Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În conformitate cu prevederile art. 10 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 2 din Regulamentul privind activitatea de reglementare în construcţii şi categoriile de cheltuieli aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 5 pct. 31) din Hotărârea Guvernului nr. 477/2020 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 2 din 8.06.2022 al Comitetului tehnic de specialitate CTS E - Economie de energie şi izolare termică pentru domeniul construcţii civil, respectiv pentru instalaţii în toate specialităţile, precum şi Procesul-verbal de avizare nr. 31 din 12.12.2022 al Comitetului tehnic de coordonare generală al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, în temeiul art. 12 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 477/2020 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei emite prezentul ordin. ART. I Reglementarea tehnică „Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală (revizuire şi comasare normativele I 13-2002 şi I 13/1-2002)“, indicativ I 13-2015, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 845/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 şi 897 bis din 2 decembrie 2015, se modifică şi se completează, după cum urmează: 1. Articolul 1.2 se modifică şi va avea următorul cuprins: "1.2. Domeniul de aplicare al normativului este cel privind: a) sistemele de instalaţii de încălzire din clădiri noi (inclusiv clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero - nZEB, definite conform Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată, cu modificările ulterioare); b) sistemele de instalaţii de încălzire din clădiri existente, atunci când se introduc, se modernizează sau se modifică după criterii funcţionale, energetice, de siguranţă în exploatare, ecologice, economice şi altele specifice, după caz." 2. Articolul 1.3 se modifică şi va avea următorul cuprins: "1.3. Normativul include reguli de proiectare ecologică a sistemelor de încălzire, prevederi privind siguranţa executării şi exploatării acestora, pentru evitarea unor situaţii care pot pune în pericol viaţa oamenilor sau pot afecta construcţii sau alte valori materiale, precum şi reguli referitoare la asigurarea cerinţelor obligatorii de calitate, specificate la art. 2.2." 3. Articolul 1.5 se modifică şi se completează şi va avea următorul cuprins: "1.5. În sensul menţionat anterior, la proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de încălzire centrală se respectă, de asemenea, şi prevederile corespunzătoare referitoare la: a) securitatea la incendiu a construcţiilor şi a celorlalte sisteme tehnice ale clădirilor; b) protecţia antiseismică a tuturor categoriilor de clădiri (rezidenţiale, terţiare, agrozootehnice şi industriale); c) protecţia termică a clădirilor şi conformarea lor energetică şi de mediu; d) protecţia acustică a clădirilor; e) sistemele de alimentare cu combustibili sau energie electrică; f) sistemele de instalaţii sanitare; g) sistemele de instalaţii de ventilare şi climatizare; h) protecţia muncii; i) alte normative şi prescripţii cuprinse în anexa nr. 1." 4. Articolul 1.6 se modifică şi va avea următorul cuprins: "1.6. Nu fac obiectul prezentului normativ: a) centralele termice echipate cu cazane de apă fierbinte având puterea unitară peste 6 MW şi cele echipate cu cazane de abur la presiunea de peste 8 bar sau având capacitatea termică peste 6 t/h; b) depozitele exterioare şi instalaţiile de transport pentru combustibil solid, aferente centralelor termice; c) reţelele de termoficare cu apă fierbinte sau abur; d) sistemele de încălzire electrice şi partea corespondentă instalaţiilor electrice aferente sistemelor de cogenerare; e) instalaţiile de încălzire din sere, adăposturi pentru animale sau spaţii deschise; f) instalaţiile de încălzire din clădiri cu întreruperi de utilizare repetate cu o durată mai mare de 48 de ore şi din construcţii cu caracter special (de exemplu, adăposturi de protecţie civilă); g) instalaţiile cu caracter special, pentru procese tehnologice; h) sistemele sau elementele de instalaţii care fac obiectul unei cercetări sau experimentări." 5. Articolul 1.7 se modifică şi va avea următorul cuprins: "1.7. (1) Anexa nr. 1 conţine normativele şi prescripţiile tehnice cu caracter obligatoriu, aplicabile împreună cu prezentul normativ. În anexa nr. 2 sunt listate standardele şi ghidurile utile la proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de instalaţii de încălzire centrală. (2) În situaţiile în care se identifică contradicţii între prevederi din reglementarea tehnică I 13 şi prevederi similare cuprinse în alte reglementări tehnice, se aplică prevederile din reglementarea tehnică I 13." 6. Articolul 2.1 se modifică şi va avea următorul cuprins: "2.1. Proiectarea şi echiparea clădirilor cu sisteme de instalaţii de încălzire se fac în scopul asigurării confortului termic interior, a cerinţelor tehnologice sau a condiţiilor de muncă, în funcţie de destinaţia clădirilor." 7. Articolul 2.3 se modifică şi va avea următorul cuprins: "2.3. (1) Alegerea soluţiilor de încălzire se face având în vedere criterii tehnice şi economice principiale, ţinând seama de necesităţile specifice, de tipul şi destinaţia clădirilor, de posibilităţile de realizare şi de obligativitatea, în cazul clădirilor noi, de încadrare în categoria nZEB. (2) Criterii tehnice principiale pot fi: performanţa energetică minim admisă a clădirii, nivelul maxim al emisiilor poluante indicate de normele în vigoare, inclusiv CO_2 echivalent, echiparea cu surse regenerabile, care devin obligatorii pentru clădirile noi. (3) În analiza privind fezabilitatea economică a unei soluţii de încălzire sau privind oportunitatea modernizării sau modificării unui sistem de încălzire, se aplică principiul costului global, incluzând costul investiţiei, al exploatării, costuri de înlocuire, precum şi alte costuri înregistrate pe întreaga durata de viaţă a clădirii. (4) Pentru încălzirea clădirilor se recomandă soluţia de încălzire centrală, ţinând seama de cerinţele pe care aceasta le poate satisface (art. 2.1, 2.2), de avantajele soluţiei şi de criteriile tehnico-economice menţionate anterior." 8. Articolul 2.4 se modifică şi va avea următorul cuprins: "2.4. Proiectarea sistemelor de instalaţii de încălzire centrală se realizează doar de către ingineri de instalaţii sau având alte specializări care asigură competenţe similare cu cele ale inginerilor de instalaţii, conform prevederilor legale în vigoare la data realizării proiectului." 9. Articolul 2.5 se modifică şi va avea următorul cuprins: "2.5. (1) Instalaţiile de încălzire centrală se execută doar în baza unui proiect tehnic de execuţie, verificat. (2) Documentaţia tehnică de proiectare se verifică de către verificatori de proiecte atestaţi, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Referatele de verificare elaborate de verificatorii tehnici fac parte integrantă din documentaţia tehnică de proiectare." 10. Articolul 2.6 se modifică şi va avea următorul cuprins: "2.6. (1) În cazul construcţiilor existente, lucrările de intervenţii pentru sistemele de încălzire sunt asimilate obiectivelor de investiţii şi pot consta în: reparaţii capitale, transformări, modificări sau modernizări, ca urmare a unor consolidări, reabilitări termice, intervenţii pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acţiuni accidentale şi calamităţi naturale. Toate intervenţiile la sistemele de încălzire se efectuează cu obligaţia asigurării cerinţelor esenţiale de calitate, dar şi a cerinţelor funcţionale ale construcţiilor, potrivit destinaţiei lor. (2) Lucrările de intervenţii la sistemele de încălzire din clădirile rezidenţiale multifamiliale (blocuri) şi cele nerezidenţiale se vor realiza numai după efectuarea unei expertize tehnice efectuate de un expert tehnic atestat pentru domeniul de atestare tehnico-profesională It, conform Procedurii privind atestarea tehnico-profesională a verificatorilor de proiecte şi a experţilor tehnici, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr. 817/2021, cu modificările şi completările ulterioare." 11. Articolul 3.1 se modifică şi va avea următorul cuprins: "3.1. Indiferent de tip, complexitate şi putere termică, sistemele de încălzire trebuie să asigure confort termic cu consum cât mai redus de energie, astfel încât să se obţină un microclimat sănătos propice ocupanţilor, inclusiv productivitatea maximă a activităţilor acestora." 12. Articolul 3.3 se modifică şi va avea următorul cuprins: "3.3. Parametrii confortului termic caracteristici spaţiului încălzit sunt: temperatura aerului interior, temperatura medie de radiaţie a elementelor de construcţie care formează spaţiul respectiv, viteza curenţilor de aer şi umiditatea aerului interior. Valorile acestor parametri sunt indicate în SR EN 16798-1/NA, în funcţie de destinaţia încăperilor, fiind variabile după tipul de activitate desfăşurată şi îmbrăcămintea ocupanţilor." 13. Articolul 3.4 se modifică şi va avea următorul cuprins: "3.4. (1) Pe perioada de încălzire, în spaţiile încălzite trebuie îndeplinite cerinţele de calitate a aerului interior şi nivelul de zgomot în funcţie de destinaţia spaţiilor. (2) Categoriile de calitate a aerului interior sunt stabilite în funcţie de destinaţia clădirii, de activitatea în încăperi şi de nivelul concentraţiilor de CO_2, conform prevederilor din SR EN 16798-1/NA. (3) Cerinţele privind nivelul de zgomot şi valorile recomandate pentru nivelul de zgomot continuu echivalent de proiectare sunt indicate în SR EN 16798-1/NA şi normativul C125-3." 14. Articolul 3.6 se modifică şi va avea următorul cuprins: "3.6. Din punctul de vedere al calităţii aerului şi al confortului interior, clădirile se clasifică în patru categorii naţionale de ambianţă (I-IV), aşa cum se specifică în SR EN 16798-1/NA." 15. Tabelul 3.1 se abrogă. 16. Articolul 3.7 se modifică şi va avea următorul cuprins: "3.7. Pentru cele 4 categorii de ambianţă pentru mediul interior, în SR EN 16798-1/NA sunt date domeniile de valori recomandate ale votului mediu previzibil (PMV) şi respectiv ale procentului previzibil de nemulţumiţi (PPD), definiţi conform SR EN ISO 7730." 17. Tabelul 3.2 se abrogă. 18. Articolul 3.8 se modifică şi va avea următorul cuprins: "3.8. (1) Temperatura interioară convenţională de calcul este considerată o temperatură operativă, fiind definită ca medie ponderată a temperaturii aerului interior şi a temperaturii medii de radiaţie. (2) Valorile de proiectare ale temperaturii interioare convenţionale de calcul pentru dimensionarea instalaţiilor de încălzire sunt redate în SR EN 16798-1/NA. (3) Temperaturile interioare convenţionale de calcul ale încăperilor de producţie cărora nu le sunt impuse condiţii tehnologice se aleg din SR EN 16798-1/NA, în funcţie de categoria muncii prestate. (4) Pentru piscine interioare obişnuite, medicale sau cerinţe speciale, valorile normate ale temperaturilor de confort sunt indicate în SR EN 16798-1/NA." 19. Articolul 3.9 se modifică şi va avea următorul cuprins: "3.9. Valorile maxime ale vitezei medii a aerului interior sunt date în SR EN 16798-1/NA, în funcţie de categoria de ambianţă, de sezon (presupunând nivelul de activitate de 1,2 met, intensitatea turbulenţei aerului de 40% şi temperatura aerului egală cu temperatura operativă de 20°C iarna şi 23°C vara)." 20. Articolul 3.10 se modifică şi va avea următorul cuprins: "3.10. Sistemele de încălzire trebuie să limiteze senzaţia de disconfort termic local produsă de: a) asimetria temperaturii de radiaţie; b) gradientul de temperatură pe verticală (diferenţa de temperatură între 1,1 m şi 0,1 m deasupra pardoselii); c) temperatura pardoselii." 21. Articolul 3.11 se modifică şi va avea următorul cuprins: "3.11. Criteriile de disconfort termic local şi valorile recomandate pentru proiectarea sistemelor de încălzire sunt prezentate în SR EN 16798-1/NA. Criteriile se referă la: - viteza maximă a curenţilor de aer; – diferenţa de temperatură a aerului pe verticală (între nivelul capului şi zona gleznelor); – domeniul de temperatură a pardoselii; – asimetria temperaturii de radiaţie." 22. Tabelul 3.3 se abrogă. 23. Articolul 3.12 se abrogă. 24. Tabelul 3.4 se abrogă. 25. Articolul 3.13 se abrogă. 26. Tabelul 3.5 se abrogă. 27. Articolul 3.14 se abrogă. 28. Tabelul 3.6 se abrogă. 29. Articolul 4.1 se modifică şi va avea următorul cuprins: "4.1. (1) Sarcina termică nominală de încălzire a unui spaţiu (cameră) se calculează conform SR EN 12831-1 şi reprezintă puterea termică necesară pentru realizarea temperaturilor interioare convenţionale la temperaturile exterioare de calcul. Pe baza sarcinii termice nominale se dimensionează ulterior elementele sistemului de încălzire centrală. (2) La proiectarea clădirilor noi, cu consum de energie aproape egal cu zero (definite conform Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată, cu modificările ulterioare), sarcina termică nominală se calculează în conformitate cu prevederile SR EN 12831-1. (3) Pentru determinarea sarcinii termice nominale pentru încălzirea clădirilor existente, calculul se efectuează potrivit SR EN 12831-1." 30. Articolul 4.2 se modifică şi va avea următorul cuprins: "4.2. Sarcina termică nominală pentru încălzire se calculează în funcţie de temperatura interioară convenţională de calcul. Valorile de proiectare ale temperaturii interioare convenţionale de calcul pentru dimensionarea instalaţiilor de încălzire sunt prezentate în SR EN 16798-1/NA." 31. Articolul 4.3 se modifică şi va avea următorul cuprins: "4.3. Pentru încăperile încălzite cu sisteme de încălzire având componente înglobate în elementele de construcţie, sarcina termică nominală pentru încălzire se calculează ţinând cont de prevederile SR EN 1264-1 si SR EN 1264-2, iar proiectarea se va face respectând toate reglementările tehnice care fac referire la sistemele de încălzire prin radiaţie." 32. Articolul 4.4 se modifică şi va avea următorul cuprins: "4.4. Sarcina termică nominală pentru încălzirea încăperilor poate fi repartizată unui singur sistem de încălzire sau unor sisteme de încălzire diferite care funcţionează simultan sau separat (de exemplu, corpuri statice şi radiaţie de joasă temperatură sau corpuri statice şi aer cald)." 33. Articolul 4.5 se modifică şi va avea următorul cuprins: "4.5. Pentru încăperi cu suprafaţa peste 100 m^2 sau înălţimi peste 5 m, sarcina termică nominală de încălzire se calculează separat pentru zonele cu degajări de căldură şi pentru cele fără degajări, în vederea repartizării judicioase a aparatelor de încălzire." 34. Articolul 4.9 se modifică şi va avea următorul cuprins: "4.9. Pentru realizarea unor soluţii constructive ale clădirilor cu încălzire centrală (noi sau care se reabilitează) care să conducă la o sarcină termică redusă pentru încălzire, se recomandă următoarele măsuri: a) prevederea, prin proiectul de arhitectură, a unor suprafeţe exterioare minime ale clădirilor, în raport cu volumul lor (factorul de formă al clădirii cu valori minime); b) prevederea unor elemente opace şi vitrate ale anvelopei termice a clădirii, caracterizate de valori cât mai mari ale rezistenţei termice, conform reglementărilor specifice (normativul privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor, indicativ C 107-2005, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.055/2005, cu modificările şi completările ulterioare), respectând în acelaşi timp cerinţele impuse de procesul tehnologic sau funcţional specific clădirii; c) eventual, adoptarea unor măsuri constructive complementare de volumetrie şi izolare termică a clădirii care să conducă la încadrarea în valorile normate minime ale coeficienţilor globali de izolare termică, prevăzute de normativul C 107; d) alcătuirea elementelor de construcţie, astfel încât (i) temperaturile pe faţa interioară să nu conducă la disconfort termic sau fenomenul de condensare superficială (conform SR EN 16798-1/NA), (ii) să limiteze fenomenul de condensare a vaporilor de apă în straturile care alcătuiesc elementele opace ale anvelopei clădirilor, (iii) iar stabilitatea termică să respecte normele tehnice în vigoare; e) utilizarea favorabilă a orientării, astfel încât încăperile interioare să beneficieze de aporturi solare pe durata iernii; f) evitarea, prin proiect, a amplasării adiacente a încăperilor cu diferenţe mari de temperatură şi, în special, a încăperilor încălzite lângă cele reci sau frigorifice; g) stabilirea gradului de vitrare (raportul între suprafaţa vitrată şi suprafaţa totală utilă a clădirii) al pereţilor şi acoperişurilor clădirilor pentru asigurarea nivelului normat de iluminare naturală, precum şi pentru reducerea consumului de energie pentru încălzire şi iluminat pe ansamblul clădirii; este indicată determinarea gradului de vitrare printr-un calcul de optimizare a cheltuielilor de investiţie şi exploatare, pentru construcţii, instalaţii termice şi electrice; h) utilizarea tâmplăriei exterioare eficiente energetic, cu sisteme de etanşare, având o valoare ridicată a rezistenţei termice globale; în lipsa acestora se pot lua măsuri echivalente precum: montarea de garnituri de etanşare, ferestre fixe, multiplicarea numărului de rânduri de geamuri etc.; i) în cazul folosirii pereţilor complet vitraţi (de exemplu, la clădiri social-culturale, comerciale, birouri) se recomandă realizarea acestora numai cu elemente etanşe la aer şi având o valoare ridicată a rezistenţei termice; j) stabilirea, prin proiect, a unui număr cât mai redus de uşi exterioare şi goluri tehnologice în elementele exterioare ale anvelopei clădirilor; k) prevederea de sasuri sau perdele elastice la uşile exterioare şi la golurile tehnologice din elementele exterioare ale clădirilor; l) prevederea perdelelor de aer la uşile exterioare ale clădirilor cu frecvenţă mare de deschidere; m) acolo unde este cazul, prevederea dispozitivelor de închidere automată la uşile exterioare de la intrările clădirilor." 35. Articolul 5.3 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.3. (1) Sistemele de încălzire centrală pot fi: sisteme de apartament, sisteme de clădire, sisteme pentru un grup de clădiri sau sisteme urbane. (2) Sistemele de încălzire centrală conţin, în principiu, subsistemul de emisie a căldurii (aparatele terminale), subsistemul de distribuţie a energiei termice (reţeaua de conducte), eventual subsistemul de stocare a energiei (vase-tampon) şi, eventual, subsistemul de generare a căldurii (sursele de căldură)." 36. Articolul 5.4 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.4. Sursele de energie pentru sistemele de încălzire sunt: a) combustibili convenţionali; b) surse regenerabile; c) energia electrică provenind din Sistemul Energetic Naţional - SEN (cu componenta regenerabilă, după caz); d) energia generată cu sisteme de cogenerare şi/sau trigenerare." 37. Articolul 5.5 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.5. Agentul termic utilizat în sistemele de încălzire centrală poate fi: apă caldă, apă fierbinte sau aburul de joasă presiune." 38. Articolul 5.6 se abrogă. 39. Tabelul 5.1 se abrogă. 40. Articolul 5.7 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.7. Alegerea sistemului de încălzire adecvat pentru o clădire/unitate de clădire se face în funcţie de: a) energia primară disponibilă; b) cele mai eficiente sisteme de încălzire in situ sau ex situ disponibile în arealul în care este amplasată clădirea (cogenerare de înaltă eficienţă, căldură reziduală, alte tehnologii) care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pe termen lung; c) numărul de zone care necesită încălzire şi programul prevăzut de încălzire pentru fiecare zonă; d) categoria clădirii; e) destinaţia şi sarcinile termice ale încăperilor; f) condiţiile de confort sau tehnologice impuse; g) dimensiunile încăperilor şi posibilităţile de amplasare a echipamentelor de încălzire; h) compatibilitatea de cuplare cu sistemele de răcire şi de ventilare, acolo unde este cazul; i) costurile implicate de implementarea şi exploatarea sistemului; j) caracteristicile arhitecturale ale clădirilor şi încăperilor încălzite; k) inerţia termică a clădirii şi perioada de ocupare etc." 41. Articolul 5.8 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.8. La alegerea sistemului de încălzire se poate avea în vedere soluţia de răcire a spaţiilor interioare, astfel încât, pe cât posibil, să fie utilizate aceleaşi echipamente terminale şi acelaşi subsistem de transport al agentului termic, atât iarna, cât şi vara." 42. Articolul 5.9 se abrogă. 43. Articolul 5.10 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.10. În cazul spaţiilor industriale destinate proceselor tehnologice care impun încălzirea centrală generală şi în care densitatea de ocupare este mai mică de 1/50 muncitori/m^2, dar cu o repartiţie neomogenă, se poate adopta un sistem de încălzire zonală." 44. Articolul 5.11 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.11. Agentul termic utilizat pentru încălzirea clădirilor poate fi apa caldă, apa fierbinte sau aburul de joasă presiune. Aburul se utilizează limitat, în situaţiile prevăzute la art. 5.15." 45. Articolul 5.12 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.12. (1) Apa caldă poate atinge o temperatură maximă de 95°C la nivelul sursei de căldură. (2) Temperatura nominală a apei ca agent termic de încălzire se alege în funcţie de destinaţia spaţiului încălzit şi de sistemul de încălzire folosit. Trebuie luat în considerare că reducerea valorii superioare a temperaturii apei conduce la sporirea confortului, dar şi la creşterea suprafeţei de încălzire şi a costului instalaţiei. (3) Pentru clădiri (spaţii) cu cerinţe specifice de confort termic şi de utilizare (clădiri cu caracter medical, creşe, grădiniţe, locuinţe, hoteluri etc.), temperatura maximă a agentului termic este de 55°C. (4) Pentru sistemul de încălzire prin radiaţie de joasă temperatură, utilizat în sectorul rezidenţial şi cel asimilat acestuia, temperatura maximă a agentului termic este de 55-60°C. (5) Pentru situaţiile în care instalaţia de încălzire se află într-o zonă care utilizează ca agent termic apa caldă la temperatura de 95°C, în cazul modernizării sau al unor extinderi în clădirile existente, se poate adopta o valoare mai redusă a temperaturii nominale a apei, dacă prin aceasta nu sunt afectate instalaţiile existente care folosesc apa caldă la 95°C. (6) Pentru situaţiile în care instalaţia de încălzire se află într-o zonă care utilizează ca agent termic apa caldă la temperatura de 95°C, iar clădirile au cerinţe specifice (grădiniţe, şcoli etc.), se vor lua măsuri de evitare a contactului direct al persoanelor cu suprafeţele de încălzire, prin utilizarea unor elemente de protecţie pentru evitarea accidentării ocupanţilor prin atingerea directă a suprafeţelor calde." 46. Articolul 5.13 se abrogă. 47. Articolul 5.14 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.14. (1) Ecartul nominal de temperatură în sistemele de încălzire se alege pe baza configuraţiei sistemului de încălzire şi a echipamentelor terminale de emisie a căldurii instalate în încăperile/spaţiile clădirii. (2) Pentru instalaţiile de încălzire cu apă caldă, având temperatura nominală pe conducta de ducere 80-95°C la ieşirea din sursă, se recomandă un ecart nominal de temperatură de 20°C. (3) În cazul sistemelor de încălzire prin radiaţie de joasă temperatură, ecartul de temperatură recomandat este de 5-10°C." 48. Articolul 5.15 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.15. Utilizarea ca agent termic a apei fierbinţi sau aburului de joasă presiune (cu presiune maximă 1,7 bar) pentru încălzirea unor spaţii de producţie se poate întâlni în cazul unor sisteme de încălzire existente, utilizate eventual pentru recuperarea căldurii dintr-un proces tehnologic pentru care apa fierbinte sau aburul constituie principalul agent de lucru." 49. Articolul 5.17 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.17. În instalaţiile de încălzire ale încăperilor cu risc de explozie volumetrică, precum şi ale celor cu risc foarte mare sau mare de incendiu, cu praf combustibil, agentul termic şi parametrii nominali ai acestuia se aleg astfel încât temperaturile maxime ale suprafeţei componentelor instalaţiilor de încălzire să fie cu cel puţin 10°C mai mici decât temperaturile de aprindere, explozie, detonare sau mocnire, prevăzute prin reglementările tehnice specifice." 50. Articolul 5.18 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.18. (1) Temperatura maximă a agentului termic nu trebuie să depăşească valoarea-limită superioară stabilită în etapa de proiectare. (2) Echipamentele şi componentele sistemului de încălzire trebuie selectate în funcţie de valoarea-limită superioară stabilită în etapa de proiectare, astfel încât să asigure o funcţionare fără niciun risc de defectare sau de producere de accidente." 51. Articolul 5.19 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.19. Instalaţiile de încălzire de gardă se prevăd în clădirile şi în încăperile folosite cu intermitenţă, în care, în perioadele de nefolosire, este necesară menţinerea unei temperaturi interioare pozitive." 52. Articolul 5.20 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.20. (1) Încălzirea de gardă se prevede şi în cazurile în care temperatura interioară minimă este impusă de necesităţi tehnologice (utilaje, materiale etc.), dar nu poate fi asigurată prin căldură acumulată sau degajată de utilaje şi de elementele construcţiei (corelată eventual cu mărirea rezistenţei termice a elementelor de închidere a spaţiului respectiv). (2) Pentru protecţia împotriva îngheţului a instalaţiilor de orice fel se poate folosi încălzirea de gardă, dacă beneficiarul va aprecia că este mai economică decât luarea altor măsuri, cum ar fi: a) golirea instalaţiilor; b) prevederea unor conducte însoţitoare; c) încălzirea cu aparate independente; d) utilizarea altor sisteme." 53. Articolul 5.21 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.21. (1) Încălzirea de gardă poate fi realizată prin folosirea uneia din soluţiile următoare: a) utilizarea instalaţiei de încălzire normală, cu reducerea temperaturii agentului termic până la valori care să asigure o temperatură de minimum +5°C pentru evitarea fenomenului de îngheţ (de exemplu, a instalaţiilor de stingere a incendiilor); b) utilizarea unei părţi din instalaţia de încălzire normală; c) utilizarea unei instalaţii speciale de încălzire, folosind aceeaşi sursă şi eventual o parte din reţeaua de distribuţie a instalaţiei normale. (2) Alegerea variantei optime se face după criterii economice şi funcţionale, de asigurare a unei exploatări uşoare şi sigure." 54. Articolul 5.22 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.22. Prevederea încălzirii de gardă este obligatorie în spaţiile dotate cu instalaţii speciale de stingere a incendiilor pline cu apă." 55. Articolul 5.25 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.25. (1) În încăperi de tipul halelor de producţie, spaţii comerciale etc., încălzirea prin intermediul corpurilor de încălzire se poate folosi în paralel cu sisteme de încălzire cu aer cald, în cazurile în care este necesară compensarea efectului de radiaţie negativă a suprafeţelor de închidere reci şi/sau atunci când locurile de muncă sau activitate sunt în apropierea acestora. (2) Încălzirea cu corpuri de încălzire în paralel cu încălzirea cu aer cald se poate face şi în alte situaţii în care soluţia este justificată tehnic şi economic." 56. Articolul 5.26 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.26. Circulaţia agentului termic în sistemele de încălzire se poate realiza: natural, forţat sau mixt (natural şi forţat)." 57. Articolul 5.27 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.27. Se recomandă ca sistemul de încălzire cu circulaţie naturală să se aplice la clădiri cu dezvoltare verticală importantă şi dezvoltare orizontală limitată. În această situaţie, cazanul trebuie amplasat la o cotă inferioară cotei consumatorilor." 58. Articolul 5.28 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.28. La proiectarea sistemului de încălzire se prevăd fie aparate de măsurare a parametrilor sistemului, fie puncte sau dispozitive de cuplare a aparatelor de măsurare." 59. Articolul 5.29 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.29. În interiorul clădirilor, consumatorii se grupează, ori de câte ori este posibil, pe zone de consum unitar, definite ca zone de proprietate, program de utilizare, orientare cardinală, tipuri de aparate terminale de încălzire etc." 60. Articolul 5.31 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.31. În clădirile noi sau în cele în care reţelele de distribuţie interioare sunt reabilitate sau, ori de câte ori este posibil, se utilizează scheme de alimentare de tip centralizat - individuale, prin care se asigură centralizat furnizarea şi transportul agentului termic, iar distribuţia este individuală, la nivel de zone de consum unitare (apartament, nivel din clădire etc.)." 61. Articolul 5.33 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.33. (1) Modulele de racordare termohidraulice (MTH) au în componenţă armături de separare (pentru izolarea reţelei interioare faţă de reţeaua generală centralizată) pe fiecare racord (ducere, întoarcere), precum şi armătură/armături de echilibrare hidraulică (montată/montate în general pe conducta de întoarcere). (2) Suplimentar, aceste module pot fi eventual echipate cu contor de energie termică, echipamente şi armături pentru menţinerea stabilităţii hidraulice, respectiv echipamente pentru reglarea căldurii livrate în zona de consum unitar. În anumite cazuri, modulul poate include şi echipamente pentru prepararea apei calde de consum." 62. Articolul 5.36 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.36. (1) Se va evita alegerea soluţiilor cu agent termic apă în spaţiile încălzite intermitent, cu perioade mari de întrerupere. În aceste cazuri se utilizează aparate independente de încălzire sau sisteme centralizate cu agent termic amestecat cu un antigel. (2) Pentru clădirile de locuit, soluţiile pentru instalaţiile interioare de încălzire, utilizând subsisteme de producere a agentului termic de tip centrală termică de apartament, de scară sau de bloc, sunt detaliate în reglementările tehnice specifice." 63. Articolul 5.38 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.38. (1) La toate elementele instalaţiei de încălzire unde pot apărea variaţii ale debitelor în exploatare se prevăd armături de reglare. Acestea se montează la nivel de corp de încălzire, la baza coloanelor, pe ramuri de distribuţie sau la branşamentul reţelei interioare. Se recomandă, ori de câte ori este posibil, introducerea echipamentelor automate de reglare. (2) Pentru instalaţii de încălzire cu corpuri de încălzire se recomandă: a) în clădirile de locuit şi alte clădiri civile, după gradul de utilizare al reglării: robinete cu dublu reglaj, cu reglaj prestabilit sau termostatice, la fiecare corp de încălzire, cu excepţia situaţiilor când există riscul manevrării necontrolate a acestora (şcoli, grădiniţe etc.), caz în care se vor utiliza robinete cu dublu reglaj sau reglaj prestabilit sau robinete termostatice cu sisteme antivandalism; b) în clădirile industriale: robinete de reglare la un grup de corpuri de încălzire situate în aceeaşi încăpere, pe o ramură comună. (3) Pentru accesul de control şi intervenţie se prevăd spaţiile necesare în zonele de amplasare a armăturilor de reglare. (4) Armăturile de reglare şi echilibrare hidraulică se vor monta în mai multe părţi ale instalaţiei: - la nivelul apartamentelor: echilibrarea traseelor corpurilor de încălzire se va realiza prin robinete montate fie lângă corpurile de încălzire, fie în cutiile de distribuţie/colectare a agentului termic; – la nivelul reţelelor de distribuţie de nivel (etaj): echilibrarea traseelor diferitelor module termohidraulice de racord se va realiza prin intermediul robinetelor montate între branşamentul la coloană şi modulele de racord. Montarea se va realiza de preferinţă lângă contorul de căldură sau în spaţii tehnice special amenajate (firide, ghene tehnice etc.); – la nivelul coloanelor: echilibrarea se va realiza prin intermediul robinetelor de echilibrare montate pe racordul reţelelor de nivel la coloană pe conductele de tur sau retur; se pot prevedea regulatoare de presiune diferenţială la baza fiecărei coloane de instalaţie de încălzire cu apă caldă. Toate regulatoarele se vor regla astfel încât să asigure la baza fiecărei coloane aceeaşi diferenţă de presiune între conducta de tur/retur; – la nivelul reţelelor de distribuţie: echilibrarea traseelor dintre branşament şi baza coloanelor se va realiza prin intermediul robinetelor de echilibrare montate pe conductele de racord dintre tronsonul principal spre baza fiecărei coloane, de preferinţă în apropierea coloanei. (5) Armăturile de separare a coloanelor se vor prevedea distinct de cele de reglare. În cazul instalaţiilor cu număr redus de coloane (2, 3, 4), la decuplarea unei coloane de la instalaţia de încălzire prin închiderea robinetelor de separare se va asigura trecerea agentului termic de pe conducta de tur pe cea de retur printr-o conductă de bypass prevăzută cu robinet de închidere/deschidere. Măsura este necesară în vederea continuării regimului de funcţionare hidraulic al instalaţiei la parametrii de proiectare. (6) Se vor prevedea armături pe închidere în cadrul modulelor de racord termohidraulice aferente anumitor zone de clădire/apartamente, prin care să se ofere posibilitatea decuplării complete a zonei respective de la instalaţia comună de încălzire." 64. Articolul 5.40 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.40. (1) Pentru golirea apei din instalaţiile de încălzire se prevăd armături de golire în punctele cele mai joase ale porţiunilor din sistemul de încălzire separate prin armături de închidere. (2) Se prevăd armături de golire şi în cazul echipamentelor de încălzire sau preparare apă caldă de consum care necesită golire pentru operaţii de mentenanţă şi care nu sunt echipate ele însele cu armături de golire." 65. Articolul 5.41 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.41. (1) Pentru golirea apei din instalaţiile de încălzire se prevăd armături de golire în punctele cele mai joase ale porţiunilor din sistemul de încălzire separate prin armături de închidere. (2) Pentru un echipament separat prin armături de închidere şi golire se prevede un sistem propriu (individual) de dezaerisire. (3) Evacuarea locală a aerului se face cu armături de dezaerisire, de preferinţă automate, amplasate în punctele în care aerul se poate colecta. (4) Evacuarea centrală a aerului necesită conducte speciale de dezaerisire şi, eventual, vase de colectare a aerului. Din cauza pericolului de ancrasare şi blocare a conductelor de dezaerisire, această soluţie se poate utiliza doar în cazuri speciale, când evacuarea locală a aerului din sistemul de încălzire nu este posibilă. (5) La instalaţiile de încălzire cu radiatoare din tablă de oţel nu se utilizează armături de dezaerisire automată." 66. Articolul 5.45 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.45. Sistemele de încălzire cu aer cald pentru încălzirea încăperilor din clădiri civile, de producţie şi/sau depozitare se adoptă ca soluţie atunci când: a) condiţiile funcţionale şi dimensiunile încăperilor nu permit folosirea eficientă a altor sisteme de încălzire, mai ales în zona centrală (de exemplu, săli de spectacole, săli de sport, încăperi de producţie fără nocivităţi, hale industriale cu dimensiuni mari şi înălţimi sub 8 m); b) procesele de producţie impun debite mari de aer extrase local; aerul de compensare se va încălzi în agregate utilizate şi pentru încălzire; c) sistemele de încălzire cu transfer termic preponderent prin radiaţie nu pot asigura integral sarcina termică a încăperii; d) procesele interioare necesită debite mari de ventilare pentru asigurarea calităţii aerului; în acest caz, dacă nu există indicaţii de climatizare care să realizeze şi răcirea, aerul de ventilare va fi utilizat şi pentru încălzire." 67. Articolul 5.51 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.51. În cazul în care debitul de aer proaspăt necesar ventilării generale nu poate acoperi sarcina termică nominală a încăperii în limitele admise pentru temperatura de refulare sau nu se asigură o repartiţie corespunzătoare a temperaturii aerului în zona de lucru, se adoptă una dintre următoarele măsuri: a) utilizarea aerului recirculat (dacă recircularea este admisă); b) completarea sarcinii termice cu alte sisteme de încălzire ce funcţionează cu preponderenţă cu transfer termic prin radiaţie." 68. Articolul 5.52 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.52. La determinarea debitului de aer al instalaţiei de încălzire se recomandă reducerea debitului de aer vehiculat, fără a se coborî sub limita minimă necesară asigurării unei distribuţii satisfăcătoare a aerului în încăpere." 69. Articolul 5.60 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.60. (1) La instalaţiile de încălzire cu aer cald care funcţionează exclusiv cu aer exterior şi care nu sunt utilizate continuu timp de 24 de ore se recomandă prevederea unor sisteme automate de închidere pentru împiedicarea pătrunderii aerului rece în încăpere, în perioadele de nefuncţionare a instalaţiei. De asemenea instalaţia va fi prevăzută cu priză de aer, cu grile şi plasă de protecţie şi cu filtre clasa eM5. (2) Atunci când instalaţia de distribuţie a aerului se utilizează şi pentru aerul rece, se vor utiliza guri de introducere care să asigure amestecul cu aerul interior." 70. Articolul 5.65 se abrogă. 71. Articolul 5.66 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.66. Pentru spaţii cu înălţime mai mare de 6 m, în scopul realizării unor economii de energie, al diminuării stratificării termice şi al asigurării omogenităţii încălzirii cu aer cald, se prevede obligatoriu utilizarea destratificatoarelor termice." 72. Articolul 5.68 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.68. (1) Încălzirea cu aer cald care nu asigură şi ventilarea spaţiilor se realizează de preferinţă prin prepararea locală a aerului cald - de exemplu: generatoare de aer cald sau aeroterme. (2) Prepararea aerului se face local, în aerotermă, folosind un agent termic distribuit din centrala termică. Soluţia este recomandată în special în încăperile de producţie, depozite, unde aerotermele pot introduce aerul cald de sus în jos, realizând şi destratificare." 73. Articolul 5.69 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.69. (1) În lipsa unui agent termic sau în situaţii în care soluţia rezultă ca avantajoasă, pentru încălzirea cu aer cald a încăperilor se pot folosi generatoare cu aer cald cu focar propriu, echipamente la care încălzirea aerului se face prin arderea unui combustibil lichid sau gazos. (2) Utilizarea generatorului de aer cald pentru încălzirea încăperilor se face cu luarea tuturor măsurilor necesare de securitate la incendiu şi de siguranţă în exploatare: generatoare cu focar etanş, la care circuitul gazelor de ardere nu este în contact cu mediul ambiant. (3) Pentru utilizarea generatoarelor de aer cald cu montaj în interiorul spaţiilor încălzite este necesară respectarea prevederilor Normelor tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 89/2018, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prescripţiilor tehnice ale Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR). (4) Generatoarele de aer cald pot fi folosite cu montaj la exterior, arderea combustibilului şi circuitul gazelor de ardere fiind situate în exteriorul spaţiului încălzit. Se vor respecta în continuare prevederile prescripţiilor tehnice ale ISCIR. (5) În cazul utilizării unor soluţii de sisteme de încălzire cu componente care necesită străpungerea anvelopei clădirii, se vor lua măsuri specifice pentru asigurarea etanşeităţii la aer a anvelopei clădirii." 74. Articolul 5.71 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.71. (1) Pentru încălzirea cu aer cald în încăperi în care nivelul-limită de zgomot este scăzut se vor utiliza atenuatoare de zgomot pe tubulaturi pentru a împiedica transmiterea acestuia la interior. De asemenea utilizarea aerotermelor sau a generatoarelor de aer cald la interior sau exterior se va face numai după verificarea nivelului de zgomot al acestora. (2) În încăperi cu degajări de pulberi, praf nu este recomandată încălzirea cu aer cald datorită curenţilor de aer care antrenează aceste pulberi şi particule de praf. (3) În încăperi cu degajări de gaze sau vapori combustibili sau explozivi este admisă numai utilizarea aerotermelor pentru aer cald de construcţie specială, antiexplozie." 75. Articolul 5.73 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.73. Halele industriale fără degajări importante de căldură, pulberi, praf, vapori şi gaze toxice şi fără obstacole tehnologice pot fi încălzite cu aer cald utilizând jeturi de aer cu bătaie mare." 76. Articolul 5.74 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.74. La uşile şi porţile exterioare ale încăperilor în care se desfăşoară procese sau activităţi care nu permit coborârea sensibilă a temperaturii interioare sau necesită un tampon termic la intrarea persoanelor se prevăd perdele de aer cald cu baterie de încălzire electrică, cu agent termic sau cu gaz. Pentru reducerea consumului energetic se recomandă perdele de aer fără baterie de încălzire, care utilizează aerul cald din zona superioară a încăperilor." 77. Articolul 5.75 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.75. În instalaţiile de încălzire cu aer cald care realizează şi ventilarea se prevede recuperarea căldurii conţinute în aerul extras." 78. Articolul 5.76 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.76. Sistemele de încălzire prin radiaţie utilizate în clădiri se clasifică astfel: a) sisteme de joasă temperatură, utilizând apa caldă sau apa fierbinte ca agent termic, temperatura emitorului radiant nedepăşind 150°C; b) sisteme de medie temperatură, utilizând apa fierbinte sau aburul ca agent termic sau gazele, temperatura emitorului fiind cuprinsă între 150°C şi 650°C; c) sisteme de înaltă temperatură, utilizând energia electrică sau gaze, temperatura emitorului fiind peste 650°C." 79. Articolul 5.77 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.77. Sistemul de încălzire prin radiaţie se utilizează în următoarele domenii: a) în clădiri civile, în încăperi cu cerinţe igienice şi de confort deosebite, precum şi pentru asigurarea unei încălziri uniforme; b) în hale industriale cu înălţimi mari, cu sau fără necesităţi de ventilare, pentru asigurarea unei distribuţii omogene a încălzirii şi dirijarea fluxului termic cu precădere în zona de lucru; c) în spaţii industriale cu înălţimi mari, pentru a realiza o încălzire zonală (art. 5.10), zone de temperaturi diferite în acelaşi spaţiu fără necesitatea delimitărilor constructive sau încălzire perimetrală (art. 5.46) pentru eliminarea efectului radiaţiei reci; d) în depozite, hangare, depouri, săli expoziţionale de mari dimensiuni, spaţii deschise şi semideschise." 80. Articolul 5.78 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.78. Încălzirea prin radiaţie a clădirilor civile se realizează, de regulă, cu suprafeţe radiante din elemente de încălzire (panouri radiante cu apă caldă, fierbinte) montate aparent sau sisteme înglobate în tavan, în pereţi sau în pardoseală (pardoseală radiantă). Aceste sisteme fac parte din categoria sistemelor cu radiaţie de joasă temperatură. Pentru încălzirea spaţiilor semideschise sau înalte ale clădirilor civile se pot utiliza şi tuburi radiante sau panouri radiante care fac parte din categoria radiaţie de medie sau înaltă temperatură." 81. Articolul 5.79 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.79. În încăperile de tip industrial se pot utiliza oricare din sistemele de încălzire prin radiaţie - de joasă, de medie sau de înaltă temperatură -, alegerea sistemului de încălzire potrivit depinzând de o serie de factori cum ar fi: tipul activităţii desfăşurate, suprafaţa şi înălţimea încăperii, îndeplinirea condiţiilor impuse de normativele specifice de proiectare şi exploatare a instalaţiilor de alimentare cu combustibil şi de prescripţiile tehnice ale ISCIR." 82. Articolul 5.81 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.81. Înglobarea elementelor de încălzire în elementele de construcţie ale clădirii se poate face numai prin cuprinderea lor în planurile de construcţii şi de instalaţii." 83. Articolul 5.82 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.82. Încălzirea prin radiaţie cu suprafeţe radiante în tavan se aplică în cazul încăperilor cu cerinţe igienice deosebite, cu mobilier care împiedică transferul termic, şi care se vor utiliza şi pentru răcirea încăperilor respective." 84. Articolul 5.83 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.83. Încălzirea prin radiaţie cu suprafeţe radiante în pardoseală (radiaţie de pardoseală de joasă temperatură) se aplică în cazul încăperilor cu necesar redus de căldură, cu mobilier suspendat sau în care temperatura mai ridicată a pardoselii este cerută de modul de utilizare a încăperii (de exemplu, băi publice, piscine etc.). Stratificarea termică redusă face ca încălzirea prin radiaţie de pardoseală să fie recomandată şi în cazul halelor industriale de tip depozit, în care mărfurile sunt depozitate de la o înălţime de cel puţin 50 cm de la sol, datorită uniformităţii temperaturii obţinute." 85. Articolul 5.85 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.85. (1) Datorită stratificării termice reduse realizate în cazul încălzirii prin radiaţie şi economiilor de energie importante, pentru încăperile de tip industrial se utilizează încălzirea prin radiaţie de medie temperatură, tuburi radiante, tubulatură radiantă sau de înaltă temperatură, panouri radiante electrice sau ceramice. (2) În cazul panourilor radiante ceramice la care arderea se face cu flacără deschisă se vor prevedea obligatoriu, din faza de proiectare, grile pentru admisia aerului pentru compensarea oxigenului necesar arderii. Acest aer se va introduce încălzit la temperatura ambientală pentru evitarea curenţilor reci de aer." 86. Articolul 5.86 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.86. (1) Încălzirea prin radiaţie la temperaturi înalte folosind panouri radiante electrice sau cu gaze se poate prevedea pentru spaţii deschise (terase, peroane, intrări în clădiri) sau chiar în spaţii închise, atunci când folosirea soluţiei în aceste spaţii este admisă de reglementările de securitate la incendiu. (2) Pentru panourile radiante cu gaze se iau măsuri pentru menţinerea concentraţiilor de noxe în limitele admise şi se compensează aerul necesar arderii prin aport de aer proaspăt care se va introduce obligatoriu la temperatura ambientală prin grile dimensionate corespunzător." 87. Articolul 5.87 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.87. Încălzirea cu tuburi radiante se utilizează în hale industriale de producţie, hangare, depozite cu înălţimi mai mari de 5 m, în care nu sunt degajări accidentale de substanţe care se pot autoaprinde la temperaturi mai mici sau egale cu cea a suprafeţei tubului radiant, atât pentru încălzirea generală, cât şi pentru încălzirea zonală la temperaturi diferite sau pentru încălzirea zonală a unor posturi de lucru. Amplasarea tuburilor radiante cu arzătorul în interiorul spaţiului încălzit se va face cu respectarea Normelor tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale şi a prescripţiilor tehnice ale ISCIR." 88. Articolul 5.88 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.88. Atunci când nu se pot respecta prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale sau din alte considerente nu se pot monta tuburi radiante cu arzătorul la interior, se pot utiliza tuburi radiante cu arzătorul montat în exterior sau tubulatură radiantă cu grupul de combustie montat la exteriorul încăperii." 89. Articolul 5.89 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.89. În încăperile în care există degajări de pulberi şi praf şi în care nu pot fi utilizate sisteme de încălzire cu aer cald pentru a se evita antrenarea prafului, se pot utiliza tuburi radiante cu cameră etanşă sau tubulatură radiantă care are grupul de combustie montat în exteriorul încăperii." 90. Articolul 5.90 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.90. Dacă aerul necesar arderii este preluat din interiorul spaţiului încălzit se va prevedea obligatoriu aport de aer proaspăt din exterior care se va introduce încălzit până la temperatura ambientală, prin grile dimensionate corespunzător." 91. Articolul 5.91 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.91. La utilizarea panourilor radiante ceramice cu flacără deschisă se va prevedea obligatoriu aport de aer proaspăt din exterior care se va introduce încălzit până la temperatura ambientală, prin grile dimensionate corespunzător." 92. Articolul 5.92 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.92. În încăperile industriale, amplasarea tuburilor, panourilor sau tubulaturii radiante se face în strictă corelare cu cerinţele impuse de fluxul tehnologic, pentru a nu provoca ecranarea parţială a fluxului radiant emis de echipamente şi nici restricţii tehnologice." 93. Articolul 5.93 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.93. Amplasarea panourilor radiante se face în aşa fel încât să se asigure uniformitatea intensităţii radiaţiei la înălţimea de 1,80 m pentru încăperi în care activitatea se desfăşoară stând în picioare şi la înălţimea de 1,20 m când activitatea se desfăşoară în poziţie şezând." 94. Articolul 5.94 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.94. În funcţie de fluxul tehnologic în halele de producţie, amplasarea panourilor, tuburilor sau tubulaturii radiante se face corespunzător unei încălziri generale a spaţiului sau zonale a locurilor de muncă sau liniilor tehnologice. Distanţa dintre axele echipamentelor sau dintre echipamente şi elementele de construcţii se stabileşte astfel încât să se asigure distribuţia uniformă a radiaţiei emise de acestea, la înălţimea de 1,80 m, respectiv 1,20 m, conform art. 5.93. Distanţa dintre axele tuburilor radiante se determină în funcţie de caracteristicile tehnice şi constructive ale panourilor, tuburilor sau tubulaturii radiante şi înălţimea de amplasare, indicate de producători." 95. Articolul 5.95 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.95. La amplasarea suprafeţelor radiante se urmăreşte compensarea efectului de radiaţie rece a suprafeţelor delimitatoare în scopul obţinerii unei uniformităţi a temperaturii în planul captator." 96. Articolul 5.96 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.96. În încăperile echipate cu instalaţii de protecţie împotriva incendiilor sau cu alte dispozitive de securitate la incendiu acţionate de elemente termosensibile, amplasarea suprafeţelor radiante trebuie realizată astfel încât să nu determine declanşarea accidentală a acestora, de obicei în acelaşi plan cu acestea sau mai jos, fără a împiedica aria de acoperire a acestora, la distanţe indicate de normativele specifice sau în alte norme aplicabile." 97. Articolul 5.97 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.97. În cazul pardoselii radiante sau al panourilor radiante alimentate cu agent termic, se recomandă ca circulaţia agentului termic în elementele încălzitoare să se facă de la peretele exterior spre centrul încăperii şi să se intercaleze circuitul de ducere cu cel de întoarcere pentru o distribuţie cât mai uniformă a temperaturii suprafeţei radiante (distribuţie de tip «melc dublu»)." 98. Articolul 5.98 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.98. În cazul tuburilor, tubulaturii sau panourilor radiante este obligatoriu ca senzorii de temperatură să măsoare temperatura medie de radiaţie şi aceştia să fie amplasaţi în zona de radiaţie directă la înălţimea de 1,80 m. Nu se vor utiliza senzori care măsoară temperatura aerului interior. Elementele de comandă şi control se prevăd fie individual pentru fiecare echipament, fie pentru grupuri de echipamente atunci când se stabilesc zone de temperatură diferită şi se montează la o înălţime uşor accesibilă." 99. Articolul 5.99 se modifică şi va avea următorul cuprins: "5.99. Pentru sistemele de încălzire prin radiaţie alimentate cu apă caldă se urmăreşte ca prin mărimea elementelor încălzitoare şi prin înserierea acestora să se realizeze echilibrarea hidraulică a zonelor şi un ecart de temperatură similar între ducerea şi întoarcerea circuitelor." 100. Articolul 6.5 se modifică şi va avea următorul cuprins: "6.5. Alegerea tipului de aparate de încălzire (sau de unitate autonomă) se face în funcţie de: a) sarcina termică maximă necesară în spaţiul încălzit; b) regimul termic impus spaţiului încălzit; c) regimul de funcţionare; d) destinaţia şi condiţiile de confort termic impuse spaţiului respectiv; e) tipul combustibilului sau agentului termic; f) caracteristicile geometrice şi caracteristicile termice ale încăperii (spaţiului încălzit)." 101. Articolul 6.7 se modifică şi va avea următorul cuprins: "6.7. Pentru încăperile cu înălţime mare (peste 4 m) şi zona de lucru inferioară sunt indicate, după caz, sistemele de încălzire cu panouri radiante cu apă sau abur, tuburi radiante cu gaze, radianţi cu gaze sau electrici, pardoseală radiantă, precum şi destratificatoare. Pentru acest tip de încăperi nu se recomandă sistemul de încălzire cu aer cald." 102. Articolul 6.12 se modifică şi va avea următorul cuprins: "6.12. Corpurile de încălzire statice nu se montează pe pereţi translucizi în dreptul vitrajului." 103. Articolul 6.13 se modifică şi va avea următorul cuprins: "6.13. Încălzirea cu pardoseală radiantă aşezată direct pe pământ sau peste o încăpere neîncălzită poate fi adoptată numai dacă rezistenţa termică globală a pardoselii este conformă cerinţelor minime privind rezistenţa termică." 104. Articolul 6.14 se modifică şi va avea următorul cuprins: "6.14. În cazul în care sursa primară este un cazan cu condensare, reglarea locală la aparatele de tip baterie cu aripioare se face numai cu vane cu două căi sau vane cu trei căi de amestec." 105. Articolul 7.5 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.5. Centralele termice de imobil sau de obiectiv produc apă caldă şi/sau abur de joasă presiune şi sunt amplasate în incinte proprii." 106. Articolul 7.16 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.16. Pentru centralele termice cu apă caldă care alimentează grupuri neomogene de consumatori, diferite prin sistemele de încălzire folosite şi programul de funcţionare, se recomandă soluţia cu butelie de decuplare hidraulică şi cu separarea circuitelor hidraulice pentru diversele tipuri de consumatori sau/şi zone de consum. Această soluţie permite realizarea independenţei hidraulice (din punctul de vedere al circulaţiei agentului termic) a tuturor circuitelor racordate în butelia de decuplare hidraulică." 107. Articolul 7.44 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.44. Montarea cazanelor instalaţiilor de încălzire de apartament se face în încăperi aerisite, care nu sunt folosite drept camere de dormit (cu excepţia cazanelor cu cameră etanşă care se pot folosi şi în camere de locuit, de exemplu garsoniere) sau cămări şi care nu prezintă pericol de incendiu. Amplasarea cazanului se face astfel încât să se asigure acces uşor la cazan, să nu se stânjenească alte activităţi şi să se respecte cerinţele reglementarilor tehnice în vigoare specifice tipului de combustibil utilizat, precum şi cele din cartea tehnică a cazanului." 108. Articolul 7.54 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.54. Reglarea automată a sarcinii termice emise de cazan sau de bateria de cazane se face prin următoarele mijloace: a) modificarea debitului de căldură al cazanului prin acţionarea asupra arzătorului (în funcţie de tipul arzătorului: cu variaţie tot-nimic, variaţie a treptei de putere, respectiv variaţie continuă pentru arzător modulant); b) modificarea numărului de cazane în funcţionare (pornirea, respectiv oprirea în cascadă a cazanelor din bateria de cazane)." 109. Articolul 7.55 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.55. Reglarea sarcinii termice livrate către circuitele de consumatori din centrala termică se poate realiza şi prin următoarele mijloace: a) reglare calitativă centrală, realizată prin adaptarea temperaturii agentului termic livrat spre circuitul de consum, conform curbei de reglare climatică, prin amestecul dintre agentul termic primit de la cazan/bateria de cazane şi agentul termic care revine din circuit, prin intermediul unui robinet de reglare «cu trei căi» montat «în amestec», pe aspiraţia pompei de circulaţie a respectivului circuit; b) reglare cantitativă centrală, realizată prin modificarea debitului de agent termic livrat spre circuitul de consum, prin utilizarea pompelor cu turaţie variabilă sau a robinetelor de reglare «cu trei căi» montate «în repartiţie», respectiv prin pornirea sau oprirea pompelor de circulaţie a respectivelor circuite; c) reglare cantitativă centrală, prin modificarea debitului de abur produs de cazanele de abur, prin intermediul robinetelor de reglare." 110. Articolul 7.58 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.58. (1) Cazanele de apa caldă funcţionează la presiuni nominale de maximum Pn 6 bar. (2) Cazanele care alimentează clădiri înalte şi foarte înalte, precum şi pentru situaţii speciale vor fi prevăzute pe zone de presiune. (3) Cazanele pot fi montate în spaţii special amenajate, inclusiv pe terasă, cu respectarea cerinţelor normativelor de alimentare cu combustibilii utilizaţi în fiecare caz." 111. Articolul 7.62 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.62. Pentru acoperirea sarcinilor variabile ale consumatorilor în condiţii de bună eficienţă energetică, respectiv pentru a realiza o uzură echivalentă a cazanelor din aceeaşi clasă (/tip), pentru centralele termice de medie şi mare putere se recomandă soluţiile cu mai multe cazane, racordate hidraulic în paralel (în baterii de cazane), iar conducerea automată a acestora să se facă după principiul «în cascadă», prin sisteme de automatizare specifice." 112. Articolul 7.65 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.65. (1) La alegerea numărului de cazane se vor lua în considerare: a) graficul estimat de variaţie a sarcinii centralei termice, pentru toate regimurile şi perioadele de funcţionare; b) variantele de compunere a bateriei de cazane (clasa/tipul acestora); c) implicaţiile provocate de avarierea unui cazan, respectiv posibilităţile de amplasare a echipamentelor în spaţiul centralei termice. (2) Soluţia aleasă va urmări realizarea unor indici optimi ai consumului energetic şi ai gradului de uzură a echipamentelor. (3) Orientativ, numărul de cazane ce poate fi ales, în funcţie de sarcina termică nominală, este: a) un cazan, la centrale cu capacitate sub 0,3 MW; b) două cazane, la centrale cu capacităţi între 0,3 MW şi 2 MW; c) minimum trei cazane, la centrale cu capacităţi peste 2 MW." 113. Articolul 7.70 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.70. Pentru alimentarea consumatorilor care utilizează agent termic de temperatură joasă (de exemplu, pentru sisteme de încălzire prin radiaţie) se recomandă cazane cu condensare care funcţionează cu gaze naturale sau combustibil lichid." 114. Articolul 7.81 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.81. Asigurarea cazanelor şi a instalaţiilor din centralele termice se face în scopul: a) preluării volumului de apă rezultat din dilatare ca urmare a creşterii temperaturii, respectiv returnării acestuia în sistem odată cu scăderea temperaturii, fără variaţii importante ale presiunii din sistem; b) limitării temperaturii şi presiunii agentului termic sub valorile maxime prescrise; c) evacuării suprapresiunilor generate de creşterea temperaturii sau presiunii peste limitele admise; d) evitării funcţionării cazanelor fără irigare suficientă (debite de agent termic prin cazan prea mici); e) evitării pericolului de condensare a vaporilor de apă din gazele de ardere în cazan, respectiv evitării şocurilor termice generate de funcţionarea cazanelor în condiţii de temperatură de retur prea scăzută; f) protejării cazanului împotriva funcţionării în condiţii de lipsă de apă (agent termic)." 115. Articolul 7.86 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.86. În instalaţiile de încălzire cu apă caldă, pentru preluarea excedentului de apă provenit din dilatare, se recomandă folosirea soluţiilor cu vase de expansiune închise, cu membrană, cu presiune constantă sau cu presiune variabilă, respectiv soluţia cu vase de expansiune închise cu presiune variabilă, rezervor de descărcare şi pompă de adaos. Utilizarea vaselor de expansiune închise se supune prescripţiilor tehnice specifice ISCIR." 116. Articolul 7.87 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.87. (1) În cazul adoptării soluţiei cu vas de expansiune deschis, montat în zona superioară a clădirii, se iau măsuri corespunzătoare pentru asigurarea împotriva pericolului de inundare în caz de avarie şi eventual pentru evitarea contactului agentului termic cu aerul (prin membrana elastică). (2) Lungimile - orizontale şi verticale - ale conductei de siguranţă de legătură cu vasul de expansiune deschis vor corespunde prevederilor din STAS 7132." 117. Articolul 7.95 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.95. Pompele de circulaţie se prevăd cu organe de separare, precum şi cu armături de reţinere unisens pe conductele de refulare (montate între armăturile de închidere şi pompe), după caz." 118. Articolul 7.101 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.101. (1) La umplerea cu apă a cazanelor, a reţelei de distribuţie şi a instalaţiilor interioare de încălzire se foloseşte apa din instalaţiile de apă potabilă, cu condiţia respectării art. 7.103. (2) Racordarea se face la conducta de întoarcere a instalaţiei de încălzire prin intermediul unui racord demontabil prevăzut cu o armătură de reţinere, pentru a împiedica pătrunderea apei din instalaţia de încălzire în instalaţia din care se face alimentarea. Racordul de umplere se decuplează de la instalaţia de apă după umplerea instalaţiei de încălzire. (3) Pentru sistemele de mari dimensiuni, cantitatea de apă pentru umplerea instalaţiei de încălzire şi «apa de adaos» se contorizează." 119. Articolul 7.136 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.136. Pentru centralele termice mici (cu puterea termică maximă de 0,3 MW) se aplică următoarele prevederi: 1. Coşurile de fum la care sunt racordate cazane care evacuează gaze de ardere cu temperaturi scăzute sau la care se poate produce condensat pe suprafaţa interioară a acestora se execută din materiale rezistente la coroziune chimică: de exemplu, din tuburi de şamotă, aluminiu, oţel-inox etc., rezistente şi la temperatură. 2. La baza coşului se va prevedea obligatoriu un sistem de colectare şi evacuare a condensatului acid. Înainte de evacuare la canalizare, condensatul colectat de la baza coşului se va trece printr-un dispozitiv de neutralizare. 3. Racordarea canalelor la coşul de fum se face la cote diferite, astfel încât să se asigure circulaţia normală a gazelor de ardere." 120. Articolul 7.139 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.139. Pentru centralele termice mici (cu puterea termică maximă de 0,3 MW) se aplică următoarele prevederi: 1. Coşul de evacuare a gazelor de ardere situat la mai puţin de 1,50 m în plan orizontal de coama acoperişului trebuie să depăşească coama cu minimum 0,50 m pentru învelitori incombustibile şi 1 m pentru învelitorile combustibile. Coşul de evacuare a gazelor de ardere amplasat la distanţe mai mari de 1,50 m faţă de coama acoperişului va avea înălţimea de cel puţin 1 m faţă de învelitoare. 2. Înălţimea coşului faţă de terasa acoperişului trebuie să fie de minimum 1 m. Coşurile de evacuare a gazelor de ardere trebuie să depăşească cu minimum 0,50 m înălţimea elementelor de supraînălţare a terasei (atice, ziduri antifoc etc.), când sunt situate la mai puţin de 3 m de marginea terasei, şi cu minimum 1 m, când sunt situate la peste 3 m de marginea terasei. 3. Înălţimea minimă de amplasare a conductelor tip «ventuză» faţă de zona pietonală este de 2,20 m (fig. 1). (a se vedea imaginea asociată) Fig. 1.*) - Înălţimea minimă de amplasare a conductelor tip «ventuză» *) Figura 1 este reprodusă în facsimil." 121. Articolul 7.151 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.151. Pentru centralele termice mici (cu puterea termică maximă de 0,3 MW) se aplică următoarele prevederi: 1. Trecerea conductelor de admisie a aerului necesar arderii/evacuării gazelor de ardere prin pereţi sau planşee se face: a) protejată, în tub de protecţie; b) fără îmbinări în tubul de protecţie; c) cu luarea măsurilor specifice pentru asigurarea etanşeităţii la aer a anvelopei clădirii. 2. Orificiile de evacuare ale coşurilor tip «ventuză» se montează la distanţe minime faţă de elementele constructive ale clădirii, astfel încât să nu se producă o poluare a spaţiilor interioare. 3. La proiectarea şi executarea construcţiei coşurilor de fum independente, alipite clădirilor sau înglobate în clădiri, se respectă şi prevederile reglementărilor tehnice de proiectare antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-culturale, agrozootehnice şi industriale. 4. Se recomandă ca racordarea mai multor cazane la coş să se facă prin canale de fum cu secţiune variabilă (fig. 2); numărul schimbărilor de direcţie va fi redus la minimum. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 2.*) - Racordarea cazanelor la un canal de fum comun: 1 - cazan, 2 - coş fum, 3 - canal fum 5. Conducta de evacuare a gazelor de ardere a cazanelor cu condensare tip C - tip «ventuză» trebuie să aibă o pantă ascendentă de 3% către exteriorul clădirii (în cazul în care nu există alte recomandări ale producătorului). 6. Extremitatea «ventuzei» trebuie să depăşească peretele exterior cât mai puţin posibil, în concordanţă cu recomandările producătorului, pentru a preveni îngheţarea condensului provenit din vaporii de apă din gazele de ardere (fig. 3). (a se vedea imaginea asociată) Fig. 3.*) - Distanţa de ieşire a «ventuzei» în exteriorul peretelui 7. În cazul în care admisia aerului necesar arderii şi evacuarea gazelor de ardere se fac cu conducte separate, trebuie respectate următoarele distanţe între cele două conducte (în cazul în care producătorul nu recomandă alte distanţe) (fig. 4): (a se vedea imaginea asociată) Fig. 4.*) - Distanţe recomandate între conducte de admisie/evacuare separate *) Figurile 2-4 sunt reproduse în facsimil. 8. Nu se admite racordarea cazanelor/aparatelor individuale de încălzire şi de preparare a apei calde de consum la conductele de extracţie prevăzute pentru ventilare. 9. În cazul în care conductele de admisie/evacuare ies printr-o lucarnă, distanţa dintre axul conductelor şi acoperiş trebuie să fie de minimum 0,40 m (fig. 5). (a se vedea imaginea asociată) Fig. 5.*) - Distanţă minimă faţă de acoperiş 10. În cazul aparatelor cu admisie/evacuare pe verticală - tip C3 care ies pe o terasă (acoperiş cu suprafaţă orizontală), distanţa dintre extremitatea terminalului de evacuare şi acoperiş trebuie să fie de minimum 0,40 m (fig. 6). (a se vedea imaginea asociată) Fig. 6.*) - Distanţă minimă faţă de podeaua terasei 11. Distanţa dintre terminalul vertical de evacuare a gazelor de ardere şi alt terminal pentru evacuarea gazelor de ardere trebuie să fie de minimum 0,60 m (fig. 7). (a se vedea imaginea asociată) Fig. 7.*) - Distanţă minimă faţă de alt coş 12. Distanţa pe orizontală dintre terminalul de evacuare vertical şi fereastra unei lucarne trebuie să fie de minimum 1,50 m (fig. 8). (a se vedea imaginea asociată) Fig. 8.*) - Distanţă minimă faţă de fereastra unei lucarne 13. Distanţa pe orizontală «d» dintre terminalul de evacuare vertical şi un perete incombustibil trebuie să fie de minimum 0,50 m, iar în cazul unui perete combustibil de 1,00 m (fig. 9). (a se vedea imaginea asociată) Fig. 9.*) - Distanţă minimă faţă de un perete 14. În cazul în care clădirea are formă de «U», distanţa minimă dintre «ventuză» şi peretele situat paralel/faţă în faţă cu peretele prin care iese coşul tip «ventuză» trebuie să fie de minimum 3 m în cazul în care peretele are ferestre şi de minimum 2 m în cazul în care acesta nu are ferestre (fig. 10). (a se vedea imaginea asociată) Fig. 10.*) - Distanţe minime faţă de un perete aflat în faţa «ventuzei» *) Figurile 5-10 sunt reproduse în facsimil. 15. Conducta de evacuare a gazelor de ardere/admisie a aerului necesar arderii nu poate avea orificiul de evacuare «ventuză» în: - pasaje înguste (cu distanţele minime definite în fig. 10); – curţi interioare, în cazul în care lungimea sau lăţimea curţii este mai mică decât înălţimea celei mai înalte clădiri care împrejmuieşte curtea; – logie sau ganguri acoperite. 16. În cazul centralelor murale cu tiraj forţat instalate în condominii se recomandă ca evacuarea gazelor de ardere să se facă în tipul C4 sau C8 - cu coş care depăşeşte nivelul acoperişului condominiului (coş proiectat conform SR EN 15287-2 şi SR EN 13384-2). 17. Distanţa minimă pe verticală faţă de un acoperiş/balcon trebuie să fie de 30 cm. Dacă această distanţă minimă nu poate fi respectată, coşul «ventuză» trebuie să depăşească nivelul părţii din faţă a balconului sau acoperişului. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 11.*) - Distanţa minimă pe verticală faţă de un acoperiş/balcon 18. Înălţimea minimă de amplasare a coşului «ventuză» faţă de zona nepietonală este de 40 cm. 19. Distanţa minimă dintre două orificii de evacuare ale coşurilor «ventuză» situate la acelaşi nivel trebuie să fie de 60 cm. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 12.*) - Distanţa minimă pe orizontală dintre două «ventuze» *) Figurile 11 şi 12 sunt reproduse în facsimil. 20. Distanţa minimă dintre două orificii de evacuare ale coşurilor «ventuză» care nu sunt dispuse pe aceeaşi verticală este de 1,50 m (fig. 13). (a se vedea imaginea asociată) Fig. 13.*) - Distanţa minimă pe verticală dintre două «ventuze» care nu sunt pe aceeaşi axă 21. Distanţa minimă dintre două orificii de evacuare ale coşurilor «ventuză» dispuse pe aceeaşi verticală este de 2 m (fig. 14). (a se vedea imaginea asociată) Fig. 14.*) - Distanţa minimă pe verticală dintre două «ventuze» dispuse pe aceeaşi axă 22. În cazul în care centralele termice se instalează în blocuri de apartamente nou-construite, evacuarea gazelor de ardere se va realiza cu ajutorul unor coşuri de fum comune, la care să se racordeze câte o centrală de pe fiecare etaj. Terminalul coşului de fum comun va depăşi aticul blocului cu minimum 0,5 m. 23. În cazul în care mai multe centrale termice cu tiraj forţat sunt racordate la un coş de fum comun, fiecare centrală termică trebuie să aibă pe conducta de evacuare a gazelor de ardere o clapetă antiretur gaze de ardere. 24. Coşurile de fum la care sunt racordate cazane care evacuează gaze de ardere cu temperaturi scăzute sau la care se poate produce condensat pe suprafaţa interioară a acestora se execută din materiale rezistente la coroziune chimică, de exemplu, din tuburi de şamotă, aluminiu, oţel-inox etc., rezistente şi la temperatură. La baza coşului se va prevedea obligatoriu un sistem de colectare şi evacuare a condensatului acid. Înainte de evacuarea la canalizare, condensatul colectat de la baza coşului se va trece printr-un dispozitiv de neutralizare. Racordarea canalelor la coşul de fum se face la cote diferite, astfel încât să se asigure circulaţia normală a gazelor de ardere. În fig. 15 este prezentată această situaţie (cazan care are conductele de admisie a aerului necesar arderii şi de evacuare a gazelor de ardere separate). (a se vedea imaginea asociată) Fig. 15.*) - Evacuarea condensatului 1 - conductă admisie aer necesar arderii 2 - conductă de evacuare a gazelor de ardere 3 - racord cu cot la 90° 4 - condensat 5 - sifonul centralei 7 - dispozitiv de neutralizare condensat 8 - evacuare condensat cu înclinarea >3% 25. Evacuarea condensatului se face printr-un echipament de neutralizare a condensatului. Traseul până la gura de canalizare trebuie să fie la vedere. Conducta de evacuare trebuie să fie montată în pantă şi trebuie să fie dotată cu elementele corespunzătoare pentru luarea de probe. Dacă centrala termică cu condensare se instalează sub nivelul de retenţie de ape reziduale, trebuie instalată o pompă pentru condensat. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 16.*) - Evacuarea condensatului *) Figurile 13-16 sunt reproduse în facsimil. A - evacuarea condensatului B - echipament de neutralizare C - aerisire deasupra acoperişului 26. Racordarea centralelor termice consumatoare de combustibili gazoşi la coşuri de fum prin canale de racordare din tablă metalică, rigide sau flexibile, se admite în următoarele condiţii: a) secţiunea canalului de racordare este cel puţin egală cu secţiunea racordului de ieşire din centrala termică; b) porţiunea verticală a canalului de racordare, la ieşirea din centrala termică, este de cel puţin 0,40 m; c) distanţa de la coşul de fum până la centrala termică este mai mică de 3 m; d) dacă distanţa de la coşul de fum până în centrala termică depăşeşte 1 m, panta către coşul de fum este de minimum 8%; e) îmbinarea şi racordarea la coşul de fum se execută cu asigurarea etanşeităţii; f) canalele de racordare rigide sau flexibile trebuie să fie conforme cu standardele pentru coşuri de fum metalice, respectiv cu standardele SR EN 1856-1, SR EN 1856-2, SR EN 14989-1 şi SR EN 14989-2. (a se vedea imaginea asociată) Fig. 17.*) - Racordarea la coş de fum cu burlane: *) Figura 17 este reprodusă în facsimil. 1 - rozetă de fixare, 2 - canal de fum, 3 - uşă de curăţare, 4 - burlan, 5 - aparat consumator de combustibili gazoşi, 6 - perete exterior 27. La centralele termice alimentate cu combustibili gazoşi sunt interzise: a) trecerea canalelor de racordare dintr-o încăpere în alta, cu excepţia canalelor de racordare agrementate în condiţiile legislaţiei în vigoare, care îndeplinesc cerinţele de etanşeitate; b) montarea dispozitivelor de închidere sau obturare a secţiunii de ieşire a gazelor de ardere de la centrala termică; c) evacuarea gazelor de ardere în podurile caselor; d) evacuarea gazelor de ardere direct prin pereţii exteriori ai clădirilor, cu excepţia aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi prevăzute din fabricaţie cu astfel de evacuare; e) racordarea la canalele de fum aferente focarelor alimentate cu alt tip de combustibil (lemn, păcură, cărbune etc.). 28. La centralele termice alimentate cu combustibili gazoşi: a) canalele de racordare se montează asigurându-se rezistenţa mecanică a întregii tubulaturi şi etanşarea între tronsoanele care alcătuiesc canalul; b) tronsoanele se introduc unul în altul în sensul curgerii gazelor de ardere; c) pentru etanşarea tronsoanelor se folosesc numai materiale special destinate acestei operaţii; d) racordarea canalului de racordare la coşul de fum se realizează cu asigurarea etanşeităţii; e) în spaţii de pericol de explozie sau incendiu nu se folosesc canale de racordare din tablă. 29. Coşurile sunt prevăzute cu guri de vizitare etanşe şi cu ştuţuri de evacuare a condensatului amplasate la partea inferioară. 30. Canalele de fum au panta ascendentă de minimum 10% spre coş. 31. Se recomandă ca unghiul de intrare al canalului de racordare în sistemul de coş măsurat între axele canalului de racordare şi axa verticală a sistemului de coş să nu depăşească 45°. 32. Secţiunea coşului de fum (în cazul racordării unui singur cazan la acesta) nu va fi mai mică decât secţiunea racordului de evacuare a gazelor de ardere de la cazan. 33. Coşurile de fum se prevăd cu termoizolaţie pentru realizarea tirajului şi evitarea scăderii temperaturii gazelor de ardere sub temperatura punctului de rouă. 34. Coşurile de fum execută şi izolează faţă de elementele combustibile ale construcţiei conform reglementărilor tehnice în acest domeniu, astfel încât să nu conducă la incendii din cauza transmiterii căldurii sau scăpărilor de gaze fierbinţi, flăcări, scântei etc. 35. Nu se recomandă montarea de dispozitive de protecţie la gurile de evacuare a coşurilor. 36. Este total contraindicată prelungirea coşurilor cu burlane de tablă neizolate, aceasta provocând o zonă rece care împiedică tirajul. 37. Este interzis a se folosi coşurile de zid netencuite. 38. Burlanele din metal nu vor fi instalate la o distanţă mai mică de 70 cm faţă de pereţii de scândură sau paiantă. 39. Nu este permis ca în coşuri să fie zidite elemente combustibile ale acoperişului, planşeului etc. 40. Se interzice trecerea conductelor de încălzire şi ale instalaţiilor de utilizare (inclusiv a celor de dezaerisire) prin coşuri şi canale de fum (cu excepţia instalaţiilor pentru recuperarea căldurii gazelor de ardere). 41. În cazul în care înălţimea acoperişului unei clădiri adosate depăşeşte înălţimea clădirii centralei termice, cotele de supraînălţare a coşului de fum se referă la acoperişul clădirii vecine. 42. Pentru coşurile înalte la care se produce o răcire a gazelor se prevede o secţiune variabilă a coşului, aceasta scăzând de la bază către partea superioară, condiţie necesară pentru a păstra o viteză cât mai constantă a gazelor. 43. Coşurile de fum se execută din materiale ceramice rezistente la temperatură, metal sau alte materiale rezistente la coroziune şi temperatură, ţinând seama şi de indicaţiile producătorului de cazane şi de reglementările specifice. 44. Coşurile de fum şi canalele de fum montate în exteriorul clădirii se termoizolează. 45. Coşurile de fum din zidărie, înglobate în clădiri, se şamotează/tubează la partea interioară. 46. La executarea coşurilor se are în vedere ca acestea să nu străbată spaţii cu pericol de incendiu sau explozie sau să nu ajungă în contact cu elemente combustibile ale şarpantelor sau incombustibile cu rezistenţa scăzută la foc, luându-se măsuri de realizare a protecţiei acestora. 47. Pentru protecţia la coroziune se iau şi alte măsuri, inclusiv acoperiri rezistente la temperatură ale suprafeţelor metalice. 48. Coşurile de fum metalice autoportante se montează pe fundaţii de beton, care au o înălţime de minimum 30 cm faţă de nivelul solului. 49. Se verifică să fie respectate toate indicaţiile producătorului. 50. Coşurile cazanelor alimentate cu combustibil gazos trebuie curăţate cel puţin o dată pe an, iar coşurile centralelor alimentate cu combustibil lichid sau solid trebuie curăţate cel puţin de două ori pe an." 122. După articolul 7.168 se introduce un nou articol, articolul 7.168.1, cu următorul cuprins: "7.168.1. Centralele termice murale cu cameră etanşă se instalează pe pereţi incombustibili. Când nu este posibil acest lucru, montarea pe materiale combustibile a centralelor termice murale se face interpunând materiale incombustibile între acestea şi materialul combustibil sau elementele de distanţare care pot fi: - straturi de tencuială de minimum 1 cm grosime sau plăci din materiale electroizolante incombustibile cu grosimea de minimum 0,5 cm, cu o lăţime care depăşeşte cu cel puţin 3 cm pe toate laturile centralei termice murale; – elemente de susţinere din materiale incombustibile (de exemplu, console metalice etc.) care distanţează centrala termică murală cu cel puţin 3 cm pe toate laturile faţă de elementul combustibil." 123. Articolul 7.215 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.215. Punctele termice urbane (de zonă, de cvartal) sau punctele termice industriale se realizează potrivit Normativului pentru proiectarea şi executarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică - reţele şi puncte termice, indicativ NP 058-02, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 931/2002*). *) Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 931/2002 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I." 124. Articolul 7.216 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.216. (1) Punctele termice urbane se împart în: a) puncte termice ce prepară agent termic secundar pentru încălzire şi apă caldă de consum; b) puncte termice care prepară apă caldă de consum, iar pentru încălzire sunt doar puncte de predare-primire (în cazul racordării directe a instalaţiilor de încălzire); c) puncte termice care prepară numai apă caldă de consum. (2) În funcţie de modul de racordare a instalaţiilor de încălzire la reţeaua de agent termic primar, punctele termice se împart în: a) puncte termice cu racordare directă; b) puncte termice cu racordare directă cu amestec; c) puncte termice cu racordare indirectă. (3) În funcţie de tipul consumatorilor deserviţi, punctele termice se împart în: a) puncte termice urbane; b) puncte termice industriale." 125. Articolul 7.218 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.218. (1) În funcţie de temperatura agentului termic primar, punctele termice se clasifică în: a) puncte termice alimentate cu apă fierbinte (utilizate atât pentru consumatori industriali, cât şi pentru consumatori urbani); b) puncte termice alimentate cu apă caldă (utilizate numai pentru consumatori urbani). (2) Agentul termic pentru încălzirea consumatorilor urbani (rezidenţiali) furnizat de punctele termice are temperatura maximă de 95°C." 126. Articolul 7.219 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.219. Pentru creşe şi grădiniţe, temperatura agentului termic pentru încălzire este de 80-85°C. Pentru sistemele de încălzire prin radiaţie, temperatura este mai mică de 60°C." 127. Articolul 7.220 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.220. (1) Diferenţa de temperatură nominală între ducere şi întoarcere este de: a) 40°C-60°C, pentru reţelele de apă fierbinte; b) 20°C pentru reţelele de apă caldă. (2) Pentru reţelele de abur, temperatura/presiunea se stabileşte în funcţie de procesele tehnologice şi termice la care sunt utilizate." 128. Articolul 7.226 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.226. Modulele termice pot fi concepute şi pentru utilizarea altor forme de energie primară, surse regenerabile, cum ar fi energia solară, geotermală, căldura aerului atmosferic." 129. Articolul 7.233 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.233. Sursele regenerabile de energie utilizate în general în sistemele de încălzire sunt: a) energia vântului; b) energia solară; c) energia aerotermală; d) energia geotermală şi hidrotermală; e) biomasa certificată; f) gazul din deşeuri; g) gazul din tratarea apelor uzate; h) biocombustibilii." 130. Articolul 7.242 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.242. Pompele de căldură se dimensionează pentru a prelua 60-80% din sarcina nominală pentru încălzire. Restul sarcinii termice este asigurat printr-o sursă suplimentară sau pot fi utilizate sisteme de pompe de căldură hibride (sistem de pompă de căldură care înglobează şi o centrală termică cu combustibil gazos)." 131. Articolul 7.243 se abrogă. 132. Articolul 7.244 se abrogă. 133. Articolul 7.250 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.250. În cazul utilizării surselor primare combinate (de exemplu, sistem de pompă de căldură hibrid compus dintr-o pompă de căldură şi cazan), sursa de vârf se montează în serie cu pompa de căldură, pe conducta de ieşire din aceasta." 134. Articolul 7.276 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.276. Se recomandă montarea regulatoarelor de presiune diferenţială la baza coloanelor din instalaţiile interioare de încălzire centrală cu apă caldă care alimentează corpuri de încălzire echipate cu robinete cu cap termostatic. Reglarea acestor echipamente se va realiza astfel încât la baza fiecărei coloane din clădire să fie acelaşi disponibil de presiune." 135. Articolul 7.283 se modifică şi va avea următorul cuprins: "7.283. (1) Pentru clădirile de locuit, contorizarea se face pe clădire, tronson de clădire sau pe apartament, în funcţie de schema de distribuţie adoptată. (2) Este obligatorie contorizarea separată a consumurilor de căldură aferente spaţiilor cu altă destinaţie decât locuirea din clădirile de locuit colective (magazine, birouri etc.). (3) În cazul clădirilor multifuncţionale (cu destinaţii multiple) se va realiza contorizarea pentru fiecare zonă termică climatizată (încălzită/răcită)." 136. Articolul 8.1 se modifică şi va avea următorul cuprins: "8.1. Reţelele termice servesc la transportul agenţilor termici (apă caldă, apă fierbinte sau abur) de la sursele de producere a agentului termic şi punctele termice la instalaţiile interioare de încălzire." 137. Articolul 8.2 se modifică şi va avea următorul cuprins: "8.2. Prevederile din prezenta reglementare tehnică se aplică la: a) reţelele termice exterioare, de la sursele de producere a agentului termic şi punctele termice la clădirile alimentate cu căldură; b) reţelele termice interioare, de la centralele termice de imobil sau punctele termice de imobil (module termice) sau de la branşament la instalaţiile interioare de încălzire." 138. Articolul 8.4 se modifică şi va avea următorul cuprins: "8.4. Reţelele termice se compun din: a) conductele propriu-zise şi piesele de legătură aferente (coturi, curbe, ramificaţii, reducţii etc.); b) izolaţia termică a conductelor şi mantaua de protecţie; c) elemente pentru preluarea eforturilor provenite din dilatare (compensatoare de dilatare); d) armături de închidere, reglare, golire, dezaerisire; e) elemente de susţinere (reazeme fixe şi mobile); f) sistemul de măsură, control şi localizare a avariilor, după caz; g) elemente auxiliare de construcţie (canale termice, cămine, estacade)." 139. Articolul 8.5 se modifică şi va avea următorul cuprins: "8.5. Conductele reţelelor termice exterioare se pot executa din oţel-carbon şi/sau din alte materiale rezistente la temperatură ridicată. Conductele pot fi izolate cu vată minerală sau cu alte materiale izolatoare sau pot fi conducte preizolate cu spumă de poliuretan." 140. Articolul 8.6 se modifică şi va avea următorul cuprins: "8.6. Conductele reţelelor termice interioare se pot executa din oţel, cupru, oţel crom-nichel (INOX), polietilenă reticulară (PE-X), polibutilenă (PB) şi/sau din alte materiale care se încadrează în cerinţele pentru utilizarea preconizată şi care utilizează agenţi termici a căror temperatură maximă este cuprinsă în domeniul de temperaturi în care pot funcţiona conductele. Conductele pot fi neizolate sau izolate." 141. Articolul 8.11 se modifică şi va avea următorul cuprins: "8.11. Se pot adopta următoarele tipuri de scheme de distribuţie: a) schema arborescentă (radială); b) schema inelară; c) schema inelar-radială (buclată)." 142. Articolul 8.12 se modifică şi va avea următorul cuprins: "8.12. Alegerea tipului de schemă de distribuţie se face în funcţie de amplasarea, mărimea şi importanţa consumatorilor, de constrângerile impuse de teren şi de celelalte reţele, urmărindu-se asigurarea unei bune echilibrări hidraulice a reţelei şi a unor costuri de investiţie şi consumuri de materiale reduse." 143. Articolul 8.13 se modifică şi va avea următorul cuprins: "8.13. Se recomandă folosirea schemei de distribuţie arborescentă datorită costurilor de investiţie reduse şi a exploatării mai simple. Schema de distribuţie inelară se adoptă atunci când, utilizând o distribuţie radială, nu se pot obţine echilibrarea şi stabilitatea hidraulică necesare, oferind avantajul alimentării cu căldură şi în situaţii de avarie a majorităţii consumatorilor, mai puţin a celor din zona avariată." 144. Articolul 8.14 se modifică şi va avea următorul cuprins: "8.14. La stabilirea configuraţiei reţelei termice se urmăreşte obţinerea traseului cu lungime minimă de conducte, cu număr minim de cămine de vizitare şi cu cât mai puţine intersecţii cu alte reţele edilitare şi cu arterele de circulaţie." 145. Articolul 8.15 se modifică şi va avea următorul cuprins: "8.15. Amplasarea reţelelor termice exterioare se face, de preferinţă, în spaţii verzi, urmărindu-se paralelismul cu axul arterelor de circulaţie şi/sau limitele clădirilor şi realizarea compensării naturale a dilatărilor conductelor." 146. Articolul 8.17 se modifică şi va avea următorul cuprins: "8.17. În cazul pozării de-a lungul unui drum public, traseul reţelei se fixează, de regulă, pe partea cu cele mai multe puncte de utilizare (racorduri), iar subtraversarea drumului public pentru racordarea consumatorilor amplasaţi pe partea cealaltă a drumului se face, de regulă, perpendicular pe axul acestuia." 147. Articolul 8.18 se modifică şi va avea următorul cuprins: "8.18. Ramificaţiile din reţelele termice se fac, de regulă, perpendicular pe conducta principală, iar schimbările de direcţie se fac în unghiuri mai mari sau egale cu 90 de grade." 148. Articolul 8.30 se modifică şi va avea următorul cuprins: "8.30. Pozarea conductelor în canalele termice şi stabilirea dimensiunilor canalelor se fac cu respectarea distanţelor minime din reglementările tehnice aplicabile (Normativ de proiectare, execuţie şi exploatare pentru reţele termice cu conducte preizolate, indicativ NP 029-02, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 940/2003*). *) Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 940/2003 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I." 149. Articolul 8.31 se modifică şi va avea următorul cuprins: "8.31. Conductele preizolate termic se montează direct în sol. La pozarea în sol a conductelor preizolate şi la realizarea reţelelor termice cu astfel de conducte se respectă prevederile reglementărilor tehnice aplicabile (NP 029-02)." 150. Articolul 8.32 se modifică şi va avea următorul cuprins: "8.32. (1) Conductele preizolate care înlocuiesc reţele termice existente montate în canale termice se pot monta în canalul existent, dacă pereţii acestuia nu sunt în stare degradată. (2) În cazul în care gabaritul conductelor preizolate depăşeşte spaţiul disponibil în canalul termic, o parte din conducte se montează îngropate în sol, lângă canal, după demolarea unui perete al canalului termic, de regulă, cel opus clădirii." 151. Articolul 8.56 se modifică şi se completează şi va avea următorul cuprins: "8.56. Traseele conductelor instalaţiilor de încălzire interioare se aleg astfel încât să asigure: a) alimentarea tuturor consumatorilor; b) accesul la conducte, aparate şi armături în timpul exploatării; c) lungimi minime de reţea; d) autocompensarea dilatărilor; e) evitarea golurilor la trecerea prin elementele structurale; f) reducerea golurilor la trecerea prin elementele de anvelopă ale clădirii; g) respectarea prevederilor din tabelul 8.8 referitor la distanţele minime normate dintre conductele instalaţiei de încălzire şi elementele de construcţie, executate din materiale combustibile; h) respectarea principiului unor lungimi egale de conducte în vederea menţinerii de pierderi de sarcină aproximativ egale între: - branşamentul clădirii şi baza coloanelor; – branşamentul la coloană şi modulele termohidraulice de racord ale apartamentelor." 152. Articolul 8.62 se modifică şi va avea următorul cuprins: "8.62. (1) În cazul utilizării unor scheme sau sisteme la care se amplasează conductele sub pardoseală (încălzire cu distribuţie orizontală de apartament, încălzire prin radiaţie de joasă temperatură) se recomandă: - prevederea unor măsuri prin care să se poată controla etanşeitatea instalaţiei. Utilizarea acestor soluţii este condiţionată de folosirea unor materiale (conducte, fitinguri) cu fiabilitate ridicată şi cu posibilităţi de înlocuire (de exemplu, conducte de material plastic de tip «ţeavă în ţeavă»). În aceste cazuri, se adoptă schemele de distribuţie care necesită cele mai puţine fitinguri (ramificaţii, coturi, mufe). Sunt indicate schemele radiale care permit alimentarea consumatorilor direct dintr-un distribuitor şi întoarcerea direct în colector; – prevederea de izolaţii termice la partea inferioară a planşeelor respective. (2) Măsuri similare se recomandă şi pentru instalaţiile montate la plafon (de exemplu, încălzire prin radiaţie) relativ la controlul etanşeităţii conductelor. Se vor prevedea măsuri de izolare termică la partea superioară a plafoanelor." 153. Articolul 8.72 se modifică şi va avea următorul cuprins: "8.72. Ori de câte ori este posibil, se adoptă trasee nerectilinii, cu coturi sau curbe la 90° sau trasee şerpuite, urmărind compensarea naturală. În cazul traseelor rectilinii impuse, preluarea dilatării conductei între două puncte fixe succesive se face cu compensatoare de dilatare în formă de U, Ω, tip spiră sau compensatoare axiale specializate." 154. Articolul 8.83 se modifică şi va avea următorul cuprins: "8.83. (1) Este obligatorie contorizarea separată a consumurilor de căldură aferente spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuire din clădirile de locuit colective (magazine, birouri etc.). În cazul clădirilor multifuncţionale, caracterizate de zone termice climatizate diferite, se vor prevedea contoare de căldură separat, pentru fiecare zonă termică a clădirii. (2) La consumatorii din alte categorii de clădiri civile se ţine seama de necesitatea de contorizare parţială în funcţie de destinaţia spaţiului. (3) În clădirile de locuit etajate, în care, pentru instalaţia de încălzire centrală se foloseşte o schemă de distribuţie cu coloane verticale, contorizarea energiei termice se poate face pe clădire, pe scară, pe apartament sau pe corpurile de încălzire. (4) Pentru clădirile de locuit cu parter şi etajate, cu instalaţie de încălzire având distribuţie individuală la nivel de apartament, este recomandată contorizarea energiei termice pe apartament. În acest caz, consumul de energie termică înregistrat trebuie să includă şi căldura necesară preparării sale, dacă prepararea apei calde de consum se face local." 155. Articolul 8.91 se modifică şi va avea următorul cuprins: "8.91. (1) Grosimea izolaţiei termice se stabileşte pe baza calculelor tehnico-economice de optimizare, în care se iau în considerare următoarele: a) pentru reţelele termice de apă cu reglaj calitativ - temperatura medie anuală a agentului termic şi debitul nominal de agent termic; b) pentru reţelele de apă cu reglaj cantitativ - temperatura agentului termic şi debitul mediu anual de agent termic. (2) Temperatura mediului ambiant se consideră: a) la pozarea aeriană (în exterior) sau în canale - temperatura medie a aerului ambiant pentru perioada de funcţionare a reţelei; b) la pozarea direct în sol, fără canal - temperatura medie a solului la adâncimea de pozare a conductelor pentru perioada de funcţionare a reţelei." 156. Articolul 8.104 se modifică şi va avea următorul cuprins: "8.104. (1) La trecerile prin pereţi, planşee şi elemente de anvelopă, conductele aparente sau mascate (în canale, ghene etc.) se montează în tuburi de protecţie sau piese speciale, care să permită mişcarea liberă a conductelor datorită dilatării, să asigure protecţia mecanică a conductelor izolate, dar şi etanşeitatea la aer a străpungerilor prin anvelopa clădirii. În funcţie de rolul de protecţie la foc al elementelor de construcţii se alege ansamblul trecerii prin pereţi (construcţii şi instalaţii), ţinând seama, obligatoriu, de reglementările tehnice privind securitatea la incendiu. (2) Pentru traversarea elementelor structurale se va ţine seama şi de prevederile de protecţie la zgomot, în vederea evitării creării de punţi acustice." 157. Articolul 9.7 se modifică şi va avea următorul cuprins: "9.7. (1) Tehnologia de îmbinare a ţevilor pentru realizarea instalaţiilor de încălzire (lipire, sudură, fitinguri cu filet, cuplaje mecanice canelate, flanşe etc.) se alege de către executant, conform prevederilor proiectului. (2) Pentru îmbinările prin lipire, respectiv prin sudură, pentru diametrele mici, vor fi luate măsurile necesare pentru a se evita obturarea secţiunii conductei." 158. Articolul 9.8 se modifică şi va avea următorul cuprins: "9.8. Pompele de circulaţie, schimbătoarele de căldură, cazanele şi recipientele, precum şi unităţile terminale (corpuri statice, ventiloconvectoare, aeroterme etc.) se racordează la instalaţie prin îmbinări demontabile." 159. Articolul 9.9 se modifică şi va avea următorul cuprins: "9.9. Îmbinarea între conducte şi armături se execută prin tehnologiile utilizate pentru îmbinarea ţevilor, după tipul armăturii utilizate." 160. Articolul 9.10 se modifică şi va avea următorul cuprins: "9.10. Schimbările de direcţie ale conductelor din oţel se realizează: a) prin intermediul fitingurilor filetate; b) prin îndoirea ţevilor; c) prin intermediul curbelor, coturilor şi teurilor de sudat; d) prin intermediul curbelor, coturilor şi teurilor pentru cuplaje mecanice canelate." 161. Articolul 9.13 se modifică şi va avea următorul cuprins: "9.13. (1) Tuburile de protecţie pentru conductele la trecerea prin planşee vor depăşi partea superioară a planşeului cu 2-3 cm. (2) Tuburile de protecţie pentru conductele de legătură la corpurile de încălzire vor avea dimensiuni suficient de mari pentru a permite deplasarea legăturii la dilatarea coloanei verticale. (3) Pe porţiunile de conducte ce traversează pereţi sau planşee nu se fac îmbinări. Pe conductele montate în şanţuri, în pereţi, numărul îmbinărilor se va reduce la minimum. Pe conductele montate în şapă, în planşee, nu se fac îmbinări. (4) În cazul tuburilor de protecţie pentru elemente de încălzire (conducte etc.) care străpung elementele de anvelopă ale clădirii se vor lua măsuri specifice pentru asigurarea etanşeităţii la aer a anvelopei clădirii." 162. Articolul 9.19 se modifică şi va avea următorul cuprins: "9.19. Pentru racordarea conductelor la echipamente care produc vibraţii (conducte de combustibil lichid sau gazos la arzătoare, conducte de agent termic la ventiloconvectoare şi aeroterme, conducte de racordare a pompelor etc.) se vor folosi racorduri sau legături elastice, în scopul împiedicării transmiterii zgomotului şi vibraţiilor şi pentru protejarea mecanică a echipamentelor." 163. Articolul 9.20 se modifică şi va avea următorul cuprins: "9.20. La montarea armăturilor cu flanşe sau cu cuplaje mecanice canelate se verifică şi se asigură, înaintea strângerii şuruburilor, paralelismul între suprafeţele ce vor fi îmbinate." 164. Articolul 9.26 se modifică şi va avea următorul cuprins: "9.26. Conductele montate în subsoluri tehnice şi canale subterane, respectiv conductele montate în zone în care termoizolaţia poate fi deteriorată (prin acţiunea mediului sau alte acţiuni) se prevăd cu înveliş protector al termoizolaţiei, adecvat acţiunilor la care poate fi supusă." 165. Articolul 9.38 se modifică şi va avea următorul cuprins: "9.38. (1) La montarea echipamentelor se respectă următoarele condiţii tehnice: a) pentru utilajele statice se asigură verticalitatea şi orizontalitatea, cu abaterile admise şi realizarea transmiterii corecte a eforturilor pe reazeme; b) se realizează conformarea antiseismică a suporturilor; c) pentru utilajele la care rezultă solicitări dinamice în funcţionare se efectuează, în plus, echilibrarea şi centrarea acestora, conform prescripţiilor din documentaţia tehnică a utilajului; de asemenea se asigură izolarea contra transmiterii vibraţiilor la elementele de construcţii. (2) Instalarea generatoarelor de aer cald se face în conformitate cu prevederile cuprinse în instrucţiunile tehnice specifice ISCIR, precum şi cu instrucţiunile de montare ale producătorilor. (3) Sistemele de fixare a suporturilor de susţinere a tuburilor, tubulaturii sau panourilor radiante de acoperişul sau pereţii halei pe care o încălzesc vor fi alese astfel încât să susţină sarcina suspendată. Deoarece aceste echipamente nu sunt statice, ca urmare a dilatărilor din timpul funcţionării, se vor asigura atât elemente de susţinere flexibile, cât şi elemente pentru preluarea dilatărilor echipamentelor, care de obicei fac parte din accesoriile acestora." 166. Articolul 9.41 se modifică şi va avea următorul cuprins: "9.41. Verificarea calităţii execuţiei lucrărilor de instalaţii de încălzire se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare la data executării lucrărilor." 167. Articolul 9.42 se modifică şi va avea următorul cuprins: "9.42. Pentru lucrările ascunse (conducte mascate sau înglobate în elemente de construcţie, conducte montate în canale termice nevizitabile etc.) se întocmesc «procese-verbale pentru verificarea calităţii lucrărilor care devin ascunse" 168. Articolul 9.43 se modifică şi va avea următorul cuprins: "9.43. După executarea lucrărilor instalaţiei de încălzire se verifică să nu existe niciun risc de rănire prin contact (muchii sau colţuri tăioase, bavuri, suprafeţe fierbinţi)." 169. Articolul 10.3 se modifică şi va avea următorul cuprins: "10.3. Pentru efectuarea probelor la cald şi de eficacitate sunt necesare următoarele operaţii: a) pornirea instalaţiei; b) echilibrarea hidraulică; c) verificarea dispozitivelor de reglare automată." 170. Articolul 10.7 se modifică şi va avea următorul cuprins: "10.7. În vederea executării probei la rece se asigură deschiderea completă a tuturor armăturilor de închidere, echilibrare şi de reglaj, închiderea conductelor de legătură la vasul de expansiune deschis, închiderea armăturilor de siguranţă de la cazane şi de la vasul de expansiune închis în concordanţă cu presiunea de probă, verificarea punctelor de racordare a instalaţiei la conducta de apă potabilă şi la pompa de presiune." 171. Articolul 10.8 se modifică şi va avea următorul cuprins: "10.8. Înainte de proba de presiune la rece instalaţia se spală cu apă. Spălarea instalaţiei cuprinde racordarea conductei de ducere a instalaţiei la conducta de apă, umplerea instalaţiei, racordarea conductei de întoarcere a instalaţiei la jgheabul de golire la canalizare şi menţinerea instalaţiei sub jet continuu până când în apa golită din instalaţie nu se mai observă impurităţi (nămol, nisip etc.). Operaţia se repetă cu schimbarea sensului de circulaţie a apei. Spălarea instalaţiei trebuie să se execute astfel încât impurităţile să nu se adune în echipamente (corpuri statice, baterii, pompe, schimbătoare, cazane etc.)." 172. Articolul 10.14 se modifică şi va avea următorul cuprins: "10.14. (1) La instalaţiile de încălzire cu apă, umplerea instalaţiei se face pe conducta de retur cu apă, cu caracteristicile prevăzute de prezentul normativ. (2) La umplere, organele de închidere sunt deschise; pe măsura umplerii şi dezaerisirii instalaţiei se închid armăturile de dezaerisire. (3) După terminarea umplerii se închide robinetul de pe conducta de alimentare cu apă. La instalaţiile de încălzire cu abur se umple cu apă numai cazanul (nivel controlat la sticla de nivel a cazanului)." 173. Articolul 10.19 se modifică şi va avea următorul cuprins: "10.19. (1) Se urmăreşte ordinea operaţiunilor de funcţionare a arzătorului cazanului: a) preventilarea focarului; b) admisia combustibilului; c) aprinderea flăcării. (2) Timpul de preventilare este indicat în cartea tehnică a arzătorului. La arzătoarele cu combustibil lichid, preventilarea are loc după încălzirea electrică a capului duzei. (3) În lipsa combustibilului are loc oprirea de avarie şi este necesară repornirea manuală a arzătorului. (4) Dacă flacăra nu se aprinde, operaţie sesizată de supravegherea de flacără, arzătorul se opreşte şi necesită deblocarea manuală. (5) La funcţionarea cazanului în fiecare perioadă de funcţionare se va măsura nivelul de zgomot din spaţiul centralei termice în vederea respectării normelor de protecţie la zgomot (Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane, indicativ C 125-2013, aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 3.384/2013)." 174. După articolul 10.45 se introduc 5 noi articole, art. 10.46-10.50, cu următorul cuprins: "10.46. În vederea punerii în funcţiune a tuburilor radiante sau a grupurilor de combustie aferente tubulaturii radiante se realizează următoarele operaţiuni: 1. Se verifică presiunea dinamică la intrare în vana de gaz. Se reglează conform indicaţiilor afişate pe placa de timbru a echipamentului. 2. Se verifică următorii parametri: a) timp de preventilare care se reglează conform producătorului, în funcţie de tipul echipamentului; b) timpul de aprindere; c) se efectuează reglajele şi se prelevează noxele; d) în funcţie de temperatura gazelor de ardere se efectuează reglaje ale vanei de gaz. Reglajele trebuie efectuate în conformitate cu indicaţiile producătorului, în funcţie de tipul echipamentului.10.47. În cazul instalaţiei de încălzire prin radiaţie de medie temperatură (tuburi radiante sau tubulatură radiantă şi unităţi-grupuri de combustie), proba la rece se face în scopul verificării rezistenţei mecanice şi a etanşeităţii elementelor instalaţiei de încălzire prin radiaţie şi constă în următoarele operaţiuni: a) verificarea stării tubulaturii radiante sau a tubului radiant; b) verificarea tensiunii de alimentare cu energie electrică a echipamentului; c) verificarea funcţionării motorului exhaustorului unităţii de combustie; d) verificarea funcţionării aparaturii electrice, verificarea funcţionării panourilor de comandă.10.48. (1) Proba la cald pentru instalaţiile de încălzire prin radiaţie de medie temperatură (tuburi şi tubulatură radiantă) are drept scop verificarea etanşeităţii, a modului de comportare a elementelor instalaţiei la dilatare şi contractare, a circulaţiei gazelor arse. (2) În cazul particular al tubulaturii radiante cu grupuri de combustie montate în exterior, se parcurg următoarele etape: a) verificarea etanşeităţii racordului de alimentare cu gaz şi a conformităţii realizării instalaţiei de alimentare cu gaze naturale; b) verificarea presiunii de intrare/ieşire la electrovana de alimentare cu gaz; c) verificarea filtrului stabilizator de gaz; d) verificarea presiunii gazului în arzător; e) verificarea funcţionării electrovalvei de gaz; f) verificarea etanşeităţii terminalelor de gaze de ardere; g) verificarea calităţii arderii (prelevarea noxelor); h) verificarea timpului de preventilare care trebuie să corespundă cu cel indicat în cartea tehnică a arzătorului; i) verificarea timpului de aprindere; j) dacă flacăra nu se aprinde, senzorul de detecţie a flăcării comandă oprirea arzătorului. Este necesară deblocarea manuală; k) se face analiza gazelor de ardere.10.49. (1) Pentru montajul tuburilor radiante sau al tubulaturii radiante cu grupuri de combustie se precizează câteva operaţiuni care sunt specifice acestor echipamente şi sunt în principal determinate de mişcarea acestora în timpul funcţionării ca urmare a dilatărilor. (2) Echipamentele supuse la oscilaţii datorită dilatărilor se vor monta suspendat cu ajutorul lanţurilor sau cablurilor împletite din oţel, care trebuie să fie suficient de lungi (min. 20 cm) pentru a prelua aceste mişcări, dar şi rezistente pentru a susţine sarcina echipamentelor. (3) Etapele specifice de montaj sunt următoarele: a) inserarea suportului echipamentului în poziţia corectă indicată de producător; b) fixarea lanţului (cablului) de susţinere de suportul tubului sau tubulaturii radiante şi blocarea cu un şurub. Fixarea se poate face şi prin piese «S», cu grosimea corespunzătoare greutăţii echipamentului; c) dimensionarea lanţului (cablului) va ţine seama obligatoriu de greutatea echipamentului, indicată de producător în fişa tehnică a echipamentului; d) suspendarea de plafonul încăperii printr-un sistem de fixare ce va fi alcătuit în funcţie de structura acoperişului (menghine, piese V, conexpand etc.); e) aşezarea tubulaturii sau a tuburilor pe suport (cel puţin două); f) îmbinarea tuburilor între ele cu piese specifice (nipluri, coliere etc.) până la finalizarea traseului echipamentului, intercalându-se şi elementele de preluare a dilatărilor (dacă traseul este mai mare de 18 m); g) se fixează lateralele între tuburi şi suport, de fiecare parte a acestuia, respectându-se operaţiunile specifice de îmbinare în conformitate cu indicaţiile producătorului. (4) Se montează, deasupra tuburilor, ecranul reflectorizant şi izolaţia la partea superioară în conformitate cu tipul echipamentului şi recomandările producătorului.10.50. (1) În vederea punerii în funcţiune a generatoarelor de aer cald se realizează următoarele operaţiuni: a) se verifică presiunea dinamică la intrare în vana de gaz; b) se reglează conform indicaţiilor afişate pe placa de timbru a echipamentului; c) se verifică următorii parametri: - timpul de preventilare - care se reglează conform producătorului în funcţie de tipul echipamentului; – timpul de aprindere. (2) În cazul în care procedura de aprindere eşuează sau nu se detectează flacăra se execută de obicei trei încercări de aprindere a flăcării. (3) Resetarea echipamentelor de ultimă generaţie este electrică prin întreruperea şi restabilirea alimentării cu energie electrică. Cu flacăra aprinsă, arzătorul va furniza o putere termică proporţională cu viteza ventilatorului. Viteza poate fi dată de: a) controlerul manual cu putere fixă şi nemodificabilă de către utilizator; b) controlerul manual cu putere variabilă şi modificabilă de către utilizator prin potenţiometru din panoul de comandă; c) automat, în funcţie de temperatura detectată, prin intermediul panoului de comandă. (4) Ulterior se verifică parametrii arderii şi se reglează echipamentul." 175. Articolul 12.13 se modifică şi va avea următorul cuprins: "12.13. (1) Se urmăreşte menţinerea agentului termic la temperatura prevăzută în graficul de reglare, în condiţiile în care debitul de agent termic este conform proiectului. (2) Anual se verifică calitatea agentului termic astfel încât acesta să fie în intervalele indicate de către producătorul cazanului (PH-ul, duritate, conductivitate etc.)." 176. Articolul 13.2 se modifică şi va avea următorul cuprins: "13.2. Principalele operaţii de întreţinere sunt: a) la cazane: curăţarea de funingine şi de reziduuri rezultate în urma arderii (anual sau ori de câte ori este nevoie) de personal autorizat ISCIR; b) la arzătoare: curăţarea şi verificarea reglajelor (anual) de personal autorizat ISCIR; c) la vasele de expansiune închise cu membrană se verifică perna de aer; d) la pompe şi/sau ventilatoare; e) la schimbătoare de căldură: spălare; f) la aparatele de măsură şi control şi contoare; g) la armături; h) la organele de reţinere şi supapele de siguranţă; i) la separatoarele de nămol; j) la conducte şi izolaţii; k) la canale şi coşul de fum: curăţarea de către personal calificat." 177. Anexa nr. 1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin. 178. După anexa nr. 1 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 2, al cărei cuprins este prevăzut în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin. ART. II Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare în 30 de zile de la data publicării. ART. III Prezentul ordin nu se aplică obiectivelor/ proiectelor de investiţii: a) ale căror lucrări sunt în curs de execuţie la data intrării în vigoare a prezentului ordin; b) pentru ale căror proiecte tehnice/studii de fezabilitate/ documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţii au fost iniţiate procedurile de achiziţie publică până la data intrării în vigoare a prezentului ordin, prin transmiterea spre publicare a anunţului de participare/emiterea invitaţiei de participare, respectiv ale căror proiecte tehnice/studii de fezabilitate/documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţii au fost recepţionate de investitor/beneficiar ori au fost depuse spre aprobare/avizare; c) ale căror proiecte tehnice sunt elaborate în baza studiilor de fezabilitate/documentaţiilor de avizare a lucrărilor de intervenţii menţionate la lit. b); d) ale căror proiecte tehnice/studii de fezabilitate/ documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţii necesită actualizare, în conformitate cu actele normative în vigoare, dacă au fost elaborate şi recepţionate de investitor/beneficiar până la data intrării în vigoare a prezentului ordin ori sunt depuse spre reaprobare/reavizare; e) pentru care a fost aprobată finanţarea. Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, Cseke Attila-Zoltán Bucureşti, 1 februarie 2023. Nr. 170. ANEXA 1 (Anexa nr. 1 la reglementarea tehnică) LISTA normativelor aplicabile la proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală
┌────┬─────────────────────────────────┐
│Nr. │Denumirea │
│crt.│ │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Normativ pentru proiectarea, │
│ │executarea şi exploatarea │
│ │instalaţiilor de ventilare şi │
│1. │climatizare, indicativ I5-2010, │
│ │aprobat prin Ordinul ministrului │
│ │dezvoltării regionale şi │
│ │turismului nr. 1.659/2011 │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Normativ pentru proiectarea, │
│ │execuţia şi exploatarea │
│ │instalaţiilor electrice aferente │
│2. │clădirilor, indicativ I7-2011, │
│ │aprobat prin Ordinul ministrului │
│ │dezvoltării regionale şi │
│ │turismului nr. 2.741/2011 │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Normativ de siguranţă la foc a │
│ │construcţiilor, indicativ │
│3. │P118-1999, aprobat prin Ordinul │
│ │ministrului lucrărilor publice şi│
│ │amenajării teritoriului nr. 27/N/│
│ │1999*) │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Normativ privind proiectarea, │
│ │execuţia şi exploatarea │
│ │instalaţiilor sanitare aferente │
│4. │clădirilor, indicativ I9-2022, │
│ │aprobat prin Ordinul ministrului │
│ │dezvoltării, lucrărilor publice │
│ │şi administraţiei nr. 2.960/2022 │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Normativ privind proiectarea, │
│ │realizarea şi exploatarea │
│ │construcţiilor pentru şcoli şi │
│5. │licee, indicativ NP 010-2022, │
│ │aprobat prin Ordinul ministrului │
│ │dezvoltării, lucrărilor publice │
│ │şi administraţiei nr. 1.203/2022 │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Normativ pentru construcţii │
│ │spitaliceşti, indicativ NP │
│6. │015-2022, aprobat prin Ordinul │
│ │ministrului dezvoltării, │
│ │lucrărilor publice şi │
│ │administraţiei nr. 2.412/2022 │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Normativ privind proiectarea, │
│ │execuţia şi exploatarea │
│ │construcţiilor pentru creşe, │
│7. │indicativ NP 022-2021, aprobat │
│ │prin Ordinul ministrului │
│ │dezvoltării, lucrărilor publice │
│ │şi administraţiei nr. 749/2021 │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Normativ de proiectare, execuţie │
│ │şi exploatare pentru reţele │
│ │termice cu conducte preizolate, │
│8. │indicativ NP 029-02, aprobat prin│
│ │Ordin al ministrului │
│ │transporturilor, construcţiilor │
│ │şi turismului nr. 940/2003**) │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Normativ pentru proiectarea şi │
│ │executarea sistemelor │
│ │centralizate de alimentare cu │
│ │energie termică - reţele şi │
│9. │puncte termice, indicativ NP │
│ │058-02, aprobat prin Ordinul │
│ │ministrului transporturilor, │
│ │construcţiilor şi turismului nr. │
│ │931/2002**) │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Normativ pentru exploatarea │
│ │sistemelor centralizate de │
│ │alimentare cu energie │
│10. │termică-reţele şi puncte termice,│
│ │indicativ NP 059-2002, aprobat │
│ │prin Ordinul ministrului │
│ │transporturilor, construcţiilor │
│ │şi turismului nr. 926/2002**) │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Norme tehnice pentru proiectarea,│
│ │executarea şi exploatarea │
│ │sistemelor de alimentare cu gaze │
│11. │naturale, aprobate prin Ordinul │
│ │preşedintelui Autorităţii │
│ │Naţionale de Reglementare în │
│ │Domeniul Energiei nr. 89/2018 │
├────┼─────────────────────────────────┤
│ │Normativ privind acustica în │
│ │construcţii şi zone urbane, │
│ │indicativ C 125-2013, aprobat │
│12. │prin Ordinul │
│ │viceprim-ministrului, ministrul │
│ │dezvoltării regionale şi │
│ │administraţiei publice, nr. 3.384│
│ │/2013 │
└────┴─────────────────────────────────┘
*) Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 27/N/1999 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. **) Ordinele ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 940/2003, nr. 931/2002 şi nr. 926/2002 nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I. ANEXA 2 (Anexa nr. 2 la reglementarea tehnică) LISTA standardelor aplicabile la proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală NOTĂ: Se utilizează cele mai recente ediţii ale standardelor române de referinţă, împreună cu, după caz, anexele naţionale, amendamentele şi eratele publicate de către organismul naţional de standardizare. Standarde obligatorii
┌────┬───────────┬─────────────────────┐
│Nr. │Indicativul│Denumirea │
│crt.│ │ │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │Performanţa │
│ │ │energetică a │
│ │ │clădirilor - │
│ │ │Ventilarea │
│ │ │clădirilor. Partea 1:│
│ │ │Parametri ambientali │
│ │ │pentru proiectarea şi│
│1. │SR EN │evaluarea │
│ │16798-1/NA │performanţei │
│ │ │energetice a │
│ │ │clădirilor, privind │
│ │ │calitatea aerului │
│ │ │interior, confortul │
│ │ │termic, iluminatul şi│
│ │ │acustica. Modul M1-6.│
│ │ │Anexă naţională │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │Performanţa │
│ │ │energetică a │
│ │ │clădirilor. Metodă de│
│ │SR EN │calcul al sarcinii │
│2. │12831-1 │termice de │
│ │ │dimensionare. Partea │
│ │ │1: Necesarul de │
│ │ │căldură pentru │
│ │ │încălzire, Modul M3-3│
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │Instalaţii cu │
│ │ │suprafeţe de │
│ │ │încălzire şi de │
│ │ │răcire integrate, cu │
│ │ │agent termic apă. │
│ │ │Partea 1: Definiţii │
│ │ │şi simboluri │
│ │SR EN │Instalaţii cu │
│3. │1264-1 │suprafeţe de │
│ │SR EN │încălzire şi de │
│ │1264-2 │răcire integrate, cu │
│ │ │agent termic apă. │
│ │ │Partea 2: Încălzire │
│ │ │prin pardoseală: │
│ │ │Metode de determinare│
│ │ │a puterii termice │
│ │ │prin calcul şi prin │
│ │ │metode de încercare │
├────┼───────────┼─────────────────────┤
│ │ │Instalaţii de │
│ │ │încălzire centrală. │
│ │ │Măsuri de siguranţă │
│4. │STAS 7132 │la Instalaţiile de │
│ │ │încălzire centrală cu│
│ │ │apă având temperatura│
│ │ │maximă de 115 °C │
└────┴───────────┴─────────────────────┘
Standarde şi reglementări tehnice utile
┌────┬────────────┬──────────────────────┐
│Nr. │Indicativul │Denumirea │
│crt.│ │ │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Instalaţii de │
│1. │SR 4369 │încălzire şi │
│ │ │ventilare. │
│ │ │Terminologie. │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Instalaţii sanitare, │
│ │ │de încălzire centrală,│
│ │ │de ventilare şi de │
│2. │STAS 185 │gaze naturale. │
│ │ │Conducte pentru │
│ │ │fluide. Semne şi │
│ │ │culori convenţionale │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Instalaţii de │
│3. │STAS 1797/2 │încălzire centrală. │
│ │ │Dimensionarea │
│ │ │radiatoarelor de fontă│
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Instalaţii de │
│ │ │încălzire centrală. │
│4. │STAS 11984 │Suprafaţa echivalentă │
│ │ │termic a corpurilor de│
│ │ │încălzire │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Performanţa energetică│
│ │ │a clădirilor. Metodă │
│ │ │de calcul al │
│ │ │necesarului de energie│
│ │ │şi al eficienţei │
│ │ │instalaţiilor. Partea │
│5. │SR EN │4-1: Sisteme de │
│ │15316-4-1 │producere a căldurii │
│ │ │pentru încălzire şi │
│ │ │prepararea apei calde │
│ │ │de consum: instalaţii │
│ │ │de ardere (cazane, │
│ │ │biomasă). Modulele │
│ │ │M3-8-1, MB-8-1 │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Schimbătoare de │
│ │ │căldură. Definiţii ale│
│ │ │performanţelor │
│ │ │schimbătoarelor de │
│6. │SR EN 305 │căldură şi procedura │
│ │ │generală de încercare │
│ │ │pentru determinarea │
│ │ │performanţelor tuturor│
│ │ │schimbătoarelor de │
│ │ │căldură │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Coşuri şi canale de │
│ │ │fum pentru instalaţii │
│7. │STAS 3417 │de încălzire centrală.│
│ │ │Prescripţii de calcul │
│ │ │termotehnic │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Produse petroliere. │
│ │ │Combustibil lichid │
│8. │STAS 177 │pentru uz │
│ │ │neindustrial, tip P si│
│ │ │tip M │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│9. │STAS 54 │Combustibil lichid │
│ │ │uşor │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Combustibili solizi. │
│ │ │Cărbuni şi brichete de│
│10. │STAS 1308/1 │cărbuni destinaţi │
│ │ │scopurilor energetice.│
│ │ │Reguli pentru │
│ │ │verificarea calităţii │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Compensatoare de │
│ │ │dilataţie. │
│11. │STAS 4377 │Compensatoare plane în│
│ │ │formă de U, L, Z. │
│ │ │Prescripţii de calcul │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Cazane cu ţevi de apă │
│12. │SR EN 12952 │şi instalaţii │
│ │ │auxiliare │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Coşuri de fum. │
│13. │SR EN 15287 │Proiectare, instalare │
│ │ │şi punere în funcţiune│
│ │ │a coşurilor de fum │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│14. │SR 3317 │Gaz natural. Condiţii │
│ │ │tehnice de calitate │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Gaz petrolier │
│15. │SR 66 │lichefiat. Condiţii şi│
│ │ │metode de încercare │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Conducte pentru │
│ │ │sisteme de încălzire │
│ │ │urbană. Sisteme legate│
│ │ │de conducte pentru │
│ │ │reţele de apă caldă │
│16. │SR EN 253 │îngropate direct în │
│ │ │pământ. Ansamblu │
│ │ │prefabricat de ţeavă │
│ │ │de serviciu din oţel, │
│ │ │izolaţie termică de │
│ │ │poliuretan şi manta de│
│ │ │polietilenă │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Conducte pentru │
│ │ │sisteme de încălzire │
│ │ │urbană. Sisteme legate│
│ │ │de conducte pentru │
│ │ │reţele de apă caldă │
│ │ │îngropate direct în │
│17. │SR EN 448 │pământ. Ansambluri de │
│ │ │fitinguri prefabricate│
│ │ │formate din ţevi de │
│ │ │serviciu din oţel, │
│ │ │izolaţie termică de │
│ │ │poliuretan şi manta de│
│ │ │polietilenă │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Metodologie privind │
│ │ │echilibrarea │
│ │ │hidraulică a reţelelor│
│ │ │termice cu apă caldă │
│ │ │şi apă fierbinte, │
│18. │MP 028-2003 │aprobată prin Ordinul │
│ │ │ministrului │
│ │ │transporturilor, │
│ │ │construcţiilor şi │
│ │ │turismului nr. 904/ │
│ │ │2003 │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Instrucţiuni tehnice │
│ │ │pentru proiectarea, │
│ │ │executarea şi │
│ │ │exploatarea │
│ │ │instalaţiilor de │
│ │ │încălzire cu │
│ │ │radiatoare din tablă │
│19. │I 35-1982 │de oţel ROTERM, │
│ │ │aprobate prin Decizia │
│ │ │preşedintelui │
│ │ │Institutului Central │
│ │ │de Cercetare, │
│ │ │Proiectare şi │
│ │ │Directivare în │
│ │ │Construcţii nr. 67/ │
│ │ │1982 │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Ghid pentru │
│ │ │proiectarea │
│ │ │automatizării │
│ │ │instalaţiilor din │
│ │ │centrale şi puncte │
│20. │I 36-2001 │termice, aprobat prin │
│ │ │Ordinul ministrului │
│ │ │lucrărilor publice, │
│ │ │turismului şi │
│ │ │locuinţei nr. 1.614/ │
│ │ │2001*) │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Instrucţiuni tehnice │
│ │ │pentru proiectarea │
│ │ │sistemelor de │
│ │ │recuperare a căldurii │
│ │ │cu fluid intermediar │
│ │ │în hale industriale, │
│21. │I 38-1981 │aprobate prin Decizia │
│ │ │preşedintelui │
│ │ │Institutului Central │
│ │ │de Cercetare, │
│ │ │Proiectare şi │
│ │ │Directivare în │
│ │ │Construcţii nr. 93/ │
│ │ │1981 │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Instrucţiuni tehnice │
│ │ │pentru utilizarea │
│ │ │convecto-radiatoarelor│
│ │ │tip panou în │
│ │ │instalaţiile de │
│ │ │încălzire centrală, │
│22. │I 40-1982 │aprobate prin Decizia │
│ │ │preşedintelui │
│ │ │Institutului Central │
│ │ │de Cercetare, │
│ │ │Proiectare şi │
│ │ │Directivare în │
│ │ │Construcţii nr. 143/ │
│ │ │1982 │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Ghid privind inspecţia│
│ │ │energetică a cazanelor│
│ │ │şi a sistemelor de │
│ │ │încălzire din clădiri,│
│ │ │aprobat prin Ordinul │
│23. │Gex 010-2013│viceprim-ministrului, │
│ │ │ministrul dezvoltării │
│ │ │regionale şi │
│ │ │administraţiei │
│ │ │publice, nr. 2.121/ │
│ │ │2013 │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Ghid privind │
│ │ │utilizarea surselor │
│ │ │regenerabile de │
│ │ │energie la clădirile │
│24. │GP 013-1996 │noi şi existente, │
│ │ │aprobat prin Ordinul │
│ │ │ministrului │
│ │ │dezvoltării regionale │
│ │ │şi administraţiei │
│ │ │publice nr. 825/2015 │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Ghid privind alegerea │
│ │ │echipamentelor │
│ │ │aferente instalaţiilor│
│ │ │de încălzire şi │
│ │ │ventilaţie din │
│25. │GP 019-1999 │clădiri, aprobat prin │
│ │ │Ordinul ministrului │
│ │ │lucrărilor publice şi │
│ │ │amenajării │
│ │ │teritoriului nr. 78/N/│
│ │ │1999 │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Ghid pentru efectuarea│
│ │ │expertizei termice şi │
│ │ │energetice a │
│ │ │clădirilor de locuit │
│ │ │existente şi a │
│ │ │instalaţiilor de │
│26. │GT 036-2002 │încălzire a apei calde│
│ │ │de consum, aferente │
│ │ │acestora, aprobat prin│
│ │ │Ordinul ministrului │
│ │ │lucrărilor publice şi │
│ │ │amenajării │
│ │ │teritoriului nr. 934/ │
│ │ │2002**) │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Ghid pentru │
│ │ │determinarea │
│ │ │performanţelor │
│ │ │energetice ale │
│ │ │instalaţiilor de │
│ │ │încălzire şi de apă │
│ │ │caldă de consum din │
│ │ │clădirile │
│27. │GT 038-2002 │social-culturale │
│ │ │existente, în vederea │
│ │ │reabilitării şi │
│ │ │modernizării acestora,│
│ │ │aprobat prin Ordinul │
│ │ │ministrului lucrărilor│
│ │ │publice şi amenajării │
│ │ │teritoriului nr. 937/ │
│ │ │2002**) │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Ghid pentru alegerea, │
│ │ │proiectarea, │
│ │ │întreţinerea şi │
│ │ │exploatarea sistemelor│
│ │ │şi echipamentelor de │
│ │ │siguranţă din dotarea │
│ │ │instalaţiilor de │
│28. │GP 041-1998 │încălzire cu apă având│
│ │ │temperatura maximă de │
│ │ │115 °C, aprobat prin │
│ │ │Ordinul ministrului │
│ │ │lucrărilor publice şi │
│ │ │amenajării │
│ │ │teritoriului nr. 26/N/│
│ │ │1999**) │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Ghid de proiectare, │
│ │ │execuţie şi exploatare│
│ │ │a centralelor termice │
│ │ │mici, aprobat prin │
│29. │GP 051-2000 │Ordinul ministrului │
│ │ │lucrărilor publice şi │
│ │ │amenajării │
│ │ │teritoriului nr. 50/N/│
│ │ │2000**) │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Ghid pentru │
│ │ │proiectarea │
│ │ │instalaţiilor de │
│ │ │încălzire perimetrală │
│30. │GP 060-2000 │la clădiri, aprobat │
│ │ │prin Ordinul │
│ │ │ministrului lucrărilor│
│ │ │publice şi amenajării │
│ │ │teritoriului nr. 343/N│
│ │ │/2000**) │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Ghid pentru │
│ │ │transformarea │
│ │ │punctelor termice │
│ │ │alimentate de la │
│ │ │industrie, în centrale│
│ │ │termice pentru │
│31. │GP 066-2002 │ansambluri urbane, │
│ │ │aprobat prin Ordinul │
│ │ │ministrului │
│ │ │transporturilor, │
│ │ │construcţiilor şi │
│ │ │turismului nr. 942/ │
│ │ │2002***) │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Ghid privind │
│ │ │determinarea │
│ │ │suprafeţei echivalente│
│ │ │termic a corpurilor de│
│ │ │încălzire, aprobat │
│32. │GP 067-2002 │prin Ordinul │
│ │ │ministrului │
│ │ │transporturilor, │
│ │ │construcţiilor şi │
│ │ │turismului nr. 941/ │
│ │ │2002***) │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Ghid privind │
│ │ │reabilitarea şi │
│ │ │modernizarea termică a│
│ │ │anvelopei şi a │
│ │ │instalaţiilor de │
│ │ │încălzire şi apă caldă│
│ │ │de consum, la blocuri │
│ │ │de locuinţe cu │
│33. │GP 109-2004 │structură mixtă, │
│ │ │realizate după │
│ │ │proiecte-tip, aprobat │
│ │ │prin Ordinul │
│ │ │ministrului │
│ │ │transporturilor, │
│ │ │construcţiilor şi │
│ │ │turismului nr. 278/ │
│ │ │2005***) │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Ghid tehnic privind │
│ │ │diagnosticarea │
│ │ │regimului de │
│ │ │funcţionare şi │
│ │ │comportării în │
│34. │GT 015-1997 │exploatare a vaselor │
│ │ │de expansiune închise,│
│ │ │aprobat prin Ordinul │
│ │ │ministrului lucrărilor│
│ │ │publice şi amenajării │
│ │ │teritoriului nr. 133/N│
│ │ │/1997**) │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Ghid pentru defalcarea│
│ │ │consumurilor de │
│ │ │căldură pentru │
│ │ │încălzire şi preparare│
│ │ │a apei calde de consum│
│ │ │la clădiri de locuit │
│35. │GT 029-2001 │colective, aprobat │
│ │ │prin Ordinul │
│ │ │ministrului lucrărilor│
│ │ │publice, │
│ │ │transporturilor şi │
│ │ │locuinţei nr. 1.612/ │
│ │ │2001****) │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Soluţii-cadru pentru │
│ │ │reabilitarea şi │
│ │ │modernizarea │
│ │ │instalaţiilor de │
│ │ │încălzire din clădiri │
│36. │SC 006-2001 │de locuit, aprobate │
│ │ │prin Ordinul │
│ │ │ministrului lucrărilor│
│ │ │publice, │
│ │ │transporturilor şi │
│ │ │locuinţei nr. 1.625/ │
│ │ │2001****) │
├────┼────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Recomandarea Comisiei │
│ │ │Europene din 25 │
│ │ │septembrie 2019 │
│ │ │privind conţinutul │
│ │ │evaluării │
│ │ │cuprinzătoare a │
│ │Recomandarea│potenţialului de │
│ │(UE) 2019/ │încălzire şi răcire │
│37. │1.659 a │eficientă în │
│ │Comisiei │conformitate cu │
│ │ │articolul 14 din │
│ │ │Directiva 2012/27/UE, │
│ │ │publicată în Jurnalul │
│ │ │Oficial al Uniunii │
│ │ │Europene, seria L, nr.│
│ │ │275/94 RO din │
│ │ │28.10.2019 │
└────┴────────────┴──────────────────────┘
*) Ordinul ministrului lucrărilor publice, turismului şi locuinţei nr. 1.614/2001 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. **) Ordinele ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 133/N/1997, nr. 26/N/1999, nr. 50/N/2000, nr. 343/N/2000, nr. 934/2002 şi nr. 937/2002 nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I. ***) Ordinele ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 941/2002, nr. 942/2002 şi nr. 278/2005 nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I. ****) Ordinele ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1.612/2001 şi nr. 1.625/2001 nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I. -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
