare, acestea desfãşurându-se în afara programului de învãţãmânt/planificãrii orare.
    (8) În situaţii deosebite sau pe perioade determinate, durata orelor de curs şi a pauzelor poate fi modificatã prin dispoziţie/ordin a/al directorului/comandantului unitãţii de învãţãmânt.

    CAP. III
    Structurile şi personalul de conducere

    ART. 16
    (1) Ierarhizarea funcţiilor din unitatea de învãţãmânt este prevãzutã în statul de organizare a unitãţii de învãţãmânt.
    (2) Ocuparea unei funcţii din conducerea unitãţii de învãţãmânt se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
    ART. 17
    (1) În unitãţile de învãţãmânt funcţioneazã urmãtoarele structuri, comisii şi consilii, astfel:
    a) structuri cu atribuţii de conducere: conducerea/comanda unitãţii de învãţãmânt, consiliul de conducere, consiliul profesoral;
    b) structuri cu atribuţii didactice: catedrele, comisiile metodice, structura metodicã, planificare învãţãmânt;
    c) structuri de suport instituţional: logisticã, financiar-contabilã, resurse umane, juridicã, management organizatoric şi operaţional, informare şi relaţii publice, programe şi relaţii internaţionale, culturã, tradiţii şi educaţie, secretariat şi documente clasificate.
    (2) Alte comisii/consilii care se numesc de directorul/comandantul unitãţii de învãţãmânt prin dispoziţie/ordin de zi funcţioneazã la nivelul unitãţii de învãţãmânt şi au:
    a) activitate permanentã: comisia pentru curriculum, comisia pentru evaluare şi asigurarea calitãţii, comisiile metodice, consiliile claselor, comisia metodicã a diriginţilor, consiliul elevilor, comisia de securitate şi sãnãtate în muncã, comisia de protecţia mediului şi ecologie, comisia tehnicã de prevenire şi stingere a incendiilor şi alte comisii constituite potrivit reglementãrilor în vigoare;
    b) activitate temporarã: comisia de inventariere anualã a patrimoniului, comisia de cercetare a faptelor ce pot constitui abateri disciplinare, comisia de cercetare administrativã, comisia de selecţionare anualã a documentelor ce urmeazã a fi arhivate/distruse, comisiile pentru concursurile şi examenele organizate, comisii pentru analiza posturilor, comisia pentru ocuparea posturilor vacante şi alte comisii constituite potrivit reglementãrilor în vigoare.
    ART. 18
    (1) Conducerea/Comanda unitãţii de învãţãmânt se exercitã de director/comandant, care este ajutat de directorul adjunct/locţiitorul comandantului pentru învãţãmânt şi, dupã caz, de şeful de stat major.
    (2) Pentru îndeplinirea misiunilor şi sarcinilor încredinţate, conducerea/comanda unitãţii de învãţãmânt respectã principiile manageriale şi asigurã folosirea eficientã şi eficace a resurselor umane, materiale şi financiare, în conformitate cu prevederile legale în domeniu.
    (3) Conducerea/Comanda unitãţii de învãţãmânt are obligaţia de a respecta principiile, normele şi regulile deontologice.
    (4) Atribuţiile principale ale personalului de conducere din unitãţile de învãţãmânt sunt urmãtoarele:
    a) proiectarea şi implementarea unui sistem managerial în conformitate cu reglementãrile în vigoare;
    b) asigurarea sistemului de management al calitãţii în unitatea de învãţãmânt şi a condiţiilor necesare în vederea desfãşurãrii procesului de învãţãmânt la standardele proiectate;
    c) planificarea, organizarea, conducerea şi evaluarea procesului de învãţãmânt;
    d) asigurarea pregãtirii continue a personalului unitãţii;
    e) menţinerea unui climat optim de muncã;
    f) asigurarea ordinii şi disciplinei, prevenirea abaterilor şi evenimentelor deosebite;
    g) generalizarea experienţei pozitive din diferite domenii ale activitãţii specifice MAI în cadrul procesului de învãţãmânt;
    h) controlul şi consilierea permanentã a personalului, elevilor, cursanţilor unitãţii de învãţãmânt.
    ART. 19
    (1) Directorul/Comandantul unitãţii de învãţãmânt este subordonat inspectorului general şi exercitã conducerea unitãţii de învãţãmânt conform actelor normative în vigoare.
    (2) Directorul/Comandantul unitãţii de învãţãmânt este ordonatorul de credite al unitãţii de învãţãmânt.
    ART. 20
    Directorul/Comandantul reprezintã unitatea de învãţãmânt în relaţiile cu terţe persoane fizice şi juridice, în limitele competenţelor prevãzute de lege, şi are urmãtoarele responsabilitãţi şi atribuţii:
    a) manifestã loialitate faţã de unitatea de învãţãmânt, credibilitate şi responsabilitate în deciziile sale, pentru motivarea personalului şi crearea climatului optim necesar desfãşurãrii procesului de învãţãmânt;
    b) are drept de îndrumare şi control asupra activitãţii întregului personal al unitãţii de învãţãmânt;
    c) este direct responsabil de performanţele şi calitatea educaţiei din unitatea de învãţãmânt;
    d) coordoneazã elaborarea proiectului de dezvoltare instituţionalã, care cuprinde misiunea unitãţii de învãţãmânt, scopurile/ţintele strategice, motivele pentru care se opteazã pentru scopurile propuse, viziunea managerialã, analiza diagnostic, resursele strategice, termenele de realizare, rezultatele aşteptate, programele şi planurile operaţionale, acţiunile şi activitãţile intenţionate, mecanismele şi instrumentele de evaluare şi autoevaluare;
    e) propune spre aprobare consiliului de conducere proiectul de buget şi raportul de execuţie bugetarã;
    f) rãspunde de planificarea, organizarea, coordonarea, desfãşurarea şi controlul/reglarea procesului de învãţãmânt din unitate, de starea disciplinarã a personalului şi elevilor şi de asigurarea capacitãţii de acţiune în vederea realizãrii sarcinilor ce revin unitãţii de învãţãmânt;
    g) rãspunde de selecţia, încadrarea, promovarea, evaluarea, formarea, motivarea şi încetarea raporturilor de muncã ale personalului din unitatea de învãţãmânt;
    h) emite dispoziţii/ordine obligatorii pentru personalul din subordine, conform actelor normative în vigoare.
    ART. 21
    În afara atribuţiilor manageriale generale stabilite prin regulamentele interne, precum şi a celor prevãzute la art. 97 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, cu excepţia celor incompatibile cu specificul unitãţii de învãţãmânt din sistemul militar/de ordine şi securitate naţionalã, directorul/comandantul unitãţii de învãţãmânt îndeplineşte şi sarcini specifice formãrii iniţiale şi continue a personalului, astfel:
    a) este reprezentantul legal al unitãţii de învãţãmânt şi realizeazã conducerea executivã a acesteia;
    b) propune spre aprobare consiliului de conducere regulamentul de organizare şi funcţionare al unitãţii de învãţãmânt;
    c) rãspunde de selecţia, angajarea, evaluarea periodicã, formarea, motivarea şi gestionarea raporturilor de serviciu/de muncã ale personalului din unitatea de învãţãmânt;
    d) emite dispoziţia/ordinul de învãţãmânt;
    e) conduce procesul de învãţãmânt, asigurând conţinutul ştiinţific şi educativ necesar formãrii profesionale;
    f) rãspunde de proiectarea şi desfãşurarea activitãţilor şcolare în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare, în aşa fel încât ordinea interioarã, starea şi practica disciplinarã sã corespundã sarcinilor de instruire şi educare a elevilor;
    g) prezintã eşalonului superior, pentru avizare/aprobare, documentele de învãţãmânt şi ia mãsuri pentru întocmirea în volum complet şi cu operativitate a celorlalte documente;
    h) numeşte prin dispoziţie/ordin de zi componenţa comisiilor pentru examenele de corigenţã, reexaminãri, amânãri, diferenţe sau transfer; preşedinte al acestor comisii este directorul adjunct/locţiitorul comandantului pentru învãţãmânt;
    i) coordoneazã elaborarea diagnozei nevoilor de formare continuã a personalului unitãţii de învãţãmânt;
    j) conduce şi îndrumã formarea continuã a personalului unitãţii de învãţãmânt;
    k) evalueazã personalul din subordine, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
    l) analizeazã anual modul de realizare a sarcinilor unitãţii de învãţãmânt, valorificã rezultatele evaluãrii interne a calitãţii educaţiei şi stabileşte mãsurile ce se impun pentru îndeplinirea obiectivelor instituţionale şi a standardelor de evaluare/de referinţã;
    m) coordoneazã activitatea de elaborare a manualelor, notelor de curs şi altor materiale curriculare;
    n) organizeazã şi/sau desfãşoarã, dupã caz, în conformitate cu prevederile legale, activitatea de selecţie, cunoaştere, pregãtire şi evaluare a personalului didactic, didactic-auxiliar şi nedidactic;
    o) menţine permanent legãtura cu structurile de profil din MAI şi inspectoratul general, în scopul integrãrii în activitatea de învãţãmânt a noutãţilor apãrute în domeniul profesional;
    p) analizeazã şi valorificã rezultatele studiilor privind integrarea socioprofesionalã a absolvenţilor în structurile operative;
    q) înainteazã eşalonului superior, la sfârşitul fiecãrui an şcolar, raportul general privind starea şi calitatea învãţãmântului;
    r) numeşte şi elibereazã în/din funcţie, potrivit normelor de competenţã, personalul didactic, didactic-auxiliar şi nedidactic;
    s) elaboreazã proiectul de buget propriu pe baza obiectivelor programului de învãţãmânt;
    t) rãspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea, modificarea, rectificarea şi gestionarea actelor de studii eliberate de unitate şi a documentelor de evidenţã şcolarã;
    u) întreprinde demersuri pentru atragerea, în condiţiile legii, de sponsorizãri şi donaţii şi realizarea de venituri proprii;
    v) utilizeazã creditele bugetare, în limita şi cu destinaţia aprobate prin bugetul propriu;
    w) asigurã integritatea şi funcţionarea corespunzãtoare a bunurilor aflate în administrare;
    x) iniţiazã, cu aprobarea eşalonului superior, proiecte de parteneriat cu unitãţi de învãţãmânt similare din ţarã şi din strãinãtate;
    y) asigurã securitatea şi sãnãtatea personalului şi a elevilor pe timpul cât se aflã în unitatea de învãţãmânt şi când participã la activitãţi organizate de aceasta, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare;
    z) asigurã aplicarea legislaţiei privind protecţia informaţiilor clasificate.
    ART. 22
    (1) Directorul adjunct/Locţiitorul comandantului pentru învãţãmânt se subordoneazã nemijlocit directorului/comandantului unitãţii. Directorul adjunct/Locţiitorul comandantului pentru învãţãmânt îndeplineşte urmãtoarele atribuţii:
    a) rãspunde de activitatea educativã şcolarã şi extraşcolarã din unitatea de învãţãmânt şi preia atribuţiile delegate de director/comandant pe perioade determinate, precum şi pe cele stabilite prin fişa postului şi prin regulamentul intern al unitãţii de învãţãmânt;
    b) pentru îndeplinirea normei didactice proprii, îi revin obligaţiile profesorului - instructorului de ordine şi securitate publicã/instructorului militar;
    c) coordoneazã elaborarea proiectului de curriculum;
    d) îndrumã şi coordoneazã planificarea anualã a modulelor, temelor şi şedinţelor, a graficelor metodice ale modulelor, asigurând corelarea intermodularã şi intertematicã;
    e) asigurã conţinutul ştiinţific al procesului de învãţãmânt, caracterul practic şi formativ al acestuia;
    f) coordoneazã realizarea programului de învãţãmânt semestrial/lunar/sãptãmânal/zilnic şi planificarea utilizãrii mijloacelor de învãţãmânt;
    g) asigurã aplicarea strategiilor de evaluare a nivelului de pregãtire al elevilor;
    h) analizeazã periodic, împreunã cu şefii de catedrã, calitatea şi eficienţa procesului instructiv-educativ şi propune mãsurile ce se impun;
    i) organizeazã pregãtirea psihopedagogicã şi metodicã a personalului didactic;
    j) evalueazã activitatea şefilor de catedrã conform reglementãrilor în vigoare;
    k) înainteazã propuneri pentru planificarea controalelor privind desfãşurarea procesului de învãţãmânt;
    l) coordoneazã organizarea stagiului de practicã al elevilor, asigurã controlul şi îndrumarea activitãţii de practicã;
    m) urmãreşte completarea fondului de carte al bibliotecii cu lucrãri de specialitate, tehnico-ştiinţifice şi de culturã generalã;
    n) colaboreazã cu compartimentele de profil din inspectoratele generale pentru cunoaşterea noutãţilor apãrute, în scopul completãrii pregãtirii de specialitate a personalului didactic şi a elevilor, precum şi al cunoaşterii rezultatelor integrãrii absolvenţilor în activitatea profesionalã;
    o) coordoneazã organizarea lecţiilor deschise şi a activitãţilor de învãţãmânt cu caracter demonstrativ;
    p) îndeplineşte atribuţiile funcţionarului de securitate/şef al structurii de securitate.
    (2) Şeful de stat major conduce activitatea statului major al unitãţii de învãţãmânt cu specific militar şi, dupã caz, a personalului din compartimentele date în competenţã, având drepturile şi obligaţiile prevãzute în regulamentele militare. Acesta îndeplineşte urmãtoarele atribuţii:
    a) pregãteşte unitatea de învãţãmânt în vederea prevenirii şi gestionãrii diferitelor situaţii, având drepturile şi obligaţiile prevãzute în actele normative specifice domeniilor de responsabilitate;
    b) îndeplineşte sarcinile, îndatoririle şi responsabilitãţile stabilite în concordanţã cu obiectivele şi atribuţiile specifice structurilor şi domeniilor de activitate pe care le reprezintã;
    c) asigurã conducerea forţelor şi a mijloacelor puse la dispoziţie, având la bazã ordinele şi precizãrile comandantului, precum şi atribuţiile prevãzute în actele normative în vigoare şi documentele specifice de organizare şi funcţionare;
    d) desfãşoarã activitãţi didactice.
    ART. 23
    (1) În cadrul unitãţilor de învãţãmânt, activitatea internã de control şi îndrumare a învãţãmântului se organizeazã şi se realizeazã prin controale tematice şi curente la catedre, servicii, birouri, compartimente şi subunitãţi de elevi. Acestea se executã pe baza planului de control aprobat de directorul/comandantul unitãţii de învãţãmânt.
    (2) Controlul şi îndrumarea activitãţii celorlalte compartimente ale unitãţii de învãţãmânt se executã în conformitate cu reglementãrile în vigoare.
    (3) Constatãrile, concluziile rezultate, mãsurile stabilite şi recomandãrile formulate se consemneazã, dupã caz, în registrul de controale al unitãţii de învãţãmânt sau în materiale de analizã.
    ART. 24
    (1) Consiliul de conducere a unitãţii de învãţãmânt este format din personalul cu funcţii de conducere, iar pentru poliţie, cu statut de invitaţi, persoana desemnatã de sindicatul reprezentativ la nivelul unitãţii de învãţãmânt şi reprezentantul Corpului Naţional al Poliţiştilor.
    (2) Preşedintele consiliului de conducere este directorul/comandantul unitãţii de învãţãmânt.
    (3) Atribuţiile consiliului de conducere sunt:
    a) asigurã respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare;
    b) aprobã proiectul de dezvoltare instituţionalã, dupã dezbaterea şi avizarea sa în consiliul profesoral, precum şi alte documente proiective;
    c) adoptã proiectul de buget şi avizeazã execuţia bugetarã la nivelul unitãţii de învãţãmânt;
    d) aprobã regulamentul intern, dupã ce a fost dezbãtut şi avizat în consiliul profesoral;
    e) controleazã periodic parcurgerea modulelor şi evaluarea elevilor, solicitând rapoarte din partea şefilor de catedrã/de comisii metodice/responsabililor de module;
    f) valideazã raportul de evaluare internã privind calitatea educaţiei şi raportul general privind starea şi calitatea învãţãmântului;
    g) aprobã programe de dezvoltare profesionalã a cadrelor didactice, la propunerea consiliului profesoral;
    h) îşi asumã rãspunderea pentru performanţele unitãţii de învãţãmânt, alãturi de director/comandant.
    (4) Preşedintele consiliului de conducere numeşte, prin decizie, secretarul consiliului de conducere, care are atribuţia de a redacta lizibil şi inteligibil procesele-verbale ale şedinţelor. Cu acordul membrilor, şedinţele pot fi înregistrate audiovideo.
    (5) La sfârşitul fiecãrei şedinţe a consiliului de conducere, toţi membrii şi invitaţii, dacã existã, au obligaţia sã semneze nota-sintezã, încheiatã cu aceastã ocazie. Secretarul rãspunde de acest lucru. Lipsa cvorumului de semnãturi anuleazã valabilitatea punerii în aplicare a hotãrârilor şedinţei respective.
    (6) Procesele-verbale se scriu în registrul de procese-verbale ale consiliului de conducere, care se înregistreazã în unitatea de învãţãmânt pentru a deveni document oficial, se leagã şi se numeroteazã. Pe ultima foaie, preşedintele ştampileazã şi semneazã, pentru autentificarea numãrului paginilor şi a registrului.
    (7) Registrul de procese-verbale ale consiliului de conducere este însoţit, în mod obligatoriu, de dosarul care conţine anexele proceselor-verbale: rapoarte, programe, informãri, tabele, liste, solicitãri, memorii, sesizãri etc. Cele douã documente oficiale, registrul şi dosarul, se pãstreazã la secretarul consiliului de conducere.
    ART. 25
    (1) Consiliul de conducere se întruneşte lunar, precum şi ori de câte ori este necesar, la solicitarea directorului/comandantului sau a unei treimi din membrii acestuia şi este legal constituit în prezenţa a cel puţin 2/3 din numãrul membrilor sãi.
    (2) Hotãrârile consiliului de conducere se iau prin vot, cu jumãtate plus unu din numãrul membrilor prezenţi.
    ART. 26
    (1) Consiliul profesoral este alcãtuit din totalitatea personalului didactic - instructori de ordine şi securitate publicã/instructori militari, şeful structurii resurse umane, şeful de stat major, dupã caz, ofiţerii structurii metodicã, planificare învãţãmânt şi are rol de decizie în domeniul instructiv-educativ. Personalul nedidactic şi didactic auxiliar este obligat sã participe la şedinţele consiliului profesoral atunci când se discutã probleme referitoare la activitatea acestuia şi atunci când este invitat.
    (2) Preşedintele consiliului profesoral este directorul adjunct/locţiitorul comandantului pentru învãţãmânt, iar secretar este şeful structurii metodicã, planificare învãţãmânt.
    (3) Directorul/Comandantul unitãţii are statutul de invitat permanent al consiliului profesoral.
    ART. 27
    Componenţa consiliului profesoral se stabileşte la începutul fiecãrui an şcolar prin dispoziţia/ordinul de învãţãmânt a/al directorului/comandantului unitãţii de învãţãmânt şi se actualizeazã când intervin modificãri în rândul personalului didactic, respectiv al ofiţerilor structurii metodicã, planificare învãţãmânt.
    ART. 28
    (1) Consiliul profesoral se întruneşte în şedinţã ordinarã, de regulã, semestrial sau în şedinţe extraordinare, ori de câte ori directorul adjunct/locţiitorul comandantului pentru învãţãmânt considerã necesar. La şedinţele consiliului profesoral sunt invitaţi, în funcţie de tematica dezbãtutã, reprezentanţi ai consiliului elevilor, reprezentanţi ai eşaloanelor superioare, reprezentanţi ai autoritãţii administraţiei publice locale şi ai partenerilor sociali. De asemenea, sunt invitaţi elevii sau persoanele a cãror situaţie se discutã.
    (2) Consiliul profesoral poate fi convocat în şedinţã extraordinarã de cãtre preşedinte, la cererea a minimum 1/3 din numãrul membrilor sãi sau la solicitarea a 2/3 din membrii consiliului elevilor.
    (3) Participarea la şedinţele consiliului profesoral este obligatorie pentru membrii sãi, iar absenţa nemotivatã de la acesta se considerã abatere disciplinarã.
    (4) Discutarea problemelor ce privesc situaţia personalului didactic se face fãrã participarea reprezentanţilor elevilor.
    ART. 29
    (1) Lucrãrile consiliului profesoral se desfãşoarã în prezenţa a cel puţin 2/3 din numãrul total al membrilor. Lipsa cvorumului anuleazã valabilitatea hotãrârilor şedinţei respective.
    (2) Hotãrârile se iau prin vot deschis sau secret, în funcţie de opţiunea membrilor participanţi, cu cel puţin jumãtate plus unu din numãrul total al acestora, şi sunt obligatorii pentru întregul personal.
    (3) În cazul în care hotãrârile consiliului profesoral încalcã prevederile legale, directorul/comandantul are obligaţia sã interzicã aplicarea lor.
    ART. 30
    (1) Materialele necesare documentãrii membrilor consiliului profesoral se distribuie celor interesaţi spre consultare de cãtre secretar, cu cel puţin 3 zile înainte de desfãşurarea şedinţei.
    (2) La începutul şedinţelor, preşedintele consiliului profesoral prezintã o informare cu privire la stadiul îndeplinirii mãsurilor adoptate în şedinţa anterioarã.
    (3) Dezbaterile din consiliul profesoral sunt consemnate de cãtre secretarul acestuia în procesele-verbale ale şedinţelor şi pot fi înregistrate audiovideo, cu acordul membrilor.
    (4) Dupã şedinţele consiliului profesoral, toţi membrii şi invitaţii, în funcţie de situaţie, au obligaţia sã semneze procesul-verbal, secretarul fiind rãspunzãtor pentru aceasta.
    (5) Registrul de procese-verbale se înregistreazã, pentru a deveni document oficial.
    ART. 31
    Consiliul profesoral are urmãtoarele atribuţii:
    a) gestioneazã şi asigurã calitatea actului didactic;
    b) stabileşte Codul de eticã profesionalã şi monitorizeazã aplicarea acestuia;
    c) dezbate, avizeazã şi propune spre aprobare proiectul de dezvoltare instituţionalã al unitãţii de învãţãmânt;
    d) dezbate şi avizeazã regulamentul intern al unitãţii de învãţãmânt în şedinţa la care participã cel puţin 2/3 din personalul angajat al unitãţii;
    e) dezbate, avizeazã şi propune spre aprobare documentele de proiectare, organizare, planificare şi desfãşurare a procesului de învãţãmânt;
    f) dezbate, la solicitarea MAI, a inspectoratelor generale sau din proprie iniţiativã, proiecte de legi sau de acte normative care reglementeazã activitatea instructiv-educativã şi transmite inspectoratelor generale propunerile de modificare sau de completare;
    g) aprobã componenţa nominalã a membrilor comisiilor metodice;
    h) desemneazã reprezentanţii personalului didactic în comisia pentru evaluarea şi asigurarea calitãţii;
    i) dezbate şi stabileşte principalele mãsuri pentru modernizarea învãţãmântului;
    j) analizeazã modul în care s-a organizat şi desfãşurat stagiul de practicã al elevilor;
    k) analizeazã modul în care se realizeazã cunoaşterea, formarea elevilor şi menţinerea stãrii de disciplinã;
    l) analizeazã, anual şi ori de câte ori este nevoie, rezultatele obţinute de elevi la învãţãturã şi disciplinã, stabileşte mãsurile ce se impun pentru creşterea eficienţei procesului instructiv-educativ, discutã şi hotãrãşte situaţia elevilor pasibili a fi exmatriculaţi;
    m) valideazã notele la purtare mai mici de 7,00 şi decide prin vot menţinerea sau schimbarea notei propuse;
    n) analizeazã modul în care se realizeazã pregãtirea de specialitate şi psihopedagogicã a personalului didactic şi stabileşte mãsuri de perfecţionare a acestei activitãţi;
    o) analizeazã şi dezbate raportul de evaluare internã privind calitatea educaţiei şi raportul general privind starea şi calitatea învãţãmântului;
    p) formuleazã aprecieri privind activitatea personalului în vederea acordãrii gradaţiei de merit, pe baza raportului de autoevaluare a activitãţii desfãşurate de acesta, a altor premii sau distincţii, potrivit legii;
    q) hotãrãşte sancţionarea disciplinarã a elevilor şi cursanţilor, pe baza raportului comisiei de cercetare, conform prevederilor legale în vigoare, ale prezentului regulament şi ale regulamentului intern.

    CAP. IV
    Structurile şi personalul didactic

    SECŢIUNEA 1
    Structurile didactice ale unitãţilor de învãţãmânt

    ART. 32
    (1) Catedra este unitatea structuralã de bazã a unitãţii de învãţãmânt, formatã din personalul didactic şi personalul didactic auxiliar, organizatã în funcţie de ariile curriculare şi condusã de şeful de catedrã.
    (2) Catedra se subordoneazã directorului adjunct/locţiitorului comandantului pentru învãţãmânt şi are urmãtoarele atribuţii:
    a) elaboreazã proiectele programelor şcolare şi graficele metodice la nivelul fiecãrui modul;
    b) stabileşte conţinutul ştiinţific al activitãţilor, utilizarea formelor şi metodelor de transmitere, fixare şi evaluare a cunoştinţelor şi competenţelor, formarea şi consolidarea deprinderilor practice ale elevilor;
    c) monitorizeazã parcurgerea programelor şcolare;
    d) valorificã experienţa pozitivã a unitãţilor operative pentru actualizarea conţinutului de specialitate;
    e) valorificã informaţiile privind metodele şi procedeele folosite în activitatea instructiv-educativã de cãtre structuri similare din alte sisteme de învãţãmânt şi formuleazã propuneri pentru optimizarea programelor şcolare;
    f) organizeazã şi asigurã acordarea consultaţiilor, identificã şi ţine evidenţa elevilor care întâmpinã greutãţi în însuşirea cunoştinţelor/competenţelor şi ia mãsuri de sprijinire a acestora în vederea prevenirii eşecului şcolar;
    g) organizeazã activitãţi de pregãtire a examenelor şi concursurilor şcolare;
    h) organizeazã şi desfãşoarã lecţii deschise, activitãţi didactice demonstrative, colocvii şi sesiuni ştiinţifice;
    i) elaboreazã cursuri, manuale şi alte materiale didactice necesare în procesul de formare a personalului;
    j) analizeazã, periodic şi la finalizarea modulelor, performanţele şcolare ale elevilor;
    k) formuleazã propuneri cu privire la scoaterea la concurs a posturilor didactice neîncadrate cu personal de specialitate, precum şi la necesarul de fonduri pentru investiţii şi dotãri;
    l) orienteazã perfecţionarea pregãtirii personalului didactic;
    m) implementeazã standarde de calitate specifice.
    ART. 33
    (1) Comisia metodicã se constituie pe arii curriculare, pentru îndrumarea de specialitate a procesului instructiv-educativ, din minimum 3 membri, dintre care unul are calitatea de şef al comisiei.
    (2) Activitatea comisiei metodice se întemeiazã pe comunicare profesionalã, acceptarea colegialã a propunerilor, transferul de experienţã şi cunoştinţe de specialitate şi metodice între membrii sãi.
    (3) Comisia metodicã are urmãtoarele atribuţii:
    a) stabileşte documentele, conţinuturile, bibliografia şi logistica pentru desfãşurarea activitãţilor didactice;
    b) recomandã strategii, metode şi procedee pedagogice adecvate conţinuturilor şi formãrii competenţelor profesionale;
    c) consiliazã personalul didactic în procesul de elaborare a proiectelor didactice;
    d) stabileşte forme, metode, instrumente de evaluare şi de optimizare a performanţelor şcolare ale elevilor;
    e) monitorizeazã parcurgerea integralã a programelor şcolare, propune replanificarea, la nevoie, a temelor neefectuate şi analizeazã modul în care se realizeazã evaluarea elevilor;
    f) elaboreazã propuneri pentru îmbunãtãţirea programelor şcolare;
    g) analizeazã mijloacele şi materialele didactice elaborate de cãtre membrii comisiei;
    h) prezintã în consiliul profesoral, prin şeful comisiei, informãri asupra activitãţii desfãşurate.
    (4) Şedinţele comisiei metodice se desfãşoarã de câte ori este necesar, iar conţinutul acestora se consemneazã într-un proces-verbal.
    ART. 34
    (1) Comisia pentru curriculum este formatã din şefii de catedrã, şefii comisiilor metodice, alţii decât şefii de catedrã, responsabilii de modul, şeful structurii metodicã, planificare învãţãmânt, ofiţerul responsabil de activitãţile metodice şi este coordonatã de cãtre directorul adjunct/locţiitorul comandantului pentru învãţãmânt.
    (2) La unitãţile de învãţãmânt care realizeazã pregãtirea pentru aceeaşi calificare funcţioneazã o singurã comisie pentru curriculum, constituitã prin dispoziţia inspectorului general.
    (3) Comisia pentru curriculum are urmãtoarele atribuţii:
    a) elaboreazã proiectul curriculumului;
    b) implementeazã şi asigurã respectarea curriculumului;
    c) asigurã consultanţã în probleme de curriculum;
    d) formuleazã propuneri pentru modificarea şi completarea curriculumului;
    e) asigurã elaborarea manualelor, notelor de curs şi a altor auxiliare didactice.
    ART. 35
    (1) Unitatea de învãţãmânt elaboreazã şi adoptã propria strategie şi propriul regulament de funcţionare a comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calitãţii, denumitã în continuare CEAC, în baza metodologiei elaborate de Agenţia Românã de Asigurare a Calitãţii Învãţãmântului Preuniversitar, denumitã în continuare ARACIP.
    (2) CEAC este formatã din 3-9 membri. Conducerea ei operativã este asiguratã de un coordonator desemnat de director/comandant, de regulã, directorul adjunct/locţiitorul comandantului pentru învãţãmânt.
    (3) Componenţa CEAC este urmãtoarea:
    a) reprezentanţi ai profesorilor;
    b) reprezentanţi ai elevilor;
    c) reprezentanţi ai sindicatelor care au membri în cadrul unitãţii de învãţãmânt, dupã caz;
    d) reprezentanţi ai eşalonului superior din cadrul structurilor cu responsabilitãţi privind formarea personalului, solicitaţi de unitatea de învãţãmânt şi desemnaţi de şefii structurilor respective.
    (4) Membrii CEAC nu pot îndeplini funcţia de director/comandant sau director adjunct/locţiitor al comandantului pentru învãţãmânt, cu excepţia persoanei care asigurã conducerea ei operativã.
    (5) CEAC are urmãtoarele atribuţii:
    a) elaboreazã şi coordoneazã aplicarea procedurilor şi activitãţilor de evaluare şi asigurare a calitãţii, aprobate de conducere, conform domeniilor şi criteriilor prevãzute de legislaţia în vigoare;
    b) elaboreazã, anual, raportul de evaluare internã privind calitatea educaţiei, pe baza cãruia directorul/comandantul realizeazã raportul general privind starea şi calitatea învãţãmântului. Raportul anual de evaluare internã a calitãţii este adus la cunoştinţa tuturor beneficiarilor şi este pus la dispoziţia evaluatorului extern;
    c) elaboreazã propuneri de îmbunãtãţire a calitãţii educaţiei;
    d) coopereazã cu structurile specializate ale MAI, cu ARACIP, cu alte agenţii şi organisme abilitate sau instituţii similare din ţarã ori din strãinãtate, potrivit legii.
    (6) Controalele sau evaluãrile calitãţii din partea MAI sau a MECTS se vor baza pe analiza raportului de evaluare internã a activitãţii din unitatea de învãţãmânt.
    ART. 36
    (1) Comisia metodicã a diriginţilor este constituitã din diriginţii claselor de elevi şi psihologul unitãţii de învãţãmânt.
    (2) Preşedintele comisiei metodice a diriginţilor este ales prin vot deschis dintre membrii comisiei cu majoritate de voturi, pentru cel puţin 2 ani de învãţãmânt.
    (3) Şedinţele comisiei metodice a diriginţilor se desfãşoarã conform graficelor şi ori de câte ori preşedintele comisiei considerã cã este necesar.
    (4) Comisia metodicã a diriginţilor are urmãtoarele atribuţii:
    a) analiza problemelor de management al grupului de elevi;
    b) stabilirea modului de constituire a claselor de elevi;
    c) analiza conţinutului caietului/agendei dirigintelui;
    d) proiectarea conţinutului orelor de dirigenţie pentru cei 2 ani de învãţãmânt;
    e) întocmirea materialelor-suport pentru lecţiile de dirigenţie;
    f) stabilirea graficului activitãţilor extracurriculare ce se vor desfãşura în unitatea de învãţãmânt şi în afara acesteia şi valorificarea rezultatelor acestora;
    g) analiza comportamentului elevilor cu probleme de învãţare şi/sau disciplinã;
    h) stabilirea criteriilor şi a modalitãţilor de apreciere a elevilor în stagiul de practicã;
    i) proiectarea şi implementarea unor programe de educaţie extraşcolarã/extracurricularã.
    ART. 37
    (1) Consiliul clasei este constituit din totalitatea personalului didactic care predã la clasa respectivã şi şeful elevilor clasei.
    (2) Preşedintele consiliului clasei este dirigintele clasei, care realizeazã coordonarea activitãţii clasei de elevi.
    (3) Consiliul clasei se întruneşte de câte ori dirigintele considerã cã este necesar.
    (4) Consiliul clasei are urmãtoarele atribuţii:
    a) analizeazã comportamentul şi rezultatele elevilor;
    b) stabileşte mãsuri educaţionale atât pentru elevii cu probleme de învãţare sau de comportament, cât şi pentru elevii cu rezultate deosebite;
    c) stabileşte anual notele la purtare pentru fiecare elev al clasei, în funcţie de comportamentul în unitatea de învãţãmânt şi în afara acesteia, şi propune Consiliului profesoral validarea notelor mai mici de 7,00, care se trec în catalog de cãtre diriginte dupã decizia acestuia;
    d) propune recompense pentru elevii cu rezultate deosebite;
    e) propune, dupã caz, dirigintelui/directorului/comandantului, consiliului profesoral sancţiunile disciplinare prevãzute pentru elevi de prezentul regulament şi de regulamentul intern.
    ART. 38
    Structura metodicã, planificare învãţãmânt se subordoneazã nemijlocit directorului adjunct/locţiitorului comandantului pentru învãţãmânt şi are urmãtoarele atribuţii:
    a) asigurã coordonarea unitarã a procesului instructiv-educativ din unitatea de învãţãmânt;
    b) elaboreazã, sub îndrumarea directorului adjunct/locţiitorului comandantului pentru învãţãmânt şi cu sprijinul catedrelor, propuneri pentru proiectul curriculumului pentru fiecare serie de elevi, pe care le supune validãrii consiliului profesoral;
    c) elaboreazã proiectul de regulament intern al unitãţii de învãţãmânt;
    d) colaboreazã în vederea elaborãrii proiectelor programelor şcolare şi a altor documente de învãţãmânt;
    e) asigurã studierea problemelor de pedagogie recent apãrute şi informeazã personalul didactic cu privire la elementele de noutate din domeniul învãţãmântului;
    f) analizeazã modul în care s-a organizat şi desfãşurat stagiul de practicã al elevilor;
    g) întocmeşte documentele de evidenţã, completeazã şi elibereazã actele de studii pentru absolvenţii unitãţii de învãţãmânt;
    h) organizeazã şi asigurã desfãşurarea convocãrilor, instructajelor, bilanţurilor, activitãţilor ştiinţifice, metodice şi de pregãtire psihopedagogicã;
    i) asigurã buna desfãşurare a activitãţii bibliotecarilor şi sprijinã personalul didactic pentru elaborarea sau procurarea materialelor necesare;
    j) participã la activitãţile de control, sprijin şi îndrumare planificate de cãtre conducere, precum şi la organizarea şi desfãşurarea concursurilor de admitere şi a examenelor de absolvire;
    k) organizeazã, planificã, îndrumã şi ţine evidenţa activitãţilor de învãţãmânt;
    l) elaboreazã proiectul dispoziţiei/ordinului de învãţãmânt a/al directorului/comandantului unitãţii de învãţãmânt;
    m) în colaborare cu şefii de catedrã realizeazã planificarea modulelor, competenţelor, temelor şi şedinţelor;
    n) elaboreazã programul orar al activitãţilor de învãţãmânt şi îl înainteazã spre aprobare conducerii/comenzii unitãţii;
    o) elibereazã, cu aprobarea conducerii, la solicitarea deţinãtorilor legali, duplicate dupã actele de studii;
    p) completeazã registrul matricol cu situaţia şcolarã a elevilor şi evidenţa actelor de studii, denumit în continuare registrul matricol.
    ART. 39
    (1) Subunitãţile de elevi se organizeazã potrivit particularitãţilor unitãţii de învãţãmânt pe grupuri de clase şi au misiunea de a realiza activitãţile de instruire şi educare a elevilor, formarea competenţelor profesionale şi morale necesare în viitoarea carierã.
    (2) Şefii/Comandanţii subunitãţilor de elevi îndeplinesc atribuţiile specifice instructorilor militari/de ordine şi securitate publicã stabilite prin fişa postului şi pot fi numiţi diriginţi la clasele de elevi. Aceştia propun consiliului clasei şi dirigintelui nota la purtare a fiecãrui elev din subunitate.
    (3) Şefii/Comandanţii subunitãţilor de elevi sunt instructori de ordine şi securitate publicã/instructori militari şi se bucurã de drepturile conferite acestei categorii de personal didactic.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Personalul didactic şi funcţiile ocupate de acesta

    ART. 40
    (1) Personalul din unitãţile de învãţãmânt ale MAI se constituie, potrivit Legii nr. 1/2011, ordinelor şi instrucţiunilor ministrului administraţiei şi internelor, din:
    a) personalul didactic - profesori - instructori de ordine şi securitate publicã/instructori militari, maiştri - instructori;
    b) personalul didactic auxiliar - bibliotecari, documentarişti, redactori, informaticieni, laboranţi, tehnicieni etc.;
    c) personalul nedidactic.
    (2) Personalul menţionat la alin. (1) are obligaţia de a respecta şi aplica principiile, normele şi regulile deontologice aplicabile fiecãrei categorii profesionale şi de personal.
    (3) Personalului din unitãţile de învãţãmânt postliceal ale MAI îi este interzis sã desfãşoare acţiuni de naturã sã afecteze imaginea publicã a elevului, viaţa intimã, privatã şi familialã a acestuia, sã aplice pedepse corporale, precum şi sã agreseze verbal sau fizic elevii/cursanţii şi colegii.
    (4) Personalul didactic este obligat sã se prezinte, anual, conform legislaţiei specifice, precum şi la recomandarea psihologului sau medicului de unitate din reţeaua sanitarã a MAI care deserveşte unitatea de învãţãmânt, la examenul medical şi psihologic.
    (5) Personalul didactic auxiliar sprijinã personalul didactic în realizarea procesului de învãţãmânt şi poate ocupa funcţiile prevãzute în actele normative în vigoare.
    (6) Personalul nedidactic îndeplineşte atribuţii conform competenţelor stabilite în fişele posturilor ocupate.
    ART. 41
    Profesorul-instructorul de ordine şi securitate publicã/instructorul militar se subordoneazã nemijlocit şefului de catedrã şi are urmãtoarele atribuţii:
    a) rãspunde de parcurgerea programei şcolare prin desfãşurarea activitãţilor de predare-învãţare şi evaluare;
    b) în calitate de şef de catedrã şi/sau responsabil de modul, coordoneazã activitãţile desfãşurate în cadrul acestora;
    c) participã la programe de formare continuã de specialitate, metodicã şi psihopedagogicã;
    d) desfãşoarã activitãţi de cercetare metodicã şi ştiinţificã, documentare şi schimb de experienţã în structuri ale MAI şi alte instituţii;
    e) participã la elaborarea proiectelor programelor şcolare;
    f) actualizeazã conţinutul ştiinţific al temelor corespunzãtoare programelor şcolare;
    g) participã în cadrul comisiei metodice la întocmirea graficului metodic;
    h) întocmeşte temele repartizate de comisia metodicã;
    i) elaboreazã proiecte didactice pentru activitãţile de predare-învãţare şi evaluare desfãşurate cu elevii;
    j) evalueazã nivelul de pregãtire al elevilor, ţine evidenţa rezultatelor obţinute de aceştia şi încheie/nu încheie, dupã caz, situaţia şcolarã a fiecãruia la modulul la care desfãşoarã activitãţi didactice;
    k) îndrumã activitatea de studiu a elevilor şi îi sprijinã prin consultaţii;
    l) coordoneazã şi îndrumã activitatea elevilor în stagiile de practicã;
    m) îndrumã pregãtirea elevilor în vederea susţinerii evaluãrilor, încheierii situaţiei şcolare pentru cei declaraţi amânaţi, examenelor de diferenţe sau de absolvire;
    n) dezvoltã strategii didactice care sã asigure optimizarea procesului instructiv-educativ;
    o) contribuie la menţinerea ordinii şi disciplinei în unitatea de învãţãmânt;
    p) participã la activitãţile organizate în cadrul comisiei metodice a diriginţilor, când îndeplineşte aceastã sarcinã;
    q) desfãşoarã activitãţi de cunoaştere a elevilor şi organizeazã activitãţile curriculare şi extracurriculare date în responsabilitate;
    r) participã la concursurile de admitere şi examenele de absolvire dacã este nominalizat în comisii/subcomisii, potrivit competenţelor;
    s) îndeplineşte sarcini în cadrul diferitelor comisii de lucru, conform competenţelor;
    t) participã la şedinţele consiliului profesoral, la consiliile claselor şi ale celorlalte comisii în care este membru;
    u) face parte din delegaţii oficiale în cadrul acordurilor de parteneriat cu unitãţi şi instituţii similare din ţarã şi strãinãtate.
    ART. 42
    Şeful de catedrã se subordoneazã nemijlocit directorului adjunct/locţiitorului comandantului pentru învãţãmânt şi ocupã funcţia prin concurs, potrivit reglementãrilor în vigoare. Profesorul-instructorul de ordine şi securitate publicã/Instructorul militar care deţine funcţia de şef de catedrã are urmãtoarele atribuţii:
    a) planificã, organizeazã, desfãşoarã, conduce şi evalueazã activitãţile desfãşurate de catedrã;
    b) stabileşte prin fişele posturilor atribuţii pentru personalul catedrei;
    c) întocmeşte, trimestrial, planul de activitate al catedrei;
    d) desfãşoarã activitãţi de predare-învãţare şi evaluare;
    e) verificã fişele de evidenţã a normãrii didactice;
    f) rãspunde de asigurarea conţinutului ştiinţific al activitãţilor didactice şi de actualizare a acestuia prin valorificarea experienţelor pozitive ale unitãţilor operative;
    g) organizeazã şi coordoneazã activitatea de elaborare a proiectelor programelor şcolare;
    h) asigurã desfãşurarea formãrii continue a personalului catedrei;
    i) consiliazã personalul didactic în procesul proiectãrii, desfãşurãrii şi evaluãrii activitãţilor didactice;
    j) coordoneazã activitatea comisiei/comisiilor metodice constituite la nivelul catedrei;
    k) participã la elaborarea proiectelor de programã pentru stagiile de practicã şi atribuie responsabilitãţi profesorilor coordonatori/diriginţi;
    l) efectueazã controale pentru a verifica modul de organizare, calitatea, eficacitatea şi eficienţa activitãţilor de învãţãmânt desfãşurate de personalul didactic şi didactic auxiliar din catedrã;
    m) întocmeşte, personal sau în colectiv, manuale, note de curs şi alte auxiliare curriculare;
    n) coordoneazã activitatea de evaluare a elevilor;
    o) analizeazã periodic situaţia la învãţãturã a elevilor şi, împreunã cu personalul didactic, stabileşte mãsuri pentru creşterea eficienţei şi eficacitãţii procesului de învãţãmânt şi de evitare a eşecului şcolar;
    p) organizeazã şi desfãşoarã lecţii deschise/demonstrative pentru perfecţionarea pregãtirii psihopedagogice şi metodice a personalului didactic şi promovarea bunelor practici educative;
    q) evalueazã activitatea personalului catedrei conform actelor normative în vigoare;
    r) realizeazã, periodic şi anual, raportul de evaluare al activitãţii catedrei;
    s) propune responsabilii de module şi diriginţii din rândul personalului didactic al catedrei şi evalueazã activitatea acestora.
    ART. 43
    Responsabilul de modul este numit din rândul personalului didactic prin dispoziţia directorului/ordinul comandantului la propunerea directorului adjunct/locţiitorului comandantului pentru învãţãmânt, se subordoneazã şefului de catedrã, coordoneazã realizarea competenţelor din cadrul unui modul şi are urmãtoarele atribuţii:
    a) rãspunde de parcurgerea integralã a programei modulului;
    b) prezintã propuneri privind proiectarea programei şcolare;
    c) prezintã propuneri privind repartiţia anualã a temelor şi şedinţelor desfãşurate în cadrul modulului;
    d) coordoneazã elaborarea suportului de curs, a manualelor şi altor auxiliare didactice pentru modulul repartizat;
    e) încheie situaţia şcolarã a elevilor în urma parcurgerii modulului;
    f) rãspunde de corectitudinea completãrii documentelor şcolare.
    ART. 44
    Şeful structurii metodicã, planificare învãţãmânt se subordoneazã nemijlocit directorului adjunct/locţiitorului comandantului pentru învãţãmânt, face parte din personalul didactic şi are urmãtoarele atribuţii:
    a) participã la organizarea şi desfãşurarea activitãţilor de elaborare a proiectelor standardului de pregãtire profesionalã şi a curriculumului;
    b) realizeazã activitãţi de planificare şi programare orarã a procesului didactic şi de utilizare a mijloacelor de învãţãmânt;
    c) desfãşoarã activitãţi de predare-învãţare şi evaluare şi de pregãtire pentru aceste activitãţi;
    d) este secretarul consiliului profesoral şi al comisiei pentru curriculum;
    e) întocmeşte, în colaborare cu şefii de catedrã, proiectul planificãrii anuale cu repartiţia modulelor, competenţelor, temelor şi şedinţelor;
    f) elaboreazã proiectele dispoziţiilor/ordinelor de învãţãmânt ale directorului/comandantului unitãţii şi proiectul de regulament intern al unitãţii de învãţãmânt;
    g) prezintã directorului adjunct/locţiitorului comandantului pentru învãţãmânt propuneri privind perfecţionarea pregãtirii psihopedagogice şi metodice a personalului didactic;
    h) participã la organizarea şi desfãşurarea activitãţilor de formare continuã stabilite de conducerea unitãţii de învãţãmânt;
    i) executã, la ordin, controlul respectãrii programului orar de învãţãmânt şi verificã modul şi stadiul de completare a documentelor şcolare;
    j) centralizeazã sugestiile formulate de personalul didactic şi elevi privind modernizarea şi eficientizarea învãţãmântului şi prezintã propuneri conducerii unitãţii de învãţãmânt cu privire la acţiunile ce trebuie întreprinse în acest domeniu;
    k) coordoneazã completarea, emiterea şi eliberarea actelor de studii şi a documentelor de evidenţã şcolarã;
    l) participã la elaborarea documentelor privind organizarea şi desfãşurarea concursurilor de admitere şi examenelor de absolvire, fiind, de regulã, secretarul comisiei.
    ART. 45
    Ofiţerul responsabil de activitãţile metodice se subordoneazã nemijlocit şefului structurii metodicã, planificare învãţãmânt, face parte din personalul didactic şi are urmãtoarele atribuţii:
    a) asigurã asistenţa pedagogicã şi metodicã pentru proiectarea şi realizarea activitãţilor didactice;
    b) desfãşoarã activitãţi de pregãtire psihopedagogicã şi metodicã a personalului didactic, potrivit planificãrii pregãtirii continue;
    c) desfãşoarã activitãţi de predare-învãţare şi evaluare şi de pregãtire pentru aceste activitãţi;
    d) monitorizeazã activitatea didacticã şi promoveazã experienţa pozitivã în domeniu;
    e) se documenteazã permanent, desfãşoarã activitãţi de cercetare psihopedagogicã în unitatea de învãţãmânt şi formuleazã propuneri pentru optimizarea procesului instructiv-educativ;
    f) participã la şedinţele comisiilor metodice şi elaboreazã instrumente de lucru pentru dezvoltarea practicilor educaţionale;
    g) colaboreazã cu şefii de catedre, responsabilii de module, profesori şi diriginţi pentru analiza rezultatelor activitãţii didactice şi face propuneri de perfecţionare a acesteia;
    h) monitorizeazã modul în care elevii sunt evaluaţi şi propune modalitãţi de optimizare a rezultatelor elevilor;
    i) participã la evaluarea şi asigurarea calitãţii educaţiei în unitatea de învãţãmânt.
    ART. 46
    (1) Dirigintele este numit de director/comandant, prin dispoziţia/ordinul de învãţãmânt, la propunerea directorului adjunct/locţiitorului comandantului pentru învãţãmânt, dintre cadrele didactice cu experienţã şi rezultate care predau la clasa respectivã.
    (2) Funcţia de diriginte devine obligatorie pentru personalul didactic învestit de director/comandant cu aceastã responsabilitate.
    (3) Dirigintele îşi proiecteazã şi îşi desfãşoarã activitatea potrivit prevederilor programei şcolare, sarcinilor stabilite de comisia metodicã a diriginţilor şi în acord cu particularitãţile educaţionale ale clasei respective.
    (4) Dirigintele are obligaţia sã asigure cunoaşterea şi respectarea de cãtre elevii clasei a prevederilor prezentului regulament şi ale regulamentului intern.
    (5) Dirigintele are urmãtoarele atribuţii:
    a) coordoneazã activitatea consiliului clasei;
    b) face propuneri pentru numirea şefului clasei;
    c) repartizeazã sarcini şi organizeazã colectivul de elevi;
    d) colaboreazã cu personalul unitãţii de învãţãmânt în vederea armonizãrii influenţelor educative;
    e) urmãreşte prezenţa şi disciplina elevilor clasei la activitãţile de învãţãmânt, cerceteazã cauzele absenţelor şi ia mãsurile corespunzãtoare;
    f) motiveazã absenţele elevilor clasei pe baza documentelor justificative;
    g) analizeazã periodic situaţia la învãţãturã a elevilor, monitorizeazã îndeplinirea îndatoririlor şcolare de cãtre aceştia, îi consiliazã în probleme de învãţare şi de adaptare la mediul şcolar şi profesional;
    h) calculeazã şi consemneazã în catalogul clasei notele stagiului de practicã ale elevilor şi încheie media acestuia;
    i) organizeazã şi conduce desfãşurarea activitãţilor extraşcolare;
    j) propune directorului/comandantului spre aprobare participarea organizatã a elevilor la activitãţile extracurriculare organizate în afara unitãţii de învãţãmânt;
    k) stabileşte, împreunã cu consiliul clasei, nota anualã la purtare a fiecãrui elev şi prezintã, în scris, consiliului profesoral propunerile de notare mai mici de 7,00; înscrierea notelor în catalog se realizeazã dupã adoptarea hotãrârii de cãtre consiliul profesoral;
    l) prezintã consiliului profesoral analize/informãri/rapoarte privind situaţia şcolarã şi starea disciplinei elevilor din clasa pe care o coordoneazã şi, spre validare, raportul scris asupra situaţiei şcolare a elevilor;
    m) aplicã, pe baza consultãrii cu factorii de decizie, sancţiunile prevãzute în prezentul regulament şi propune spre aprobare consiliului profesoral celelalte sancţiuni;
    n) felicitã, în scris, familia pentru rezultatele excepţionale obţinute de elevi la învãţãturã sau în cadrul activitãţilor extraşcolare;
    o) completeazã catalogul clasei cu datele iniţiale şi rãspunde de exactitatea datelor şi de starea fizicã a documentului;
    p) propune acordarea recompenselor pentru elevii clasei, potrivit prevederilor prezentului regulament şi ale regulamentului intern;
    q) calculeazã şi consemneazã în catalogul clasei media generalã de şcolaritate a fiecãrui elev;
    r) întocmeşte, împreunã cu psihologul, fişa de caracterizare psihopedagogicã pentru fiecare elev din clasã;
    s) la sfârşitul perioadei de şcolarizare întocmeşte, în colaborare cu comandanţii de subunitate, fişa de evaluare pentru fiecare absolvent.
    ART. 47
    Şeful/Comandantul subunitãţilor de elevi, în afara drepturilor şi obligaţiilor prevãzute de regulamentele în vigoare, are urmãtoarele atribuţii:
    a) îndeplineşte sarcinile care îi revin ca personal didactic;
    b) participã la cunoaşterea elevilor, contribuie la educaţia şi formarea lor profesionalã şi evalueazã activitatea acestora;
    c) asigurã îmbunãtãţirea stãrii şi practicii disciplinare a elevilor;
    d) colaboreazã cu diriginţii şi psihologul unitãţii de învãţãmânt pentru completarea fişelor psihopedagogice şi a fişelor disciplinare;
    e) participã în cadrul consiliului clasei la stabilirea notelor la purtare ale elevilor;
    f) analizeazã şi propune înaintarea în grad/retrogradarea şi numirea în funcţii de conducere/comandã a elevilor, potrivit reglementãrilor în vigoare;
    g) pregãteşte elevii cu funcţii de conducere/comandã pentru îndeplinirea îndatoririlor specifice care le revin, îi sprijinã, îi îndrumã şi urmãreşte întãrirea autoritãţii lor;
    h) întocmeşte fişa de evaluare a absolventului în colaborare cu profesorul diriginte;
    i) aplicã prevederile legale privind echiparea, hrãnirea şi cazarea elevilor;
    j) asigurã întreţinerea spaţiilor repartizate în administrare.
    ART. 48
    Agentul/Subofiţerul care se ocupã de instruirea auto se subordoneazã nemijlocit şefului de catedrã, având drepturile şi îndatoririle personalului didactic, şi îndeplineşte urmãtoarele atribuţii:
    a) realizeazã activitãţi de educaţie şi instruire, conform competenţelor;
    b) asigurã buna funcţionare a autovehiculelor;
    c) pregãteşte mijloacele de învãţãmânt pentru desfãşurarea instruirii auto a elevilor;
    d) se pregãteşte teoretic şi practic pentru utilizarea corectã a echipamentelor auto;
    e) participã la şedinţele comisiei metodice din care face parte;
    f) efectueazã instructajele prevãzute de actele normative în vigoare, în scopul prevenirii accidentelor;
    g) întocmeşte documentele pentru justificarea consumului de piese, carburanţi şi materiale;
    h) participã la completarea, dezvoltarea şi modernizarea bazei didactico-materiale;
    i) participã la programe de formare continuã de specialitate, metodicã şi psihopedagogicã.
    ART. 49
    (1) Personalul didactic auxiliar sprijinã activitatea de învãţãmânt, ajutã personalul didactic în desfãşurarea activitãţilor şi, dupã caz, contribuie la întreţinerea şi utilizarea materialelor şi mijloacelor didactice, a echipamentelor şi mijloacelor electronice şi informatice.
    (2) Agentul/Subofiţerul care încadreazã funcţiile de personal didactic auxiliar la catedre se subordoneazã nemijlocit şefului de catedrã, contribuie la organizarea şi desfãşurarea activitãţilor didactice şi desfãşoarã activitãţi de instruire şi educaţie, conform competenţelor.
    (3) Bibliotecarul se subordoneazã nemijlocit şefului structurii metodicã, planificare învãţãmânt, având drepturile şi îndatoririle personalului didactic auxiliar, şi îndeplineşte urmãtoarele atribuţii:
    a) ţine la zi evidenţa fondului de carte şi urmãreşte respectarea termenelor de restituire a cãrţilor împrumutate;
    b) sprijinã personalul didactic şi elevii pentru alegerea materialului bibliografic necesar;
    c) efectueazã inventarierea fondului de carte la termenele şi în condiţiile stabilite prin instrucţiuni;
    d) informeazã periodic conducerea unitãţii de învãţãmânt şi şefii de catedre despre solicitãrile şi propunerile elevilor/cursanţilor privind necesarul de carte şi noi apariţii editoriale;
    e) implementeazã în baza de date electronicã a bibliotecii fondul de carte şi îl actualizeazã în permanenţã.

    CAP. V
    Structurile de suport instituţional

    ART. 50
    Structura de resurse umane se subordoneazã directorului/comandantului unitãţii de învãţãmânt şi are urmãtoarele atribuţii:
    a) organizeazã şi desfãşoarã activitãţi de recrutare, cunoaştere, selecţionare, încadrare, pregãtire şi promovare a personalului, conform legislaţiei în vigoare;
    b) organizeazã şi coordoneazã activitatea de evaluare anualã a personalului, realizeazã situaţii centralizatoare şi informãri cuprinzând concluziile rezultate din aceastã activitate;
    c) gestioneazã bazele de date, dosarele de personal şi celelalte documente privind personalul în activitate, în rezervã sau retragere, elevii şi cursanţii;
    d) colaboreazã cu celelalte structuri la elaborarea de studii sau documentãri în vederea formulãrii de propuneri necesare elaborãrii proiectelor de dispoziţii/ordine, metodologii, instrucţiuni şi regulamente;
    e) monitorizeazã starea şi practica disciplinarã în rândul elevilor şi prezintã rapoarte şi informãri cu privire la evoluţia acestora;
    f) analizeazã şi documenteazã propunerile de recompensare a personalului şi le prezintã spre aprobare conducerii/comenzii unitãţii de învãţãmânt;
    g) întocmeşte proiecte de dispoziţie/ordin privind acordarea drepturilor de personal;
    h) consiliazã directorul/comandantul unitãţii de învãţãmânt în domeniul managementului resurselor umane;
    i) organizeazã şi coordoneazã pregãtirea continuã a personalului unitãţii.
    ART. 51
    Psihologul se subordoneazã, de regulã, şefului structurii de resurse umane şi are urmãtoarele atribuţii:
    a) asigurã asistenţa psihologicã a elevilor şi a personalului unitãţii de învãţãmânt;
    b) realizeazã completarea şi validarea evaluãrilor psihologice efectuate în procesul de recrutare;
    c) desfãşoarã evaluãri psihologice şi activitãţi pentru cunoaşterea elevilor şi dezvoltarea lor personalã, socialã şi profesionalã;
    d) analizeazã cauzele comportamentelor deviante şi propune soluţii pentru integrarea şcolarã a elevilor;
    e) realizeazã activitãţi de consiliere individualã şi de grup pentru elevi şi personalul unitãţii;
    f) colaboreazã cu diriginţii, comandanţii de subunitãţi, medicul de unitate şi şeful structurii de resurse umane pentru completarea fişelor psihopedagogice;
    g) desfãşoarã programe de intervenţie psihologicã şi prevenţie;
    h) ţine evidenţa evaluãrilor psihologice şi analizeazã rezultatele înregistrate la diferite testãri psihologice;
    i) realizeazã diagnoza organizaţionalã pentru fundamentarea mãsurilor privind ameliorarea calitãţii vieţii socioprofesionale;
    j) desfãşoarã activitãţi de cercetare ştiinţificã în domeniul de competenţã.
    ART. 52
    (1) Structura logisticã se subordoneazã directorului/comandantului şi are urmãtoarele atribuţii:
    a) asigurã suportul logistic necesar desfãşurãrii procesului de învãţãmânt prin îndeplinirea sarcinilor specifice acestui domeniu;
    b) realizeazã şi implementeazã programul de investiţii, refacere şi întreţinere şi urmãreşte desfãşurarea lucrãrilor, conform planurilor şi programelor aprobate;
    c) organizeazã şi realizeazã activitatea de achiziţii publice, conform legislaţiei în vigoare şi planului anual aprobat;
    d) asigurã recepţia, evidenţa, pãstrarea, conservarea, distribuirea, retragerea, inventarierea, transmiterea fãrã platã, valorificarea, declasarea şi casarea bunurilor materiale pe care le gestioneazã;
    e) asigurã echiparea, hrãnirea şi cazarea elevilor, conform normelor legale în vigoare;
    f) asigurã utilizarea eficientã a bazei materiale existente, prin aplicarea prevederilor legale din aria de responsabilitate;
    g) executã activitãţile de mentenanţã a bazei materiale existente;
    h) analizeazã modul de funcţionare a tehnicii din dotare şi a materialelor în timpul exploatãrii şi prezintã propuneri eşalonului superior privind dotarea cu materiale, armament şi tehnicã;
    i) organizeazã şi executã activitãţi de instruire, îndrumare, coordonare şi control de specialitate;
    j) întocmeşte şi înainteazã eşaloanelor superioare situaţiile necesare elaborãrii planurilor/programelor logistice;
    k) iniţiazã şi monitorizeazã activitãţile privind cercetarea administrativã şi recuperarea pagubelor constatate;
    l) organizeazã şi executã activitatea de verificare tehnicã şi metrologicã a aparatelor de mãsurã şi control.
    (2) Şeful structurii logistice se subordoneazã directorului/comandantului unitãţii şi, pe lângã responsabilitãţile prevãzute în regulamentele, ordinele şi instrucţiunile în domeniu, are şi urmãtoarele atribuţii:
    a) asigurã logistica procesului instructiv-educativ;
    b) întocmeşte, împreunã cu directorul adjunct/locţiitorul comandantului pentru învãţãmânt, cu şeful structurii metodicã, planificare învãţãmânt, cu şeful structurii financiar-contabilitate, programul anual de achiziţii a materialelor necesare desfãşurãrii procesului instructiv-educativ şi urmãreşte realizarea acestuia;
    c) prezintã propuneri de îmbunãtãţire a procesului instructiv-educativ în vederea îndeplinirii standardelor de evaluare;
    d) organizeazã şi conduce pregãtirea de specialitate a personalului din structura logisticã;
    e) asigurã integritatea şi buna funcţionare a bunurilor aflate în administrarea unitãţii;
    f) asigurã desfãşurarea procedurilor de achiziţii publice în condiţiile prevãzute de legislaţia în vigoare, în corelare cu necesitãţile unitãţii;
    g) sesizeazã directorul/comandantul unitãţii în legãturã cu sãvârşirea faptelor de naturã disciplinarã, contravenţionalã sau penalã de cãtre persoane care aduc prejudicii patrimoniului unitãţii;
    h) verificã şi rãspunde de întreţinerea spaţiilor aflate în administrarea unitãţii.
    ART. 53
    Structura financiar-contabilitate se subordoneazã directorului/comandantului şi are urmãtoarele atribuţii:
    a) organizeazã şi desfãşoarã activitãţile financiar-contabile în conformitate cu reglementãrile legale în vigoare;
    b) asigurã, în limita indicatorilor şi a bugetului aprobat, fondurile financiare pentru realizarea planurilor de înzestrare a unitãţii, pentru întreţinerea şi repararea bunurilor materiale, desfãşurarea activitãţilor de învãţãmânt şi pentru satisfacerea celorlalte nevoi administrative;
    c) asigurã plata drepturilor bãneşti cuvenite personalului şi elevilor, soluţioneazã rapoartele, cererile, reclamaţiile şi sesizãrile referitoare la plata acestora, în conformitate cu reglementãrile legale în vigoare;
    d) executã controlul financiar preventiv propriu, urmãreşte încadrarea strictã în bugetul aprobat, utilizarea creditelor bugetare şi a veniturilor proprii conform destinaţiei acestora;
    e) organizeazã contabilitatea cantitativ-valoricã în cadrul unitãţii, potrivit dispoziţiilor legale, şi întreprinde mãsuri pentru pãstrarea integritãţii patrimoniului acesteia şi recuperarea pagubelor sau a altor debite;
    f) asigurã întocmirea şi înaintarea situaţiilor financiare privind patrimoniul aflat în administrare şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi a altor raportãri financiar-contabile, la termenele stabilite.
    ART. 54
    Structura juridicã se subordoneazã directorului/comandantului unitãţii de învãţãmânt şi are urmãtoarele atribuţii:
    a) asigurã asistenţã, consultanţã de specialitate şi reprezentarea juridicã a unitãţii de învãţãmânt;
    b) urmãreşte modul de aplicare a normelor juridice în activitatea unitãţii de învãţãmânt;
    c) formuleazã observaţii şi propuneri, motivate juridic, referitoare la proiectele de legi, de hotãrâri şi ordonanţe ale Guvernului, de acte normative cu caracter intern - dispoziţii, ordine, regulamente, instrucţiuni, asupra cãrora a fost consultatã unitatea sau structura, întocmeşte avize motivate, la solicitarea conducãtorului acesteia, cu privire la diferite categorii de lucrãri cu caracter juridic, care privesc activitatea unitãţii sau structurii;
    d) pregãteşte şi examineazã, sub aspectul legalitãţii şi eficienţei juridice, documentaţia ce stã la baza deciziilor conducerii şi acordã asistenţã juridicã pe problematica incidentã activitãţii unitãţii;
    e) avizeazã pentru legalitate proiectele de dispoziţii, ordine, instrucţiuni, regulamente şi alte acte normative cu caracter intern sau acte cu caracter individual emise ori semnate de conducãtorul unitãţii, potrivit competenţei, precum şi orice alte acte care pot angaja rãspunderea patrimonialã a acesteia;
    f) avizeazã pentru legalitate proiecte de contracte, înţelegeri şi alte acte juridice care angajeazã rãspunderea juridicã a unitãţii;
    g) avizeazã pentru legalitate proiecte de convenţii, acorduri şi înţelegeri internaţionale elaborate de unitatea din care fac parte;
    h) elaboreazã puncte de vedere cu privire la respectarea drepturilor omului şi normelor dreptului umanitar în şi de cãtre unitatea din care face parte, precum şi asupra implementãrii reglementãrilor privind egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi în cadrul acesteia;
    i) formuleazã proiectele rãspunsurilor la petiţiile cetãţenilor şi organizaţiilor neguvernamentale interne sau internaţionale, adresate unitãţii şi repartizate de conducerea acesteia spre soluţionare;
    j) participã la instruirea personalului privind actele juridice internaţionale în probleme de drept umanitar şi drepturile omului, precum şi în probleme de cunoaştere şi aplicare unitarã a legislaţiei interne şi internaţionale.
    ART. 55
    Structura de management organizatoric şi operaţional se subordoneazã directorului/comandantului/şefului de stat major şi are urmãtoarele atribuţii:
    a) planificã, organizeazã, desfãşoarã şi evalueazã activitatea de întocmire şi punere în aplicare a planurilor de acţiune în stare de normalitate şi în situaţii de urgenţã;
    b) elaboreazã proiectul planului cu principalele activitãţi;
    c) elaboreazã şi actualizeazã documentele operative ale unitãţii;
    d) organizeazã şi asigurã activitãţile de pazã, acces şi apãrare a unitãţii;
    e) planificã, organizeazã şi evalueazã activitãţile de intervenţie/acţiune/luptã/mobilizare şi organizeazã cooperarea cu celelalte instituţii şi organisme implicate;
    f) elaboreazã organigrama unitãţii, având în vedere ordonarea şi corelarea relaţiilor între structurile acesteia;
    g) elaboreazã structura organizatoricã şi funcţionalã a unitãţii, respectând regulile şi normele care reglementeazã aceastã activitate şi criteriile pentru constituirea structurilor;
    h) culege, prelucreazã, analizeazã, propune şi elaboreazã mãsurile necesare realizãrii unui sistem integrat de pazã şi protecţie, pentru sporirea securitãţii, în funcţie de vulnerabilitãţile şi riscurile existente;
    i) planificã, organizeazã, pregãteşte şi evalueazã serviciul de permanenţã, în conformitate cu actele normative în vigoare şi specificul unitãţii;
    j) planificã, organizeazã, pregãteşte şi evalueazã activitãţile privind îndeplinirea misiunilor repartizate şi elaborarea documentelor necesare, pentru asigurarea pazei bunurilor, participarea la apãrarea ordinii şi liniştii publice;
    k) organizeazã şi pregãteşte redactarea la timp şi corect a jurnalului acţiunilor operative, când este cazul, privind evenimentele şi rezultatele unor acţiuni şi misiuni importante executate de unitate.
    ART. 56
    Structura de informare şi relaţii publice se subordoneazã directorului/comandantului unitãţii de învãţãmânt şi are urmãtoarele atribuţii:
    a) colaboreazã cu structurile de specialitate din cadrul celorlalte structuri ale MAI;
    b) participã la convocãrile organizate de structura ierarhic superioarã;
    c) coordoneazã din punct de vedere mediatic activitãţile desfãşurate în cadrul unitãţii de învãţãmânt;
    d) colaboreazã cu reprezentanţii mass-mediei în ceea ce priveşte activitãţile cu caracter public desfãşurate de unitatea de învãţãmânt;
    e) asigurã acreditarea jurnaliştilor şi actualizeazã permanent baza de date privind coordonatele de contact cu reprezentanţii mass-mediei;
    f) întocmeşte drepturi la replicã şi asigurã transmiterea acestora cãtre mass-media;
    g) întocmeşte revista presei, redacteazã şi prezintã conducerii aspectele semnalate de mass-media în legãturã cu activitatea desfãşuratã;
    h) întocmeşte buletine informative şi comunicate de presã privind activitatea desfãşuratã şi asigurã transmiterea acestora structurii ierarhic superioare şi mass-mediei;
    i) asigurã organizarea şi desfãşurarea activitãţilor potrivit prevederilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizionalã în administraţia publicã, cu completãrile ulterioare;
    j) întocmeşte planul de relaţii publice, în baza strategiei de comunicare şi relaţii publice a MAI;
    k) gestioneazã postarea pe site-ul unitãţii de învãţãmânt a informaţiilor şi materialelor de interes din activitatea unitãţii;
    l) asigurã comunicarea permanentã cu alte instituţii şi comunitatea localã pentru popularizarea rezultatelor unitãţii de învãţãmânt şi informarea întregului personal privind evenimentele sociale, culturale, politice, interne şi internaţionale.
    ART. 57
    Structura culturã, tradiţii şi educaţie se subordoneazã, de regulã, şefului structurii metodicã, planificare învãţãmânt, rãspunde de activitatea educativã, moralã, civicã, cultural-artisticã şi de cultivare a tradiţiilor în unitate, colaborând în acest scop cu celelalte structuri, cu diriginţii, clasele/subunitãţile de elevi, şi are urmãtoarele atribuţii:
    a) elaboreazã proiecte şi programe educative extraşcolare;
    b) stabileşte, împreunã cu diriginţii, modalitãţi de petrecere a timpului liber de cãtre elevi;
    c) coordoneazã cercuri/grupuri de elevi în funcţie de aptitudinile şi înclinaţiile acestora;
    d) constituie echipe şi formaţii artistice, organizeazã concursuri artistice şi colaboreazã în acest scop cu structurile didactice;
    e) colaboreazã cu alte unitãţi/instituţii pentru desfãşurarea diferitelor programe educative şi organizarea de concursuri şi competiţii;
    f) asigurã comunicarea permanentã cu alte instituţii şi comunitatea localã pentru popularizarea rezultatelor unitãţii de învãţãmânt şi informarea întregului personal privind evenimentele sociale, culturale, politice, interne şi internaţionale.
    ART. 58
    Structura de programe şi relaţii internaţionale se subordoneazã directorului/comandantului unitãţii de învãţãmânt şi are urmãtoarele atribuţii:
    a) colaboreazã cu structuri similare din MAI cu atribuţii în domeniul relaţiilor internaţionale;
    b) elaboreazã şi urmãreşte desfãşurarea programelor internaţionale în care este implicatã unitatea, urmãrind, dupã caz, atragerea de fonduri;
    c) propune programe de valorificare a experienţei acumulate în urma activitãţilor desfãşurate.
    ART. 59
    Structura de securitate se subordoneazã directorului/comandantului unitãţii de învãţãmânt şi are urmãtoarele atribuţii:
    a) elaboreazã şi supune aprobãrii conducerii unitãţii de învãţãmânt normele interne privind protecţia informaţiilor clasificate, potrivit legii;
    b) întocmeşte programul de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate şi îl supune avizãrii structurilor competente, iar dupã aprobare monitorizeazã aplicarea acestuia;
    c) coordoneazã activitatea de protecţie a informaţiilor clasificate în toate componentele acesteia;
    d) asigurã relaţionarea cu instituţia abilitatã sã coordoneze activitatea şi sã controleze mãsurile privitoare la protecţia informaţiilor clasificate, potrivit legii;
    e) monitorizeazã activitatea de aplicare a normelor de protecţie a informaţiilor clasificate şi modul de respectare a acestora;
    f) consiliazã conducerea unitãţii de învãţãmânt în legãturã cu toate aspectele privind securitatea informaţiilor clasificate;
    g) informeazã conducerea unitãţii despre vulnerabilitãţile şi riscurile existente în sistemul de protecţie a informaţiilor clasificate şi propune mãsuri pentru înlãturarea acestora;
    h) acordã sprijin reprezentanţilor autorizaţi ai instituţiilor abilitate, potrivit competenţelor legale, pe linia verificãrii persoanelor pentru care se solicitã accesul la informaţii clasificate;
    i) organizeazã activitãţi de pregãtire specificã a persoanelor care au acces la informaţii clasificate;
    j) asigurã pãstrarea şi organizeazã evidenţa certificatelor de securitate şi autorizaţiilor de acces la informaţii clasificate;
    k) actualizeazã permanent evidenţa certificatelor de securitate şi a autorizaţiilor de acces;
    l) întocmeşte şi actualizeazã listele informaţiilor clasificate elaborate sau pãstrate de unitate, pe clase şi niveluri de secretizare;
    m) prezintã conducãtorului unitãţii propuneri privind stabilirea obiectivelor, sectoarelor şi locurilor de importanţã deosebitã pentru protecţia informaţiilor clasificate din sfera de responsabilitate şi, dupã caz, solicitã sprijinul instituţiilor abilitate;
    n) efectueazã, cu aprobarea conducerii unitãţii, controale privind modul de aplicare a mãsurilor legale de protecţie a informaţiilor clasificate;
    o) exercitã alte atribuţii în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate, potrivit legii.
    ART. 60
    Structura de comunicaţii şi tehnologia informaţiei se subordoneazã directorului/comandantului unitãţii şi are urmãtoarele atribuţii:
    a) asigurã comunicaţii operative, sigure şi neîntrerupte pentru conducerea unitãţii;
    b) asigurã instruirea şi pregãtirea utilizatorilor din propria unitate privind echipamentele de comunicaţii folosite în desfãşurarea activitãţilor proprii;
    c) asigurã instruirea şi pregãtirea utilizatorilor din propria unitate privind echipamentele de tehnicã de calcul folosite în desfãşurarea activitãţilor proprii;
    d) pune în aplicare documentele operative primite de la eşalonul superior şi elaboreazã propriile documente de comunicaţii operative;
    e) întocmeşte documentele de evidenţã şi exploatare pentru echipamentele de comunicaţii operative şi pentru echipamentele de tehnicã de calcul, în conformitate cu dispoziţiile în vigoare;
    f) organizeazã, coordoneazã şi controleazã activitatea de comunicaţii operative desfãşuratã în cadrul unitãţii şi subunitãţilor proprii;
    g) organizeazã, coordoneazã şi asigurã desfãşurarea activitãţii de conducere în secret necesare unitãţii de învãţãmânt conform reglementãrilor legale în vigoare;
    h) ţine evidenţa documentelor de conducere în secret pentru situaţii de pace, mobilizare şi rãzboi, primite sau elaborate, precum şi a responsabililor cu activitatea de conducere în secret;
    i) stabilesc necesarul de materiale şi documente de conducere în secret;
    j) asigurã activitatea de întreţinere pentru echipamentele de comunicaţii şi tehnologia informaţiei din dotare;
    k) asigurã suportul tehnic pentru desfãşurarea conferinţelor/şedinţelor/cursurilor.
    ART. 61
    Structura secretariat şi documente clasificate este subordonatã nemijlocit directorului/comandatului şi rãspunde de organizarea şi desfãşurarea activitãţilor de secretariat, iar pe linia protecţiei informaţiilor clasificate se subordoneazã funcţionarului de securitate. Atribuţiile acesteia sunt urmãtoarele:
    a) asigurã redactarea, evidenţa, primirea, trierea, repartizarea, urmãrirea soluţionãrii, pãstrarea, procesarea, multiplicarea, manipularea, transportul, transmiterea, arhivarea şi distrugerea documentelor care conţin informaţii clasificate/neclasificate;
    b) executã activitãţi de protocol şi asistenţã managerialã, respectând legislaţia în vigoare.

    CAP. VI
    Documentele de proiectare, organizare, desfãşurare, evidenţã şi evaluare a procesului de învãţãmânt

    ART. 62
    Standardul de pregãtire profesionalã este documentul oficial care descrie o calificare prin unitãţi de competenţã şi competenţe necesare desfãşurãrii unei activitãţi profesionale şi este elaborat în baza standardului ocupaţional corespondent primei funcţii solicitate de inspectoratul general.
    ART. 63
    (1) Curriculumul scris este documentul oficial în care sunt cuprinse planul de învãţãmânt şi programele şcolare. Curriculumul primeşte acordul inspectorului general, al directorului general al DGMRU, avizul MECTS şi aprobarea ministrului administraţiei şi internelor.
    (2) Planul de învãţãmânt reprezintã totalitatea modulelor şi timpul alocat fiecãruia. Documentul mai cuprinde: structura perioadei de şcolarizare, planificarea stagiilor de practicã, baza de calcul al timpului, precizãri organizatorice şi metodice, precum şi modalitãţile de evaluare. Acesta se elaboreazã sub formã de proiect de cãtre comisia pentru curriculum, dupã consultarea inspectoratului general cãruia unitatea de învãţãmânt i se subordoneazã, în baza precizãrilor DGMRU.
    (3) Programa şcolarã este documentul care configureazã conţinutul procesului instructiv-educativ pentru fiecare modul din procesul de învãţãmânt. Aceasta constituie principalul ghid pentru activitatea profesorului şi are valoare instrumentalã şi operaţionalã. Programa şcolarã se elaboreazã de cãtre comisia pentru curriculum în baza propunerilor comisiilor metodice/catedrelor şi a recomandãrilor structurilor de specialitate din cadrul inspectoratelor generale, în concordanţã cu standardul de pregãtire profesionalã, planul de învãţãmânt şi obiectivele didactice ale domeniului, descrise sub forma competenţelor. Documentul se elaboreazã sub coordonarea directorului adjunct/locţiitorului comandantului pentru învãţãmânt. Programa şcolarã conţine: nota introductivã, competenţele, corelarea competenţe-conţinuturi tematice, formele de organizare a activitãţii didactice şi timpul alocat acestora, precum şi sugestiile metodice.
    (4) Manualul/Notele de curs sunt produse curriculare care reflectã conţinutul corelat unei programe, elaborat în conformitate cu principii didactice şi psihologice. Funcţiile unui manual sunt: de informare, de structurare a conţinutului prezentat, de ghidare a învãţãrii şi de autoinstruire.
    (5) Proiectul didactic asigurã anticiparea unui demers structurat al predãrii-învãţãrii şi evaluãrii, este elaborat de fiecare profesor - instructor de ordine şi securitate publicã/instructor militar pentru activitãţile didactice cuprinse în programa şcolarã, se analizeazã şi se avizeazã în cadrul comisiilor metodice.
    ART. 64
    (1) Proiectul de dezvoltare instituţionalã este documentul de bazã al unitãţii de învãţãmânt pe termen mediu şi lung, elaborat de o comisie desemnatã de director/comandant, sub coordonarea acestuia, şi cuprinde: misiunea, scopurile/ţintele strategice, motivele pentru care se opteazã pentru scopurile propuse rezultate din misiune, viziunea managerialã, analiza diagnostic, resursele strategice, termenele de realizare, rezultatele aşteptate, programele şi planurile operaţionale, acţiunile cuprinse în planuri/programe, mecanismele şi instrumentele de evaluare şi autoevaluare.
    (2) Planul operaţional este parte integrantã a proiectului de dezvoltare instituţionalã, se întocmeşte anual şi cuprinde programe sau acţiuni corespunzãtoare ţintelor strategice. Pentru fiecare program/acţiune se vor preciza: obiectivele - definite în termeni de rezultate aşteptate, resursele utilizate - umane, materiale, financiare, de informaţie, de expertizã etc., termenele de realizare, responsabilitãţile, indicatorii de realizare.
    ART. 65
    (1) Dispoziţia/Ordinul de învãţãmânt a/al directorului/comandantului unitãţii de învãţãmânt se elaboreazã pe an şcolar şi cuprinde:
    a) seriile şi numãrul de elevi care frecventeazã cursurile unitãţii de învãţãmânt în anul de învãţãmânt respectiv;
    b) organizarea claselor/subunitãţilor de elevi;
    c) organizarea activitãţilor de învãţãmânt;
    d) repartizarea activitãţilor de învãţãmânt planificate fiecãrui cadru didactic, conform normãrii activitãţii didactice;
    e) componenţa nominalã a comisiilor şi consiliilor destinate îndrumãrii activitãţilor didactice;
    f) nominalizarea personalului didactic pentru funcţia de responsabil de modul;
    g) nominalizarea diriginţilor şi repartizarea acestora pe clase/subunitãţi de elevi;
    h) alte elemente pe care directorul/comandantul le considerã necesare pentru buna funcţionare a procesului instructiv-educativ.
    (2) Dispoziţia/Ordinul de învãţãmânt mai cuprinde numãrul şi tipurile cursurilor pentru formarea continuã a personalului, în situaţia în care se organizeazã astfel de cursuri.
    (3) Pentru organizarea altor cursuri pentru formarea personalului, în afara planificãrii iniţiale, se vor elabora anexe la dispoziţia/ordinul de învãţãmânt.
    ART. 66
    (1) Raportul general privind starea şi calitatea învãţãmântului este documentul elaborat de cãtre conducerea unitãţii de învãţãmânt şi cuprinde analiza managementului, a activitãţii instructiv-educative, a calitãţii educaţiei şi a activitãţii tuturor structurilor, în decursul unui an de învãţãmânt. Acest document se înainteazã eşaloanelor superioare şi se prezintã de cãtre director/comandant în cadrul consiliului profesoral.
    (2) Planul anual de activitate al unitãţii de învãţãmânt cuprinde totalitatea activitãţilor curriculare şi extracurriculare, precum şi a acţiunilor desfãşurate de celelalte structuri în decursul anului de învãţãmânt. Acest document constituie anexã la raportul general privind starea şi calitatea învãţãmântului în anul de învãţãmânt precedent. Planul anual de activitate se aprobã de directorul/comandantul unitãţii de învãţãmânt, dupã analiza şi dezbaterea în cadrul consiliului profesoral. Câte un exemplar al planului anual de activitate al unitãţii de învãţãmânt se înainteazã directorului general al DGMRU şi inspectoratului general.
    ART. 67
    Graficul modulului se realizeazã pe baza curriculumului şi se foloseşte la elaborarea planificãrii anuale a modulelor, competenţelor, temelor şi a şedinţelor. Graficul reprezintã succesiunea logicã a conţinuturilor conform competenţelor şi timpului alocat acestora şi asigurã corelarea temelor conform principiului interdisciplinaritãţii. Documentul se întocmeşte de cãtre responsabilul de modul, se avizeazã de şeful catedrei şi se aprobã de directorul adjunct/locţiitorul comandantului pentru învãţãmânt.
    ART. 68
    (1) Planificarea anualã cu repartiţia modulelor, competenţelor, temelor şi şedinţelor se foloseşte pentru corelarea activitãţilor de învãţãmânt, în funcţie de resursele umane şi materialele existente, şi asigurã succesiunea logicã a ofertei educaţionale. Aceasta se întocmeşte de cãtre structura metodicã, planificare învãţãmânt în colaborare cu catedrele, sub conducerea directã a directorului adjunct/locţiitorului comandantului pentru învãţãmânt, şi se aprobã de directorul/comandantul unitãţii de învãţãmânt.
    (2) La planificarea activitãţilor se au în vedere sarcinile unitãţii de învãţãmânt, respectarea principiilor psihopedagogice, condiţiile impuse de corelarea intermodularã, intertematicã şi interdisciplinarã.
    ART. 69
    (1) Programul de învãţãmânt/Planificarea orarã cuprinde planificarea tuturor activitãţilor de învãţãmânt pe luni, sãptãmâni, zile, ore şi locuri de desfãşurare. Programul se întocmeşte de cãtre structura metodicã, planificare învãţãmânt dupã consultarea şefilor de catedrã/comandanţilor/şefilor subunitãţilor/similare de elevi.
    (2) La baza întocmirii programului de învãţãmânt se aflã planificarea anualã cu repartiţia modulelor, competenţelor, temelor şi a şedinţelor şi programele şcolare.
    (3) Programul de învãţãmânt se avizeazã de cãtre şefii de catedrã şi directorul adjunct/locţiitorul comandantului pentru învãţãmânt, se aprobã de cãtre director/comandant şi se difuzeazã catedrelor şi subunitãţilor/similare de elevi cu cel puţin o sãptãmânã înaintea desfãşurãrii activitãţilor didactice planificate.
    ART. 70
    (1) Întreaga activitate din cadrul unitãţii de învãţãmânt se desfãşoarã pe baza planurilor de activitãţi trimestriale.
    (2) Planurile de activitãţi trimestriale se întocmesc la nivelul conducerii/comenzii unitãţii de învãţãmânt, al catedrelor, compartimentelor, al detaşamentelor/similare, se aprobã pe cale ierarhicã, iar la sfârşitul anului se îndosariazã şi se pãstreazã conform dispoziţiilor legale în vigoare.
    ART. 71
    (1) Catalogul clasei cuprinde evidenţa nominalã a elevilor, prezenţa şi rezultatele obţinute de aceştia la evaluãri, purtare şi stagiul de practicã.
    (2) La încheierea cursurilor, mediile modulelor se înscriu în registrul matricol.
    ART. 72
    Condica de clasã se utilizeazã pentru evidenţa zilnicã a desfãşurãrii activitãţilor de învãţãmânt planificate şi pentru consemnarea absenţelor elevilor. Se completeazã de cãtre diriginte, şeful desemnat al clasei de elevi şi personalul care desfãşoarã activitãţi didactice.
    ART. 73
    (1) Registrul matricol se întocmeşte pentru fiecare serie de elevi, pe clase, în ordinea alfabeticã, pentru întreaga duratã a studiilor.
    (2) Într-un registru matricol se pot înscrie mai multe serii de elevi, pânã la epuizarea documentului.
    (3) Foile matricole ale registrului matricol reflectã evidenţa situaţiei la învãţãturã a fiecãrui elev.
    (4) În cazul în care se comit erori la completarea registrului matricol, acestea se corecteazã cu cernealã roşie, se certificã prin semnãturã de cãtre directorul/comandantul unitãţii de învãţãmânt şi se aplicã ştampila unitãţii de învãţãmânt.
    (5) Registrul matricol cuprinde numãrul şi seriile formularelor certificatelor de competenţe profesionale primite de unitatea de învãţãmânt, soldul cu existentul ţinut la zi, evidenţa pe serii a formularelor completate şi distribuite absolvenţilor, semnãturile titularilor, precum şi certificatele anulate.
    ART. 74
    Catalogul clasei şi registrul matricol devin, dupã completare, documente şcolare cu regim special, se pãstreazã la structura metodicã, planificare învãţãmânt pe durata unei serii de şcolarizare, dupã care se arhiveazã şi se pãstreazã conform prevederilor legale.
    ART. 75
    Fişa de evidenţã a normãrii didactice se completeazã de personalul didactic şi se utilizeazã pentru evidenţa activitãţii didactice a acestora. Fişa se verificã şi se certificã de şeful catedrei şi se centralizeazã la structura metodicã, planificare învãţãmânt.

    CAP. VII
    Elevii

    SECŢIUNEA 1
    Dobândirea şi exercitarea calitãţii de elev

    ART. 76
    Calitatea de elev se dobândeşte de cãtre candidaţii declaraţi admişi la concursurile organizate de unitãţile de învãţãmânt, care se prezintã la începerea anului şcolar şi participã la activitãţile organizate de unitatea de învãţãmânt, precum şi de cei care îndeplinesc alte condiţii prevãzute de actele normative în vigoare.
    ART. 77
    (1) Directorul/Comandantul unitãţii de învãţãmânt emite dispoziţia/ordinul de zi privind înmatricularea elevilor pe serii, dupã semnarea de cãtre aceştia a angajamentului, în termen de 15 zile de la începerea anului şcolar. Elevii sunt înscrişi în registrul matricol, sub numãr unic, pentru seria din care fac parte, valabil pentru întreaga perioadã de şcolarizare.
    (2) În vederea înmatriculãrii, candidaţii declaraţi admişi prezintã diploma de bacalaureat în original. La solicitarea scrisã a elevului de a i se restitui diploma de bacalaureat, acesta are obligaţia sã depunã în locul acesteia, la structura de resurse umane, o copie legalizatã.
    (3) Candidaţii declaraţi admişi care nu se prezintã în termen de 10 zile de la începerea anului de învãţãmânt şi nu trimit acte legale pentru justificarea neprezentãrii sunt declaraţi retraşi, prezenta prevedere fiindu-le adusã la cunoştinţã cu ocazia susţinerii concursului de admitere.
    (4) Pe locurile devenite vacante în condiţiile prevederilor alin. (3), conducerea/comanda unitãţii de învãţãmânt întreprinde mãsuri necesare în vederea înmatriculãrii, în cel mult 15 zile de la începerea anului şcolar, a candidaţilor neadmişi, cu media generalã de minimum 5,00, în ordinea strict descrescãtoare a mediilor/punctajului de admitere, respectiv a criteriilor de departajare, informând despre aceasta inspectoratul general.
    ART. 78
    La începutul anului de învãţãmânt, elevilor li se aduc la cunoştinţã drepturile şi responsabilitãţile pe care le au în timpul perioadei de studii.
    ART. 79
    Evidenţa numericã şi nominalã a elevilor se ţine de cãtre structura de resurse umane şi diriginţii/comandanţii/şefii de subunitãţi, conform documentelor prevãzute de regulamentul intern al unitãţii de învãţãmânt.
    ART. 80
    (1) Calitatea de elev se exercitã prin frecventarea cursurilor şi participarea la toate activitãţile prevãzute în programul de învãţãmânt al unitãţii.
    (2) Evidenţa prezenţei elevilor se face la fiecare orã de curs de cãtre personalul didactic care consemneazã, obligatoriu, orice absenţã în catalogul clasei şi condica de clasã.
    (3) Elevii cu funcţii de conducere/comandã au obligaţia sã verifice prezenţa, sã ţinã evidenţa elevilor absenţi de la orice activitate şi sã raporteze despre acestea celor îndreptãţiţi.
    (4) Elevii care întârzie la ore sunt primiţi la activitatea respectivã, însã întârzierea sau absenţa nemotivatã constituie abatere şi se sancţioneazã disciplinar.
    ART. 81
    (1) Absenţele cauzate de îmbolnãviri ale elevilor, boli contagioase în familie, cazuri de forţã majorã sau alte cazuri, dovedite cu documente justificative, se motiveazã.
    (2) Motivarea absenţelor se efectueazã pe baza urmãtoarelor documente:
    a) adeverinţã eliberatã de medicul cabinetului medical din unitatea de învãţãmânt;
    b) adeverinţã sau certificat medical eliberatã/eliberat de medicul de familie şi/sau de unitatea sanitarã în care elevul a fost internat;
    c) alt document justificativ.
    (3) Motivarea absenţelor se face de cãtre diriginte în ziua/sãptãmâna prezentãrii actelor justificative.
    (4) Actele pe baza cãrora se face motivarea absenţelor se prezintã în termen de maximum 7 zile de la reluarea activitãţii elevului şi se pãstreazã de cãtre diriginte pe tot parcursul anului şcolar.
    (5) Toate adeverinţele medicale trebuie sã aibã viza medicului cabinetului medical din unitatea de învãţãmânt şi aprobarea directorului/comandantului unitãţii de învãţãmânt.
    (6) Indiferent de motivul absenţelor, elevul/familia acestuia este obligat/obligatã sã anunţe imediat unitatea de învãţãmânt despre cauzele ce determinã aceastã situaţie.
    (7) Nerespectarea termenului prevãzut la alin. (4) atrage declararea absenţelor ca nemotivate.
    ART. 82
    Înainte de încheierea cursurilor se efectueazã controlul medical, pentru stabilirea situaţiei medicale a elevilor. Rezultatele controlului se consemneazã în fişa medicalã individualã.
    ART. 83
    Transferul elevilor se realizeazã conform reglementãrilor în vigoare.
    ART. 84
    Pe timpul şcolarizãrii elevii nu beneficiazã de învoiri sau permisii pentru înscrierea, susţinerea concursului de admitere ori pentru continuarea studiilor, dacã sunt deja înscrişi, la orice altã formã de învãţãmânt din sistemul de stat sau particular.
    ART. 85
    (1) În situaţia încetãrii calitãţii de elev din motive imputabile acestuia, unitatea întreprinde demersurile legale pentru recuperarea cheltuielilor de întreţinere pe perioada şcolarizãrii.
    (2) Dispoziţiile prezentului articol se aduc la cunoştinţa candidaţilor încã din etapa de recrutare şi se reamintesc elevilor, care semneazã de luare la cunoştinţã, în mod expres, la începutul perioadei de şcolarizare.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Drepturile elevilor

    ART. 86
    Elevii din unitatea de învãţãmânt se bucurã de toate drepturile prevãzute de lege. Nicio activitate organizatã de sau în unitatea de învãţãmânt nu poate leza demnitatea sau personalitatea elevilor.
    ART. 87
    (1) Elevii din unitatea de învãţãmânt beneficiazã de învãţãmânt gratuit.
    (2) Elevii pot utiliza, gratuit, sub îndrumarea personalului didactic, baza materialã de care dispune unitatea de învãţãmânt.
    (3) Elevii beneficiazã, în mod gratuit, de asistenţã psihologicã şi medicalã, cazare şi hrãnire, potrivit normelor legale în vigoare.
    (4) Elevii beneficiazã pe timpul studiilor de învoiri, permisii şi vacanţe, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
    (5) Elevii pot fi evidenţiaţi şi pot primi şi recompense pentru rezultatele deosebite obţinute la activitãţile şcolare şi extraşcolare.
    ART. 88
    (1) În fiecare unitate de învãţãmânt se constituie consiliul elevilor, format din elevii cu funcţii de conducere de la fiecare clasã.
    (2) Consiliul elevilor funcţioneazã în baza unui regulament propriu, parte a regulamentului intern, avizat de conducerea unitãţii de învãţãmânt.
    (3) Consiliul elevilor îşi desemneazã reprezentanţii pentru a participa la şedinţele consiliului profesoral sau la alte activitãţi, atunci când se dezbat probleme care îi intereseazã. Numãrul acestora se stabileşte prin regulamentul intern.
    ART. 89
    Elevilor le este garantatã, conform legii, libertatea de asociere în cercuri şi asociaţii ştiinţifice, culturale, artistice, sportive, care se organizeazã şi funcţioneazã pe baza unui statut propriu, aprobat de directorul/comandantul unitãţii de învãţãmânt.
    ART. 90
    (1) În unitatea de învãţãmânt este garantatã libertatea elevilor de a redacta şi a difuza reviste/publicaţii şcolare proprii.
    (2) În cazul în care revistele şi publicaţiile conţin elemente care afecteazã siguranţa naţionalã, ordinea publicã, sãnãtatea şi moralitatea sau drepturile şi libertãţile cetãţeneşti, îndeplinirea prevederilor prezentului regulament şi pe cele ale regulamentului intern, directorul/comandantul unitãţii de învãţãmânt suspendã editarea şi difuzarea acestora pânã la eliminarea cauzelor care au determinat o asemenea situaţie.
    ART. 91
    (1) Absolvenţilor unitãţilor de învãţãmânt li se echivaleazã îndeplinirea serviciului militar, potrivit prevederilor legale.
    (2) În vederea realizãrii prevederilor alin. (1), elevii depun jurãmântul militar, activitate prevãzutã în planul de învãţãmânt.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Obligaţiile elevilor

    ART. 92
    Elevii au obligaţia de a frecventa cursurile, de a se pregãti continuu, de a-şi forma competenţele prevãzute de programele şcolare, de a respecta prevederile regulamentului intern.
    ART. 93
    (1) Elevii trebuie sã aibã în toate împrejurãrile o comportare demnã, civilizatã şi o ţinutã decentã atât în unitatea de învãţãmânt, cât şi în afara acesteia.
    (2) Elevii sunt obligaţi:
    a) sã cunoascã şi sã respecte legile statului;
    b) sã apere şi sã promoveze valorile şi simbolurile naţionale;
    c) sã cunoascã şi sã respecte prezentul regulament, regulamentul de ordine interioarã şi alte acte normative care le reglementeazã activitatea;
    d) sã cunoascã şi sã respecte mãsurile de protecţie a informaţiilor clasificate;
    e) sã cunoascã şi sã respecte regulile de circulaţie;
    f) sã cunoascã şi sã respecte normele de sãnãtate şi securitate în muncã;
    g) sã cunoascã şi sã respecte normele de protecţie a mediului, de apãrare împotriva incendiilor şi de protecţie civilã.
    (3) Elevii militari sunt obligaţi sã cunoascã şi sã respecte prevederile regulamentelor militare.
    ART. 94
    Elevilor le sunt interzise:
    a) sã distrugã documentele şcolare;
    b) sã deterioreze bunurile din patrimoniul unitãţii de învãţãmânt;
    c) sã aducã şi sã difuzeze în unitatea de învãţãmânt materiale care, prin conţinut, cultivã violenţa şi intoleranţa;
    d) sã obţinã rezultate favorabile la evaluãri prin fraudã şi tentativã de fraudã;
    e) sã organizeze şi sã participe la acţiuni de protest în cadrul unitãţii de învãţãmânt;
    f) sã blocheze cãile de acces în spaţiile de învãţãmânt;
    g) sã deţinã, sã comercializeze sau sã consume în unitatea de învãţãmânt ori în afara ei bãuturi alcoolice sau alte substanţe interzise de lege şi sã participe la jocuri de noroc;
    h) sã posede şi sã difuzeze materiale cu caracter obscen sau pornografic;
    i) sã aibã asupra lor telefoane mobile sau orice alte sisteme IT de stocare şi transmitere a informaţiilor în timpul orelor de curs, la examene ori concursuri;
    j) sã aibã ţinuta, comportamentul sau atitudinea ostentative şi provocatoare ori sã întreţinã acte sexuale în perimetrul unitãţii de învãţãmânt;
    k) sã aducã jigniri şi sã manifeste agresivitate în limbaj şi în comportament faţã de colegi şi faţã de personalul unitãţii;
    l) sã pãrãseascã fãrã aprobare unitatea de învãţãmânt;
    m) sã se prezinte în stare de ebrietate la unitatea de învãţãmânt şi/sau sub influenţa unor substanţe interzise de lege;
    n) sã facã parte din grupuri deviante, antisociale, violente etc.;
    o) sã aibã un comportament necivilizat în relaţiile cu cetãţenii.
    ART. 95
    Elevii cu funcţii de conducere rãspund de menţinerea ordinii în clasa respectivã.
    ART. 96
    Elevii îndeplinesc serviciile/activitãţile stabilite prin regulamentul intern.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Recompensarea elevilor

    ART. 97
    (1) Recompensele se acordã pentru:
    a) rezultate foarte bune la învãţãturã, obţinute constant;
    b) rezultate foarte bune obţinute la concursurile profesionale sau cultural-sportive, interne şi internaţionale;
    c) acte de curaj şi devotament manifestate în îndeplinirea unor misiuni încredinţate;
    d) fapte deosebite în acţiunile de salvare a populaţiei şi a bunurilor.
    (2) Elevii care obţin rezultate remarcabile în activitatea şcolarã şi extraşcolarã şi se disting prin comportare exemplarã pot primi urmãtoarele recompense:
    a) evidenţiere în faţa colegilor clasei;
    b) evidenţiere de cãtre director/comandant în faţa colegilor sau în faţa consiliului profesoral;
    c) scrisori de mulţumire;
    d) popularizarea în presã a numelui şi a rezultatelor obţinute;
    e) ridicarea unei sancţiuni disciplinare;
    f) recompense materiale, premii, diplome, medalii, burse;
    g) expunerea fotografiei la panoul de onoare al unitãţii de învãţãmânt;
    h) promovarea într-o funcţie de conducere;
    i) înscrierea pe placa de onoare a şefilor de promoţie.
    (3) Elevilor militari li se acordã recompensele prevãzute de regulamentele militare.
    (4) Recompensele se acordã în condiţiile prevãzute de prezentul regulament, de regulamentele militare şi de regulamentul intern.
    (5) Recompensele se acordã fãrã pãrtinire, diferenţiat, individual sau în grup, în condiţiile prevãzute de reglementãrile în vigoare.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Sancţiunile aplicate elevilor

    ART. 98
    (1) Elevii care sãvârşesc fapte prin care se încalcã dispoziţiile legale în vigoare sunt sancţionaţi în funcţie de gravitatea acestora.
    (2) Principalele fapte sãvârşite de elevi care constituie abateri, dacã nu au fost sãvârşite astfel încât, potrivit legii, sã fie considerate infracţiuni sau contravenţii, comise cu vinovãţie şi care atrag aplicarea de sancţiuni disciplinare, sunt urmãtoarele:
    a) dezinteres la învãţãturã probat prin rezultate constant slabe în pregãtirea şcolarã;
    b) frauda şi tentativa de fraudã utilizate în vederea obţinerii de rezultate favorabile la evaluãri;
    c) aducerea şi difuzarea în unitatea de învãţãmânt de materiale care, prin conţinutul lor, cultivã violenţa şi intoleranţa;
    d) organizarea şi participarea la acţiuni de protest;
    e) prezentarea sub influenţa bãuturilor alcoolice şi/sau a substanţelor interzise de lege la unitatea de învãţãmânt şi/sau la locurile unde se desfãşoarã activitãţi şcolare şi extraşcolare;
    f) pãrãsirea fãrã aprobare a unitãţii de învãţãmânt şi a locurilor unde au fost desemnaţi sã participe la diferite activitãţi: stagiul de practicã, misiuni etc.;
    g) absenţa sau întârzierea nemotivatã de la activitãţile din programul orar al unitãţii de învãţãmânt ori de la alte activitãţi stabilite, inclusiv stagiul de practicã;
    h) lipsã de respect manifestatã faţã de colegi şi personalul unitãţii de învãţãmânt, precum şi în relaţiile cu cetãţenii sau autoritãţile;
    i) nerespectarea regulilor referitoare la portul uniformei şi a celor privitoare la aspectul exterior;
    j) comportare nedemnã, necivilizatã în unitatea de învãţãmânt şi în afara acesteia;
    k) provocarea sau participarea voluntarã la tulburarea ordinii şi liniştii publice;
    l) rea-voinţã, neglijenţã sau superficialitate în executarea îndatoririlor de serviciu;
    m) încãlcarea regulilor privind confidenţialitatea activitãţilor profesionale;
    n) introducerea ori consumul de bãuturi alcoolice şi/sau de substanţe interzise de lege în perimetrul unitãţii de învãţãmânt;
    o) manifestarea în public a opiniilor care ar prejudicia sau compromite imaginea unitãţii de învãţãmânt ori a MAI;
    p) nerespectarea dispoziţiilor legale privind exprimarea opiniilor politice şi apartenenţa la organizaţii politice, secte ori organizaţii ilegale;
    q) producerea de pagube materiale unitãţii de învãţãmânt sau altor instituţii, persoane fizice ori juridice;
    r) nerespectarea regulilor de igienã individualã sau colectivã;
    s) dezinformarea sau ascunderea unor fapte de indisciplinã comise în unitatea de învãţãmânt ori în afara acesteia, atât proprii, cât şi ale colegilor;
    t) sãvârşirea de fapte imorale, producerea ori difuzarea unor materiale cu caracter obscen sau pornografic;
    u) ascunderea sau nedeclararea identitãţii la solicitarea personalului unitãţii de învãţãmânt ori a altor persoane în drept sã formuleze aceastã solicitare.
    (3) Alte fapte care constituie abateri disciplinare sunt prevãzute în regulamentul intern.
    ART. 99
    (1) Sancţiunile care se pot aplica elevilor sunt urmãtoarele:
    a) avertismentul;
    b) mustrarea scrisã;
    c) destituirea din funcţia de conducere/comandã;
    d) preavizul de exmatriculare;
    e) exmatricularea.
    (2) Sancţiunile se aplicã în condiţiile prevãzute de prezentul regulament, de regulamentele militare şi de regulamentul intern.
    ART. 100
    (1) La aplicarea sancţiunilor trebuie sã se îmbine exigenţa şi fermitatea cu respectul faţã de personalitatea elevului şi faţã de rezultatele muncii lui, manifestând încredere în posibilitãţile de îmbunãtãţire a atitudinii şi comportamentului celui sancţionat.
    (2) Este interzisã aplicarea de sancţiuni colective, corporale sau alte mãsuri de constrângere care afecteazã demnitatea şi personalitatea elevului.
    (3) Avertismentul constã în atenţionarea verbalã a elevului şi poate fi formulat de cãtre persoanele implicate în procesul de educare şi formare. Sancţiunea nu atrage şi alte mãsuri disciplinare.
    (4) Mustrarea scrisã constã în atenţionarea elevului, în scris, la propunerea consiliului clasei, de cãtre diriginte/comandantul subunitãţii de elevi şi directorul/comandantul unitãţii de învãţãmânt şi înmânarea documentului, personal, sub semnãturã. Sancţiunea este însoţitã de scãderea notei la purtare cu douã puncte.
    (5) Destituirea din funcţia de conducere/comandã se aplicã de directorul/comandantul unitãţii de învãţãmânt la propunerea dirigintelui/comandantului subunitãţii de elevi. Sancţiunea este însoţitã de scãderea notei la purtare cu douã puncte.
    (6) Preavizul de exmatriculare se aplicã de directorul/comandantul unitãţii la propunerea dirigintelui/comandantului subunitãţii de elevi, pentru elevii care comit abateri grave sau repetate, absenteazã nemotivat la 20 de ore la diferite module sau la 15% din orele alocate unui modul. Aceastã sancţiune se consemneazã în documentele de evidenţã a recompenselor şi sancţiunilor elevilor şi se menţioneazã în raportul consiliului clasei. Sancţiunea constã în notificarea cãtre elev a faptului cã, la viitoarea abatere, indiferent de natura acesteia, va fi exmatriculat. Se întocmeşte în scris de diriginte şi se aprobã de director/comandant. Sancţiunea este însoţitã de scãderea notei la purtare cu 3 puncte. Aplicarea acestei sancţiuni se poate face o singurã datã pentru un elev, pe toatã durata şcolaritãţii.
    (7) Sancţiunile prevãzute la alin. (4)-(6) se înregistreazã în registrul de evidenţã a recompenselor şi sancţiunilor aflat la structura de resurse umane şi se consemneazã în fişa de caracterizare psihopedagogicã şi în fişa de evaluare a absolventului.
    ART. 101
    (1) Exmatricularea constã în îndepãrtarea elevului din unitatea de învãţãmânt în care a fost înmatriculat.
    (2) Exmatricularea se aplicã elevilor pentru abateri apreciate de cãtre consiliul profesoral al unitãţii de învãţãmânt ca fiind deosebit de grave şi în cazul elevilor declaraţi repetenţi.
    (3) Sancţiunea se aplicã şi pentru un numãr de cel puţin 40 de absenţe nemotivate din totalul orelor prevãzute în planul de învãţãmânt sau pentru absenţe la cel puţin 30% din totalul orelor la un singur modul.
    (4) Sancţiunea este însoţitã de scãderea notei la purtare sub 6.
    (5) Exmatricularea se aprobã în consiliul profesoral, la propunerea directorului/comandantului unitãţii de învãţãmânt.
    (6) Sancţiunea se comunicã elevului în scris, sub semnãturã, de cãtre directorul/comandantul unitãţii de învãţãmânt şi este însoţitã de imputarea cheltuielilor de întreţinere pe perioada şcolarizãrii celui în cauzã.
    (7) Raportul privind exmatricularea elevului se înainteazã inspectoratului general cãruia i se subordoneazã unitatea de învãţãmânt, specificându-se motivele şi condiţiile în care acesta a fost exmatriculat. La raport se anexeazã extrasul din dispoziţia/ordinul de exmatriculare.
    ART. 102
    (1) Elevii gãsiţi vinovaţi de deteriorarea bunurilor unitãţii de învãţãmânt, în urma efectuãrii cercetãrii administrative, plãtesc sumele necesare efectuãrii reparaţiilor sau suportã cheltuielile pentru înlocuirea bunurilor deteriorate.
    (2) Pentru faptele prevãzute la alin. (1) elevii pot fi sancţionaţi şi disciplinar, în funcţie de gradul lor de vinovãţie.
    ART. 103
    (1) Contestaţiile împotriva sancţiunilor aplicate se adreseazã, în scris, conducerii unitãţii de învãţãmânt, în termen de 48 de ore de la comunicarea sancţiunii.
    (2) Contestaţia se soluţioneazã, în termen de 15 zile de la depunerea acesteia la structura metodicã, planificare învãţãmânt, de o comisie numitã în acest sens de cãtre director/comandant.
    (3) Rezultatele comisiei sunt prezentate în consiliul profesoral, a cãrui hotãrâre este definitivã.
    (4) Dupã rãmânerea definitivã a hotãrârii conducerii/comenzii unitãţii, elevul se poate adresa instanţei de contencios administrativ.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Funcţiile şi gradele elevilor

    ART. 104
    (1) În absenţa personalului didactic, conducerea activitãţilor din programul zilnic se realizeazã de cãtre elevii cu funcţii de conducere/comandã din cadrul unitãţii de învãţãmânt.
    (2) Elevii pot fi numiţi în funcţii de conducere/comandã în raport cu specificul unitãţii. Funcţiile elevilor pot fi:
    a) elev comandant/şef de grupã;
    b) elev locţiitor comandant de pluton/şef de clasã;
    c) elev plutonier de companie/monitor de detaşament (similare);
    d) elev plutonier major de batalion/monitor de an (similare);
    e) elev plutonier adjutant/monitor de instituţie de învãţãmânt.
    (3) Prin dispoziţie/ordin de zi, în funcţii de conducere/comandã se numesc elevii cu cele mai bune rezultate la învãţãturã şi purtare.
    ART. 105
    (1) Pe timpul studiilor, elevii din unitãţile militare de învãţãmânt pot primi grade şi funcţii de comandã.
    (2) Prin ordin de zi, în funcţii de comandã la nivel de clasã/an/unitate se numesc elevii din anul II cu cele mai bune rezultate la învãţãturã şi purtare. Aceştia îşi îndeplinesc atribuţiile în conformitate cu prevederile regulamentului intern şi pot obţine grade şi pentru funcţii de conducere exercitate la anul I de studii.
    (3) Gradele militare care se pot acorda elevilor sunt: elev fruntaş, elev caporal, elev sergent. Funcţiile sunt corelate gradelor, astfel: şef de clasã - elev fruntaş, şef de an - elev caporal, şef de unitate - elev sergent.
    (4) Gradele se acordã şi se retrag prin ordin de zi de cãtre comandantul unitãţii de învãţãmânt.
    (5) Termenele de acordare a gradelor se stabilesc prin regulamentul intern.
    (6) Eliberarea din funcţie a elevului determinã pierderea gradului.
    ART. 106
    (1) Pe timpul studiilor, elevii se diferenţiazã prin însemne corespunzãtoare anului de studiu în care se aflã.
    (2) Elevii militari ai anului II se diferenţiazã şi prin portul însemnelor gradului acordat.

    SECŢIUNEA a 7-a
    Activitatea de cunoaştere şi apreciere a elevilor

    ART. 107
    (1) Cunoaşterea elevilor constituie obligaţia întregului personal didactic din unitatea de învãţãmânt. Cunoaşterea elevilor se bazeazã pe analiza comportamentului în diferite situaţii, a particularitãţilor psihice, trãsãturilor de personalitate, stilului de învãţare, randamentului şcolar şi a altor elemente de naturã sã ofere date relevante.
    (2) Cunoaşterea elevilor se realizeazã în scopul anticipãrii potenţialului profesional, al îmbunãtãţirii rezultatelor şcolare, a stãrii disciplinare, a integrãrii sociale/şcolare şi al consolidãrii grupurilor de elevi.
    (3) Aprecierea elevilor se realizeazã de cãtre personalul care contribuie la educarea şi formarea acestora şi se concretizeazã prin fişa de caracterizare psihopedagogicã a elevului, care se utilizeazã pe întreaga perioadã de şcolarizare şi constituie baza pentru lucrul diferenţiat cu elevii.
    (4) Fişa de caracterizare psihopedagogicã se completeazã de cãtre diriginte şi psihologul unitãţii de învãţãmânt şi se pãstreazã de cãtre diriginte.
    (5) Consemnãrile din aceste documente se vor avea în vedere la întocmirea fişei de evaluare a absolventului.

    SECŢIUNEA a 8-a
    Încetarea calitãţii de elev

    ART. 108
    (1) Calitatea de elev înceteazã în urmãtoarele situaţii:
    a) la absolvirea studiilor;
    b) la cererea scrisã a elevului;
    c) în cazul exmatriculãrii;
    d) dacã pe timpul efectuãrii verificãrilor complete pentru un candidat declarat admis se constatã cã nu îndeplineşte condiţiile pentru a deveni elev al unei unitãţi de învãţãmânt din cadrul MAI, conform legislaţiei în vigoare;
    e) dacã se dovedeşte cã a promovat concursul de admitere prin fraudã;
    f) când este declarat inapt medical de cãtre comisia de expertizã medicalã şi evaluare a capacitãţii de muncã constituitã la nivelul Spitalului de Urgenţã "Prof. dr. Dimitrie Gerota" din Bucureşti sau de cãtre una din comisiile teritoriale de expertizã, dupã caz, conform arondãrii teritoriale a unitãţii de învãţãmânt, cu avizul Comisiei Centrale de Expertizã Medicalã şi Evaluare a Capacitãţii de Muncã a MAI;
    g) în cazul în care candidatul este declarat admis şi nu se prezintã la cursuri în termen de 15 zile de la începerea anului şcolar;
    h) în caz de deces.
    (2) În cazurile prevãzute de alin. (1) lit. b)-e) elevii sunt obligaţi sã suporte cheltuielile de întreţinere pe perioada şcolarizãrii, potrivit normelor legale în vigoare.
    (3) Elevii care sunt îndepãrtaţi ori întrerup din motive imputabile lor frecventarea cursurilor sau nu respectã condiţiile angajamentelor încheiate sunt obligaţi sã restituie cheltuielile efectuate în perioada şcolarizãrii, potrivit reglementãrilor în vigoare.

    CAP. VIII
    Evaluarea activitãţii de învãţãmânt

    SECŢIUNEA 1
    Evaluarea şi asigurarea calitãţii educaţiei

    ART. 109
    (1) Evaluarea internã a rezultatelor/ Autoevaluarea este realizatã de cãtre:
    a) personalul unitãţii de învãţãmânt;
    b) fiecare comisie metodicã;
    c) fiecare catedrã;
    d) CEAC.
    (2) Evaluarea internã a rezultatelor se desfãşoarã permanent pe parcursul anului şcolar şi la sfârşitul anului şcolar şi al ciclului de proiectare, pentru evaluarea rezultatelor obţinute şi revizuirea documentelor programatice: proiectul de dezvoltare instituţionalã, planuri operaţionale/planuri de activitãţi etc.
    (3) Evaluarea internã a rezultatelor se realizeazã prin metode şi instrumente de evaluare internã proiectate şi aplicate pe baza descriptorilor din standarde.
    (4) CEAC colecteazã şi gestioneazã dovezi privind asigurarea standardelor şi standardelor de referinţã.
    (5) CEAC propune aplicarea mãsurilor reglatoare/corective pentru îndeplinirea de cãtre unitatea de învãţãmânt a standardelor de evaluare periodicã şi a standardelor de referinţã.
    (6) Activitãţile de dezvoltare/optimizare/remediere sunt urmate de o nouã evaluare internã, pentru a urmãri efectul demersurilor în privinţa îmbunãtãţirii calitãţii, prin raportarea la descriptorii stabiliţi prin standardele de evaluare periodicã şi de referinţã.
    ART. 110
    Evaluarea externã se realizeazã la solicitarea unitãţii de învãţãmânt de cãtre experţi ARACIP, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Analiza activitãţii din unitatea de învãţãmânt

    ART. 111
    (1) Analiza activitãţii din unitatea de învãţãmânt se realizeazã în scopul cunoaşterii mãsurii în care se asigurã îndeplinirea misiunii de pregãtire şi a cerinţelor beneficiarilor, a modului în care s-au organizat şi s-au desfãşurat procesul de formare a elevilor, precum şi celelalte activitãţi de sprijin ale învãţãmântului.
    (2) Analiza activitãţii din unitatea de învãţãmânt se realizeazã prin evaluãri interne, inspecţii şi controale realizate de cãtre eşaloanele superioare.
    ART. 112
    (1) Analiza proprie privind starea şi calitatea învãţãmântului se realizeazã la sfârşitul fiecãrui an şcolar, în consiliul profesoral. În acest sens, directorul/comandantul unitãţii prezintã raportul general privind starea şi calitatea învãţãmântului.
    (2) Cu 10 zile înainte de analiza activitãţii anuale a unitãţii de învãţãmânt, aceasta înainteazã inspectoratului general cãruia i se subordoneazã şi DGMRU din MAI câte un exemplar din raportul menţionat.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Evaluarea nivelului de pregãtire a elevilor

    ART. 113
    (1) Evaluarea elevilor se realizeazã conform principiilor didactice, cu respectarea standardelor de pregãtire profesionalã şi a curriculumului asociat acestora, organizat modular şi centrat pe competenţe. Fiecare modul se dezvoltã ca o unitate autonomã de instruire şi cuprinde, conform competenţelor aferente, activitãţi de predare-învãţare, consolidare şi evaluare.
    (2) Strategiile de evaluare sunt: iniţialã, curentã/formativã şi finalã/sumativã sau cumulativã.
    (3) Evaluãrile se concretizeazã prin note de la 10 la 1.
    (4) Evaluarea rezultatelor elevilor se realizeazã în mod ritmic, pe parcursul desfãşurãrii modulelor, şi în mod integrat, la finalizarea modulului. Se acordã note curente, cel puţin o notã la 20 de ore de curs şi o notã la evaluarea integratã a competenţelor achiziţionate prin programa unui modul.
    (5) Media modulului reprezintã media aritmeticã dintre media notelor curente şi nota la evaluarea integratã a competenţelor modulului, calculatã cu douã zecimale.
    ART. 114
    (1) Pentru evaluarea elevilor se iau în considerare: nivelul de pregãtire teoreticã, capacitatea de aplicare a cunoştinţelor în rezolvarea unor situaţii practice, capacitatea de analizã şi sintezã, capacitatea de a învãţa şi de a lucra autonom, atitudinea generalã manifestatã în contextul relaţiilor şi situaţiilor sociale şi profesionale, precum şi raportarea la criteriile prevãzute în standardele de pregãtire profesionalã.
    (2) Metodele şi instrumentele de evaluare se stabilesc în funcţie de criteriile de performanţã/descriptorii competenţelor, de specificul conţinutului de instruire, particularitãţile, experienţa, stilurile de învãţare ale elevilor. Acestea pot fi: probe orale, scrise, practice, precum şi referate, proiecte, portofolii, rezolvãri de probleme, interviuri, administrarea de chestionare, folosirea unor fişe/grile de observare, evaluare în perechi, metode de autoevaluare şi alte metode şi instrumente stabilite de catedre/comisii metodice.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Încheierea situaţiei şcolare

    ART. 115
    (1) Media unui modul reprezintã media aritmeticã dintre media notelor curente şi nota la evaluarea integratã a competenţelor corelate modulului, calculatã cu douã zecimale, fãrã rotunjire.
    (2) Încheierea mediei unui modul care se finalizeazã pe parcursul anului se face în mod obligatoriu în momentul finalizãrii acestuia, nefiind condiţionatã de sfârşitul anului de învãţãmânt.
    (3) Media de şcolaritate se calculeazã ca medie aritmeticã, fãrã rotunjire, a mediilor tuturor modulelor, inclusiv mediile generale la stagiul de practicã şi purtare.
    ART. 116
    (1) Elevii scutiţi de efort fizic pentru o anumitã perioadã au obligaţia de a fi prezenţi la ore. În rubrica din catalog se scrie de cãtre profesor "Scutit de efort fizic, în baza...", specificându-se documentul medical cu numãrul şi data eliberãrii acestuia.
    (2) Documentele medicale care atestã scutirea de efort fizic se aprobã de director/comandant şi se pãstreazã de cãtre diriginte.
    ART. 117
    (1) Evaluarea elevilor pe timpul stagiului de practicã se face prin note acordate de cãtre diriginte/coordonatorul de practicã, în baza evaluãrii realizate de cãtre tutori.
    (2) Elevii care nu obţin la stagiul de practicã cel puţin nota 5,00 şi cei care, din motive temeinic justificate, nu efectueazã stagiul în perioada prevãzutã în planul de învãţãmânt îl repetã/efectueazã, fiind planificaţi sã efectueze aceastã activitate în timpul stabilit pentru vacanţe. Dacã elevii din anul terminal nu pot repeta stagiul de practicã în timpul stabilit pentru vacanţe, aceştia nu vor intra în examenul de absolvire.
    (3) Media generalã a stagiului de practicã este media aritmeticã a notelor obţinute la fiecare stagiu, calculatã cu douã zecimale, fãrã rotunjire.
    (4) Elevii care au repetat stagiul de practicã şi nu l-au promovat sunt declaraţi repetenţi.
    ART. 118
    (1) Nota la purtare reflectã comportamentul elevului pe timpul şcolarizãrii. Aceasta se acordã anual şi se consemneazã în catalog de cãtre diriginţi, conform prevederilor regulamentului intern.
    (2) Dirigintele consultã consiliul clasei pentru stabilirea notei la purtare a fiecãrui elev.
    (3) Media generalã la purtare este media aritmeticã a notelor acordate în cei 2 ani de şcolaritate, calculatã cu douã zecimale, fãrã rotunjire.
    ART. 119
    Notele se comunicã elevilor şi se trec în catalog de cãtre cadrul didactic care le-a acordat.
    ART. 120
    Sunt declaraţi promovaţi elevii care obţin la fiecare modul cel puţin media 5,00 şi minim nota anualã 6,00 la purtare şi acestora le sunt acordate creditele corespunzãtoare.
    ART. 121
    (1) Sunt declaraţi corigenţi elevii care obţin medii sub 5,00 la unul sau mai multe dintre modulele prevãzute în planul de învãţãmânt, precum şi elevii amânaţi care nu promoveazã examenul de încheiere a situaţiei şcolare.
    (2) Examenul de corigenţã se organizeazã pentru elevii declaraţi corigenţi la modulul/modulele ce se finalizeazã pe parcursul perioadei de şcolarizare, indiferent de numãrul modulelor nepromovate, în termen de pânã la 10 zile de la finalizarea modulului. Excepţie fac modulele planificate a se finaliza în apropierea examenului de absolvire, pentru care organizarea corigenţelor se face în timp util, de regulã, în ultimele douã sãptãmâni prevãzute înaintea examenului de absolvire.
    (3) Pentru elevii declaraţi corigenţi, examinarea se face din toatã materia modulului/modulelor studiatã de cãtre aceştia, conform curriculumului.
    (4) Elevii corigenţi care nu se pot prezenta la examenele de corigenţã din motive temeinice, dovedite cu acte, în cel mult 5 zile lucrãtoare de la data examenului, sunt examinaţi la o datã ulterioarã, stabilitã de directorul/comandantul unitãţii de învãţãmânt.
    (5) Sunt declaraţi promovaţi elevii care obţin la fiecare modul la care susţin examenul de corigenţã cel puţin media 5,00.
    (6) Dupã încheierea examenelor de corigenţã, elevii care nu au promovat un singur modul au dreptul sã solicite reexaminarea. Aceasta se acordã de cãtre director/comandant, în cazuri justificate, o singurã datã, dupã consultarea dirigintelui şi a responsabilului de modul şi la solicitarea scrisã a elevului. Cererea de reexaminare se depune în termen de 24 de ore de la afişarea rezultatelor examenului de corigenţã. Reexaminarea se desfãşoarã în termen de douã zile de la data depunerii cererii. Comisia de reexaminare se numeşte de cãtre director/comandant.
    (7) Elevii care, dupã încheierea examenelor de corigenţã, nu promoveazã la douã sau mai multe module sunt declaraţi repetenţi şi nu au dreptul sã solicite reexaminarea.
    (8) Media obţinutã la examenul de corigenţã/la reexaminare constituie media modulului respectiv şi intrã în calculul mediei de şcolaritate.
    ART. 122
    (1) Sunt declaraţi repetenţi:
    a) elevii corigenţi care nu se prezintã la examen sau care nu promoveazã examenele de corigenţã sau reexaminare, dupã caz;
    b) elevii care au repetat stagiul de practicã şi nu l-au promovat;
    c) elevii care au obţinut la purtare notã mai micã de 6,00;
    d) elevii amânaţi, care nu se prezintã la sesiunea de încheiere a situaţiei şcolare la cel puţin un modul.
    (2) Elevii declaraţi repetenţi sunt exmatriculaţi, fiind obligaţi sã suporte cheltuielile de întreţinere efectuate pe timpul şcolarizãrii.
    ART. 123
    În cazul în care un elev declarat repetent şi exmatriculat redobândeşte, prin concurs de admitere, calitatea de elev la aceeaşi unitate de învãţãmânt sau la o unitate de învãţãmânt de acelaşi nivel al studiilor din MAI, acestuia i se recunosc creditele obţinute prin promovarea modulelor parcurse de cãtre o comisie numitã în acest scop la nivelul unitãţii de învãţãmânt, în baza situaţiei şcolare transmise de unitatea de învãţãmânt.
    ART. 124
    (1) În cazul în care un elev este reînmatriculat, acesta are obligaţia ca, pânã la absolvire, sã recupereze integral materia şcolarã prevãzutã pentru seria în cadrul cãreia îşi finalizeazã studiile şi sã promoveze toate modulele şi examenele stabilite.
    (2) Elevii menţionaţi la alin. (1) au obligaţia de a frecventa orele prevãzute în programul orar al clasei la care sunt repartizaţi. La cererea scrisã a elevului, cu aprobarea directorului/comandantului, elevul poate susţine evaluarea modulelor echivalate, în vederea mãririi mediei. În cazul în care obţine o medie mai micã, i se pãstreazã media iniţialã.
    ART. 125
    (1) Situaţia şcolarã a tuturor elevilor, cu specificarea mediei de şcolaritate, se afişeazã la avizierul unitãţii de învãţãmânt, în termen de 3 zile de la încheierea cursurilor.
    (2) Situaţia şcolarã a elevilor corigenţi, amânaţi sau repetenţi se comunicã în scris pãrinţilor de cãtre diriginte.
    (3) Pentru elevii corigenţi sau amânaţi, dirigintele comunicã familiei celui în cauzã, în scris, programul de desfãşurare a examenelor de corigenţã şi perioada de încheiere a situaţiei şcolare.
    ART. 126
    (1) Sunt declaraţi amânaţi elevii cãrora nu li se poate definitiva situaţia şcolarã la unul sau mai multe module din urmãtoarele motive:
    a) au absentat motivat, într-un an şcolar, la mai mult de 50% din numãrul de ore prevãzute în planul de învãţãmânt sau nu au putut fi evaluaţi;
    b) nu pot recupera, din motive justificate, stagiul de practicã, pânã la data examenului de absolvire;
    c) au fost scutiţi de frecvenţã de cãtre directorul/comandantul unitãţii de învãţãmânt, în urma unor solicitãri oficiale, pentru perioada participãrii la festivaluri, concursuri, competiţii;
    d) au urmat studii în alte ţãri, pentru o perioadã determinatã de timp, fiind trimişi la acestea de cãtre MAI.
    (2) Consiliul clasei decide în ceea ce priveşte încheierea situaţiei şcolare a elevilor care absenteazã motivat, din cauza unor afecţiuni grave, menţionate ca atare în documentele medicale, sau din alte cauze justificate, cu condiţia ca, dupã revenirea la studii, aceştia sã participe regulat la cursuri şi sã recupereze materia. Recuperarea se realizeazã conform unui program de pregãtire propus de cãtre consiliul clasei şi aprobat de conducerea/comanda unitãţii de învãţãmânt, care cuprinde şi evaluarea în vederea încheierii situaţiei şcolare. Deciziile luate în aceste cazuri se menţioneazã într-un proces-verbal care rãmâne la dosarul care conţine anexele proceselor-verbale ale consiliului profesoral.
    (3) Elevii declaraţi amânaţi îşi încheie situaţia şcolarã în cel mult 60 de zile calendaristice de la revenirea la studii.
    ART. 127
    (1) Elevele care au întrerupt studiile din cauza stãrii de graviditate pot continua cursurile dupã naştere, la cerere, de la momentul în care le-au întrerupt, conform legislaţiei în vigoare.
    (2) Elevele aflate în situaţia prevãzutã la alin. (1) au obligaţia ca pânã la absolvire sã recupereze integral materia şcolarã prevãzutã pentru seria în cadrul cãreia îşi finalizeazã studiile şi sã promoveze toate modulele şi examenele stabilite.
    ART. 128
    (1) Elevilor care urmeazã studii în strãinãtate, ca trimişi ai MAI, pentru o perioadã de timp determinatã, li se rezervã locul în unitatea de învãţãmânt, prin dispoziţia directorului general al DGMRU, la propunerea directorului/comandantului unitãţii de învãţãmânt.
    (2) Elevilor prevãzuţi la alin. (1) care dobândesc acte de studii ca efect al absolvirii unor cursuri la instituţii strãine de învãţãmânt li se face echivalarea acestora de cãtre DGMRU, pe baza analizei documentelor/foilor matricole emise de cãtre unitãţile de învãţãmânt absolvite. Cei care nu au dobândit acte de studii pe baza cãrora sã fie posibilã efectuarea echivalãrilor vor fi evaluaţi de o comisie din cadrul unitãţii de învãţãmânt, numitã prin dispoziţie a directorului/ordin al comandantului unitãţii de învãţãmânt, formatã din cadre didactice şi coordonatã de un ofiţer specialist din DGMRU.
    (3) Examenele de diferenţã şi clarificarea situaţiei şcolare a elevilor aflaţi în situaţia prevãzutã la alin. (1) au loc în cel mult 60 de zile calendaristice de la data înapoierii în ţarã.
    (4) Dupã promovarea tuturor examenelor de diferenţã, elevii sunt înscrişi pentru continuarea studiilor.
    ART. 129
    (1) Examenul de absolvire se desfãşoarã conform metodologiei elaborate în acest sens.
    (2) Participã la examenul de absolvire elevii care au acumulat toate creditele alocate formãrii iniţiale.
    (3) Media generalã de absolvire se calculeazã astfel:


         3Ms + Ma
    Mg = ───────── , unde:
             4


    - Mg - media generalã de absolvire - calculatã cu douã zecimale, fãrã rotunjire;
    - Ms - media de şcolaritate - media aritmeticã a mediilor modulelor, stagiului de practicã şi a mediei la purtare - cu excepţiile prevãzute în curriculum - calculatã cu douã zecimale, fãrã rotunjire;
    - Ma - media obţinutã la examenul de absolvire, calculatã cu douã zecimale, fãrã rotunjire.
    ART. 130
    (1) Situaţia şcolarã a elevilor, cu specificarea mediei generale de absolvire, se afişeazã la avizierul unitãţii de învãţãmânt, dupã finalizarea examenului.
    (2) Clasificarea absolvenţilor în vederea repartiţiei se face în ordinea descrescãtoare a mediei generale de absolvire.
    ART. 131
    (1) Absolvenţii unitãţilor de învãţãmânt de agenţi de poliţie sau ai unitãţilor de învãţãmânt militare de subofiţeri, care nu promoveazã examenul de absolvire în sesiunea organizatã în anul absolvirii, nu dobândesc certificat de competenţe, grade profesionale/militare şi nu sunt repartizaţi în vreo unitate a MAI.
    (2) În cazul nepromovãrii examenului de absolvire, acesta mai poate fi susţinut cel mult o singurã datã, cu seria urmãtoare de elevi şi cu obligativitatea de a plãti taxele de examinare. Absolvenţii fãrã certificat de absolvire rãmân în evidenţa unitãţii de învãţãmânt şi vor beneficia de un program de pregãtire în vederea examenului de absolvire împreunã cu seria de elevi care finalizeazã studiile. Dacã nu promoveazã nici de aceastã datã examenul de absolvire, candidatul este obligat sã plãteascã cheltuielile de întreţinere pe timpul şcolarizãrii.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Concursuri şi examene organizate de unitãţile de învãţãmânt

    ART. 132
    Concursurile şi examenele organizate de unitãţile de învãţãmânt sunt:
    a) concursuri de admitere;
    b) examene de diferenţe;
    c) examene de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii declaraţi amânaţi;
    d) examene de corigenţã pentru elevii declaraţi corigenţi la încheierea unui modul sau pentru elevii amânaţi care nu au promovat examenele de încheiere a situaţiei şcolare;
    e) reexaminãri pentru elevii care nu au promovat examenul de corigenţã la un singur modul;
    f) examene de absolvire.
    ART. 133
    Concursurile şi examenele prevãzute la art. 132 lit. a) şi f) se organizeazã şi se desfãşoarã pe baza metodologiilor elaborate în acest sens de cãtre MAI.
    ART. 134
    Elevii transferaţi susţin examene de diferenţe stabilite şi aprobate de cãtre conducerea unitãţii, conform reglementãrilor în vigoare.
    ART. 135
    Elevii amânaţi care nu promoveazã unul sau mai multe module se pot prezenta la examenele de corigenţã.
    ART. 136
    Directorul/Comandantul unitãţii de învãţãmânt stabileşte prin dispoziţie/ordin de zi pe unitate componenţa comisiilor şi datele de desfãşurare a examenelor organizate de unitatea de învãţãmânt. Fiecare comisie are un preşedinte şi 2 profesori examinatori.
    ART. 137
    (1) Rezultatele obţinute de elevi la examenele prevãzute la art. 132 lit. b)-e) se consemneazã în catalogul de examen, în catalogul clasei şi în registrul matricol, în ziua susţinerii acestora.
    (2) În catalogul de examen se consemneazã notele acordate la fiecare probã, nota finalã a fiecãrui profesor examinator, precum şi media obţinutã de elev. Catalogul de examen se semneazã de cãtre examinatori şi preşedintele comisiei, imediat dupã terminarea examenului.
    (3) Dupã terminarea examenelor, preşedintele comisiei valideazã rezultatele obţinute de elevi, dupã care secretarul predã structurii metodicã, planificare învãţãmânt documentele specifice acestor activitãţi - cataloage de examen, lucrãrile scrise şi însemnãrile elevilor la proba oralã/practicã etc. Aceste documente se pãstreazã conform reglementãrilor în vigoare.
    ART. 138
    Dupã terminarea sesiunii de examene, dirigintele consemneazã în catalog situaţia şcolarã a elevilor care au participat la aceste examene.
    ART. 139
    Elevii pot susţine examenul de absolvire, în conformitate cu reglementãrile în vigoare, numai dupã încheierea mediilor modulelor.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Completarea şi eliberarea actelor de studii

    ART. 140
    Actele de studii sunt înscrisuri autentice care atestã finalizarea de cãtre titular a studiilor unitãţii de învãţãmânt.
    ART. 141
    (1) Absolvenţilor unitãţilor de învãţãmânt care au promovat examenul de absolvire li se elibereazã certificatul de competenţe profesionale în original, însoţit de foaia matricolã, conform reglementãrilor în vigoare.
    (2) Foaia matricolã se întocmeşte pe baza datelor din registrul matricol şi poartã menţiunea "Anexã la certificatul de competenţe profesionale .... seria ..... nr. ....", prin copierea exactã a mediilor.
    (3) Pe foaia matricolã se înscrie cu majuscule, în partea dreaptã sus, "COPIE", în cazurile prevãzute expres de lege.
    (4) Eliberarea foilor matricole se consemneazã în registrul matricol.
    ART. 142
    (1) Actele de studii se întocmesc de cãtre unitãţile de învãţãmânt, se semneazã de cãtre persoanele indicate pe tipizat, cu tuş sau cernealã neagrã, şi se ştampileazã. Sub semnãturã se trece în clar numele persoanelor. Nu se admite aplicarea parafei în locul semnãturii originale.
    (2) Menţiunile din actele de studii se fac în limba românã, folosindu-se alfabetul latin, utilizându-se diacriticele, prin scriere la calc, prin dactilografiere sau de mânã, cu tuş sau cernealã neagrã, fãrã spaţii libere. Toate rubricile rãmase libere se bareazã cu o linie orizontalã.
    (3) În actele de studii, numele titularului, precum şi toate prenumele se înscriu fãrã prescurtãri, cu litere mari de tipar. În toate actele de studii se înscriu cu majuscule toate iniţialele prenumelor tatãlui/mamei. Iniţialele prenumelor mamei se înscriu în cazul în care tatãl este necunoscut.
    (4) Menţiunile despre an şi zi se înscriu cu cifre arabe, iar luna se completeazã cu litere mari de tipar. Mediile obţinute la examenul de absolvire se înscriu cu cifre arabe, precum şi în parantezã cu majuscule.
    (5) Actele de studii, cu excepţia celor pe ale cãror formulare nu se indicã aceasta, poartã, în mod obligatoriu, în spaţiul rezervat, fotografia color format 3 x 4 cm a titularului, care se aplicã prin lipire. De asemenea, în spaţiul rezervat se aplicã timbrul sec.
    (6) Pe actele de studii se aplicã ştampila unitãţii, în stânga semnãturii directorului/comandantului. Ştampila se aplicã şi pe fotografia titularului, astfel încât o jumãtate sã fie pe aceasta. În toate cazurile, ştampila trebuie sã se aplice clar, iar textul sã fie citeţ.
    (7) În actele de studii nu se admit modificãri privind datele personale ale titularilor şi nici nu se elibereazã alte acte de studii cu nume sau prenume schimbate dupã eliberarea iniţialã a actelor de studii. Este interzis sã se facã ştersãturi, rãzuiri, acoperire cu pastã corectoare, prescurtãri şi adãugãri în actele de studii.
    ART. 143
    Formularele actelor de studii completate greşit, cu ştersãturi, adãugãri suplimentare, cu ştampila aplicatã necorespunzãtor se anuleazã cu aprobarea conducerii unitãţii de învãţãmânt, prin scrierea cu litere mari, format de tipar, pe toatã diagonala imprimatului a cuvântului "ANULAT", atât pe actul care urma sã fie eliberat titularului, cât şi pe matcã/cotor. Menţiunea respectivã se face şi în registrul matricol.
    ART. 144
    Actele de studii se elibereazã, de regulã, titularilor, care semneazã descifrabil pe actul original şi pe matcã. În situaţii excepţionale - accidente, boli, absenţa din ţarã etc., actele de studii se elibereazã persoanelor împuternicite, pe bazã de procurã autentificatã de notariat/consulat.
    ART. 145
    Actele de studii se elibereazã pe baza prezentãrii documentului de identitate - buletin de identitate, carte de identitate, paşaport, certificat de naştere.
    ART. 146
    Titularul/Împuternicitul este obligat sã verifice corectitudinea datelor din tipizat şi sã semnaleze pe loc eventualele greşeli constatate.
    ART. 147
    Eliberarea actelor se consemneazã în registrul matricol.
    ART. 148
    (1) În cazul pierderii sau distrugerii actului de studii original, în baza unei cereri scrise a solicitantului, unitatea de învãţãmânt care a eliberat actul respectiv elibereazã un duplicat al acestuia, întocmit pe baza documentelor aflate în arhiva unitãţii de învãţãmânt, din care rezultã situaţia şcolarã a solicitantului.
    (2) Cererea de eliberare a duplicatului este însoţitã de urmãtoarele acte, care se arhiveazã cu titlu permanent:
    a) declaraţia notarialã/consularã datã de titularul actului, în care sunt cuprinse toate elementele necesare pentru identificare, împrejurãrile în care actul a fost pierdut, precum şi alte precizãri care sã confirme dispariţia actului respectiv;
    b) dovada publicãrii pierderii, distrugerii sau furtului actului de studii în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, ori a completãrii greşite din vina unitãţii de învãţãmânt emitente a actului de studii;
    c) copie legalizatã dupã certificatul de naştere/cãsãtorie;
    d) douã fotografii 3 x 4 cm alb-negru sau color;
    e) dovada plãţii taxei pentru eliberarea duplicatului;
    f) timbru fiscal.
    (3) Anunţul de pierdere a actului de studii cuprinde urmãtoarele date: denumirea actului de studii original, numele titularului, iniţialele prenumelor tatãlui/mamei şi toate prenumele titularului, anul absolvirii, seria şi numãrul actului, numãrul şi data la care a fost înregistrat în evidenţa unitãţii de învãţãmânt emitente.
    ART. 149
    (1) Duplicatul actului de studii se întocmeşte pe un formular identic cu originalul, emis la data absolvirii, şi se elibereazã conform procedurii prevãzute pentru actele de studii originale.
    (2) În situaţia în care nu se mai gãsesc formulare de acelaşi tip, se elibereazã un duplicat redactat conform modelului actului original, în care se înscriu datele existente în arhivã privind situaţia şcolarã a solicitantului.
    (3) Pe duplicatele actelor de studii se completeazã cu "SS" numele şi prenumele preşedintelui comisiei pentru examenul respectiv, directorului/comandantului şi secretarului, existenţi în funcţiile respective la data absolvirii studiilor de cãtre solicitanţi. În cazul în care numele persoanelor menţionate nu sunt înscrise în clar, se completeazã "SS indescifrabil".
    (4) Pe duplicatul actelor de studii se face menţiunea: "Duplicat" sau, dupã caz, "Eliberat conform aprobãrii... - denumirea unitãţii care a aprobat eliberarea duplicatului -, nr. ... din ... Confirmãm autenticitatea datelor cuprinse în prezentul act de studii." Urmeazã numele şi prenumele, în clar, ale directorului şi secretarului unitãţii de învãţãmânt emitente.
    (5) Ştampila unitãţii emitente se aplicã pe fotografie, timbru fiscal şi semnãtura directorului/comandantului. Duplicatele actelor de studii poartã în partea de sus seria şi numãrul actului original eliberat, data şi numãrul acordat de unitatea de învãţãmânt respectivã în registrul unic de evidenţã a actelor de studii.
    (6) Pe duplicat se înregistreazã numãrul şi data eliberãrii, numãr care se completeazã cu cernealã roşie în registrul unic de evidenţã a formularelor actelor de studii sau într-un registru similar pentru promoţiile de absolvenţi anterioare anului 2005, completat separat, semnat de titular/împuternicit. Numerotarea în registru începe de la 1 şi se continuã pânã la epuizarea registrului.
    (7) În registrul de eliberare a actului original, la titular se menţioneazã, cu cernealã roşie, seria şi numãrul duplicatului, numãrul din registrul de eliberare şi data eliberãrii.
    (8) Duplicatele se elibereazã o singurã datã, fapt ce se aduce la cunoştinţa titularilor pe bazã de semnãturã.
    ART. 150
    La o lunã de la absolvirea fiecãrei promoţii de elevi, directorul/comandantul unitãţii de învãţãmânt verificã modul de eliberare şi gestionare a actelor de studii şi stabileşte stocul acestora. Toate aceste elemente se menţioneazã într-un proces-verbal, a cãrui copie este înaintatã DGMRU.
    ART. 151
    La schimbarea directorului/comandantului unitãţii de învãţãmânt, formularele actelor de studii şi documentele de evidenţã a acestora se predau cu proces-verbal noului director/comandant şi persoanei numite pentru a îndeplini sarcinile prevãzute în prezentul regulament, menţionându-se în mod obligatoriu denumirea actelor aflate în gestiune, seria şi numãrul lor, împreunã cu procesele-verbale de predare-primire anterioare.
    ART. 152
    În cazul în care unele unitãţi de învãţãmânt au fost reorganizate sau desfiinţate, actele de studii originale, neeliberate la absolvire, duplicatele sau foile matricole se completeazã şi se elibereazã conform metodologiei prevãzute în prezentul regulament de cãtre instituţia desemnatã de eşalonul superior sã pãstreze arhiva unitãţii reorganizate sau desfiinţate. Actele eliberate în aceste condiţii poartã şi menţiunea "A fost eliberat de ... - denumirea noii instituţii care deţine arhiva ... - denumirea fostei instituţii."
    ART. 153
    La completarea şi eliberarea actelor de studii se au în vedere şi reglementãrile existente pe plan naţional.

    CAP. IX
    Resursele materiale şi financiare ale procesului de învãţãmânt

    ART. 154
    Unitãţile de învãţãmânt sunt dotate, în conformitate cu tabela de înzestrare, normele şi reglementãrile în vigoare, cu armamentul şi tehnica utilizate în activitatea profesionalã, cu echipamente, aparaturã şi materiale de uz didactic, mijloace de mobilitate, de comunicaţii şi informaticã, cu sãli documentare, laboratoare, poligoane, cabinete, simulatoare, sãli de educaţie fizicã, terenuri de sport şi biblioteci.
    ART. 155
    În baza protocoalelor încheiate între unitãţile de învãţãmânt şi alte instituţii naţionale şi internaţionale, pot fi utilizate materiale şi mijloace didactice ale acestora, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
    ART. 156
    Unitãţile de învãţãmânt pot primi donaţii, sponsorizãri şi finanţãri nerambursabile din ţarã şi din strãinãtate şi pot stabili şi încasa taxe pentru susţinerea examenelor de admitere, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

    CAP. X
    Dispoziţii finale

    ART. 157
    (1) Unitãţile de învãţãmânt pot organiza cursuri, în funcţie de nevoile de formare iniţialã şi continuã a structurilor MAI, la solicitarea acestora.
    (2) Cursanţilor care se pregãtesc în cadrul unitãţilor de învãţãmânt li se aplicã prevederile regulamentului intern al unitãţii, stabilite într-un capitol distinct, destinat cursanţilor.
    ART. 158
    Curriculumul fiecãrei serii de elevi va conţine activitãţi specifice de pregãtire în vederea echivalãrii îndeplinirii serviciului militar, potrivit legii.
    ART. 159
    (1) Unitãţile de învãţãmânt organizeazã, în baza reglementãrilor legale în vigoare, activitãţi de tip artistic şi sportiv care completeazã programul orar obişnuit şi contribuie la realizarea obiectivelor educaţiei integrale a elevilor.
    (2) În cadrul unitãţilor de învãţãmânt se pot organiza cercuri şcolare care rãspund interesului şi necesitãţilor de pregãtire ale elevilor. Acestea îşi desfãşoarã activitatea pe baza programului aprobat de directorul adjunct/locţiitorul comandantului pentru învãţãmânt.
    (3) Cercurile şcolare se organizeazã, de regulã, pe grupe de elevi.
    ART. 160
    (1) Pe baza prevederilor prezentului regulament şi a dispoziţiilor în vigoare, în termen de 30 de zile, unitãţile de învãţãmânt elaboreazã organigrama cu relaţiile funcţionale, fişele posturilor şi regulamentul intern.
    (2) Respectarea prezentului regulament şi a regulamentului intern este obligatorie pentru tot personalul unitãţii de învãţãmânt.

                    _________
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice