Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 ORDIN nr. 135 din 14 octombrie 2015 pentru aprobarea "Normelor tehnice privind managementul activităţilor de intervenţie pentru asanarea terenurilor de muniţiile rămase neexplodate din timpul conflictelor armate şi executarea lucrărilor de distrugere a zăpoarelor"
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 135 din 14 octombrie 2015  pentru aprobarea Twitter Facebook
Cautare document

 ORDIN nr. 135 din 14 octombrie 2015 pentru aprobarea "Normelor tehnice privind managementul activităţilor de intervenţie pentru asanarea terenurilor de muniţiile rămase neexplodate din timpul conflictelor armate şi executarea lucrărilor de distrugere a zăpoarelor"

EMITENT: MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 790 din 23 octombrie 2015

    Având în vedere prevederile art. 24, 46 şi 50 din Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la asanarea terenurilor şi neutralizarea muniţiei rămase neexplodate din timpul conflictelor armate, respectiv la acţiunile de distrugere a zăpoarelor care pun în pericol localităţile sau siguranţa cetăţeanului,
    în temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

    viceprim-ministrul, ministrul afacerilor interne, emite următorul ordin:

    ART. 1
    Se aprobă "Normele tehnice privind managementul activităţilor de intervenţie pentru asanarea terenurilor de muniţiile rămase neexplodate din timpul conflictelor armate şi executarea lucrărilor de distrugere a zăpoarelor", prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
    ART. 2
    Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi structurile subordonate asigură aplicarea dispoziţiilor normelor tehnice aprobate prin prezentul ordin.
    ART. 3
    La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 707/2005 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind managementul activităţilor de intervenţie pentru asanarea terenurilor de muniţiile rămase neexplodate*1) se abrogă.
──────────
    *1) Ordinul nr. 707/2005 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
──────────

    ART. 4
    Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

                Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,
                                 Gabriel Oprea

    Bucureşti, 14 octombrie 2015.
    Nr. 135.

    ANEXĂ

                                 NORME TEHNICE
       privind managementul activităţilor de intervenţie pentru asanarea
      terenurilor de muniţiile rămase neexplodate din timpul conflictelor
           armate şi executarea lucrărilor de distrugere a zăpoarelor

    CAP. I
    Competenţe şi responsabilităţi

    SECŢIUNEA 1
    Generalităţi

    ART. 1
    Scopul prezentelor norme tehnice este stabilirea unui set unitar de reguli necesare asigurării intervenţiei operative pentru asanarea terenurilor de muniţiile rămase neexplodate din timpul conflictelor armate şi distrugerea zăpoarelor.
    ART. 2
    Prezentele norme tehnice nu se aplică în cazul muniţiilor încărcate cu substanţe toxice, radioactive şi nucleare.
    ART. 3
    Asanarea terenului de muniţiile rămase neexplodate din timpul conflictelor armate se execută de către subunităţi specializate din cadrul serviciilor de urgenţă profesioniste din subordinea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, potrivit prezentelor norme tehnice.
    ART. 4
    (1) Structurile specializate din cadrul serviciilor de urgenţă profesioniste din subordinea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă execută acţiuni de distrugere a zăpoarelor care pun în pericol localităţile, căile de comunicaţii sau siguranţa cetăţenilor.
    (2) Lucrările de distrugere a zăpoarelor se execută la solicitarea comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă.
    (3) Această activitate se execută numai pe timp de zi.
    (4) Organizarea şi executarea lucrărilor de distrugere a zăpoarelor se desfăşoară în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi ale prezentelor norme tehnice.
    ART. 5
    În sensul prezentelor norme tehnice, termenii şi expresiile utilizate au următorul înţeles:
    a) asanarea terenului de muniţia rămasă neexplodată - ansamblul de operaţiuni executate pentru înlăturarea şi distrugerea muniţiei neexplodate de pe terenuri, altele decât poligoanele de trageri ale Ministerului Apărării Naţionale;
    b) muniţii rămase neexplodate - toate categoriile de muniţii utilizate în scop militar, trecute prin gura de foc, lansate sau iniţiate, care nu au funcţionat, precum şi cele neutilizate şi care nu au fost distruse, descoperite în alte locuri decât cele permise;
    c) muniţii - cartuşe pentru armamentul de infanterie, terestru, de pe maşinile de luptă sau antiaerian, până la calibrul 14,5 mm, loviturile pentru tunurile terestre, de bord sau de pe nave, peste calibrul 20 mm, bombele şi loviturile reactive pentru aruncătoare, rachetele terestre, de bord sau de pe nave, arme sub apă (torpile şi mine), bombe de aviaţie, grenade de mână, mine antitanc şi antipersonal, cartuşe de semnalizare şi iluminare, petarde, pulberi, explozivi, materii incendiare şi fumigene, utilizate pentru încărcarea muniţiilor, mijloacele pirotehnice de iniţiere şi aprindere, precum şi orice elemente ale acestora, încărcate cu substanţe explozive;
    d) desertizare - operaţiunea de desfacere a elementelor unei muniţii îmbinate prin sertizare;
    e) pirotehnie - tehnica fabricării şi utilizării unor dispozitive, a unor materiale care servesc la aprinderea muniţiilor, a armelor de foc, a unor substanţe explozive şi a artificiilor; studiul compoziţiilor şi produselor care în urma reacţiei de ardere dau un efect luminos, termic, incendiar şi de fum;
    f) pirotehnician - specialist în pirotehnie;
    g) punct de lucru pirotehnic - loc în care se acordă asistenţă de specialitate pe timpul executării unor lucrări de investiţii de mare amploare, construcţii comerciale, autostrăzi şi alte lucrări, constând în operaţiuni de cercetare, identificare, dezgropare, ridicare, transport, depozitare, neutralizare, delaborare şi distrugere a muniţiei descoperite neexplodate;
    h) delaborare - lucrare sau operaţie de scoatere a încărcăturii explozive din muniţiile devenite inutilizabile sau periculoase, astfel încât partea metalică a acestora să poată fi ulterior refolosită (reîncărcată) sau trimisă la topit, ca fier vechi;
    i) eclatare - acţiunea de spargere a muniţiilor, în scopul eliminării pericolului exploziei accidentale a acesteia;
    j) dezamorsare - operaţie de îndepărtare a dispozitivului de amorsare (capse, detonator, focos) de la o încărcătură de distrugere, pentru a o împiedica să explodeze;
    k) tatonare - efectuarea unor mişcări bruşte asupra muniţiei inutilizabile sau periculoase, în condiţii de siguranţă, pentru a preîntâmpina explozia muniţiei pe timpul transportului;
    l) rateu - fenomen ce constă în neaprinderea pulberii de azvârlire sau neiniţierea capsei ori focosului unei muniţii după executarea dării focului de către trăgător sau pirotehnician;
    m) focos - dispozitiv de iniţiere a încărcăturii explozive a unei muniţii, în momentul dorit;
    n) echivalent de trotil - raportul dintre cantitatea de căldură degajată de 1 kg de exploziv analizat şi cantitatea de căldură degajată de 1 kg de trotil;
    o) explozor - aparat portativ, folosit pentru aprinderea capselor electrice detonante în lucrările de distrugere;
    p) exploziv - substanţă sau amestec de substanţe chimice care, sub acţiunea unui impuls iniţial (lovire, încălzire, frecare), suferă transformări chimice bruşte, cu dezvoltare abundentă de căldură şi de gaze, producând o creştere foarte mare a presiunii în stare să efectueze un lucru mecanic (fenomen complex denumit explozie);
    q) amorsă - dispozitivul format dintr-o capsă detonantă pirotehnică sertizată la o bucată de fitil de amorsare;
    r) brizanţă - acţiune produsă la explozie de către o substanţă explozivă, manifestată prin sfărâmarea mediului cu care este în contact, datorită presiunii bruşte şi puternice a gazelor rezultate;
    s) capsă detonantă - dispozitiv pentru aprinderea unei încărcături explozive;
    ş) dispozitiv de dare a focului - ansamblu de elemente pirotehnice şi electrice destinat pentru detonarea încărcăturilor explozive;
    t) fitil - mijloc pentru transmiterea focului (detonaţiei) la diferite încărcături explozive;
    ţ) încărcătură activă - cantitate de exploziv şi mijloace de iniţiere necesare amorsării şi distrugerii muniţiilor rezultate din asanare;
    u) detectare - operaţiune efectuată în scopul descoperirii locului, poziţiei aproximative şi adâncimii la care se găseşte muniţia neexplodată;
    v) zăpor - îngrămădire de sloiuri de gheaţă care se formează în anotimpul rece într-un punct al unui râu, îndeosebi la coturi sau pe secţiuni de scurgere mai înguste, din cauza cărora se produc creşteri de nivel şi inundaţii.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Organizarea lucrărilor de asanare

    ART. 6
    (1) Acţiunile de asanare se desfăşoară pentru neutralizarea muniţiilor rezultate din:
    a) atacuri aeriene asupra teritoriului României;
    b) operaţiuni militare terestre din timpul conflictelor armate.
    (2) Procedurile standard de asanare a terenurilor de muniţiile rămase neexplodate comportă una sau mai multe din următoarele operaţiuni:
    a) cercetarea terenului de muniţiile rămase neexplodate;
    b) detectarea muniţiilor neexplodate îngropate în pământ, acoperite sau incluse în diverse elemente de construcţii;
    c) executarea lucrărilor de dezgropare, degajare şi dezvelire a muniţiilor pătrunse în pământ, acoperite cu dărâmături sau blocate de diferite elemente de construcţii, planşee de beton şi beton armat;
    d) identificarea muniţiilor descoperite neexplodate;
    e) distrugerea pe locul de cădere sau dezamorsarea muniţiilor periculoase la transport;
    f) ridicarea şi transportul la locul de depozitare sau distrugere a muniţiilor rămase neexplodate;
    g) delaborarea muniţiilor în vederea recuperării unor elemente componente;
    h) distrugerea muniţiilor rezultate din asanări.
    (3) Lucrările de asanare a terenurilor de muniţiile rămase neexplodate sunt executate la sesizarea şi cererea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, a instituţiilor publice, a operatorilor economici, precum şi a cetăţenilor care descoperă sau iau cunoştinţă de existenţa unor muniţii ori elemente de muniţii şi care au obligaţia să anunţe de urgenţă, prin SNUAU 112, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă sau inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene.
    (4) Pentru organizarea şi executarea în siguranţă a lucrărilor de asanare se iau următoarele măsuri:
    a) pregătirea pe linie de specialitate a personalului participant, pentru asigurarea competenţei profesionale necesare executării în siguranţă a operaţiunilor de asanare şi să fie apt psihologic;
    b) asigurarea instruirii de securitate şi sănătate în muncă, pe tipuri de operaţiuni;
    c) realizarea transportului muniţiilor neexplodate în condiţii de securitate;
    d) asigurarea operativităţii mijloacelor tehnice din dotare;
    e) asigurarea actelor normative la locurile unde se execută operaţiuni de asanare sau distrugere a zăpoarelor;
    f) asigurarea condiţiilor pentru intervenţie şi evacuare în caz de urgenţă medicală.
    ART. 7
    (1) Pe timp de noapte se execută următoarele operaţiuni: recunoaştere, stabilirea zonei de pericol şi a zonei de siguranţă, măsuri de securizare a zonei, protecţie şi punerea în siguranţă a muniţiilor descoperite neexplodate, lucrări care se pot desfăşura dacă sunt întrunite condiţiile de securitate pe timpul intervenţiei.
    (2) După efectuarea recunoaşterilor de către echipa pirotehnică, asigurarea şi protecţia zonei sunt realizate de poliţie sau jandarmerie.
    (3) Muniţiile şi elementele de muniţie fără încărcătură explozivă, focos, precum şi cartuşele de infanterie se pot ridica, transporta şi depozita temporar, pe timpul nopţii, într-o zonă desemnată prin ordin de zi pe unitate.
    ART. 8
    Fiecare structură subordonată Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă va nominaliza, în Ordinul de zi pe unitate nr. 1, personalul care este autorizat să participe la executarea lucrărilor de asanare.
    ART. 9
    Toate misiunile pirotehnice executate şi evenimentele pe linie pirotehnică se consemnează în ordinul de zi al unităţii care le execută şi se raportează la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, conform raportului de misiune pirotehnică, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 1.
    ART. 10
    Pe timpul executării lucrărilor de asanare a terenurilor de muniţiile rămase neexplodate şi a distrugerilor de zăpoare, personalul din structurile destinate să execute aceste misiuni poate solicita sprijinul autorităţilor administraţiei publice locale, operatorilor economici care au solicitat intervenţia şi a altor structuri, conform prevederilor legale în vigoare.
    ART. 11
    Lucrările de asanare a terenurilor de muniţia rămasă neexplodată şi lucrările de distrugere a zăpoarelor nu sunt limitate de timp.
    ART. 12
    Asanarea unui teren se consideră terminată atunci când muniţia a fost distrusă pe locul în care a fost găsită sau atunci când aceasta a fost ridicată, transportată şi depozitată în vederea distrugerii.
    ART. 13
    Pe timpul executării lucrărilor de asanare, în mod special la executarea distrugerilor de muniţii descoperite neexplodate, se iau măsuri de prevenire şi limitare a impactului asupra mediului.
    ART. 14
    Este strict interzisă folosirea muniţiei asanate, cu elementele de iniţiere active, în scop de învăţământ, la instrucţie sau pentru expoziţii.
    ART. 15
    (1) În vederea executării distrugerii muniţiei descoperite neexplodate se consemnează în ordinul de zi pe unitate (ordinul de misiune) următoarele:
    a) data şi locul executării lucrărilor de distrugere;
    b) reguli de securitate şi sănătate în muncă şi măsuri ce se iau pentru executarea în siguranţă a tuturor operaţiunilor;
    c) transportul şi paza muniţiei asanate, a explozivului şi a mijloacelor de iniţiere;
    d) stabilirea metodei şi a succesiunii operaţiunilor de distrugere;
    e) asigurarea primului ajutor medical în caz de accidente;
    f) personalul echipei de asanare;
    g) asanarea terenului după distrugeri;
    h) alte date necesare pentru desfăşurarea în siguranţă a distrugerilor.
    (2) La terminarea lucrărilor de distrugeri se întocmeşte un proces-verbal, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.
    ART. 16
    (1) Pentru efectuarea unor lucrări de asanare ce implică deschiderea unui punct de lucru pirotehnic se încheie în prealabil un protocol, de către o comisie formată din:
    a) reprezentantul inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean/structurii pirotehnice care va executa lucrarea;
    b) reprezentantul beneficiarului lucrării sau al autorităţii administraţiei publice locale;
    c) alte persoane care, prin natura atribuţiilor, sprijină organizarea şi executarea lucrărilor de asanare.
    (2) Protocolul se întocmeşte conform modelului prevăzut în anexa nr. 3.
    (3) Protocolul se prezintă, spre aprobare, şefului unităţii care asigură structura pirotehnică.
    ART. 17
    La terminarea lucrărilor de asanare executate în baza protocolului încheiat conform prevederilor art. 16, şeful lucrărilor de asanare predă terenul asanat pe bază de proces-verbal, încheiat cu reprezentantul instituţiei sau operatorului economic care a solicitat intervenţia, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4.
    ART. 18
    (1) Componenţa structurii pirotehnice care va executa asanarea terenului se stabileşte în funcţie de complexitatea, pericolul şi volumul lucrării.
    (2) La lucrările de asanare a terenurilor vor participa minimum 2 pirotehnicieni încadraţi în echipa pirotehnică sau ofiţerul specialist pirotehnician însoţit de unul din membrii echipei pirotehnice.
    (3) Şeful lucrărilor de asanare este pirotehnicianul cu gradul şi funcţia cea mai mare. Acestuia i se subordonează întreg personalul pirotehnic care execută lucrări de asanare.
    (4) Echipa pirotehnică se dotează cu echipamente de protecţie şi materiale de intervenţie, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5.
    ART. 19
    (1) Toate operaţiunile de asanare executate se consemnează în ordinul de zi pe unitate şi în jurnalul cu evidenţa lucrărilor de asanare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 6.
    (2) Muniţia rezultată din asanări se păstrează în depozite special amenajate conform prezentelor norme tehnice.
    ART. 20
    (1) Distrugerea muniţiei neexplodate se face în poligoane ale Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naţionale sau pe terenuri puse la dispoziţie de către autorităţile administraţiei publice locale pe a căror rază administrativ-teritorială se execută lucrări de asanare.
    (2) Autovehiculul ce transportă muniţie provenită din asanări, în vederea distrugerii, trebuie însoţit de la depozit la locul de distrugere, de un antemergător al poliţiei rutiere şi de o ambulanţă.
    (3) Pentru alegerea suprafeţei de teren pe care se vor executa distrugeri de muniţii se încheie un proces-verbal, conform modelului prevăzut în anexa nr. 7.
    (4) Protecţia poligoanelor în care se execută distrugerea muniţiei asanate se asigură de jandarmerie.
    ART. 21
    (1) Ridicarea materiilor explozive şi a mijloacelor de iniţiere necesare executării lucrărilor de distrugere se face pe baza unui raport cerere, conform modelului prevăzut în anexa nr. 8.
    (2) În vederea executării distrugerii muniţiei asanate şi a zăpoarelor se întocmeşte ordin de distrugere, conform modelului prevăzut în anexa nr. 9.
    ART. 22
    Pe timpul executării lucrărilor de asanare este interzis:
    a) accesul persoanelor străine în perimetrul delimitat pentru operaţiuni de asanare;
    b) introducerea de materii inflamabile şi utilizarea focului deschis în locurile unde se execută lucrări de asanare;
    c) deşurubarea focoaselor sau a altor mijloace de iniţiere de la muniţiile rezultate din asanări, de către alte persoane decât cele autorizate;
    d) păstrarea muniţiei rezultate din asanări în birouri, în încăperi locuite sau lăsarea ei sub acţiunea directă a razelor solare;
    e) rostogolirea, lovirea, aruncarea, târârea, mişcarea bruscă sau curăţarea de rugină a muniţiei;
    f) depozitarea sau transportul în comun al muniţiei explozive şi incendiare.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Pregătirea de specialitate a personalului care execută misiuni de asanare pirotehnică

    ART. 23
    (1) Formarea şi pregătirea pirotehnicienilor se execută prin cursuri de specializare în domeniul pirotehnic organizate de către Centrul Naţional de Perfecţionare a Pregătirii pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă Ciolpani.
    (2) Verificarea şi autorizarea periodică a pirotehnicienilor pentru executarea misiunilor specifice se face anual prin sesiuni de pregătire, verificare şi autorizare, organizate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. În cadrul acestor sesiuni se verifică cunoştinţele teoretice şi practice, de către o comisie numită de inspectorul general prin ordin de zi pe unitate. Comisia va fi formată dintr-un preşedinte şi doi membri.
    (3) Autorizarea pirotehnicienilor este condiţionată de avizul psihologic. Dacă un pirotehnician este declarat inapt psihologic, acesta nu va mai participa la lucrările de asanare pirotehnică sau distrugere a zăpoarelor.
    (4) Înainte de încadrarea pe funcţie şi apoi anual pirotehnicienii efectuează un examen psihologic, în baza căruia se confirmă dacă aceştia sunt apţi pentru executarea lucrărilor de specialitate.
    (5) Pregătirea de specialitate a membrilor echipei pirotehnice se face de către ofiţerul pirotehnician pe baza planurilor anuale.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Obligaţiile şefului lucrărilor de asanare

    ART. 24
    (1) Şeful lucrărilor de asanare are următoarele obligaţii privind pregătirea pentru executarea lucrărilor de asanare:
    a) să studieze şi să îşi însuşească prevederile actelor normative care reglementează executarea lucrărilor/operaţiunilor de asanare;
    b) să verifice dacă personalul participant la lucrările de asanare este apt din punct de vedere fizic şi psihologic pentru executarea lucrărilor de asanare, este autorizat şi cunoaşte procedurile specifice pentru intervenţie;
    c) să verifice dacă personalul cunoaşte modul de utilizare a aparatelor, utilajelor şi dispozitivelor de lucru puse la dispoziţie;
    d) să se asigure dacă starea tehnică a aparaturii, utilajelor, dispozitivelor de lucru şi echipamentele de protecţie, puse la dispoziţie, corespund cerinţelor necesare pentru operaţiunile de asanare;
    e) să execute instruirea şi să verifice modul de însuşire, de către personalul din subordine, a regulilor de securitate şi sănătate în muncă pentru fiecare operaţiune de asanare;
    f) să solicite sprijin, în funcţie de situaţia din teren, pentru asigurarea necesarului de forţe şi mijloace în vederea executării lucrărilor de asanare şi asigurării pazei;
    g) să stabilească, cu acordul autorităţii administraţiei publice locale, spaţiile pentru depozitarea muniţiei şi a poligonului de distrugeri, programul orar pe zile şi ore când se execută distrugeri, precum şi măsurile de securitate pentru prevenirea populaţiei asupra riscurilor şi modul de acţiune în caz de accident;
    h) să întocmească, împreună cu beneficiarul, documentele necesare pentru planificarea, organizarea şi execuţia lucrărilor de asanare.
    (2) Instruirea şi verificarea modului de însuşire a regulilor de securitate şi sănătate în muncă prevăzute la alin. (1) lit. e) se execută pentru toate persoanele solicitate să desfăşoare operaţiuni în sprijinul lucrărilor de asanare.
    (3) Şeful lucrărilor de asanare are următoarele atribuţii pe timpul executării lucrărilor de asanare:
    a) să execute lucrările de asanare a terenului, conform protocolului stabilit împreună cu beneficiarul;
    b) să dispună întreruperea activităţilor la descoperirea muniţiilor neexplodate;
    c) să execute identificarea muniţiilor, iar la descoperirea unor muniţii necunoscute să solicite informaţiile necesare structurii superioare;
    d) să stabilească locul de colectare şi modul de păstrare în siguranţă a muniţiei asanate până la transportul acesteia pentru depozitare sau distrugere;
    e) să stabilească, pe baza analizei în teren, personalul pirotehnician participant pe tipuri de operaţiuni, modul de intervenţie şi neutralizare a muniţiilor descoperite neexplodate;
    f) să înscrie în registrul de evidenţă tipul şi cantităţile de muniţie rezultate din lucrările de asanare;
    g) să conducă activităţile de distrugere a muniţiei şi să întocmească documentele justificative pentru distrugerea muniţiei asanate şi scăderea din evidenţă a materiilor explozive şi a mijloacelor de dare a focului consumate;
    h) să predea terenul către beneficiar, la terminarea lucrărilor de asanare, pe bază de proces-verbal.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Obligaţiile pirotehnicianului încadrat în echipa pirotehnică

    ART. 25
    Personalul pirotehnician încadrat în echipele pirotehnice are următoarele obligaţii:
    a) să respecte prevederile actelor normative şi procedurile obligatorii de lucru;
    b) să execute indicaţiile şi ordinele şefului lucrărilor de asanare;
    c) să îşi perfecţioneze pregătirea teoretică şi practică privind cunoaşterea muniţiilor şi a tehnicilor de execuţie a lucrărilor de asanare;
    d) să execute numai operaţiunile pentru care a fost autorizat;
    e) să utilizeze flacăra deschisă numai în locurile destinate în acest scop.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Obligaţiile şefului mijlocului de transport

    ART. 26
    Şeful mijlocului de transport răspunde de transportul în siguranţă al muniţiei asanate şi are următoarele obligaţii:
    a) să verifice dacă autovehiculul îndeplineşte condiţiile impuse pentru transportul de muniţii;
    b) să cunoască regulile de manipulare şi transport al muniţiilor rezultate din asanări;
    c) să conducă operaţiunile de încărcare-descărcare a muniţiei în/din mijlocul de transport;
    d) să coordoneze şi să verifice aşezarea şi fixarea muniţiei pe platforma mijlocului de transport;
    e) să cunoască cantitatea, tipurile, caracteristicile constructive specifice ale muniţiilor, regulile de transport în comun şi gradul de periculozitate al acestora;
    f) să nu se abată de la itinerarul de deplasare stabilit, fără motive temeinice (în cazul când nu cunoaşte acest itinerar, execută recunoaşterea traseului cu un mijloc de transport neîncărcat);
    g) să execute instruirea şi verificarea conducătorului auto privind cunoaşterea regulilor de transport al muniţiei;
    h) pe timp de furtună sau de ceaţă densă cu vizibilitate sub 50 m, să oprească transportul, iar autovehiculul să fie scos în afara arterei de circulaţie;
    i) să nu părăsească mijlocul de transport;
    j) să nu permită apropierea persoanelor străine de autovehicul;
    k) să adapteze viteza de deplasare a autovehiculului la condiţiilor de drum, fără a depăşi limitele legale.

    SECŢIUNEA a 7-a
    Obligaţiile conducătorului autovehiculului cu care se transportă muniţia asanată

    ART. 27
    Conducătorul auto este obligat să asigure o stare corespunzătoare a autovehiculului care transportă muniţie şi să respecte regulile de circulaţie pe timpul transportului muniţiilor neexplodate. Acesta are următoarele obligaţii:
    a) să cunoască regulile privind transportul muniţiei provenite din asanări;
    b) să verifice, înainte de plecarea în cursă, starea tehnică, dotările cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor şi echipamentele autovehiculului;
    c) să respecte regulile de circulaţie pe drumurile publice pe timpul transportului de mărfuri cu conţinut periculos;
    d) să evite locurile cu circulaţie intensă sau de manifestare a unor incendii;
    e) să nu conducă autovehiculul în stare de oboseală;
    f) să verifice modul de aşezare a încărcăturii pentru o repartizare uniformă a acesteia pe platformă;
    g) să cunoască itinerarul pe care se execută transportul;
    h) să conducă preventiv pentru evitarea utilizării bruşte a frânei;
    i) să nu părăsească autovehiculul pe timpul opririlor şi să asigure imobilizarea autovehiculului în staţionare prin fixarea manetei într-o treaptă de viteză şi acţionarea frânei de mână. Imobilizarea pe teren în pantă se completează cu ajutorul penelor fixate la nivelul roţilor;
    j) să acţioneze numai la ordinele date de şeful mijlocului de transport.

    SECŢIUNEA a 8-a
    Obligaţiile personalului numit în posturile de pază

    ART. 28
    Personalul din posturile de pază se subordonează şefului lucrărilor de asanare şi are următoarele obligaţii:
    a) să execute observarea, supravegherea şi, la nevoie, să nu permită accesul persoanelor şi animalelor sub limitele de siguranţă stabilite pentru locurile de asanare şi poligoanele de distrugere;
    b) să îl anunţe pe şeful lucrărilor de asanare despre îndeplinirea condiţiilor de siguranţă în zona postului său;
    c) să execute ordinele şi semnalele date de şeful lucrărilor de asanare.

    CAP. II
    Proceduri standard operaţionale pentru executarea lucrărilor de asanare a terenurilor de muniţiile rămase neexplodate

    SECŢIUNEA 1
    Cercetarea terenului

    ART. 29
    (1) Cercetarea terenului este activitatea preliminară obligatorie, condusă nemijlocit de şeful lucrărilor de asanare, pentru stabilirea tipului de intervenţie în funcţie de factorul de risc şi constă în depistarea, marcarea şi identificarea muniţiilor descoperite, delimitarea perimetrului cu risc şi izolarea acestuia.
    (2) Cercetarea se execută amănunţit la suprafaţa terenului şi în locurile greu accesibile, unde muniţiile nu pot fi observate la prima vedere, precum cele lipsite de vizibilitate, mlăştinoase, cu vegetaţie abundentă ş.a.m.d.
    (3) După caz, în situaţiile care comportă riscuri majore, se va solicita sprijinul autorităţilor competente pentru interzicerea accesului.
    (4) Pe timpul executării operaţiunilor de cercetare, la nevoie, se solicită informaţii de la persoanele care cunosc locurile unde se presupune că există muniţii neexplodate.
    (5) Când situaţia impune, se poate solicita sprijinul structurilor de jandarmerie şi poliţie, pentru menţinerea ordinii publice şi susţinerea acţiunilor pirotehnicienilor în zonele susceptibile a exista muniţii neexplodate.
    (6) Prin operaţiunile de cercetare se urmăreşte:
    a) determinarea locurilor de cădere, numărul muniţiilor neexplodate, poziţia (la suprafaţă, semiîngropate, în pământ, apă sau clădiri) şi marcarea acestora cu jaloane sau cu steguleţe roşii;
    b) delimitarea zonei de teren în care au fost depistate muniţii neexplodate prin împrejmuire cu benzi galbene/negre sau roşii/albe înclinate la 45°;
    c) interzicerea accesului în zonele de teren care nu permit executarea cercetării şi detectării prin mijloace adecvate.
    (7) Zonele prevăzute la alin. (6) lit. c) se iau în evidenţă şi sunt supravegheate până la crearea condiţiilor de executare a acestor operaţiuni. Organizarea măsurilor de supraveghere se stabileşte de şeful lucrărilor de asanare împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, organele de poliţie sau beneficiari din zona de responsabilitate.
    (8) Cercetarea terenului ce urmează a fi asanat se face pe urgenţe, stabilite de comun acord cu autorităţile/societăţile care au solicitat executarea lucrărilor de asanare.
    (9) Procedurile de executare a cercetării presupun următoarele operaţiuni:
    a) evacuarea personalului neautorizat şi a materialelor care împiedică accesul în teren al personalului pirotehnician;
    b) marcarea terenului în fâşii de câte 2 m sau, după caz, 1 m în teren cu vegetaţie abundentă, cu jaloane vopsite în alb-roşu;
    c) repartizarea fâşiilor marcate pe fiecare pirotehnician;
    d) la ordin, pirotehnicienii încep cercetarea în adâncimea fâşiei, prin înaintarea simultan, şi realizarea unui dispozitiv în linie;
    e) operaţiunile de cercetare se fac de două ori, pe aceleaşi fâşii, sau se execută simultan de alţi pirotehnicieni dispuşi la 50 m în spatele primilor;
    f) şeful lucrărilor de asanare se deplasează la circa 10 m în urma ultimei linii, executând controlul pe timpul cercetării;
    g) la descoperirea muniţiei neexplodate, la suprafaţă, se raportează cu voce tare, cu formula "Atenţie, muniţie neexplodată", la care pirotehnicienii se opresc;
    h) şeful lucrărilor de asanare se deplasează la locul indicat, ordonă marcarea acestuia cu steguleţ şi dispune continuarea cercetării;
    i) la terminarea operaţiunilor, fiecare pirotehnician raportează despre rezultatele cercetării, muniţia descoperită fiind consemnată de către şeful lucrărilor de asanare.
    (10) Pe baza concluziilor cercetării şi identificării muniţiei descoperite, în funcţie de evaluarea de risc pe care o prezintă aceasta, şeful lucrărilor de asanare stabileşte gradul de complexitate şi urgenţă a operaţiunilor, procedurile de execuţie, metodele de neutralizare, stabilind răspunderile nominale.
    ART. 30
    (1) După executarea cercetării şi marcării, şeful lucrărilor de asanare ordonă evacuarea personalului la limita zonei de siguranţă şi procedează la identificarea muniţiilor descoperite. La nevoie poate fi sprijinit de 1-2 pirotehnicieni.
    (2) În funcţie de rezultatele identificării, şeful lucrărilor de asanare dispune organizarea şi începerea operaţiunii de detectare.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Detectarea muniţiilor

    ART. 31
    Detectarea are ca scop stabilirea cu precizie a locului, adâncimii şi poziţiei în care se găseşte muniţia.
    ART. 32
    Muniţiile îngropate în pământ sunt detectate cu ajutorul detectoarelor de metale, detectoarelor de mine sau de tip robot.
    ART. 33
    (1) Detectarea se execută obligatoriu de către 2 pirotehnicieni, unul utilizează detectorul, iar celălalt marchează cu jaloane sau steguleţe roşii locul unde este sesizată prezenţa muniţiei.
    (2) Detectarea este precedată de pregătirea terenului, care constă în:
    a) curăţarea terenului de vegetaţie sau diverse materiale;
    b) evacuarea corpurilor metalice care pot influenţa precizia detectării;
    c) marcarea terenului din metru în metru, cu jaloane şi benzi alb-roşii;
    d) informarea şefului lucrărilor de asanare, la terminarea lucrărilor detectării, despre rezultatele acesteia.
    ART. 34
    Pentru cercetarea şi detectarea unor zone întinse unde s-au semnalat muniţii neexplodate se pot folosi roboţi, maşini şi utilaje dotate cu echipamente de lucru care permit executarea operaţiunilor de cercetare, detectare, manipulare şi neutralizare a muniţiilor descoperite neexplodate. În categoria acestor echipamente intră: detectoarele de metale, nemetale sau de explozivi, instalaţiile de control prin radiografiere cu raze X, diferite tipuri de disruptoare, macarale trepied pentru ridicat şi tatonat muniţie neexplodată.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Dezgroparea muniţiilor rămase neexplodate

    ART. 35
    Muniţiile rămase neexplodate care se află în pământ, la diferite adâncimi, în interiorul construcţiilor, acoperite de elemente de construcţii rezultate din dărâmături, necesită lucrări de degajare în scopul stabilirii metodelor de neutralizare.
    ART. 36
    (1) Bombele de avion lansate de la mare înălţime au pătruns în pământ după o traiectorie de forma celei prezentate în figura nr. 1*).

    Figura nr. 1
──────────
    *) Notă CTCE:
    Figura nr. 1 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 23 octombrie 2015 la pagina 7 (a se vedea imaginea asociată).
──────────

    (2) În funcţie de natura solului, acestea pot fi găsite în orice punct pe traiectoria ABCD, de regulă, în argilă compactă pe segmentul AB, iar în teren moale - nisipos sau mlaştini, pe segmentele BCD.
    (3) Pentru evitarea pericolului de iniţiere a focosului se va lucra conform procedurilor în domeniu, în condiţiile în care, în terenurile nisipoase, bomba îşi poate schimba direcţia şi rămâne poziţionată cu ogiva în sus.
    ART. 37
    (1) În cazul muniţiilor găsite în pământ, la care nu se cunoaşte cu precizie locul sau adâncimea de pătrundere, săpăturile se execută în straturi succesive de 20 cm.
    (2) După îndepărtarea fiecărui strat de pământ se execută cercetarea terenului cu ajutorul detectorului de metale/mine.
    (3) La semnalizarea existenţei muniţiei, pirotehnicienii lucrează folosind cazmaua sau lopata mică; în apropierea bombei sau proiectilului se continuă operaţiunea de dezgropare, folosindu-se şpaclul, fără a mişca muniţia de la locul de cădere, până la vizualizarea elementelor care permit identificarea cu precizie a tipului de muniţie şi starea focosului; în urma acestor operaţiuni, şeful lucrărilor de asanare hotărăşte asupra metodelor şi procedurilor de neutralizare ce urmează a fi aplicate.
    ART. 38
    (1) Muniţiile necunoscute şi cele susceptibile că pot face explozie în momentul mişcării de pe loc sunt supuse operaţiunilor de tatonare de la distanţă, prin ridicarea muniţiei cu ajutorul macaralei cu trepied şi coborârea liberă a acesteia, de trei ori, pentru siguranţa neiniţierii acesteia pe timpul ridicării şi transportului.
    (2) La nevoie, operaţiunile se opresc şi se raportează ierarhic, pentru a se executa dezamorsarea sau distrugerea muniţiei pe locul unde a fost descoperită.
    ART. 39
    (1) Pentru muniţiile neexplodate descoperite şi identificate în interiorul clădirilor sau în zone cu dărâmături se execută lucrările de degajare necesare, prin înlăturarea elementelor de construcţii bucată cu bucată.
    (2) Pentru evacuarea muniţiilor grele se utilizează macarale sau dispozitive adaptate în acest scop.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Identificarea muniţiilor

    ART. 40
    Identificarea muniţiilor neexplodate are ca scop stabilirea tipului acestora şi al focoaselor, cauzele probabile ale nefuncţionării în vederea alegerii procedurilor de transport, depozitare şi distrugere.
    ART. 41
    Pentru muniţiile găsite la suprafaţa terenului sau semiîngropate, identificarea se face pe timpul cercetării terenului, iar pentru cele îngropate sau acoperite cu dărâmături, identificarea se execută după operaţiunile de degajare.
    ART. 42
    Elementele necesare pentru identificarea cu precizie a tipurilor de muniţii, încărcăturilor şi focoaselor acestora sunt:
    a) caracteristicile de formă constructivă;
    b) constituţia (materialul) corpului;
    c) ampenajul (la cele care au în construcţie acest element);
    d) partea ogivală şi partea de fund a muniţiilor;
    e) mărimea (calibrul) muniţiilor;
    f) indici specifici de culoare, natura vopselurilor, inscripţiile şablonate şi marcajele poansonate (dacă acestea mai există);
    g) poziţia în care muniţia a fost descoperită în teren;
    h) tipul de focos cu care este echipată muniţia;
    i) alte elemente componente: şurub portamorsă, trasor, numărul de brâie directoare, tehnologii de fabricaţie.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Dezamorsarea muniţiilor periculoase la transport

    ART. 43
    Dezamorsarea muniţiilor se execută numai cu aprobarea inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, dată pentru fiecare caz în parte, atunci când mecanismele focoaselor pot să declanşeze explozia muniţiei pe timpul ridicării şi transportului către poligonul de distrugeri sau al depozitării temporare, precum şi pentru recuperarea metalelor şi materiilor explozive în vederea valorificării lor.
    ART. 44
    În funcţie de tipul focosului ce urmează a fi extras, precum şi de tipul constructiv al muniţiei, dezamorsarea se execută prin una din următoarele metode:
    a) dezamorsarea prin dezmembrare;
    b) deşurubarea şi extragerea focoaselor din locaşurile lor;
    c) blocarea mecanismelor de percuţie;
    d) distrugerea mecanică instantanee a mecanismelor de percuţie, fără a avea loc iniţierea încărcăturii de exploziv.
    ART. 45
    Dezamorsarea şi neutralizarea muniţiilor neexplodate constau în:
    a) stabilirea cu precizie a locului şi a poziţiei focosului;
    b) stabilirea cauzei probabile care a determinat nefuncţionarea focosului şi a poziţiei mecanismelor de percuţie;
    c) curăţarea muniţiei şi a focosului în vederea descoperirii eventualelor inscripţii de fabricaţie, pentru stabilirea tipului acestuia;
    d) ungerea focoaselor, înainte de dezamorsare, cu un amestec de petrol şi ulei în proporţie de 50%;
    e) dezamorsarea propriu-zisă a muniţiei;
    f) introducerea în locaşul focosului şi al detonatorului, după extragerea acestora, a unui dop de lemn.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Ridicarea şi transportul muniţiilor asanate

    6.1. Ridicarea muniţiilor asanate

    ART. 46
    În timpul ridicării muniţiilor din locurile de cădere se procedează astfel:
    a) se observă starea focoaselor şi, dacă este posibil, se stabileşte un procedeu de blocare a acestora;
    b) muniţiile se curăţă de pământ şi se şterg de apă sau eventuale unsori, astfel încât suprafaţa exterioară să fie uscată;
    c) ridicarea se execută în poziţie orizontală, lent, fără şocuri şi fără să se lovească de alte obiecte;
    d) muniţiile grele se prind în cârligele mijloacelor de ridicare folosind cabluri de oţel, chingi, frânghii din textile sau din plastic. Prinderea se va face folosind părţile constructive ale muniţiei (cârlige de prindere în lansatorul avionului, ampenaj), pentru asigurarea în dispozitivul de prindere;
    e) muniţiile care se apreciază că pot face explozie în momentul mişcării de pe loc sunt supuse operaţiunilor de tatonare de la distanţă.
    ART. 47
    (1) Muniţiile cu o greutate până la 30 kg se ridică de un singur pirotehnician, cu ajutorul palmelor introduse sub corpul acestora. Cele care depăşesc această greutate, dar au până la 50 kg se ridică de 2 pirotehnicieni şi se transportă pe targă.
    (2) Muniţiile a căror greutate depăşeşte 50 kg se ridică folosind macarale trepied, automacarale, rampe mobile sau alte mijloace tehnice.

    6.2. Transportul muniţiilor asanate

    ART. 48
    (1) Muniţiile, elementele de muniţii, precum şi materiile explozive descoperite neexplodate se transportă manual sau în vehicule special destinate în acest scop.
    (2) Transportul muniţiei asanate se face cu respectarea prevederilor prezentelor norme tehnice.
    ART. 49
    Transportul manual se execută cu braţele sau cu targa, pe distanţe mici şi numai:
    a) în interiorul zonei de asanare, de la locul de depistare până la locul de depozitare provizorie sau până la mijlocul de transport;
    b) în interiorul poligonului de distrugeri, de la locul de triere şi depozitare provizorie până la gropile de distrugeri.
    ART. 50
    Pe timpul transportului cu braţele, muniţia se prinde pe dedesubt cu ambele mâini şi se ţine în permanenţă în poziţie orizontală.
    ART. 51
    (1) Tărgile utilizate pentru transportul manual al muniţiei sunt prezentate în figura nr. 2*).

    Figura nr. 2
──────────
    *) Notă CTCE:
    Figura nr. 2 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 23 octombrie 2015 la pagina 8 (a se vedea imaginea asociată).
──────────

    (2) Muniţia se transportă pe targă în poziţie orizontală, cu axul longitudinal perpendicular pe direcţia de deplasare pe un strat de nisip umed, care să nu îi permită rostogolirea sau deplasarea axială.
    (3) Este interzis a se transporta pe targă muniţia în grămadă sau pe mai multe rânduri.
    (4) Pe timpul transportului, targa se menţine în poziţie orizontală şi se poartă fără smucituri.
    (5) Drumul pe care se execută transporturi cu targa trebuie să fie cunoscut de pirotehnicieni şi să nu prezinte obstacole.
    ART. 52
    Pe distanţe mari, de la zona de asanare până la poligonul de distrugeri, muniţia este transportată cu ajutorul autovehiculelor sau ambarcaţiunilor special amenajate.
    ART. 53
    (1) Autovehiculele destinate transportului de muniţii trebuie să fie supuse verificărilor şi întreţinerilor tehnice periodice, potrivit legislaţiei în vigoare.
    (2) Autovehiculele care transportă muniţii neexplodate trebuie amenajate astfel încât să se evite producerea de incendii în timpul deplasării, trebuie să fie prevăzute cu suspensii elastice, cu mijloace pentru stingerea incendiilor, conform prevederilor privind transportul substanţelor periculoase, precum şi cu mijloace de marcare şi avertizare, conform reglementărilor în vigoare.
    ART. 54
    (1) Muniţia rezultată din asanări se încarcă în mijlocul de transport, astfel:
    a) în platforma autocamionului se pune un strat de nisip umed, gros de minimum 10 cm, peste care se aşază proiectilele, lăsând între ele un spaţiu de 5-10 cm. Spaţiul dintre proiectile se completează cu nisip umed;
    b) bombele de avion şi proiectilele se asigură contra rostogolirii cu pene de lemn sau juguri special construite;
    c) muniţiile se aşază cu axul longitudinal perpendicular pe direcţia de înaintare a autovehiculului; muniţiile a căror lungime depăşeşte lăţimea caroseriei mijlocului de transport pot fi transportate cu axul de simetrie paralel cu direcţia de mişcare, cu condiţia ca ogiva să fie îndreptată în sensul opus mişcării;
    d) focoasele sau alte elemente de muniţii se aşază în lăzi cu nisip umed, fixate pe platforma autovehiculului;
    e) muniţia incendiară se transportă separat de celelalte tipuri de muniţii, între două straturi de nisip cu grosimea de minimum 30 cm.
    (2) Muniţiile izolate sau în cantităţi mici se transportă în lăzi cu nisip.
    ART. 55
    (1) Pentru transportul muniţiilor neexplodate, conducătorul autovehiculului are asupra sa următoarele documente justificative:
    a) documentele mijlocului de transport - foaia de parcurs, certificatul de înmatriculare al maşinii, permisul de conducere al şoferului;
    b) foaia de însoţire a încărcăturii, din care să rezulte felul muniţiilor transportate şi cantitatea, semnată de şeful mijlocului de transport, sau procesul-verbal de predare-primire muniţie asanată;
    c) itinerarul de transport (specificat în foaia de parcurs).
    (2) La ridicarea şi transportul muniţiilor asanate se încheie un proces-verbal de predare-primire între reprezentantul inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean şi persoana care a făcut sesizarea, conform modelului prevăzut în anexa nr. 10.

    SECŢIUNEA a 7-a
    Depozitarea muniţiilor provenite din asanări

    ART. 56
    (1) Muniţia rezultată din asanări se păstrează temporar, până la distrugere, în depozite destinate în acest scop.
    (2) Periodic, şeful structurii pirotehnice centralizează muniţia rezultată din asanări şi calculează necesarul de materii explozive şi mijloace de aprindere pentru distrugerea acesteia.
    (3) Echivalentul de trotil al muniţiei din depozit nu trebuie să depăşească 50 kg.
    (4) Muniţiile a căror greutate depăşeşte 50 kg (bombe de aviaţie, mine marine) se vor distruge imediat după ce au fost ridicate, pe terenuri puse la dispoziţie de autorităţile administraţiei publice locale, fără a mai fi transportate la depozit.
    (5) Depozitele se amplasează în locuri care să asigure distanţa de siguranţă, calculată pentru cantitatea de exploziv convenţional existentă în acestea, faţă de zonele populate, alte depozite de materiale, linii de transport energie electrică şi conducte de petrol sau gaze.
    (6) Depozitarea muniţiilor provenite din asanarea terenurilor se realizează cu respectarea prezentelor norme tehnice.
    (7) Terenul pe care se construieşte depozitul trebuie să fie tare, fără pietriş sau să nu permită acumularea apei pluvionare ori din pânza freatică.
    (8) La intrarea în depozit nu se admit trepte. Eventualele denivelări trebuie să fie amenajate cu pante constante, de maximum 10%.
    (9) Pereţii depozitelor se confecţionează din prefabricate de beton, bârne de lemn sau scânduri, iar pardoseala trebuie să fie rezistentă şi protejată împotriva infiltraţiilor de apă sau cu diferite substanţe. Depozitele trebuie prevăzute cu cel puţin o fereastră sau orificii pentru aerisire, iar în interior trebuie să se asigure un climat cu umiditate relativă sub 80% şi temperatură sub +30°C.
    (10) Depozitele de muniţii trebuie prevăzute cu instalaţii de paratrăsnete. Paratrăsnetele trebuie executate astfel încât să asigure o protecţie completă împotriva descărcărilor direct din atmosferă şi a acţiunilor secundare ale acestora prin influenţă electrostatică sau inducţie electromagnetică.
    (11) Iluminatul natural al depozitelor se asigură prin vopsirea geamurilor de la ferestre cu vopsea albă sau var, în afara celor orientate spre nord.
    (12) Acoperişul depozitelor nu va fi prevăzut cu pod şi va fi confecţionat din materiale neinflamabile.
    (13) În jurul depozitului se amenajează şanţuri şi rigole pentru scurgea apei.
    ART. 57
    (1) În depozite nu este permis iluminatul electric sau încălzirea artificială.
    (2) Depozitele se dotează cu:
    a) termometru şi higrometru pentru citirea zilnică a temperaturii şi umidităţii;
    b) dispozitive, scule şi materiale:
      (i) dispozitiv pentru desertizat muniţia de infanterie, dacă este cazul;
      (ii) dispozitiv pentru dezacuplarea muniţiei de artilerie, dacă este cazul;
      (iii) lăzi, cutii metalice pentru colectarea gloanţelor;
      (iv) cutii metalice/butoaie pentru apă şi pentru prăjirea gloanţelor speciale şi a capselor de la tuburile cartuş, dacă este cazul;
      (v) ciocane, dălţi de bronz sau cupru, cleşte patent;
      (vi) mătură, făraş;
      (vii) masă din lemn cu sertar şi încuietoare pentru păstrarea documentelor;
      (viii) taburet din lemn;
      (ix) grătare din lemn sau cauciuc la intrare;
    c) materiale pentru prevenirea şi stingerea incendiilor;
    d) grilaje metalice la uşi şi ferestre confecţionate din fier cu diametrul de 10 mm;
    e) documente:
      (i) extras din atribuţiile şefului de depozit;
      (ii) instrucţiuni specifice depozitului privind regulile de prevenire şi stingere a incendiilor şi procedurile de evacuare a muniţiilor la incendii sau calamităţi naturale, afişate la loc vizibil;
      (iii) extras cu regulile privind aerisirea depozitului;
      (iv) registru cu evidenţa controalelor executate în depozit, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 11;
      (v) instrucţiuni de manipulare şi de securitate şi sănătate în muncă;
      (vi) registru cu evidenţa muniţiei neexplodate intrate/ieşite în/din depozitul de muniţie neexplodată, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 12.
    ART. 58
    (1) Accesul în depozitele de muniţie neexplodată este permis numai în prezenţa unui pirotehnician nominalizat prin ordin de zi pe unitate.
    (2) La intrarea în depozit se verifică starea sigiliilor şi a lacătelor, integritatea pereţilor, uşilor, geamurilor şi a grilajelor metalice de la uşi, ferestre şi guri de aerisire. Orice deficienţe se raportează imediat şi se procedează la inventarierea muniţiilor.
    (3) Uşile de la depozitul de muniţie se încuie şi se sigilează. Cheile de la depozit se predau, în cutie sigilată, personalului din serviciul de permanenţă nominalizat prin ordin de zi pe unitate.
    (4) În registrul de predare a cheilor se înscrie ora când acestea au fost predate (ridicate).
    (5) Numele persoanelor care intră în depozit se înscriu obligatoriu în registrul cu evidenţa controalelor.
    (6) Teritoriul depozitului se curăţă permanent de vegetaţie sau alte materiale.
    ART. 59
    Depozitele de muniţie neexplodată pot fi de tip îngropat, semiîngropat sau de suprafaţă, prevăzute cu valuri de pământ. Valurile de pământ trebuie amenajate conform figurii nr. 3*).

    Figura nr. 3. Depozitul de muniţie asanată
──────────
    *) Notă CTCE:
    Figura nr. 3 "Depozitul de muniţie asanată" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 23 octombrie 2015 la pagina 10 (a se vedea imaginea asociată).
──────────

    ART. 60
    Muniţiile rezultate din asanări se depozitează în depozit, astfel:
    a) elementele mărunte de muniţii şi grenadele vor fi aşezate în nisip pe un singur rând;
    b) muniţiile de dimensiuni mari se depozitează pe calibre, în stive, cu înălţimea de până la 50 cm în cazul muniţiilor fără focoase, iar cele cu focoase, pe cel mult două rânduri;
    c) proiectilele care prezintă urme uleioase de descompunere a explozivului, pe corp, la ochiul focosului sau la partea posterioară se vor aşeza în nisip pe un singur rând.
    ART. 61
    Amenajarea şi paza depozitelor de la punctele de lucru se asigură prin grija beneficiarilor lucrărilor de asanare.

    SECŢIUNEA a 8-a
    Distrugerea muniţiilor rezultate din asanarea terenurilor

    8.1. Alegerea şi amenajarea poligonului de distrugeri

    ART. 62
    (1) Muniţiile asanate se distrug în poligoane ale Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naţionale sau pe terenuri puse la dispoziţie de autorităţile administraţiei publice locale.
    (2) Prin poligon se înţelege o suprafaţă de teren special amenajată şi utilată pentru executarea operaţiunilor de distrugere, în condiţii de siguranţă, ale cărei caracteristici sunt prevăzute în figura nr. 4*).

    Figura nr. 4. Poligon de distrugeri
──────────
    *) Notă CTCE:
    Figura nr. 4 "Poligon de distrugeri" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 23 octombrie 2015 la pagina 10 (a se vedea imaginea asociată).
──────────

    ART. 63
    (1) Amenajarea terenului destinat pentru distrugeri se face de către echipa pirotehnică sub supravegherea directă a şefului lucrărilor de distrugere.
    (2) Aprobarea pentru începerea activităţilor de distrugeri a muniţiilor neexplodate se dă de către şeful lucrărilor de distrugere.
    ART. 64
    Primirea, distribuirea şi scăderea din evidenţă a mijloacelor de iniţiere şi a materiilor explozive cu care se execută distrugerea muniţiilor neexplodate se fac conform reglementărilor în vigoare.
    ART. 65
    Suprafeţele de teren destinate executării operaţiunilor de distrugeri trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
    a) distanţa faţă de localităţi, obiective militare, centre industriale, termocentrale, uzine electrice, instalaţii speciale să fie de cel puţin 6 km;
    b) distanţa faţă de case izolate, căi ferate, ape navigabile, linii telefonice şi de transport a energiei electrice, conducte de gaz metan, apă sau produse petroliere, instalaţii de irigaţii, drumuri publice să fie de cel puţin 6 km; pentru distrugerea muniţiilor a căror încărcătură explozivă este de 10-60 kg, distanţele de mai sus se reduc la jumătate, iar pentru cele a căror încărcătură explozivă este sub 10 kg, distanţele vor fi de minimum 1 km; terenul pe care urmează să se execute lucrările de distrugere a muniţiilor rămase neexplodate trebuie să aibă o suprafaţă de 0,2-0,3 kmp;
    c) la distanţă de minimum 300 metri de poligonul de distrugeri nu trebuie să se găsească păduri, culturi cerealiere, plante industriale sau alte vegetaţii care ar putea fi incendiate în urma exploziilor;
    d) caracterul general al terenului să fie, pe cât posibil, cu un sol tare, argilos, fără pietriş şi infiltraţii de apă;
    e) să aibă legătură cu drumurile publice, prin drumuri bătătorite, fără gropi, fără pante mari, astfel ca accesul autovehiculelor să se facă uşor;
    f) întreaga suprafaţă de teren trebuie să fie: necultivată (de regulă izlazuri), fără drumuri de largă circulaţie, curăţată de iarbă, tufişuri sau altă vegetaţie, care ar putea fi incendiată în timpul lucrărilor de distrugeri.
    ART. 66
    (1) În poligonul de distrugeri se execută amenajări conform figurii nr. 4.
    (2) Adăpostul (în poligoanele special amenajate din Ministerul Afacerilor Interne sau Ministerul Apărării Naţionale) sau punctul de dare a focului (în poligoanele improvizate), pentru personalul care conduce şi execută operaţiunile de distrugeri (1) se execută la o distanţă de 300-500 m faţă de gropile de distrugeri, în funcţie de cantitatea de exploziv ce formează încărcătura de luptă a muniţiei care urmează a fi distrusă. Distanţa minimă corespunde încărcăturilor maxime de 50 kg exploziv, dar aceasta poate fi mărită spre limita superioară în cazul în care în gropile de distrugeri sunt încărcături explozive mai mari (bombe de aviaţie). Tavanul adăpostului se confecţionează din bârne de lemn şi se acoperă cu un strat de pământ, ce trebuie să aibă o grosime de cel puţin 1,50 m.
    (3) Subdepozitul pentru depozitarea provizorie a explozivilor folosiţi în lucrările de distrugeri (2) se execută la 50 m lateral de adăpostul pentru personalul pirotehnic.
    (4) Subdepozitul pentru depozitarea provizorie a mijloacelor de dare a focului (3) se execută la 50 m lateral de adăpostul pentru personalul pirotehnic, în partea opusă adăpostului pentru explozivi. În scopul evitării pătrunderii în adăposturi a schijelor sau bolovanilor aruncaţi de explozie, intrările în adăposturi se vor executa în partea opusă gropilor de distrugeri.
    (5) Cablul dublu conductor pentru declanşarea exploziilor (4) va fi îngropat la adâncimea de circa 15-20 cm.
    (6) La fiecare loc de muncă se vor planta panouri specifice fiecărei lucrări.
    (7) Lângă adăpostul pentru personalul pirotehnic se instalează un catarg (5), pe care se montează un fanion roşu pentru avertizarea populaţiei asupra pericolului existent în zona respectivă.
    (8) Gropile de distrugeri a muniţiilor se execută în partea opusă locului de amplasare a adăpostului. Pentru distrugerea muniţiei de artilerie şi de infanterie rezultată din asanări se execută gropi (7) de forma şi dimensiunile indicate în figura nr. 5*).

    Figura nr. 5. Groapă pentru distrus muniţie de artilerie şi infanterie
──────────
    *) Notă CTCE:
    Figura nr. 5 "Groapă pentru distrus muniţie de artilerie şi infanterie" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 23 octombrie 2015 la pagina 11 (a se vedea imaginea asociată).
──────────

    (9) Locul pentru trierea muniţiilor provenite din asanări (8) se amenajează la o distanţă de 100-200 m faţă de gropile de distrugeri şi la 200-300 m faţă de adăpostul pentru personalul pirotehnic; în poligonul de distrugeri se aduce numai muniţia ce urmează a fi distrusă în ziua respectivă.
    (10) Plaja de distrugere prin ardere, de formă circulară (9), cu diametrul de circa 20 m trebuie să fie curăţată de iarbă şi împrejmuită cu şanţ de 0,25 m adâncime şi de 0,50 metri lăţime, şi este destinată distrugerii muniţiilor incendiare, pulberilor şi a diferitelor elemente de muniţii provenite din asanări.
    (11) Pe căile de acces spre poligon, la distanţa de 1.000 m faţă de perimetrul poligonului, se plantează, în locuri vizibile, panouri de semnalizare.
    (12) Pentru bombele de aviaţie se execută gropi de formă dreptunghiulară sau pătrată, cu adâncimi de 2-4 m, în funcţie de calibrul şi numărul bombelor, conform modelului prezentat în figura nr. 6*). Distanţa dintre două gropi trebuie să fie de minimum 20 m; aceasta va fi mărită în funcţie de cantitatea de muniţie ce urmează a fi distrusă.

    Figura nr. 6. Groapă pentru distrus muniţie de aviaţie
    1 - încărcătură explozivă; 2 - capsă detonantă electrică (pirotehnică); 3 - bombă de aviaţie.
──────────
    *) Notă CTCE:
    Figura nr. 6 "Groapă pentru distrus muniţie de aviaţie" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. din 790 din 23 octombrie 2015 la pagina 11 (a se vedea imaginea asociată).
──────────

    ART. 67
    (1) În jurul poligonului, la o distanţă de cel puţin 500 m de perimetrul poligonului, se instalează posturi de pază care vor interzice accesul persoanelor, vehiculelor sau animalelor către zona periculoasă.
    (2) Personalul din pază va verifica întreaga zonă şi va evacua populaţia sau animalele din zona periculoasă. Pe timpul pazei, personalul de pază ţine legătura cu şeful lucrărilor de asanare prin staţii radio, prin semnale uşor de recunoscut.
    (3) În locurile care prezintă pericol de incendiu (păduri, culturi agricole, materiale inflamabile) nu se vor folosi cartuşe de semnalizare.
    (4) Înainte de trimiterea personalului în pază, şeful lucrărilor de distrugeri va face instruirea acestuia, precizând modul de comunicare şi semnalele folosite pe timpul executării lucrărilor de distrugeri.
    (5) Locul fiecărui personal din pază va fi recunoscut şi stabilit de către şeful lucrărilor de distrugeri.
    (6) Când se apreciază că personalul din pază poate fi în pericol, se vor amenaja adăposturi de protecţie.
    ART. 68
    (1) Distrugerea muniţiilor rezultate din asanări se execută prin explozie sau ardere.
    (2) Procedeul de distrugere se stabileşte de către şeful lucrărilor de distrugeri.
    (3) Distrugerea muniţiilor neexplodate se execută numai pe timp de zi, în condiţii de vizibilitate.
    (4) Prin explozie se distrug, de regulă, toate categoriile de muniţii care au încărcătura de luptă formată din substanţe explozive, explozivi sau diverse alte materii explozive care au intrat în descompunere şi nu mai prezintă siguranţă la manipulare.
    (5) Prin ardere se distrug pulberile cu sau fără fum, precum şi diverse produse pirotehnice.
    ART. 69
    Pentru distrugerea muniţiilor prin explozie, iniţierea încărcăturilor de exploziv se poate face pe cale pirotehnică sau electrică.
    ART. 70
    (1) În cazul sistemului de aprindere pirotehnic se folosesc următoarele materiale: încărcătură de exploziv, capsă detonantă pirotehnică, fitil de amorsare, fitil detonant şi mijloace de aprindere.
    (2) În timpul manipulării capselor detonante pirotehnice este interzisă lovirea, frecarea, turtirea sau încălzirea acestora.
    (3) Capsele detonante pirotehnice se păstrează în locuri uscate, separat de alte materii explozive. Ele se manipulează numai ambalate şi nu se scot din ambalajul lor decât la locul şi în momentul întrebuinţării.
    (4) Este interzis să se folosească capse care au tubul oxidat, turtit, crăpat sau în cazul în care pe pereţii interiori ai acestora se găseşte praf provenit din substanţa explozivă din interior. Se verifică ca acestea să nu fie de exerciţiu (capsele de exerciţiu au practicate pe corp o străpungere sau sunt poansonate cu litera E).
    (5) Fitilul de amorsare se păstrează în locuri uscate şi ferit de:
    a) umezeală, prin astuparea capetelor (cu ceară, mastic, bandă izolatoare), deoarece altfel miezul de pulbere se umezeşte şi devine inutilizabil;
    b) căldură, deoarece încălzit prea tare fitilul îşi pierde impermeabilitatea şi apar striaţiuni pe învelişul său;
    c) ger, deoarece fitilul îngheţat se poate frânge şi miezul de pulbere devine discontinuu;
    d) atingere cu unsori, grăsimi, benzină sau petrol care-i atacă învelişul;
    e) strivire, care îi poate strica învelişul şi produce întreruperea miezului de pulbere din interior.
    (6) Înainte de întrebuinţare, fitilul de amorsare se verifică şi, dacă pe suprafaţa exterioară a învelişului său se observă crăpături, îndoituri, urme de umezeală, strivire, rupturi sau alte stricăciuni, acesta nu se întrebuinţează la operaţiunile de distrugeri.
    (7) Starea fitilului se verifică dând foc unei bucăţi de 60 cm şi determinând timpul de ardere cu un cronometru sau cu ajutorul unui ceas cu secundar. Timpul de ardere a întregii bucăţi trebuie să fie de 60-75 secunde. Pentru siguranţă, operaţia se execută cu bucăţi de fitil tăiate de la ambele capete.
    ART. 71
    (1) Iniţierea exploziei pe cale pirotehnică se face cu ajutorul unei amorse, compusă din capsă detonantă pirotehnică sertizată la o bucată de fitil de amorsare. Pentru aceasta fitilul de amorsare se taie pe o scândură cu un cuţit curat şi bine ascuţit, perpendicular pe axul său. Lungimea fitilului se stabileşte astfel ca operatorii care aprind să aibă timp să se adăpostească înainte de producerea exploziei, luându-se şi un coeficient de siguranţă, prin folosirea unui fitil cu aproximativ 1/3 mai lung decât lungimea strict necesară. Este interzis ca fitilul de amorsare să fie tăiat mai scurt de 50 cm.
    (2) Pentru confecţionarea amorsei pirotehnice se procedează astfel: se scoate capsa pirotehnică din ambalajul său şi se controlează cu atenţie dacă aceasta este curată în interior.
    (3) În situaţia când în interiorul tubului se află corpuri străine (rumeguş, scame), acestea se vor îndepărta prin întoarcerea capsei cu capătul deschis în jos şi batere uşoară pe unghia degetului mare.
    (4) Este interzis a se îndepărta corpurile străine din capsă prin introducerea de obiecte sau prin suflare.
    (5) Capătul fitilului de amorsare tăiat perpendicular pe axul său se introduce cu atenţie în capsa pirotehnică până ajunge la circa 2 mm de capsa de siguranţă. În timpul acesta nu trebuie apăsat sau răsucit fitilul ori capsa, pentru a nu se produce frecarea capsei de fitil, ceea ce ar produce explozia capsei pirotehnice.
    (6) Dacă fitilul intră prea uşor în capsă, atunci capătul lui se înfăşoară cu un strat de bandă izolatoare sau hârtie.
    (7) După aceasta, pentru fixare pe fitil, capsa se sertizează cu un cleşte special de sertizat.
    (8) Este interzisă sertizarea capsei cu ajutorul dinţilor sau utilizând dispozitive improvizate.
    (9) În situaţia în care se lucrează în locuri umede, porţiunea în care se face sertizarea capsei pe fitilul de amorsare se înveleşte cu bandă izolatoare pentru a nu pătrunde apa în capsa detonantă.
    (10) Pregătirea amorsei se face într-un loc adăpostit, special amenajat în acest scop.
    (11) Capătul liber al fitilului se taie oblic, când aprinderea lui se face cu chibrit sau drept, când se foloseşte aprinzătorul pirotehnic.
    (12) Capsele pirotehnice amorsate se manipulează precum capsele pirotehnice neamorsate.
    ART. 72
    (1) Introducerea capsei amorsate în încărcătura de exploziv (încărcătură activă) trebuie făcută numai după fixarea încărcăturii pe muniţia ce urmează a fi distrusă; capsele amorselor se introduc în calupul de exploziv până la capătul locaşului respectiv.
    (2) Dacă este nevoie, capsa pirotehnică sau electrică poate fi fixată la încărcătura de exploziv cu sfoară, sârmă subţire sau bandă adezivă.
    ART. 73
    (1) În cazul sistemului electric de aprindere se folosesc următoarele materiale: încărcătură de exploziv, capse detonante electrice, cabluri conductoare (principal şi secundar), surse de curent electric (explozoare).
    (2) Funcţionarea explozorului se verifică cu ajutorul lămpii de control, care trebuie să se aprindă la declanşare.
    (3) Capsele detonante electrice se păstrează cu reoforii legaţi în scurtcircuit. Desfacerea lor se va face numai în momentul conectării la cablul electric.
    (4) Pentru introducerea capsei detonante electrice în încărcătura de exploziv se procedează aşa cum se prevede la art. 72.
    (5) Înainte de întrebuinţarea cablului se verifică continuitatea şi starea învelişului izolator.
    (6) Pentru controlul continuităţii cablului, capetele acestuia se leagă la ohmetru; indicaţiile acului ohmmetrului trebuie să corespundă cu rezistenţa calculată pe porţiunea de cablu controlată.
    (7) Controlul stării învelişului cablului se face prin examinarea acestuia pe întreaga lungime.
    (8) Pe timpul lucrului, cablurile conductoare nu trebuie suprasolicitate la întindere; de asemenea, se va evita răsucirea sau frecarea acestora.
    (9) Caracteristicile cablurilor conductoare sunt prezentate în tabelul nr. 1.

    Tabelul nr. 1


┌──────────┬─────────┬──────────────────────────────────────┬──────────────────────┬─────────┬──────────┬─────────┬──────────┐
│Denumirea │Secţiunea│ Compunerea miezului │ Compunerea │Diametrul│Rezistenţa│Greutatea│Rezistenţa│
│ cablului │miezului │ │ învelişului izolator │exterior │ pe 1 km │ unui km │la rupere │
│ │ (mmp) │ │ │ (mm) │ (ohmi) │de cablu │ (kgf) │
│ │ │ │ │ │ │ (kgf) │ │
├──────────┼─────────┼──────────────────────────────────────┼──────────────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Cablu │ 2 x 0,75│7 fire de cupru cositorit cu Ø 0,37 mm│ Înveliş dublu de │ 7,7 │ 25 │ 60 │ 60 │
│principal │ │ │cauciuc şi împletitură│ │ │ │ │
├──────────┼─────────┼──────────────────────────────────────┤ ├─────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Cablu │ 2 x 0,84│1 fir de cupru cositorit cu Ø 0,52 mm │ │ 7,3 │ 70 │ 75 │ 120 │
│principal │ │împletit cu 8 fire de oţel │ │ │ │ │ │
├──────────┼─────────┼──────────────────────────────────────┤ ├─────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Cablu │ 1 x 0,75│7 fire de cupru cositorit cu Ø 0,37 mm│ │ 4,2 │ 25 │ 30 │ 40 │
│secundar*)│ │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼─────────┼──────────────────────────────────────┼──────────────────────┼─────────┼──────────┼─────────┼──────────┤
│Cablu │ 1 x 0,75│19 fire de cupru cositorit cu Ø 0,2 mm│ Înveliş din P.V.C. │ 2,0 │ - │ 8,5 │ - │
│secundar*)│(tip TLY)│ │ │ │ │ │ │
└──────────┴─────────┴──────────────────────────────────────┴──────────────────────┴─────────┴──────────┴─────────┴──────────┘


──────────
    *) Aceste tipuri de cabluri se pot folosi drept conductoare principale, prin dublarea lor.
──────────

    ART. 74
    (1) Pentru declanşarea simultană a mai multor încărcături explozive în cazul folosirii dispozitivelor de aprindere pirotehnică se întrebuinţează fitilul detonant.
    (2) Fitilul detonant se păstrează în încăperi uscate, separat de capsele detonante pirotehnice sau electrice.
    (3) Este interzis să se folosească la lucrările de distrugeri fitil detonant cu învelişul deteriorat.
    (4) Fitilul detonant se taie numai după ce a fost desfăşurat complet şi verificat, pe o scândură, cu un cuţit curat şi bine ascuţit.
    (5) După fiecare tăiere praful exploziv se îndepărtează de pe scândură şi de pe cuţit.
    (6) Se interzice repetarea tăierii în acelaşi loc a fitilului sau în acelaşi loc al scândurii.
    (7) Se interzice tăierea fitilului detonant după ce acesta a fost introdus în capsă.
    (8) Fitilul detonant se amorsează prin intermediul unei capse detonante pirotehnice, a unei încărcături de exploziv sau a unei capse detonante electrice.
    (9) Fitilul detonant nu se sertizează cu cleştele de sertizat, ci se matisează cu sfoară, bandă adezivă sau leucoplast.
    (10) Amorsa pregătită prin operaţiunile de mai sus se introduce în locaşul calupului de exploziv şi se fixează cu beţişoare de lemn.
    (11) Lucrările de verificare şi tăiere a fitilului detonant, de utilizare a capsei detonante pirotehnice, precum şi fixarea acesteia în calupul de exploziv se execută de către un singur pirotehnician, în locuri special destinate.
    (12) Pentru iniţierea exploziei fitilului detonant se procedează astfel:
    a) dacă numărul capetelor de fitil detonant (respectiv încărcături de distrugere) este de maximum 6, atunci detonarea lor se face prin intermediul unei capse detonante pirotehnice sau capse detonante electrice. În acest caz, capetele fitilului detonant se matisează cu sfoară pe capsa detonantă pirotehnică sau electrică;
    b) dacă numărul capetelor de fitil detonant este mai mare de 6, atunci detonarea acestora se face prin intermediul unui calup de exploziv. În locaşul calupului de exploziv se introduce capsa detonantă pirotehnică (amorsată cu fitil de amorsare) sau o capsă detonantă electrică.
    (13) Capetele fitilului detonant se aplică pe calupul de exploziv şi se matisează cu sfoară pe toată lungimea calupului de trotil.
    ART. 75
    Dispozitivul de iniţiere pirotehnic se va întrebuinţa pentru distrugerea sau dezmembrarea prin explozie a muniţiilor rezultate din asanări, numai în cazul în care nu poate fi folosit sistemul de iniţiere electric.

    8.2. Distrugerea muniţiilor pe loc

    ART. 76
    (1) Hotărârea de a distruge pe loc muniţiile extrem de periculoase şi care nu pot fi mişcate de pe locul unde au fost descoperite se ia după o analiză temeinică a situaţiei.
    (2) Dacă se ia decizia distrugerii pe loc a muniţiilor neexplodate, populaţia şi animalele vor fi evacuate, iar pentru reducerea efectelor distructive ale exploziei asupra construcţiilor şi instalaţiilor, acestea se vor împrejmui cu valuri de pământ, saci de nisip, prefabricate din beton şi/sau şanţuri pentru reducerea undei de şoc.
    ART. 77
    (1) Pentru distrugerea muniţiilor pe loc se aplică pe acestea o încărcătură activă, stabilită conform modelului prevăzut în anexa nr. 13.
    (2) După fixarea încărcăturilor de distrugere, muniţiile vor fi acoperite, în funcţie de calibru, cu un strat de pământ gros de 0,5-2 m.

    8.3. Distrugerea muniţiilor rezultate din asanări, prin explozie

    8.3.1. Distrugerea muniţiei de artilerie
    ART. 78
    (1) Muniţia de artilerie ce urmează a fi distrusă este mai întâi triată şi apoi transportată la gropile de distrugeri.
    (2) Aducerea muniţiilor de la punctul de triere se face pe măsura introducerii lor în gropile de distrugeri. Este interzisă existenţa, pe marginea gropii, a mai mult de două proiectile.
    (3) La lucrările de pregătire şi executare a distrugerilor participă un număr strict limitat de pirotehnicieni, sub supravegherea directă a şefului lucrărilor de distrugeri.
    ART. 79
    (1) Distrugerea muniţiilor şi elementelor de muniţii de artilerie se face în gropi de distrugere de forma şi dimensiunile arătate în figura nr. 5.
    (2) În degajarea de formă cilindrică executată în partea posterioară a gropii se introduc focoasele, dispozitivele de aprindere, muniţiile mărunte şi, în special, elementele de muniţii foarte sensibile.
    (3) Pământul rezultat din executarea gropii se depozitează într-o singură parte, către adăpost, la o distanţă de 90-100 cm faţă de marginea gropii.
    (4) Muniţia ce urmează a fi distrusă se transportă cu braţele sau cu targa şi se aşază lângă groapă, la o distanţă de 90-100 cm, în partea opusă locului de depozitare a pământului.
    (5) În cazul în care, datorită cantităţii mari de muniţii ce urmează a fi distrusă, sunt necesare mai multe gropi, atunci ele se vor amplasa la o distanţă de circa 20 m una de alta. În acest caz, şeful lucrărilor de distrugeri face trierea şi repartiţia muniţiilor pentru fiecare groapă de distrugeri.
    (6) Introducerea muniţiilor în gropi se va face bucată cu bucată, operaţiune ce se execută de către 2 pirotehnicieni, unul găsindu-se în groapă, iar celălalt în afara ei.
    (7) Pentru distrugere, muniţiile se aşază în groapa de distrugeri pe mai multe rânduri succesive, radial (cu focoasele spre centrul gropii) sau unele peste altele (un rând cu ogiva într-o parte, iar un rând cu ogiva în cealaltă parte).
    ART. 80
    (1) Indiferent de felul cum sunt aşezate, în vederea asigurării unei distrugeri totale a muniţiilor introduse în groapa de distrugere, proiectilele perforante se vor intercala cu proiectilele explozive, astfel:
    a) primul rând de proiectile, de la fundul gropii, va fi alcătuit din proiectile explozive;
    b) al doilea rând de proiectile va fi alcătuit din proiectile perforante intercalate cu proiectile explozive (un proiectil exploziv şi unul perforant);
    c) al treilea rând va fi format numai din proiectile explozive.
    (2) În continuare, lucrarea se repetă până ce sunt introduse toate proiectilele repartizate la groapă.
    (3) Pe timpul aşezării muniţiilor în gropi se va urmări ca între proiectile să nu rămână spaţii libere; dacă totuşi vor fi asemenea spaţii, în acestea vor fi introduse grenade, proiectile de calibru mic, elemente de muniţii încărcate (teci detonante, detonatori suplimentari).
    (4) Ultimul rând de proiectile va fi format, în mod obligatoriu, din proiectile explozive de calibrul cel mai mare.
    (5) După ce muniţiile au fost introduse în groapă, peste ultimul rând, se aşază încărcătura de exploziv.
    (6) Peste ultimul rând de proiectile şi peste încărcătura de exploziv se aşază un rând de brazde de pământ, cu iarba în sus (în caz de rateu, acest rând de brazde constituie un indiciu până unde se poate săpa în siguranţă, pentru a verifica cauza rateului), după care restul gropii se astupă cu pământ mărunt până la suprafaţa terenului, pentru a se realiza burajul, urmărindu-se în permanenţă ca încărcăturile active, precum şi capsele detonante să nu se deplaseze de la locul lor (amorsele să nu fie scoase din locaşul încărcăturilor explozive).
    (7) Pe timpul introducerii pământului în groapa de distrugere, ramurile fitilului de amorsare (fitilului detonant) sau cablurile electrice se vor ţine lipite de peretele gropii.
    (8) Este interzis ca pământul cu care s-a completat groapa să fie presat cu picioarele sau cu alte mijloace de tasare.
    ART. 81
    (1) Încărcătura de exploziv constă din unul sau mai multe calupuri de exploziv, de regulă trotil, care se aşază peste ultimul rând de muniţii, astfel încât suprafaţa de contact dintre încărcătura de exploziv şi muniţia ce urmează a fi distrusă să fie cât mai mare.
    (2) Pentru ca încărcăturile active să nu se deplaseze de pe proiectilele respective sau să se împrăştie prin groapă, acestea se vor fixa pe muniţie cu pământ umezit sau legate cu sfoară, leucoplast sau bandă adezivă, astfel încât majoritatea lor să se afle în contact cu muniţia de distrus, iar calupul cu capsa detonantă să fie în mijlocul încărcăturii active.
    (3) Încărcăturile de exploziv vor fi aşezate şi fixate pe muniţii în locul unde acestea au pereţii cei mai subţiri.
    (4) Este interzisă aşezarea încărcăturilor de exploziv peste tuburile de la muniţia acuplată sau pe camera reactivă, în cazul muniţiei reactive.
    (5) Imediat după aşezarea încărcăturilor active se introduc amorsele.
    ART. 82
    (1) Pentru o mai mare siguranţă în funcţionare, amorsarea încărcăturilor active din gropile de distrugere se va face obligatoriu cu 2-3 capse detonante care să funcţioneze simultan. În acest scop vor fi folosite capsele detonante pirotehnice cu fitil detonant sau capsele detonante electrice.
    (2) Încărcătura de exploziv necesară distrugerii muniţiei dintro groapă se stabileşte conform anexei nr. 13.
    (3) În cazul distrugerilor folosind fitil detonant, lungimea acestuia se stabileşte în funcţie de adâncimea gropilor de distrugeri, astfel încât, după burarea gropii, să rămână în afară (neacoperit cu pământ) circa 15-20 cm.
    ART. 83
    (1) Groapa cu muniţii şi încărcătura activă astfel pregătită, formează "groapa de distrugere", ale cărei caracteristici sunt prevăzute în figura nr. 7*).

    Figura nr. 7. Groapă de distrugere
──────────
    *) Notă CTCE:
    Figura nr. 7 "Groapă de distrugere" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 23 octombrie 2015 la pagina 14 (a se vedea imaginea asociată).
──────────

    (2) Se interzice explodarea simultană a mai multor gropi de distrugere.
    ART. 84
    (1) Numărul de gropi care pot exploda pe rând depinde de cantitatea de muniţii care trebuie distrusă.
    (2) În cazul în care cantitatea de muniţii este mică şi poate fi distrusă în 8 ore de lucru, atunci este indicat ca distrugerea să se facă prin explodări izolate.
    (3) Dacă aceste cantităţi sunt mari, se va proceda la distrugeri grupate prin metoda de iniţiere electrică succesivă.
    (4) Metoda de iniţiere pirotehnică se poate utiliza şi la exploziile grupate, caz în care lungimea fitilului trebuie să difere de la o groapă la alta, pentru a se putea număra exploziile produse.
    ART. 85
    Capetele de fitil detonant ce rămân în afara gropii se fixează, prin matisare, pe una sau două capse detonante electrice care vor avea în permanenţă reoforii scurtcircuitaţi.
    ART. 86
    (1) Pentru protejarea cablului electric principal împotriva efectului exploziei şi a schijelor, legătura între acesta şi capsele detonante se face prin intermediul unui cablu simplu conductor, lung de 20-25 m.
    (2) Tot în acest scop, pe o distanţă de 50-60 m faţă de groapa de distrugere, cablurile se vor îngropa într-un şanţ adânc de 15-20 cm.
    ART. 87
    Conectarea capselor detonante electrice la reţeaua de cabluri se execută de şeful lucrărilor de distrugeri, numai după ce întregul personal a părăsit poligonul şi se găseşte în siguranţă (adăpostit).
    ART. 88
    După explozie se deconectează capetele conductorului principal de la sursa de curent, se examinează locul exploziilor, se strâng firele cablului secundar şi numai după aceea şeful lucrărilor de distrugere permite pirotehnicienilor să treacă la lucru pe locul exploziilor.
    ART. 89
    Cauzele neexplodării unei gropi de distrugere care foloseşte sistemul pirotehnic de aprindere pot fi:
    a) în timpul operaţiei de burare, fitilele au ieşit din capsă sau capsele cu fitil au ieşit din încărcătura activă;
    b) capsele au fost alterate şi nu au iniţiat încărcătura activă;
    c) încărcătura activă a fost insuficientă sau plasată într-un loc necorespunzător;
    d) fitilul folosit a avut întreruperi sau a fost umezit;
    e) în terenuri cu umezeală, infiltraţiile de apă au pătruns pe lângă capsele incomplet sertizate;
    f) pirotehnicianul nu a aprins fitilul.
    ART. 90
    Cauzele neexplodării muniţiei dintr-o groapă de distrugere care foloseşte sistemul electric de aprindere pot fi:
    a) nefuncţionarea explozorului (sursei electrice);
    b) calitatea necorespunzătoare a cablului utilizat;
    c) executarea defectuoasă a legăturilor electrice;
    d) folosirea unor capse electrice defecte;
    e) încărcătura activă insuficientă;
    f) dispunerea greşită a încărcăturii active;
    g) buraj incorect;
    h) ieşirea capsei din încărcătura activă.
    ART. 91
    În caz de rateu se procedează astfel:
    a) întregul efectiv participant la lucrările de asanare rămâne în adăpost minimum 30 de minute, din momentul în care ar fi trebuit să se producă explozia;
    b) apropierea de gropile de distrugeri este permisă numai şefului operaţiunilor de distrugeri, care verifică şi stabileşte cauzele nefuncţionării încărcăturilor explozive;
    c) se sistează orice alte lucrări în poligonul de distrugeri;
    d) personalul care asigură paza rămâne la posturi şi interzice accesul către poligon;
    e) în funcţie de situaţie, şeful operaţiunilor de distrugeri, ajutat de un pirotehnician, remediază defecţiunea;
    f) în cazul când rateul se datorează încărcăturii active (capsele detonante nu au funcţionat sau explozivul este alterat şi nu se amorsează), se trece, cu cea mai mare atenţie, la dezgroparea şi dezvelirea muniţiilor;
    g) se pune o nouă încărcătură activă şi se burează din nou groapa de distrugere.
    ART. 92
    În cazul unei explozii parţiale, în urma căreia o parte din muniţii sunt împrăştiate, se procedează astfel:
    a) în poligon se sistează executarea oricărei lucrări;
    b) se cercetează şi se detectează întreaga suprafaţă de teren, conform prevederilor din secţiunile 1 şi 2;
    c) personalul care asigură paza rămâne la posturi şi interzice accesul către zona periculoasă;
    d) muniţia rămasă neexplodată se distruge în locul unde a fost descoperită; este interzisă cu desăvârşire mişcarea sau ridicarea acesteia de pe loc;
    e) pe timpul distrugerilor, întregul efectiv se adăposteşte;
    f) intrarea şi ieşirea din adăpost se execută la semnalele stabilite de şeful lucrărilor de distrugere.

    8.3.2. Distrugerea muniţiei de aviaţie
    ART. 93
    (1) Pentru distrugerea bombelor de aviaţie se execută gropi de forma şi dimensiunile arătate în figura nr. 6.
    (2) Dimensiunile maxime corespund bombelor de calibru mare.
    ART. 94
    Bombele de aviaţie rămase neexplodate sunt transportate cu ajutorul autocamioanelor la poligonul de distrugeri. Ele sunt descărcate în apropierea gropilor de distrugeri cu ajutorul rampelor, macaralelor sau cu braţele.
    ART. 95
    Introducerea bombelor de calibru mare în gropi se face cu ajutorul unei macarale. Legătura dintre bombă şi cârligul macaralei se face cu ajutorul unor cabluri sau frânghii. Cablurile sunt introduse, de regulă, prin cârlige de agăţare ce se găsesc pe pereţii exteriori ai bombelor.
    ART. 96
    Este interzis să se introducă bombele în gropile de distrugeri prin cădere liberă.
    ART. 97
    (1) Bombele se aşază în gropi în poziţie orizontală.
    (2) În cazul bombelor cu greutate până la 100 kg, într-o groapă pot fi introduse 2-3 bucăţi.
    (3) La fundul gropii se pun bombele brizante (cu pereţii groşi), iar deasupra bombele explozive (bombele cu cea mai mare cantitate de exploziv).
    (4) Bombele de aviaţie de calibre mari şi cele incendiare se distrug câte una în fiecare groapă.
    ART. 98
    (1) Distrugerea bombelor de aviaţie se face cu ajutorul unei încărcături active stabilite conform anexei nr. 13.
    (2) Pentru siguranţă în funcţionare, amorsarea încărcăturii explozive se face obligatoriu cu ajutorul a 2-3 capse detonante pirotehnice prevăzute cu fitil detonant sau 2-3 capse detonante electrice.
    (3) Pentru confecţionarea amorsei cu fitil detonant se va proceda conform art. 71-74.
    (4) Capsele detonante pirotehnice sau electrice se introduc separat în locaşurile calupurilor de trotil unde sunt fixate prin intermediul bandei adezive sau leucoplastului.
    (5) Aceste lucrări se execută de către un singur pirotehnician, în afara gropilor de distrugeri.
    (6) Pirotehnicianul care a pregătit încărcătura de distrugere o introduce în groapa cu bombele care urmează a fi distruse.
    (7) Încărcătura de distrugere astfel pregătită se aşază pe corpul bombei, se fixează cu pământ umezit (argilă în amestec cu apă) de consistenţa plastilinei, după care se burează cu pământ mărunt şi cu multă atenţie pentru a nu se smulge capsele din încărcătura explozivă.
    (8) În cazul bombelor dezamorsate încărcătura de distrugere se introduce în locaşul focosului.
    (9) După ce încărcăturile de exploziv au fost fixate pe corpul bombelor, se trece la burarea gropilor (acoperirea muniţiei). Pentru burare se foloseşte întreaga cantitate de pământ rezultată din săparea gropilor de distrugeri.
    ART. 99
    (1) Pe timpul introducerii pământului în groapa de distrugere, ramurile fitilului detonant, respectiv reoforii capselor detonante electrice, se vor ţine lipite de peretele gropii.
    (2) Lungimea fitilului detonant se stabileşte în funcţie de adâncimea gropii de distrugere, astfel încât, după burarea gropii, să rămână în afară neacoperit de pământ circa 15-20 cm de fitil.
    (3) Capetele de fitil detonant ce rămân în afara gropii se fixează prin matisare pe una sau două capse detonante electrice care vor avea, în permanenţă, reoforii scurtcircuitaţi.
    ART. 100
    Conectarea capselor detonante electrice la reţeaua de cabluri se execută de către şeful lucrărilor de distrugeri numai după ce întregul personal a părăsit poligonul şi se găseşte în siguranţă (adăpostit).
    ART. 101
    (1) Dacă distrugerea bombelor se execută în locuri în care este interzis să se folosească dispozitivul de aprindere electric, atunci se va folosi dispozitivul de aprindere pirotehnic.
    (2) În acest caz, declanşarea exploziei se face cu ajutorul fitilului de amorsare. În caz de rateu sau în cazul unei explozii parţiale se procedează potrivit art. 91 şi 92.

    8.4. Distrugerea muniţiilor rezultate din asanări, prin ardere

    ART. 102
    Prin ardere se distrug pulberile de toate categoriile şi diverse produse pirotehnice.
    ART. 103
    (1) Pulberile de toate categoriile se transportă pe plaja de ardere, unde terenul este tare, neacoperit, şi se distrug în întregime prin ardere, conform modelului prevăzut în figura nr. 8*).

    Figura nr. 8. Plajă de distrugere prin ardere a pulberilor
──────────
    *) Notă CTCE:
    Figura nr. 8 "Plajă de distrugere prin ardere a pulberilor" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 23 octombrie 2015 la pagina 16 (a se vedea imaginea asociată).
──────────

    (2) Pe plajă se amenajează platforme cu diametrul de cel puţin 10 m. Această suprafaţă se nivelează, se curăţă de iarbă şi alte materiale combustibile şi se împrejmuieşte cu un şanţ de 25 cm adâncime şi 50 cm lungime. Pulberea se aşază într-un strat de cel mult 25-30 cm înălţime pe toată suprafaţa acestei platforme. De la această plajă de ardere se face un releu de pulbere vărsată pe pământ, tot de 15 cm, înalt de 3-5 cm şi lung de 25-30 m, în direcţia şi sensul în care bate vântul.
    (3) Distrugerea pulberilor fără fum, cu fum şi a amorselor se poate face şi în şanţuri cu secţiunea sub formă de trapez cu baza mică (inferioară) de 20-25 cm, baza mare de 30-35 cm, iar înălţimea de 25-30 cm. Lungimea şanţului se alege în funcţie de cantitatea de pulbere admisă să se distrugă odată. În cazul folosirii şanţurilor, pulberile şi amorsele se aşază într-un strat cu grosimea maximă de 10-12 cm.

    8.5. Distrugerea cartuşelor pentru armamentul de infanterie

    ART. 104
    Cartuşele pentru armamentul de infanterie rezultate din asanarea terenurilor se distrug în puncte de lucru organizate în incinta poligonului de distrugeri pe locuri special amenajate.
    ART. 105
    (1) Desertizarea cartuşelor de infanterie se execută manual prin introducerea glonţului într-o placă metalică prevăzută cu găuri de dimensiunile glonţului şi apăsând lateral. Placa se fixează pe marginea mesei de lucru, având o înclinare convenabilă.
    (2) Dacă se dispune de maşini speciale, desertizarea se va executa la aceste maşini.
    ART. 106
    În urma dezmembrării cartuşelor rezultă: tuburi cartuş, pulbere cu fum sau fără fum şi gloanţe cu care se va proceda astfel:
    a) gloanţele obişnuite se colectează în lăzi (cutii metalice) separate care se transportă la punctul de prăjire;
    b) gloanţele speciale (incendiare, trasoare, perforant-incendiare, perforant-trasoare şi perforant-incendiar-trasoare) se colectează direct în cutii separate pentru fiecare fel de glonţ; cutiile vor avea apă pentru a preveni autoaprinderea gloanţelor; în aceste cutii, gloanţele se transportă la punctul de prăjire;
    c) pulberile din tuburi se lasă să cadă, la desertizare, în lăzi cu apă (lăzi căptuşite, cutii de tablă, găleţi) care se trimit la plaja de distrugere, pe măsură ce s-a umplut 3/4 din volumul lăzii, dar nu mai mult de 25 kg de pulbere; lăzile cu apă pentru colectarea pulberii se vor aşeza sub placa metalică folosită pentru desertizarea cartuşelor sau sub maşina de desertizat;
    d) tuburile cartuş cu capse, fără pulbere, se colectează în lăzi şi se expediază la punctul de prăjire.
    ART. 107
    Topirea plumbului din gloanţe, prăjirea gloanţelor speciale şi prăjirea capselor din tuburi se execută la punctul de prăjire.
    ART. 108
    (1) Prăjirea gloanţelor speciale şi a capselor de la tuburile cartuş se execută prin încălzire în butoaie de tablă, astfel:
    a) într-o groapă circulară, adâncă de 0,5-0,6 m, se amenajează un postament de cărămidă prevăzut cu un grătar din bare metalice, dedesubtul căruia se găseşte vatra pentru foc;
    b) gloanţele speciale sau tuburile (separat fiecare) se pun într-un butoi de tablă obişnuită cu fundul găurit (găuri cu diametrul mai mic de 6 mm) care se acoperă cu un capac din tablă; butoiul se aşază apoi pe grătarul postamentului şi se aprinde focul; acesta va fi ţinut pe foc până ce gloanţele sau tuburile se vor înroşi, după care acestea se vor răsturna în tăvi cu apă aşezate pe o platformă situată la 5-10 m de punctul de prăjire; grosimea stratului de tuburi în butoi nu va fi mai mare de 15 cm, iar pentru gloanţe de 5 cm.
    (2) Pentru uşurinţa manipulării (punerea şi luarea de pe foc), butoiul de tablă va fi prevăzut cu două urechi prin care se introduce o bară de fier, de capetele căreia pot prinde doi oameni.
    (3) Butoiul golit de gloanţe sau de tuburile prăjite se lasă să se răcească (până se poate ţine mâna pe el), după care operaţiunea se repetă ca mai sus. Este indicat să se folosească 2-3 butoaie (în timp ce unul se răceşte, celălalt se află pe foc).
    (4) Tuburile şi gloanţele trecute prin procesul de prăjire sunt considerate desfigurate.
    ART. 109
    (1) Topirea plumbului din gloanţe se face într-un butoi cu fundul fără găuri, de preferinţă cât mai mic, încălzit la fel ca la prăjirea tuburilor.
    (2) Gloanţele se pun într-un ciur de tablă improvizat (găuri cu diametrul mai mic de 6 mm) cu pereţii înalţi de 20-30 cm, care se introduce în butoi la distanţa de 5-10 cm de fundul acestuia; plumbul topit se scurge pe o gaură practicată la partea de jos a butoiului de tablă şi apoi, pe un jgheab metalic, se colectează în forme confecţionate din pământ cu apă şi apoi uscate la soare.
    (3) Mărimea formelor va fi astfel încât lingourile de plumb să aibă o greutate de 20-25 kg. Cămăşile gloanţelor rămân în ciur şi se scot odată cu acesta din butoi, după ce s-a topit şi s-a scurs tot plumbul; pentru aceasta, gloanţele se vor amesteca din când în când cu o rangă metalică.
    (4) Pentru introducerea şi scoaterea din butoi, ciurul va fi prevăzut cu o toartă.
    (5) Topirea plumbului se va face numai în aer liber şi în locuri unde există curenţi de aer (lângă punctul de prăjire).
    (6) Pulberile rezultate din dezmembrarea cartuşelor de infanterie se transportă la plaja de distrugere prin ardere.
    (7) Elementele provenite din delaborarea muniţiilor de infanterie pot fi valorificate ca deşeuri metalice prin operatorii economici de specialitate. Acestea vor fi predate pe baza unui buletin de delaborare şi a unui proces-verbal de predare/primire deşeuri metalice întocmit conform modelelor prevăzute în anexele nr. 14 şi 15.
    ART. 110
    (1) Terenul destinat amenajării punctului pentru distrus cartuşele de infanterie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
    a) să se găsească la 25 m depărtare faţă de orice construcţie, depozite de materiale inflamabile, clădiri de locuit, culturi cerealiere, păduri sau alte plantaţii uşor inflamabile;
    b) pe o rază de 25 m se curăţă de iarbă şi tufişuri, se nivelează şi se acoperă cu nisip;
    c) lucrările de distrugere a cartuşelor de infanterie se execută sub cerul liber.
    (2) Pe porţiunea de teren destinată executării lucrărilor de distrugere a cartuşelor de infanterie se amenajează:
    a) punct pentru desertizat cartuşe;
    b) punct pentru prăjit gloanţe şi tuburi de cartuşe;
    c) plajă pentru ars pulbere.
    ART. 111
    Pe timpul executării lucrărilor de distrugeri prin ardere se vor respecta aceleaşi măsuri de siguranţă precum în cazul distrugerii muniţiilor prin explozie.
    ART. 112
    Cartuşele de infanterie care prezintă o stare avansată de degradare şi corodare se distrug conform procedurii aplicate muniţiei de artilerie.

    CAP. III
    Proceduri standard operaţionale pentru executarea lucrărilor de distrugere a zăpoarelor

    SECŢIUNEA 1
    Distrugeri pe cursuri de apă

    ART. 113
    (1) Lucrările de distrugeri pe cursuri de apă se execută pentru distrugerea gheţii şi a zăpoarelor de gheaţă, protecţia podurilor şi diferitelor construcţii, împotriva sloiurilor.
    (2) La executarea lucrărilor de distrugeri în apă trebuie să se aibă în vedere că, în aceste condiţii, efectul exploziei are o rază mai mare.
    ART. 114
    În cazul lucrărilor de distrugeri în apă, distanţa de siguranţă se determină cu ajutorul formulei*):
──────────
    *) Notă CTCE:
    Formula se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 23 octombrie 2015 la pagina 17 (a se vedea imaginea asociată).
──────────

    în care:
    l - distanţa de siguranţă, în m;
    I - greutatea încărcăturii care urmează a fi aprinsă în apă, în kg.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Distrugerea gheţii şi a zăpoarelor

    ART. 115
    Distrugerile în gheaţă se realizează pentru a permite preîntâmpinarea formării zăpoarelor şi pentru înlăturarea lor.
    ART. 116
    (1) În vederea preîntâmpinării formării zăpoarelor, stratul de gheaţă se distruge pe suprafeţele necesare, formându-se canale degajate de gheaţă.
    (2) Greutatea încărcăturilor introduse sub gheaţă pentru executarea canalelor, precum şi adâncimea de afundare optimă se arată în tabelul nr. 2.

    Tabelul nr. 2

             GREUTATEA ÎNCĂRCĂTURILOR PENTRU FORMAREA CANALULUI ÎN
          GHEAŢĂ ŞI ADÂNCIMEA DE AFUNDARE OPTIMĂ A ACESTEI ÎNCĂRCĂTURI
                 (măsurată de la suprafaţa stratului de gheaţă)


┌─────────────┬────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Greutatea │Adâncimea de│ Diametrul (lăţimea) canalului, gheaţa având grosimea egală cu (în m) │
│încărcăturii,│ afundare a ├─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┤
│ în kg │încărcăturii│0,2...0,3│0,3...0,4│0,4...0,5│0,5...0,6│0,6...0,8│0,8...1,0│1,0...1,2│1,2...1,5│1,5...2,0│
│ │ în m │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────┼────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ 1 │ 1,2 │ 6 │ 6 │ 6 │ 5,8 │ 5,6 │ - │ - │ - │ - │
├─────────────┼────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ 3 │ 1,6 │ 12 │ 8,9 │ 8,6 │ 8,4 │ 8 │ 7,5 │ - │ - │ - │
├─────────────┼────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ 5 │ 1,8 │ 17 │ 10,5 │ 10 │ 10 │ 9,5 │ 9,3 │ - │ - │ - │
├─────────────┼────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ 10 │ 2 │ - │ 13 │ 12,5 │ 12,5 │ 12 │ 11,5 │ 10,5 │ - │ - │
├─────────────┼────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ 20 │ 2,3 │ - │ - │ - │ 15,8 │ 15,2 │ 14,5 │ 13,5 │ 12,5 │ 10...11 │
└─────────────┴────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┘


    (3) Determinarea aproximativă a greutăţii încărcăturilor pentru distrugeri în gheaţă se poate face considerându-se 0,75 kg trotil/m2 de suprafaţă de gheaţă, având grosimea de maximum 0,5 m.
    (4) Valorile de mai sus, în toate situaţiile când este posibil, trebuie precizate prin explozii de probă.
    (5) Introducerea încărcăturilor sub stratul de gheaţă se face prin copci, executate cu răngi, cu burghie mecanice sau electrice, ori prin explozia unor încărcături mici; diametrul copcilor trebuie să permită introducerea liberă a încărcăturilor principale.
    (6) Încărcăturile pentru executarea copcilor se aşază pe suprafaţa gheţii sau în locaşuri săpate în gheaţă. Valoarea acestor încărcături se arată în tabelul nr. 3.

    Tabelul nr. 3

         GREUTATEA ÎNCĂRCĂTURILOR PENTRU EXECUTAREA COPCILOR ÎN GHEAŢĂ

┌────────┬────────────┬──────────────────────────────────────────────────┐
│Grosimea│ Greutatea │Încărcături introduse în locaşuri săpate în gheaţă│
│ gheţii │încărcăturii├───────────────────┬────────────┬─────────────────┤
│ m │ exterioare │Adâncimea locaşului│ Greutatea │Diametrul copcii │
│ │ kg │ săpat în gheaţă │încărcăturii│ m │
│ │ │ m │ kg │ │
├────────┼────────────┼───────────────────┼────────────┼─────────────────┤
│ 0,3 │ 0,2 │ - │ - │ - │
├────────┼────────────┼───────────────────┼────────────┼─────────────────┤
│ 0,4 │ 0,4 │ - │ - │ - │
├────────┼────────────┼───────────────────┼────────────┼─────────────────┤
│ 0,5 │ 0,6 │ 0,3 │ 0,4 │ 0,6 │
├────────┼────────────┼───────────────────┼────────────┼─────────────────┤
│ 0,6 │ - │ 0,3 │ 0,6 │ 0,7 │
├────────┼────────────┼───────────────────┼────────────┼─────────────────┤
│ 0,8 │ - │ 0,4 │ 0,8 │ 0,8 │
├────────┼────────────┼───────────────────┼────────────┼─────────────────┤
│ 1,0 │ - │ 0,5 │ 1,0 │ 0,9 │
├────────┼────────────┼───────────────────┼────────────┼─────────────────┤
│ 1,2 │ - │ 0,6 │ 2,4 │ 1,0 │
├────────┼────────────┼───────────────────┼────────────┼─────────────────┤
│ 1,5 │ - │ 0,75 │ 3,0 │ 1,2 │
└────────┴────────────┴───────────────────┴────────────┴─────────────────┘


    (7) Încărcăturile principale se introduc în apă, prin copci, la adâncimea arătată în tabelul nr. 2.
    (8) Menţinerea încărcăturilor la adâncimea necesară se realizează, în partea de sus, prin suspendarea lor cu ajutorul unei frânghii sau al unei prăjini, conform modelului prevăzut în figura nr. 9*), iar în partea de jos, prin atârnarea unei greutăţi, care să împiedice eventuala ridicare a încărcăturii la suprafaţă.

    Figura nr. 9. Distrugerea gheţii cu încărcături simple
──────────
    *) Notă CTCE:
    Figura nr. 9 "Distrugerea gheţii cu încărcături simple" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 23 octombrie 2015 la pagina 18 (a se vedea imaginea asociată).
──────────

    (9) Pentru mărirea dimensiunilor canalului este indicat ca, în afară de încărcătura principală, să se întrebuinţeze şi o încărcătură de buraj, legată la jumătatea distanţei dintre gheaţă şi încărcătură, conform modelului prevăzut în figura nr. 10*).

    Figura nr. 10. Distrugerea gheţii cu ajutorul unei încărcături suplimentare de buraj
──────────
    *) Notă CTCE:
    Figura nr. 10 "Distrugerea gheţii cu ajutorul unei încărcături suplimentare de buraj" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 23 octombrie 2015 la pagina 18 (a se vedea imaginea asociată).
──────────

    (10) Greutatea încărcăturii de buraj trebuie să fie egală cu 1/4-1/5 din greutatea încărcăturii principale.
    (11) În cazul întrebuinţării încărcăturii de buraj, lăţimea canalului în gheaţă se măreşte de cca 1,5 ori.
    (12) Explozia ambelor încărcături (principală şi de buraj) trebuie să aibă loc simultan.
    (13) Canalele în gheaţă se realizează prin explozia simultană a unui grup de încărcături concentrate, introduse sub gheaţă.
    (14) Distanţa dintre încărcături se ia de 5-6 ori mai mare decât adâncimea de afundare a acestora. Încărcăturile se dispun în rânduri paralele, se afundă sub gheaţă şi se fixează la copcile respective conform figurii nr. 11*).

    Figura nr. 11. Distrugerea gheţii cu un grup de încărcături concentrate
──────────
    *) Notă CTCE:
    Figura nr. 11 "Distrugerea gheţii cu un grup de încărcături concentrate" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 23 octombrie 2015 la pagina 19 (a se vedea imaginea asociată).
──────────

    (15) Canalele în gheaţă pot fi realizate şi cu încărcături alungite, aşezate pe gheaţă.
    (16) Dacă gheaţa este acoperită cu un strat de zăpadă, încărcăturile alungite se aşază în şanţuri săpate în zăpadă, până la suprafaţa gheţii.
    (17) La o grosime de maximum 0,35 m a stratului de gheaţă, un rând de încărcătură alungită, având 1 kg/m, formează un canal de 1,5-3,5 m lăţime. Pentru realizarea unui canal mai lat, rândurile de încărcături alungite se aşază paralel la 2-4 m distanţă între ele.
    ART. 117
    (1) Distrugerea zăpoarelor de gheaţă se face cu încărcături concentrate, introduse în puţuri de maximum 2 m adâncime.
    (2) Greutatea încărcăturilor se arată în tabelul nr. 4, în funcţie de valoarea indicelui n de acţiune a exploziei.

    Tabelul nr. 4

             GREUTATEA ÎNCĂRCĂTURILOR PENTRU DISTRUGEREA ZĂPOARELOR


┌─────────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│Adâncimea de afundare│ Greutatea încărcăturii (kg) │Încărcătura de afundare │
│ a încărcăturii ├──────────┬────────────┬──────────┤(fără efect de aruncare)│
│ m │când n = 1│când n = 1,5│când n = 2│ kg │
├─────────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼────────────────────────┤
│ 0,6 │ 0,8 │ 1,8 │ 4 │ 0,2 │
├─────────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼────────────────────────┤
│ 0,8 │ 1,6 │ 3,8 │ 8,4 │ 0,4 │
├─────────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼────────────────────────┤
│ 1,0 │ 3,0 │ 7,2 │ 15,6 │ 0,8 │
├─────────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼────────────────────────┤
│ 1,5 │ 6,8 │ 16,2 │ 35,0 │ 1,7 │
├─────────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼────────────────────────┤
│ 2,0 │ 12,0 │ 28,8 │ 62,5 │ 3,0 │
└─────────────────────┴──────────┴────────────┴──────────┴────────────────────────┘


    SECŢIUNEA a 3-a
    Protecţia podurilor împotriva sloiurilor

    ART. 118
    (1) Pentru preîntâmpinarea formării zăpoarelor de gheaţă lângă pod este necesar ca înainte de pornirea sloiurilor, suporţii şi spargheţurile să fie degajate de gheaţă, în jurul lor executându-se şanţuri în gheaţă, de minimum 0,5 m lăţime.
    (2) Concomitent este necesar ca de-a lungul cursului de apă (pe firul apei) să se execute, cu ajutorul explozivului, un canal având lăţimea egală cu 1/4-1/3 din lăţimea apei şi lungimea totală cel puţin egală cu 3 lăţimi ale apei.
    (3) Această lungime a canalului (egală cu minimum 3 lăţimi ale cursului de apă) este împărţită în două părţi, astfel: o parte a canalului, egală cu minimum două lăţimi ale apei - amonte de pod, iar cealaltă parte a canalului, egală cu o lăţime de apă - aval de pod.
    (4) Aval de acest viitor canal se execută un şanţ, transversal pe cursul de apă.
    (5) Executarea canalului începe cu partea de canal în aval de pod.
    ART. 119
    (1) Aşezarea încărcăturilor se face în rânduri de copci perpendiculare pe firul apei.
    (2) Distanţele dintre rânduri, precum şi dintre încărcăturile din cadrul unui rând se iau de 5-6 ori mai mari decât adâncimea de afundare a încărcăturilor.
    (3) Aprinderea încărcăturilor se face pe rânduri succesive, începând cu primul rând de la şanţul săpat în prealabil la limita de jos a canalului.
    (4) Executarea canalului în amonte de pod se face cu încărcături aşezate în rânduri de copci paralele cu firul apei, fiecare rând fiind în prelungirea axului suporţilor şi spargheţurilor.
    (5) Aprinderea încărcăturilor la o distanţă mai mică de 15 m de la pod este interzisă.
    ART. 120
    (1) Distrugerea zăpoarelor formate la o oarecare distanţă de pod se face cu încărcături de exploziv, începând cu partea de la vale a zăporului, urmărindu-se realizarea în zăpor a unui canal de 20-30 m lăţime.
    (2) Greutatea încărcăturilor folosite este de aproximativ 5-20 kg.
    (3) Dispunerea încărcăturilor pentru executarea canalului în zăpor se face pe 2-3 rânduri, perpendicular pe axa canalului; distanţa dintre încărcături se ia egală cu 4-6 adâncimi de afundare a încărcăturilor.
    (4) În cazul în care, în zăporul de gheaţă format la o oarecare distanţă de pod, se aşază mai multe încărcături, explozia lor trebuie să se producă simultan pentru a exclude posibilitatea ca gheaţa desprinsă să ducă la pod încărcături neexplodate.
    ART. 121
    (1) Distrugerea zăpoarelor formate lângă pod se poate face numai cu câte o singură încărcătură.
    (2) Sloiurile mari se distrug înainte de a ajunge la pod; în acest scop se folosesc încărcături de maximum 3 kg, aruncate pe aceste sloiuri.
    ART. 122
    (1) Lucrările de distrugere a zăpoarelor trebuie executate în timp cât mai scurt.
    (2) Pe timpul lucrului se iau măsuri preventive pentru evitarea accidentelor sau rămânerea unor militari pe sloiurile desprinse şi antrenate de curent.
    (3) Deplasarea pe zăpor şi pe o gheaţă mai nesigură se va face cu multă atenţie, militarii respectivi fiind neapărat dotaţi cu căngi (jaloane, prăjini etc.), pentru a fi utilizate la controlul rezistenţei gheţii şi, ca mijloc de salvare, pirotehnicienii vor purta veste de salvare şi vor fi asiguraţi cu o coardă de pe mal.
    (4) În locurile mai periculoase se aştern scânduri de consolidare, iar pirotehnicienii care lucrează în astfel de locuri (numărul lor fiind redus la minim) trebuie să fie, în mod obligatoriu, legaţi de o frânghie rezistentă, al cărei capăt să fie ţinut de pirotehnicienii aflaţi pe mal sau pe o porţiune rezistentă a gheţii.
    ART. 123
    (1) În aval de zăpor trebuie să existe pe tot timpul lucrului, organizate pe schimburi, echipe de salvare, care să intervină eficient în orice moment.
    (2) Echipele de salvare, îmbarcate în bărci rezistente şi stabile, trebuie să fie dotate cu mijloacele de salvare necesare (colaci de salvare, frânghii, căngi, scânduri etc.), precum şi cu mijloace de prim ajutor.
    (3) Acestor echipe, în afară de misiunea de salvare a militarilor căzuţi în apă sau duşi de sloiuri, le revine şi supravegherea scurgerii libere a sloiurilor duse de curent.
    (4) Întreruperea lucrărilor de distrugere a zăpoarelor poate avea loc numai în cazul scăderii evidente a nivelului apei în amonte de zăpor sau atunci când presiunea exercitată de zăpor nu mai prezintă un pericol pentru pod.

    CAP. IV
    Reguli de securitate şi sănătate în muncă pe timpul executării lucrărilor de asanare a terenurilor de muniţiile rămase neexplodate şi distrugere a zăpoarelor

    SECŢIUNEA 1
    Reguli obligatorii privind efectuarea instruirii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

    ART. 124
    (1) Instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se face conform legislaţiei în vigoare.
    (2) Personalul pirotehnic destinat să execute lucrări de asanare a terenurilor de muniţiile neexplodate şi distrugere a zăpoarelor nu va fi admis la executarea acestor operaţiuni fără să parcurgă toate etapele instruirilor stabilite în legislaţia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
    (3) Obligaţia şi răspunderea pentru efectuarea instruirilor revin celor care organizează, controlează şi conduc lucrările de asanare a terenurilor de muniţiile rămase neexplodate şi distrugere a zăpoarelor.
    (4) Şefii structurilor de intervenţie au obligaţia să stabilească măsuri corespunzătoare în vederea asigurării celor mai bune condiţii de muncă pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.
    ART. 125
    În vederea executării corespunzătoare a instruirilor, responsabilii cu securitatea şi sănătatea în muncă au obligaţia să asigure materialul documentar necesar.
    ART. 126
    (1) Verificarea cunoştinţelor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru personalul pirotehnician se face şi cu prilejul sesiunilor anuale de pregătire şi autorizare, precum şi pe timpul inspecţiilor şi controalelor.
    (2) La bilanţurile efectuate se analizează ca punct separat activitatea de securitate şi sănătate în muncă, unde se prelucrează cazurile de abateri de la regulile obligatorii şi se stabilesc măsurile ce se impun pentru prevenirea accidentelor.
    (3) De asemenea, în cadrul fiecărei teme sau şedinţe de pregătire de specialitate, se tratează, ca punct distinct, regulile privind securitatea şi sănătatea în muncă pentru fiecare operaţiune în parte, conform legislaţiei în vigoare.
    ART. 127
    (1) Şefii lucrărilor de asanare (distrugere), precum şi celelalte persoane cu atribuţii privind securitatea şi sănătatea în muncă sunt obligaţi să execute instruirile prevăzute în legislaţia de specialitate şi pentru combaterea atitudinii de neglijare a regulilor privind securitatea şi sănătatea în muncă, urmărind respectarea unei discipline stricte în lucrările de asanare a terenurilor de muniţiile descoperite neexplodate şi distrugere a zăpoarelor.
    (2) Activitatea de securitate şi sănătate în muncă, în structurile care execută lucrări (operaţiuni) de asanare a terenurilor de muniţiile descoperite neexplodate şi distrugere a zăpoarelor, este îndrumată de responsabilul desemnat, numit prin ordin de zi pe unitate, care controlează aplicarea şi respectarea tuturor regulilor de securitate şi sănătate în muncă, la fiecare loc de muncă şi are dreptul de a aplica sancţiuni persoanelor care nu respectă normele metodologice de aplicare a prevederilor legii securităţii şi sănătăţii în muncă.
    ART. 128
    (1) Accidentele de muncă cauzate de desfăşurarea activităţilor de asanare a terenurilor de muniţiile rămase neexplodate şi distrugere a zăpoarelor vor fi comunicate de îndată şefului structurii şi responsabilului desemnat cu atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, de către conducătorul locului de muncă sau orice altă persoană care are cunoştinţă de producerea acestora.
    (2) Raportarea şi cercetarea acestora se execută conform legislaţiei în vigoare.
    ART. 129
    Beneficiarii lucrărilor de asanare a terenurilor de muniţiile rămase neexplodate şi distrugere a zăpoarelor asigură, la indicaţiile şefului lucrărilor pirotehnice, confecţionarea, montarea şi întreţinerea corespunzătoare a panourilor de securitate specifice.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Prescripţii minime privind semnalizarea obstacolelor şi locurilor periculoase şi marcarea căilor de circulaţie

    2.1. Semnalizarea obstacolelor şi locurilor periculoase

    ART. 130
    Semnalizarea riscurilor de lovire de obstacole şi de pătrundere în zona în care se presupune că este muniţie neexplodată se efectuează prin intermediul culorii galben cu culoare neagră sau prin culoare roşu alternativ cu alb.
    ART. 131
    Dimensiunile acestei semnalizări trebuie să ţină cont de dimensiunile obstacolului sau locului periculos semnalat.
    ART. 132
    Benzile galbene/negre sau roşii/albe trebuie să fie înclinate la circa 45° şi să aibă dimensiunile aproximativ egale între ele.

    Exemplu: *)
──────────
    *) Notă CTCE:
    Exemplul se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 23 octombrie 2015 la pagina 20 (a se vedea imaginea asociată).
──────────

    2.2. Marcajul căilor de circulaţie

    ART. 133
    Căile de circulaţie trebuie identificate prin benzi continue având o culoare perfect vizibilă, de preferinţă alb sau galben, ţinând cont de culoarea solului.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Reguli generale de securitate

    ART. 134
    (1) Securitatea reprezintă eliminarea tuturor circumstanţelor susceptibile de a favoriza producerea unui accident uman sau avarierea, degradarea ori pierderea de echipamente specifice sau a altor bunuri.
    (2) Securitatea unui sistem trebuie realizată integral, de o manieră absolută, pentru a face imposibilă apariţia oricăror împrejurări sau evenimente cu consecinţe grave.
    ART. 135
    Nivelul de securitate satisfăcător constituie acel nivel de securitate acceptabil, în anumite condiţii date, şi se referă fie la o misiune, fie la durata de viaţă completă sau parţială a sistemului.
    ART. 136
    (1) Riscul/Pericolul reprezintă toate circumstanţele reale sau eventuale care pot cauza accidente, moartea personalului ori producerea de pagube la echipamentele specifice, a altor bunuri sau pierderea acestora.
    (2) Riscul reprezintă o evaluare calitativă sau cantitativă atunci când se manifestă un accident ori incident.
    (3) Riscul se evaluează prin măsurarea consecinţei accidentului sau incidentului susceptibil de a se manifesta, fără a preciza probabilitatea de apariţie, ori prin indicarea nivelului de gravitate, evaluându-se consecinţele posibile, fără indicarea frecvenţei.

    3.1. Principii generale de securitate

    ART. 137
    Principiile generale de securitate cuprind: cunoaşterea riscurilor, separarea riscurilor, limitarea riscurilor, suprapunerea dispozitivelor de siguranţă.

    3.2. Măsuri de siguranţă care se iau pe timpul executării lucrărilor de asanare şi distrugere a zăpoarelor

    ART. 138
    Pe timpul executării lucrărilor de asanare a terenurilor de muniţiile rămase neexplodate şi distrugere a zăpoarelor se vor respecta următoarele reguli generale privind securitatea şi sănătatea în muncă:
    a) la locul de muncă să fie o ordine strictă şi să se respecte întocmai prevederile prezentelor norme tehnice;
    b) fiecare pirotehnician să cunoască cu precizie operaţiunile pe care trebuie să le execute şi succesiunea acestora;
    c) pentru fiecare operaţiune se numeşte un şef, care răspunde de organizarea lucrului şi executarea corectă a lucrărilor;
    d) la lucrările de asanare a terenurilor de muniţiile rămase neexplodate şi distrugere a zăpoarelor participă numai personalul strict necesar, restul personalului fiind îndepărtat la distanţa de siguranţă;
    e) înainte de începerea lucrărilor de asanare a terenurilor de muniţiile rămase neexplodate şi distrugere a zăpoarelor, întregul personal participant va fi instruit şi va fi verificat asupra operaţiunilor ce urmează a fi executate, precum şi a regulilor privind securitatea şi sănătatea în muncă;
    f) se asanează numai muniţiile a căror construcţie este cunoscută, iar muniţiile necunoscute rămân pe loc şi nu se mişcă, raportându-se, despre existenţa lor, şefului de lucrări;
    g) muniţia rezultată din lucrările de asanare a terenurilor de muniţiile rămase neexplodate se depozitează provizoriu în depozite;
    h) pe timpul lucrărilor de asanare este obligatorie respectarea regulilor privind securitatea şi sănătatea în muncă, fiind interzisă încălcarea acestora sub diverse motive;
    i) pe timpul lucrului, personalul va fi echipat cu echipament de protecţie şi dotat cu materiale de intervenţie conform anexei nr. 5;
    j) la lucrările de asanare este interzis iluminatul cu flacără deschisă;
    k) este strict interzisă lovirea, mişcarea, ridicarea sau demontarea muniţiilor ce se găsesc în zonele de lucru;
    l) este interzis a se circula în zonele în care nu s-a executat asanarea terenului;
    m) pe timpul operaţiunilor de cercetare, detectare, dezgropare, ridicare şi transport al muniţiilor asanate se îndepărtează din zonă orice persoană;
    n) în momentul descoperirii muniţiilor rămase neexplodate se sistează orice lucrare şi se îndepărtează din zonă întregul personal;
    o) zonele de lucru şi interdicţie vor fi marcate cu panouri de semnalizare;
    p) în zonele de lucru, protecţia personalului se face prin adăpostire în şanţuri, gropi sau după diferite construcţii existente;
    q) este interzisă staţionarea în zonele de săpare-încărcare, pe o rază de 150 m;
    r) pământul excavat va fi transportat în vederea depozitării numai cu mijloace basculante, descărcarea manuală fiind permisă în cazul defectării sistemului de basculare şi numai cu luarea unor măsuri de securitate suplimentare;
    s) la locul de descărcare se va executa din nou detectarea pământului de către echipa de asanare;
    t) personalul care execută lucrări de săpături, manual sau mecanic va fi instruit din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, în mod practic, la locul de muncă respectiv.
    ART. 139
    În cazul în care se constată că pe anumite terenuri unde se execută lucrări de construcţii sunt muniţii rămase neexplodate, în mod obligatoriu, toate lucrările de excavaţii, manuale sau mecanice, se execută respectând măsurile privind securitatea şi sănătatea în muncă prevăzute de legislaţia în vigoare.
    ART. 140
    Pentru executarea lucrărilor de săpătură, manual sau mecanic, se procedează astfel:
    a) lucrările de săpătură se execută numai în zonele cercetate şi detectate de echipa de asanare;
    b) săparea şi îndepărtarea pământului se vor executa, în mod obligatoriu, în straturi succesive cu grosimea de maximum 20 cm;
    c) după îndepărtarea fiecărui strat de pământ, echipa de asanare va executa în mod obligatoriu cercetarea şi detectarea stratului următor, lucrările repetându-se până la terminare.
    ART. 141
    Pe timpul executării operaţiunilor de cercetare şi detectare trebuie respectate următoarele reguli:
    a) pirotehnicienii care execută operaţiunile de cercetare şi detectare vor fi instruiţi şi verificaţi, în mod practic la faţa locului, asupra modului de lucru şi asupra cunoaşterii regulilor privind securitatea şi sănătatea în muncă;
    b) se cercetează şi se detectează fiecare fâşie de teren marcată şi jalonată;
    c) deplasarea în teren se execută numai după ce terenul a fost verificat vizual, din aproape în aproape, iar locurile şi obiectele suspecte s-au marcat şi se ocolesc;
    d) folosirea sondei, în operaţiunile de cercetare şi detectare, se face numai cu mişcări lente.
    ART. 142
    Pe timpul executării operaţiunilor de cercetare şi detectare se interzice/se interzic:
    a) accesul sau circulaţia oamenilor şi vehiculelor în zonele în care se presupune existenţa muniţiilor neexplodate;
    b) mişcarea muniţiilor de pe loc;
    c) tragerea sârmelor, sforilor sau frânghiilor descoperite cu ocazia cercetării terenului;
    d) aglomerările de persoane;
    e) folosirea focului deschis în zona în care se presupune existenţa muniţiilor neexplodate;
    f) părăsirea locului de muncă fără aprobare.
    ART. 143
    (1) Se interzice executarea cercetării şi detectării terenurilor acoperite cu zăpadă, iarbă sau tufişuri.
    (2) Detectarea terenurilor acoperite cu zăpadă se execută numai după topirea acesteia.
    (3) Terenurile cu iarbă şi tufişuri vor fi mai întâi asanate la suprafaţă, apoi se vor curăţa de iarbă, tufişuri şi, în final, se vor executa operaţiunile de detectare.
    ART. 144
    Pe timpul executării lucrărilor de dezgropare, degajare sau dezvelire se vor lua următoarele măsuri:
    a) operaţiunile se execută de către un singur pirotehnician şi, numai în cazuri cu totul deosebite, vor lucra doi pirotehnicieni;
    b) pe timpul executării acestor operaţiuni se sistează orice altă lucrare şi se îndepărtează la distanţa de siguranţă, toate persoanele din zona de lucru;
    c) pe timpul lucrului se interzice mişcarea sau lovirea muniţiei;
    d) se interzic lucrările de săpătură în pământ îngheţat;
    e) se interzice folosirea târnăcopului sau a răngii în executarea lucrărilor de dezgropare, degajare sau dezvelire;
    f) pământul rezultat din săpătură se îndepărtează la distanţă de 1 metru de marginile gropii;
    g) în condiţii meteorologice nefavorabile (de exemplu: ploaie torenţială, furtună, ninsoare abundentă, descărcări electrice, formare de polei) se sistează lucrul;
    h) pereţii gropilor se consolidează cu scânduri pentru prevenirea surpărilor;
    i) înlăturarea cărămizilor, elementelor de construcţii sau a altor materiale aflate deasupra muniţiilor ori în imediata apropiere se face bucată cu bucată şi cu atenţie sporită;
    j) lucrările de dezgropare sau degajare se execută manual, fiind interzisă folosirea mijloacelor mecanice.
    ART. 145
    Pe timpul executării operaţiunilor de ridicare trebuie respectate următoarele reguli:
    a) muniţia se manipulează în poziţie orizontală;
    b) se interzice răsturnarea, trântirea sau lovirea muniţiei;
    c) desprinderea de sol a muniţiei şi transportul acesteia până la mijlocul de transport se face cu mişcări lente;
    d) în zona în care se ridică muniţia nu este permis accesul sau staţionarea persoanelor care nu participă la această lucrare;
    e) înainte de ridicare, şeful lucrărilor de asanare verifică starea cablurilor şi frânghiilor de legătură, precum şi modul cum s-au executat legăturile;
    f) se interzice ridicarea de pe loc a muniţiilor pătrunse parţial în pământ şi îngropate sau blocate de diferite materiale;
    g) nu se admit niciun fel de improvizaţii pentru asigurarea muniţiei în dispozitivele de prindere;
    h) se interzice ridicarea muniţiilor prin prinderea de focoase.
    ART. 146
    Pe timpul transportului cu braţele a muniţiilor neexplodate este interzis:
    a) transportul prin târâre, rostogolire, lovire sau aruncare a muniţiilor;
    b) transportul pe umăr, sub braţ sau cu samarele;
    c) transportul muniţiilor neexplodate în condiţii meteorologice nefavorabile;
    d) transportul muniţiei în ambalaje deteriorate sau în mijloace de transport improvizate.
    ART. 147
    Pe timpul transportului cu mijloace auto este interzis(ă):
    a) aşezarea muniţiilor pe mai multe rânduri;
    b) transportul muniţiilor la un loc cu alte materiale;
    c) staţionarea, pe timpul descărcărilor electrice, în păduri, lângă copaci izolaţi sau în apropierea construcţiilor înalte;
    d) transportul în comun al proiectilelor sau bombelor încărcate cu substanţe explozive cu cele incendiare;
    e) focul deschis în/lângă autovehiculele încărcate cu muniţie sau la o distanţă mai mică de 25 m de acestea;
    f) transportul de persoane pe platformă împreună cu muniţiile transportate;
    g) transportul muniţiilor fără însoţitor de specialitate;
    h) depăşirea vitezei de 50 km/oră;
    i) schimbarea locului muniţiilor pe timpul transportului;
    j) transportul muniţiilor explozive în remorci tractate de autocamioane;
    k) transportul muniţiilor neambalate sau care nu sunt asigurate contra rostogolirii;
    l) circulaţia pe drumuri greu practicabile, alunecoase sau cu denivelări, în condiţii meteorologice nefavorabile;
    m) transportul muniţiilor asanate cu mijloace auto în coloană;
    n) alimentarea cu carburanţi a autovehiculelor încărcate cu muniţii neexplodate sau transvazarea combustibilului din rezervoare;
    o) tractarea cu autovehiculele încărcate cu muniţie a altor mijloace (remorci, grupuri electrogene sau alte autovehicule).
    ART. 148
    (1) Fiecare autovehicul care transportă muniţie neexplodată este însoţit de un pirotehnician numit prin ordin de zi pe unitate ca şef al mijlocului de transport.
    (2) La fiecare autovehicul trebuie să existe extrase din instrucţiunile privind regulile de securitate şi sănătate în muncă pe timpul transportului muniţiilor rezultate din asanări, precum şi obligaţiile şi îndatoririle conducătorului auto şi ale însoţitorului.
    ART. 149
    Pentru transportul muniţiilor neexplodate în vederea distrugerii se vor lua următoarele măsuri:
    a) autovehiculul ce transportă muniţie provenită din asanări este însoţit de un antemergător al poliţiei rutiere şi de o ambulanţă. Distanţa între autovehicule pe timpul deplasării sau staţionării este de cel puţin 50-100 m;
    b) itinerarele de deplasare se stabilesc, pe cât posibil, în afara centrelor populate, şoselelor aglomerate, evitându-se, de regulă, zilele de sărbătoare sau ajunul acestora;
    c) staţionarea autovehiculului ce transportă muniţie asanată este permisă numai în afara părţii carosabile sau pe drumuri (şosele) laterale;
    d) la fiecare 60 de minute se efectuează opriri pentru verificarea muniţiei pe timpul transportului, precum şi a stării tehnice a autovehiculului;
    e) autovehiculele încărcate cu muniţii şi rămase în pană nu se remorchează. Pentru continuarea transportului se solicită alte autovehicule, procedându-se la descărcarea şi încărcarea muniţiei. Maşinile rămase în pană vor fi scoase de pe partea carosabilă a şoselei şi vor fi supravegheate de însoţitor.
    ART. 150
    Pe timpul distrugerii muniţiilor, folosind sistemul de iniţiere pirotehnic, trebuie respectate următoarele reguli:
    a) controlarea vitezei de ardere a fitilului de amorsare la primirea acestuia;
    b) asigurarea unei evidenţe stricte a materiilor explozive şi a mijloacelor de iniţiere, iar distribuţia acestora pentru confecţionarea amorselor se va face înainte de introducerea în calupul de exploziv;
    c) asigurarea evidenţei încărcăturilor care au explodat pentru a se stabili dacă sunt rateuri;
    d) permiterea accesului la încărcăturile neexplodate (rateuri) numai şefului lucrărilor de distrugeri după cel puţin 30 de minute din momentul în care ar fi trebuit să se producă explozia; pe timpul apropierii de încărcăturile care nu au explodat se urmăreşte dacă fitilul de amorsare sau chiar încărcăturile respective prezintă indicii de ardere;
    e) când încărcăturile se aprind cu ajutorul amorselor, unui pirotehnician i se repartizează pentru aprindere o singură amorsă;
    f) la comanda "Pregătiţi", pirotehnicienii se apropie de încărcături şi le pregătesc pentru aprindere;
    g) aprinderea se face la comanda "Foc" sau potrivit celor stabilite de şeful lucrărilor de distrugere;
    h) retragerea pirotehnicienilor numiţi pentru aprinderea amorselor se execută la comanda "Retragerea", chiar şi a celor care eventual nu au reuşit să aprindă amorsele;
    i) momentul când trebuie să se dea comanda "Retragerea" se stabileşte de către şeful lucrărilor de distrugere, cronometrând timpul de la aprindere sau atunci când se termină arderea bucăţii de control al fitilului de amorsare aprins de şeful lucrărilor, în momentul când s-a dat comanda "Foc"; lungimea fitilului de amorsare-control (martor) trebuie să fie mai mică decât lungimea fitilului de amorsare al amorsei din încărcături cu un număr de centimetri egal cu numărul de secunde necesare pentru retragerea oamenilor la distanţa de siguranţă sau în adăpost;
    j) pirotehnicianul care aprinde amorsa individual (când nu este constituită o echipă pentru aprinderea amorselor în acelaşi timp), după ce a aprins fitilul amorsei şi s-a convins că acesta arde, raportează cu voce tare "Arde" şi se retrage imediat la distanţa de siguranţă sau în adăpost;
    k) reaprinderea unui fitil de amorsare stins sau care nu a ars până la capăt este interzisă.
    ART. 151
    Pe timpul distrugerii muniţiilor, folosind sistemul de iniţiere electric, trebuie respectate următoarele reguli:
    a) capsele electrice se introduc în încărcăturile explozive cu puţin timp înainte de declanşarea exploziei, la ordinul şefului lucrărilor de distrugere, dar numai după retragerea pirotehnicienilor care nu sunt angajaţi în executarea acestei operaţiuni;
    b) reoforii capselor electrice se ţin tot timpul legaţi în scurtcircuit;
    c) cablul principal nu se va conecta la sursa de curent înainte de terminarea introducerii capselor electrice în încărcături şi retragerea întregului personal în adăpost;
    d) toate dispozitivele electrice se protejează contra descărcărilor electrice din atmosferă;
    e) în cazul apariţiei furtunilor sau descărcărilor electrice, lucrările de distrugeri cu ajutorul dispozitivelor electrice se întrerup imediat, conductorii electrici se deconectează de la sursa de curent şi întregul personal se retrage în adăposturi;
    f) capetele cablurilor electrice vor fi scurtcircuitate permanent şi izolate;
    g) conectarea capselor electrice la cablurile secundare se face de către şeful lucrărilor de distrugeri numai după ce în poligonul de distrugeri nu se mai găseşte nimeni şi tot personalul este adăpostit;
    h) cablurile dispozitivului electric de iniţiere nu se vor întinde mai aproape de 200 m de staţii şi substaţii electrice, linii de înaltă tensiune, căi ferate electrice şi de staţii radio de mare putere;
    i) înainte de folosire se va verifica starea izolaţiei cablurilor;
    j) dacă la aprinderea mai multor încărcături nu s-a putut stabili exact numărul de explozii, verificarea rezultatelor se face de către şeful lucrărilor de distrugeri, numai după cel puţin 30 de minute de la declanşarea acestora;
    k) pe timpul lucrărilor de distrugeri, dispozitivele, sculele şi materialele de intervenţie vor fi folosite numai cu aprobarea şefului lucrărilor de distrugere.
    ART. 152
    Pe timpul distrugerii muniţiilor folosind fitilul detonant, trebuie respectate următoarele reguli:
    a) păstrarea la umbră a fitilului detonant, atât pe timpul lucrărilor pregătitoare, cât şi după realizarea dispozitivului de aprindere;
    b) accesul la încărcăturile de distrugere pentru iniţierea cărora s-a folosit fitilul detonant şi care nu au funcţionat este permis numai şefului lucrărilor de distrugeri şi numai după cel puţin 30 de minute din momentul în care ar fi trebuit să se producă explozia; pe timpul apropierii de încărcăturile care n-au explodat se va urmări dacă fitilul detonant sau chiar încărcăturile explozive nu prezintă indicii de ardere. Dacă se constată acest lucru, apropierea de încărcături este permisă numai după expirarea timpului necesar pentru eventuala ardere a fitilului detonant (acest timp se stabileşte cu o bucată de fitil detonant de control, în funcţie de lungimea fitilului detonant şi de viteza de ardere);
    c) când se provoacă explozia unui grup de încărcături legate cu fitil detonant şi nu s-a putut stabili dacă au explodat toate încărcăturile, verificarea rezultatelor se face de către şeful lucrărilor de distrugeri la cel puţin 30 de minute după explozie, în timpul apropierii de locul exploziei respectându-se regulile arătate mai sus.
    ART. 153
    (1) Înainte de începerea lucrărilor de distrugeri, şeful lucrărilor de distrugeri face instruirea personalului, indicându-i tipul operaţiunii pe care o va executa şi modul corect de executare al acesteia.
    (2) La executarea lucrărilor de distrugeri participă doar personalul strict necesar. Pe măsura îndeplinirii misiunilor primite şi cu aprobarea şefului lucrărilor de distrugeri, personalul pirotehnic se retrage în adăpost.
    (3) Toate operaţiunile de distrugeri se execută sub supravegherea directă a şefului lucrărilor de distrugeri, care stabileşte locurile de adăpostire pe timpul exploziilor şi semnalele de intrare şi ieşire în/din adăposturi. În acest scop se fac antrenamente de verificare cu întreg personalul pirotehnic, inclusiv cu cel din pază.
    ART. 154
    (1) Şeful lucrărilor de distrugeri are obligaţia să comunice autorităţilor administraţiei publice locale despre executarea lucrărilor de distrugeri, stabilind programul de lucru pe zile şi ore, precum şi măsurile de informare a populaţiei pentru prevenirea accidentelor.
    (2) Cu două ore înainte de începerea lucrărilor de distrugeri, după instalarea panourilor de semnalizare pe căile de acces se instalează paza şi se interzice accesul în zona de siguranţă a poligonului.
    (3) Pe timpul lucrărilor de distrugeri personalul numit în posturile de pază se retrage în adăposturile special amenajate, la comanda dată de şeful lucrărilor de distrugeri.
    (4) Lucrările de distrugeri a muniţiilor se execută numai pe timp de zi.
    ART. 155
    (1) Înainte de a da comanda "Foc" şeful lucrărilor de distrugeri face apelul personalului din echipa pirotehnică în adăposturi, dă comanda pentru adăpostirea personalului din pază, verifică prin observare directă întregul poligon, după care se adăposteşte.
    (2) Ieşirea din adăposturi se face numai la comanda dată de şeful lucrărilor de distrugeri după verificarea rezultatului exploziilor.
    ART. 156
    Pe timpul lucrărilor de distrugeri a proiectilelor şi bombelor izolate, şeful lucrărilor de distrugeri va lua măsuri ca persoanele neadăpostite să se găsească la distanţele minime de siguranţă prevăzute în tabelul nr. 5.

    Tabelul nr. 5

      Tabel cu distanţele minime de siguranţă pentru persoane neadăpostite

┌─────────────────────────┬──────────────────────────┐
│ PROIECTILE DE ARTILERIE │ BOMBE DE AVIAŢIE │
├────────────┬────────────┼─────────────┬────────────┤
│Calibru (mm)│Distanţa (m)│Calibrul (kg)│Distanţa (m)│
├────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤
│ Până la 88 │ 700 │ Până la 50 │ 500 │
├────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤
│ 100-122 │ 900 │ 50-250 │ 1000 │
├────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤
│ 130-160 │ 1200 │ 250-500 │ 1500 │
├────────────┼────────────┼─────────────┼────────────┤
│ Peste 160 │ 1500 │ Peste 500 │ 2000 │
└────────────┴────────────┴─────────────┴────────────┘


    ART. 157
    (1) După explozie se verifică terenul din jur pe o rază de 500 m.
    (2) Muniţiile aruncate de explozie şi neexplodate nu se ating şi nu se mişcă din poziţia în care se găsesc, acestea se distrug pe loc.
    ART. 158
    (1) La terminarea lucrărilor de distrugere, şeful lucrărilor de distrugere organizează asanarea poligonului. În acest scop organizează cercetarea şi detectarea terenului la suprafaţă.
    (2) Asanarea la suprafaţă constă din strângerea schijelor şi a eventualelor părţi de proiectile (fără focos) de pe întreaga suprafaţă. Această lucrare se execută zilnic la terminarea lucrului. Proiectilele, focoasele, precum şi alte elemente de muniţii periculoase la mişcare nu se ridică; acestea se distrug pe locul unde se află.
    (3) Pe timpul lucrărilor de distrugeri se iau măsuri pentru stingerea eventualelor focare de incendii rezultate în urma exploziilor muniţiilor distruse.
    (4) La distrugerea muniţiei descoperite neexplodată se va ţine seama că, în afară de explozia încărcăturii aplicate pe muniţie, se produce, de regulă, şi explozia încărcăturii proiectilului (bombei, grenadei), ceea ce are ca efect sporirea razei de împrăştiere a schijelor.

    3.3. Măsuri pentru prevenirea accidentelor în rândul populaţiei

    ART. 159
    (1) Muniţiile descoperite neexplodate constituie un pericol deosebit pentru oameni, în condiţiile contactului cu acestea.
    (2) Pentru prevenirea accidentelor în rândurile populaţiei, inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene iau măsuri pentru prevenirea accidentelor în rândurile populaţiei care pot consta în:
    a) organizarea de expuneri în şcoli, instituţii publice şi la operatorii economici pentru informarea asupra pericolului pe care îl prezintă descoperirea muniţiilor rămase neexplodate. Cu acest prilej se prezintă modul de comportare faţă de aceste muniţii, precizându-se în special ceea ce este interzis, respectiv:
    1. atingerea muniţiilor cu mâna sau cu alte obiecte;
    2. ridicarea, transportul şi introducerea muniţiilor în diferite încăperi sau locuinţe;
    3. comercializarea acestora prin centre de colectare a deşeurilor metalice;
    4. lovirea sau mişcarea muniţiilor găsite în pământ ori la suprafaţă;
    5. introducerea muniţiilor în foc;
    6. topirea elementelor metalice ale muniţiilor;
    7. tăierea muniţiilor cu fierăstrăul, scule electrice sau prin sudură;
    8. folosirea muniţiilor pentru improvizarea diferitelor unelte;
    9. utilizarea pulberilor şi explozivilor proveniţi din muniţii în scopuri artizanale;
    10. demontarea de la muniţii a focoaselor sau a altor elemente componente;
    11. folosirea pentru joacă, de către copii, a unor muniţii;
    b) realizarea unor prezentări, în special pentru copii, cu privire la ce înseamnă sensibilitatea mare la iniţiere a muniţiilor prin contact direct cu acestea, modul de iniţiere, în ce constau efectele exploziilor muniţiilor şi consecinţele asupra sănătăţii oamenilor, atunci când sunt manipulate de persoane neautorizate;
    c) realizarea unor acţiuni de conştientizare a responsabilităţii cetăţeneşti în ceea ce priveşte obligaţia de a anunţa imediat autorităţile despre descoperirea unor muniţii neexplodate, pentru prevenirea accidentelor grave ale căror victime pot fi oamenii sau animalele, de a furniza orice informaţie privind localizarea acestora şi de a informa autorităţile atunci când au cunoştinţă despre deţinerea de către alte persoane a unor muniţii neexplodate;
    d) acţiuni de informare privind măsurile care se iau pentru prevenirea accidentelor sau expunerea la riscuri în zonele în care există ori se presupune că există unele muniţii rămase neexplodate, avertizând asupra a ceea ce este interzis şi anume:
    1. accesul persoanelor şi animalelor;
    2. executarea de săpături manuale sau cu mijloace mecanice;
    3. aprinderea focului deschis;
    4. executarea unor lucrări de îmbunătăţiri funciare;
    5. circulaţia vehiculelor;
    e) acţiuni de informare, în mod deosebit a lucrătorilor din agricultură (mecanizatori, personalul tehnic-administrativ), despre pericolul pe care îl prezintă continuarea lucrărilor în locurile unde există muniţii şi materii explozive neexplodate sau alte obiecte suspecte.
    ART. 160
    (1) Pentru informarea populaţiei despre regulile de siguranţă şi modul de comportare faţă de muniţiile rămase neexplodate se pot utiliza toate mijloacele mass-media la dispoziţie la nivel naţional sau local.
    (2) Formele, metodele şi procedeele de prezentare se stabilesc de comun acord cu organele locale pe baza planurilor elaborate la nivel judeţean.

    CAP. V
    Obligaţiile autorităţilor administraţiei publice, instituţiilor publice, operatorilor economici şi ale populaţiei pentru desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor de asanare

    ART. 161
    (1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice, operatorii economici şi populaţia au, potrivit legii, obligaţia de a acorda sprijin serviciilor de urgenţă profesioniste din subordinea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă pentru realizarea activităţilor prevăzute de prezentele norme tehnice.
    (2) În scopul prevăzut la alin. (1), la descoperirea muniţiilor neexplodate, autorităţile administraţiei publice, instituţiile publice şi operatorii economici iau următoarele măsuri:
    a) sistarea oricărei activităţi lucrative;
    b) îndepărtarea personalului/populaţiei din zona în care a fost descoperită muniţia;
    c) anunţarea de urgenţă prin SNUAU 112 despre descoperirea de muniţii neexplodate;
    d) indicarea locului unde a fost descoperită muniţia neexplodată.
    (3) Pe timpul executării lucrărilor de asanare şi la deschiderea unui punct de lucru, beneficiarii lucrărilor:
    a) pun la dispoziţie terenul unde se vor distruge muniţiile rezultate din asanări;
    b) la cerere asigură forţa de muncă şi mijloacele necesare pentru unele lucrări auxiliare;
    c) asigură transportul, cazarea şi hrănirea echipei pirotehnice;
    d) asigură carburantul necesar executării lucrărilor de asanare;
    e) execută lucrările de săpături, manual sau mecanizat, numai sub supravegherea unui pirotehnician;
    f) permit continuarea lucrărilor sistate temporar numai după ce terenul a fost asanat de muniţii rămase neexplodate.
    ART. 162
    Pentru prevenirea accidentelor în cazul descoperirii muniţiilor neexplodate, cetăţenii trebuie:
    a) să anunţe de urgenţă prin SNUAU 112 despre descoperirea de muniţii neexplodate;
    b) să nu mişte de pe loc muniţiile descoperite neexplodate;
    c) să respecte regulile şi măsurile stabilite pentru zonele cu risc la descoperirea muniţiilor neexplodate;
    d) să nu dezmembreze sau să predea muniţii neexplodate la operatorii economici care au ca obiect de activitate colectarea deşeurilor metalice;
    e) să nu folosească muniţiile descoperite pentru improvizarea diferitelor dispozitive;
    f) să nu lovească, să taie sau să demonteze muniţiile neexplodate;
    g) să nu aprindă focul în apropierea muniţiilor descoperite neexplodate.
    ART. 163
    Anexele nr. 1-15 fac parte integrantă din prezentele norme tehnice.


    ANEXA 1
    la normele tehnice

    ANTET

    De la:
    Către:

    Subiect:

                     RAPORT DE MISIUNE PIROTEHNICĂ
                    din data de ...................


 ┌────┬──────────────────────┬───────────────────┬────────────────────┬──────────────────┐
 │Nr. │ Misiunea executată │Felul şi cantitatea│Personal participant│Locul intervenţiei│
 │crt.│ │muniţiei asanate/ │ şi mijloace │ Împrejurări │
 │ │ │ date despre │ de intervenţie │ Victime │
 │ │ │distrugerea │ (detaliat) │Pagube materiale │
 │ │ │zăpoarelor │ │ │
 ├────┼──────────────┬───────┼───────────────────┼────────────────────┼──────────────────┤
 │ │- Cercetare │Muniţie│ │ │ │
 │ │- Detectare │asanată│ │ │ │
 │ │- Identificare│ │ │ │ │
 │ │- Ridicare │ │ │ │ │
 │ │- Transport │ │ │ │ │
 │ │- Depozitare │ │ │ │ │
 │ │- Distrugere │ │ │ │ │
 └────┴──────────────┴───────┴───────────────────┴────────────────────┴──────────────────┘


    NOTĂ:
    1. Accidentele pe această linie se raportează operativ la Direcţia Centrul Operaţional Naţional din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, specificându-se:
    - data şi ora producerii accidentului;
    - numele, prenumele şi vârsta persoanelor implicate în accident;
    - cauza accidentului (detalii);
    - urmările accidentului;
    - starea persoanelor implicate în accident;
    - măsurile luate.
    2. Activităţile de distrugere a zăpoarelor se vor raporta operativ la Direcţia Centrul Operaţional Naţional din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, specificându-se:
    1. În etapa preliminară, ziua şi locul unde urmează să se desfăşoare distrugerea şi cine a solicitat intervenţia.
    2. După executarea misiunii, raport de intervenţie, în care vor fi menţionate:
    - cantitatea de materii explozive şi mijloace de aprindere folosite;
    - forţele participante (proprii şi cele de cooperare);
    - lungimea şi lăţimea de degajare a sloiurilor de gheaţă;
    - rezultatul distrugerii zăpoarelor;
    - alte elemente considerate a fi raportate.

                       Inspector şef
              al Inspectoratului General pentru
                Situaţii de Urgenţă Judeţean
            ....(gradul, numele şi prenumele).....

    ANEXA 2
    la normele tehnice

    Exemplar nr. ...

    ANTET Aprob.
                           Inspector-şef/Comandant,
                           ..........................


                       PROCES-VERBAL
          încheiat la terminarea lucrărilor de distrugeri

    Încheiat astăzi, ...(ziua, luna, anul)...., la ..................
    În baza Ordinului de zi pe unitate nr. .............. din .............., echipa pirotehnică formată din:
    .................................................................
    .................................................................
    am procedat la distrugerea următoarelor cantităţi de muniţie rămasă neexplodată, găsită pe raza judeţului ............................. .
    Distrugerea muniţiei s-a executat prin ....(procedeul de distrugere).... în poligonul amenajat din .....(locul)..... .
    Pentru distrugerea muniţiei s-au folosit următoarele materii explozive şi mijloace de dare a focului:
    - exploziv: ....................................................;
    - capse detonante electrice: ..................................;
    - capse detonante pirotehnice: ................................;
    - fitil de amorsare: ..........................................;
    - fitil detonant: .............................................;
    - aprinzători pirotehnici: ................................... .
    Comisia formată din membrii echipei de asanare propune scăderea din evidenţa ..................... a întregii cantităţi de materii explozive şi mijloace de dare a focului care au fost folosite în întregime.
    În urma distrugerii muniţiei şi cercetării terenului nu/au rezultat muniţii neexplodate, pagube materiale sau pierderi de vieţi omeneşti.
    Prezentul proces-verbal s-a încheiat în ........... exemplare, astfel:
    - exemplarul 1 la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;
    - exemplarul 2 la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean;
    - exemplarul 3 la alte instituţii implicate.

   Şeful lucrărilor de distrugere, Membrii:
   .............................. ................
                                            ................
                                            ................


    ANEXA 3
    la normele tehnice

    ANTET Aprob.
                                      Inspector-şef/Comandant,
                                      ........................


                            PROTOCOL
               pentru executarea lucrărilor de asanare

    1. Data ...(ziua, luna, anul)... şi locul încheierii protocolului .......(denumirea şi adresa solicitantului)........
    2. Componenţa comisiei de constatare (Se înscriu numele şi prenumele membrilor comisiei, precum şi denumirea instituţiei ce o reprezintă fiecare.): ..........................................................................
     3. Descrierea situaţiei constatate: .................................
     4. Delimitarea precisă a terenului ce urmează a fi asanat, anexându-se şi planul de situaţie cu repere bine determinate în teren: ................................................................
     5. Operaţiunile ce se execută în teren şi ordinea executării acestora: ................................
     6. Măsuri de siguranţă şi securitate (securitatea în muncă, asistenţa sanitară, paza muniţiei): .......
     7. Obligaţiile solicitantului lucrărilor de asanare cu privire la asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare (forţe, mijloace şi materiale consumabile, transportul, cazarea şi hrănirea echipei pirotehnice): ...................................................
     8. Alte clauze.
     Semnături:
     Ofiţerul specialist care coordonează activitatea echipei pirotehnice,
     .....................................................
     Reprezentantul local al inspectoratului de poliţie/jandarmerie judeţean,
     .........(după caz)........
     Reprezentantul societăţii solicitante
     sau al
     Autorităţii administraţiei publice locale,
     ....................................................

    NOTĂ
    Protocolul se încheie în 4 exemplare (un exemplar la Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, un exemplar la structura care va executa lucrarea, un exemplar la inspectoratului general pentru situaţii de urgenţă judeţean, un exemplar la societatea care a solicitat lucrarea sau la autoritatea administraţiei publice locale şi un exemplar pentru fiecare semnatar al protocolului, după caz).

    ANEXA 4
    la normele tehnice

    ANTET

                         PROCES-VERBAL
               (de predare-primire a terenului asanat)

    1. Încheiat astăzi, ...(ziua, luna, anul).... la ........(locul).....................
    2. Delimitarea precisă a terenului asanat, suprafaţa acestuia şi adâncimea detectată: .......................
    3. Lucrările care pot fi executate în continuare pe acest teren: ............................................
    4. Măsuri ce trebuie respectate pentru prevenirea accidentelor pe terenul asanat: ...........................

       Am predat, Am primit,
   Şeful lucrărilor de asanare, Reprezentantul autorităţii/
   ............................ societăţii solicitante,
                                          .................................


    Procesul-verbal se încheie în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte semnatară.

    ANEXA 5
    la normele tehnice

                Echipamentul de protecţie şi materialele
           de intervenţie din dotarea unei echipe pirotehnice

    - Vestă antiglonţ (antischije) pe efectiv;
    - Cască de protecţie cu vizor - pe efectiv;
    - Cizme de cauciuc - pe efectiv;
    - Mască de gaze - pe efectiv;
    - Mănuşi de protecţie - pe efectiv;
    - Pătură antischije - două bucăţi;
    - Echipament de protecţie:
    - salopetă de protecţie;
    - pufoaică de protecţie;
    - costum pirotehnic;
    - vestă de salvare;
    - Detector de mine metalice şi nemetalice;
    - Disruptor cu apă, nisip, aer sau bolţ;
    - Detector de explozivi;
    - Trusă pirotehnică;
    - Aparat de radiografie cu raze X;
    - Complet de minare-deminare;
    - Complet de distrugere;
    - Robot telecomandat;
    - Elemente de semnalizare vizuală (bandă pentru marcare, autocolante);
    - Scule şi dispozitive pentru ridicat şi tăiat lemn şi metale;
    - Macara trepied pentru ridicat şi tatonat muniţie neexplodată;
    - Aparate de emisie-recepţie;
    - Grup electrogen + instalaţie de iluminat, lanterne;
    - Trusă de prim ajutor;
    - Materiale pentru săpat:
    - cazma;
    - târnăcop;
    - lopată;
    - rangă;
    - cange;
    - centuri de salvare;
    - cordiţe de salvare;
    - Ladă şi targă pentru transport muniţie;
    - Barcă pneumatică BP4.

    NOTĂ:
    Toate materialele echipei pirotehnice se transportă de autospeciala pirotehnică. Aceasta va fi prevăzută cu spaţiu pentru transportul muniţiei asanate sau va avea o remorcă pentru transportul acesteia. Muniţiile grele se transportă cu un autocamion special amenajat.

    ANEXA 6
    la normele tehnice

    ANTET

                 Jurnal cu evidenţa lucrărilor de asanare


 ┌─────────────┬───────────────┬──────────┬──────────┬───────────────┬───────────┬──────────┬──────────┐
 │Data │ Denumirea │Personalul│Numărul │Rezultatele │Materiale │Semnătura │Observaţii│
 │executării │lucrărilor │care │ordinului │lucrărilor │consumate │şefului │ │
 │lucrărilor de│(operaţiunilor)│participă │de zi │(operaţiunilor)│pentru │lucrărilor│ │
 │asanare │şi locul unde │ │pe unitate│de asanare │distrugerea│de asanare│ │
 │(ziua, luna, │se execută │ │ │ │muniţiei │ │ │
 │anul) │ │ │ │ │asanate │ │ │
 ├─────────────┼───────────────┼──────────┼──────────┼───────────────┼───────────┼──────────┼──────────┤
 │ │ │ │ │ │ │ │ │
 ├─────────────┼───────────────┼──────────┼──────────┼───────────────┼───────────┼──────────┼──────────┤
 │ │ │ │ │ │ │ │ │
 ├─────────────┼───────────────┼──────────┼──────────┼───────────────┼───────────┼──────────┼──────────┤
 │ │ │ │ │ │ │ │ │
 ├─────────────┼───────────────┼──────────┼──────────┼───────────────┼───────────┼──────────┼──────────┤
 │ │ │ │ │ │ │ │ │
 ├─────────────┼───────────────┼──────────┼──────────┼───────────────┼───────────┼──────────┼──────────┤
 │ │ │ │ │ │ │ │ │
 ├─────────────┼───────────────┼──────────┼──────────┼───────────────┼───────────┼──────────┼──────────┤
 │ │ │ │ │ │ │ │ │
 ├─────────────┼───────────────┼──────────┼──────────┼───────────────┼───────────┼──────────┼──────────┤
 │ │ │ │ │ │ │ │ │
 ├─────────────┼───────────────┼──────────┼──────────┼───────────────┼───────────┼──────────┼──────────┤
 │ │ │ │ │ │ │ │ │
 └─────────────┴───────────────┴──────────┴──────────┴───────────────┴───────────┴──────────┴──────────┘


    ANEXA 7
    la normele tehnice

    ANTET

                            PROCES-VERBAL
             pentru alegerea suprafeţei de teren pe care
            se vor executa distrugeri de muniţii asanate

    Încheiat astăzi, ...(ziua, luna, anul)..., la ...............................................
    2. Comisia alcătuită din:
    - reprezentantul administraţiei publice locale ..............................................
    .............................................................................................
    - proprietarul terenului sau reprezentantul operatorului economic ...........................
    .............................................................................................
    - şeful lucrărilor de distrugere ............................................................
    ............................................................................................
    am procedat la alegerea terenului situat în (locul cu repere bine determinate) pentru executarea distrugerilor de muniţie neexplodată.
    3. Zilele şi intervalul orar în care se execută lucrări de distrugeri.
    4. Terenul şi drumurile pe care se interzice accesul populaţiei în perioada executării lucrărilor de distrugere.
    5. Obligaţii reciproce pe toată perioada executării lucrărilor de distrugeri.
    6. Măsuri de securitate pe timpul desfăşurării distrugerilor (accesul, paza, personalul care execută activităţile practice pentru distrugerea muniţiei, semnale).
    7. Reguli de securitate pe care trebuie să le respecte populaţia, modul de aducere la cunoştinţă, precum şi consecinţele nerespectării acestora.

  Reprezentantul administraţiei publice locale, Şeful lucrărilor de asanare,
  ........................................... ............................

    Proprietarul terenului/Reprezentantul
         operatorului economic,
      ...............................


    NOTĂ:
    Procesul-verbal se întocmeşte o singură dată cu ocazia stabilirii terenului pentru distrugeri de muniţie neexplodată, iar confirmarea folosirii acestui teren se face anual. La schimbarea terenului folosit pentru distrugeri se încheie un nou proces-verbal.

    ANEXA 8
    la normele tehnice

    ANTET Aprob.
                                   Inspector-şef,
                               .......................


    Rog aprobaţi,
    Şef Serviciul logistic,
    .......................


                          RAPORT CERERE
               pentru eliberarea materiilor explozive
             necesare executării lucrărilor de distrugeri

    Subunitatea (serviciul/compartimentul) care solicită materialele: ...........................
    Data executării lucrărilor: .................................................................
    Tema sau subiectul şedinţei (lucrării): .....................................................

    Baza legală: Ordinul de zi pe unitate nr. ......... din ..................


 ┌──────────┬──────────┬──────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │ Locul │ Felul │Volumul │ Cantitatea necesară de materii explozive │
 │lucrărilor│lucrărilor│lucrărilor├─────────┬──────────────────────────────────────────────────────────┤
 │ │ │ │Exploziv │ Mijloace de dare a focului │
 │ │ │ │TNT a ...├────────┬────────┬───────────┬─────────┬────────┬─────────┤
 │ │ │ │grame │Fitil │Fitil │Capse │Capse │Aprinză-│Aprinză- │
 │ │ │ │(buc.) │amorsare│detonant│pirotehnice│electrice│toare │toare │
 │ │ │ │ │(ml) │ (ml) │ (buc.) │ (buc.) │piro- │electrice│
 │ │ │ │ │ │ │ │ │tehnice │ (buc.) │
 │ │ │ │ │ │ │ │ │(buc.) │ │
 ├──────────┼──────────┼──────────┼─────────┼────────┼────────┼───────────┼─────────┼────────┼─────────┤
 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
 └──────────┴──────────┴──────────┴─────────┴────────┴────────┴───────────┴─────────┴────────┴─────────┘

                                                         Întocmit.
                                                      .................


    Justificarea materiilor explozive:
    a) Schema dispozitivului de aprindere:
    b) Calculul încărcăturilor de exploziv:

    ANEXA 9
    la normele tehnice

    ANTET Aprob.
                                        ............


                       ORDIN DE DISTRUGERE

    Baza legală: Ordinul de zi pe unitate nr. ............. din ........

    1. În ziua de ..........., Serviciul/Compartimentul ............... şi echipa pirotehnică din cadrul ............... vor executa în ............ şedinţa de distrugere cu ajutorul materiilor explozive (prin ardere) a ............................ astfel:
    Pentru distrugerea muniţiei asanate:
    - Cartuş cal. ................ - .............. buc.;
    - Proiectil cal. .............. - .............. buc.
    Total:
    - muniţie de infanterie: ...................... buc.;
    - grenade de mână: ............................ buc.;
    - muniţie de artilerie: ........................ buc.
    Pentru distrugerea zăpoarelor:
    Lungime: ................................................................ m;
    Lăţimea cursului de apă: ................................................ m;
    Adâncimea medie a cursului de apă: ...................................... m;
    Grosimea gheţii (grosimea medie a zăpoarelor): .......................... m;
    Greutatea încărcăturii de formare a copcii în stratul de gheaţă: ....... kg;
    Greutatea unei încărcături concentrate/copcă în stratul de gheaţă ...... kg;
    Numărul de încărcături/rând .......................................... buc.;
    Numărul de rânduri/lăţimea cursului de apă ........................ rânduri.
    Pentru distrugeri în diferite medii:
    Lungime: ................................................................ m;
    Lăţime: ................................................................. m;
    Înălţime: ............................................................... m;
    Diametru: ............................................................... m;
    Greutatea încărcăturii de distrugere: .................................. kg;
    Numărul de încărcături de distrugere:.................................. buc.
    (alte caracteristici referitoare la obiectivul de distrus) .................
    2. La distrugeri vor participa următoarele efective:
    - ofiţeri -
    - maiştri militari -
    - subofiţeri -
    3. Pentru executarea şedinţei de distrugere sunt necesare următoarele cantităţi de materii explozive şi mijloace de aprindere:

 ┌────┬─────────────────────────────────────────────────────┐
 │Nr. │ ISUJ ............................................. │
 │crt.├─────────────────────────────┬───────────────────────┤
 │ │ Denumire │ Cantitate │
 ├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────┤
 │ 1│TNT a ................ grame │ │
 ├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────┤
 │ 2│Capse detonante pirotehnice │ │
 ├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────┤
 │ 3│Capse detonante electrice │ │
 ├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────┤
 │ 4│Fitil de amorsare │ │
 ├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────┤
 │ 5│Aprinzător pirotehnic │ │
 ├────┼─────────────────────────────┼───────────────────────┤
 │ 6│Aprinzător electric │ │
 └────┴─────────────────────────────┴───────────────────────┘


    4. Pentru conducerea lucrărilor şi asigurarea respectării măsurilor de siguranţă se numeşte următorul personal de serviciu:
    - şeful lucrărilor de distrugeri: .................................
    - şeful pazei: ....................................................
    - personalul pentru pază: .........................................
    - asigurarea sanitară: ............................................
    - şef subdepozit explozivi: .......................................
    - şef subdepozit capse electrice: .................................
    5. Materiile explozive se vor ridica de către ................. în ziua de .........., ora .........., şi vor fi transportate în poligon astfel:
    - explozivii: autospeciala pirotehnică - .........., cu număr de înmatriculare - şofer ..................., şef de maşină .................;
    - capsele detonante: autoturism ..........,............, şofer ..............., şef de maşină ............................... .
    Justificarea materiilor explozive consumate se va face în termen de 24 de ore de la terminarea şedinţei de către comisia de asanare numită prin ordin de zi pe unitate, formată din:
    - .............................................................: preşedintele comisiei;
    - .............................................................: membru;
    - .............................................................: membru;
    - .............................................................: membru;
    - .............................................................: membru.

    Întocmit.
    ...........

    ANEXA 10
    la normele tehnice

    ANTET

                                            Exemplar nr. ......

                        PROCES-VERBAL
          de predare-primire la ridicarea şi transportul
          muniţiilor asanate (de identificare, cercetare,
          ridicare şi transport al muniţiei neexplodate
             descoperite izolat sau în cantităţi mici)

    Încheiat astăzi, ...(ziua, luna, anul)..., la ............................. .
    Noi, .....(predător)........... şi ...........(primitor) ......, am procedat la predarea-primirea următoarelor cantităţi de muniţie neexplodată, descoperite pe raza localităţii (locaţia precisă) ........................................
    ........................................................................
    ...............................
    ...............................
    ...............................
    Muniţia provine din ............................... şi a fost descoperită de ..................... .
    Muniţia a fost identificată, ridicată şi transportată în vederea depozitării şi distrugerii de către echipa pirotehnică: .................................................................... .
    Transportul se face cu maşina ...................., şofer ...................., şef de maşină ...........................................
    Prezentul proces-verbal a fost întocmit în .................... exemplare astfel:
    - exemplar nr. 1 la ..............................................................;
    - exemplar nr. 2 la ............................................................. .

    Am predat. Am primit.
    ................... ..............


    ANEXA 11
    la normele tehnice

    ANTET

                           REGISTRUL
                 cu evidenţa controalelor executate
                 în depozitul de muniţie neexplodată

 ┌────┬──────────────┬───────────┬────────────┬────────────┬─────────┬────────┐
 │Nr. │Gradul, numele│Obiectul │Constatările│Indicaţiile │Semnătura│Măsurile│
 │crt.│şi prenumele │controlului│făcute │şi sarcinile│ │luate │
 │ │persoanei │ │pe timpul │date în urma│ │ │
 │ │care a │ │controlului │controlului │ │ │
 │ │efectuat │ │ │ │ │ │
 │ │controlul │ │ │ │ │ │
 ├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────┼────────┤
 │ 1│ │ │ │ │ │ │
 ├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────┼────────┤
 │ 2│ │ │ │ │ │ │
 ├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────┼────────┤
 │ 3│ │ │ │ │ │ │
 ├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────┼────────┤
 │ 4│ │ │ │ │ │ │
 ├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────┼────────┤
 │ 5│ │ │ │ │ │ │
 ├────┼──────────────┼───────────┼────────────┼────────────┼─────────┼────────┤
 │ 6│ │ │ │ │ │ │
 └────┴──────────────┴───────────┴────────────┴────────────┴─────────┴────────┘


    ANEXA 12
    la normele tehnice

    ANTET

                             REGISTRUL
                cu evidenţa muniţiei neexplodate intrate/
              ieşite în/din depozitul de muniţie neexplodată


 ┌────┬────────┬──────────┬────────────────┬──────────┬───────────┬──────────┬──────────┐
 │Nr. │Data │Tipul şi │Subunitatea care│Semnătura │Data │Semnătura │Observaţii│
 │crt.│intrării│cantitatea│a executat │şefului │ieşirii │şefului │ │
 │ │muniţiei│muniţiei │cercetarea, │de depozit│muniţiei │de depozit│ │
 │ │în │depozitate│identificarea, │ │în vederea │ │ │
 │ │depozit │ │transportul │ │distrugerii│ │ │
 │ │ │ │şi depozitarea │ │acesteia şi│ │ │
 │ │ │ │muniţiei şi │ │nr. │ │ │
 │ │ │ │nr. ordinului │ │procesului-│ │ │
 │ │ │ │de zi pe unitate│ │verbal de │ │ │
 │ │ │ │ │ │distrugere │ │ │
 ├────┼────────┼──────────┼────────────────┼──────────┼───────────┼──────────┼──────────┤
 │ 1│ │ │ │ │ │ │ │
 ├────┼────────┼──────────┼────────────────┼──────────┼───────────┼──────────┼──────────┤
 │ 2│ │ │ │ │ │ │ │
 ├────┼────────┼──────────┼────────────────┼──────────┼───────────┼──────────┼──────────┤
 │ 3│ │ │ │ │ │ │ │
 ├────┼────────┼──────────┼────────────────┼──────────┼───────────┼──────────┼──────────┤
 │ 4│ │ │ │ │ │ │ │
 ├────┼────────┼──────────┼────────────────┼──────────┼───────────┼──────────┼──────────┤
 │ 5│ │ │ │ │ │ │ │
 ├────┼────────┼──────────┼────────────────┼──────────┼───────────┼──────────┼──────────┤
 │ 6│ │ │ │ │ │ │ │
 └────┴────────┴──────────┴────────────────┴──────────┴───────────┴──────────┴──────────┘


    ANEXA 13
    la normele tehnice

                           TABEL
      cu cantităţile de explozivi necesare confecţionării
         încărcăturilor active folosite la distrugerea
                muniţiilor rămase neexplodate


 ┌────┬────────────────────────────────────────────┬─────────────────┬────────────────────┐
 │Nr. │ Denumirea muniţiilor care se distrug │Cantitatea de TNT│Raza de împrăştiere │
 │crt.│ │ (kg) │posibilă a schijelor│
 ├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────────┤
 │ 1│Proiectil exploziv cal. 20-45 mm │ 0,400 │Până la 300 m │
 ├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────────┤
 │ 2│Proiectil exploziv cal. 57-76 mm │ 0,700 │Până la 500 m │
 ├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────────┤
 │ 3│Proiectil exploziv cal. 76-105 mm │ 0,900 │Până la 700 m │
 ├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────────┤
 │ 4│Proiectil exploziv cal. 105-122 mm │ 1,200 │Până la 1.000 m │
 ├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────────┤
 │ 5│Proiectil exploziv cal. 122-152 mm │ 1,300 │Până la 1.000 m │
 ├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────────┤
 │ 6│Proiectil exploziv cal. peste 152 mm │ 1,500 │Până la 1.500 m │
 ├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────────┤
 │ 7│Lovitură pentru aruncător cal. până la 82 mm│ 0,400 │Până la 800 m │
 ├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────────┤
 │ 8│Lovitură pentru aruncător cal. 120-160 mm │ 1,300 │Până la 1.200 m │
 ├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────────┤
 │ 9│Lovitură pentru aruncător cal. 240 mm │ 1,500 │Până la 1.500 m │
 ├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────────┤
 │ 10│Lovitură cu grenadă antitanc │ 0,500 │Până la 500 m │
 ├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────────┤
 │ 11│Bombă de aviaţie brizantă cu greutate până │ │ │
 │ │la 2,5 kg │ 2,000 │Până la 500 m │
 ├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────────┤
 │ 12│Bombă de aviaţie brizantă cu greutate până │ │ │
 │ │la 10 kg │ 2,700 │Până la 500 m │
 ├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────────┤
 │ 13│Bombă de aviaţie brizantă cu greutate până │ │ │
 │ │la 50 kg │ 3,700 │Până la 850 m │
 ├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────────┤
 │ 14│Bombă de aviaţie brizantă cu greutate până │ │ │
 │ │la 100 kg │ 4,700 │Până la 1.000 m │
 ├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────────┤
 │ 15│Bombă de aviaţie antitanc cu greutate până │ │ │
 │ │la 2,5 kg │ 4,000 │Până la 500 m │
 ├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────────┤
 │ 16│Bombă de aviaţie antitanc cu greutate până │ │ │
 │ │la 10 kg │ 5,000 │Până la 500 m │
 ├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────────┤
 │ 17│Bombă de aviaţie antitanc cu greutate până │ │ │
 │ │la 50 kg │ 7,000 │Până la 850 m │
 ├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────────┤
 │ 18│Bombă de aviaţie exploziv-brizantă de │ │ │
 │ │50-100 kg │ 4,500 │Până la 1.000 m │
 ├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────────┤
 │ 19│Bombă de aviaţie exploziv-brizantă de până │ │ │
 │ │la 250 kg │ 2,500 │Până la 1.200 m │
 ├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────────┤
 │ 20│Bombă de aviaţie explozivă cu greutate până │ │ │
 │ │la 100 kg │ 1,500 │Până la 1.000 m │
 ├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────────┤
 │ 21│Bombă de aviaţie explozivă cu greutate până │ │ │
 │ │la 250 kg │ 1,700 │Până la 1.200 m │
 ├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────────┤
 │ 22│Bombă de aviaţie explozivă cu greutate până │ │ │
 │ │la 1.000 kg │ 2,500 │Până la 1.500 m │
 ├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────────┤
 │ 23│Grenadă de mână ofensivă şi defensivă │ 0,200 │Până la 200 m │
 ├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────────┤
 │ 24│Mină antiinfanterie nedetectabilă │ 0,500 │Până la 200 m │
 ├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────────┤
 │ 25│Mină antiinfanterie metalică cu schije │ 0,700 │Până la 200 m │
 ├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────────┤
 │ 26│Mină antitanc metalică │ 0,600 │Până la 200 m │
 ├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────────┤
 │ 27│Mină antitanc nedetectabilă │ 0,500 │Până la 200 m │
 ├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────────┤
 │ 28│Mină cu destinaţie diferită │ 0,700 │Până la 200 m │
 ├────┼────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼────────────────────┤
 │ 29│Grenadă de mână antitanc │ 0,500 │Până la 200 m │
 └────┴────────────────────────────────────────────┴─────────────────┴────────────────────┘


    NOTE:
    1. Prin încărcătură activă se înţelege cantitatea de exploziv şi mijloacele de iniţiere (capse detonante, fitil), necesare amorsării şi distrugerii muniţiilor rezultate din asanări.
    2. Pentru distrugerea proiectilelor antitanc, perforante şi ruptură beton, în funcţie de calibrele menţionate în prezentul tabel, cantitatea de explozivi se măreşte cu 100%.
    3. Pentru distrugerea unor tipuri de muniţii care nu au fost specificate în prezentul tabel, cantitatea de exploziv se va stabili prin asimilare cu calibrele menţionate.
    4. Pentru distrugerea unei gropi cu muniţie de artilerie, lovituri de aruncător, grenade de mână şi grenade antitanc etc., cantitatea de exploziv va fi 50% din încărcătura explozivă a muniţiei introduse în groapă.

    ANEXA 14
    la normele tehnice

    ANTET

                      BULETIN DE DELABORARE

    În baza Ordinului de zi pe unitate nr. ....... din ...................... s-a constituit comisia formată din:
    Preşedinte: ...........................................................
    Membri: ...........................................................
    ...........................................................
    ...........................................................
    pentru delaborarea muniţiilor, armamentului şi a altor elemente de muniţii şi pentru controlul deşeurilor metalice provenite din delaborare.
    Operaţiunea s-a executat prin verificarea bucată cu bucată, arderea încărcăturii, extragerea elementelor de iniţiere (capse + focoase).
    În urma delaborării au rezultat următoarele deşeuri metalice:

 ┌────┬────────────────────┬───────────────┬────────┬─────────────┐
 │Nr. │Denumirea metalelor │Cantitatea (kg)│ Simbol │ Provenienţa │
 │crt.│ │ │ │ │
 ├────┼────────────────────┼───────────────┼────────┼─────────────┤
 │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │
 ├────┼────────────────────┼───────────────┼────────┼─────────────┤
 │ │ │ │ │ │
 ├────┼────────────────────┼───────────────┼────────┼─────────────┤
 │ │ │ │ │ │
 ├────┼────────────────────┼───────────────┼────────┼─────────────┤
 │ │ │ │ │ │
 ├────┼────────────────────┼───────────────┼────────┼─────────────┤
 │ │ │ │ │ │
 └────┴────────────────────┴───────────────┴────────┴─────────────┘


    Materialele sunt complet delaborate şi nu prezintă niciun pericol la topire.

    Preşedinte,
    .....................

    Membri:
    .....................
    ........................

    NOTĂ:
    Rubrica 3 se va completa de către reprezentantul centrului de colectare a deşeurilor metalice şi nemetalice, de comun acord cu reprezentantul unităţii predătoare, la predarea metalelor.

    ANEXA 15
    la normele tehnice

    ANTET

                           PROCES-VERBAL
                 de predare/primire deşeuri metalice

    Încheiat astăzi, ........................, între ........................... (reprezentantul unităţii predătoare) şi ...................... (reprezentantul centrului de colectare a deşeurilor metalice şi nemetalice).
    Am procedat primul la predarea şi secundul la primirea deşeurilor metalice (nemetalice) prevăzute în:
    - Buletinul de delaborare nr. ....... din .............................;
    - Buletinul de delaborare nr. ......... din ............................;
    - Buletinul de delaborare nr. ......... din ............................ .
    Se anexează la procesul-verbal buletinele menţionate mai sus într-un singur exemplar.
    Materialele au fost verificate bucată cu bucată de reprezentantul centrului de colectare a deşeurilor metalice şi nemetalice în prezenţa predătorului şi corespund calitativ şi cantitativ cu datele menţionate în buletinele de delaborare, sunt complet delaborate şi nu prezintă pericol la topire.

    Am predat. Am primit.
    ............. ..............


                            -----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016