Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ORDIN nr. 135 din 25 noiembrie 2019 privind stabilirea condiţiilor de acordare a recompenselor morale, financiare şi materiale cadrelor militare din Ministerul Afacerilor Interne, a nivelului structurilor la care se constituie consiliile de onoare, a modului de constituire şi a procedurilor de lucru ale acestora
EMITENT: Ministerul Afacerilor Interne PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 961 din 29 noiembrie 2019
În temeiul art. 33 lit. e) şi art. 35^8 alin. (4) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul afacerilor interne emite următorul ordin:
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Prezentul ordin stabileşte condiţiile de acordare a recompenselor morale, financiare şi materiale cadrelor militare din Ministerul Afacerilor Interne, denumit în continuare MAI, nivelul structurilor la care se constituie consiliile de onoare, modul de constituire şi procedurile de lucru ale acestora.
ART. 2
Procedura disciplinară se realizează cu respectarea principiilor, garanţiilor, regulilor şi competenţelor prevăzute în Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Statut, şi a prevederilor prezentului ordin.
CAP. II
Recompense morale, financiare şi materiale
ART. 3
Pentru îndeplinirea exemplară a atribuţiilor de serviciu, cadrelor militare în activitate li se pot acorda următoarele recompense morale şi materiale:
a) mulţumiri;
b) felicitări;
c) diplome de merit;
d) citarea prin ordin de zi pe unitate;
e) distincţii onorifice, altele decât cele reglementate de prevederile legale privind sistemul naţional de decoraţii al României;
f) arme de apărare şi pază;
g) ridicarea unei sancţiuni disciplinare.
ART. 4
Recompensele financiare se acordă în condiţiile prevăzute de lege pentru premierea personalului plătit din fonduri publice.
ART. 5
Recompensele morale care se pot acorda cadrelor militare în rezervă, pe timpul cât sunt concentrate sau mobilizate, ori în retragere sunt:
a) mulţumiri;
b) felicitări;
c) distincţii onorifice, altele decât cele reglementate de prevederile legale privind sistemul naţional de decoraţii al României.
ART. 6
Recompensele se acordă fără părtinire, diferenţiat şi, după caz, individual sau în grup. Pentru aceeaşi faptă se acordă o singură recompensă.
ART. 7
(1) Mulţumirile pot fi verbale sau scrise.
(2) Felicitările se adresează verbal sau în scris, individual sau în grup.
(3) Citarea prin ordin de zi pe unitate se face prin înscrierea gradului, numelui, prenumelui şi a faptei în ordinul de zi pe unitate dat de comandantul/şeful care îl recompensează.
(4) Distincţiile onorifice, care se acordă în conformitate cu normele legale în vigoare, sunt însemne care simbolizează aprecierea faptelor deosebite săvârşite pe timpul îndeplinirii misiunilor militare încredinţate sau în sprijinul acestora, în timp de pace, în situaţii de criză ori război, a rezultatelor meritorii obţinute în procesul formării profesionale sau cu ocazia participării la activităţi culturale, ştiinţifice şi sportive.
(5) Armele de apărare şi pază se acordă, în conformitate cu normele legale în vigoare, ca recompense materiale pentru acte de eroism, curaj, devotament şi pentru merite deosebite în îndeplinirea îndatoririlor care le revin, ori cu ocazia pensionării, pentru întreaga activitate desfăşurată.
(6) Ridicarea unei sancţiuni disciplinare se acordă prioritar în raport cu celelalte recompense, în cazul cadrului militar aflat sub efectul unei sancţiuni disciplinare, şi determină încetarea imediată a acesteia.
ART. 8
(1) Competenţa de a acorda recompensele prevăzute la art. 3 lit. a)-f) şi art. 5 aparţine comandantului/şefului unităţii militare în care este/a fost încadrat cadrul militar, precum şi şefului ierarhic superior al acestuia.
(2) Competenţa de acordare a recompensei prevăzute la art. 3 lit. g) aparţine comandantului/şefului unităţii militare care a aplicat sancţiunea disciplinară ce urmează a fi ridicată, precum şi şefului ierarhic superior al acestuia.
ART. 9
Recompensele se aduc la cunoştinţa cadrelor militare verbal sau în scris.
ART. 10
Evidenţa recompenselor se ţine în fişa matricolă.
CAP. III
Consiliile de onoare
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
ART. 11
Consiliile de onoare sunt structuri deliberative, fără personalitate juridică, independente în exercitarea atribuţiilor care le revin, care au competenţa de a analiza faptele cadrelor militare sesizate ca abateri disciplinare şi de a adopta hotărâri privind constatarea inexistenţei faptei, a nevinovăţiei sau a prescrierii faptei ori de declarare a vinovăţiei cadrului militar, cu propunerea aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de art. 35 alin. 1 din Statut.
ART. 12
(1) Membrii consiliilor de onoare se aleg pentru o perioadă de 2 ani, de regulă în luna ianuarie.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în instituţiile militare de învăţământ membrii consiliilor de onoare se aleg în prima lună a anului de învăţământ.
ART. 13
(1) Cadrele militare sunt trimise în faţa consiliului de onoare constituit la nivelul unităţilor din care fac parte.
(2) Prin excepţie de la alin. (1), cadrele militare sunt trimise în faţa consiliului de onoare constituit la nivelul eşalonului superior când:
a) efectivul existent nu permite constituirea consiliului de onoare la nivelul unităţilor din care fac parte;
b) niciunul dintre membrii consiliului de onoare constituit la nivelul unităţilor din care fac parte nu are gradul cel puţin egal cu al acestora;
c) îndeplinesc funcţia de inspector general/comandant/şef de unitate/adjuncţi ai acestora.
(3) Cadrele militare detaşate/împuternicite la alte unităţi militare sunt trimise în faţa consiliilor de onoare constituite la nivelul acestora. Cadrele militare detaşate la alte unităţi din MAI sunt trimise în faţa consiliilor de onoare constituite la nivelul unităţilor din care fac parte, la propunerea şefilor unităţilor unde sunt detaşate.
(4) Cadrele militare numite în statul „M“ cu posturi civile din structurile de specialitate ale Administraţiei prezidenţiale, Senat, Guvern, ministere şi alte organe centrale de specialitate care se încadrează cu specialişti militari şi funcţionari publici cu statut special detaşaţi de la MAI, ori în statul „S“ - Statul de organizare al posturilor pentru încadrarea personalului din aparatul central al MAI care desfăşoară misiuni în străinătate, care constituie anexe la Statul de organizare al Direcţiei generale management resurse umane, sunt trimise în faţa consiliului de onoare constituit la nivelul aparatului central al MAI.
(5) Cadrele militare numite în statul „S“ al inspectoratelor generale sunt trimise în faţa consiliilor de onoare constituite la nivelul acestora.
(6) Cadrele militare care urmează cursuri sau susţin examene de carieră în instituţiile de formare ale MAI sunt trimise în faţa consiliilor de onoare constituite la nivelul unităţilor din care fac parte, la propunerea comandanţilor/şefilor instituţiilor de formare ale MAI în care urmează cursuri sau susţin examene de carieră.
(7) Cadrele militare puse la dispoziţie sunt trimise în faţa consiliilor de onoare constituite la nivelul unităţilor la care sunt puse la dispoziţie.
SECŢIUNEA a 2-a
Modul de constituire şi nivelul la care se constituie consiliile de onoare
ART. 14
Consiliile de onoare se constituie la nivelul unităţilor militare ale MAI, precum şi al aparatului central al MAI.
ART. 15
(1) Consiliile de onoare au în componenţă 3 sau 5 membri titulari, ofiţeri în activitate, dintre care, de regulă, cel puţin unul are studii juridice şi cel puţin 2 sunt ofiţeri cu grade superioare.
(2) Preşedintele consiliului de onoare este ofiţerul cu gradul şi funcţia cele mai mari dintre membrii titulari ai consiliului, iar la grade şi funcţii egale, cel mai vechi în funcţie.
(3) Pentru fiecare membru titular al consiliului de onoare se alege, în condiţiile alin. (1), câte un membru supleant.
ART. 16
(1) Cadrele militare propuse pentru a fi alese în consiliile de onoare în calitate de membri titulari sau membri supleanţi, denumiţi în continuare membri, trebuie să fie apreciate pentru integritatea morală, competenţă profesională şi credibilitate.
(2) Nu pot fi propuse pentru a fi alese în consiliile de onoare cadrele militare aflate în următoarele situaţii:
a) îndeplinesc funcţia de comandant/şef al unităţii sau sunt înlocuitori legali ai acestuia;
b) ocupă funcţia de consilier juridic în/pentru unitatea la nivelul căreia se constituie consiliul de onoare şi se pot afla în situaţia de a aviza ulterior actul administrativ de sancţionare;
c) ocupă funcţia de ofiţer psiholog sau îndeplinesc atribuţii de asistenţă psihologică în/pentru unitatea la nivelul căreia se constituie consiliul de onoare;
d) se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare;
e) se află în curs de cercetare prealabilă ori în analiza consiliului de onoare;
f) împotriva acestora a fost dispusă începerea urmării penale, se află în faza de judecată sau au fost condamnaţi prin hotărâre judecătorească la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării pedepsei ori la pedeapsa amenzii penale pentru infracţiuni săvârşite din culpă ori faţă de acestea s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă.
ART. 17
(1) Membrii consiliilor de onoare care se constituie la nivelul unităţilor militare ale MAI se aleg în adunări ale cadrelor militare, la care participă şi comandantul/şeful unităţii.
(2) Adunările sunt valabile numai dacă la acestea iau parte cel puţin jumătate plus unu din numărul cadrelor militare încadrate în unitatea pentru care se alege consiliul de onoare.
(3) Adunările cadrelor militare pentru alegerea membrilor consiliilor de onoare se desfăşoară astfel:
a) comandantul/şeful unităţii deschide adunarea şi comunică scopul pentru care a fost convocată; se alege apoi, prin vot deschis, un prezidiu format din 3-5 membri, propuşi dintre participanţi, care să conducă lucrările adunării. Unul dintre membrii acestuia va redacta şi procesul-verbal. Comandantul/Şeful unităţii nu poate fi ales în prezidiu;
b) participanţii la adunare fac propuneri de candidaţi pentru membrii titulari şi, separat, pentru membrii supleanţi; candidaturile propuse se supun, pe rând, discuţiei adunării. În cazul când sunt obiecţii asupra unei propuneri, participanţii hotărăsc prin vot deschis, cu majoritate simplă, dacă cel propus se trece sau nu pe lista de candidaţi;
c) se alege, prin vot deschis, o comisie pentru numărarea voturilor, formată din 3-5 membri dintre participanţii care nu figurează pe lista de candidaţi, dintre care unul este ales preşedinte;
d) se trece la alegerea, prin vot secret, a membrilor titulari şi supleanţi ai consiliului de onoare. Pentru a fi declarat ales, candidatul propus trebuie să întrunească majoritatea simplă a voturilor exprimate;
e) rezultatul alegerilor se consemnează într-un proces-verbal care este citit, în faţa adunării, de către preşedintele comisiei de numărare a voturilor. Componenţa consiliilor de onoare se consemnează în ordinul de zi pe unitate.
(4) Procedura privind alegerea membrilor titulari şi a membrilor supleanţi se reia dacă în urma votului exprimat în condiţiile alin. (3) nu sunt suficienţi candidaţi care au obţinut majoritatea simplă a voturilor exprimate, pentru constituirea consiliului de onoare.
(5) În cazul unităţilor care au personal dispersat la nivelul întregii ţări şi nu este posibilă organizarea adunării cadrelor militare centralizat, aceasta se poate realiza şi în sistem videoconferinţă, dacă posibilităţile tehnice permit.
ART. 18
(1) Calitatea de membru al consiliului de onoare încetează în următoarele situaţii:
a) la data mutării/detaşării/împuternicirii în altă unitate a MAI sau a transferului în altă unitate din afara MAI;
b) la împlinirea termenului pentru care a fost ales;
c) când intervine una dintre situaţiile prevăzute la art. 16 alin. (2);
d) la trecerea în rezervă/retragere;
e) la data suspendării raportului de serviciu.
(2) Pe locurile de membri ai consiliului de onoare devenite vacante sunt aleşi alţi membri, în condiţiile prezentului ordin, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la apariţia situaţiei, pentru perioada rămasă până la împlinirea mandatului consiliului.
ART. 19
(1) Membrii consiliului de onoare constituit la nivelul aparatului central al MAI se aleg, prin vot, de către o comisie formată din 5 membri, propuşi de fiecare inspectorat general/similar care are posturi prevăzute a fi încadrate cu cadre militare şi de unitatea aparatului central al MAI care are cele mai multe posturi prevăzute a fi încadrate cu cadre militare.
(2) În vederea alegerii consiliului de onoare constituit la nivelul aparatului central al MAI, inspectoratele generale/similare şi unitatea aparatului central al MAI care are cele mai multe posturi prevăzute a fi încadrate cu cadre militare propun câte 3 candidaţi pentru membrii titulari şi, separat, pentru membrii supleanţi, din personalul inspectoratului general/similar şi/sau al unităţilor subordonate acestuia, respectiv al unităţii aparatului central al MAI care are cele mai multe posturi prevăzute a fi încadrate cu cadre militare.
(3) La alegerea membrilor consiliului de onoare constituit la nivelul aparatului central al MAI, comisia prevăzută la alin. (1) trebuie să aibă în vedere ca fiecare inspectorat general/similar, respectiv unitatea aparatului central al MAI care are cele mai multe posturi prevăzute a fi încadrate cu cadre militare să aibă cel puţin un membru.
(4) În vederea organizării alegerilor, comisia prevăzută la alin. (1) poate să emită precizări.
(5) Constituirea comisiei prevăzute la alin. (1), precum şi asigurarea secretariatului acesteia se realizează de către Direcţia generală management resurse umane.
(6) Componenţa consiliului de onoare de la nivelul aparatului central al MAI se consemnează în ordinul de zi pe MAI.
(7) Dispoziţiile art. 15, 16 şi 18 se aplică în mod corespunzător.
SECŢIUNEA a 3-a
Activitatea consiliilor de onoare
ART. 20
(1) În situaţia în care, după efectuarea cercetării disciplinare prealabile, este adoptată decizia prevăzută la art. 35^7 alin. 3 lit. c) din Statut, persoana care a dispus efectuarea cercetării disciplinare prealabile emite ordinul/dispoziţia de trimitere în faţa consiliului de onoare, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare.
(2) Ordinul/Dispoziţia de trimitere în faţa consiliului de onoare se transmite, în termen de cel mult două zile lucrătoare de la emitere, prin grija structurii de resurse umane:
a) preşedintelui şi membrilor consiliului de onoare constituit la nivelul unităţii, împreună cu dosarul cauzei sau, după caz, comandantului/şefului eşalonului superior pentru sesizarea consiliului de onoare constituit la nivelul acestuia;
b) comandantului/şefului unităţii din care face parte cadrul militar trimis în faţa consiliului de onoare sau celui la care se află detaşat ori pus la dispoziţie, după caz;
c) ofiţerului/comisiei desemnat/desemnate prevăzut/prevăzute la art. 35^5 alin. 1 din Statut;
d) cadrului militar trimis în faţa consiliului de onoare, pe bază de semnătură. În situaţia în care cadrul militar refuză să semneze de luare la cunoştinţă şi de primire a ordinului/dispoziţiei de trimitere în faţa consiliului de onoare se încheie un proces-verbal, care se introduce în dosarul cauzei.
(3) În situaţia în care cadrul militar trimis în faţa consiliului de onoare absentează în mod justificat - misiune, spitalizare, concediu, permisie ori în situaţii de forţă majoră - se încheie un proces-verbal, care se introduce în dosarul cauzei, termenul de comunicare către acesta, prevăzut la alin. (2), urmând să curgă de la data încetării acestei situaţii.
ART. 21
(1) Membrul consiliului de onoare are obligaţia să se abţină de la desfăşurarea activităţilor în cadrul consiliului pentru un anumit caz, dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
a) este persoana care a sesizat comiterea faptei sau parte vătămată prin comiterea faptei;
b) este soţ, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu cadrul militar trimis în faţa consiliului, cu persoana care a sesizat comiterea faptei sau cu partea vătămată prin comiterea faptei;
c) este subordonat nemijlocit sau direct faţă de persoanele prevăzute la lit. a) şi b);
d) este parte, el sau rudele lui până la gradul al patrulea inclusiv, într-un proces contra celui trimis în faţa consiliului;
e) este creditor sau debitor al celui trimis în faţa consiliului;
f) urmează să se prezinte ca martor în şedinţa de analiză;
g) a avut calitatea de ofiţer desemnat sau, după caz, a făcut parte din comisia desemnată pentru cercetarea faptei;
h) se află în alte cazuri de conflict de interese, prevăzute de lege.
(2) Cadrul militar chemat în faţa consiliului de onoare poate să ceară recuzarea membrilor din compunerea consiliului pentru situaţiile prevăzute la alin. (1).
(3) Cererea de recuzare sau declaraţia de abţinere se face în scris, în termen de 24 de ore de la luarea la cunoştinţă a ordinului/dispoziţiei de trimitere în faţa consiliului de onoare, şi trebuie să fie temeinic argumentată.
(4) Preşedintele consiliului de onoare stabileşte, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la depunerea cererii de recuzare ori a declaraţiei de abţinere, dacă acestea sunt sau nu întemeiate. În situaţia admiterii declaraţiei de abţinere sau a cererii de recuzare, membrul titular este înlocuit cu membrul supleant corespunzător, hotărârea luată fiind consemnată întrun proces-verbal care se introduce în dosarul cauzei.
(5) Recuzarea sau abţinerea preşedintelui consiliului de onoare se soluţionează de persoana care a emis ordinul/dispoziţia de trimitere în faţa consiliului de onoare prin rezoluţie scrisă pe cererea de recuzare ori declaraţia de abţinere. Prevederile alin. (4) se aplică în mod corespunzător.
ART. 22
Prevederile art. 21 alin. (4) şi (5) referitoare la înlocuirea membrului titular/preşedintelui consiliului de onoare se aplică în mod corespunzător şi în situaţia în care membrul titular/preşedintele consiliului de onoare nu poate participa la analizarea cauzei din motive temeinice (misiuni, concedii etc.).
ART. 23
În situaţia în care analizarea cauzei nu se poate realiza nici în condiţiile art. 21 alin. (4) şi (5) sau, după caz, ale art. 22, prevederile art. 13 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
ART. 24
(1) Şedinţa consiliului de onoare se ţine în cel mult 15 zile lucrătoare de la momentul comunicării cadrului militar a ordinului/dispoziţiei de trimitere în faţa consiliului de onoare, în condiţiile art. 20 alin. (2) sau, după caz, alin. (3), timp în care dosarul este studiat de membrii consiliului de onoare.
(2) Pe timpul studierii dosarului, precum şi în vederea pregătirii desfăşurării şedinţei, membrii consiliului de onoare pot solicita consilierilor juridici asistenţă juridică.
(3) Data şi ora începerii şedinţei se stabilesc de preşedintele consiliului de onoare şi se comunică, în condiţiile art. 35^4 alin. 4 din Statut, membrilor, ofiţerului/comisiei desemnat/desemnate şi cadrului militar trimis în faţa consiliului.
(4) Martorii, precum şi persoanele ale căror declaraţii sunt apreciate ca fiind necesare vor fi încunoştinţate, în timp util, asupra datei şi locului şedinţei.
ART. 25
Conţinutul dosarului cauzei se aduce la cunoştinţa cadrului militar trimis în faţa consiliului de onoare de către preşedintele acestuia, pe bază de semnătură, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data desfăşurării şedinţei consiliului de onoare.
ART. 26
În scopul exercitării dreptului la apărare, cadrul militar trimis în faţa consiliului de onoare are dreptul:
a) de a fi audiat şi de a propune dovezi în apărarea sa;
b) de a da explicaţii când socoteşte că este necesar, în tot cursul procedurilor desfăşurate de către consiliul de onoare;
c) de a fi asistat de un apărător ales, care trebuie să aibă studii juridice, cu respectarea normelor privind protecţia informaţiilor clasificate.
ART. 27
Prezenţa cadrului militar chemat în faţa consiliului de onoare, precum şi a persoanelor prevăzute la art. 24 alin. (4), la data stabilită pentru desfăşurarea şedinţei acestuia, este obligatorie. Atunci când se constată absenţa justificată a celor în cauză - misiune, spitalizare, concediu, permisie ori în situaţii de forţă majoră - se încheie un proces-verbal, care se introduce în dosarul cauzei, termenul prevăzut la art. 24 alin. (1) fiind suspendat, urmând ca şedinţa să se stabilească într-un termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data încetării situaţiei.
ART. 28
În situaţia în care absenţa persoanelor prevăzute la art. 24 alin. (4), respectiv a cadrului militar trimis în faţa consiliului de onoare este nejustificată, şedinţa consiliului de onoare se desfăşoară în lipsa acestora, specificându-se această situaţie în procesul-verbal al şedinţei.
ART. 29
(1) În deschiderea şedinţei, preşedintele consiliului de onoare dă cuvântul ofiţerului/reprezentantului comisiei desemnat/desemnate prevăzut la art. 35^5 alin. 1 din Statut, care prezintă raportul cercetării prealabile.
(2) În continuare se dă cuvântul cadrului militar trimis în faţa consiliului de onoare, pentru a-şi prezenta poziţia faţă de faptele reţinute în sarcina sa, precum şi pentru a propune eventualele dovezi în apărarea sa.
(3) Se trece la audierea cadrului militar trimis în faţa consiliului de onoare, apoi la audierea persoanelor prevăzute la art. 24 alin. (4). Întrebările adresate acestora se pun de către membrii consiliului de onoare prin sau cu acordul preşedintelui acestuia. În acelaşi mod, cel trimis în faţa consiliului de onoare sau, după caz, apărătorul ales poate cere lămuriri persoanelor prevăzute la art. 24 alin. (4).
(4) Dacă în şedinţa de analiză rezultă necesitatea completării dosarului cu noi probe, consiliul de onoare poate amâna analiza pentru o altă şedinţă, amânare care se face o singură dată pentru cel mult 10 zile lucrătoare.
(5) Lucrările şedinţei consiliului de onoare se consemnează de unul dintre membrii consiliului de onoare desemnat de către preşedinte, într-un proces-verbal semnat de membrii consiliului.
(6) Preşedintele declară dezbaterile încheiate, iar membrii consiliului de onoare care au analizat cazul se retrag pentru deliberare şi adoptarea hotărârii.
ART. 30
(1) În luarea hotărârii, consiliul de onoare va avea în vedere împrejurările în care a fost săvârşită fapta, gradul de vinovăţie, dimensiunile disfuncţiilor create în activitatea instituţiei, gradul de afectare a ordinii şi disciplinei militare, natura şi gravitatea consecinţelor faptei, motivul săvârşirii faptei şi scopul urmărit, precum şi existenţa, în antecedentele disciplinare ale cadrului militar trimis în faţa consiliului de onoare, a unor sancţiuni disciplinare care nu au fost radiate.
(2) În vederea luării hotărârii consiliului de onoare, fiecare membru, începând cu cel mai mic în grad, iar la grade egale cu cel mai nou în grad, propune una dintre soluţiile prevăzute la art. 35^9 alin. 2 din Statut. Se adoptă hotărârea propusă de majoritatea membrilor consiliului.
ART. 31
(1) Concluziile şi hotărârea consiliului de onoare se consemnează în încheiere, care trebuie să conţină:
a) numărul şi data raportului de cercetare disciplinară prealabilă, cu rezoluţia privind trimiterea în faţa consiliului de onoare;
b) numărul ordinului/dispoziţiei de trimitere în faţa consiliului de onoare, unitatea în care funcţionează şi componenţa acestuia, precum şi, după caz, modificările survenite în componenţă prin înlocuirea unor membri;
c) gradul militar, numele, prenumele şi funcţia cadrului militar trimis în faţa consiliului de onoare şi unitatea din care face parte;
d) prezentarea pe scurt a faptei sesizate şi a circumstanţelor în care a fost săvârşită;
e) date şi informaţii referitoare la procedura urmată;
f) evaluarea probelor administrate;
g) alte date şi elemente apreciate ca necesare, după caz;
h) hotărârea consiliului de onoare;
i) motivarea hotărârii;
j) gradul militar, numele, prenumele şi semnătura preşedintelui şi ale celorlalţi membri ai consiliului de onoare;
k) data întocmirii încheierii.
(2) Încheierea se semnează de membrii consiliului care au analizat cauza.
(3) Hotărârea consiliului de onoare se aduce la cunoştinţa cadrului militar trimis în faţa consiliului de onoare, pe bază de semnătură, în termen de două zile lucrătoare.
ART. 32
(1) Încheierea consiliului de onoare, procesul-verbal al şedinţei, precum şi documentele rezultate în urma desfăşurării activităţii consiliului de onoare completează dosarul cauzei, care se prezintă în termen de două zile lucrătoare comandantului/şefului unităţii care a dispus trimiterea cadrului militar în faţa consiliului de onoare.
(2) În situaţia în care competenţa de aplicare a sancţiunii disciplinare propuse în hotărârea consiliului de onoare nu revine comandantului/şefului unităţii care a dispus trimiterea cadrului militar în faţa consiliului, dosarul cauzei se transmite în termen de două zile lucrătoare persoanei competente să aplice sancţiunea.
(3) În vederea punerii în aplicare a hotărârii consiliului de onoare, comandantul/şeful competent adoptă una dintre următoarele decizii:
a) clasarea dosarului de cercetare prealabilă, în cazul inexistenţei faptei, prescrierii faptei, constatării nevinovăţiei cadrului militar sau în cazul încetării raportului de serviciu al acestuia;
b) aplicarea uneia dintre sancţiunile prevăzute de art. 35 alin. 1 din Statut.
CAP. IV
Dispoziţii finale
ART. 33
La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 119 din 9 august 2016 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea consiliilor de onoare şi consiliilor de judecată în unităţile militare din Ministerul Afacerilor Interne, precum şi pentru reglementarea unor măsuri în domeniul regimului disciplinar al personalului militar din Ministerul Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 634 din 18 august 2016.
ART. 34
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul afacerilor interne,
Marcel Ion Vela
Bucureşti, 25 noiembrie 2019.
Nr. 135.
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
