Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 141 din 15 decembrie 2025 privind modificarea şi completarea Statutului Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 189/2008
EMITENT: Secretariatul de Stat pentru Culte PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 23 din 15 ianuarie 2026
În baza art. 22 alin. (1) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată,
în conformitate cu prevederile Ordinului secretarului de stat al Secretariatului de Stat pentru Culte nr. 117/2025* pentru aprobarea revizuirii Procedurii de sistem (PS-00) privind elaborarea procedurilor din cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte,
* Ordinul secretarului de stat al Secretariatului de Stat pentru Culte nr. 117/2025 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
având în vedere adresele Ministerului Justiţiei nr. 2/80.881 din 7.11.2014 şi 2/93.232 din 18.11.2014,
luând în considerare solicitarea Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România nr. 934 din 22.10.2025,
secretarul de stat al Secretariatului de Stat pentru Culte emite prezentul ordin.
ART. I
Statutul Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 189/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 20 martie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează potrivit anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. II
Toate actele şi publicaţiile oficiale emise anterior prezentului ordin, în care Cultul Creştin Penticostal din România este denumit Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, îşi păstrează valabilitatea juridică. Aceeaşi prevedere se aplică şi în cazul celorlalte denumiri oficiale sub care a fost cunoscut Cultul Creştin Penticostal din România (Cultul Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România; Uniunea Bisericilor Penticostale din România).
ART. III
Modificările aduse statutului prevăzut la art. I au fost dezbătute şi aprobate în cadrul Adunării Generale a Cultului Creştin Penticostal din România, în perioada 8-10 octombrie 2025, la Cluj-Napoca, judeţul Cluj.
ART. IV
Statutul Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 189/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 20 martie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezentul ordin, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. V
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Secretarul de stat al Secretariatului de Stat pentru Culte,
Ciprian-Vasile Olinici
Bucureşti, 15 decembrie 2025.
Nr. 141.
ANEXA
MODIFICĂRI ŞI COMPLETĂRI
la Statutul Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România,
recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 189/2008
1. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 1
(1) Cultul Creştin Penticostal din România este comunitatea tuturor credincioşilor penticostali organizaţi în biserici şi filii autorizate de către acesta, aflate în interiorul şi în afara graniţelor României.
(2) În desfăşurarea activităţii sale, Cultul Creştin Penticostal are la bază următoarele principii:
a) principiul garantării dreptului la libertatea de gândire, de conştiinţă, de exprimare şi la libertatea religioasă a oricărei persoane din România şi din afara graniţelor ei, potrivit Constituţiei, acesta fiind un principiu fundamental în activitatea Cultului Creştin Penticostal;
b) principiul nondiscriminării; nicio persoană - fizică sau juridică - aparţinând Cultului Creştin Penticostal din România nu poate fi defavorizată pe considerentul credinţei sale;
c) principiul autonomiei; în raporturile sale cu statul român, Cultul Creştin Penticostal este autonom, în conformitate cu principiul separaţiei dintre Biserică şi Stat. Exercitarea credinţei penticostale se face în baza normelor stabilite de Statutul Cultului Creştin Penticostal şi a Mărturisirii de credinţă a Cultului Creştin Penticostal;
d) principiul egalităţii; cultele legal recunoscute sunt egale în faţa legii şi a autorităţilor statale de orice rang. Raporturile Cultului Creştin Penticostal cu alte culte sau organizaţii se realizează pe baza respectului reciproc;
e) principiul conformităţii cu normele moral-creştine, aşa cum reies ele din Sfânta Scriptură. Credincioşii penticostali îşi reglementează conduita morală potrivit învăţăturilor biblice referitoare la diverse domenii ale vieţii, precum relaţiile sociale, adresarea verbală, activitatea profesională, afacerile, îmbrăcămintea, puritatea sexuală premaritală şi conjugală, abstinenţa de la alcool, substanţe psihoactive şi tutun. În conformitate cu această convingere, credincioşii penticostali vor evita şi descuraja orice comportament sexual deviant, precum consumul, producerea şi difuzarea de conţinut pornografic; homosexualitatea; alterarea identităţii biologice; parafiliile în orice formă, precum şi orice altă deviaţie sexuală;
f) principiul sacralităţii familiei; familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită dintre un bărbat şi o femeie, în conformitate cu Sfintele Scripturi şi Mărturisirea de credinţă a Cultului Creştin Penticostal. Părinţii, tutorii sau alţi reprezentanţi legali au dreptul şi îndatorirea de a asigura creşterea, educaţia formală şi moral-religioasă a copiilor, în acord cu principiile Sfintelor Scripturi. În sensul prezentului statut, termenii «bărbat» şi «femeie» sunt înţeleşi prin raportare la sexul biologic al individului, ca realitate obiectivă constatată la naştere."
2. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 2
Credincioşii penticostali îşi pot manifesta credinţa religioasă în privat şi în public, fără constrângeri sau restricţii. Norma de bază în exercitarea credinţei penticostale este reprezentată de Sfânta Scriptură, Statutul Cultului Creştin Penticostal şi Mărturisirea de credinţă a Cultului Creştin Penticostal."
3. Articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 3
Cultul Creştin Penticostal este apolitic, prin urmare în cadrul întrunirilor religioase ale bisericilor locale care îl constituie nu se vor desfăşura acţiuni de campanie electorală şi nici de promovare a unor ideologii şi doctrine politice."
4. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 4
Cultul Creştin Penticostal îşi întemeiază învăţăturile doctrinare, principiile morale şi practicile ecleziale pe autoritatea normativă a Sfintelor Scripturi - Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu."
5. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 6
Sediul Cultului Creştin Penticostal din România este în municipiul Bucureşti, str. Dr. Carol Davila nr. 81, sectorul 5, cu posibilitatea de a fi schimbat atunci când situaţia o cere."
6. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 7
Cultul Creştin Penticostal respectă Constituţia şi legile ţării, atât timp cât acestea nu intră în conflict cu valorile şi principiile morale creştine, revelate în Sfintele Scripturi."
7. Articolul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 8
(1) Cultul Creştin Penticostal se administrează autonom, prin organisme reprezentative proprii, potrivit Sfintelor Scripturi, prezentului statut şi altor hotărâri ale autorităţilor bisericeşti competente.
(2) Libertatea şi autonomia Cultului Creştin Penticostal se manifestă prin dreptul său exclusiv de a-şi stabili doctrina şi principiile de credinţă proprii, normele interne de organizare şi funcţionare, precum şi dreptul exclusiv de a înfiinţa sau desfiinţa unităţi de cult, de a-şi alege reprezentanţii în conducerea structurilor din cadrul Cultului fără imixtiuni din partea statului. Cultul Creştin Penticostal are dreptul de a avea o jurisdicţie religioasă proprie.
(3) Cultul Creştin Penticostal poate elabora regulamente şi norme interne, cu respectarea legislaţiei în vigoare, a statutului şi a Mărturisirii de credinţă ale Cultului Creştin Penticostal."
8. Articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 9
(1) Cultul Creştin Penticostal are următoarele părţi componente:
a) biserica locală - poate fi constituită dintr-un număr de cel puţin 10 membri, cu condiţia să aibă credincioşi care îşi pot asuma responsabilitatea conducerii spirituale şi administrative; în caz contrar va funcţiona ca filie;
b) filia - se poate constitui şi cu mai puţin de 10 membri şi aparţine din punct de vedere administrativ şi spiritual de o biserică locală;
c) comunitatea regională penticostală din România - constituită în baza unei hotărâri a Consiliului bisericesc, formată dintr-un număr de biserici locale aparţinând unei anumite zone geografice din ţară;
d) comunitatea etnică penticostală din România - constituită în baza unei hotărâri a Consiliului bisericesc, formată dintr-un număr de biserici locale aparţinând unei anumite etnii;
e) comunitatea teritorială penticostală din diaspora - constituită în baza unei hotărâri a Consiliului bisericesc, formată dintr-un număr de biserici locale din una sau mai multe ţări;
f) Institutul Teologic Penticostal din municipiul Bucureşti - organizat potrivit dispoziţiilor legale în vigoare;
g) Casa de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Penticostal - organizată potrivit regulamentului şi normelor proprii, referitoare la sistemul de pensii şi asigurări sociale ale Cultului Creştin Penticostal, denumită în continuare Casa de Pensii şi Ajutoare;
h) Fundaţia APME (Agenţia Penticostală de Misiune Externă) - responsabilă de misiunea transculturală, organizată potrivit statutului de organizare propriu şi dispoziţiilor legale în vigoare;
i) Fundaţia AREA (Alianţa pentru Răspândirea Evangheliei Acasă) - responsabilă de evanghelizarea în România, organizată potrivit statutului de organizare propriu şi dispoziţiilor legale în vigoare.
(2) Înfiinţarea, desfiinţarea, modificarea teritorială şi schimbarea titulaturii comunităţii regionale, teritoriale sau etnice se fac prin hotărâri ale Consiliului bisericesc, ţinând seama de cerinţele pastoral-misionare, luând în considerare organizarea administrativ-teritorială a statului şi respectând prevederile prezentului statut.
(3) Cultul Creştin Penticostal şi părţile lui componente, cu excepţia filiilor, sunt persoane juridice de drept privat şi utilitate publică.
(4) Cultul Creştin Penticostal, biserica locală, comunitatea regională, comunitatea teritorială, comunitatea etnică, Institutul Teologic Penticostal, Casa de Pensii şi Ajutoare, Fundaţia APME şi Fundaţia AREA au dreptul la două coduri unice de înregistrare fiscală, unul pentru activitatea nonprofit şi unul pentru activitatea economică, în condiţiile respectării prezentului statut şi legislaţiei în vigoare."
9. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 12
(1) Biserica locală este gruparea de credincioşi care, prin călăuzirea Duhului Sfânt, într-un mod liber consimţit, acceptă şi respectă Sfânta Scriptură, Mărturisirea de credinţă şi Statutul Cultului Creştin Penticostal.
(2) Biserica locală se constituie dintr-un grup de minimum 10 credincioşi botezaţi după rânduiala nou-testamentară, ce aderă în mod liber consimţit la învăţăturile Sfintelor Scripturi, la Mărturisirea de credinţă a Cultului Creştin Penticostal şi la Statutul Cultului Creştin Penticostal şi se adună în acelaşi loc pentru a se închina."
10. Articolul 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 13
Biserica locală are autonomie funcţională în condiţiile prezentului statut şi are ca normă de credinţă şi practică creştină Sfânta Scriptură, oglindită în Mărturisirea de credinţă."
11. Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 14
Menirea fundamentală a bisericii locale este aceea de a-L glorifica pe Dumnezeu prin:
a) închinarea comunitară;
b) comunicarea învăţăturii Sfintei Scripturi;
c) creşterea duhovnicească a credincioşilor;
d) predicarea Evangheliei;
e) celebrarea actelor de cult;
f) organizarea unor forme de părtăşie creştină;
g) asistarea celor defavorizaţi în spiritul iubirii creştine."
12. Articolul 15 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 15
(1) Biserica locală se înfiinţează prin hotărârea Adunării generale de constituire a bisericii, funcţionează în cadrul Cultului Creştin Penticostal pe baza autorizaţiei eliberate de Biroul permanent al Cultului Creştin Penticostal, la cererea comunităţii regionale, teritoriale sau etnice, şi se înscrie în Registrul unic al persoanelor juridice de la sediul Cultului Creştin Penticostal.
(2) Biserica locală are obligaţia de a ţine evidenţa membrilor şi a aparţinătorilor ei, în condiţiile prevăzute de lege. Evidenţa membrilor se ţine într-un registru fizic sau electronic.
(3) În conformitate cu dispoziţiile legale care reglementează protecţia datelor cu caracter personal şi cu prevederile privind siguranţa prelucrării datelor cu caracter personal, biserica locală colectează şi prelucrează datele cu caracter personal ale membrilor, aparţinătorilor şi salariaţilor după cum urmează:
a) numele şi prenumele, data naşterii, data botezului în apă, data căsătoriei, data decesului, numele şi prenumele părinţilor, ale copiilor şi ale soţilor, date pe care biserica le prelucrează în scopul completării Registrului de membri. Persoanele înscrise au dreptul la rectificarea datelor, dar nu au dreptul la ştergerea acestor date. Durata prelucrării acestor date este nelimitată;
b) adresa de domiciliu, numărul de telefon şi adresa de poştă electronică sunt date pe care biserica le prelucrează în scopul comunicării dintre membri, salariaţi şi aparţinători. Persoanele care şi-au pierdut calitatea de membru sau de aparţinător au dreptul să solicite rectificarea, stocarea în siguranţă sau restricţionarea accesului la aceste date. Durata prelucrării acestor date este pe întreaga perioadă a calităţii de membru al bisericii;
c) prin cererea de înscriere ca membru în biserică sau de transfer formulată către o biserică locală din ţară sau din afara ţării, persoana în cauză îşi exprimă acordul pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal atât în registrul de membri, cât şi la transferul datelor către o altă biserică;
d) cu respectarea normelor legale privind siguranţa datelor cu caracter personal prelucrate şi păstrate de biserica locală, au dreptul de acces la aceste date următoarele categorii de persoane: pastorii bisericii, secretarul, personalul administrativ cu competenţe în gestionarea sistemelor IT şi alte persoane împuternicite de conducerea bisericii;
e) cu respectarea normelor legale privind siguranţa datelor cu caracter personal, biserica le poate solicita participanţilor la întrunirile religioase anumite date cu caracter personal, pentru o eventuală corespondenţă.
(4) Biserica locală este legal angajată faţă de terţi prin semnătura pastorului coordonator şi cea a secretarului sau a unui delegat al acestora. În situaţii excepţionale, comunitatea regională, teritorială sau etnică poate desemna unul sau doi slujitori locali care să reprezinte biserica locală în relaţia cu terţii.
(5) Bisericile care nu au angajaţi sau activităţi aducătoare de venit pot ţine contabilitatea în partidă simplă.
(6) În relaţia cu terţii, autorizaţia de funcţionare emisă de către Biroul permanent al Cultului Creştin Penticostal va constitui documentul oficial de recunoaştere a bisericii locale, fără a mai fi necesară prezentarea altor acte de constituire."
13. Articolul 15^1 se abrogă.
14. Articolul 17 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 17
Nicio biserică locală nu poate aparţine Cultului Creştin Penticostal dacă nu aparţine unei comunităţi regionale, teritoriale sau etnice. Situaţiile speciale vor fi analizate de către Comitetul executiv, la solicitarea Departamentului de integrare."
15. Articolul 18 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 18
(1) Iniţiativa de înfiinţare a unei noi biserici locale se face cu aprobarea comunităţilor regionale, teritoriale sau etnice.
(2) În prealabil, comunitatea regională, teritorială sau etnică se va asigura că persoanele care solicită autorizarea cunosc, acceptă şi respectă prezentul statut şi Mărturisirea de credinţă a Cultului Creştin Penticostal, că au un pastor local şi că dispun de spaţiul necesar funcţionării ca biserică. Comunitatea regională, teritorială sau etnică poate decide monitorizarea noii biserici pentru o perioadă de maximum un an."
16. Articolul 19 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 19
(1) Autorizarea în cadrul Cultului Creştin Penticostal a unei biserici dintr-o altă confesiune creştină, ai cărei membri acceptă şi practică în mod individual şi comunitar învăţătura penticostală, se va face la solicitarea comunităţii regionale, teritoriale sau etnice, în urma unei perioade de monitorizare stabilite de comitetul respectivei comunităţi regionale, teritoriale sau etnice.
(2) În cazul în care un grup organizat de biserici locale cu învăţătură şi practică penticostale va dori să se integreze în Cultul Creştin Penticostal, el va putea constitui un sector de biserici în cadrul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice. Procesul se va derula prin Departamentul de integrare şi va fi supravegheat de Comitetul executiv al Cultului Creştin Penticostal."
17. După articolul 19 se introduce un nou articol, articolul 19^1, cu următorul cuprins:
"ART. 19^1
(1) Filia va fi autorizată în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. b).
(2) În situaţia în care se constată îndeplinirea condiţiilor necesare, iar situaţia o cere, se poate solicita comunităţii regionale, teritoriale sau etnice schimbarea statutului de filie, prin autorizarea ei ca biserică locală."
18. Articolul 20 se abrogă.
19. Articolul 21 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 21
Ştampila bisericii este rotundă şi trebuie să conţină logoul Cultului Creştin Penticostal şi datele de identificare ale bisericii locale."
20. Articolul 22 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 22
Biserica locală încetează să mai existe prin retragerea autorizaţiei, când comunitatea regională, teritorială sau etnică constată că biserica nu mai respectă prezentul statut şi Mărturisirea de credinţă a Cultului Creştin Penticostal şi că s-au epuizat toate demersurile de soluţionare a crizei. Retragerea autorizaţiei se face de către Biroul permanent, la cererea comunităţii regionale, teritoriale sau etnice."
21. Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 23
(1) O persoană poate deveni membru al unei biserici locale la cerere prin:
a) botezul în apă;
b) transfer dintr-o altă biserică locală;
c) reabilitare spirituală.
(2) Botezul în apă îi este administrat credinciosului care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) s-a întors la Dumnezeu cu pocăinţă şi credinţă, făcând dovada naşterii din nou;
b) acceptă Sfânta Scriptură ca autoritate normativă a lui Dumnezeu pentru viaţa creştină;
c) se angajează să respecte Mărturisirea de credinţă şi prevederile Statutului Cultului Creştin Penticostal."
22. Articolul 24 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 24
Acceptul pentru botezul în apă se acordă de către pastorul bisericii sau de pastorul bisericii împreună cu comitetul acesteia, la cererea candidaţilor ajunşi la vârsta responsabilităţii morale. Aceste persoane vor urma un proces de catehizare în vederea însuşirii adevărurilor de bază ale vieţii de credinţă."
23. Articolul 25 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 25
(1) Calitatea de membru este personală şi netransmisibilă. Un credincios poate fi membru în acelaşi timp numai într-o singură biserică locală.
(2) Credinciosul care devine membru al unei biserici locale va fi înscris în Registrul de evidenţă a membrilor bisericii.
(3) Un credincios devine membru al bisericii locale începând cu data botezului în apă, a avizării cererii de transfer sau a încheierii procesului-verbal de reabilitare."
24. Articolul 26 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 26
(1) Credincioşii penticostali se pot transfera, la cerere scrisă, într-o biserică evanghelică.
(2) Se acceptă transferul de membri în bisericile penticostale şi al credincioşilor din alte biserici evanghelice. Solicitanţii trebuie să accepte Mărturisirea de credinţă, Statutul Cultului Creştin Penticostal şi practicile de spiritualitate penticostală.
(3) Procesul şi decizia de primire a membrilor prin transfer sunt efectuate de pastorul bisericii împreună cu comitetul bisericii.
(4) Membrii bisericii care pleacă din localitatea de domiciliu pe o perioadă mai lungă de trei luni trebuie să informeze în scris conducerea bisericii.
(5) Membrii care pleacă din localitatea de domiciliu pentru o perioadă mai mare de şase luni, indiferent de motivul plecării, trebuie să ceară transferul de la biserica locală, iar la întoarcere vor aduce transferul de la biserica pe care au frecventat-o în perioada absenţei din biserica locală."
25. Articolul 28 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 28
Drepturile membrilor bisericii locale sunt:
a) să participe la viaţa spirituală a bisericii locale;
b) să beneficieze de un cadru prielnic formării duhovniceşti şi de asistenţă spirituală;
c) să li se ofere posibilitatea de a contribui la diferite slujiri spirituale sau administrative, potrivit cu chemarea lui Dumnezeu, cu înzestrările lor spirituale, în funcţie de disponibilitatea personală şi nevoile bisericii locale;
d) să li se oficieze actele de cult în conformitate cu Mărturisirea de credinţă şi cu prevederile prezentului statut;
e) să participe la adunările generale ale bisericii, cu drept de vot;
f) să se poată transfera într-o altă biserică, la cerere;
g) să renunţe la calitatea de membru, la cerere."
26. Articolul 29 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 29
Îndatoririle membrilor bisericii locale sunt:
a) să trăiască în spiritul învăţăturilor Sfintelor Scripturi şi să respecte Mărturisirea de credinţă şi Statutul Cultului Creştin Penticostal;
b) să frecventeze cu regularitate serviciile divine şi să îşi aducă contribuţia la împlinirea menirii bisericii;
c) să îi respecte pe slujitorii bisericii şi pe ceilalţi membri, să respecte rânduiala bisericii locale şi să se supună hotărârilor conducerii acesteia;
d) să contribuie cu regularitate la susţinerea financiară a bisericii prin diferite forme de dărnicie creştină: zeciuială, colecte, donaţii etc."
27. Articolul 30 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 30
(1) Biserica locală dispune de prerogativa disciplinară, având dreptul de a aplica sancţiuni disciplinare membrilor ori de câte ori constată că aceştia au săvârşit abateri de la conduita biblică şi statutară care se impune unui membru în biserică.
(2) Disciplinarea bisericească se exercită de către conducerea bisericii, sub îndrumarea pastorului, cu următoarele scopuri:
a) pentru a-l îndemna la pocăinţă şi a-l recupera pe cel căzut;
b) pentru a păstra sănătatea morală şi spirituală a bisericii;
c) pentru a păstra unitatea şi armonia în cadrul bisericii;
d) pentru a păstra neştirbită mărturia bisericii în faţa lumii.
(3) Formele de disciplinare care se aplică în biserică sunt:
a) mustrarea personală de către pastor sau conducătorul bisericii;
b) mustrarea în faţa comitetului bisericii consemnată în procesul-verbal al şedinţei;
c) retragerea anumitor drepturi ecleziale, după cum hotărăşte conducerea bisericii;
d) suspendarea calităţii de membru prin retragerea tuturor drepturilor de membru, în afară de dreptul de a participa cu prezenţa la serviciile divine ale bisericii. Suspendarea calităţii de membru prin retragerea tuturor drepturilor duce implicit la pierderea dreptului de a participa la adunările generale ordinare sau elective, precum şi la pierderea calităţii de membru în comitetul bisericii, dacă o deţine, pe toată perioada de disciplinare. Revenirea pe o poziţie anterioară în comitet poate fi făcută cu avizul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice;
e) excluderea; după caz, ea poate fi însoţită de interdicţia accesului persoanei excluse în locaşul de cult al bisericii care a decis excluderea.
(4) Conducerea bisericii poate decide interzicerea accesului sau evacuarea persoanelor care, prin acţiunile lor, tulbură sau împiedică desfăşurarea slujbelor sau a oricăror activităţi ale bisericii.
(5) Măsura disciplinară de excludere intră în vigoare odată cu informarea în scris a comunităţii regionale, teritoriale sau etnice.
(6) Niciun membru aflat în procesul de cercetare disciplinară nu se poate transfera într-o altă biserică aparţinând Cultului Creştin Penticostal până la finalizarea procesului. Excepţie fac persoanele aflate în curs de cercetare sau sub măsuri disciplinare, care îşi schimbă domiciliul în altă localitate.
(7) În situaţia în care un credincios doreşte să îşi retragă calitatea de membru pe parcursul cercetării sale disciplinare, biserica locală va derula în continuare cercetarea şi va emite în final o decizie privitoare la respectivul caz, urmând ca această decizie să fie comunicată comunităţii regionale, teritoriale sau etnice.
(8) La transferul într-o altă biserică, membrilor supuşi disciplinei li se va menţiona în adeverinţa de transfer măsura disciplinară aplicată.
(9) În situaţii excepţionale, atunci când cazul unui membru ajunge să fie analizat de forurile ierarhice superioare, acestea pot hotărî măsurile disciplinare ce se impun. Măsura disciplinară se comunică bisericii locale de către sau prin comunitatea regională, etnică sau teritorială de care aparţine.
(10) Sancţiunile prevăzute la alin. (3) lit. c) şi d) se trec într-un proces-verbal semnat de conducerea bisericii şi se aduc la cunoştinţă celui în cauză.
(11) Persoana faţă de care s-a aplicat o formă de disciplinare are dreptul de a se adresa în scris, prin contestaţie, comunităţii regionale, teritoriale sau etnice, ca organ ierarhic superior, în termen de 15 zile de la comunicarea sancţiunii.
(12) Comunitatea regională, teritorială sau etnică va urmări respectarea tuturor drepturilor şi procedurilor statutare în actul disciplinării şi va putea cere conducerii bisericii o reanalizare a cazului, însă numai o singură dată. Contestaţia se analizează de către comitetul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice. Decizia definitivă privitoare la cazul analizat va fi luată de Comitetul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice în absenţa pastorului care a emis măsura disciplinară iniţială.
(13) Aplicarea formei ultime de disciplinare, excluderea, se face pentru următoarele abateri:
a) căderea în păcate grave şi trăirea în păcat;
b) trăirea nedemnă din punct de vedere moral, trăire care aduce prejudicii grave bisericii, mărturiei Evangheliei şi lucrării lui Dumnezeu;
c) răspândirea de învăţături şi practici contrare adevărului biblic;
d) subminarea cu premeditare a unităţii şi autorităţii bisericii prin producerea de dezbinări sau prin răspândirea de zvonuri care pot duce la aceasta;
e) absenţa nejustificată de la serviciile divine şi de la activităţile desfăşurate în cadrul bisericii, pe o perioadă mai lungă de un an;
f) săvârşirea unor fapte menite să prejudicieze mărturia Evangheliei, imaginea bisericii şi a slujitorilor ei prin acţiuni în instanţă nejustificate şi intervenţii în spaţiul public."
28. Articolul 30^1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 30^1
(1) Repunerea în drepturi, respectiv reprimirea celui pus sub disciplină, conform art. 30 alin. (3) lit. c), d) şi e), se face de către pastor împreună cu comitetul bisericii, atunci când creştinul penitent:
a) îşi exprimă sincer regretul pentru păcatul săvârşit;
b) face dovada îndreptării morale;
c) îşi reface relaţia cu biserica locală;
d) lucrează la remedierea consecinţelor distructive ale abaterii sale (dacă este cazul);
e) cere în scris să fie reprimit.
(2) Excluderea, precum şi reprimirea vor fi consemnate într-un proces-verbal şi operate în evidenţele de membri ale bisericii.
(3) Orice formă de disciplinare aplicată de biserica locală va fi respectată în toate bisericile din cadrul Cultului Creştin Penticostal.
(4) Ridicarea totală sau parţială a oricărei sancţiuni, cu excepţia excluderii, poate fi făcută numai de conducerea bisericii locale sau de forul superior ori de biserica în care s-a transferat ca membru sancţionat disciplinar, în condiţiile alin. (1)."
29. După articolul 30^1 se introduce un nou articol, articolul 30^2, cu următorul cuprins:
"ART. 30^2
Nicio măsură de disciplinare nu va putea fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări prealabile de către pastor împreună cu comitetul bisericii. Procedura cercetării disciplinare conţine următoarele etape:
a) persoana în cauză va fi convocată de către pastor pentru a fi audiată în cadrul şedinţei comitetului bisericii locale din care face parte;
b) neprezentarea persoanei la convocarea făcută pentru a fi ascultată nu împiedică efectuarea cercetării şi aplicarea măsurii disciplinare;
c) în urma încheierii cercetării disciplinare, comitetul bisericii va întocmi un proces-verbal în care se vor consemna: abaterea disciplinară constatată, răspunsul persoanei în cauză, sancţiunea disciplinară aplicată, încadrarea statutară a faptei şi temeiul statutar al sancţiunii. Va fi menţionat şi dreptul de a face contestaţie la comunitatea regională, teritorială sau etnică de care aparţine biserica locală, în termen de 15 zile de la comunicarea măsurii disciplinare."
30. Articolul 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 31
(1) Sunt consideraţi aparţinători ai bisericii locale persoanele din următoarele categorii:
a) minorii nebotezaţi din familiile în care cel puţin un părinte este credincios penticostal şi frecventează serviciile divine ale bisericii;
b) persoanele care frecventează în mod constant serviciile religioase şi încă nu au fost botezate, dar care şi-au exprimat decizia de a-L urma pe Hristos şi dovedesc semnele naşterii din nou.
(2) Aparţinătorii beneficiază de următoarele drepturi:
a) să participe la slujbele bisericii şi să se implice, după caz, în anumite slujiri, cu acordul conducerii bisericii;
b) să beneficieze de îndrumare spirituală din partea bisericii.
(3) Aparţinătorii au obligaţia de a se încadra în disciplina şi în rânduiala bisericii locale."
31. Articolul 32 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 32
Potrivit învăţăturii Noului Testament cu privire la preoţia tuturor credincioşilor, fiecare creştin este chemat să slujească potrivit chemării şi darurilor lui spirituale încredinţate de Dumnezeu şi recunoscute de biserică."
32. Articolul 34 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 34
(1) Credincioşii care dovedesc maturitate duhovnicească, chemare recunoscută prin înzestrări şi pregătirea necesară pentru slujirea bisericii pot fi ordinaţi ca:
a) diaconi - slujitori ordinaţi care oficiază Cina Domnului, binecuvântări de copii şi înmormântări sub îndrumarea pastorului sau a prezbiterului local;
b) prezbiteri - slujitori ordinaţi, înzestraţi cu daruri de învăţătură şi conducere spirituală, care oficiază toate actele de cult, slujind sub autoritatea unui pastor sau, în cazuri excepţionale, sub directa autoritate a comunităţii regionale, teritoriale sau etnice;
c) pastori - slujitori ordinaţi, învestiţi pentru a coordona toate activităţile pastorale şi administrative ale bisericii şi pentru a oficia toate actele de cult. Ei pot fi pastori coordonatori, pastori asistenţi, pastori de sector, pastori coordonatori de zonă sau pastori delegaţi.
(2) Cultul Creştin Penticostal recunoaşte şi exercitarea altor slujiri care contribuie la zidirea bisericii, cum ar fi: misionari, evanghelişti, învăţători, proroci etc. Dacă evanghelistul slujeşte în altă biserică sau în alt loc decât acolo unde este membru, el va respecta autoritatea pastorului coordonator şi va sluji în limitele stabilite de conducerea bisericii unde este membru.
(3) APME, AREA sau comunităţile regionale, teritoriale sau etnice pot ordina misionari şi evanghelişti în slujbele menţionate la alin. (1) lit. a) şi b), în conformitate cu prevederile prezentului statut, în vederea slujirii în teritoriul de misiune. La întoarcerea lor în biserică, recunoaşterea lor în biserica locală se face în condiţiile art. 38 alin. (2).
(4) APME şi AREA vor solicita un aviz în scris din partea comunităţii regionale, teritoriale sau etnice de care aparţine misionarul sau evanghelistul în cauză.
(5) La cererea APME, AREA, sub autoritatea comunităţilor regionale, teritoriale sau etnice, prezbiterii misionari pot fi ordinaţi ca pastori urmând procedurile prezentului statut. La întoarcerea lor în biserică, recunoaşterea lor în biserica locală se face în condiţiile art. 38 alin. (2)."
33. Articolul 35 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 35
(1) Pastorul coordonator are responsabilitatea de a identifica şi de a recunoaşte chemarea fiecărui slujitor.
(2) După consultarea comitetului bisericii, pastorul coordonator va demara procedurile de învestire în lucrarea creştină. Învestirea va fi săvârşită fie prin actul ordinării cu rugăciune şi punerea mâinilor, fie prin recunoaşterea unei ordinări anterioare.
(3) În Cultul Creştin Penticostal nu se practică ordinarea femeilor în nicio slujbă bisericească."
34. Articolul 36 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 36
Aprobarea slujitorilor în vederea ordinării se face de către Adunarea generală a bisericii, la propunerea conducerii bisericii, prin votul secret a cel puţin două treimi din numărul total al voturilor valabil exprimate. Abţinerile şi voturile anulate nu se iau în considerare."
35. Articolul 37 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 37
Slujitorul propus pentru ordinare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să fie botezat în Duhul Sfânt şi plin de Duhul Sfânt, precum şi să promoveze lucrarea Duhului Sfânt;
b) să fie căsătorit şi să aibă o bună mărturie;
c) să nu fi fost sancţionat disciplinar pe linie bisericească, conform art. 30 alin. (3) lit. d) şi e);
d) în situaţia în care candidatului la ordinare i-au fost aplicate alte sancţiuni decât excluderea, cazul va fi evaluat de conducerea comunităţii, care va admite sau va invalida candidatura;
e) să nu existe în trecutul său eşecuri incompatibile cu calitatea de slujitor ordinat; aceste cazuri vor fi evaluate de conducerea comunităţii, care va admite sau va invalida candidatura;
f) să îndeplinească criteriile prevăzute de Scriptură în epistolele 1 Timotei 3:1-13 şi Tit 1:6-9;
g) să fi absolvit o formă de învăţământ teologic recunoscută în Cultul Creştin Penticostal;
h) candidaţii la învestirea în slujba de pastor trebuie să aibă ca nivel minim de educaţie studiile liceale atestate prin diploma de bacalaureat;
i) să aibă vârsta de minimum 22 de ani şi maximum 55 de ani pentru diaconi, vârsta de minimum 24 de ani şi maximum 60 de ani pentru prezbiteri şi vârsta de minimum 27 de ani şi maximum 60 de ani pentru pastori;
j) să aibă o vechime de cel puţin 5 ani în Cultul Creştin Penticostal şi minimum 2 ani în biserica ce îl propune spre ordinare;
k) să nu fi fost divorţat, înainte sau după convertire;
l) orice excepţie de la condiţiile enumerate la lit. g), h), i) şi j) se admite doar cu aprobarea Comitetului comunităţii regionale, teritoriale sau etnice, în cazul diaconilor şi prezbiterilor, şi cu acordul Comitetului executiv al Cultului Creştin Penticostal în cazul pastorilor."
36. Articolul 37^1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 37^1
(1) În vederea ordinării, învestirii sau recunoaşterii, slujitorii propuşi vor fi examinaţi după cum urmează:
a) pastorii - de către Comitetul executiv al Cultului Creştin Penticostal;
b) prezbiterii şi diaconii - de către conducerea comunităţii regionale, teritoriale sau etnice.
(2) Absolvenţii Institutului Teologic Penticostal, licenţiaţi în teologie pastorală, vor susţine examen scris doar pentru învestirea în slujba de pastor, nu şi pentru ordinarea în slujbele de diacon şi prezbiter.
(3) Slujba de învestire a pastorilor va fi oficiată de cel puţin un reprezentant al comunităţii regionale, teritoriale sau etnice.
(4) Comisia de ordinare a slujitorilor va fi formată din cel puţin 3 pastori, în cazul ordinării prezbiterilor, şi din cel puţin 2 pastori, în cazul ordinării diaconilor."
37. Articolul 38 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 38
(1) Fiecare slujitor ordinat va semna un angajament de fidelitate faţă de Cultul Creştin Penticostal şi va primi o legitimaţie care îi atestă dreptul de a-şi exercita slujba pentru care a fost învestit.
(2) Slujitorii ordinaţi în biserici locale din Cultul Creştin Penticostal - din ţară sau din străinătate -, care se înscriu ca membri într-o altă biserică, pot fi supuşi votului de recunoaştere a ordinării în biserica adoptivă, doar dacă nevoia lucrării o cere şi cu avizul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice.
(3) Atunci când o biserică sau un grup de biserici solicită ordinarea ca slujitor a unui membru din altă biserică, acesta trebuie să aibă recomandarea scrisă a pastorului şi a comitetului bisericii unde este membru, precum şi acordul conducerii comunităţii regionale, teritoriale sau etnice. Candidatul în cauză poate, de asemenea, să se transfere ca membru în biserica ce îl solicită. În ambele situaţii, candidatul va trebui să întrunească două treimi din voturile membrilor prezenţi în Adunarea generală din numărul voturilor valabil exprimate în biserica adoptivă.
(4) La data comunicării procesului-verbal al ordinării slujitorului, comunitatea regională, teritorială sau etnică emite o decizie de numire în slujbă a acestuia.
(5) Slujitorii ordinaţi şi conducătorii de biserici nu pot fi afiliaţi politic şi nici nu pot desfăşura activităţi politice. În cazul în care un slujitor al bisericii optează pentru cariera sau funcţia politică, el îşi va pierde calitatea de slujitor. Forurile ecleziastice competente ale Cultului Creştin Penticostal vor declanşa procedurile de suspendare din slujbă a slujitorilor vizaţi.
(6) Revenirea la responsabilitatea spirituală se poate face la încheierea mandatului politic, prin consultarea bisericii, cu votul secret a două treimi din cei prezenţi din numărul voturilor valabil exprimate.
(7) Slujitorii bisericii sunt datori să păstreze secretul mărturisirii personale.
(8) În relaţia cu autorităţile de stat, slujitorul are dreptul de a invoca secretul mărturisirii, potrivit libertăţii de conştiinţă şi prezentului statut."
38. Articolul 38^1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 38^1
Procedura de alegere şi confirmare a pastorului într-un post vacant va fi următoarea:
a) Comitetul bisericii împreună cu comunitatea regională, teritorială sau etnică propun bisericii candidatul pentru slujba de pastor;
b) Adunarea generală a bisericii prezidată de un delegat al comunităţii regionale, teritoriale sau etnice va exprima, prin vot secret, opţiunea faţă de candidatul propus;
c) candidatul este considerat ales în cazul în care obţine voturile a minimum 2/3 din numărul voturilor valabil exprimate;
d) în situaţia unui post vacant de pastor pentru un grup de biserici (sector), procedura de alegere se va efectua în fiecare biserică în parte;
e) confirmarea pastorului ales se face de către comunitatea regională, teritorială sau etnică;
f) încadrarea pe post a pastorului ales şi confirmat se face de către comunitatea regională, teritorială sau etnică, la solicitarea scrisă a bisericii."
39. Articolul 39 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 39
(1) Activitatea eclezială a unui slujitor ordinat poate fi sistată temporar, pe o perioadă determinată, necesară cercetării sesizărilor scrise şi asumate de cel puţin doi sau trei martori, privitoare la prezumatele abateri.
(2) Pentru diaconi şi prezbiteri, decizia de sistare a slujirii se adoptă de către Biroul permanent al comunităţii regionale, teritoriale sau etnice din care face parte slujitorul, după confruntarea martorilor cu persoana în dreptul căreia s-a formulat sesizarea, asigurându-se posibilitatea acesteia de a-şi prezenta punctul de vedere şi de a răspunde acuzaţiilor aduse.
(3) Pentru pastori, decizia de sistare a slujirii se adoptă de către Biroul permanent al Cultului Creştin Penticostal, la propunerea conducerii comunităţii regionale, teritoriale sau etnice din care face parte pastorul în cauză, după o procedură similară de confruntare şi audiere, prin care se garantează respectarea dreptului la apărare şi la o cercetare echitabilă.
(4) Durata sistării nu poate depăşi 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii motivate o singură dată, prin hotărârea aceluiaşi for competent.
(5) Decizia de sistare a activităţii ecleziale nu reprezintă o măsură disciplinară, ci o măsură administrativ-preventivă, aplicată până la finalizarea cercetării cazului.
(6) În situaţia în care sesizarea nu se dovedeşte întemeiată, slujitorul îşi reia de drept calitatea şi atribuţiile iniţiale, iar decizia de sistare îşi încetează efectele de la data constatării nevinovăţiei.
(7) Măsurile disciplinare ce i se pot aplica unui slujitor ordinat sunt:
a) mustrarea scrisă;
b) suspendarea calităţii de slujitor ordinat;
c) revocarea din slujbă."
40. Articolul 40 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 40
(1) Mustrarea scrisă este adresată de către Biroul permanent al comunităţii regionale, teritoriale sau etnice.
(2) Suspendarea calităţii de slujitor ordinat presupune încetarea oricărei slujiri ecleziale - atât publice, cât şi private -, cum ar fi: cuvântările în cadrul slujbelor religioase, oficierea actelor de cult, consilierea spirituală, participarea la şedinţele forurilor bisericeşti, rugăciunea individuală în cadrul slujbelor religioase etc. În anumite situaţii, forul decizional poate lua măsuri suplimentare ce vizează calitatea de membru în biserica locală a celui disciplinat.
(3) Calitatea de slujitor poate fi suspendată din următoarele motive:
a) abateri morale şi încălcarea condiţiilor biblice care au stat la baza ordinării;
b) încălcarea angajamentului de slujitor al bisericii;
c) abateri deliberate de la prevederile prezentului statut;
d) săvârşirea unor fapte de natură să prejudicieze imaginea publică a Cultului Creştin Penticostal;
e) nerespectarea autorităţii ecleziastice;
f) exercitarea abuzivă a autorităţii ecleziastice;
g) denigrarea publică a unor slujitori ordinaţi din Cultul Creştin Penticostal;
h) nerespectarea sistematică a atribuţiilor de slujire.
(4) În urma sesizării scrise, documentate şi asumate, din partea unor persoane, a unui grup de credincioşi sau a bisericii, Biroul permanent al comunităţii regionale, teritoriale sau etnice verifică veridicitatea faptelor sesizate şi decide dacă se impune declanşarea procedurilor de disciplinare.
(5) În cazul în care sesizarea priveşte diaconii şi prezbiterii, Comitetul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice declanşează şi finalizează procedura de suspendare sau revocare.
(6) În cazul în care sesizarea priveşte un pastor, Comitetul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice o va înainta Comisiei de mediere şi disciplină, care va hotărî asupra situaţiei, verificând condiţiile de legalitate şi temeinicie ale cauzei.
(7) Nicio măsură de suspendare nu va putea fi dispusă fără ca slujitorul în cauză să fie audiat. În acest scop el va fi convocat. Convocarea va cuprinde locul, data şi ora la care slujitorul în cauză trebuie să se prezinte, precum şi fapta care i se impută.
(8) Neprezentarea persoanei la convocarea făcută la locul, data şi ora arătate în convocare pentru a fi audiată nu împiedică efectuarea cercetării şi aplicarea măsurii disciplinare.
(9) Măsura de suspendare se va lua cu majoritate simplă.
(10) În urma încheierii cercetării disciplinare, Comitetul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice sau Comisia de mediere şi disciplină, după caz, va întocmi un proces-verbal în care se vor consemna: abaterea disciplinară reţinută, susţinerile persoanei în cauză, a martorilor, sancţiunea aplicată, încadrarea statutară a faptei şi temeiul sancţiunii.
(11) Comitetul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice sau Comisia de mediere şi disciplină, după caz, aplică sancţiunea prin hotărâre emisă în formă scrisă, care va cuprinde descrierea pe scurt a abaterii disciplinare, cu indicarea temeiului acesteia, sancţiunea aplicată şi temeiul ei, precum şi menţiunea că hotărârea poate fi contestată în termen de 15 zile de la comunicare la organul ierarhic superior, respectiv Comitetul executiv al Cultului Creştin Penticostal (pentru diaconi şi prezbiteri) sau Consiliul bisericesc al Cultului Creştin Penticostal (pentru pastori).
(12) Suspendarea încetează şi partea sancţionată poate reveni în slujire, în condiţiile revizuirii comportamentului şi a unei hotărâri a aceleiaşi autorităţi care a decis iniţial sancţionarea.
(13) Calitatea de slujitor poate fi revocată în situaţiile prevăzute în alin. (3), dacă gravitatea situaţiei o impune.
(14) Revocarea poate fi aplicată şi în situaţia în care persoana în cauză nu îşi revizuieşte comportamentul sau atitudinea care a dus la aplicarea suspendării.
(15) Procedura revocării se realizează potrivit alin. (4) de către următoarele foruri:
a) Comisia de mediere şi disciplină în şedinţă comună cu Comitetul executiv, în cazul pastorilor;
b) Comitetul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice, în cazul diaconilor şi al prezbiterilor.
(16) Atât pe perioada suspendării, cât şi în cazul revocării se retrage legitimaţia de slujitor.
(17) Orice hotărâre de disciplinare a unui slujitor se va face în scris, cu motivarea acesteia. Hotărârea se va comunica celui în cauză şi, după caz, comunităţii regionale, teritoriale sau etnice sau bisericii.
(18) În cazul suspendării sau revocării de diaconi şi prezbiteri, instanţa de apel este Comitetul executiv. În cazul suspendării pastorilor, instanţa de apel este Comitetul executiv, iar în cazul revocării pastorilor, Consiliul bisericesc."
41. Articolul 42 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 42
(1) Comitetul bisericii hotărăşte angajarea şi salarizarea personalului ecleziastic şi administrativ în funcţie de nevoi şi de posibilităţi.
(2) Angajarea personalului se poate face de către biserica locală, iar atunci când aceasta nu are posibilitatea, angajarea se va face prin comunitatea regională, teritorială sau etnică, la cererea comitetului bisericii."
42. Articolul 43 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 43
(1) Biserica locală este condusă de pastor împreună cu comitetul bisericii.
(2) Pastorul coordonează întregul comitet al bisericii, dar poate convoca pentru consultări şi decizii fie întregul comitet, fie una dintre cele două comisii care îl compun, conform art. 48 alin. (2).
(3) Pastorul este ales de Adunarea generală a bisericii şi este confirmat prin decizie a comunităţii regionale, teritoriale sau etnice."
43. Articolul 44 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 44
(1) Pastorul bisericii are următoarele atribuţii:
a) predicarea şi învăţarea Sfintelor Scripturi;
b) pregătirea şi îndrumarea celorlalţi slujitori ai bisericii;
c) organizarea şi îndrumarea activităţilor spirituale şi administrative ale bisericii;
d) consilierea şi îngrijirea pastorală a membrilor bisericii;
e) coordonarea serviciilor divine la care este prezent;
f) convocarea şi prezidarea şedinţelor comitetului bisericii;
g) convocarea şi prezidarea Adunării generale a bisericii;
h) coordonarea activităţii membrilor comitetului bisericii, precum şi a tuturor compartimentelor bisericii;
i) oficierea tuturor actelor de cult, ocazii în care poate solicita ajutorul celorlalţi slujitori ordinaţi;
j) ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului statut;
k) ducerea la îndeplinire a deciziilor autorităţii superioare bisericeşti (comunitatea regională, teritorială sau etnică, Adunarea generală a Cultului Creştin Penticostal, Consiliul bisericesc şi Comitetul executiv);
l) împreună cu secretarul bisericii, semnează documentele oficiale ale bisericii;
m) reprezintă biserica în relaţia cu terţi, personal sau printr-un delegat.
(2) Pastorul coordonator poate delega, cu acordul comitetului bisericii, atribuţiile menţionate la alin. (1).
(3) Pastorul, în desfăşurarea activităţii pastorale, are obligaţia păstrării secretului mărturisirii."
44. Articolul 45 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 45
La nevoie, bisericile cu peste 200 de membri pot avea pe lângă pastorul coordonator şi unul sau mai mulţi pastori asistenţi, nedepăşind un raport de un pastor la 100 de membri ai bisericii. Aceştia ajută la îndeplinirea atribuţiilor pastorale şi preiau responsabilităţile ce le sunt delegate de către pastorul coordonator."
45. Articolul 46 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 46
(1) Nimeni nu poate fi învestit direct pastor, fără a fi fost ordinat mai întâi ca diacon, apoi ca prezbiter.
(2) Pentru a fi învestit ca pastor, un slujitor trebuie să slujească o biserică de cel puţin 100 de membri sau cel mult patru biserici care însumează cel puţin 100 de membri.
(3) Pastorul nu poate avea în sectorul său pastoral mai mult de patru biserici.
(4) În cazuri excepţionale, cu acordul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice, atunci când situaţia o cere, un slujitor poate fi învestit pastor şi dacă biserica sau grupul de biserici păstorite însumează mai puţin de 100 de membri.
(5) Procesul de succesiune pastorală trebuie demarat cel târziu la împlinirea de către pastorul în cauză a vârstei de 60 de ani.
(6) Pastorul va putea deţine o slujbă de conducere până la împlinirea vârstei de 65 de ani. Dacă comitetul bisericii şi Comitetul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice consideră că este nevoie şi pastorul încă este eficient în poziţia de conducere, poate sluji până la împlinirea vârstei de 70 de ani, dacă este validat cu 2/3 din voturile exprimate ale Adunării generale a bisericii, în prezenţa unui delegat al comunităţii regionale, teritoriale sau etnice.
(7) După vârsta de 65 de ani, în condiţiile menţionate mai sus, pastorul îşi poate continua slujirea numai cu avizul anual al conducerii comunităţii regionale, teritoriale sau etnice şi doar dacă pastorul face dovada derulării procesului de succesiune pastorală.
(8) Dovada minimală a demarării procesului de succesiune pastorală o constituie învestirea a cel puţin unui pastor sau prezbiter în biserica locală, până când pastorul senior împlineşte vârsta de 65 de ani. În caz contrar, păstorirea bisericii locale va fi asigurată de conducerea comunităţii regionale, teritoriale sau etnice."
46. Articolul 47 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 47
(1) În vederea bunei desfăşurări a activităţii, în cadrul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice pot funcţiona pastori de sector, pastori coordonatori de zonă şi pastori delegaţi.
(2) Pastorii de sector au atribuţiile pastorilor care deservesc bisericile locale, dar le exercită în mai multe biserici care alcătuiesc un sector de slujire. Pastorul de sector este, din oficiu, membru în comitetul fiecărei biserici pe care o păstoreşte.
(3) Pastorii coordonatori de zonă:
a) reprezintă autoritatea delegată a comunităţii regionale, teritoriale sau etnice în teritoriu;
b) supraveghează şi îndrumă activitatea spirituală şi administrativă a bisericilor de pe teritoriul unui judeţ, iar în cazul comunităţilor teritoriale, al unei regiuni, al unei zone sau al unei ţări;
c) primesc sesizări de la bisericile din teritoriu cu privire la diferite necesităţi pastorale sau abateri de la rânduiala doctrinară şi morală şi se implică în rezolvarea lor, ţinând cont de autoritatea celorlalţi slujitori şi colaborând armonios cu aceştia;
d) sesizează preşedintele comunităţii regionale, teritoriale sau etnice cu privire la abaterile doctrinare sau morale ale slujitorilor sau de la normele administrative ale Cultului Creştin Penticostal şi propune analizarea acestora de către conducerea comunităţii regionale, teritoriale sau etnice.
(4) Pastorii delegaţi reprezintă autoritatea comunităţii regionale, teritoriale sau etnice în bisericile aflate în criză.
(5) Pastorul delegat primeşte un mandat de un an, care, la nevoie, îi poate fi prelungit cu câte un an.
(6) Pastorul delegat poate deveni pastorul bisericii locale în urma votului secret de confirmare al bisericii respective, respectând procedurile de la art. 38^1."
47. Articolul 48 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 48
(1) Comitetul bisericii locale se compune din pastorul principal şi pastorii asistenţi, conducător (acolo unde nu este un pastor local), secretar şi mai mulţi membri, după cum decide Adunarea generală.
(2) Acolo unde situaţia o permite, cu aprobarea Adunării generale, comitetul bisericii se poate compune din două comisii: una pastorală - formată din slujitori ordinaţi aleşi în comitet - şi una administrativă.
(3) Dacă, pe perioada exercitării mandatului, numărul membrilor în comitet se descompletează cu maxim o treime, atunci pastorul împreună cu comitetul cooptează persoanele ce vor fi supuse alegerii Adunării generale prin vot secret, care trebuie să întrunească majoritatea simplă.
(4) Dacă numărul membrilor în comitet se descompletează cu mai mult de o treime, se reorganizează alegerea întregului comitet în cadrul Adunării generale a bisericii, respectând procedura statutară.
(5) În situaţia în care atât pastorul, cât şi comitetul bisericii îşi prezintă demisia din diverse motive, Comunitatea regională, teritorială sau etnică de care aparţine biserica deleagă un pastor sau organizează alegerea unui nou pastor, respectând procedurile prevăzute la art. 39, după care comitetul bisericii va fi ales de către Adunarea generală a bisericii, sub coordonarea noului pastor.
(6) Conducătorul va îndeplini responsabilităţile ce îi sunt delegate de pastor.
(7) Secretarul ţine evidenţa membrilor bisericii, efectuează corespondenţa, întocmeşte procesele-verbale ale şedinţelor de comitet şi ale Adunării generale, ţine la zi evidenţa patrimoniului acesteia şi semnează, alături de pastor sau un delegat al acestuia, toate documentele oficiale ale bisericii locale.
(8) Casierul răspunde de gestiunea casieriei, ţine registrele de casă şi de bancă la zi şi efectuează plăţi în baza hotărârilor comitetului bisericii, respectiv a dispoziţiilor de plată semnate de cei în drept. Casierul poate fi numit şi din afara comitetului bisericii.
(9) Ceilalţi membri ai comitetului bisericii vor avea atribuţiile stabilite în cadrul comitetului bisericii."
48. Articolul 49 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 49
Comitetul bisericii, sub coordonarea pastorului, conduce activitatea bisericii pe tot timpul mandatului încredinţat, având următoarele atribuţii:
a) stabileşte direcţiile şi obiectivele de dezvoltare ale bisericii;
b) întocmeşte bugetul bisericii şi îl supune spre aprobare Adunării generale;
c) urmăreşte respectarea bunei rânduieli în biserică;
d) hotărăşte şi aplică măsurile de disciplinare a membrilor, în caz de abateri;
e) organizează lucrarea socială a bisericii locale;
f) rezolvă orice alte sarcini încredinţate de Adunarea generală a bisericii."
49. Articolul 50 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 50
(1) Alegerile de comitet se fac o dată la 5 ani. Adunarea generală a bisericii poate acorda cel mult un nou mandat comitetului în exerciţiu.
(2) Propunerile candidaţilor pentru a fi aleşi în noul comitet al bisericii vor fi făcute de pastorul bisericii sau de pastor în colaborare cu o comisie de propuneri, formată din oameni cu o experienţă deosebită în lucrare.
(3) În situaţii de criză, conducerea comunităţii regionale, teritoriale sau etnice îşi asumă sarcina de a coordona procesul de numire a candidaţilor pentru comitet propuşi de Adunarea generală a bisericii locale.
(4) Candidaţii propuşi pentru a fi aleşi în comitetul bisericii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să aibă un caracter evlavios şi o conduită creştină exemplară;
b) să aibă o bună mărturie familială, dovedită prin conlocuire şi o viaţă conjugală armonioasă;
c) să aibă capacitatea şi disponibilitatea de a îndeplini sarcinile încredinţate;
d) să aibă o vechime de cel puţin 5 ani în cadrul Cultului Creştin Penticostal şi 2 ani în biserica respectivă; fac excepţie bisericile nou-înfiinţate şi slujitorii ordinaţi, recunoscuţi conform art. 34;
e) să se fi achitat de toate îndatoririle ce decurg din calitatea de membru, conform art. 25;
f) să nu fi fost sancţionat disciplinar pe linie bisericească, conform art. 30 alin. (3) lit. d) şi e);
(5) Pierderea calităţii de membru în comitetul bisericii are loc atunci când:
a) îşi pierde calitatea de membru al bisericii;
b) îşi prezintă demisia;
c) este demis;
d) se află în incapacitatea de a-şi îndeplini sarcinile pentru care a fost ales.
(6) Demiterea survine în cazul în care:
a) condiţiile statutare care au stat la baza alegerii sale sunt încălcate;
b) absentează nemotivat de la cinci şedinţe consecutive ale comitetului.
(7) Acţiunea de demitere va fi iniţiată de către pastor şi votată de cel puţin 2/3 din membrii comitetului bisericii, avizată de conducerea comunităţii regionale, teritoriale sau etnice şi comunicată Adunării generale."
50. După articolul 50 se introduce un nou articol, articolul 50^1, cu următorul cuprins:
"ART. 50^1
Cenzorii vor fi propuşi de către pastor în consultare cu comitetul bisericii şi confirmaţi de Adunarea generală. Cenzorii controlează operaţiunile financiar-contabile ale bisericii, consemnând constatările făcute într-un raport de control. Cenzorii vor fi numiţi din afara comitetului."
51. Articolul 51 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 51
(1) Adunarea generală a bisericii este alcătuită din toţi membrii care beneficiază de drepturi depline şi este statutară indiferent de numărul celor prezenţi, dacă s-a anunţat de către pastor sau un delegat al acestuia, cu cel puţin două săptămâni înainte, precizându-se scopul convocării.
(2) Adunarea generală ia hotărâri valabile cu votul a jumătate plus unu din membrii prezenţi.
(3) Adunarea generală a bisericii se întruneşte o dată pe an în şedinţă ordinară şi, ori de câte ori este nevoie, în şedinţe extraordinare.
(4) Adunarea generală a bisericii are următoarele atribuţii:
a) alege pastorul bisericii şi îl pune în slujbă cu acordul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice şi în prezenţa delegatului acesteia;
b) votează reconfirmarea oricărui slujitor ordinat, la cererea pastorului sau a comitetului bisericii, cu acordul prealabil al comunităţii regionale, teritoriale sau etnice. Reconfirmarea se face cu majoritatea simplă, prin vot secret. În situaţii excepţionale, forurile ecleziastice pot solicita votul de reconfirmare a slujitorilor cu două treimi din numărul participanţilor. În cazul diaconilor şi al prezbiterilor, această procedură va fi declanşată de conducerea comunităţii regionale, teritoriale sau etnice, iar în cazul pastorilor, de Comitetul executiv;
c) alege comitetul bisericii şi conducătorul acesteia, acolo unde nu există un pastor local, la expirarea mandatului sau când situaţia o impune;
d) votează candidaţii propuşi spre ordinare;
e) aprobă execuţia bugetară şi descărcarea de gestiune a comitetului bisericii, precum şi bugetul bisericii;
f) aprobă achiziţionarea şi înstrăinarea imobilelor; în cazul lăcaşelor de cult este nevoie de avizul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice;
g) hotărăşte mutarea lăcaşului de cult la o altă adresă.
(5) Adunarea generală a bisericii se convoacă şi este prezidată de pastor, iar în lipsa acestuia, de către un alt membru cu funcţie de răspundere: pastor asistent, prezbiter, diacon sau conducător de biserică, delegat de pastor sau de comunitatea regională, teritorială sau etnică."
52. Articolul 51^1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 51^1
În situaţii deosebite, ca urmare a sesizării scrise, motivate şi semnate de majoritatea membrilor comitetului bisericii sau cel puţin de o treime din numărul membrilor bisericii, comunitatea regională, teritorială sau etnică convoacă Adunarea generală a bisericii, printr-o adresă, cu cel puţin o săptămână înainte de data întrunirii acesteia."
53. Articolul 52 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 52
Biserica, prin slujitorii, membrii şi aparţinătorii ei, desfăşoară lucrări spirituale, educaţionale, social-caritabile, culturale şi administrative."
54. Articolul 53 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 53
Biserica este chemată de Dumnezeu să depună mărturie creştină prin cuvânt şi faptă, pentru a răspândi Evanghelia şi dragostea lui Dumnezeu în societate."
55. Articolul 54 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 54
Biserica poate acorda sprijin spiritual, moral şi material membrilor şi aparţinătorilor ei, persoanelor din afara ei care îl solicită, precum şi entităţilor instituţionale care au nevoie de ajutor: alte biserici şi alte părţi componente ale Cultului, orfelinate, azile, unităţi de învăţământ, spitale, unităţi militare penitenciare etc."
56. Articolul 55 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 55
(1) Biserica îşi desfăşoară slujbele religioase obişnuite în lăcaşul propriu, închiriat sau în orice alt spaţiu.
(2) Zilele şi orele în care au loc serviciile divine se stabilesc de către fiecare biserică în parte.
(3) Slujbele speciale sau ocazionale ale bisericii pot fi organizate în aer liber, în săli publice şi în alte spaţii publice sau private.
(4) Serviciile divine sunt publice şi pot fi frecventate de orice persoană, cu condiţia respectării rânduielii stabilite de către biserică."
57. Articolul 57 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 57
Biserica poate înfiinţa, organiza şi întreţine - singură sau în asociere cu alte biserici, organizaţii nonprofit, lucrative, întreprinderi sociale sau alte persoane juridice - unităţi de învăţământ creştin de orice grad, unităţi medicale, societăţi misionare, tabere şcolare şi de tineret, orfelinate, azile, case de odihnă, edituri, tipografii, mijloace de informare în masă, capele, cimitire confesionale şi alte activităţi pe linia scopului propus, în spiritul prezentului statut. Angajaţii acestor unităţi pot fi asiguraţi social la Casa de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Penticostal."
58. Articolul 58 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 58
Biserica poate trimite misionari în ţară şi în străinătate pentru răspândirea Evangheliei şi pentru prestarea de activităţi educative, sociale şi umanitare."
59. Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 59
(1) Biserica locală este proprietarul de drept al patrimoniului şi al fondurilor ei, fără niciun amestec din afară.
(2) Gestionarea patrimoniului şi a fondurilor bisericii se face de către pastor şi comitetul bisericii sau delegaţi ai acestora, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 51 alin. (4) lit. f).
(3) În caz de dizolvare a bisericii locale, patrimoniul acesteia va trece la comunitatea regională, teritorială sau etnică de care aparţine."
60. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 60
Biserica poate avea în proprietate lăcaşuri de cult cu anexele şi terenurile aferente, case pastorale şi pentru personalul de serviciu, clădiri şi terenuri pentru unităţile de învăţământ, unităţi sanitare şi farmaceutice, de caritate şi de odihnă, mijloace materiale şi tehnice necesare desfăşurării activităţii proprii, capele, cimitire confesionale şi orice alte bunuri."
61. Articolul 61 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 61
În vederea dobândirii sau înstrăinării bunurilor mobile şi imobile, biserica nu are nevoie de avizul sau aprobarea unui organ ierarhic superior. Excepţie fac bunurile imobile care au destinaţia de lăcaş de cult."
62. Articolul 62 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 62
Biserica se întreţine din contribuţiile şi zeciuielile membrilor ei, din donaţii, sponsorizări din partea persoanelor fizice sau juridice din ţară şi din străinătate, cu respectarea moralei creştine privind provenienţa acestora, precum şi din activităţi proprii."
63. Articolul 63 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 63
Donaţiile de orice natură făcute bisericii intră în proprietatea acesteia şi nu pot fi revendicate sub nicio formă."
64. Articolul 64 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 64
În spiritul învăţăturii Sfintelor Scripturi, potrivit nevoilor concrete ale lucrării lui Dumnezeu şi potrivit hotărârii comunităţii regionale, teritoriale sau etnice, fiecare biserică are datoria creştină de a participa la susţinerea financiară a infrastructurii instituţionale a Cultului Creştin Penticostal."
65. Articolul 65 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 65
(1) Bisericile penticostale locale de pe raza unuia sau a mai multor judeţe învecinate formează o Comunitate penticostală regională, cu scopul de a se sprijini reciproc în lucrarea creştină, precum şi pentru a avea un mijloc de reprezentare colectivă în faţa autorităţilor locale şi în relaţiile lor cu conducerea Cultului Creştin Penticostal.
(2) Fiecare biserică aparţine de comunitatea regională din care face parte judeţul pe raza căruia se află. Excepţie fac bisericile în privinţa cărora există un acord bilateral între comunităţile regionale învecinate."
66. Articolul 66 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 66
(1) Bisericile locale dintr-una sau mai multe ţări învecinate se pot uni pentru a forma o Comunitate penticostală teritorială din diaspora, cu scopul de a se sprijini reciproc în lucrarea creştină, precum şi pentru a avea un mijloc de reprezentare colectivă în faţa autorităţilor locale şi în relaţiile lor cu conducerea Cultului Creştin Penticostal.
(2) În cadrul comunităţilor teritoriale pot funcţiona comunităţi zonale.
(3) Fiecare biserică aparţine de comunitatea teritorială din care face parte ţara pe raza căreia se află. Excepţie fac bisericile în privinţa cărora există un acord bilateral între comunităţile teritoriale implicate.
(4) Bisericile sau grupurile de biserici care îşi exprimă intenţia de a deveni membre ale Cultului Creştin Penticostal vor fi supravegheate şi coordonate în acest parcurs de Departamentul de integrare al Cultului Creştin Penticostal. Finalitatea acestui proces este integrarea acestor biserici în cadrul structurilor existente ale Cultului Creştin Penticostal, în urma consultărilor cu acestea.
(5) Dobândirea personalităţii juridice se face cu respectarea dispoziţiilor legale specifice statului pe al cărui teritoriu îşi desfăşoară activitatea."
67. Articolul 67 se abrogă.
68. Articolul 68 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 68
(1) Înfiinţarea unei comunităţi regionale, teritoriale sau etnice se face prin hotărârea Adunării de constituire a delegaţilor tuturor bisericilor implicate, cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul acestora şi cu aprobarea Consiliului bisericesc. Din rândul delegaţilor trebuie să facă parte pastorii şi conducătorii bisericilor.
(2) Numărul minim de membri necesar pentru înfiinţarea unei noi comunităţi regionale, teritoriale sau etnice trebuie să fie cel puţin egal cu norma de reprezentare pentru un membru în Consiliul bisericesc."
69. Articolul 69 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 69
Comunităţile regionale, teritoriale sau etnice au următoarele atribuţii:
a) reprezintă autoritatea delegată a Cultului Creştin Penticostal în teritoriu;
b) asistă bisericile locale în îndeplinirea funcţiilor lor biblice;
c) încurajează şi ajută la înfiinţarea de noi biserici;
d) contribuie la pregătirea slujitorilor pentru bisericile din cadrul lor;
e) asistă bisericile, la solicitarea acestora sau prin autosesizare, şi intervin când situaţia o impune în probleme de disciplină bisericească, având statut de mediator şi de instanţă de apel;
f) hotărăsc asupra propunerilor făcute de biserici cu privire la ordinarea de noi slujitori;
g) organizează sesiunile de examinare a candidaţilor la slujbele de diacon şi prezbiter;
h) efectuează, la cerere, angajarea şi plata personalului care deserveşte bisericile locale, din fondurile provenite de la acestea, precum şi angajarea şi plata personalului propriu;
i) validează diaconi şi prezbiteri şi aplică sancţiuni disciplinare în dreptul lor, atunci când este cazul;
j) îndrumă şi exercită controlul de legalitate în problemele financiare ale bisericilor;
k) îndeplinesc alte activităţi specifice pentru realizarea obiectivelor pentru care au fost constituite."
70. Articolul 70 şi va avea următorul cuprins:
"ART. 70
Organele de conducere ale comunităţii regionale, teritoriale sau etnice sunt:
a) Adunarea generală;
b) Comitetul Comunităţii;
c) Biroul permanent."
71. Articolul 71 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 71
(1) Adunarea Generală a comunităţii regionale se compune din toţi pastorii legitimaţi din cadrul Comunităţii şi câte un delegat la 200 de membri.
(2) Adunarea generală a comunităţii teritoriale se compune din toţi pastorii legitimaţi din cadrul Comunităţii şi câte un delegat la 50 de membri.
(3) Adunarea generală a comunităţii etnice se compune din toţi pastorii legitimaţi din cadrul Comunităţii şi câte un delegat la 25 de membri.
(4) Adunarea generală a comunităţii regionale, teritoriale sau etnice se convoacă de către Biroul permanent al Comunităţii o dată la 5 ani în Adunare generală electivă ordinară şi ori de câte ori este nevoie în Adunare generală extraordinară.
(5) Adunările generale elective ordinare ale comunităţii regionale, teritoriale sau etnice vor fi prezidate de către un membru al Comitetului executiv al Cultului Creştin Penticostal."
72. Articolul 71^1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 71^1
Adunarea Generală a comunităţii regionale, teritoriale sau etnice are următoarele atribuţii:
a) primeşte raportul Comitetului comunităţii regionale, teritoriale sau etnice şi aprobă descărcarea de gestiune pe baza raportului Comisiei de cenzori;
b) alege Comitetul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice, Biroul permanent şi comisia de cenzori;
c) revocă membrii Comitetului comunităţii regionale, teritoriale sau etnice şi Biroul permanent atunci când constată că aceştia nu mai corespund condiţiilor statutare care au stat la baza alegerii lor;
d) alege pentru următorii 5 ani reprezentanţii comunităţii regionale, teritoriale sau etnice în Consiliul bisericesc;
e) ia orice hotărâri care privesc bunul mers al comunităţii regionale, teritoriale sau etnice."
73. Articolul 72 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 72
(1) Comitetul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice este ales de Adunarea generală şi se compune din 5 până la 11 pastori.
(2) Pentru a fi aleşi în Comitetul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice, pastorii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să aibă o vechime de cel puţin 5 ani în pastoraţie şi să nu depăşească vârsta de 65 de ani;
b) să aibă o bună mărturie privind însuşirea temeinică a doctrinei, moralei şi practicilor Cultului Creştin Penticostal;
c) să aibă o bună mărturie în ce priveşte integritatea morală şi conduita lor creştină;
d) să fi dovedit competenţă şi eficienţă în lucrarea lor pastorală;
e) să aibă o bună mărturie familială, dovedită prin conlocuire şi o viaţă conjugală armonioasă;
f) să nu fi fost sancţionaţi disciplinar pentru abateri doctrinare şi morale, în condiţiile art. 41 alin. (3)."
74. Articolul 72^1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 72^1
(1) Comitetul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice se compune din preşedinte, unul sau doi vicepreşedinţi, secretar şi mai mulţi membri, până la completarea numărului statutar. Dintre aceştia se aleg prioritar pastorii coordonatori de zonă.
(2) Nu se admit mai mult de două mandate consecutive pentru funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte şi secretar la nivelul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice."
75. Articolul 72^2 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 72^2
(1) Dacă, pe perioada exercitării mandatului, numărul membrilor în comitet se descompletează cu mai puţin de cincizeci la sută, atunci circumscripţiile electorale rămase cu mai puţini reprezentanţi în comitet decât în momentul alegerii îşi desemnează noii membri în comitet prin vot.
(2) Pierderea calităţii de membru în Comitetul Comunităţii are loc atunci când:
a) îşi pierde calitatea de membru în Cultul Creştin Penticostal;
b) îşi prezintă demisia;
c) este demis.
(3) Demiterea survine în cazul în care:
a) condiţiile statutare care au stat la baza alegerii sale sunt încălcate;
b) absentează nemotivat de la trei şedinţe consecutive ale comitetului sau cinci pe mandat.
(4) Procedura demiterii va fi iniţiată de către preşedintele şi Comitetul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice şi se comunică circumscripţiei din care provine."
76. Articolul 72^3 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 72^3
(1) Comitetul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice are următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea comunităţii regionale, teritoriale sau etnice pe durata mandatului încredinţat;
b) duce la îndeplinire hotărârile Adunării generale a comunităţii regionale, teritoriale sau etnice;
c) pregăteşte întâlnirile Adunării generale a comunităţii regionale, teritoriale sau etnice;
d) ia hotărâri privind achiziţionarea şi înstrăinarea de bunuri mobile şi imobile ale comunităţii regionale, teritoriale sau etnice. Pentru bunurile imobile este necesar avizul Comitetului executiv al Cultului;
e) cercetează prezumtivele abateri de la morala creştină sau de la doctrina penticostală ale pastorilor şi face propuneri Comitetului executiv în vederea evaluării acestora de către Comisia de mediere şi disciplină;
f) cercetează prezumtivele abateri de la morala creştină sau de la doctrina penticostală ale diaconilor şi prezbiterilor şi ia măsurile ce se impun;
g) stabileşte sediul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice;
h) le poate solicita cenzorilor comunităţii regionale, teritoriale sau etnice controlul financiar în cadrul bisericilor locale;
i) aprobă bugetul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice;
j) aprobă, la propunerea Biroului permanent, fişa postului pentru angajaţii Comunităţii;
k) primeşte raportul comisiei de cenzori;
l) ia hotărârile necesare pentru bunul mers al Comunităţii şi poate înfiinţa comisii şi departamente de lucru.
(2) Comisia de cenzori a comunităţii regionale, teritoriale sau etnice are următoarele atribuţii:
a) controlează operaţiunile financiar-contabile ale comunităţii regionale, teritoriale sau etnice, consemnând constatările făcute într-un raport;
b) înaintează raportul Comisiei de cenzori către comitetul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice."
77. Articolul 73 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 73
(1) Biroul permanent al comunităţii regionale, teritoriale sau etnice este format din preşedinte, unul sau doi vicepreşedinţi şi secretar.
(2) Biroul permanent soluţionează probleme cu caracter urgent, prezintă referate, rapoarte, informări din partea departamentelor sau orice alt tip de documente în vederea informării corecte şi exacte a Comitetului Comunităţii.
(3) Biroul permanent analizează, investighează şi rezolvă problemele curente, iar pentru alte situaţii decât cele curente prezintă concluziile sale Comitetului Comunităţii, care decide asupra modului de soluţionare a acestora.
(4) Biroul permanent pune în aplicare hotărârile Adunării generale a Comitetului comunităţii regionale, teritoriale şi etnice, Comitetului executiv sau ale Consiliului bisericesc care privesc activitatea Comunităţii.
(5) Atunci când unul dintre membrii Biroului permanent se află în imposibilitatea de a-şi exercita mandatul, cu excepţia situaţiei în care este ultimul an în exerciţiu, după o perioadă de 6 luni de la constatarea acestui fapt, se vor organiza alegeri anticipate, de către Adunarea generală a Comunităţii prin care se votează completarea Comitetului Comunităţii şi apoi se votează poziţia în discuţie.
(6) Biroul permanent elaborează fişa postului pentru angajaţii comunităţii regionale, teritoriale sau etnice.
(7) Biroul permanent avizează solicitările bisericii locale privind înstrăinarea şi dobândirea de bunuri imobile cu destinaţie de locaş de cult.
(8) Biroul permanent desemnează delegaţii pentru Adunarea generală şi Congresul Cultului Creştin Penticostal, prin consultare cu pastorii bisericilor."
78. Articolul 73^1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 73^1
(1) Preşedintele comunităţii regionale, teritoriale sau etnice are următoarele atribuţii:
a) conduce activitatea curentă a comunităţii regionale, teritoriale sau etnice şi stabileşte sarcini concrete pentru membrii Comitetului comunităţii regionale, teritoriale sau etnice;
b) răspunde nemijlocit de activitatea spirituală din cadrul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice;
c) exercită funcţia de ordonator principal de credite;
d) întocmeşte, împreună cu ceilalţi membri ai Biroului permanent, proiectul bugetului Comunităţii şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare Comitetului Comunităţii;
e) emite decizii de angajare a personalului şi de modificare a drepturilor salariale ale personalului angajat;
f) reprezintă şi angajează legal comunitatea regională, teritorială sau etnică în relaţia cu terţii şi semnează, alături de secretar, toate actele şi documentele administrative sau juridice ale Comunităţii;
g) prezidează şedinţele Comitetului comunităţii regionale, teritoriale sau etnice şi şedinţele Adunării generale, cu excepţia adunărilor generale elective.
(2) Pe timpul mandatului, preşedintele comunităţii regionale, teritoriale sau etnice nu poate să ocupe şi funcţia de pastor coordonator, poziţie pe care o va delega unuia dintre pastorii asistenţi, cu avizul conducerii comunităţii regionale, teritoriale sau etnice. Excepţiile vor fi analizate de Comitetul executiv. După încetarea mandatului de conducere la nivelul Comunităţii, acesta îşi va relua mandatul de pastor deţinut anterior.
(3) Vicepreşedintele comunităţii regionale, teritoriale sau etnice asigură conducerea comunităţii regionale, teritoriale sau etnice în lipsa preşedintelui şi preia orice responsabilitate stabilită în fişa postului, pe principiul delegării de autoritate; delegarea de autoritate se va face în scris atunci când intervin deplasări de lungă durată, incapacitate fizică sau alte absenţe îndelungi ale preşedintelui.
(4) Secretarul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice are următoarele atribuţii:
a) întocmeşte corespondenţa şi procesele-verbale ale Adunării generale şi ale Comitetului comunităţii regionale, teritoriale sau etnice;
b) ţine orice alte evidenţe necesare activităţii comunităţii regionale, teritoriale sau etnice;
c) semnează alături de preşedinte toate documentele Comunităţii şi îndeplineşte orice alte responsabilităţi stabilite de preşedinte prin fişa postului.
(5) Ceilalţi membri ai Comitetului comunităţii regionale, teritoriale sau etnice vor avea sarcinile stabilite în şedinţele comitetului."
79. Articolul 74 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 74
(1) Personalul angajat al comunităţii regionale, teritoriale sau etnice îşi desfăşoară activitatea conform fişei postului şi contractului de muncă în baza căruia a fost angajat.
(2) Angajaţii comunităţii regionale, teritoriale sau etnice sunt asiguraţi social la Casa de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Penticostal."
80. Articolul 75 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 75
În cadrul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice pot funcţiona diferite comisii judeţene sau zonale, comisii de lucru şi departamente, care îşi vor desfăşura activitatea specifică în baza regulamentelor proprii, avizate de conducerea comunităţii regionale, teritoriale sau etnice."
81. După articolul 75 se introduce un nou articol, articolul 75^1, cu următorul cuprins:
"ART. 75^1
În cadrul comunităţilor regionale şi teritoriale se pot înfiinţa departamente etnice."
82. Articolul 76 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 76
Comunitatea regională, teritorială sau etnică poate avea imobile proprii, azile pentru bătrâni, case de odihnă, centre sociale, culturale şi educaţionale, edituri, tipografii, unităţi de învăţământ de toate gradele, societăţi misionare, unităţi medicale şi farmaceutice, studiouri radio sau TV şi alte unităţi pentru realizarea scopului propus."
83. Articolul 77 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 77
(1) Comunitatea regională, teritorială sau etnică se susţine financiar din contribuţia tuturor bisericilor din cadrul ei. Ea poate primi donaţii şi sponsorizări de la orice persoană fizică sau juridică din ţară ori din străinătate, cu respectarea moralei creştine privind provenienţa acestora.
(2) Donaţiile de orice natură, făcute în mod legal comunităţii regionale, teritoriale sau etnice, intră în proprietatea acesteia şi nu pot fi revendicate sub nicio formă."
84. Articolul 78 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 78
La nivelul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice funcţionează unul sau mai multe seminare biblice penticostale, pentru pregătirea de noi lucrători în cadrul bisericilor din zonă şi pentru instruirea celor deja implicaţi în lucrare."
85. Articolul 79 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 79
Ştampila comunităţii regionale, teritoriale sau etnice este rotundă şi trebuie să conţină logoul Cultului Creştin Penticostal din România şi datele de identificare ale comunităţii regionale, teritoriale sau etnice."
86. Articolul 80 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 80
Comunitatea regională, teritorială sau etnică se dizolvă atunci când nu mai sunt îndeplinite condiţiile care au stat la baza înfiinţării ei. În caz de dizolvare, patrimoniul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice trece la Cultul Creştin Penticostal din România."
87. Articolul 81 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 81
(1) Cultul Creştin Penticostal din România este format din toate bisericile penticostale locale, organizate în comunităţi regionale, teritoriale şi etnice, Institutul Teologic Penticostal, Casa de Pensii şi Ajutoare, Fundaţia APME, Fundaţia AREA, bisericile din diaspora care nu aparţin de comunităţile teritoriale şi orice alte entităţi aprobate de Consiliul bisericesc sau de Adunarea generală a Cultului Creştin Penticostal.
(2) Cultul Creştin Penticostal din România este instituţia centrală de reprezentare a intereselor generale ale părţilor ei componente.
(3) Organele de conducere ale Cultului Creştin Penticostal sunt:
a) Adunarea generală;
b) Consiliul bisericesc;
c) Comitetul executiv;
d) Biroul permanent."
88. Articolul 82 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 82
(1) Adunarea generală a Cultului Creştin Penticostal este forul superior de conducere al Cultului Creştin Penticostal din România şi este compusă din toţi pastorii legitimaţi şi din câte un delegat la 2.000 de membri.
(2) Adunarea generală a Cultului Creştin Penticostal se convoacă de Comitetul executiv în şedinţe ordinare, cu caracter electiv, o dată la 5 ani, când se constituie în Congresul Cultului Creştin Penticostal din România.
(3) Adunarea generală a cultului se convoacă de Comitetul executiv în şedinţe extraordinare pentru modificarea actelor normative, când se constituie în Congresul de lucru al Cultului Creştin Penticostal din România."
89. Articolul 83 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 83
Atribuţiile Adunării generale a Cultului Creştin Penticostal sunt:
a) primeşte rapoartele de activitate ale forurilor conducătoare ale Cultului Creştin Penticostal şi pe cel al Comisiei de cenzori;
b) alege din cadrul Consiliului bisericesc membrii Comitetului executiv;
c) alege Comisia de cenzori;
d) propune şi validează modificări în Statutul Cultului Creştin Penticostal, la iniţiativa Consiliului bisericesc;
e) face propuneri pentru îmbunătăţirea Mărturisirii de credinţă, la iniţiativa Consiliului bisericesc;
f) stabileşte sediul Cultului Creştin Penticostal."
90. Articolul 84 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 84
Lucrările Congresului Cultului Creştin Penticostal din România vor fi prezidate de un birou de zi, format din 5 membri, condus de un preşedinte ales, a cărui componenţă este propusă de Consiliul bisericesc şi aprobată de Adunarea generală."
91. Articolul 85 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 85
(1) Consiliul bisericesc este forul reprezentativ de conducere al Cultului Creştin Penticostal şi este compus din 35 de membri.
(2) Fac parte din Consiliul bisericesc preşedinţii comunităţilor regionale, teritoriale sau etnice, pastorii aleşi de comunităţi după norma de reprezentare, cu condiţia ca aceştia să aibă cel puţin 5 ani vechime în pastoraţie, precum şi rectorul Institutului Teologic Penticostal, preşedintele Casei de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Penticostal, preşedintele APME şi preşedintele AREA, cu condiţia ca aceştia să îndeplinească cerinţele statutare.
(3) În cazul în care rectorul Institutului Teologic Penticostal, preşedintele Casei de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Penticostal, preşedintele APME şi preşedintele AREA nu îndeplinesc cerinţele statutare sau devin membri ai Consiliului bisericesc prin alegeri, aceste entităţi vor fi reprezentate de câte un delegat desemnat de ele. Delegaţii, la rândul lor, trebuie să îndeplinească condiţiile statutare."
92. Articolul 85^1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 85^1
(1) Dacă, pe perioada exercitării mandatului, numărul membrilor Consiliului bisericesc se descompletează cu mai puţin de cincizeci la sută, atunci adunările generale ale comunităţilor care şi-au pierdut reprezentanţii vor desemna prin vot consilierii care vor ocupa locurile vacante.
(2) Pierderea calităţii de membru în Consiliul bisericesc are loc atunci când:
a) îşi pierde calitatea de membru al unei biserici locale din Cultul Creştin Penticostal;
b) îşi prezintă demisia;
c) este demis.
(3) Demiterea survine în cazul în care:
a) condiţiile statutare care au stat la baza alegerii sale sunt încălcate;
b) absentează nemotivat de la trei şedinţe consecutive ale consiliului sau de la cinci şedinţe pe perioada unui mandat.
(4) Procedura demiterii va fi iniţiată de către preşedintele cultului împreună cu Consiliul bisericesc şi va fi comunicată comunităţii din care provine.
(5) Consiliul bisericesc se întruneşte de cel puţin două ori pe an şi este convocat de Comitetul executiv sau de cel puţin jumătate din numărul consilierilor. Hotărârile consiliului se iau cu majoritate simplă, în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor.
(6) Consiliul bisericesc este prezidat de preşedintele Cultului Creştin Penticostal sau, în lipsa acestuia, de către prim-vicepreşedintele Cultului Creştin Penticostal."
93. Articolul 86 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 86
Consiliul bisericesc are următoarele atribuţii:
a) duce la îndeplinire hotărârile Adunării generale a Cultului Creştin Penticostal şi deleagă sarcini specifice Comitetului executiv şi departamentelor de lucru;
b) îndrumă şi evaluează activitatea Comitetului executiv;
c) înfiinţează şi organizează departamente de lucru, aprobă regulamentele acestora şi le verifică activitatea;
d) analizează situaţia generală din cadrul Cultului Creştin Penticostal şi face recomandări bisericilor şi celorlalte părţi componente, pentru buna desfăşurare a activităţii acestora;
e) hotărăşte, când situaţia o impune, excluderea din Cultul Creştin Penticostal a unei biserici sau a altei părţi componente, care s-a abătut de la doctrina penticostală sau de la morala creştină;
f) hotărăşte colaborarea Cultului Creştin Penticostal cu organizaţii penticostale şi cu alte organizaţii creştine sau filantropice atât din interiorul, cât şi din exteriorul ţării, în condiţiile păstrării identităţii spirituale şi administrative;
g) descarcă de gestiunea anuală Comitetul executiv, după prezentarea raportului Comisiei de cenzori;
h) votează bugetul Cultului Creştin Penticostal;
i) îi validează sau îi invalidează, atunci când situaţia o impune, pe rectorul Institutului Teologic Penticostal, cadrele didactice ale Institutului Teologic Penticostal, pe redactorul-şef al publicaţiei centrale de presă, pe preşedintele şi vicepreşedintele Casei de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Penticostal, pe preşedintele APME şi preşedintele AREA;
j) judecă, în calitate de instanţă de apel definitivă, situaţiile de revocare din slujire a pastorilor, dispuse de Comitetul executiv. Deciziile vor fi luate cu votul favorabil a două treimi din numărul voturilor valabil exprimate;
k) stabileşte calendarul şi regulamentul alegerilor pentru bisericile locale, pentru comunităţile regionale, teritoriale sau etnice şi la nivel central;
l) alege membrii Comisiei de mediere şi disciplină dintre membrii Consiliului bisericesc aleşi prin vot;
m) numeşte liderii de departamente ale cultului;
n) votează moţiuni şi rezoluţii referitoare la morala creştină, libertatea religioasă, drepturile omului, mediul înconjurător şi alte probleme de interes major."
94. Articolul 87 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 87
(1) Comitetul executiv este forul care asigură conducerea curentă a Cultului Creştin Penticostal şi este compus din 9 membri, după cum urmează: preşedinte, secretar general, prim-vicepreşedinte, vicepreşedinte şi alţi 5 membri aleşi de Congresul Adunării generale dintre membrii Consiliului bisericesc.
(2) Nu pot candida pentru un loc în Comitetul executiv membrii numiţi ai Consiliului bisericesc, respectiv: rectorul Institutului Teologic Penticostal, preşedintele APME, preşedintele AREA şi preşedintele Casei de Pensii şi Ajutoare.
(3) Membrii Comitetului executiv participă la şedinţele acestuia cu drept de vot şi se implică activ în rezolvarea sarcinilor ce le revin, conform atribuţiilor delegate."
95. Articolul 88 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 88
În desfăşurarea activităţii sale, Comitetul executiv al Cultului Creştin Penticostal are următoarele atribuţii:
a) duce la îndeplinire hotărârile Consiliului bisericesc;
b) coordonează activitatea departamentelor Cultului Creştin Penticostal;
c) direcţionează către Comisia de mediere şi disciplină solicitările venite din partea comunităţilor regionale, teritoriale sau etnice privitoare la situaţii de criză majoră. Solicitării i se va da curs doar dacă comitetul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice a gestionat în prealabil cazul şi a emis o rezoluţie;
d) se constituie în instanţă de apel definitivă în cazul pastorilor în dreptul cărora Comisia de mediere şi disciplină a dispus măsura suspendării din slujire. Deciziile vor fi luate cu majoritate simplă;
e) decide revocarea din slujire a pastorilor, la propunerea Comisiei de mediere şi disciplină, în şedinţe comune cu aceasta. În acest caz, instanţa de apel definitivă este Consiliul bisericesc al Cultului Creştin Penticostal;
f) susţine şi apără interesele bisericilor şi ale părţilor componente ale cultului, prin autosesizare sau la cererea acestora;
g) aprobă angajarea personalului necesar desfăşurării activităţii centrale;
h) întocmeşte proiectul de buget al Cultului Creştin Penticostal şi urmăreşte execuţia bugetară;
i) aprobă dobândirea şi înstrăinarea de bunuri mobile şi imobile necesare activităţii centrale;
j) convoacă Adunarea generală a Cultului Creştin Penticostal;
k) stabileşte ordinea de zi a Consiliului bisericesc, pe care o transmite spre ştiinţa consilierilor cu minimum 10 zile înainte;
l) validează alegerile de la comunităţile regionale, teritoriale şi etnice, emite hotărâri, validează sau recunoaşte ordinarea în slujba de pastor;
m) îi examinează pe candidaţii la slujba de pastor."
96. Articolul 88^1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 88^1
(1) Hotărârile Comitetului executiv sunt valabile în condiţiile prezenţei a cel puţin două treimi din membrii săi, cu votul majorităţii simple.
(2) Comitetul executiv se convoacă de către preşedintele Cultului Creştin Penticostal şi se întruneşte de regulă trimestrial sau ori de câte ori este nevoie.
(3) Preşedintele, secretarul general, prim-vicepreşedintele şi vicepreşedintele Cultului Creştin Penticostal nu pot ocupa funcţii în Biroul permanent al comunităţilor regionale, teritoriale sau etnice."
97. După articolul 88^1 se introduce un nou articol, articolul 88^2, cu următorul cuprins:
"ART. 88^2
(1) Comisia de mediere şi disciplină este un organ al Cultului Creştin Penticostal format din vicepreşedintele Cultului Creştin Penticostal şi 4 membri aleşi de către Consiliul bisericesc din rândul membrilor săi.
(2) Atribuţiile Comisiei de mediere şi disciplină sunt următoarele:
a) se ocupă de situaţiile de criză din bisericile locale şi mediază între părţi, în urma gestionării lor de către comitetele comunităţilor regionale, teritoriale şi etnice şi a rezoluţiei articulate de acestea;
b) decide suspendarea din slujire a pastorilor, atunci când este cazul;
c) decide, împreună cu Comitetul executiv, revocarea din slujire a pastorilor, atunci când este cazul.
(3) Pentru deciziile de suspendare emise de Comisia de mediere şi disciplină, instanţa de apel este Comitetul executiv."
98. Articolul 89 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 89
(1) Biroul permanent este forul care coordonează Comitetul executiv şi este format din: preşedinte, secretar general, prim-vicepreşedinte şi vicepreşedinte.
(2) Membrii Biroului permanent nu vor mai îndeplini funcţia de pastor coordonator în bisericile locale şi nu vor ocupa o poziţie în Biroul permanent al unei comunităţi regionale, teritoriale şi etnice sau în conducerea executivă a uneia dintre părţile componente ale Cultului Creştin Penticostal, pe perioada mandatului încredinţat. După finalizarea mandatului/mandatelor, aceştia vor reveni pe poziţia de pe care au plecat.
(3) Pe timpul mandatului membrilor din Biroul permanent al Cultului Creştin Penticostal, poziţia de pastor coordonator va fi preluată de către unul dintre pastorii asistenţi, la propunerea pastorului coordonator, prin delegare avizată de conducerea comunităţii regionale, teritoriale şi etnice.
(4) Nu se admit mai mult de două mandate consecutive pentru aceeaşi funcţie în Biroul permanent al Cultului Creştin Penticostal.
(5) Preşedintele Biroului permanent îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) reprezintă Cultul Creştin Penticostal în relaţiile oficiale;
b) coordonează activitatea Biroului permanent, a Comitetului executiv şi a Consiliului bisericesc;
c) emite decizii cu privire la personalul angajat;
d) este ordonator principal de credite;
e) semnează actele şi documentele împreună cu secretarul general şi ia orice alte hotărâri în limita competenţei sale;
f) în anumite situaţii, poate delega atribuţii de reprezentare altor pastori din Cultul Creştin Penticostal;
g) coordonează Departamentul de strategie, dezvoltare şi formare.
(6) Secretarul general al Biroului permanent îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) coordonează personalul angajat al Cultului Creştin Penticostal. El are răspunderea activităţii operative privind personalul administrativ şi de specialitate;
b) în unele situaţii, la solicitarea preşedintelui, reprezintă Cultul Creştin Penticostal în relaţiile oficiale;
c) împreună cu preşedintele semnează actele şi documentele Cultului Creştin Penticostal;
d) are în subordine secretariatul Cultului Creştin Penticostal, care efectuează corespondenţa şi ţine la zi evidenţa necesară activităţii centrale;
e) analizează dosarele de examinare în vederea ordinării pastorilor;
f) analizează dosarele de autorizare a bisericilor locale;
g) analizează cererile de retragere a autorizaţiei de funcţionare a bisericilor locale din Cultul Creştin Penticostal.
(7) Prim-vicepreşedintele Biroului permanent îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) preia atribuţiile statutare ale preşedintelui Cultului Creştin Penticostal atunci când acesta se află în imposibilitatea exercitării acestora;
b) în unele situaţii, la solicitarea preşedintelui, reprezintă Cultul Creştin Penticostal în relaţiile oficiale;
c) coordonează Departamentul pentru diaspora.
(8) Vicepreşedintele Biroului permanent coordonează Comisia de mediere şi disciplină şi are şi alte atribuţii încredinţate de preşedinte.
(9) Atunci când unul dintre membrii Biroului permanent se află în imposibilitatea de a-şi exercita mandatul, după o perioadă de 6 luni, cu excepţia situaţiei în care este ultimul an al mandatului, se vor organiza alegeri anticipate, de către Adunarea generală a Cultului Creştin Penticostal, prin care se votează completarea Biroului permanent şi apoi se votează poziţia vacantă.
(10) Cenzorii Cultului Creştin Penticostal sunt aleşi o dată la 5 ani de către Adunarea generală şi au următoarele atribuţii:
a) controlează operaţiunile financiar-contabile ale Cultului Creştin Penticostal, Institutului Teologic Penticostal, Casei de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Penticostal, Fundaţiei APME, Fundaţiei AREA, consemnând constatările făcute într-un raport;
b) controlează operaţiunile financiar-contabile ale bisericilor sau comunităţilor regionale, teritoriale sau etnice la solicitarea acestora sau, în cazuri excepţionale, la cererea Comitetului executiv;
c) înaintează raportul Comisiei de cenzori către Consiliul bisericesc sau Comitetul executiv, după caz;
d) înaintează rapoartele necesare către Congresul Cultului Creştin Penticostal."
99. Articolul 89^1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 89^1
Atribuţiile Biroului permanent sunt următoarele:
a) conduce activităţile curente ale Cultului Creştin Penticostal;
b) soluţionează problemele curente sesizate, prezintă referate, rapoarte din partea departamentelor de specialitate sau orice alt tip de documente în vederea informării corecte şi exacte a Comitetului executiv;
c) analizează şi investighează problemele ivite şi prezintă concluziile sale Comitetului executiv, care decide asupra modului de soluţionare a acestora;
d) emite, la cererea comunităţi regionale, teritoriale şi etnice, autorizaţiile de funcţionare ale bisericilor locale din Cultul Creştin Penticostal;
e) emite, la solicitarea comunităţilor regionale, teritoriale şi etnice, autorizarea bisericilor locale venite din alte confesiuni evanghelice, pentru a deveni parte a Cultului Creştin Penticostal;
f) emite, la solicitarea Departamentului de integrare, autorizarea bisericilor penticostale din diaspora, pentru a deveni parte a Cultului Creştin Penticostal;
g) retrage, la solicitarea comunităţilor regionale, teritoriale şi etnice, autorizaţiile de funcţionare ale bisericilor locale penticostale."
100. Articolul 90 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 90
(1) Cultul Creştin Penticostal din România şi părţile lui componente, cu excepţia filiilor, pot înfiinţa şi organiza învăţământ de toate gradele.
(2) Forma, gradul, numărul şi planul de şcolarizare pentru instituţiile de învăţământ propriu se decid de către Cultul Creştin Penticostal din România, în condiţii de autonomie a unităţilor administrativ-teritoriale ale cultului şi potrivit legii.
(3) În aceste structuri instituţionale de învăţământ nu se consideră discriminatorie exprimarea unor opinii şi decizii luate în acord cu învăţătura şi etica Sfintelor Scripturi, respectând Mărturisirea de credinţă a Cultului Creştin Penticostal şi Statutul Cultului Creştin Penticostal.
(4) Abaterile de la normele de etică şi deontologie în activitatea didactică includ nerespectarea specificului dogmatic şi canonic al Cultului Creştin Penticostal, în calitate de fondator.
(5) Schimbul de opinii cu caracter doctrinar sau dogmatic, activităţile de cult sau de cercetare, precum şi dialogul teologic nu pot fi considerate prozelitism religios. De asemenea, nu intră sub incidenţa prozelitismului religios nici cerinţele de respectare a specificului Cultului Creştin Penticostal în anumite spaţii desemnate ca atare, în care se desfăşoară cu caracter temporar sau permanent anumite activităţi educaţionale religioase.
(6) Cultul Creştin Penticostal este apolitic, prin urmare, în cadrul structurilor de învăţământ care aparţin acestuia nu se vor desfăşura acţiuni de campanie electorală şi nici de promovare a unor ideologii şi doctrine politice.
(7) Cadrele didactice titulare din cadrul Institutului Teologic Penticostal nu pot fi afiliate politic şi nici nu pot desfăşura activităţi politice. În cazul în care un cadru didactic titular optează pentru carieră sau o funcţie politică, pe perioada exercitării mandatului politic îşi va pierde calitatea de cadru didactic titular. Revenirea pe postul didactic rezervat se poate face la încheierea exercitării mandatului politic, cu avizul Consiliului bisericesc al Cultului Creştin Penticostal."
101. Articolul 92 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 92
Principalele forme de educaţie şi învăţământ din cadrul Cultului Creştin Penticostal sunt:
a) educaţie religioasă:
(i) seminare şi şcoli biblice;
(ii) şcoli duminicale;
(iii) studii biblice;
(iv) conferinţe;
(v) tabere;
(vi) cursuri şi programe educative;
b) educaţie formală:
(i) creşe şi grădiniţe;
(ii) şcoli primare;
(iii) şcoli gimnaziale;
(iv) programe de tip afterschool;
(v) licee;
(vi) şcoli postliceale;
(vii) şcoli de meserii;
(viii) unităţi de învăţământ superior;
(ix) alte forme de învăţământ."
102. Articolul 93 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 93
(1) Educaţia religioasă este organizată de Cultul Creştin Penticostal în mod direct sau prin comunităţile regionale, teritoriale sau etnice şi prin bisericile locale.
(2) În cadrul şcolii duminicale, activităţile didactice sunt desfăşurate de învăţători desemnaţi de biserica locală. Pregătirea acestora se face prin unităţile de învăţământ superior ale Cultului, seminare şi şcoli biblice din cadrul comunităţilor regionale, teritoriale sau etnice sau orice altă formă de pregătire aprobată de Cultul Creştin Penticostal."
103. Articolul 94^1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 94^1
(1) Învăţământul preuniversitar penticostal sub formele prevăzute în art. 90 alin. (2) se organizează de către Cultul Creştin Penticostal, comunităţile regionale, teritoriale sau etnice, biserici locale, asociaţii sau fundaţii, conform Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar penticostal şi legilor în vigoare.
(2) Unităţile de învăţământ preuniversitar confesional penticostal pot fi de stat sau particulare şi se înfiinţează la solicitarea Cultului Creştin Penticostal, cu respectarea procedurilor legale, şi pot funcţiona pe mai multe niveluri, profiluri şi specializări fie ca unităţi de sine stătătoare, fie ca structuri ale altor unităţi de învăţământ. Unităţile de învăţământ preuniversitar confesional penticostal au o dublă subordonare: în raport cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, respectiv cu Cultul Creştin Penticostal.
(3) Ocuparea funcţiilor de conducere în unităţile de învăţământ confesional penticostal şi încadrarea personalului didactic de la toate disciplinele, inclusiv consilier, psiholog şcolar şi personal administrativ, se fac în acord cu prevederile legale şi cu avizul scris al Cultului Creştin Penticostal, acordat după metodologia proprie.
(4) Unităţile de învăţământ preuniversitar penticostal se subordonează Cultului Creştin Penticostal din punct de vedere dogmatic şi canonic, respectând principiul subordonării.
(5) Opiniile exprimate şi deciziile luate în conformitate cu învăţătura şi principiile etice şi morale biblice, în deplin acord cu Mărturisirea de credinţă şi Statutul Cultului Creştin Penticostal, nu sunt considerate acte de discriminare şi nici prozelitism religios.
(6) Proiectul Planului de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ teologic penticostal preuniversitar se elaborează anual de către unitatea de învăţământ, conform legii, după consultarea prealabilă a comunităţii regionale penticostale de care aparţine şi se aprobă conform legislaţiei în vigoare.
(7) Planurile-cadru, programele şcolare şi manualele pentru învăţământul teologic penticostal preuniversitar se elaborează de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării în colaborare cu Cultul Creştin Penticostal şi se aprobă printr-un ordin al Ministrului Educaţiei şi Cercetării, după acordarea avizului cultului.
(8) În unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi confesionale, religia penticostală se predă ca disciplină şcolară, în conformitate cu legislaţia şi metodologiile în vigoare, pe baza unei programe elaborate de Cultul Creştin Penticostal din România şi aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(9) Ocuparea catedrelor la disciplina Religie penticostală din unităţile de învăţământ preuniversitar se face cu avizul scris al Cultului Creştin Penticostal, acordat după metodologia proprie.
(10) În cadrul Cultului Creştin Penticostal se desemnează un consilier pentru probleme de învăţământ, care menţine legătura cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ. În fiecare comunitate regională penticostală este numită o persoană responsabilă de învăţământul teologic şi predarea religiei.
(11) Comunităţile regionale, teritoriale şi etnică numesc şi acordă avizul pentru profesorii metodişti - disciplina Religie penticostală, pentru reprezentanţii comunităţilor penticostale pe judeţe, în ce priveşte predarea disciplinei Religie - Cultul Penticostal, respectiv pentru reprezentanţii cultului în consiliile reprezentative pe disciplina Religie din inspectoratele şcolare judeţene.
(12) În cazurile în care nu se poate organiza predarea religiei penticostale în şcolile publice, se acordă calificative sau note de către biserica locală, conform metodologiei în vigoare, pe baza unui acord scris între comunitatea regională, teritorială sau etnică şi inspectoratul şcolar judeţean."
104. Articolul 94^2 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 94^2
(1) Şcolile biblice şi seminarele din cadrul comunităţilor penticostale regionale, teritoriale sau etnice se organizează de către acestea, sunt subordonate lor şi funcţionează după un regulament propriu. Ele sunt organizate în scopul formării teologice a slujitorilor din bisericile locale şi a altor lucrători creştini.
(2) Planurile de învăţământ sunt elaborate de către fiecare unitate şi avizate de Departamentul de educaţie al Cultului Creştin Penticostal."
105. Articolul 95 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 95
(1) Învăţământul superior al Cultului Creştin Penticostal se desfăşoară în cadrul Institutului Teologic Penticostal, prin facultăţile, departamentele şi programele care îi aparţin.
(2) Institutul Teologic Penticostal din municipiul Bucureşti (ITPB) este o instituţie de învăţământ superior confesional, persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, fiind parte componentă a Cultului Creştin Penticostal, care este persoană juridică fondatoare, şi a sistemului naţional al instituţiilor de învăţământ superior acreditate din România.
(3) ITPB aparţine şi se subordonează Cultului Creştin Penticostal din punct de vedere dogmatic şi canonic. Prin urmare, activitatea ITPB se fundamentează pe învăţătura Sfintelor Scripturi, respectând Mărturisirea de credinţă a Cultului Creştin Penticostal, Statutul Cultului Creştin Penticostal şi legislaţia în vigoare privitoare la învăţământul superior.
(4) ITPB are menirea de a pregăti personalul clerical al Cultului Creştin Penticostal, precum şi cadrele didactice pentru învăţământul confesional penticostal, indiferent de grad. ITPB este singura instituţie de grad universitar abilitată de către Cultul Creştin Penticostal să organizeze şi să deruleze un program de studii universitare de licenţă cu specializarea teologie penticostală pastorală, cu durata de patru ani, teologie didactică, un program de trei ani, un program de studii de master cu specializarea teologie penticostală aplicată şi alte programe de studii.
(5) Coordonarea activităţii ITPB de către Cultul Creştin Penticostal se manifestă, în principal, pe următoarele coordonate:
a) Consiliul bisericesc validează strategia de dezvoltare a ITPB şi planul de gestionare a patrimoniului său, precum şi eventualele decizii de înstrăinare a acestuia;
b) Consiliul bisericesc controlează periodic activitatea financiară a ITPB;
c) Consiliul bisericesc avizează candidaţii pentru funcţiile de conducere ale ITPB;
d) Consiliul bisericesc validează atât alegerea, cât şi revocarea rectorului ITPB;
e) Consiliul bisericesc avizează viitoarele cadre didactice ale ITPB în vederea angajării lor;
f) Consiliul bisericesc avizează, o dată la doi ani sau ori de câte ori este nevoie, cadrele didactice ale ITPB, în vederea menţinerii calităţii de angajaţi. Nevalidarea unui cadru didactic de către Consiliul bisericesc atrage după sine pierderea calităţii de angajat al ITPB;
g) conducerea bisericilor locale din cadrul Cultului Creştin Penticostal avizează atât candidaţii la admitere, în vederea depunerii dosarului de înscriere la concurs, cât şi pe studenţi, la începutul fiecărui an universitar, pentru păstrarea calităţii de membru al comunităţii ITPB.
(6) ITPB, fiind parte componentă din structura Cultului Creştin Penticostal, în baza principiului dublei coordonări, este reprezentat la nivelul Consiliului bisericesc al Cultului Creştin Penticostal de rectorul ITPB sau de un alt reprezentant, propus de Comisia pastorală a ITPB şi aprobat de Senatul universitar şi validat de Consiliul bisericesc.
(7) Activitatea ITPB se desfăşoară conform legilor în vigoare şi Cartei universitare avizate de Consiliul bisericesc al Cultului Creştin Penticostal şi de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
(8) Rectorul ITPB este ales sau revocat în acord cu procedurile prevăzute de legea educaţiei, cu respectarea autonomiei universitare şi a prevederilor prezentului statut.
(9) Din raţiuni de ordin social-misionar şi pastoral-canonic, facultăţile, departamentele şi programele de teologie penticostală îşi pot desfăşura activitatea în cadrul învăţământului confesional şi în cadrul unor universităţi de stat, ca facultăţi/departamente/programe cu dublă coordonare, în virtutea unui protocol încheiat între Cultul Creştin Penticostal şi universitatea în cadrul căreia va funcţiona respectivul program. În caz contrar, acele entităţi îşi pierd dreptul de a şcolariza în numele Cultului Creştin Penticostal."
106. Articolul 96 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 96
(1) Casa de Pensii şi Ajutoare se organizează potrivit regulamentului propriu de organizare şi funcţionare şi conform normelor legale în vigoare referitoare la sistemul de pensii şi asigurări sociale.
(2) Casa de Pensii şi Ajutoare are personalitate juridică şi patrimoniu propriu."
107. Articolul 97 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 97
Casa de Pensii şi Ajutoare este condusă de Consiliul de administraţie, din care fac parte preşedintele, vicepreşedintele şi 7 consilieri aprobaţi de Consiliul bisericesc pentru o perioadă de 5 ani."
108. Articolul 98 se abrogă.
109. Articolul 99 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 99
(1) Conducerea executivă a Casei de Pensii şi Ajutoare este asigurată de către preşedinte şi un vicepreşedinte desemnaţi de către Consiliul bisericesc pentru un mandat de 5 ani. Preşedintele şi vicepreşedintele pot ocupa aceste funcţii pentru maximum două mandate succesive.
(2) În situaţii de nerespectare a deontologiei, îndeplinire defectuoasă a responsabilităţilor sau abateri de la morala creştină sau imposibilitate a exercitării mandatului, membrii conducerii Casei de Pensii şi Ajutoare pot fi destituiţi prin hotărâre a Consiliului bisericesc.
(3) Preşedintele Casei de Pensii şi Ajutoare reprezintă instituţia în raporturile sale cu terţii şi cu Consiliul bisericesc."
110. După articolul 99 se introduce un nou articol, articolul 99^1, cu următorul cuprins:
"ART. 99^1
(1) Preşedintelui îi revine sarcina gestionării în bune condiţii a activităţii curente a Casei de Pensii şi Ajutoare.
(2) Preşedintele poate delega anumite atribuţii către vicepreşedinte."
111. Articolul 101 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 101
Principalele atribuţii ale Casei de Pensii şi Ajutoare sunt:
a) gestionează în condiţii de legalitate fondurile Casei de Pensii şi Ajutoare, bugetul de venituri şi cheltuieli, asigurând o evidenţiere corectă a contribuţiilor individuale, a pensiilor şi ajutoarelor cuvenite asiguraţilor şi pensionarilor;
b) acordă pensii pentru asiguraţii Casei de Pensii şi Ajutoare, respectând principiul contributivităţii şi regulamentul propriu de organizare şi funcţionare;
c) acordă ajutoare financiare şi efectuează plăţi cu caracter umanitar în condiţiile stabilite de Consiliul de administraţie;
d) prezintă anual Consiliului bisericesc bugetul şi execuţia bugetară;
e) poate înfiinţa şi administra, singură sau în asociere, cu avizul Consiliului bisericesc, case de odihnă şi tratament pentru personalul şi pensionarii Cultului Creştin Penticostal. Forma de organizare a acestora se stabileşte potrivit aprobării Consiliului de administraţie, cu avizul Consiliului bisericesc;
f) se supune controlului, anual sau ori de câte ori este nevoie, al Comisiei de cenzori a Cultului Creştin Penticostal."
112. Articolul 101^1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 101^1
Cultul Creştin Penticostal garantează plata pensiilor către toţi pensionarii asiguraţi la Casa de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Penticostal."
113. Articolul 101^2 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 101^2
(1) Fundaţia APME este parte componentă a Cultului Creştin Penticostal din România şi a fost înfiinţată în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Scopul principal al Fundaţiei APME este promovarea viziunii misionale şi mobilizarea bisericilor penticostale aparţinând Cultului Creştin Penticostal, în vederea îndeplinirii mandatului biblic al Marii Trimiteri, precum şi susţinerea de proiecte educaţionale, social-umanitare şi cultural-religioase în străinătate."
114. Articolul 101^3 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 101^3
Activitatea Fundaţiei APME este coordonată de Consiliul director, format din 9 membri aprobaţi de Consiliul bisericesc şi condus de un preşedinte, validat de către Consiliul bisericesc pentru maximum două mandate succesive de câte 5 ani."
115. Articolul 101^4 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 101^4
(1) Preşedintele Fundaţiei APME reprezintă această instituţie în raporturile sale cu conducerea Cultului Creştin Penticostal şi cu terţii.
(2) Conducerea operativă a Fundaţiei APME se realizează de către preşedintele fundaţiei. Acestuia îi revine sarcina coordonării activităţii curente a fundaţiei.
(3) Fundaţia APME, fiind parte componentă din structura Cultului Creştin Penticostal, este reprezentată la nivelul Consiliului bisericesc al Cultului Creştin Penticostal de către preşedintele APME sau de un alt reprezentant, propus de Consiliul director şi validat de Consiliul bisericesc."
116. Articolul 101^5 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 101^5
(1) Fundaţia APME prezintă anual Consiliului bisericesc execuţia bugetară şi bugetul, spre aprobare.
(2) Fundaţia APME se supune anual sau ori de câte ori este nevoie controlului Comisiei de cenzori a Cultului Creştin Penticostal."
117. Articolul 102 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 102
În desfăşurarea activităţii sale, Cultul Creştin Penticostal din România poate înfiinţa şi administra unităţi de asistenţă socială de orice tip, precum: centre de plasament, centre de zi, case de tip familial, centre de urgenţă, cantine, centre de prevenire sau informare, centre maternale, unităţi medicale şi farmaceutice, azile şi altele asemenea."
118. Articolul 103 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 103
(1) Unităţile de asistenţă socială pot funcţiona în cadrul unor biserici locale, organizaţii de tip fundaţii sau asociaţii la nivelul comunităţii regionale, teritoriale sau etnice, în condiţii dispuse de legislaţia în vigoare.
(2) Asistenţa socială poate include şi suport moral şi duhovnicesc, în condiţiile Mărturisirii de credinţă a Cultului Creştin Penticostal, prin personal clerical sau neclerical avizat de una dintre părţile componente ale Cultului Creştin Penticostal.
(3) Slujitorii acreditaţi de către Cultul Creştin Penticostal pot asigura educaţie şi asistenţă religioasă în azile, în penitenciare, în spitale, în unităţi militare, în unităţi de învăţământ, în centre de plasament şi în alte instituţii publice şi private."
119. Articolul 103^1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 103^1
(1) Fundaţia AREA este parte componentă a Cultului Creştin Penticostal şi a fost înfiinţată în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Scopul Fundaţiei AREA este promovarea viziunii misionale şi mobilizarea bisericilor penticostale române în vederea îndeplinirii mandatului biblic al Marii Trimiteri şi susţinerea misiunii de evanghelizare a României."
120. Articolul 103^2 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 103^2
Activitatea Fundaţiei AREA este coordonată de Consiliul director, format din 9 membri aprobaţi de Consiliul bisericesc şi condus de un preşedinte, validat de către Consiliul bisericesc pentru maximum două mandate succesive de câte 5 ani."
121. Articolul 103^3 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 103^3
(1) Preşedintele Fundaţiei AREA reprezintă această instituţie în raporturile sale cu conducerea Cultului Creştin Penticostal şi cu terţi.
(2) Fundaţia AREA, fiind parte componentă din structura Cultului Creştin Penticostal, este reprezentată la nivelul Consiliului bisericesc al Cultului Creştin Penticostal de către preşedintele AREA sau de un alt reprezentant, propus de Consiliul director şi validat de Consiliul bisericesc."
122. Articolul 103^4 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 103^4
Conducerea operativă a Fundaţiei AREA se realizează de către preşedintele fundaţiei. Acestuia îi revine sarcina coordonării activităţii curente a fundaţiei."
123. Articolul 103^5 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 103^5
(1) Fundaţia AREA prezintă anual Consiliului bisericesc execuţia bugetară şi bugetul, spre aprobare.
(2) Fundaţia AREA se supune anual sau ori de câte ori este nevoie controlului Comisiei de cenzori a Cultului Creştin Penticostal."
124. Articolul 104 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 104
(1) Cultul Creştin Penticostal din România deţine Editura Cultului Penticostal. Cultul Creştin Penticostal poate publica diverse materiale, potrivit principiului dreptului la liberă exprimare.
(2) Organul de presă al Cultului Creştin Penticostal este revista Cuvântul Adevărului."
125. Articolul 105 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 105
Cultul Creştin Penticostal poate înfiinţa şi administra edituri, studiouri de înregistrare audio sau video, posturi de radio şi de televiziune sau orice alte mijloace de informare."
126. Articolul 106 se abrogă.
127. Articolul 107 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 107
(1) Cultul Creştin Penticostal din România se susţine din contribuţia tuturor comunităţilor regionale, teritoriale sau etnice şi din alte activităţi proprii. Cultul Creştin Penticostal poate primi donaţii din partea persoanelor fizice şi juridice, din ţară şi din străinătate, cu respectarea moralei creştine privind provenienţa acestora, precum şi din activităţi proprii.
(2) Înregistrările audio şi video se fac exclusiv cu acceptul conducerii bisericilor. Acestea sunt proprietatea bisericii locale şi nu pot fi redifuzate în spaţiul public de către terţi.
(3) Biserica locală poate transmite audio sau video slujbele şi activităţile care se desfăşoară în lăcaşul de cult sau în alte spaţii publice."
128. Articolul 108 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 108
Donaţiile de orice natură făcute Cultului Creştin Penticostal intră în proprietatea acestuia şi nu pot fi revendicate sub nicio formă."
129. Articolul 109 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 109
Cultul Creştin Penticostal poate avea imobile proprii, azile pentru bătrâni, case de odihnă, centre sociale, culturale şi educaţionale, edituri, tipografii, unităţi de învăţământ de toate gradele, societăţi misionare, unităţi medicale şi farmaceutice, societăţi comerciale, întreprinderi sociale, studiouri radio sau TV şi alte unităţi pentru realizarea scopului propus."
130. Articolul 110 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 110
(1) Cultul Creştin Penticostal şi părţile lui componente pot deţine în proprietate bunuri în străinătate a căror situaţie se reglementează potrivit prevederilor statutare şi legislaţiei statelor pe teritoriul cărora se află respectivele proprietăţi.
(2) Situaţia bunurilor bisericeşti mobile şi imobile din străinătate, proprietate a statului român, date în administrare bisericilor penticostale din afara graniţelor ţării şi unităţilor lor, se va reglementa, la cerere, prin acorduri între Cultul Creştin Penticostal, unitatea interesată şi statul român."
131. Articolul 111 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"ART. 111
Ştampila Cultului Creştin Penticostal din România este rotundă şi trebuie să conţină logoul Cultului Creştin Penticostal din România."
132. În tot cuprinsul prezentului statut, sintagma „Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România“ se modifică şi se înlocuieşte cu sintagma „Cultul Creştin Penticostal din România“.
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
