Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul <>Legii bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 , al <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate, cu modificãrile ulterioare, al <>Hotãrârii Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sãnãtãţii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, al <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.498/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea continuitãţii tratamentului bolnavilor cuprinşi în programele de sãnãtate finanţate din bugetul Ministerului Sãnãtãţii şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, vazand Referatul de aprobare nr. OB. 1.591/2004, ministrul sãnãtãţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate emit urmãtorul ordin: ART. 1 (1) Se aproba derularea programelor şi subprogramelor de sãnãtate finanţate din bugetul de stat prin Ministerul Sãnãtãţii şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, gestionat de preşedintele Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, în anul 2004. (2) Se aproba Normele metodologice de organizare, finanţare şi monitorizare a programelor şi subprogramelor de sãnãtate finanţate din bugetul de stat şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, raportarea şi controlul indicatorilor specifici, în anul 2004, cuprinse în anexa nr. I. SECŢIUNEA I Prevederi referitoare la subprograme şi intervenţii finanţate din bugetul de stat ART. 2 (1) Subprogramele şi intervenţiile de sãnãtate finanţate din bugetul de stat, gestionate de Ministerul Sãnãtãţii, obiectivele şi activitãţile aferente, indicatorii fizici, de eficienta şi de rezultate sunt cuprinşi la pct. II/1-II/3 din anexa nr. II. (2) Programele de sãnãtate derulate de Societatea Nationala de Cruce Roşie din România se finanţeazã în cadrul Programului de administraţie sanitarã şi politici de sãnãtate, prevãzut în bugetul Ministerului Sãnãtãţii, şi sunt cuprinse la pct. II/4 din anexa nr. II. Societatea Nationala de Cruce Roşie din România monitorizeazã, controleazã şi este responsabilã de derularea programelor respective, în condiţiile legii. (3) Din sumele aprobate pentru Programul de administraţie sanitarã şi politici de sãnãtate se efectueazã cheltuieli de personal, materiale şi servicii, subvenţii pentru instituţii publice, transferuri, cheltuieli de capital, rambursãri de credite, plati de dobânzi şi comisioane la credite aferente Ministerului Sãnãtãţii şi unor unitãţi sanitare. (4) Modificarea sumelor aferente subprogramelor sau interventiilor de sãnãtate, a structurii şi indicatorilor, pe parcursul finanţãrii acestora, în funcţie de necesitaţi, se efectueazã de cãtre direcţiile coordonatoare, la propunerea fundamentatã a ordonatorilor de credite, pe baza referatului aprobat de ministrul sãnãtãţii sau de înlocuitorii acestuia, dupã caz, cu respectarea prevederilor legale. (5) Unitãţile sanitare prin care se deruleazã subprogramele şi intervenţiile de sãnãtate finanţate din bugetul de stat sunt nominalizate la pct. 1 din anexa nr. IV. ART. 3 (1) Ministerul Sãnãtãţii, prin direcţiile coordonatoare de programe, contracteazã, în sistem direct, cu unitãţile din coordonarea sau de sub autoritatea sa realizarea unor studii, activitãţi de formare a personalului medical, campanii de informare, educare, comunicare (IEC) şi alte activitãţi prevãzute în programele de sãnãtate. (2) Direcţiile coordonatoare de programe, la încheierea contractelor cu instituţiile menţionate la alin. (1), vor preciza activitãţile, sumele aferente fiecãrei activitãţi din contract, termenele şi modul de raportare şi valorificare a rezultatelor acestora. ART. 4 (1) Coordonatorii nationali de programe de sãnãtate, respectiv subprograme, sunt directorii direcţiilor de specialitate din cadrul Ministerului Sãnãtãţii. (2) Coordonatorii nationali pot elabora norme tehnice, aprobate prin ordin al ministrului sãnãtãţii. (3) Coordonatorii locali sunt responsabilii de subprograme de sãnãtate şi medicii inspectori de asistenta a mamei şi copilului din cadrul direcţiilor de sãnãtate publica judeţene şi a municipiului Bucureşti, nominalizaţi prin decizie a consiliului de administraţie. (4) Coordonatorii nationali şi coordonatorii locali din cadrul direcţiilor de sãnãtate publica pot propune ministrului sãnãtãţii mãsuri de sistare a finanţãrii subprogramelor sau interventiilor de sãnãtate în situaţia în care instituţiile cu responsabilitãţi nu îndeplinesc atribuţiile ce le revin în derularea acestora. ART. 5 Sumele aferente finanţãrii programelor de sãnãtate gestionate de Ministerul Sãnãtãţii se aloca lunar direcţiilor de sãnãtate publica teritoriale, instituţiilor subordonate şi, pe baza contractualã, instituţiilor aflate în coordonarea sau sub autoritatea sa, dupã caz. ART. 6 Realizarea indicatorilor specifici programelor de sãnãtate prevãzuţi şi aprobaţi prin legea bugetarã anuala se raporteazã de cãtre coordonatorii nationali, potrivit normelor legale, şi modul de realizare este supus controlului organelor abilitate în acest sens. ART. 7 (1) Pentru realizarea unor activitãţi specifice programelor de sãnãtate, din fondurile alocate de la titlul 38 "Transferuri" unitãţile sanitare pot finanta şi cheltuieli de personal aferente personalului ce urmeazã a fi încadrat cu contract individual de munca pe durata determinata sau cu timp parţial de munca, potrivit legii. (2) Activitãţile pentru care se utilizeazã personalul prevãzut la alin. (1) sunt urmãtoarele: a) coordonarea şi implementarea programelor sau subprogramelor, precum şi a celor destinate grupurilor cu risc crescut de imbolnavire, grupurilor sociale minoritare sau dezavantajate din punct de vedere al condiţiilor economicosociale; b) educarea pentru sãnãtate, pe grupe de populaţie cu risc de imbolnavire; c) promovarea sãnãtãţii femeii şi copilului la nivel comunitar prin asistenţi medicali şi mediatori sanitari; d) efectuarea screeningului pentru grupele de populaţie incluse în program sau subprogram, dupã caz; e) formarea personalului; f) informarea, educarea şi acordarea de consultaţii în probleme specifice privind promovarea unui comportament sanatos; g) realizarea lucrãrilor legate de sistemul informaţional clinic şi logistic al reţelei; h) primirea, centralizarea şi raportarea datelor pentru monitorizarea activitãţilor şi indicatorilor programelor, precum şi a calitãţii managementului; i) coordonarea centrelor de consiliere pentru renunţarea la fumat; j) logistica aprovizionarii şi distribuirii contraceptivelor, a preparatelor de fier şi calciu pentru femei gravide şi copii prin reţeaua de asistenta medicalã ambulatorie, primara sau direct cãtre grupuri vulnerabile de populaţie; k) coordonarea activitãţii de transplant de organe şi tesuturi; l) realizarea lucrãrilor de secretariat în cadrul comisiilor de specialitate ale Ministerului Sãnãtãţii, legate de implementarea programelor şi, respectiv, a subprogramelor de sãnãtate. ART. 8 (1) În sumele prevãzute pentru finanţarea programelor şi, respectiv, a subprogramelor de sãnãtate se cuprind şi cheltuielile ocazionate de monitorizarea şi controlul acestora. (2) În cadrul Programului de prevenire şi control al bolilor netransmisibile se cuprind şi cheltuielile aferente organizãrii transportului în cazuri speciale şi cu aeronave. (3) În cadrul subprogramului Preventie şi control în diabet şi alte boli de nutritie, pentru monitorizarea calitãţii managementului şi standardizarea metodologiei la nivel naţional, se organizeazã un nucleu tehnic la Institutul de Diabet, Nutritie şi Boli Metabolice "Prof. dr. N. Paulescu". (4) Indicatorii Programului de sãnãtate a copilului şi familiei se raporteazã Unitãţii de management al programelor de sãnãtate a femeii, copilului şi familiei, unitate finanţatã din fondurile alocate acestui program, care asigura coordonarea tehnica a acestuia, potrivit Ordinului ministrului sãnãtãţii şi familiei nr. 109/2002 pentru aprobarea structurilor de coordonare, monitorizare şi evaluare a programelor de sãnãtate a femeii, copilului şi familiei. ART. 9 Contraceptivele achiziţionate prin licitaţie la nivel naţional de cãtre Institutul de Sãnãtate Publica Bucureşti din fondurile alocate Programului de sãnãtate a copilului şi familiei se acorda fãrã plata, prin cabinetele de planificare familialã şi prin cabinetele medicilor de familie incluşi în program, urmãtoarelor categorii de persoane: somere, eleve şi studente, persoane care fac parte din familii beneficiare de ajutor social, femei cu domiciliul stabil în mediul rural, femei care efectueazã un avort, la cerere, într-o unitate sanitarã publica, precum şi alte persoane fãrã venituri care dau declaraţie pe propria rãspundere în acest sens. ART. 10 Din bugetul Ministerului Sãnãtãţii se asigura fondurile necesare pentru transportul de organe şi transportul personalului specializat pentru transplant de organe, precum şi pentru realizarea infrastructurii necesare operarii şi hangararii elicopterului al cãrui operator medical este Institutul Clinic Fundeni Bucureşti. SECŢIUNEA a II-a Prevederi referitoare la subprogramele de sãnãtate finanţate din Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate ART. 11 (1) Subprogramele de sãnãtate finanţate din Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, sumele aferente acestora, scopul, obiectivele, indicatorii fizici şi de eficienta sunt cuprinşi în anexa nr. III. (2) Unitãţile sanitare prin care se deruleazã subprogramele de sãnãtate prevãzute la alin. (1) sunt nominalizate de ministerele în subordinea cãrora funcţioneazã şi sunt precizate la pct. 2 din anexa nr. IV. ART. 12 (1) Sumele alocate din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate pentru finanţarea subprogramelor de sãnãtate se utilizeazã pentru asigurarea în spital şi în ambulatoriu a unor medicamente şi materiale sanitare specifice unor boli cu consecinţe grave asupra stãrii de sãnãtate a populaţiei. (2) Casa Nationala de Asigurãri de Sãnãtate va evalua numãrul de bolnavi trataţi, corespunzãtor nivelului sumelor aferente medicamentelor şi materialelor sanitare ce se achiziţioneazã pentru subprogramele de sãnãtate. (3) Numãrul de bolnavi trataţi în cadrul programelor de sãnãtate finanţate din Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate se raporteazã caselor de asigurãri de sãnãtate şi, respectiv, Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, pe baza evidentei tehnico-operative conduse la nivelul unitãţilor sanitare şi al cabinetelor medicale acreditate, prin care se deruleazã aceste subprograme. (4) În cazul subprogramelor de sãnãtate pentru care achiziţia medicamentelor şi/sau materialelor sanitare specifice nu se face prin licitaţie la nivel naţional, finanţarea acestora din Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate se efectueazã lunar de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate, în cadrul fondurilor aprobate pentru cheltuieli materiale şi prestãri de servicii cu caracter medical, din bugetul caselor de asigurãri de sãnãtate. (5) Casele de asigurãri de sãnãtate rãspund de asigurarea, urmãrirea şi controlul utilizãrii fondurilor aprobate pentru derularea subprogramelor de sãnãtate finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, de monitorizarea, analiza şi controlul subprogramelor de sãnãtate finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, de monitorizarea, analiza şi controlul indicatorilor raportati de unitãţile sanitare prin care se deruleazã subprogramele de sãnãtate. (6) Casele de asigurãri de sãnãtate vor raporta lunar Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate utilizarea sumelor contractate potrivit destinaţiei acestora, precum şi numãrul de bolnavi trataţi şi costul mediu/bolnav. ART. 13 (1) Unitãţile sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitarã proprie pot derula programe, respectiv subprograme de sãnãtate finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate. (2) Unitãţile sanitare prin care se deruleazã programe, respectiv subprograme de sãnãtate se nominalizeaza de ministerele în subordinea cãrora funcţioneazã. ART. 14 (1) Achiziţia, în condiţiile legii, a unor medicamente şi/sau materiale sanitare specifice ce se acorda în spital şi în ambulatoriu se efectueazã prin licitaţie la nivel naţional pentru urmãtoarele subprograme de sãnãtate: - Supravegherea şi controlul infectiei HIV/SIDA; - Supravegherea şi controlul tuberculozei; - Prevenirea şi combaterea bolilor cardiovasculare; - Preventie şi control în patologia oncologica; - Preventie şi control în diabet şi alte boli de nutritie; - Profilaxie în patologia psihiatrica şi psihosociala; - Preventie în patologia nefrologica şi dializa. (2) Pentru subprogramele de sãnãtate pentru care nu se organizeazã licitaţie la nivel naţional, achiziţionarea medicamentelor şi materialelor sanitare specifice se face, în condiţiile legii, de cãtre unitãţile sanitare care deruleazã subprogramele respective. (3) Procedura de achiziţie publica prin licitaţie la nivel naţional se organizeazã de Ministerul Sãnãtãţii cu participarea Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate. (4) Pana la efectuarea licitaţiei la nivel naţional, în anul 2004, aprovizionarea cu medicamente şi/sau materiale sanitare specifice ce se acorda în spital şi în ambulatoriu se efectueazã potrivit prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.498/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea continuitãţii tratamentului bolnavilor cuprinşi în programele de sãnãtate finanţate din bugetul Ministerului Sãnãtãţii şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate. (5) Repartizarea medicamentelor şi materialelor sanitare specifice aferente subprogramelor de sãnãtate prevãzute la alin. (1) se face pe baza contractelor încheiate între Casa Nationala de Asigurãri de Sãnãtate, în calitate de achizitor, şi furnizorii de medicamente şi materiale sanitare specifice adjudecate prin licitaţiile naţionale. ART. 15 Modificarea sumelor aferente subprogramelor de sãnãtate, a structurii şi indicatorilor, pe parcursul derulãrii finanţãrii acestora, în funcţie de necesitaţi, se efectueazã, la propunerea fundamentatã a ordonatorilor de credite, prin ordin comun al ministrului sãnãtãţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate. ART. 16 Direcţiile generale şi direcţiile de specialitate din Ministerul Sãnãtãţii şi Casa Nationala de Asigurãri de Sãnãtate, direcţiile de sãnãtate publica şi casele de asigurãri de sãnãtate, precum şi unitãţile sanitare vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. ART. 17 Anexele nr. I-IV fac parte integrantã din prezentul ordin. ART. 18 Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul sãnãtãţii, Ovidiu Brinzan Preşedintele Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, Cristian Celea ANEXA I Secţiunea I - Prevederi referitoare la programele şi subprogramele finanţate din bugetul de stat I. Organizarea, finanţarea şi monitorizarea programelor şi subprogramelor de sãnãtate 1. Ministerul Sãnãtãţii proiecteazã, implementeaza, coordoneazã şi finanţeazã programe, respectiv subprograme de sãnãtate, în scopul realizãrii obiectivelor politicii de sãnãtate publica. 2. Institutele medicale, institutele de sãnãtate publica şi alte unitãţi sanitare desemnate de Ministerul Sãnãtãţii precum şi Societatea Nationala de Cruce Roşie pot coordona şi finanta programe, subprograme sau intervenţii de sãnãtate. 3. Sumele alocate pentru programe se cuprind în bugetele de venituri şi cheltuieli ale unitãţilor sanitare, se aproba odatã cu acestea şi se utilizeazã potrivit destinaţiilor stabilite. 4. Sumele aferente contractatelor încheiate, în sistem direct, cu unitãţile din coordonarea sau de sub autoritatea Ministerului Sãnãtãţii, prin direcţiile coordonatoare de programe, în condiţiile art. 3 alin. (1) din prezentul ordin se vor utiliza astfel: a) În cadrul subprogramului Supravegherea şi controlul bolilor transmisibile, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologic şi Imunologie "Cantacuzino" va efectua teste şi alte servicii de laborator privind sãnãtatea publica, care fac obiectul contractului cu Ministerul Sãnãtãţii, fãrã plata, la solicitarea direcţiilor de sãnãtate publica. b) Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Sãnãtate Bucureşti va efectua studii, lucrãri şi activitãţi în cadrul urmãtoarelor programe şi subprograme: Programul de prevenire şi control al bolilor netransmisibile (prevenirea şi combaterea bolilor cardiovasculare şi profilaxie în patologia psihiatrica şi psihosociala); Programul de sãnãtate a copilului şi familiei (promovarea metodelor moderne de contraceptie, promovarea consultatiei prenatale, promovarea sistemului de asistenta medicalã comunitara şi promovarea alaptarii); Programul de administraţie sanitarã şi politici de sãnãtate (monitorizarea performantei unitãţilor sanitare pe baza setului minim de date la nivel de pacient-SMDP-, studiul de evaluare a participãrii şi utilitãţii cursurilor de formare în management a personalului medical şi nemedical din domeniul sanitar şi desfãşurarea, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, a unor activitãţi de formare, dezvoltare şi perfecţionare postuniversitarã a resurselor umane în domeniul managementului serviciilor de sãnãtate şi în alte domenii prioritare ale reformei, în vederea accelerarii implementarii acesteia). 5. a) În anul 2004, cheltuielile prevãzute în bugetul Ministerului Sãnãtãţii sunt structurate pe patru programe şi anume: Programul comunitar de sãnãtate publica, Programul de prevenire şi control al bolilor netransmisibile, Programul de sãnãtate a copilului şi familiei şi Programul de administraţie sanitarã şi politici de sãnãtate, în care sunt cuprise şi programele aprobate Societãţii Naţionale de Cruce Roşie; b) Programele de sãnãtate, respectiv Programul comunitar de sãnãtate publica, Programul de prevenire şi control al bolilor netransmisibile şi Programul de sãnãtate a copilului şi familiei se finanţeazã de la titlurile 20 "Cheltuieli materiale şi servicii" şi 38 "Transferuri". 6. În sumele prevãzute la subprogramele de sãnãtate care se executa prin unitãţi finanţate integral de la bugetul de stat de la titlul 20 "Cheltuieli materiale şi servicii" se cuprind hrana, medicamente şi materiale sanitare, materiale şi prestãri servicii cu caracter funcţional, obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata, reparaţii curente, reparaţii capitale, cãrţi şi publicaţii, alte cheltuieli. 7. Finanţarea subprogramelor de sãnãtate de la titlul 20 "Cheltuieli materiale şi servicii" se face, lunar, pe total titlu, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite, în raport cu gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior şi în limita bugetului aprobat, avându-se în vedere urmãtoarele precizãri: a) Cheltuielile de întreţinere şi gospodãrire ale unitãţilor sanitare sunt incluse în Programul comunitar de sãnãtate publica; b) Cheltuielile de întreţinere şi gospodãrire aferente activitãţilor din cadrul Programului comunitar de sãnãtate publica precum şi ale inspectiilor sanitare de stat sunt cuprinse la subprogramele Supravegherea şi controlul bolilor transmisibile şi Evaluarea stãrii de sãnãtate şi a factorilor de risc; cele aferente Programului de sãnãtate a copilului şi familiei sunt incluse la intervenţia Profilaxia distrofici la sugar şi copil; c) Sumele aferente procurãrii vaccinurilor prin licitaţie la nivel naţional sunt cuprinse în Programul comunitar de sãnãtate publica subprogramul Supravegherea şi controlul bolilor transmisibile, în bugetul Institutului de Sãnãtate Publica Bucureşti; d) În sumele prevãzute la subprogramul Evaluarea stãrii de sãnãtate şi a factorilor de risc sunt cuprinse şi cheltuielile reprezentând componenta localã a proiectului PHARE privind îmbunãtãţirea capacitãţii instituţionale pentru monitorizarea calitãţii apei potabile şi de imbaiere. e) Laptele praf ce se acorda gratuit în cadrul programului Sãnãtatea copilului şi familiei se achiziţioneazã şi se distribuie în condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 321/2001 privind acordarea gratuita de lapte praf pentru copiii cu varste cuprinse între 0-12 luni, publicatã în Monitorul Oficial nr. 341/27.06.2001 şi Ordinul comun al ministrului sãnãtãţii şi familiei şi ministrului administraţiei publice nr. 449/410/2001 de aprobare a Normelor metodologice privind acordarea gratuita de lapte praf pentru copiii cu varste cuprinse între 0-12 luni. f) Tipãrirea, distribuirea şi evidenta formularelor cu regim special pentru prescripţiile medicale cu timbru sec, potrivit OMS/CNAS nr. 849/297/2003, se asigura de cãtre direcţiile de sãnãtate publica din cheltuielile de întreţinere şi gospodãrire prevãzute la lit. a). 8. Finanţarea subprogramelor de sãnãtate de la titlul 38 "Transferuri" se face, lunar, pe baza cererilor justificate ale ordonatorilor de credite şi în limita bugetului aprobat. 9. a) Din sumele aprobate subprogramelor de sãnãtate ce se realizeazã prin unitãţile sanitare finanţate integral din venituri proprii, se asigura cheltuielile de personal pentru personalul angajat cu contract individual pe durata determinata cu norma intreaga sau cu fracţiune de norma, în condiţiile legii, cheltuielile materiale şi servicii şi cheltuielile de capital (strict legate de desfãşurarea programului şi numai cu aprobarea direcţiei coordonatoare, ca anexa la bugetul de venituri şi cheltuieli al unitãţii respective). Ocuparea posturilor se face cu aprobarea direcţiei de sãnãtate publica sau a Ministerului Sãnãtãţii, dupã caz; b) Sumele prevãzute la programele cu finanţare externa nerambursabila se vor utiliza în cadrul subprogramlui de sãnãtate Supravegherea şi controlul infectiei HIV/SIDA şi al Programului de sãnãtate a copilului şi familiei de la titlul 38 "Transferuri"; c) În sumele aferente subprogramului Supravegherea şi controlul infectiilor HIV/SIDA sunt incluse cheltuielile pentru centrele regionale HIV precum şi cele reprezentând contribuţia publica nationala la proiectul PHARE privind supravegherea şi controlul infectiei HIV; d) Din sumele prevãzute la subprogramul Evaluarea stãrii de sãnãtate şi a factorilor de risc se finanţeazã cheltuielile de personal pentru cabinetele de medicina muncii, clinicile de boli profesionale şi cabinetele de medicina sportiva; e) Din sumele aprobate la subprogramul Reabilitarea serviciilor de urgenta prespitaliceasca se finanţeazã menţinerea şi întreţinerea sistemelor informatice de comunicare; intervenţia la dezastre; organizarea monitorizarii activitãţii ambulantelor de tip B şi C; transporturi neonatologice în cazuri speciale; formarea continua a personalului de la staţiile judeţene de ambulanta şi de la Unitãţile de primire a urgentelor (cheltuieli de deplasare); cheltuielile aferente organizãrii transportului în cazuri speciale şi cu aeronave, cu aprobarea Direcţiei generale de asistenta medicalã; asigurarea cu truse de urgenta a centrelor de permanenta prin serviciile de ambulanta judeţene; f) La subprogramul Transplant de organe şi tesuturi sunt prevãzute şi fondurile necesare pentru transportul de organe şi transportul personalului specializat pentru transplant de organe, potrivit prevederilor <>art. 7 alin. (3) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 126/2003 privind operarea, funcţionarea şi finanţarea asistenţei de urgenta acordate cu elicopterele Ministerului Sãnãtãţii şi repartizate operatorilor medicali Institutul Clinic Fundeni şi Spitalul Clinic de Urgenta Targu Mures; g) Fondurile bugetare pentru realizarea infrastructurii necesare operarii şi hangararii elicopterului al cãrui operator este Institutul Clinic Fundeni, în condiţiile reglementãrilor menţionate la lit. f), sunt prevãzute în Programul de administraţie sanitarã şi politici de sãnãtate la titlul 70 Cheltuieli de capital; h) Din sumele alocate Programului de sãnãtate a copilului şi familiei se pot achizitiona, de cãtre unitãţile sanitare prin care se deruleazã aceste intervenţii/obiective, în condiţiile respectãrii reglementãrilor privind achiziţiile publice, tipurile adecvate de lapte praf, respectiv: lapte fãrã fenilalanina, lapte fãrã lactoza, lapte destinat copiilor prematuri, în vederea prevenirii intarzierilor în dezvoltarea neuropsihica a copiilor diagnosticati cu fenilcetonurie, a malnutritiei la copiii prematuri, a profilaxiei diareei cronice şi a malnutritiei şi se suporta cheltuielile aferente organizãrii transportului în cazuri speciale pentru nou-nãscuţi. II. Responsabilitãţi în elaborarea, implementarea şi monitorizarea programelor şi subprogramelor de sãnãtate 10. Ministerul Sãnãtãţii, prin Direcţia generalã buget şi achiziţii, asigura fondurile pentru finanţarea programelor, respectiv subprogramelor de la bugetul de stat, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite care vor solicita finanţarea în funcţie de realizarea indicatorilor. 11. Ordonatorii de credite secundari şi terţiari au obligaţia utilizãrii fondurilor în limita bugetului alocat şi potrivit destinaţiei specificate, cu respectarea dispoziţiilor legale, a gestionãrii eficiente a mijloacelor materiale şi bãneşti, a organizãrii evidentei contabile a cheltuielilor pe fiecare subprogram şi pe subdiviziunile clasificatiei bugetare, atât pentru bugetul aprobat cat şi în execuţie, precum şi a raportarii indicatorilor fizici şi de eficienta. 12. Coordonatorii nationali rãspund de organizarea, monitorizarea şi controlul, raportarea şi analiza indicatorilor fizici, de eficienta şi de rezultate specifici fiecãrui program şi subprogram de sãnãtate. 13. Coordonatorii locali şi direcţiile de sãnãtate publica vor urmãri utilizarea fondurilor alocate potrivit destinaţiei aprobate, efectuarea cheltuielilor de capital exclusiv pentru realizarea obiectivelor şi activitãţilor suboprogramelor şi rãspund de organizarea activitãţilor specifice, raportarea, analiza şi controlul indicatorilor fizici, de eficienta şi de rezultate. 14. Medicii din cadrul unitãţilor sanitare cu responsabilitãţi în realizarea subprogramului dispun mãsurile necesare aplicãrii metodologiei de program în vederea asigurãrii îndeplinirii obiectivelor prevãzute; rãspund de organizarea, monitorizarea şi buna desfãşurare a activitãţilor medicale din cadrul subprogramului de sãnãtate şi de raportarea la timp a datelor cãtre direcţiile de sãnãtate publica; evalueaza impactul asupra stãrii de sãnãtate a populaţiei cuprinsã în subprogramele de sãnãtate. 15. Contabilul şef (directorul economic) al unitãţii sanitare rãspunde de modul de organizare a contabilitãţii, a evidentelor tehnico-operative, de utilizarea sumelor potrivit destinaţiilor aprobate, cu respectarea legilor în vigoare, de exactitatea şi realitatea datelor raportate direcţiilor de sãnãtate publica. III. Raportarea indicatorilor din programele şi subprogramele de sãnãtate 16. a) Indicatorii fizici şi de eficienta prevãzuţi în programele şi subprogramele de sãnãtate se monitorizeazã pe baza evidentei tehnico-operative conduse la nivelul unitãţilor sanitare, al direcţiilor de sãnãtate publica judeţene şi a municipiului Bucureşti şi, dupã caz, al institutelor de sãnãtate publica Indicatorii se raporteazã direcţiilor coordonatoare de programe din Ministerul Sãnãtãţii pentru centralizare, analiza şi luare de mãsuri şi vor sta la baza raportarilor trimestriale şi anuale efectuate de acestea pe formularele anexa la Situaţia financiarã. Indicatorii de rezultat se vor raporta anual, direcţiilor coordonatoare din minister pentru analiza şi centralizare şi vor sta la baza stabilirii indicatorilor de rezultat pe total program; b) Raportarea indicatorilor fizici şi de eficienta prevãzuţi în programe şi subprograme se face trimestrial (dupã caz, cumulat de la începutul anului) şi anual pentru indicatorii de rezultat, de cãtre coordonatorii locali de programe, utilizându-se modalitãţile de raportare (suport de hârtie, magnetic, etc.) convenite cu direcţiile coordonatoare din minister. 17. Costul mediu/indicator fizic se calculeazã atât ca raport între plãţile nete de casa şi numãrul de indicatori fizici realizaţi cat şi ca raport între cheltuielile efective şi numãrul de indicatori fizici realizaţi. În cazul în care, au fost finanţate şi alte acţiuni pentru care nu au fost stabiliţi indicatori fizici sau au fost efectuate cheltuieli de capital acestea vor fi evidentiate distinct, indicandu-se cheltuiala pe fiecare acţiune sau mijloc fix. 18. La finele anului, nivelul costurilor medii realizate va sta la baza unor analize comparative atât cu nivelul indicatorilor prevãzut a se realiza cat şi cu cel efectiv realizat pe unitãţi. 19. Unitãţile sanitare care deruleazã programe şi subprograme de sãnãtate vor raporta, pana la data de 15 a lunii urmãtoare încheierii trimestrului, direcţiilor de sãnãtate publica sau Ministerului Sãnãtãţii, dupã caz, indicatorii fizici şi cheltuielile aferente realizãrii acestora. Dupã centralizare, direcţiile de sãnãtate publica îi remit direcţiilor coordonatoare de programe din Ministerul Sãnãtãţii, pana la data de 20 a primei luni din trimestrul urmãtor şi pana la 31 ianuarie 2005, pentru indicatorii ce se raporteazã anual. 20. În termen de 15 zile de la primirea datelor anuale, direcţiile coordonatoare de programe din Ministerul Sãnãtãţii centralizeazã şi analizeazã indicatorii raportati, pe judeţe şi unitãţi direct subordonate, dupã caz, stabilind nivelul indicatorilor de rezultate, pe total program. 21. Rezultatele analizelor însoţite, dupã caz, de propuneri de imbunatatire a activitãţilor de elaborare, finanţare şi raportare a indicatorilor prevãzuţi în programele de sãnãtate vor fi prezentate conducerii Ministerului Sãnãtãţii pana la finele lunii februarie 2005. IV. Controlul raportarii indicatorilor prevãzuţi în programele şi subprogramele de sãnãtate 22. Indicatorii prevãzuţi în programele aprobate prin bugetul de stat sunt supuşi controlului ce se efectueazã de cãtre organele abilitate. 23. Controlul raportarii indicatorilor din programele şi subprogramele de sãnãtate va fi efectuat, trimestrial, de cãtre coordonatorii locali precum şi de cãtre coordonatorii nationali, prin sondaj. 24. Controlul indicatorilor va urmãri, în principal, urmãtoarele: a) realizarea indicatorilor aprobaţi; b) încadrarea în bugetul aprobat precum şi mãsura în care fondurile alocate au fost utilizate potrivit destinaţiilor stabilite; c) respectarea de cãtre persoanele implicate a responsabilitãţilor legate de derularea programelor şi subprogramelor de sãnãtate; d) realitatea indicatorilor raportati; e) acuratetea şi validitatea datelor colectate; f) eventuale disfunctionalitati în derularea programului sau subprogramului de sãnãtate. 25. În urma fiecãrui control se va întocmi un raport care va fi discutat cu persoanele responsabile în derularea subprogramelor respective, în vederea remedierii eventualelor disfunctionalitati, urmând ca, în termen de 30 de zile, sa se stabileascã rezultatele finale ale controlului. În cazul în care, direcţia de sãnãtate publica identifica probleme ce nu pot fi soluţionate la nivel local, acestea vor fi transmise spre soluţionare direcţiilor coordonatoare din Ministerul Sãnãtãţii. Secţiunea II. Prevederi referitoare la derularea programelor, respectiv subprogramelor de sãnãtate finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate V. Finanţarea programelor, respectiv subprogramelor de sãnãtate 26. Din bugetul aprobat prin <>Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 , Casa Nationala de Asigurãri de Sãnãtate finanţeazã programe de sãnãtate în vederea realizãrii scopului şi obiectivelor stabilite prin lege. 27 a) Sumele alocate subprogramelor de sãnãtate finanţate din Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate sunt destinate asigurãrii, în spital şi în ambulatoriu, a unor medicamente şi materiale sanitare specifice unor boli cu consecinţe grave asupra stãrii de sãnãtate a populaţiei. Lista medicamentelor şi materialelor sanitare specifice va fi publicatã ulterior prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate. b) Sumele aferente contractelor de achiziţii publice prin licitaţie la nivel naţional a medicamentelor şi materialelor sanitare specifice, necesare subprogramelor de sãnãtate, încheiate şi derulate de Casa Nationala de Asigurãri de Sãnãtate, precum şi cele aferente subprogramelor pentru care nu se organizeazã astfel de licitaţii alocarea fãcându-se pe baza de contracte distincte încheiate între casele de asigurãri de sãnãtate şi unitãţile sanitare, se evidenţiazã în bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate la capitolul 62.16 << Servicii medicale şi medicamente>> titlul 20 <<Cheltuieli materiale şi servicii>> art. 25 <<Cheltuieli materiale şi prestãri servicii cu caracter medical>>, în cadrul bugetului aprobat. c) Sumele alocate pentru subprogramele de sãnãtate pentru care nu se organizeazã licitaţie la nivel naţional precum şi contravaloarea medicamentelor şi materialelor sanitare specifice achiziţionate la nivel naţional se cuprind în bugetele de venituri şi cheltuieli ale unitãţilor sanitare, se aproba odatã cu acestea şi se utilizeazã potrivit destinaţiilor stabilite. d) În cazul subprogramelor de sãnãtate pentru care achiziţia de medicamente şi materiale sanitare specifice nu se efectueazã prin licitaţie la nivel naţional, sumele aferente acestora sunt cuprinse în contractele încheiate, distinct, între casele de asigurãri de sãnãtate şi unitãţile sanitare implicate. Aceste sume vor fi defalcate pentru procurarea medicamentelor sau materialelor sanitare ce se acorda în spital şi respectiv în ambulatoriu, de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate în colaborare cu coordonatorii de subprograme de sãnãtate. Contractele mai sus menţionate se realizeazã dupã modelul de contract din anexa la prezentele norme. 28. Medicamentele ce se acorda în ambulatoriu în cadrul subprogramelor de sãnãtate se asigura prin farmaciile aparţinând unitãţilor sanitare prin care se deruleazã subprogramul. 29. a) Unitãţile sanitare prin care se deruleazã subprograme de sãnãtate în baza contractelor încheiate cu casele de asigurãri de sãnãtate prezintã acestora, în primele 5 zile ale lunii în curs, de contul pentru luna precedenta cuprinzând numãrul de bolnavi trataţi, costul mediu pe bolnav, sumele achitate, conform copiei ordinului de plata (cu ştampila trezoreriei) cu care s-a achitat contravaloarea facturii pentru medicamente şi/sau materiale sanitare specifice aprovizionate pentru luna precedenta, precum şi cererea justificativã însoţitã de copia de pe factura emisã de furnizor pentru medicamentele şi/sau materialele specifice aprovizionarii pentru luna în curs. b) Casele de asigurãri de sãnãtate vor analiza indicatorii prezentaţi în decont şi gradul de utilizare a resurselor puse la dispoizitie anterior şi se vor deconta, în limita sumei prevãzute în contract, în termen de 5 zile de la primire, contravaloarea facturii prezentate în copie de unitatea prestatoare de servicii medicale pentru medicamentele şi/sau materialele specifice aprovizionate pentru luna curenta în cadrul subprogramelor de sãnãtate. c) Neprezentarea documentelor prevãzute la lit. a) de cãtre unitãţile sanitare atrage dupã sine sistarea finanţãrii. d) Nerespectarea clauzelor contractuale, în sensul utilizãrii fondurilor pentru alte destinaţii sau neraportarea indicatorilor stabiliţi, atrage dupã sine rezilierea contractului respectiv. e) Situaţiile prevãzute la lit. c) şi d) vor fi aduse la cunostiinta Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate de cãtre organele constatatoare, în termen de 48 de ore de la data constatãrii. 30. Unitãţile sanitare prin care se deruleazã subprograme de sãnãtate pentru care achiziţia medicamentelor şi materialelor sanitare specifice se realizeazã prin licitaţie la nivel naţional urmeazã procedura cuprinsã, în Ordinul ministrului sãnãtãţii şi preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 510/190/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind încheierea şi derularea contractelor de achiziţii publice pentru medicamente şi/sau materiale sanitare specifice, necesare realizãrii programelor, respectiv subprogramelor de sãnãtate cu modificãrile şi completãrile ulterioare. VI. Raportarea indicatorilor din subprograme de sãnãtate şi responsabilitãţile specifice în derularea acestora 31. a) Indicatorii fizici şi de eficienta corespunzatori subprogramelor de sãnãtate finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate se transmit caselor de asigurãri de sãnãtate şi Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate în vederea analizei acestora. b) Casele de asigurãri de sãnãtate transmit. Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, lunar, trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, pana la data de 15 a lunii urmãtoare perioadei pentru care se face raportarea, sumele alocate de acestea pentru fiecare subprogram de sãnãtate, sumele utilizate de cãtre unitãţile prestatoare de servicii medicale care deruleazã subprograme precum şi indicatorii fizici (în baza evidentei nominale) şi de eficienta, conform anexelor nr. III, III/1, şi III/2 la prezentul ordin. 32. Costul mediu/bolnav tratat se calculeazã ca raport între suma cheltuitã pentru medicamente şi/sau materiale sanitare specifice consumate pentru tratamentul bolnavilor şi numãrul de bolnavi beneficiari în cadrul fiecãrui subprogram. 33. La finele anului, nivelul costurilor medii realizate va sta la baza unor analize comparative atât cu nivelul indicatorilor prevãzut a se realiza cat şi cu cel realizat pe case de asigurãri de sãnãtate. 34. a) Unitãţile sanitare care deruleazã subprograme de sãnãtate transmit caselor de asigurãri de sãnãtate raportari lunare, trimestriale (cumulat de la începutul anului) şi anuale, cuprinzând numãrul de bolnavi trataţi şi sumele aferente medicamentelor şi/sau materialelor sanitare specifice utilizate în tratamentul acestora. b) Unitãţile sanitare care deruleazã subprograme de sãnãtate au obligaţia organizãrii evidentei nominale şi în baza codului numeric personal a bolnavilor care beneficiazã de medicamente sau materiale sanitare specifice prescrise şi eliberate în cadrul subprogramelor. Aceasta evidenta va fi pusã la dispoziţia caselor de asigurãri de sãnãtate, lunar, pana la data de 10 a lunii urmãtoare încheierii perioadei pentru care se face raportarea. 35. Lunar, direcţiile de specialitate din cadrul Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate care au repartizate sarcini prvind programele de sãnãtate, analizeazã pe fiecare subprogram în parte şi pe judeţe sumele alocate şi gradul de utilizare a fondurilor la nivelul unitãţilor sanitare, precum şi indicatorii fizici şi de eficienta realizaţi. 36. Responsabilitãţile specifice în derularea programelor de sãnãtate sunt: a) Casa Nationala de Asigurãri de Sãnãtate şi casele de asigurãri de sãnãtate rapund de asigurarea, urmãrirea şi controlul utilizãrii fondurilor alocate pentru derularea subprogramelor de sãnãtate, monitorizarea, controlul şi analiza indicatorilor fizici şi de eficienta. b) Medicii din cadrul unitãţilor sanitare cu responsabilitãţi în realizarea subprogramului: - rãspund de utilizarea fondurilor primite pentru efectuarea cheltuielilor; - dispun mãsurile necesare aplicãrii metodologiei de program în vederea asigurãrii implinirii obiectivelor prevãzute; - rãspund de organizarea, monitorizarea şi buna desfãşurare a activitãţilor medicale din cadrul subprogramelor de sãnãtate; - rãspund de raportarea corecta şi la timp a datelor cãtre casele de asigurãri de sãnãtate; - evalueaza impactul asupra stãrii de sãnãtate a populaţiei cuprinsã în subprogramele de sãnãtate. c) Constabilul şef (directorul economic) al unitãţii sanitare rãspunde de modul de organizare a contabilitãţii, a evidentelor tehnico-operative, de utilizarea sumelor potrivit destinaţiilor aprobate, cu respectarea legilor în vigoare, de exactitatea şi realitatea datelor raportate caselor de asigurãri de sãnãtate. VII. Controlul raportarii indicatorilor prevãzuţi în subprogramele de sãnãtate 37. Indicatorii prevãzuţi în programele finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate sunt supuşi controlului ce se efectueazã de cãtre organele abilitate. 38. Controlul raportarii indicatorilor din subprogramele de sãnãtate se realizeazã de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate, trimestrial, la unitãţile sanitare care deruleazã aceste suprograme. 39. Controlul indicatorilor din subprograme de sãnãtate va urmarir în principiu urmãtoarele: a) încadrarea în bugetul aprobat precum şi mãsura în care fondurile alocate au fost utilizate potrivit destinaţiilor stabilite şi au servit la realizarea obiectivelor propuse în subprogramul de sãnãtate respectiv b) respectarea de cãtre persoanele implicate a responsabilitãţilor legate de derularea subprogramelor de sãnãtate c) realitatea indicatorilor raportati d) acuratetea şi validarea datelor colectate şi raportate e) eventuale obstacole sau distunctionalitati m derularea programului sau subprogramului de sãnãtate 40. În urma fiecãrui control se va întocmi un raport care va fi discutat cu persoanele responsabile în derularea subprogramelor respective, în vederea remedierii eventualelor disfunctionalitati, urmând ca, în termen de 30 de zile, sa se stabileascã rezultatele finale ale controlului. În cazul în care, casa de asigurãri de sãnãtate identifica probleme ce nu pot fi soluţionate la nivel local, aceste vor fi transmise spre soluţionare direcţiilor coordonatoare din Casa Nationala de Asigurãri de Sãnãtate. Pentru anul 2004, controlul anual se va efectua pana la data de 15 februarie 2005. ANEXAla normele metodologice Secţiunea II CONTRACT pentru finanţarea subprogramelor de sãnãtate în anul 2004 I. Pãrţile contractante Casa de Asigurãri de Sãnãtate ........ cu sediul în municipiul/oraşul ........ strada ...... nr. .... judeţul/sectorul ....., telefon/fax .... reprezentatã prin presedfinte - director general ...... şi director economic ........ pe de o parte, şi unitatea sanitarã ......, cu sediul în ........... str. ..... nr. ...., telefon ....... fax ....... reprezentat prin ....... având actul de înfiinţare/organizare nr. ........ autorizaţia sanitarã de funcţionare nr. ......, certificatul de acreditare nr. ..... codul fiscal ........ şi contul nr. ....... deschis la Trezoreria statului, copie dupã dovada asigurãrii de rãspundere civilã în domeniul medical. II. Obiectul contractului Obiectul prezentului contract îl constituie finanţarea subprogramelor de sãnãtate ....../(se specifica fiecare subprogram)........ pentru asigurarea medicamentelor şi/sau a materialelor sanitare specifice ...../(se completeazã, dupã caz, în funcţie de subprograme)....... necesare în terapia în spital şi în ambulatoriu, conform <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.498/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea continuitãţii tratamentului bolnavilor cuprinşi în programele de sãnãtate finanţate din bugetul Ministerului Sãnãtãţii şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, şi Ordinului nr. 172/113/18.02.2004 pentru aprobarea derulãrii programelor şi subprogramelor de sãnãtate finanţate din bugetul de stat şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, în anul 2004. III Durata contractului 3.1. Prezentul contract este valabil de la data încheierii lui şi pana la data de 31 decembrie 2004. 3.2. Durata prezentului contract se poate prelungi, cu acordul pãrţilor, în situaţia prelungirii duratei de aplicabilitate a <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.498/2003 . IV. Obligaţiile pãrţilor 4.1. Obligaţiile Casei de Asigurãri de Sãnãtate 4.1.1. Casa de Asigurãri de Sãnãtate ..... se obliga sa asigure fonduri pentru derularea subprogramelor de sãnãtate în cadrul bugetului aprobat cu aceasta destinaţie, decontand lunar contravaloarea facturilor pentru medicamente şi/sau materiale sanitare specifice necesare asigurãrii în spital şi în ambulatoriu (dupã caz) a tratamentului pentru bolnavii cu afectiunile cuprinse în subprograme. 4.1.2. Finanţarea subprogramelor se face din Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, în cadrul bugetului aprobat pentru cheltuieli materiale şi prestãri de servicii cu caracter medical la subcapitolul respectiv. 4.1.3. Sumele alocate sunt stabilite în funcţie de numãrul de bolnavi trataţi şi de costul mediu pe bolnav. 4.1.4. Defalcarea sumelor alocate pe spital şi ambulatoriu se face de Casa de Asigurãri de Sãnãtate în colaborare cu coordonatorii locali de programe de sãnãtate. 4.1.5. Medicamentele ce se acorda în ambulatoriu în cadrul subprogramelor se asigura prin farmacia unitãţii sanitare prin care acestea se deruleazã. 4.1.6. Casa de Asigurãri de Sãnãtate ........ analizeazã indicatorii prezentaţi în decontul înaintat de unitatea sanitarã, precum şi gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior. 4.1.7. Casa de Asigurãri de Sãnãtate .......... deconteazã, în termen de 5 zile, în baza cererilor justificate transmise de unitatea sanitarã, în limita sumei prevãzute în contract, contravaloarea facturii, prezentatã în copie, pentru medicamentele şi/sau materialele specifice necesare tratamentului din luna curenta. 4.2. Obligaţiile unitãţii sanitare .................... Unitatea sanitarã are urmãtoarele obligaţii: 4.2.1. sa elaboreze strategii de profilaxie primara, secundarã şi tertiara pentru bolile cuprinse în subprogram; 4.2.2. sa utilizeze fondurile primite pentru fiecare subprogram de sãnãtate, potrivit destinaţiei acestora; 4.2.3. sa dispunã mãsuri pentru gestionarea eficienta a mijloacelor materiale şi bãneşti; 4.2.4. sa organizeze evidenta cheltuielilor pe fiecare subprogram şi pe subdiviziunile clasificatiei bugetare, atât în prevederi, cat şi în execuţie; 4.2.5. sa se asigure ca serviciile medicale furnizate în baza prezentului contract se încadreazã din punct de vedere al calitãţii în normele privind calitatea asistenţei medicale, elaborate de cãtre comisiile de specialitate din cadrul Colegiului Medicilor din România şi de Casa Nationala de Asigurãri de Sãnãtate; 4.2.6. sa furnizeze tratamentul adecvat şi sa prescrie medicamentele conform reglementãrilor în vigoare; 4.2.7. sa efectueze achiziţia medicamentelor şi/sau materialelor sanitare specifice, în condiţiile legii; 4.2.8. sa transmitã casei de asigurãri de sãnãtate raportari lunare, trimestriale (cumulat de la începutul anului) şi anuale, privind sumele utilizate pe fiecare subprogram de sãnãtate, precum şi indicatorii realizaţi, rãspunzând de exactitatea şi realitatea datelor raportate pentru justificarea plãţii contravalorii facturii pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice procurate în luna precedenta, cat şi a indicatorilor raportati; 4.2.9. sa organizeze evidenta nominalã şi în baza codurilor numerice personale pentru bolnavii care beneficiazã de medicamente şi/sau materiale sanitare specifice prescrise şi eliberate în cadrul subprogramelor de sãnãtate. Pana la data de 10 a lunii urmãtoare încheierii perioadei pentru care se face raportarea va raporta casei de asigurãri de sãnãtate evidenta nominalã şi în baza codurilor numerice personale pentru bolnavii trataţi în cadrul subprogramelor de sãnãtate. V. Valoarea Contractului (se detaliazã fiecare subprogram pe destinaţii 2.3, 2.7, 2.8, etc.) 5.1 ......................... lei din care: 5.1.1 ....................... lei pe spital; 5.1.2 ....................... lei pe ambulatoriu. 5.2. 5.3. 5.4. Finanţarea subprogramelor 5.4.1. Unitatea sanitarã prezintã în primele 5 zile ale lunii curente, pentru luna expiratã, decontul pentru luna precedenta cuprinzând numãrul de bolnavi trataţi, costul mediu pe bolnav, sumele achitate, conform ordinului de plata (cu ştampila trezoreriei) cu care s-a achitat contravaloarea facturii pentru medicamente şi/sau materiale sanitare specifice procurate în luna precedenta, precum şi cererea justificativã, însoţitã de copia facturii emise de furnizor pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice aprovizionate pentru luna în curs. 5.4.2. Casa de asigurãri de sãnãtate analizeazã indicatorii prezentaţi prin decont, precum şi gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior şi deconteazã, în limita sumei prevãzute în contract, în termen de maximum 5 zile de la primire, contravaloarea facturii prezentate în copie de unitatea sanitarã pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice achiziţionate pentru luna curenta. VI. Rãspunderea contractualã 6.1. Unitatea sanitarã are urmãtoarele responsabilitãţi: 6.1.1. Prin medicii coordonatori: a) rãspunde de utilizarea fondurilor primite pentru efectuarea cheltuielilor pentru medicamentele şi materialele sanitare specifice; b) rãspunde de organizarea evidentei nominale şi în baza codurilor numerice personale pentru bolnavii care beneficiazã de medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice prescrise în cadrul subprogramelor; c) dispune mãsurile necesare aplicãrii metodologiei de program, în vederea asigurãrii îndeplinirii obiectivelor prevãzute în program; d) rãspunde de organizarea, monitorizarea şi buna desfãşurare a activitãţilor medicale din cadrul programului; e) rãspunde de raportarea la timp a datelor cãtre Casa de Asigurãri de Sãnãtate ...... precum şi de realitatea şi exactitatea acestora; f) evalueaza impactul asupra stãrii de sãnãtate a populaţiei cuprinse în program. 6.1.2. Prin contabilul-şef al unitãţii sanitare: - rãspunde de modul de organizare a evidentelor tehnico-operative, de utilizarea sumelor alocate potrivit destinaţiilor aprobate, cu respectarea normelor legale în vigoare, de exactitatea şi realitatea datelor raportate lunar. 6.2. Casa de Asigurãri de Sãnãtate ............... controleazã trimestrial modul de utilizare a fondurilor alocate şi analizeazã lunar indicatorii prezentaţi. 6.2.1. Controlul casei de asigurãri de sãnãtate va urmãri, în principal, urmãtoarele: a) dacã activitãţile se desfãşoarã conform reglementãrilor legale în vigoare; b) dacã se constata obstacole sau disfunctionalitati în derularea programului; c) dacã se încadreazã în sumele contractate pe subprograme de sãnãtate, dacã fondurile alocate au fost utilizate potrivit destinaţiilor stabilite şi dacã au servit la realizarea obiectivelor propuse în domeniul sau subprogramul respectiv; d) dacã persoanele implicate respecta responsabilitãţile legate de subprogram; e) verifica realitatea şi exactitatea datelor. 6.3. Neprezentarea de cãtre unitatea sanitarã a documentelor prevãzute la pct. 4.2.8 din prezentul contract atrage sistarea finanţãrii. 6.4. Nerespectarea clauzelor cuprinse la pct. 4.2.2 şi 4.2.8 atrage rezilierea contractului. VII. Soluţionarea litigiilor 7.1. Litigiile apãrute pe perioada derulãrii contractului se soluţioneazã de cãtre pãrţi pe cale amiabila, în situaţia în care pãrţile nu ajung la o înţelegere, acestea se vor adresa instanţelor judecãtoreşti competente. VIII. Clauze speciale 8.1. Sumele înscrise în actele adiţionale încheiate în anul 2004 la contractele pentru anul 2003, vor fi consemnate distinct ca sume incluse în valoarea totalã a contractului pe anul 2004. 8.2. Se pot încheia acte adiţionale la prezentul contract în situaţia în care, prin ordin comun al ministrului sãnãtãţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurãri de Sãnãtate, se aproba modificãri în volumul şi în structura programului, pe parcursul derulãrii acestuia. 8.3. Dacã o clauza a acestui contract ar fi declarata nulã, celelalte prevederi ale contractului nu vor fi afectate de aceasta nulitate. Pãrţile convin ca orice clauza declarata nulã sa fie înlocuitã printr-o alta clauza care sa corespundã cat mai bine cu putinta spiritului contractului. Dacã pe durata prezentului contract expira termenul de valabilitate a autorizaţiei sanitare, toate celelalte prevederi ale contractului nu vor fi afectate de nulitate, cu condiţia reînnoirii autorizaţiei sanitare pentru toatã durata de valabilitate a contractului. IX. Dispoziţii finale 9.1. Orice modificare poate fi facuta numai cu acordul scris al ambelor pãrţi. 9.2. În condiţiile apariţiei unor noi acte normative în materie, care intra în vigoare pe durata derulãrii prezentului contract, clauzele contrare se vor modifica şi se vor completa în mod corespunzãtor, numai cu acordul pãrţilor. 9.3. Rezilierea contractului înainte de expirarea valabilitãţii acestuia poate fi facuta numai cu acordul celor doi semnatari. X. Forta majorã 10.1. Orice împuternicire independenta de vointa pãrţilor, intervenita dupã data semnãrii contractului şi care impiedica executarea acestuia, este consideratã forta majorã şi exonereaza de rãspundere partea care o invoca. Sunt considerate forta majorã, în sensul acestei clauze, împrejurãri ca: rãzboi, revoluţie, cutremur, marile inundatii, embargou. 10.2. Partea care invoca forta majorã trebuie sa anunţe cealaltã parte în termen de 5 zile de la data apariţiei respectivului caz de forta majorã şi, de asemenea, de la încetarea acestui caz. 10.3. Dacã nu se procedeazã la anunţarea în termenele prevãzute mai sus a începerii şi încetãrii cazului de forta majorã, partea care îl invoca suporta toate daunele provocate celeilalte pãrţi prin neanuntarea la termen. 10.4. În cazul în care împrejurãrile care obliga la suspendarea executãrii prezentului contract se prelungesc pe o perioada mai mare de 6 luni, fiecare parte poate cere rezoluţiunea contractului. Prezentul contract s-a încheiat astãzi, ........ în doua exemplare, câte un exemplar pentru fiecare parte, şi se completeazã conform normelor în vigoare. CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, Preşedinte-Director general, Director economic, UNITATEA SANITARĂ, Director, Director economic/contabil-şef Vizat Serviciul juridic
────────────────────────
ANEXA II
PROGRAME, SUBPROGRAME ŞI INTERVENŢII
DE SĂNĂTATE FINANŢATE DE LA BUGETUL DE STAT
II/1. PROGRAM COMUNITAR DE SĂNĂTATE PUBLICA
Instituţia coordonatoare a programului:
- Ministerul Sãnãtãţii - Direcţia Generalã de Sãnãtate Publica şi Inspecţia Sanitarã de Stat Coordonarea tehnica:
- Institutul de Sãnãtate Publica Bucureşti (subprogramul 1.1, subprogramul 1.4 prin Secretariatul Planului Naţional de Acţiuni pentru Sãnãtate în relatie cu Mediul şi subprogramul 1.5) Comisiile de specialitate ale Ministerului Sãnãtãţii (subprogramul 1.2 şi subprogramul 1.3)
- Institutul Naţional de Hematologie Transfuzionalã "Prof. dr. C. T. Nicolau" Bucureşti (subprogramul 1.6)
SUBPROGRAM 1.1 - SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL BOLILOR
TRANSMISIBILE
Obiectivul 1 - Realizarea imunizarilor conform calendarului naţional de vaccinare
Activitãţi:
- Achiziţionarea vaccinurilor şi a materialelor sanitare necesare administrãrii acestora
- Distribuţia vaccinurilor la nivel local
- Realizarea imunizarilor conform calendarului de vaccinari
- Identificarea comunitãţilor cu acces dificil la serviciile de sãnãtate şi organizarea de campanii suplimentare de vaccinare pentru acestea
- Realizarea de cãtre institutele de sãnãtate publica de studii de prevalenta/imunogenicitate/eficienta vaccinala cu acordul Direcţiei Generale de Sãnãtate Publica şi Inspecţie Sanitarã de Stat
- Supravegherea reactiilor adverse postvaccinale indezirabile (RAPI)
- Realizarea anchetelor bianuale de estimare a acoperirii vaccinale
- Administrarea vaccinurilor în condiţii de siguranta maxima prin utilizarea la nivel naţional, conform cerinţelor OMS, a seringilor autoblocante
- Continuarea distribuţiei carnetelor de vaccinare şi informarea cadrelor medicale şi a mamelor cu privire la modul de utilizare al acestora
- Pregãtirea personalului medical şi a mediatorilor sanitari cu privire la modul de realizare şi raportare a vaccinarilor
Indicatori de evaluare:
Indicatori de rezultate - se stabilesc anual
Acoperirea vaccinala la nivelul diferitelor categorii de populaţie (%) - 96
Indicatori fizici - se raporteazã trimestrial
Numãr doze de vaccin achiziţionate centralizat*) 8,5 milioane doze/an
Numãr doze de vaccin achiziţionate local 30 mii doze/an
Numãr activitãţi desfãşurate 425/an
Indicatori de eficienta - se raporteazã trimestrial
Cost mediu/doza vaccin achitionat centralizat*) 42 mii lei
Cost mediu/doza vaccin achiziţionat local 200 mii lei
Cost mediu/activitate 2.000 mii lei
┌──────────────────────────┬───────────────────────┬───────────────────────────┐
│ Varsta recomandatã │ Vaccin │ Comentarii │
├──────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┤
│Primele 24 de ore │Hep B │ În maternitate │
│4-7 zile │BCG │ │
├──────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┤
│2 luni │DTP - Hep B, VPO, │ Simultan │
├──────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┤
│4 luni │DTP, VPO │ Simultan │
├──────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┤
│6 luni │DTP - Hep B, VPO, │ Simultan │
├──────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┤
│12 luni │DTP, VPO │ Simultan │
├──────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┤
│12-15 luni │RRO │ │
├──────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┤
│30-35 luni │DTP │ │
├──────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┤
│7 ani (în cls I-a) │DT, Ruj │ Campanii şcolare │
├──────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┤
│9 ani (în cls III-a) │VPO, Hep B │ Campanii şcolare │
├──────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┤
│14 ani (în cls VIII-a) │DT, Rub** │ Campanii şcolare │
├──────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┤
│18 ani (în cls. XII-a) │Hep B │ Campanii şcolare │
├──────────────────────────┼───────────────────────┼───────────────────────────┤
│Studenţi anul I, respectiv│ │ │
│elevi anul I de la │Hep B │ Campanii şcolare │
│Facultãţile de Medicina │ │ │
│şi Stomatologie, │ │ │
│respectiv şcoli sanitare │ │ │
│postliceale │ │ │
└──────────────────────────┴───────────────────────┴───────────────────────────┘
DTP Vaccin diftero-tetano-pertussis
DT Vaccin diftero-tetanic pediatric (se utilizeazã pana la varsta
de 14 ani)
VPO Vaccin polio oral (pentru copii institutionalizati şi copii care
au contraindicatii pentru VPO se va utiliza VPI = vaccin polio
inactivat sau combinat DTP-VPI)
Hep B Vaccin hepatitic B
DTP-Hep B Vaccin diftero-tetano-pertussis-hepatita B
RRO Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion
BCG Bacil Calmette Guerin
Rub Vaccin rubeolic
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
INDICATORI DE EVALUARE A PROGRAMULUI 2004
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Indicatori fizici
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Numãr acţiuni specifice de monitorizare şi evaluare a efectelor
factorilor de risc pentru starea de sãnãtate (inclusiv studii) 1,250
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Numãr doze de vaccin achiziţionate 8,500,000
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Numãr de acţiuni de supraveghere şi control al bolilor
transmisibile 800
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Numãr donari 400,000
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Numãr de campanii de informare, educare şi alte acţiuni
specifice de promovare a sãnãtãţii 400
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Indicatori de eficienta - în mii lei -
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cost mediu/campanie informare, educare, comunicare şi alte
acţiuni specifice de promovare a sãnãtãţii 67,500
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cost mediu/acţiune specifica de monitorizare şi evaluare a
efectelor factorilor de risc pentru starea de sãnãtate 43,200
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cost mediu/doza vaccin 42
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cost mediu/acţiune de supraveghere şi control al bolilor
transmisibile 123,750
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cost mediu/unitate sânge total 1,250
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Indicatori de rezultate
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Acoperirea vaccinala (%) 96
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Scãderea morbiditatii specifice prin boli transmisibile în
populaţia generalã (%) 1
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Creşterea numãrului de donari de sânge (%) 3
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Indicatori fizici
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
● Numãr de acţiuni de screening 3
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
● Numãr de campanii de informare, educare şi comunicare 2
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
● Numãr de intervenţii specifice pentru monitorizarea şi 14
controlul bolilor netransmisibile
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
● Numãr studii de prevalenta pentru boli cu morbiditate crescutã 2
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Indicatori de eficienta:
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
● Cost mediu/screening (mii lei) 30000000
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
● Cost mediu/campanie de informare, educare şi comunicare 3000000
(mii lei)
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
● Cost mediu/intervenţie specifica pentru monitorizarea şi
controlul bolilor netransmisibile (mii lei) 12071428
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
● Cost mediu/studiu de prevalenta pentru boli cu morbiditate
crescutã (mii lei) 14000000
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Indicatori de rezultate:
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
● Mortalitatea specifica prin cancer la 100000 locuitori 197
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
● Mortalitatea specifica prin cardiopatii ischemice la
100000 locuitori 157
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Indicatori fizici
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
● Numãr intervenţii pentru sãnãtatea copilului 11
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
● Numãr de intervenţii pentru sãnãtatea reproducerii 8
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
● Numãr de campanii informare, educare şi comunicare (IEC)
în cadrul interventiilor 4
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Indicatori de eficienta - în mii lei -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
● Cost mediu/intervenţie pentru sãnãtatea copilului 35,113,636
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
● Cost mediu/intervenţie pentru sãnãtatea reproducerii 48,281,250
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
● Cost mediu/campanie de informare, educare şi comunicare
(IEC) 1,000,000
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Indicatori de rezultate:
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
● Mortalitatea infantila (decese sub 1 an la 1.000 nãscuţi vii) 17,2
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
● Mortalitatea maternã prin avort (decese materne la 1.000
nãscuţi vii) 0,1
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
SUBPROGRAME DE SĂNĂTATE
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate,
în anul 2004
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Denumire program/subprogram FNUASS
Cheltuieli materiale şi servicii:
medicamente şi materiale sanitare
specifice- mii lei
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Program comunitar de sãnãtate 1,060,000,000
publica
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1.2 Supravegherea şi controlul infectiilor 940,000,000
HIV/SIDA
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1.3 Supravegherea şi controlul 120,000,000
tuberculozei
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Program de prevenire şi control al 6,010,000,000
bolilor netransmisibile
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2.1 Prevenirea şi combaterea bolilor 222,500,000
cardiovasculare
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2.2 Preventie şi control în patologia 1,900,000,000
oncologica
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2.3 Preventie şi diagnostic precoce în 370,000,000
alte boli neurologice
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2.4 Preventie şi control în diabet şi alte 1,500,000,000
boli de nutritie
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2.5 Profilaxie în patologia psihiatrica şi 100,000,000
psihosociala
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2.6 Preventie în patologia nefrologica şi 1,650,000,000
dializa
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2.7 Preventie şi control a hemofiliei şi 50,000,000
talasemiei
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2.8 Preventie în patologia endocrina 48,000,000
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2.9 Preventie în traumatologie şi în 165,000,000
ortopedie
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2.12 Transplant de organe şi tesuturi 4,500,000
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Total 7,070,000,000
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
