Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 174 din 9 aprilie 1968 pentru aprobarea Instructiunilor privind reglementarea folosirii in hrana animalelor si pasarilor a resturilor de la abatoare, cantine, restaurante, in scopul prevenirii difuzarii unor boli
EMITENT: CONSILIUL SUPERIOR AL AGRICULTURII PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 71 din 3 iunie 1968
Vazind adresa nr. 106 161/1968 a Direcţiei generale a creşterii animalelor şi referatul vicepreşedintelui;
avînd în vedere dispoziţiile Decretului nr. 167/1955 privind organizarea apãrãrii sãnãtãţii animalelor;
în temeiul Decretului nr. 20/1966 pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Agriculturii, se emite urmãtorul ordin:
1. Se aproba "Instrucţiunile privind reglementarea folosirii în hrana animalelor şi pasarilor a resturilor, de la abatoare, cantine, restaurante, în scopul prevenirii difuzãrii unor boli", care fac parte integrantã din acest ordin.
2. Direcţia generalã a creşterii animalelor va aduce la îndeplinire prezentul ordin.
Preşedintele Consiliului Superior
al Agriculturii,
NICOLAE GIOSAN
Bucureşti, 9 aprilie 1968.
Nr. 174.
INSTRUCŢIUNI
privind reglementarea folosirii în hrana animalelor şi pasarilor a resturilor de la abatoare, cantine, restaurante, în scopul prevenirii difuzãrii unor boli
Resturile de la abatoare, improprii consumului uman (carne şi organe confiscate, deşeuri, singe), precum şi resturile culinare de la cantine şi restaurante, constituie o sursa importanta pentru hranirea animalelor şi în special a porcilor şi pasarilor.
În acelaşi timp însã folosirea pentru furajare a acestor resturi fãrã o prealabilã sterilizare poate constitui o cale de difuzare în efectivele de animale şi pãsãri a unor boli grave.
Astfel, pesta porcina africana, boala epizootica pentru care nu exista nici un mijloc biologic sau medicamentos de prevenire sau tratare, a fost introdusã în unele tari europene prin resturile alimentare de la avioanele sosite de peste granita şi apoi s-a extins cu repeziciune, cauzind pierderi economice foarte mari.
De asemenea, rujetul şi pesta porcina clasica, pesta şi holera aviara, salmonelozele, s-au raspindit atît în ţara noastrã, cît şi în alte tari prin resturile alimentare nesterilizate introduse în hrana animalelor.
Pentru preintimpinarea introducerii unor astfel de boli în fermele de animale şi pãsãri, precum şi în gospodãriile individuale, folosirea pentru furajare a resturilor alimentare se reglementeazã dupã cum urmeazã:
ART. 1
Resturile de la abatoare, improprii consumului uman, precum şi resturile culinare de la cantine şi restaurante, se pot folosi în hrana animalelor şi pasarilor numai dupã o prealabilã sterilizare facuta în incinta acestor unitãţi sau a unei unitãţi speciale de colectare a deşeurilor alimentare.
Nu se admite introducerea de resturi alimentare nesterilizate în incinta unitãţilor crescatoare de animale, pãsãri şi peşti.
ART. 2
Nu se admite prelucrarea în scopuri furajere decît a resturilor de abator şi culinare care nu au suferit procese de alterare.
ART. 3
Abatoarele, restaurantele şi instituţiile care au cantine şi care doresc sa valorifice resturile alimentare prin administrarea lor în hrana animalelor din gospodãriile anexe proprii sau prin livrarea directa la alţi beneficiari sînt obligate sa solicite în scris conform cererii model 1*) o autorizaţie model 2*) din partea direcţiei agricole judeţene - serviciul veterinar.
Serviciile veterinare judeţene vor elibera autorizaţiile de valorificare a resturilor alimentare, inclusiv în cazul folosirii lor pentru animalele din gospodãriile anexe proprii, cînd întreprinderile şi instituţiile respective dispun de toate condiţiile necesare pentru asigurarea unei sterilizari corespunzãtoare a acestor resturi.
Sînt scutite de solicitarea autorizaţiei întreprinderile şi instituţiile care livreaza în totalitate resturile alimentare unitãţilor autorizate pentru colectarea acestor deşeuri de cãtre serviciile veterinare judeţene.
--------
*) Anexele se vor difuza prin grija Consiliului Superior al Agriculturii.
ART. 4
Resturile culinare de la spitalele de contagiosi sau secţiile de boli contagioase nu se vor putea utiliza decît pentru hranirea porcilor din gospodãriile anexe proprii şi numai dupã o sterilizare prealabilã.
ART. 5
Resturile culinare de la vagoane restaurante, vapoare şi avioane nu se vor utiliza în hrana animalelor, ci se vor stringe în containere închise etans şi se vor distruge prin ardere sau denaturare şi îngropare, prin grija şi pe rãspunderea administraţiei statiilor de cale feratã, porturilor şi aeroporturilor respective, care vor stabili în scris persoanele ce trebuie sa rãspundã de executarea acestei dispoziţii. Predarea resturilor culinare de la vagoanele restaurante se va face la staţiile de frontiera şi la staţiile terminus. Serviciile veterinare care asigura controlul garilor, porturilor şi aeroporturilor respective vor verifica în mod sistematic respectarea acestor dispoziţii.
ART. 6
Instituţiile şi întreprinderile de stat sau cooperatiste interesate pot sa organizeze centre pentru colectarea resturilor alimentare pe care sa le livreze sub forma sterilizata diferiţilor beneficiari pentru a fi utilizate în hrana animalelor.
În acest scop, vor solicita în scris conform cererii model 3*) o autorizaţie model 4*) din partea direcţiei agricole judeţene - serviciul veterinar.
------
*) Anexele se vor difuza prin grija Consiliului Superior al Agriculturii.
ART. 7
Centrele de colectare şi sterilizare a acestor deşeuri vor fi organizate în asa fel încît sa aibã doua zone distincte şi anume:
- o zona în care vor avea acces vehiculele care aduc la centre resturile alimentare nesterilizate;
- o zona în care vor avea acces numai vehiculele care transporta resturile sterilizate la unitãţile beneficiare.
Vehiculele şi vasele în care se transporta resturile alimentare nesterilizate nu vor fi folosite şi pentru transportul celor sterilizate.
Vasele destinate transportului resturilor culinare nesterilizate vor avea ca semn distinctiv o dunga galbena lata de 10 cm pe capac.
Aceste centre vor trebui sa aibã o rampa pentru spalarea şi dezinfectia vehiculelor şi vaselor în care se transporta deşeurile, cu posibilitãţi de dezinfecţie a apelor de spalare.
Ele trebuie sa dispunã de mijloace şi materiale suficiente pentru dezinfectia vehiculelor şi vaselor, iar la intrari şi iesiri sa aibã amenajate dezinfectoare pentru rotile vehiculelor.
Serviciile veterinare judeţene vor elibera autorizaţii pentru intrarea în funcţiune a centrelor de colectare numai în cazul cînd sînt asigurate toate condiţiile prevãzute mai sus.
ART. 8
Resturile de la abatoare se pot folosi în hrana animalelor numai dupã prelucrare sub forma de:
- fainuri furajere: de carne, de carne-oase şi de singe;
- deşeuri şi produse de abator confiscate fierte;
- singe fiert.
ART. 9
Prelucrarea resturilor de abator se va face în abatorul producãtor sau la un ecarisaj de tip industrial.
În cadrul abatoarelor prelucrarea trebuie facuta în maximum 6 ore - vara şi 12 ore - iarna de la rezultarea materiei prime. Peste acest termen prelucrarea se va face numai la un ecarisaj de tip industrial. În acest caz, resturile de abator se vor transforma în fainuri furajere, dacã materia prima nu prezintã modificãri alternative, sau în albumina tehnica cu intrebuintari în alte sectoare, dacã se constata astfel de modificãri.
Nu se admite transportul de la un abator la altul a produselor confiscate, deşeurilor de abator şi singelui în vederea prelucrãrii.
ART. 10
Atît la abatoare cît şi la ecarisaje fluxul tehnologic de prelucrarea resturilor de abator va fi astfel organizat încît partea infectata sa fie complet separatã de partea sterila, pentru a se evita infectarea produselor finite ce se livreaza.
Materia prima va fi depozitata, pînã la introducerea ei la prelucrare, în spaţii special destinate şi amenajate în condiţii care sa împiedice contactul cu factori prin care s-ar putea difuza agenţii infectiosi şi parazitari continuti de resturile de abator. Carnurile provenite de la porci depistati cu trichineloza vor fi depozitate în recipiente sau spaţii închise pentru a se evita accesul rozatoarelor la aceste carnuri.
Fainurile furajere vor fi de asemenea depozitate pînã la livrare în camere special destinate, curate, uscate, racoroase, cu pardosea de ciment, fãrã galerii de rozatoare şi cu usi şi ferestre ce se inchid etans. Aceste camere vor fi periodic dezinfectate, iar la intrare vor avea dezinfectoare pentru incaltaminte.
Accesul persoanelor care manipuleaza materia prima nesterilizata nu se admite în spaţiile destinate pentru produsele sterilizate.
De asemenea, nu se admite accesul persoanelor care manipuleaza materia prima sterilizata, în spaţiile destinate pentru produsele nesterilizate.
ART. 11
Prelucrarea resturilor de la abatoare se va face în urmãtoarele condiţii tehnologice:
a) Fainurile furajere se vor produce conform normelor tehnologice interne în vigoare, în destructoare tip Hartman sau alte tipuri omologate în ţara, care sa asigure sterilizarea produsului prin fierbere sub presiune timp de cel puţin 50 minute la temperatura de 120-130°C, în funcţie de presiune.
Fãina de singe poate fi prelucrata şi în instalaţii tip Nagema sau altele, care sa asigure uscarea singelui la 70-80°C.
b) Deşeurile şi produsele de abator confiscate fierte se obţin în cazane deschise (cu pereţi simpli sau dubli) sau în autoclave.
Înainte de fierbere, produsele confiscate şi deşeurile vor fi sectionate şi portionate în bucãţi cu latura de maximum 8-10 cm, inlaturindu-se oasele.
În cazanele deschise, pentru a se asigura o sterilizare corespunzãtoare, deşeurile şi confiscatele vor fi ţinute timp de 2'bd ore din momentul în care începe fierberea. În autoclave fierberea va dura minimum 2 ore la o presiune de 1'bd atmosfere şi minimum 50 minute la o presiune de 3-4 atmosfere.
c) Singele fiert se obţine fie în cazane deschise (simple, sau duplex), fie în autoclave, în cazul cînd se amesteca şi cu alte deşeuri sau produse de abator confiscate.
Fierberea în cazane deschise va dura minimum 2'bd ore, putind fi prelungitã pînã la obţinerea consistentei dorite.
În autoclave fierberea se va face în aceleaşi condiţii ca şi în cazul deşeurilor şi produselor de abator confiscate.
ART. 12
Produsele confiscate şi singele ce se recolteaza de la animale bolnave se prelucreaza numai sub forma de fainuri furajere în destructoare tip Hartman sau similare. Nu se vor prelucra în scop furajer, ci se vor distruge în condiţiile stabilite prin Instrucţiunile de aplicare a Decretului nr. 167/1955 , publicat în Buletinul Oficial nr. 9 din 19.V.1955, carnea, organele şi singele animalelor tãiate la care s-a diagnosticat antrax, cãrbune emfizematos, turbare sau morva.
ART. 13
Fainurile furajere şi resturile de abator fierte trebuie sa corespundã din punct de vedere organoleptic, fizico-chimic şi bacteriologic condiţiilor stabilite prin normele interne aprobate de Direcţia generalã a creşterii animalelor din Consiliul Superior al Agriculturii.
ART. 14
Fainurile furajere, pe mãsura ce se produc, se vor ambala în saci noi de hirtie sau de material plastic, fiecare sarja individualizindu-se printr-un numãr de serie controlabil, iar depozitarea se va face în ordine, pe sarje.
Unitãţile producãtoare sînt obligate ca înainte de livrare sa trimitã, din fiecare sarja, probe pentru analiza la laboratorul veterinar cel mai apropiat. Probele vor fi ridicate în condiţii de sterilitate de cãtre serviciile veterinare care asigura controlul sanitar-veterinar la abatoare şi ecarisaje, din cît mai multe locuri ale sarjei respective, pentru a fi cît mai reprezentative, în cantitãţile prevãzute prin Instrucţiunile de aplicare a Decretului nr. 167/1955 , publicat în Buletinul Oficial nr. 9 din 19.V.1955.
De asemenea, aceste servicii veterinare vor ridica periodic, în condiţii de sterilitate, probe din resturile de abator fierte şi se vor trimite la laboratorul veterinar cel mai apropiat pentru control bacteriologic.
Laboratoarele veterinare vor pune la dispoziţie borcane sau eprubete sterile pentru prelevarea şi expedierea probelor.
ART. 15
Nu se va livra nici o sarja de fãina furajera decît dupã primirea buletinului de analiza de laborator şi numai în cazul cînd prin acest buletin se confirma ca produsul corespunde calitativ condiţiilor stabilite prin norma interna şi nu conţine germeni patogeni.
Dacã din buletinul de analiza rezulta ca sarja respectiva este infectata cu agenţi patogeni sau dacã numãrul total de germeni depãşeşte numãrul maxim admis de norma interna aprobatã de Direcţia generalã a creşterii animalelor, intreaga cantitate de fãina furajera din aceasta sarja se va reintroduce la sterilizare, dupã care se va supune unui nou control bacteriologic.
ART. 16
Fainurile furajere se transporta în sacii în care sînt ambalate, iar resturile de abator fierte, în vase din tabla inoxidabila sau de material plastic închise etans.
Înaintea fiecãrui transport vehiculele folosite în acest scop se vor curatii mecanic şi se vor dezinfecta cu soluţie fierbinte de soda caustica 2%, iar dupã jumãtate de ora se vor spala cu apa curata şi se vor lasa sa se usuce.
Vasele în care se transporta resturile de abator fierte se vor spala cu soluţie fierbinte de carbonat de sodiu 2%, imediat dupã golirea lor. Înainte de a fi din nou încãrcate, se vor dezinfecta cu soluţie fierbinte de soda caustica 2%, iar dupã o jumãtate de ora se vor spala cu apa curata.
ART. 17
La unitãţile beneficiare fainurile furajere vor fi depozitate în camere special destinate şi amenajate în aceleaşi condiţii ca şi cele stabilite la art. 9 pentru depozitarea acestor produse la unitãţile producãtoare. În aceste camere, care vor fi ţinute incuiate, nu vor avea acces decît persoanele stabilite de conducerea unitãţii.
ART. 18
Resturile culinare destinate hranirii porcilor se sterilizeaza prin fierbere în cazane cu pereţi simpli sau dubli, dupã o prealabilã diluare cu apa pentru obţinerea unei consistente convenabile. Sterilizarea va dura cel puţin 1 ora din momentul cînd începe fierberea.
Întreprinderile şi instituţiile care folosesc resturi culinare pentru hrana porcilor din gospodãriile anexe proprii, precum şi cele care livreaza aceste resturi centrelor de colectare, sînt obligate în prealabil sa îndepãrteze oasele, deoarece acestea nu se sterilizeaza, putind pãstra în maduva germeni infectiosi şi dupã fierbere.
ART. 19
Circumscripţiile veterinare în raza cãrora se afla unitãţi care, conform autorizaţiei primite de la serviciile veterinare judeţene sau orãşeneşti, au datoria de a asigura sterilizarea resturilor culinare, sînt obligate sa recolteze periodic probe pentru control bacteriologic în condiţiile menţionate la art. 15 pentru resturile de abator fierte.
ART. 20
Transportul resturilor culinare la centrele de colectare şi de la acestea la unitãţile beneficiare se va face în vase care trebuie sa îndeplineascã aceleaşi condiţii ca şi cele utilizate pentru resturile de abator fierte.
Dupã fiecare transport, vehiculele şi vasele cu care se aduc resturile culinare nesterilizate la centrele de colectare se spala şi se dezinfecteaza cu soluţie de soda caustica 2%, dupã care vasele se clatesc cu apa curata.
ART. 21
Resturile de abator fierte, precum şi resturile culinare sterilizate la centrele de colectare, se vor livra pe mãsura terminãrii sterilizarii direct din cazane sau autoclave. Pentru aceasta, unitãţile beneficiare sînt obligate sa le ridice conform condiţiilor contractuale la orele stabilite de comun acord cu producãtorul.
Folosirea acestor produse fierte se va face imediat dupã ce ele s-au racit în mod corespunzãtor, în cel mult 6 ore - vara şi 12 ore - iarna de la aducerea lor în unitate. Nu se vor folosi în hrana porcilor resturile alimentare la care se constata un început de proces fermentativ.
ART. 22
Vasele în care se transporta resturile de abator şi resturile culinare fierte se spala cu soluţie fierbinte de carbonat de sodiu 2% imediat dupã golirea lor.
Înainte de a fi din nou folosite, ele se vor dezinfecta cu soluţie fierbinte de soda caustica 2%, iar dupã o jumãtate de ora se vor spala cu apa curata.
ART. 23
Serviciile veterinare judeţene vor înscrie într-un registru special denumirea întreprinderilor şi instituţiilor cãrora le-au eliberat autorizaţii pentru colectarea şi valorificarea în scop furajer a resturilor de abator şi culinare, menţionînd pentru fiecare în parte numãrul autorizaţiei şi data eliberãrii. De asemenea, vor organiza un control sistematic asupra respectãrii întocmai a condiţiilor stabilite prin prezentele instrucţiuni.
ART. 24
Comitetele executive ale consiliilor populare comunale şi orãşeneşti sînt obligate ca în raza lor teritorialã sa asigure stringerea şi distrugerea resturilor din locurile unde s-au organizat petreceri cimpenesti, precum şi din locurile de popas ale turistilor, campinguri etc., stabilind în scris persoanele care rãspund de aplicarea acestor dispoziţii.
ART. 25
Nerespectarea dispoziţiilor prevãzute în prezentele instrucţiuni se sancţioneazã în conformitate cu art. II pct. 6 lit. e şi art. III pct. 2, 4 şi 12 din Instrucţiunile privind sancţionarea contravenţiilor sãvîrşite în sectorul zootehnic şi sanitar-veterinar aprobate prin Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1755 din 22 decembrie 1958 , publicatã în Colecţia de Hotãrîri şi Dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 56 din 27 decembrie 1958.
În cazul repetarii unor abateri sau al constatãrii unor abateri mai grave, direcţiile agricole judeţene vor putea retrage temporar sau definitiv autorizaţiile date în conformitate cu art. 3 şi 6 din prezentele instrucţiuni, iar autoritãţile administrative locale sînt obligate sa urmãreascã încetarea livrãrilor şi distrugerea deşeurilor alimentare de la aceste unitãţi.
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
