Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ORDIN Nr. 1287 din 18 noiembrie 1996 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si functionarea muzeelor, a Regulamentului privind organizarea si functionarea bibliotecilor publice, a Regulamentului privind organizarea si functionarea asezamintelor pentru cultura si educatia adultilor si a Regulamentului pentru organizarea si functionarea oficiilor pentru patrimoniul cultural national, judetene si al municipiului Bucuresti
Ministrul culturii, în temeiul prevederilor <>Decretului nr. 12/1989 privind înfiinţarea Ministerului Culturii şi ale <>Hotãrîrii Guvernului nr. 642/1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii, republicatã, avînd în vedere dispoziţiile <>Ordonanţei Guvernului nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural naţional, aprobatã prin <>Legea nr. 41/1995 , emite urmãtorul ordin:
1. Se aproba Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea muzeelor. 2. Se aproba Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea bibliotecilor publice. 3. Se aproba Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea aşezãmintelor pentru cultura şi educaţia adulţilor. 4. Se aproba Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea oficiilor pentru patrimoniul cultural naţional, judeţene şi al municipiului Bucureşti. 5. Direcţia generalã a patrimoniului cultural naţional din cadrul Ministerului Culturii, Direcţia generalã teritoriu şi programe culturale, inspectoratele pentru cultura judeţene şi al municipiului Bucureşti, oficiile pentru patrimoniul cultural naţional, judeţene şi al municipiului Bucureşti vor lua mãsurile necesare pentru respectarea şi îndeplinirea prevederilor prezentului ordin. 6. Prezentul ordin intra în vigoare la data publicãrii lui în Monitorul Oficial al României.
Ministrul culturii, Grigore Zanc
REGULAMENT privind organizarea şi funcţionarea muzeelor
ART. 1 Muzeele sînt instituţii de cultura şi cercetare aflate în serviciul societãţii. Ele achiziţioneazã, conserva, cerceteazã, comunica şi expun colectiile de bunuri culturale în scopul formãrii şi cultivarii spiritului civic, patriotic şi estetic. Nomenclatorul colectiilor este prezentat în anexa nr. 1. ART. 2 Statul, prin Ministerul Culturii, defineste politica nationala şi normele de organizare cu privire la muzee, indiferent de nivelul de subordonare a acestora, în condiţiile legii. ART. 3 În funcţie de gradul lor de subordonare muzeele sînt: sãteşti, comunale, orãşeneşti, municipale, judeţene şi naţionale. Muzeele se înfiinţeazã de cãtre autoritatea responsabilã, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor, cu acordul Ministerului Culturii şi cu respectarea prevederilor legale. Instituţiile publice muzeale aflate sub autoritatea administraţiei publice centrale şi locale se înfiinţeazã astfel: muzeele naţionale, prin hotãrîre a Guvernului, la propunerea ministerelor sau a altor organe centrale de resort; muzeele judeţene, prin hotãrîre a consiliilor judeţene şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti; muzeele municipale, orãşeneşti şi sãteşti, prin hotãrîre a consiliilor locale. Muzeul de Istorie şi Arta a Municipiului Bucureşti are statut de muzeu judeţean. Dupã conţinutul fondurilor, muzeele sînt: de istorie, arheologie, arta, literatura, muzica, teatru, etnografie, ştiinţa şi tehnica, ştiinţele naturii, religie, sport şi memoriale. Muzeele care au rezervaţii speciale naturale, arheologice, etnografice, arhitecturale sînt rezervaţii în situ. Organizarea muzeelor, stabilirea categoriilor de activitãţi şi evidenta muzeala se fac potrivit anexei nr. 2. ART. 4 Muzeele naţionale, judeţene, municipale şi orãşeneşti au personalitate juridicã în condiţiile legii şi sînt reprezentate de director sau de delegatul acestuia; muzeele locale, sãteşti şi comunale au personalitate juridicã, dupã caz, potrivit hotãrîrilor consiliilor locale. ART. 5 Fiecare muzeu are obligaţia sa-şi elaboreze regulamente scrise, prin care îşi stabileşte cu claritate titulatura, statutul sau legal, calitatea de instituţie de cultura şi cercetare, în concordanta cu traditia culturalã, cu scopurile, obiectivele şi politica serviciilor şi colectiilor pe care le poseda. ART. 6 Muzeele au obligaţia sa asigure accesul publicului printr-un orar adecvat de funcţionare, sa ofere informaţii despre colecţia şi serviciile lor, sa facã cunoscute, prin publicare, regulamentele lor de funcţionare şi restricţiile privind regimul bunurilor patrimoniale pe care le deţin. ART. 7 Muzeele au responsabilitatea ca, pe lîngã constituirea şi conservarea colectiei, sa utilizeze bunurile culturale pe care le deţin, prin programe care sa asigure cercetarea şi publicarea studiilor efectuate, valorificarea patrimoniului prin expoziţii permanente şi temporare, ca şi prin alte activitãţi speciale, fãrã periclitarea integritãţii obiectivelor din colectie şi fãrã derogare de la standardele culturale şi de ordin moral. ART. 8 Funcţiile principale ale unui muzeu sînt: a) nationala, prin calitatea de a organiza şi pãstra mãrturii şi vestigii privitoare la civilizatia şi cultura româneascã; b) ştiinţificã, realizatã prin cercetãri ştiinţifice şi sãpãturi arheologice; c) culturalã, realizatã prin educarea publicului, organizarea de servicii ştiinţifice şi de expoziţii permanente şi temporare; d) regionala şi universala, prin organizarea de expoziţii temporare în ţãrile vecine României şi în celelalte state cu care ţara noastrã are încheiate acorduri culturale, ca şi prin participarea la simpozioane şi congrese ştiinţifice internaţionale, pentru a exprima şi integra valorile culturii şi civilizatiei româneşti în circuitul valorilor culturale universale. Aceste funcţii se îndeplinesc în special prin achiziţionarea obiectelor de valoare, pãstrarea şi valorificarea lor. Fiecare muzeu adopta şi publica, ori de cîte ori este necesar, o declaraţie cu privire la politica de alcãtuire a colectiei. Obiectele achiziţionate trebuie sa fie relevante pentru activitatea muzeului şi sa fie însoţite de certificate autorizate privitoare la autenticitatea şi valoarea lor. Sistemul de evidenta muzeala, protecţia bunurilor culturale şi valorificarea acestora se fac potrivit anexei nr. 3, în conformitate cu prevederile legale. ART. 9 Achiziţionarea de obiecte, în condiţii ilicite, contravine reglementãrilor naţionale şi internaţionale cu privire la bunurile de patrimoniu, iar muzeele nu pot cumpara şi deţine asemenea bunuri. ART. 10 Împrumutul intermuzeal, la nivel naţional sau internaţional, în vederea organizãrii unor expoziţii sau participari la evenimente culturale se face în condiţiile legii şi numai cu obligaţia partii primitoare de a rãspunde de integritatea şi autenticitatea obiectelor în cauza, precum şi cu asigurarea ca oferã, în contrapartida, împrumutul unor obiecte de valoare culturalã egala cu a celor primite atunci cînd se organizeazã expoziţii de obiecte cu valoare exceptionala. ART. 11 Muzeele pot primi donaţii de obiecte numai în cazul în care acestea sînt convergente cu politica lor de constituire a colectiilor şi expozitiilor permanente, temporare sau tematice. ART. 12 Spaţiile în care funcţioneazã muzeele trebuie sa asigure realizarea funcţiilor de baza ale acestora privind depozitarea, cercetarea, conservarea, educarea publicului şi organizarea de expoziţii permanente şi temporare, ca şi amenajãri speciale pentru accesul persoanelor cu handicap fizic. Muzeele naţionale şi judeţene organizeazã laboratoare pentru conservare şi restaurare, ateliere pentru confecţionarea copiilor autorizate şi pentru realizarea reproducerilor dupã obiectele muzeale. ART. 13 Suprafeţele de teren care conţin situri şi santiere arheologice, rezervaţiile etnografice şi naturale, precum şi ariile de protecţie a monumentelor istorice care aparţin patrimoniului cultural-naţional sau sînt arondate unor muzee sînt exceptate de la procedura de improprietarire, în condiţiile legii, şi se înscriu în Registrul-cadastru. ART. 14 Muzeele adopta, cu avizul Comisiei de Heraldica a Academiei Romane, un fanion care se arboreaza cu ocazia zilelor festive ale muzeului sau a unor reuniuni naţionale şi internaţionale, folosind însemnul reprezentativ pentru instituţie. Muzeele naţionale, judeţene şi locale vor avea o emblema, ştampila sau sigiliu care sa reprezinte grafic un obiect semnificativ din colectiile instituţiei, iar muzeele judeţene includ şi stema judeţului respectiv. ART. 15 Muzeele beneficiazã de dreptul pe care legea dreptului de autor îl conferã pentru bunurile aflate în colectiile lor şi sînt înregistrate în inventarele acestora. Bunurile clasate în categoria patrimonialã de Tezaur sînt inalienabile. Dreptul de reproducere prin diferite mijloace a obiectelor din muzeu este rezervat exclusiv muzeului, în afarã cazului în care posesorul dreptului de autor a impus o clauza restrictiva. Muzeele au dreptul asupra proprietãţii artistice a reproducerilor (fotografii, filme, imagini digitale), de pe obiectele, tablourile şi documentele din colectiile lor. ART. 16 Toate muzeele, cu excepţia celor naţionale, sînt controlate ştiinţific de cãtre inspectoratele pentru cultura judeţene şi al municipiului Bucureşti. Anual, pînã în luna octombrie, muzeele sînt obligate sa prezinte proiectele de activitate pe anul urmãtor consilierului-şef al inspectoratului pentru cultura teritorial pentru a fi prezentate Comisiei administrative judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi direcţiilor de specialitate din Ministerul Culturii. ART. 17 Finanţarea muzeelor, cu excepţia muzeelor naţionale, care sînt finanţate de cãtre ministerele de resort, se asigura din bugetul de stat şi din bugetele unitãţilor administrativ-teritoriale, potrivit legii anuale a bugetului de stat. În conformitate cu <>art. 72 din Legea nr. 72/1996 privind finanţele publice, proiectele de buget ale instituţiilor muzeale pot specifica natura cheltuielilor, numai cu avizul Ministerului Culturii, dupã cum urmeazã: salarizarea personalului, realizarea programelor culturale, achiziţiile de obiecte cu valoare patrimonialã, precum şi dotãrile necesare informatizarii, prezervarii şi restaurarii obiectelor reprezintã cheltuieli prevãzute în bugetul Ministerului Culturii, iar cheltuielile privind investiţiile de construcţii-montaj, reparaţii capitale şi curente, cheltuielile gospodãreşti şi achiziţiile de obiecte reprezintã cheltuieli prevãzute în bugetele autoritãţilor locale. ART. 18 Efectuarea cheltuielile de cãtre instituţiile muzeale se face în condiţiile stabilite prin <>Ordonanta Guvernului nr. 9/1996 . ART. 19 Încãlcarea prevederilor prezentului regulament atrage dupã sine rãspunderea disciplinarã, materialã, civilã şi administrativã şi se sancţioneazã în conformitate cu legislaţia în vigoare. ART. 20 Anexele nr. 1-3 fac parte integrantã din acest regulament. ART. 21 Prezentul regulament intra în vigoare la data publicãrii lui în Monitorul Oficial al României.
ANEXA 1
CUPRINSUL COLECTIILOR
a) Colectiile de ştiinţe ale naturii: - botanica - ierbare, plante deshidratate, specimene - zoologie - pãsãri, mamifere, trofee - geologie - mineralogie, petrologie, paleontologie, speologie - antropologie
b) Colectiile de ştiinţa şi tehnica: - obiective tehnice - piese şi subansambluri, obiecte tehnice, produse industriale - documente tehnice - proiecte, planuri, schite, brevete de invenţie - armament - orologerie - mijloace de transport - mijloace de telecomunicaţii
c) Colectiile de istorie: - documente, acte, manuscrise - obiecte de uz şi de podoaba din diferite epoci - piese de mobilier - costume - arme şi armuri - steaguri - numismatica - medalii, monede, sigilii - harti istorice şi geografice - inscripţii, elemente separate, obţinute prin dezmembrarea monumentelor istorice - lapidarii - colecţii filatelice - fotografii, desene, planuri
d) Colectiile de arta: - plastica - desene, gravuri, stampe, picturi, icoane, sculpturi - decorativa - mobilier, tapiserii, covoare, costume, ceramica, sticla, orfevrarie, bijuterii - carte veche, publicaţii de diferite tipuri, manuscrise, incunabule - cãrţi poştale ilustrate - fotografii, diapozitive, pelicule cinematografice, clisee - instrumente muzicale - colectiile de arta ale spectacolului - înregistrãri audio şi video
e) Colectiile de etnografie: - rezervaţii de arhitectura populara în situ - arhitectura populara - instalaţii tehnice - industrie casnica textila-tesaturi - obiecte de uz casnic - lemn, os, metal - mobilier - costum popular - ceramica - unelte - obiecte de cult - pictura pe sticla - oua incondeiate - recuzita a obiceiurilor - produse de artizanat contemporan - schite, desene, cãrţi poştale, ilustrate, fotografii - înregistrãri audiovizuale
f) Colectiile ecleziastice: - piese şi obiecte de cult - mobilier, altare, catapetesme - sfesnice, candelabre - cãrţi, documente, manuscrise, incunabule - icoane - picturi murale, mozaicuri, vitralii - tablouri, ilustratii, tiparituri - costume, podoabe, tapiserii, covoare - inscripţii şi monumente funerare - înregistrãri sonore şi video
g) Colectiile arheologice: - rezervaţiile în situ - piese netransportabile conservate în situ - piese din sãpãturile terestre şi subterane - piese din explorarile subacvatice - piese din descoperiri intimplatoare
h) Colectiile literare: - manuscrise - documente - scrisori, acte, declaraţii, afişe, imprimate - partituri muzicale vechi - fotografii, facsimile - carte veche - carte rara - periodice vechi - obiecte personale - înregistrãri audio-video
j) Colectiile memorialistice: - bunuri şi obiecte personale - documente din viata personalitatilor - bunuri legate de evenimente de importanta nationala şi internationala.
NOTA: Muzeele din România mai conţin: situri arheologice, arii de sãpãturi, zone de protecţie pentru monumente istorice, cimitire, opere comemorative de rãzboi, cartiere istorice din zonele urbane şi rurale, rezervaţii etnografice şi naturale, parcuri, grãdini botanice, zoologice, acvarii, terrarii, vivarii, observatoare astronomice, planetarii.
ANEXA 2
Organizarea muzeelor se face prin: a) Organizarea patrimoniului pe colecţii: Prin termenul colectie se înţelege: * un ansamblu de piese de muzeu cu un profil omogen, organizate pentru scopuri didactice, pe sisteme ştiinţifice; * un grup de diferite obiecte organizate pe criterii estetice, care reprezintã o tema; * o serie de documente care descriu o epoca sau viata unei personalitãţi; * piese tezaurizate şi organizate dupã criterii proprii de cãtre un colectionar şi donate ca un ansamblu constituit. Mãrimea unei colecţii în cadrul unui muzeu este stabilitã de cãtre consiliul ştiinţific al muzeului, în funcţie de gradul şi tipul fondurilor muzeale. Un numãr de 4 colecţii formeazã o secţie muzeala şi ea se va organiza la nivel de birou, dacã volumul de munca necesita un numãr minim de 5 persoane (4 de specialitate şi un şef de birou). Doua birouri astfel constituite formeazã un serviciu şi este format din 11 persoane, 8 specialişti, 2 şefi de birou şi un şef de secţie. Trei secţii de muzeu, astfel constituite, cu 12 colecţii şi un numãr minim de 33 de persoane, sînt coordonate de un director adjunct. Rezervaţiile arheologice şi punctele de conservare în situ, grãdinile botanice, grãdinile zoologice, acvariile, planetariile, observatoarele astronomice, rezervaţiile naturale arondate muzeelor constituie colecţii sau secţii muzeale. Laboratoarele de restaurare, foto şi audio-video, de proiectare, de cartografie, topografie se constituie la nivel de birou, dacã volumul de munca necesita cel puţin 6 persoane, 5 specialişti şi un şef de birou. Fiecare secţie are un depozit separat, de care rãspunde un conservator, ajutat de personal tehnic de specialitate, dupã complexitatea şi specificul activitãţii muzeului. b) Organizarea personalului de specialitate: Personalul de specialitate este format din specialişti cu studii medii şi academice, ale cãror denumiri, funcţii de execuţie, grade şi gradatii sînt stabilite potrivit normelor legale. Funcţiile de execuţie pe grade profesionale în muzee sînt: * cercetator ştiinţific; * muzeograf; * restaurator; * conservator; * trezorier; * gestionar-custode sala; * bibliotecar; * referent; * redactor; * documentarist; * traducãtor; * desenator artistic; * corector; * lector; * bibliograf etc. Personalul de specialitate formeazã corpuri profesionale pentru achiziţii, evidente, conservare şi restaurare, protecţie, valorificare şi evaluare a colectiilor.
Personalul de conducere Personalul de conducere este format din şefi de birou, şefi de secţii, directori adjuncţi, directorul general. În muzee se organizeazã consiliul ştiinţific al instituţiei. Numãrul membrilor se stabileşte prin regulamentul de organizare interioarã al muzeului şi se compune din specialişti în domeniu, cu titluri ştiinţifice şi cu lucrãri publicate.
Personalul administrativ Personalul administrativ este cel care asigura administrarea interioarã a muzeului şi el este organizat, dupã caz, în birouri şi servicii, dupã cum urmeazã: servicii tehnice pentru ateliere foto, audio-video, film, informatica, multiplicare, mulaje, cartografie, servicii tehnice de secretariat, servicii de arhiva, documentare, biblioteca, servicii de traducatori din limbile vechi, ca şi translatori din diferite limbi contemporane, servicii financiare şi de contabilitate, servicii de asigurare şi de testare a pieţei, servicii juridice, servicii de personal, servicii tehnice pentru diferite meserii - timplari, zugravi, electricieni, telefonisti, zidari, parchetari, tapiteri, croitori -, servicii de supraveghere computerizata a circulaţiei bunurilor muzeale, servicii de paza simpla şi înarmatã, organizatã în mai multe schimburi. Numãrul posturilor se stabileşte de cãtre organele tutelare. Corpurile profesionale din muzee au obligaţia de a elabora statutul profesiunii respective şi lista membrilor acestora şi de a le prezenta spre avizare Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor. Comisia Nationala a Muzeelor şi Colectiilor avizeazã, în termen de doua saptamini de la primirea regulamentelor de ordine interioarã, atribuţiile ştiinţifice ale personalului de conducere al muzeelor din ţara, indiferent de subordonarea administrativã şi de profilul muzeului.
ANEXA 3
ACTIVITĂŢI ŞTIINŢIFICE
În cadrul unui muzeu se desfãşoarã urmãtoarele categorii de activitãţi ştiinţifice: a) completarea colectiilor; b) depozitarea, pãstrarea şi expunerea; c) evidenta colectiilor; d) conservarea şi restaurarea lor; e) protecţia; f) circulaţia pieselor sau documentelor; g) valorificarea colectiilor; h) cercetarea ştiinţificã. a) Completarea colectiilor se face prin politica de achiziţii: cumpãrãri, donaţii, legate testamentare, transferuri, schimburi de colecţii sau de dublate din colecţii, primirea pieselor prin descoperiri arheologice recente, organizarea de licitaţii interne şi internaţionale, organizarea de colecte publice de obiecte. b) Expunerea, depozitarea şi pãstrarea bunurilor se fac potrivit normelor de conservare stabilite de Ministerul Culturii. c) Evidenta muzeala: (i) evidenta administrativã se tine pentru piese, pe inventare-tip pentru alcãtuirea şi controlul gestiunii, conform normelor legale; (ii) evidenta ştiinţificã. Catalogarea colectiilor este operaţiunea de descriere a obiectului şi se face pe fise standardizate. Procesul de catalogare va fi dublu: o fişa pentru colectiile muzeului şi o fişa pentru categoria de patrimoniu. Se constituie catalogul informatizat, bazat pe imagine. Clasificarea colectiilor este operaţiunea de constituire a fondurilor pe specialitãţi. d) Conservarea colectiilor se face dupã normele legale în vigoare. e) Protecţia pieselor din colecţii se realizeazã prin:
A. Mãsuri preventive Dotarea muzeelor cu sisteme de paza electronica pentru fiecare unitate sau edificiu, cu sisteme de legatura a circuitelor cu poliţia, prin sisteme de paza militarizata cu personal din cadrul Ministerului Apãrãrii Naţionale, prin sisteme de paza, de protecţie în caz de calamitate naturala (cutremur, inundaţie, incendiu), de conflict armat sau agresiune civilã. Aducerea lor la cunostinta tuturor persoanelor care rãspund de colecţii şi instruirea în acest sens a personalului.
B. Mãsuri corective Reprezintã mãsurile legislative luate impotriva oricãror atingeri aduse obiectului, prin care s-au provocat modificãri incorecte de completare sau de schimbare a aspectului, reparari şi restaurari efectuate de persoane nespecializate, distrugeri intenţionate sau degradari din diferite cauze, cum sînt înstrãinãrile, schimbãrile de edificii în care sînt pãstrate colectiile, excavarile arheologice clandestine, furturile, exporturile ilicite, transferurile camuflate de proprietate şi declararea în fals a calitãţii juridice de obiect de patrimoniu cultural naţional.
C. Mãsuri administrative Organizarea unor servicii de control şi paza, stabilirea atribuţiilor responsabililor colectiilor, stabilirea unor sancţiuni dupã specificul daunei, urmãrirea degradãrilor intenţionate, urmãrirea furturilor, recuperarea disparitiilor.
f) Circulaţia pieselor Circulaţia pieselor şi a documentelor din colectiile muzeale se face numai pe baza unor contracte. Tipurile de circulaţie cunoscute sînt: transferul (împrumutul între instituţii de stat, între persoane publice şi stat, între persoane particulare şi stat, între culte şi stat); exportul şi împrumutul pentru operaţiuni de conservare şi restaurare, evaluare, autentificare, retrocedare. Pentru circulaţia obiectelor de patrimoniu cultural se stabilesc condiţii speciale de transport şi norme specifice de vamuire. Valorificarea colectiilor se face prin organizarea de expoziţii permanente şi temporare. g) Valorificarea colectiilor Stabilirea tematicii, a expozitiilor de baza a unui muzeu se face de cãtre conducerea muzeului, cu avizul consiliului ştiinţific şi cu aprobarea Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor. Modalitãţile de acces la colecţii, gratuitãţi, intrare libera în anumite zile, orarul de funcţionare se stabilesc de cãtre autoritatea responsabilã. h) Cercetarea ştiinţificã se desfãşoarã în cadrul categoriilor de activitãţi enumerate la lit. a)-g) şi se realizeazã conform profilului muzeului. Cercetarea este interdisciplinara, folosind atît metodele cercetãrii istorice, etnografice, naturale, artistice şi de istorie a artei, cît şi cele din domeniile stiintelor exacte.
REGULAMENT privind organizarea şi funcţionarea bibliotecilor publice
ART. 1 Bibliotecile publice sînt instituţii de cultura care se adreseazã diverselor colectivitãţi socioprofesionale, în scopul exercitãrii dreptului constituţional la informaţie şi instrucţie al cetãţenilor. Ele asigura accesul la lectura şi la surse de documentare tuturor utilizatorilor, fãrã deosebire de sex, rasa, religie, virsta, naţionalitate sau statut social, punînd la dispoziţia cititorilor, în localuri şi cu echipamente tehnice corespunzãtoare, dupã un orar adecvat nevoilor publicului, colectiile de carte, periodice, materiale audio-video şi alte documente pe suport tradiţional sau electronic, în mod gratuit. ART. 2 Statul, prin Ministerul Culturii, defineste politica nationala cu privire la biblioteci, indiferent de nivelul de subordonare a acestora, conform prevederilor legale. În acest scop el elaboreazã programe de interes naţional, adopta mãsurile necesare pentru a corecta inegalitatile în accesul la lectura şi vegheazã la asigurarea surselor de documentare pe întreg teritoriul naţional. Atribuţiile Ministerului Culturii sînt cuprinse în anexa nr. 1. ART. 3 Bibliotecile publice sînt instituţii bugetare şi se organizeazã, potrivit normelor legale, ca biblioteci de nivel naţional, judeţean, municipal, orasenesc şi comunal. ART. 4 Bibliotecile de nivel naţional sînt: Biblioteca Nationala a României şi Biblioteca Academiei Romane şi sînt organizate ca instituţii bugetare, cu personalitate juridicã, sub autoritatea Ministerului Culturii, respectiv a Academiei Romane. Organizarea şi atribuţiile acestora sînt cuprinse în anexa nr. 2, potrivit reglementãrilor legale. ART. 5 Bibliotecile de nivel judeţean, municipal, orasenesc şi comunal se organizeazã potrivit anexei nr. 3, în conformitate cu prevederile legale. ART. 6 Bibliotecile instituţiilor de învãţãmînt se organizeazã potrivit <>Legii învãţãmîntului nr. 84/1995 , republicatã. ART. 7 Bibliotecile specializate se pot organiza în cadrul ministerelor, al altor organe centrale sau instituţii, cu respectarea prevederilor legale. ART. 8 Fiecare biblioteca publica este rãspunzãtoare de fondurile şi documentele pe care le are în folosinta sau în proprietate, precum şi de clasificarea acestora pe colecţii, dupã normele biblioteconomice şi de evidenta a patrimoniului cultural naţional. Rãspunderea fata de integritatea colectiilor se asigura în baza legii, recuperarea pagubelor facindu-se din drepturile salariale. Precizãrile cu privire la colecţii, depozite şi activitãţi complementare sînt cuprinse în anexa nr. 4, potrivit reglementãrilor legale. Funcţiile de conducere şi de execuţie (de specialitate şi administrative) pentru activitatea bibliotecilor publice sînt cuprinse în anexa nr. 5, iar cele pentru activitatea bibliotecilor naţionale sînt precizate în anexa nr. 6. Criteriile de normare a personalului de specialitate din bibliotecile publice sînt menţionate în anexa nr. 7, potrivit normelor legale. ART. 9 Bibliotecile publice pot primi spre pãstrare şi depozitare - de la persoane sau instituţii particulare - materiale care intra în patrimoniul cultural naţional. În acest caz, depunatorii vor trebui sa recunoascã bibliotecilor, în interesul culturii naţionale, facultatea de utilizare a acestora pentru studii şi cercetãri ştiinţifice. Publicarea materialelor de acest fel se va face numai în baza unei convenţii scrise între proprietarii de drept şi directorul bibliotecii respective. ART. 10 Localurile bibliotecilor publice nu pot fi utilizate decît pentru colectiile, birourile şi atelierele acestora. Nici o alta autoritate, instituţie sau organizaţie de orice fel nu se poate stabili, nici mãcar temporar, în biblioteci publice. Imobilele destinate bibliotecilor publice nu se pot instraina şi nu li se poate schimba destinaţia decît în condiţiile legii. ART. 11 Finanţarea bibliotecilor publice - cu excepţia bibliotecilor naţionale care sînt finanţate numai din bugetul de stat - se asigura din bugetul de stat şi din bugetele unitãţilor administrativ-teritoriale, potrivit legii anuale a bugetului de stat. Potrivit <>art. 72 din Legea nr. 72/1996 privind finanţele publice, în proiectul de buget pentru bibliotecile publice, cu excepţia bibliotecilor naţionale, se poate preciza natura cheltuielilor, dupã cum urmeazã: salarizarea personalului, realizarea programelor culturale, 50% din achiziţiile de publicaţii şi alte materiale de biblioteca, precum şi dotãrile pentru informatizare, prezervare şi restaurare, care se cuprind în bugetul Ministerului Culturii; investiţiile de construcţii şi montaj pentru localuri noi de biblioteci, reparaţiile capitale şi curente, cheltuielile gospodãreşti, precum şi 50% din volumul achiziţiilor de carte şi alte documente specifice se prevãd în bugetele consiliilor locale judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti. Ministerele, instituţiile asimilate acestora sau organizaţiile deţinãtoare de biblioteci pot include în bugetul lor anual fondurile necesare întreţinerii şi dezvoltãrii bibliotecilor. ART. 12 Mãrimea colectiei unei biblioteci publice trebuie sa asigure cel puţin doua unitãţi bibliografice pe cap de locuitor şi o creştere anuala a colectiei de cel puţin 150 de volume la 1.000 de locuitori. ART. 13 Consultarea de cãtre utilizatori a colectiilor şi cataloagelor publice este gratuita. ART. 14 Ministerul Finanţelor şi Ministerul Transporturilor pot sa dispunã reducerea cu 50% a tarifelor de expediere destinate schimbului şi împrumutului interbibliotecar intern şi internaţional, cu excepţia schimburilor comerciale, conform acordurilor internaţionale la care România a aderat. ART. 15 Ministerul Culturii poate sa înfiinţeze Consiliul Superior al Bibliotecilor, cu rol de consultanţa şi avizare în domeniul cercetãrii, elaborãrii standardelor de descriere, al evaluãrii, evidentei, protecţiei, conservãrii, restaurarii şi punerii în valoare a colectiilor bibliotecilor publice din România. Consiliul va funcţiona pe lîngã Ministerul Culturii şi va include, pe lîngã reprezentantul acestuia, un reprezentant al Academiei Romane, un reprezentant al Ministerului Învãţãmîntului, directorul general al Bibliotecii Naţionale a României, directorul general al Bibliotecii Academiei Romane, şeful Catedrei de biblioteconomie a Universitatii Bucureşti şi cîte un reprezentant al asociaţiilor profesionale de profil. ART. 16 Încãlcarea prevederilor prezentului regulament atrage dupã sine rãspunderea disciplinarã, materialã, civilã şi administrativã şi se sancţioneazã în conformitate cu legislaţia în vigoare. ART. 17 Anexele nr. 1-7 fac parte integrantã din prezentul regulament. ART. 18 Prezentul regulament intra în vigoare la data publicãrii lui în Monitorul Oficial al României.
ANEXA 1
Statul, prin Ministerul Culturii, are responsabilitãţi specifice potrivit normelor legale cu privire la fondurile patrimoniale ale bibliotecilor, care reprezintã o parte a avutiei naţionale. El exercita controlul şi intervine, dacã integritatea acestor colecţii este ameninţatã. Ministerul Culturii oferã consultanţa necesarã şi emite recomandãrile utile conservãrii şi valorificãrii colectiilor patrimoniale, cu deosebire în vederea inventarierii şi prezervarii în condiţii adecvate; organizeazã depozitul legal şi rãspunde de recensamintul şi inventarierea patrimoniului de publicaţii la nivel naţional, precum şi de difuzarea acestuia, favorizind cooperarea în acest domeniu; asigura controlul tehnic al bibliotecilor ce se afla în subordinea autoritãţilor publice. Ministerul Culturii organizeazã şi asigura coeziunea serviciilor colective naţionale între biblioteci, în special în materie de cataloage colective naţionale; circulaţie şi schimb de informaţii bibliografice; elaboreazã norme ştiinţifice şi tehnice ale programelor pentru evaluarea şi dezvoltarea colectiilor, pentru circulaţia şi schimbul de documente. Ministerul Culturii aduna datele necesare evaluãrii cantitative şi calitative a activitãţii tuturor bibliotecilor publice şi asigura exploatarea lor la nivel naţional şi internaţional; colecteazã şi completeazã studiile tehnice necesare bunei funcţionari a bibliotecilor şi a cooperãrii dintre ele. Ministerul Culturii, alãturi de Academia Romana, iniţiazã programe de cercetare nationala de care trebuie sa beneficieze toate bibliotecile publice; coordoneazã şi încurajeazã programele de cooperare internationala şi conectarea reţelelor de biblioteci din România la reţelele internaţionale de profil. Ministerul Culturii, în acord cu organismele competente, asigura funcţionarea serviciilor tehnice şi administrative necesare unor biblioteci publice-pilot. Ministerul Culturii şi Ministerul Afacerilor Externe coopereazã în vederea organizãrii şi functionarii în strãinãtate a unor biblioteci care sa contribuie la prezentarea şi difuzarea culturii romane. Fiecare centru cultural roman din strãinãtate poate sa constituie şi sa asigure funcţionarea unui serviciu de biblioteca destinat atît comunitãţii romanilor rezidenţi în strãinãtate, cît şi publicului din ţara respectiva.
ANEXA 2
Statul are responsabilitãţi speciale privitoare la fondurile patrimoniale ale bibliotecilor şi asigura funcţionarea Bibliotecii Naţionale a României sub autoritatea Ministerului Culturii şi, respectiv, a Bibliotecii Academiei Romane sub autoritatea Academiei Romane. 1. Biblioteca Nationala a României are misiunea de a colecta, cataloga, conserva şi a pune la dispoziţia publicului documentele depozitului legal de care rãspunde. Atribuţiile Bibliotecii Naţionale a României sînt: * constituirea colectiilor de referinta pentru producţia editoriala strãinã, ca şi pentru cea referitoare la România, sau care este editata în limba romana; * conservarea publicaţiilor strãine achiziţionate prin acordurile proprii de schimburi internaţionale; * responsabilitatea cu privire la elaborarea bibliografiei naţionale şi punerea ei la dispoziţia celor interesaţi; * participarea la definirea politicii serviciilor naţionale de lectura publica, la stabilirea regulilor de standardizare bibliografica şi la aplicarea lor; * participarea la programe naţionale şi internaţionale de cooperare cu alte biblioteci naţionale şi cu organismele internaţionale de control bibliografic; * coordonarea şi realizarea de programe naţionale de cercetare în domeniu; * asigurarea conservãrii moştenirii culturale a naţiunii romane, pe care o face accesibila tuturor ţãrilor, precum şi a moştenirii intelectuale a grupurilor etnice care trãiesc în România de azi. 2. Academia Romana asigura organizarea şi funcţionarea Bibliotecii Academiei ca instituţie de cultura cu statut de biblioteca nationala, beneficiind de depozit legal. Biblioteca Academiei Romane şi celelalte biblioteci care îi aparţin pot avea urmãtoarele atribuţii potrivit prevederilor legale: * achiziţionarea, organizarea, conservarea şi punerea la dispoziţia utilizatorilor a publicaţiilor, manuscriselor, documentelor, stampelor şi desenelor, monedelor, medaliilor şi colectiilor din toate domeniile de activitate ştiinţificã pe care le deţine; * elaborarea şi publicarea bibliografiilor naţionale retrospective de carte şi periodice şi punerea lor la dispoziţia celor interesaţi; * desfãşurarea de activitãţi de cercetare în domeniu şi alte discipline conexe; * coordonarea, în cadrul reţelei de biblioteci a Academiei Romane, a activitãţii de prezervare a tezaurului naţional al culturii scrise; * asigurarea schimbului şi împrumutului naţional şi internaţional de publicaţii pentru toate instituţiile Academiei Romane; * asigurarea cooperãrii la nivel naţional şi internaţional în domeniul dezvoltãrii şi automatizarii informatiei; * participarea la programe internaţionale de cooperare cu alte instituţii de profil şi organisme internaţionale.
ANEXA 3
1. Autoritãţile administraţiei publice locale la nivel de comuna, oraş, municipiu, judeţ sînt obligate sa asigure organizarea şi funcţionarea bibliotecii publice corespunzãtor nivelului şi sferei competentei lor, pentru a permite accesul cetãţenilor la informaţie, educaţie şi cultura. Biblioteca, organizatã la nivelul administraţiei publice locale, trebuie sa îndeplineascã trei condiţii: a) constituirea unei colecţii de carte şi alte documente specifice, care trebuie actualizatã permanent şi pusã la dispoziţia publicului, conform prevederilor prezentului regulament; b) angajarea unui personal de specialitate, în condiţiile legii; c) amenajarea, întreţinerea şi dotarea cu mobilier specific a unui local adecvat prezervarii colectiilor şi exercitãrii serviciilor specifice. Sediul bibliotecii trebuie sa fie situat într-un loc accesibil utilizatorilor. 2. Organizarea şi funcţionarea bibliotecilor publice locale se face prin hotãrîre a consiliului local, în conformitate cu prevederile legii administraţiei publice locale. a) Biblioteca comunalã se organizeazã în fiecare comuna, ca instituţie bugetarã fãrã personalitate juridicã, cu un fond de cel puţin 3.000 de cãrţi, periodice şi alte documente audio-video. Funcţia de bibliotecar este îndeplinitã de un salariat cu norma intreaga, cu excepţia comunelor cu o populaţie sub 1.000 de locuitori, în care funcţia de bibliotecar poate fi îndeplinitã şi de un salariat cu jumãtate de norma. În comunele cu peste 7.000 de locuitori şi mai multe sate componente, biblioteca comunalã poate funcţiona cu doi bibliotecari cu norma intreaga. În cazuri deosebite (numãr mic de locuitori, resurse materiale şi financiare insuficiente), mai multe comune invecinate se pot asocia pentru organizarea unei biblioteci publice. b) Biblioteca oraseneasca se organizeazã în fiecare oraş ca instituţie bugetarã cu personalitate juridicã, cu un fond de cel puţin 18.000 de unitãţi bibliografice (cãrţi, periodice şi alte documente grafice şi audio-video) şi este condusã de unul dintre bibliotecari, care deţine funcţia de director sau bibliotecar-şef. c) Biblioteca municipala se organizeazã în fiecare municipiu care nu este resedinta de judeţ, ca instituţie bugetarã cu personalitate juridicã, cu un fond de cel puţin 25.000 de unitãţi bibliografice (cãrţi, periodice, alte documente grafice şi audio-video) şi este condusã de unul dintre bibliotecarii care îndeplineşte funcţia de director. d) Biblioteca judeteana se organizeazã în fiecare resedinta de judeţ ca instituţie cu personalitate juridicã, cu un fond de cel puţin 100.000 de unitãţi bibliografice (cãrţi, periodice, alte documente grafice şi audio-video) şi este condusã de un director. Biblioteca judeteana asigura servicii de lectura, studiu, informare şi documentare pentru populaţia municipiului de resedinta şi asistenta de specialitate pentru bibliotecile publice din judeţul respectiv. Ea contribuie la activitãţile de interes judeţean şi participa la constituirea, dezvoltarea, conservarea şi valorificarea fondurilor documentare de interes judeţean şi naţional pe care le are în colecţii, la pãstrarea memoriei culturale a judeţului. Bibliotecile judeţene constituie fonduri specializate pe probleme de biblioteconomie; întreprind cercetãri sociologice pentru studierea nevoilor utilizatorilor; efectueazã studii pentru fundamentarea deciziilor manageriale şi îndeplinesc funcţia de depozit legal judeţean. În acest scop ele primesc gratuit de la toţi editorii de pe raza judeţului cîte un exemplar din producţia lor editoriala, indiferent de forma de imprimare a acestuia (grafica, audio-video), în funcţie de volumul colectiilor, de numãrul de locuitori şi de nevoile acestora, în conformitate cu Legea depozitului legal. 3. Bibliotecile judeţene trebuie sa organizeze o serie de servicii suplimentare, precum: ateliere de legatorie, ateliere tipografice şi de multiplicare, laboratoare de conservare şi restaurare carte. La initiativa bibliotecilor judeţene, cu avizul inspectoratelor pentru cultura judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, cu acordul consiliilor judeţene şi cu aprobarea Ministerului Culturii, se pot infiinta centre regionale de cooperare a bibliotecilor publice din zona respectiva, în domenii în care, singure, bibliotecile participante nu dispun de suficiente mijloace (unele servicii centralizate, achiziţionarea de periodice, restaurare, amplificarea activitãţii informaţional-bibliografice, elaborarea de cataloage colective regionale, efectuarea de stagii de perfecţionare a personalului, realizarea de acţiuni de dezinsecţie şi restaurare a colectiilor etc.). Pe baza de protocol, instituţiile participante vor conveni asupra condiţiilor de sustinere financiar-materialã a fiecãreia dintre activitãţile Centrului de cooperare a bibliotecilor publice. 4. Bibliotecile judeţene din România sînt nominalizate prin ordin al ministrului culturii. Biblioteca municipala "Mihail Sadoveanu" din Bucureşti are statut de biblioteca judeteana. 5. Bibliotecile judeţene, municipale şi orãşeneşti vor alcãtui baze de date şi servicii de informaţii despre şi pentru comunitatile locale în care funcţioneazã. 6. Bibliotecile publice pot infiinta, prin decizie interna, consiliul de conducere al bibliotecii, cu rol de consultanţa şi avizare în domeniul programului cultural, politicii de achiziţii, alcãtuirii proiectului de buget al instituţiei.
ANEXA 4
Bibliotecile publice trebuie sa dispunã de colecţii reprezentative pentru nivelul lor de organizare şi sa corespundã cunoştinţelor, curentelor de opinie şi intereselor tuturor membrilor comunitãţii în serviciul cãrora se afla. Reînnoirea şi actualizarea permanenta a acestora în funcţie de categoria organizatoricã, de volumul şi dimensiunile colectiilor este obligatorie. Colectiile patrimoniale sînt formate din colecţii naţionale, constituite prin depozit legal, şi din colecţii speciale de manuscrise, documente, cãrţi vechi, rare sau preţioase, stampe, desene, gravuri, fotografii documentare, piese numismatice. Aceste colecţii trebuie prelucrate şi valorificate de cãtre unitãţile deţinãtoare care le au în proprietate sau în folosinta. Condiţiile de pãstrare şi de conservare a colectiilor se face în stricta conformitate cu normele de conservare stabilite de Ministerul Culturii şi de legislaţia în domeniu. Bibliotecile urmãresc permanent: completarea colectiilor, evidenta acestora, prelucrarea colectiilor cu activitãţile specifice de cercetare, redactare, publicarea bibliografiilor naţionale, regionale şi speciale; depozitarea diferitelor unitãţi fizice de biblioteca - cãrţi, periodice, foi volante, manuscrise, documente istorice, corespondenta şi autografe, documente grafice cu valoare artisticã, piese numismatice, partituri, harti, discuri, casete audio şi video şi orice alte materiale pe suport electronic - informarea şi documentarea ştiinţificã, valorificarea patrimoniului, realizarea de produse multimedia cu valoare documentara, schimburi de publicaţii la nivel naţional şi internaţional, împrumutul interbibliotecar la nivel naţional şi internaţional, activitãţi cu publicul, alte activitãţi similare, precum şi realizarea de activitãţi specifice: legatorie de carte, ateliere tipografice şi de multiplicare, laboratoare foto, laboratoare de conservare, restaurare şi patologia cãrţii. Activitatea depozitelor de carte, periodice şi de alte materiale de biblioteca este asigurata de bibliotecari-asistenţi care nu au calitatea de gestionar. Activitatea de legatorie şi tipografie se organizeazã potrivit normelor specifice de structura. Laboratoarele de conservare, restaurare şi patologia cãrţii se constituie, dacã volumul de munca necesita cel puţin trei persoane.
ANEXA 5
FUNCŢII de conducere şi de execuţie (de specialitate şi administrative) pentru activitatea bibliotecilor
a) Funcţii de conducere: * director general; * director; * director adjunct de specialitate; * director program automatizare; * director administrativ/şef de serviciu administrativ; * şef de serviciu de specialitate; * şef de birou de specialitate; * şef de laborator; * contabil-şef; * jurist.
c) Funcţii administrative: * economist; * inginer; * tehnician; * consilier juridic; * contabil; * dactilograf; * casier; * şef de depozit/magaziner; * arhivar; * secretar; * garderobier; * personal de curãţenie; * portar.
d) Muncitori: * activitãţile de baza (legatorie/tipografie); * activitãţi de întreţinere; * soferi; * operatori xerox.
ANEXA 6
FUNCŢII de conducere şi de execuţie (de specialitate şi administrative) pentru activitatea bibliotecilor naţionale
a) Funcţii de conducere: * director general; * director general adjunct; * director de specialitate; * director adjunct de specialitate/secretar ştiinţific; * director adjunct economic; * director adjunct administrativ/şef de serviciu/laborator/atelier; * director de program de automatizare; * şef de serviciu de specialitate; * contabil-şef; * şef de birou de specialitate/filiala.
b) Funcţii de execuţie de specialitate: * cercetator ştiinţific; * bibliotecar; * bibliograf; * paleograf; * muzeograf; * sociolog; * redactor; * analist programator; * informatician; * analist programator-asistent; * operator de date; * restaurator; * restaurator-asistent; * conservator; * conservator-asistent; * bibliotecar-asistent; * minuitor de carte.
c) Funcţii de execuţie preluate din nomenclatorul general pe economie: * consilier juridic; * inginer; * subinginer; * tehnician; * corector; * dactilograf; * dactilograf rotaprint; * tehnoredactor; * fotograf; * arhivar; * casier; * contabil; * economist; * referent; * referent de specialitate; * secretar-dactilograf; * culegator manual/zetar; * culegator mecanic/linotipist; * fotozincograf; * merceolog/achizitor; * masinist; * mecanic de întreţinere; * mecanic linotip; * curier; * telefonist.
CRITERII de normare a personalului de specialitate din biblioteci
a) Biblioteci comunale * bibliotecar - 1 post/unitate - 1 post în localitãţi cu peste 3.000 de locuitori şi cu cel puţin doua sate componente
b) Biblioteci orãşeneşti * director - 1 post/unitate în localitãţi cu peste 5.000 de locuitori * bibliotecar - 1 post/unitate la 5.000 de locuitori.
c) Biblioteci municipale * director - 1 post/unitate * bibliotecar - 1 post la 5.000-7.000 de locuitori * conservator - 1 post/unitate * bibliotecar operator informatica - 1 post/unitate în condiţiile automatizarii. În oraşele cu pînã la 5.000 de locuitori, activitatea bibliotecarilor se asigura cu un singur bibliotecar, salariat cu norma intreaga. 1 post/unitate pentru bibliotecile care deţin peste 500 de cãrţi de patrimoniu.
d) Biblioteci judeţene * director general (în bibliotecile care îndeplinesc condiţiile pentru aceasta funcţie) - 1 post/unitate * director de specialitate - 1 post/unitate * director adjunct - 1 post/unitate * director de program - 1 post/unitate * bibliotecar, bibliograf, paleograf, referent - 1 post la 5.000-7.000 locuitori * analist programator, programator - 1 post la 50.000 de volume existente - 1 post/unitate pentru asistenta de specialitate * conservator - 2 posturi/unitate * redactor - 1 post/unitate * cercetator ştiinţific - 1 post/unitate pentru colectiile de patrimoniu.
e) Biblioteci naţionale
1. Personal de conducere - pentru Biblioteca Nationala a României şi Biblioteca Academiei Romane se acorda, potrivit structurilor organizatorice aprobate de autoritãţile responsabile, în baza regulamentelor de organizare şi funcţionare şi a organigramelor anexe. 2. Personal de execuţie de specialitate: * 1 post la 500 de volume achiziţionate anual (se are în vedere dispersarea surselor de achiziţie şi lipsa surselor de informare fata de perioada anterioarã anului 1990, automatizarea serviciului de dezvoltare şi evidenta a colectiilor implicind crearea şi exploatarea mai multor baze de date); * 1 post la 5.000 de unitãţi bibliografice luate anual în evidenta în sistem automatizat; * 1 post la 2.500 de volume prelucrate anual în sistem automatizat pentru organizarea colectiilor şi cataloagelor; * 1 post pe schimb la 50.000 de volume - colecţii active care se servesc în sãlile de lectura; * 1 post la 100.000 de volume - colecţii destructurate care urmeazã a fi luate în evidenta şi prelucrare; * 1 post la 12.000 de volume consultate anual; * 1 post la 1.500 de referinte şi referate bibliografice elaborate anual (în afarã de sistemul clasic, acestea se realizeazã pe C.D. INTERNET, E-mail, OCLC etc.); * 1 post la 1.000 de referinte bibliografice pentru colectiile speciale; * 1 post restaurator la 1.000 de unitãţi bibliografice pentru colectiile speciale; * 1 post muzeograf pentru fiecare colectie de documente grafice cu valoare artisticã în parte; * 100 de posturi activitãţi nenormabile (1 post la circa 90.000 de unitãţi bibliografice, fond general): - activitate de cercetare ştiinţificã fundamentalã şi aplicativa asupra domeniului de baza şi celor adiacente, precum şi a propriilor colecţii; - relaţii de împrumut şi schimb internaţional; biblioteci externe; - asigurarea serviciilor centralizate şi a asistenţei de specialitate pentru biblioteci; cercetare sociologica de profil; - demers social: organizare de acţiuni culturale, prestare de servicii publice; - participarea bibliotecilor naţionale la programele unor organizaţii şi organisme internaţionale: UNESCO, BIEF, ISDS, Uniunea Europeanã, IFLA, FID, ISBN etc. 3. Profesii preluate din nomenclatorul general pe economie, prevãzute în serviciile, atelierele şi laboratoarele auxiliare. Numãrul posturilor se va stabili anual de cãtre Ministerul Culturii, la propunerea Comitetului director al Bibliotecii Naţionale a României şi, respectiv, de cãtre Academia Romana pentru Biblioteca Academiei, avîndu-se în vedere urmãtoarele: * volumul activitãţii desfãşurate de serviciile şi birourile de personal, salarizare, organizare a muncii, juridic, financiar-contabilitate, control financiar, administrativ-aprovizionare; * asigurarea permanenta a pazei şi securitãţii tuturor sediilor în care se desfãşoarã activitatea; * asigurarea personalului de întreţinere, conform normelor stabilite pentru instituţiile publice cu coeficient maxim de frecventare; * activitatea atelierelor şi laboratoarele în condiţiile conversiei la evidenta, prelucrarea şi multiplicarea automatizata şi cu utilaje moderne.
REGULAMENT privind organizarea şi funcţionarea aşezãmintelor pentru cultura şi educaţia adulţilor
ART. 1 Educaţia adulţilor cuprinde totalitatea activitãţilor culturale şi a proceselor de educaţie care au loc în societate, ca o continuare şi intregire a învãţãmîntului obligatoriu (liceal, profesional şi superior), şi urmãreşte dezvoltarea generalã a societãţii şi personalitãţii umane, promovarea culturii umanist-ştiinţifice, politice, morale, artistice, ca şi participarea tuturor membrilor societãţii la viata civicã. Programele susţinute de instituţiile pentru educaţia adulţilor sînt cuprinse în anexa nr. 1. ART. 2 Statul sprijinã şi garanteazã, prin Ministerul Culturii, în condiţiile legii, buna funcţionare a acestor instituţii. În acest scop se înfiinţeazã, pe lîngã Ministerul Culturii, Consiliul Naţional pentru Educaţia Adulţilor, cu rol consultativ în privinta organizãrii, functionarii şi activitãţii adecvate acestui serviciu public. ART. 3 Sistemul educaţiei adulţilor cuprinde urmãtoarele tipuri de instituţii: universitãţi populare, centre de conservare şi valorificare a traditiei populare, cãmine culturale, case de cultura, şcoli populare de arta, cluburi, asociaţii şi alte organizaţii nonguvernamentale. ART. 4 Instituţiile pentru educaţia adulţilor sînt acreditate de cãtre Ministerul Culturii, cu avizul Consiliului Naţional pentru Educaţia Adulţilor, şi pot funcţiona ca structuri de stat, particulare, patronale, sindicale, de nivel naţional sau local, în conformitate cu reglementãrile metodologice şi cu standardele stabilite de cãtre Ministerul Culturii, în colaborare cu Ministerul Învãţãmîntului şi cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. Instituţiile de sub autoritatea Ministerului Culturii şi a unitãţilor administrativ-teritoriale sînt cuprinse în anexa nr. 2. ART. 5 O instituţie este acreditata sa organizeze programe de educaţie a adulţilor, dacã îndeplineşte urmãtoarele condiţii: dispune de sediu şi de condiţii materiale şi tehnice adecvate; are personal calificat din punct de vedere pedagogic şi de specialitate; este condusã de o persoana competenta şi este girata de un consiliu ştiinţific de autoritate; respecta legile şi Constituţia tarii; promoveazã o cultura umanista şi ştiinţificã. Se recomanda ca participarea la cursuri sa fie stabilitã pentru utilizatori la un nivel care sa nu depãşeascã salariul minim brut pe ţara. Elevii, studenţii, somerii, pensionãrii şi cei cu handicap fizic beneficiazã de o reducere cu 50% a acestor cursuri, restul fiind suportat de la buget. Plata profesorilor se face potrivit condiţiilor de salarizare a personalului din învãţãmînt, în condiţiile legii. ART. 6 Instituţiile de educaţie a adulţilor pot avea personalitate juridicã, dupã caz. Conducerea executivã şi ştiinţificã a instituţiilor de educaţie a adulţilor se stabileşte potrivit statutelor şi regulamentelor proprii de organizare şi funcţionare aprobate de Ministerul Culturii, cu avizul Consiliului Naţional pentru Educaţia Adulţilor. ART. 7 Instituţiile de educaţie a adulţilor dispun de autonomie pedagogica, administrativã şi funcţionalã, în vederea organizãrii unor programe care sa vizeze domenii prioritare pentru utilizatorii potenţiali, pentru proiectele educaţionale şi culturale locale, judeţene şi naţionale, pentru grupurile sociale cu nevoi speciale. ART. 8 Instituţiile de educaţie a adulţilor au dreptul sa organizeze examene, sa elibereze diplome şi documente care sa ateste frecventarea şi absolvirea unui program susţinut. Aceste documente pot reprezenta o recomandare în deciziile de angajare şi promovare profesionalã. ART. 9 Administraţiile judeţene, municipale şi comunale susţin şi promoveazã instituţiile pentru educaţia adulţilor din teritoriu şi programele de cooperare a acestora, potrivit prevederilor legale. ART. 10 Finanţarea instituţiilor de educaţie a adulţilor se face din bugetul de stat sau din bugetul administraţiei publice locale, în funcţie de subordonare. Efectuarea cheltuielilor de cãtre instituţiile cuprinse în anexa nr. 2 se face în condiţiile stabilite prin <>Ordonanta Guvernului nr. 9/1996 . Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantã din prezentul regulament. ART. 11 Prezentul regulament intra în vigoare la data publicãrii lui în Monitorul Oficial al României.
ANEXA 1
Programele instituţiilor pentru educaţia adulţilor: - se adreseazã, în special, populaţiei adulte în virsta de peste 18 ani sau, atunci cînd este necesar, în virsta de peste 16 ani; - accepta realitatea ca procesele de invatare nu au limite de virsta, ca educaţia tinerei generaţii se armonizeaza cu educaţia generatiei adulte; - sînt fundamentale pentru formarea unei societãţi bazate pe educaţie, capabilã sa se adapteze prin invatare continua la o lume în schimbare; - constituie un rãspuns la multitudinea nevoilor sociale şi culturale cu care societatea româneascã se confrunta în prezent şi au implicaţii în evoluţia pe termen mediu şi lung a acesteia; - ţin seama de schimbãrile privind: bazele ideologice ale societãţii; structurile de educaţie; activitãţile profesionale; modul de utilizare a timpului liber; factorii demografici; modelele culturale; grupurile sociale prioritare; diversitatea şi pluralismul valorilor; - au în vedere: dezvoltarea intelectualã şi spiritualã a personalitãţii umane; asimilarea valorilor culturale fundamentale; formarea sentimentului estetic şi a judecaţilor de valoare, dezvoltarea spiritului critic, precum şi stimularea capacitãţilor creatoare ale omului; - urmãresc însuşirea cunoştinţelor şi a deprinderilor profesionale care sa-i permitã omului sa desfãşoare o activitate productiva, sa se integreze activ în piata muncii, în dinamica profesionalã şi sa se recalifice, sa-şi pregãteascã alternative profesionale, sa fie inventiv şi eficient; - sînt destinate sa susţinã atît persoana umanã, cît şi societatea în ansamblul ei sa funcţioneze normal prin dezvoltarea continua a capacitãţilor şi a talentelor umane şi crearea premiselor de valorificare a acestora, prin extinderea învãţãrii sociale; - sînt deschise tuturor membrilor societãţii şi categoriilor sociale, indiferent de sex, religie, apartenenţa etnicã sau politica; - reprezintã o activitate de baza într-o societate democratica, susţin procesele sociale şi individuale de adaptare inteligenta, rapida şi productiva într-o lume în schimbare; - consfinţesc dreptul la educaţie şi informaţie pe tot parcursul vieţii, pentru fiecare cetãţean, şi recunosc ca educaţia este un proces dinamic şi evolutiv, definitoriu pentru condiţia umanã şi progresul social; - urmãresc sa ofere sanse egale şi de acces la educaţie şi instruire pentru toţi membrii societãţii, pe tot parcursul vieţii lor, sa-i susţinã în eforturile personale de schimbare într-un mediu socioprofesional şi sociocultural în continua evoluţie, sa lãrgeascã cimpul alegerilor posibile; - urmãresc diminuarea deficienţelor de educaţie şi invatare, completarea, aprofundarea şi innoirea cunoştinţelor, deprinderilor şi valorilor necesare în plan profesional, precum şi exercitarea unor profesiuni şi operaţiuni noi, cerute într-o lume competitivã; - urmãresc reconstructia permanenta a experienţei individuale şi sociale.
ANEXA 2
1. Cãminele culturale se pot organiza în fiecare comuna, ca unitãţi cu venituri extrabugetare şi alocaţii de la bugetul de stat, cu personalitate juridicã, în vederea desfãşurãrii unor activitãţi cultural-educative şi de divertisment cu caracter permanent, cu condiţia sa existe cel puţin o sala de spectacol dotatã cu echipamente minime acestui scop. Activitatea caminului cultural este condusã de un director, salarizat cu norma intreaga, potrivit normelor legale. 2. Casele de cultura se pot organiza de cãtre unitãţile administrativ-teritoriale în municipii, oraşe, staţiuni balneoclimaterice, şi în sectoarele municipiului Bucureşti, ca unitãţi cu personalitate juridicã, finanţate din venituri extrabugetare şi din alocaţii de la bugetul de stat. Ele pot funcţiona şi în structura unor organizaţii sindicale, de tineret, asociaţii nonguvernamentale, dacã îndeplinesc condiţiile necesare de acreditare, stabilite de cãtre Ministerul Culturii, Ministerul Învãţãmîntului, Ministerul Finanţelor şi Consiliul Naţional pentru Educaţia Adulţilor. 3. Universitãţile populare se pot organiza de cãtre unitãţile administrativ-teritoriale în municipii, oraşe şi comune, ca instituţii publice cu personalitate juridicã, finanţate din venituri extrabugetare şi din alocaţii de la bugetul de stat. 4. Şcolile populare de arta se pot organiza de cãtre unitãţile administrativ-teritoriale în municipii şi oraşe, ca instituţii publice cu personalitate juridicã, potrivit normelor de structura specifice, aprobate pentru liceele de specialitate (de arta) prin reglementãrile Ministerului Învãţãmîntului. Finanţarea se asigura din venituri extrabugetare şi din alocaţii de la bugetul de stat. 5. Centrele de conservare şi valorificare a traditiei populare se pot organiza de cãtre unitãţile administrativ-teritoriale în municipiile resedinta de judeţ şi în municipiul Bucureşti, ca instituţie publica cu personalitate juridicã.
REGULAMENT privind organizarea şi funcţionarea oficiilor pentru patrimoniul cultural naţional, judeţene şi al municipiului Bucureşti
ART. 1 Patrimoniul cultural naţional cuprinde totalitatea bunurilor imobile şi mobile, semnificative pentru cultura şi civilizatia româneascã, precum şi valorile care aparţin tezaurului cultural universal, prezervate şi existente pe teritoriul României, a cãror pãstrare reprezintã, din punct de vedere istoric, cultural, ştiinţific şi tehnic, un interes public. Protecţia şi imbogatirea patrimoniului cultural naţional se fac în scopul conservãrii, valorificãrii şi transmiterii acestuia generaţiilor viitoare. Patrimoniul cultural naţional este parte a avutiei naţionale. ART. 2 Patrimoniul cultural imobil se constituie din totalitatea bunurilor imobile sau a ansamblurilor de bunuri imobile cu valoare arheologicã, istorica, arhitecturala, religioasã, urbanistica, artisticã, peisagistica sau tehnico-ştiinţificã. Monumentele istorice pot fi: monumente arheologice, situri arheologice, monumente şi ansambluri de arhitectura şi urbanism, monumente de arta, clãdiri, monumente tehnice, locuri istorice, parcuri şi grãdini. Componentele artistice, elementele constitutive şi de mobilare interioarã şi exterioarã, precum şi zonele de protecţie sînt considerate parte integrantã a monumentelor istorice ocrotite. ART. 3 Patrimoniul cultural mobil se constituie din totalitatea bunurilor culturale mobile care prezintã un interes public: a) bunuri cu valoare artisticã deosebita: obiecte de arta plastica, decorativa şi aplicatã, stravechi, antice, medievale sau moderne, care sînt opere reprezentative ale unor mari personalitãţi romane ori strãine sau care, fiind creaţie anonima, prin nivelul artistic, prin trãsãturile caracteristice şi prin raritatea lor, sînt în cel mai înalt grad reprezentative pentru cultura şi arta nationala; b) bunuri cu valoare istorica şi documentara semnificativã: obiecte şi documente cu caracter de izvor probatoriu sau memorial pentru istoria dezvoltãrii societãţii - manuscrise, cãrţi bibliofile, înregistrãri audiovizuale sau alte bunuri cu caracter de unicat ori de mare raritate, reprezentative pentru anumite epoci, instituţii, evenimente sau personalitãţi; piese, dispozitive şi unelte folosite de om pentru cistigarea existenţei sale: arme, piese de port şi habitat, precum şi de orice alte mãrturii reprezentative pentru modul de viata al societãţii româneşti în diferitele sale stadii de dezvoltare; mãrturii valoroase ale istoriei ştiinţei şi tehnicii; mijloace de schimb monetare sau premonetare, rare sau cu mare valoare documentara, raritati filatelice; c) bunuri cu valoare de document al naturii, cum sînt: fosile, trofee, endenisme şi tipuri conservate sau naturalizate, formaţiuni cristaline rare, colecţii de piese zoologice, botanice, paleontologice sau mineralogice din rezervaţiile naturale. ART. 4 Protecţia patrimoniului cultural-naţional imobil şi mobil se exercita, în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, prin oficiile pentru patrimoniul cultural naţional, judeţean şi al municipiului Bucureşti (denumite în continuare O.P.C.N.). ART. 5 O.P.C.N. se organizeazã ca instituţii publice de specialitate, cu personalitate juridicã, în subordinea inspectoratelor pentru cultura judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti (denumite în continuare inspectoratul pentru cultura teritorial), avînd atribuţiile stabilite prin <>art. 14 şi 15 din Legea nr. 41/1995 , finanţate din venituri extrabugetare şi din alocaţii de la bugetul de stat. Efectuarea cheltuielilor de cãtre O.P.C.N. se face în condiţiile stabilite prin <>Ordonanta Guvernului nr. 9/1996 . ART. 6 Conducerea O.P.C.N. este exercitatã de un director numit, în condiţiile legii, de consilierul-şef al inspectoratului pentru cultura teritorial, cu avizul direcţiilor de specialitate din Ministerul Culturii. O.P.C.N. funcţioneazã avînd în structura: a) Serviciul pentru patrimoniul cultural mobil, condus de un conservator-şef. Încadrarea serviciului se efectueazã asigurindu-se specializãrile din domeniile: conservare, arta decorativa, arta plastica, arheologie, carte rara, etnografie, istorie, cartografie, memorie audiovizuala, numismatica, ştiinţele naturii, ştiinţa şi tehnica, filatelie. Serviciul pentru patrimoniul cultural mobil include, cu atribuţii specifice, Secretariatul pentru evidenta şi export definitiv, format din: analist programator, programator, custode, secretar-dactilograf, arhivar. b) Serviciul pentru patrimoniul cultural imobil, condus de un arhitect/inginer constructor numit în condiţiile legii. Încadrarea serviciului se efectueazã asigurindu-se specializãrile din domeniile: arhitectura, arheologie, inginerie. Serviciul pentru patrimoniul cultural imobil include, cu atribuţii specifice, Secretariatul pentru evidenta, alcãtuit din: analist programator, programator, secretar-dactilograf, arhivar. c) Laborator foto, cu 1-3 angajaţi şi dotãrile necesare. ART. 7 În judeţele în care, datoritã numãrului mare al bunurilor care aparţin patrimoniului cultural naţional, se simte nevoia unei colaborãri a O.P.C.N. cu alţi factori, se poate infiinta Comisia pentru patrimoniul cultural naţional mobil şi imobil, judeteana şi a municipiului Bucureşti (denumita în continuare C.J.P.C.N.), organism specializat, judeţean şi al municipiului Bucureşti, cu rol de consultanţa şi intervenţie în domeniul protecţiei, conservãrii şi punerii în valoare a bunurilor patrimoniului cultural naţional. ART. 8 (1) C.J.P.C.N. se poate organiza prin ordin al prefectului, pe lîngã prefectura judeţului/municipiului Bucureşti, la propunerea consilierului-şef al inspectoratului pentru cultura teritorial. (2) C.J.P.C.N. are urmãtoarea componenta: - prefectul/subprefectul judeţului/al municipiului Bucureşti - preşedinte - directorul O.P.C.N. - secretar - reprezentant al Direcţiei monumentelor istorice din cadrul Ministerului Culturii (denumita în continuare D.M.I.) - membru - reprezentant al Direcţiei muzeelor şi colectiilor din cadrul Ministerului Culturii (denumita în continuare D.M.C.) - membru - consilierul-şef al inspectoratului pentru cultura teritorial - membru - consilierul de specialitate al inspectoratului pentru cultura teritorial (arhitectul şef) - membru - specialişti pe domenii ai O.P.C.N. şi din alte instituţii - membri - arhitectul-şef al judeţului/municipiului Bucureşti - membru - arhitectul-şef al municipiului resedinta de judeţ/sectorului din municipiul Bucureşti - membru - 2 consilieri judeţeni/municipali în Bucureşti - membri - reprezentant al direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene/a municipiului Bucureşti - membru - reprezentant la Ministerului de Interne - membru - 2 personalitãţi cu specializare şi activitate în domeniul patrimoniului cultural naţional - membri - reprezentant al cultelor - membru - reprezentant al muzeului judeţean/al municipiului Bucureşti - membru - 1-2 reprezentanţi ai unor organizaţii culturale neguvernamentale care au ca obiect al activitãţii protecţia patrimoniului cultural naţional - membri. (3) C.J.P.C.N. se întruneşte trimestrial sau ori de cîte ori este nevoie şi funcţioneazã în baza unui regulament elaborat de Ministerul Culturii, cu avizul comisiilor naţionale specializate. ART. 9 C.J.P.C.N. are urmãtoarele atribuţii: - avizeazã propunerile O.P.C.N. de clasificare şi de înregistrare a monumentelor în Inventarul suplimentar al monumentelor istorice, programul general al sapaturilor arheologice din judeţ, programele culturale de valorificare a patrimoniului cultural, alte activitãţi şi acţiuni care privesc studierea, ocrotirea şi conservarea patrimoniului cultural; - propune orientãri pentru realizarea pe plan judeţean a politicii naţionale privitoare la ocrotirea şi pãstrarea patrimoniului cultural mobil şi imobil; - supravegheazã protecţia patrimoniului cultural din judeţ şi intervine ori de cîte ori bunurile sînt amenintate; - analizeazã contestaţiile în legatura cu exportul definitiv al bunurilor culturale, formuleazã concluzii în legatura cu acestea şi le transmite, prin O.P.C.N., o data cu contestaţiile, comisiei specializate a Ministerului Culturii, care va lua decizia finala; - suscita şi întreţine în opinia publica un spirit de ocrotire a valorilor culturale. C.J.P.C.N. nu poate dezbate o chestiune în privinta cãreia Comisia Nationala a Muzeelor şi Colectiilor sau Comisia Nationala a Monumentelor Istorice a emis o decizie. ART. 10 Evidenta patrimoniului cultural naţional se realizeazã de cãtre O.P.C.N. prin doua proceduri: - clasarea primara - identificarea bunurilor imobile sau a unor pãrţi ale acestora, a cãror pãstrare prezintã un interes public din punct de vedere istoric sau artistic şi care se propun spre clasare definitiva D.M.I. din cadrul Ministerului Culturii, potrivit <>Legii nr. 41/1995 ; - înscrierea bunurilor imobile sau a pãrţilor acestora, care prezintã un interes istoric sau artistic suficient pentru a justifica prezervarea lor, în Inventarul suplimentar al monumentelor istorice, cu avizul C.J.P.C.N. ART. 11 Orice cerere de clasare sau de înscriere a unui imobil este operabila numai însoţitã de documente fotografice şi grafice, precum şi de descrierea acestuia în totalitate sau sub aspectele sale cele mai interesante. ART. 12 Imobilele sau parte din imobilele publice sau private din categoria "C" sau neclasate, care, fãrã a justifica o procedura de clasare imediata, prezintã un interes istoric sau artistic suficient pentru a indreptati ocrotirea lor, vor putea fi înscrise printr-o decizie a O.P.C.N. în Inventarul suplimentar al bunurilor imobile din judeţ. Înscrierea pe aceasta lista, care indica aceleaşi elemente ca şi în cazul bunurilor clasate, va fi notificatã proprietarilor, în termen de 30 de zile de la înregistrare şi presupune obligaţia acestora de a nu proceda la nici o modificare a imobilului sau a unor pãrţi ale imobilului înscris, fãrã a înştiinţa, cu 4 luni înainte, O.P.C.N. şi Ministerul Culturii în privinta intenţiilor şi a lucrãrilor pe care doresc sa le realizeze. ART. 13 Dosarul de protecţie (procedura de clasare sau de înscriere) se alcãtuieşte de cãtre O.P.C.N., la nevoie, cu asistenta solicitantului, şi cuprinde: - fişa documentara cu informaţii detaliate asupra bunului imobil (situaţia juridicã, inserarea în mediul înconjurãtor, interesul istoric sau arheologic, starea de conservare); - documente-anexe care permit identificarea acestui imobil (fotografii, planuri, schite, extrase din cadastru etc.); - avizele arhitectului-şef al monumentelor din cadrul O.P.C.N. şi al C.J.P.C.N. ART. 14 O.P.C.N. elaboreazã necesarul de lucrãri de conservare-restaurare, stabilit în baza identificarii stãrii fizice a monumentelor şi a cererilor deţinãtorilor, şi estimeaza fondurile. Propunerile din judeţe sînt selecţionate de cãtre C.J.P.C.N. şi se transmit, prin O.P.C.N., D.M.I. din Ministerul Culturii. O.J.P.C.N. alcãtuieşte şi transmite Ministerului Culturii şi Ministerului lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului Registrul-cadastru al suprafeţelor de teren care conţin situri şi santiere arheologice, rezervaţii etnografice şi naturale, precum şi ariile de protecţie a monumentelor istorice care aparţin patrimoniului cultural naţional. ART. 15 Inspectoratele pentru cultura teritoriale coordoneazã activitatea O.P.C.N. în vederea realizãrii lucrãrilor de protecţie, conservare şi restaurare pentru monumentele istorice avizate şi aprobate prin Planul anual de conservare-restaurare al Ministerului Culturii şi sprijinã mãsurile întreprinse de proprietari, de cãtre titularii de drepturi reale şi de titularii dreptului de administrare în privinta protecţiei şi conservãrii monumentelor istorice pe care le au în responsabilitate directa. În cazul lucrãrilor realizate cu participarea comuna a Ministerului Culturii şi a deţinãtorului, acesta din urma încheie cu inspectoratul pentru cultura teritorial o convenţie care precizeazã cuantumul participãrii sale şi obligativitatea plãţii acestuia. Inspectoratele pentru cultura teritoriale, prin arhitectul-şef din schema lor de încadrare, asigura procedura de licitare a lucrãrilor şi contractele de proiectare şi execuţie. Participarea financiarã a Ministerului Culturii depinde de starea, de importanta edificiului şi de nivelul alocaţiilor primite anual de la bugetul de stat pentru sprijinirea monumentelor istorice. Proprietarii şi deţinãtorii cu orice titlu de monumente istorice au obligaţia sa asigure periodic lucrãrile de întreţinere şi de reparaţii curente. O.P.C.N. urmãreşte modul de realizare a acestor lucrãri. ART. 16 Bunurile de patrimoniu cultural mobil clasificate se înscriu în aceleaşi condiţii ca şi bunurile imobile. ART. 17 O.P.C.N. controleazã periodic starea de conservare a bunurilor clasate şi înscrise, verifica respectarea normelor şi metodologiilor specifice şi acţioneazã, dupã caz, pentru sancţionarea nerespectãrii acestora. ART. 18 Bunurile culturale de orice natura descoperite cu prilejul cercetãrilor arheologice, geologice sau ca urmare a lucrãrilor de sãpãturi şi excavare a solului, indiferent de scopul acestora, sînt proprietate publica. ART. 19 Sãpãturile sistematice şi de salvare, prospectiunile arheologice sînt promovate, autorizate, indrumate, coordonate şi controlate de Comisia Nationala de Arheologie. Lucrãrile arheologice de pe teritoriul unui judeţ/municipiului Bucureşti se fac cu informarea O.P.C.N. şi a C.J.P.C.N. ART. 20 (1) Proprietarii sau titularii drepturilor reale asupra terenurilor în subsolul cãrora s-au descoperit bunuri culturale au obligaţia sa le predea în termen de 24 de ore posturilor de poliţie pe raza cãrora sînt situate acestea, conform prevederilor legale. (2) Posturile de poliţie au obligaţia sa anunţe O.P.C.N. asupra situaţiilor de la alineatul precedent în termen de 3 zile de la primirea bunurilor şi sa transmitã în termen de 10 zile aceste bunuri spre expertizare. ART. 21 Centrul de Informatica şi Memorie Culturalã din subordinea Ministerului Culturii are urmãtoarele atribuţii: a) verifica şi centralizeazã listele cu bunurile culturale clasate şi documentaţiile aferente transmise de cãtre O.P.C.N.; b) organizeazã şi prelucreaza toate informaţiile despre bunurile culturale clasate, pentru a realiza: - inventarele naţionale ale bunurilor culturale mobile şi imobile clasate; - stabilirea în timp a stãrii de sãnãtate a patrimoniului; - cercetarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural naţional; - arhiva de imagini a bunurilor culturale clasate; c) realizeazã programul naţional unitar de informatizare a evidentei ştiinţifice a patrimoniului cultural naţional; d) administreazã şi dezvolta bazele de date ale patrimoniului cultural naţional; întreţine listele oficiale ale patrimoniului cultural imobil şi mobil (categoriile Tezaur şi Fond); e) asigura racordarea sistemului naţional de evidenta a patrimoniului cultural la sistemele internaţionale; urmãreşte alinierea standardelor de evidenta naţionale la cele internaţionale, pentru a se facilita atît accesul specialiştilor romani la informaţiile de patrimoniu aflate pe plan internaţional, cît şi cunoaşterea pe plan mondial a valorilor patrimoniului cultural al României; f) asigura perfecţionarea personalului din cadrul O.P.C.N., responsabil cu evidenta informatizata a patrimoniului cultural local; g) deruleazã şi alte activitãţi de înregistrare, prelucrare şi valorificare a informaţiilor din celelalte domenii ale culturii. ART. 22 O.P.C.N. au dreptul sa încheie contracte de colaborare, în condiţiile legii, pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, cu instituţiile publice specializate care realizeazã lucrãri de cercetare, proiectare şi restaurare în domeniul evidentei, conservãrii şi valorificãrii patrimoniului cultural naţional (muzee, biblioteci, institute de cercetare, laboratoare de restaurare etc.), precum şi contracte individuale cu specialişti atestaţi în acest domeniu.
---------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
