Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Pentru realizarea atribuţiilor în domeniul confirmării rezervelor de petrol, prevăzute la art. 14 şi 27 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii petrolului nr. 134/1995, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.265/1996, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 221/1995 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale şi al Deciziei primului-ministru nr. 86/1997, Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale emite următorul ordin: ART. 1 Se aprobă Instrucţiunile tehnice privind evaluarea, clasificarea, confirmarea resurselor geologice şi rezervelor de petrol şi conţinutul-cadru al studiilor de evaluare a resurselor geologice şi rezervelor de petrol, prevăzute în anexa. ART. 2 Normele metodologice privind determinarea, clasificarea, evaluarea, confirmarea şi evidenţa rezervelor geologice de hidrocarburi fluide, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Republicane de Rezerve Geologice nr. 24/1978 şi prin art. 3 din Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale nr. 33/1994 privind resursele de petrol, îşi încetează aplicabilitatea. ART. 3 Anexele fac parte integrantă din prezentul ordin. ART. 4 Direcţia generală investigare şi dezvoltare baza naţională de resurse minerale va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, Mihail Ianăş Bucureşti, 8 decembrie 1997. Nr. 101. INSTRUCŢIUNI TEHNICEprivind evaluarea, clasificarea, confirmarea resurselor geologice şi rezervelor de petrol şi conţinutul-cadru al studiilor de evaluare a resurselor geologice şi rezervelor de petrol CAP. I ART. 1 Obiectul prezentelor instrucţiuni tehnice îl reprezintă substanţele minerale combustibile, constituite din amestecuri de hidrocarburi naturale acumulate în scoarţa terestră, denumite generic petrol, care, în condiţii de suprafaţă, se prezintă în stare gazoasă sau lichidă şi se exploatează prin sonde. ART. 2 Petrolul cuprinde următoarele substanţe pentru care se evaluează, se confirma şi se ţin în evidenta resursele geologice şi rezervele: a) ţiţei, cuprinzând amestecuri de hidrocarburi, care, în condiţii de zăcământ şi standard de suprafaţa, se prezintă în stare lichidă; b) gaze asociate cu ţiţeiul, cuprinzând gazele dizolvate în ţiţei în condiţii iniţiale de zăcământ şi gazele din capul primar de gaze asociate acumulărilor de ţiţei; c) gazele naturale libere, acumulate în zăcăminte, exclusiv sub forma de gaze, care pot fi sărace (fără conţinut de condensat), bogate (în amestec cu condensat în condiţii de zăcământ, la care raţia gaz-condensat depăşeşte 27.000 Stmc/mc) sau gaz-condensat (gaze în amestec cu condensat în condiţii de zăcământ, la care raţia gaz-condensat este cuprinsă între 540-27.000 Stmc/mc); d) condensat, fracţie lichidă de hidrocarburi uşoare la care componenta C(7+) nu depăşeşte 12,5%, rezultat prin procese de separare a gazelor provenite din zăcămintele de gaz-condensat, gaze libere bogate sau din capul de gaze al zăcămintelor din ţiţei; e) amestecuri de gaze combustibile naturale din zăcăminte, exclusiv sub forma de gaze, care, pe lângă componentele din grupa hidrocarburilor, conţin şi alte componente chimice (dioxid de carbon, azot, hidrogen, hidrogen sulfurat etc.) în proporţii cumulate de peste 10% (volumetric) şi a căror combustibilitate este dovedită prin teste de ardere. ART. 3 Acumularea naturala de petrol este caracterizată de prezenta hidrocarburilor în roci colectoare, în condiţiile existenţei unor capcane de natura structurală, tectonică, stratigrafică, litologică sau combinată. Colectorul reprezintă o roca poros-permeabilă, capabilă să acumuleze şi să cedeze fluide, mediul poros-permeabil fiind constituit din matricea rocii, din fisuri sau combinat, şi se caracterizează printr-o litologie mai mult sau mai puţin omogenă. Capcana este partea dintr-un colector sau acesta în întregime, care, datorită unor factori geologici şi hidrodinamici, este capabilă să asigure acumularea şi protejarea petrolului. Zăcământul comercial reprezintă o acumulare naturala, unitară, de petrol, constituită dintr-un colector cu caracter de continuitate, care asigura comunicarea fluidelor conţinute, având sistem unitar de presiune de fund, sau constituită din mai multe colectoare în secţiune verticala, pentru care exploatarea simultană şi neselectivă prin sonde creează condiţiile de comunicare a fluidelor şi uniformizarea presiunilor şi din care se pot extrage hidrocarburi în condiţii tehnice şi economice specificate. Tot zăcământ comercial se considera şi acumulările naturale, separate în plan orizontal sau vertical în cadrul aceleiaşi structuri, nepuse în comunicare hidrodinamica prin procesul de exploatare, dar a căror exploatare de justifica din punct de vedere economic numai pe ansamblul structurii. Obiectiv de exploatare reprezintă un zăcământ sau mai multe zăcăminte, în succesiune verticala, din cadrul unei structuri petrolifere puse în exploatare neselectiv prin una sau mai sonde. Structura petroliferă (câmp petrolifer) reprezintă totalitatea zăcămintelor ce se succed pe orizontala şi verticala în cadrul unei structuri geologice. ART. 4 Resursa geologica de petrol reprezintă totalitatea cantităţilor sau volumelor de petrol din acumulările naturale descoperite şi nedescoperite, prognozate pe structuri neevidentiate, presupuse pe baza unor considerente geostatistice, ce ar putea fi descoperite în cadrul unităţilor structurale majore. ART. 5 Resursele geologice de petrol nedescoperite nu constituie obiectul prezentelor instrucţiuni tehnice. ART. 6 Rezerva de petrol reprezintă partea din resursa geologica care se considera că poate fi recuperată în condiţiile tehnice de extracţie existente sau proiectate şi economice specificate. ART. 7 Evaluarea resurselor geologice se face pentru acumulări naturale unitare, iar a rezervelor, pentru acumulări naturale unitare sau pentru obiective de exploatare constituite în cadrul procesului de exploatare. ART. 8 Resursele geologice descoperite, existente, şi rezervele existente sunt cele din care s-au scăzut cantităţile extrase si, respectiv, arse în procesul de combustie subterana, până la data evaluării. ART. 9 Factorul de recuperare potenţial este raportul dintre rezerva iniţială estimată pentru o anumită etapa de cunoaştere a zăcământului şi resursa geologica iniţială. Factorul de recuperare realizat este raportul dintre rezerva extrasă şi resursă geologică descoperită iniţial. ART. 10 Rezervele se revizuiesc pe măsura obţinerii de noi date geologice şi/sau de exploatare sau a modificării condiţiilor tehnice şi/sau economice. CAP. II Clasificarea rezervelor după gradul de cunoaştere şi după mecanismul de dizlocuire ART. 11 Gradul de cunoaştere a rezervelor reprezintă o măsura a certitudinii, care poate fi atribuită cantităţii şi calităţii rezervelor evaluate. ART. 12 După gradul de cunoaştere realizat, rezervele se clasifica în categoriile: dovedite, probabile şi posibile. ART. 13 Se clasifica în categoria dovedite rezervele zăcămintelor aflate în curs de exploatare, cât şi cele al căror stadiu de investigare permite proiectarea exploatării. Se admite o probabilitate de 90% (+/-10%) faţă de rezervele evaluate. Rezervele dovedite se subclasifică în dovedite dezvoltate şi dovedite nedezvoltate. Se subclasifică în categoria dovedite dezvoltate rezervele extrase şi cele estimate a se obţine prin sondele de exploatare (producţie) existente, în condiţiile de deschidere (perforare) a acestora şi ale tehnologiilor de extracţie aplicate la data de referinţă a evaluării, inclusiv cele care conduc la obţinerea de rezerve secundare. Se subclasifică în categoria dovedite nedezvoltate rezervele estimate a se obţine prin sondele de exploatare proiectate şi în condiţii de deschidere (perforare) a acestora sau prin modificarea deschiderii (perforaturii) existente anterior, cât şi prin tehnologii de extracţie proiectate la data de referinţă a evaluării, inclusiv prin cele care vor conduce la obţinerea de rezerve secundare. În cazul colectoarelor cu nisipuri neconsolidate, în categoria dovedite se vor clasifica rezervele considerate posibil de recuperat cu sondele existente şi cu cele proiectate la data de referinţă a evaluării. Nu se clasifica în aceasta categorie rezervele ce se estimează a se recupera numai prin înlocuirea parţială a gabaritului de sonde de exploatare, neproiectat la data de referinţă a evaluării. ART. 14 Se clasifica în categoria probabile rezervele al căror grad de cunoaştere nu întruneşte condiţiile de clasificare dovedite, dar care se apreciază ca se vor putea recupera în viitor din resursele geologice, în condiţiile tehnice cunoscute şi economice estimate, astfel: a) situate în zone de extinderea rezervelor dovedite din cadrul aceluiaşi zăcământ, unde exista indicaţii din diagrafiile electrice ale sondelor privind prezenta petrolului în colector, dar nu exista date asupra productivităţii cu caracter industrial; b) situate în zone nou-descoperite, cu zăcăminte insuficient conturate, din care s-au obţinut date privind prezenta petrolului cu caracter comercial, prin probe de producţie efectuate în cel puţin o sonda; c) situate sub limita izobatica a rezervelor dovedite dintr-un zăcământ, dacă exista indicaţii din diagrafiile geofizice ale sondelor privind prezenta petrolului sau dacă din perforatura care a stat la baza delimitării rezervelor dovedite nu s-au obţinut impurităţi; d) situate deasupra limitei izobatice a rezervelor dovedite de ţiţei, dacă s-a pus în evidenta un cap primar de gaze şi se presupune că exista saturaţie în ţiţei şi în poziţii izobatice mai ridicate decât limita care permite clasificarea rezervelor de ţiţei în categoria dovedite; e) ce ar putea rezulta ca aport suplimentar al sondelor de completare sau de înlocuire de gabarit de exploatare, neproiectate încă în etapa pentru care se evaluează rezerve, dar considerate ca posibil de realizat, sau proiectate, cu executarea condiţionată de obţinerea unor rezultate prevăzute pentru sondele de exploatare proiectate a se sapa necondiţionat; f) ce ar putea rezulta ca aport suplimentar prin aplicarea de metode de recuperare secundară, dar a căror posibilitate de aplicare nu a fost încă dovedită la zăcământul pentru care s-au evaluat rezerve primare clasificate în categoria dovedite. Tot în aceasta categorie se clasifica şi rezervele din zăcăminte de gaze naturale apreciate libere, relativ bine conturate, dar la care nu s-a pus în evidenta contactul gaze-apa, existând posibilitatea prezentei unei benzi de ţiţei cu caracter comercial, situaţie care nu permite proiectarea exploatării gazelor. Se admite o posibilitate de 50% (+/-50%) faţă de rezervele evaluate. ART. 15 Se clasifica în categoria posibile rezervele considerate că se vor putea extrage din resurse geologice evaluate pe structuri cunoscute pe baza datelor geologice şi inginereşti, obţinute prin lucrări de cercetare geologica în zona sau pe zăcăminte adiacente, în următoarele situaţii: a) pe structuri descoperite prin prospecţiuni seismice, pe care a fost pusă în evidenta prezenta colectoarelor în cel puţin o sonda şi exista indicaţii privind posibilitatea existenţei acumulării de hidrocarburi, pe baza diagrafiilor geofizice executate în sonde; b) în extinderea unor rezerve probabile, în cadrul unor structuri insuficient conturate, în zone în care se presupune existenta acumulărilor de petrol. Se admite o posibilitate de 20% (+/-80%) faţă de rezervele evaluate. ART. 16 După sursa de energie care determina mecanismul de dizlocuire din zăcământ, rezervele totale de ţiţei se clasifica în grupele: a) primare - obţinute prin energia naturala a zăcământului; b) secundare - obţinute prin suplimentarea energiei naturale (injecţie de apa, metode termice, injecţie de gaze, injecţie de fluide miscibile şi nemiscibile). ART. 17 Rezervele de condensat, obţinute suplimentar ca efect al reinjectarii gazelor sărace, rămase după separare, se clasifica în grupa "secundare". CAP. III Criterii de clasificare a rezervelor după gradul de cunoaştere ART. 18 Pentru clasificarea rezervelor în categoria dovedite trebuie să se îndeplinească următoarele condiţii de cunoaştere a parametrilor şi datelor care stau la baza evaluării acestora, cât şi a resurselor geologice din care provin: a) Imaginea geologica şi suprafaţa productiva a zăcământului. Delimitarea suprafeţei productive se face pe hărţi structurale, de regula pe limitele iniţiale ţiţei-apa sau gaze-apa, determinate cu suficienta precizie prin probe de producţie concludente în sonde. (1) În cazurile în care contactele iniţiale dintre fluide nu s-au putut determina, suprafaţa productiva se va delimita pe izobata corespunzătoare bazei perforaturii cea mai coborâtă din care s-a obţinut debit de petrol cu caracter industrial sau pe o limita de saturaţie trasată sub valoarea izobatica la reper a celei mai coborâte sonde din care, la proba de producţie, s-a obţinut debit de petrol cu caracter industrial. (2) În cazul zăcămintelor de ţiţei cu un grad de subsaturare ridicat, la care s-a obţinut la exploatarea experimentală o valoare a R.G.T. mai mare decât raţia iniţială de soluţie determinata prin analize PVT, este obligatorie demonstrarea lipsei capului primar de gaze. Când contactul iniţial gaze-ţiţei nu se poate preciza, suprafaţa productiva cu ţiţei se va delimita pe o valoare izobatica cuprinsă între capul şi baza perforaturii din care s-a obţinut ţiţei cu R.G.T. (3) În cazul zăcămintelor de gaze naturale libere este obligatorie punerea în evidenta a limitei gaze-apa pe un interval suficient de sigur care să excludă posibilitatea prezentei benzilor de ţiţei valorificabile industrial. (4) În cazul zăcămintelor cu colectoare fisurate limitele iniţiale dintre fluide se obţin pe baza probelor de producţie executate în condiţii de presiuni diferenţiale de fund foarte mici (sub 0,049 MPa, respectiv 0,5 kgf/cmc), pe baza analizării carotelor obţinute prin carotaj mecanic continuu sau prin recoltare de probe de fluide de la diferite adâncimi ale perforaturii sondei investigate. Lucrările de cercetare geologica, în cazul zăcămintelor cu astfel de colectoare, trebuie să stabilească continuitatea zonelor productive, zonele dovedite compacte (cu lipsa de aflux) fiind excluse din suprafaţa productiva. b) Grosimea efectiv saturata se determina pe baza carotajelor geofizice din sonde, valoarea medie pe zăcământ stabilindu-se, de regula, pe baza întocmirii hartilor cu izopachite. c) Caracteristicile geologo-fizice ale rocilor colectoare şi eventuala variaţie a acestora. Determinările se fac pe baza analizării carotelor mecanice, a carotajelor geofizice interpretabile cantitativ şi prin cercetări de sonde în condiţii de curgere staţionară sau nestaţionară. d) Caracteristicile fizico-chimice ale fluidelor (presiune şi temperatura de zăcământ, factor de volum, greutatea specifica a ţiţeiului, raţia de soluţie, punctul de roua al condensatului, compoziţia chimica a gazelor). Determinările se fac prin analizarea probelor de fluid prelevate din sonde, în condiţii de zăcământ, cât şi prin măsurători de presiune şi temperatura de fund. Greutatea volumetrică a ţiţeiului se determina pe probe în condiţii standard de suprafaţa. Pentru determinarea presiunilor se pot admite şi măsurători la gura sondei, aduse în condiţii de fund. În cazul zăcămintelor de amestecuri de gaze, definite conform art. 2 lit. e), se efectuează şi teste de ardere care atesta calitatea de gaze combustibile. e) Productivitatea cu caracter industrial a formaţiunii, dovedită prin probe de producţie selective, concludente în cel puţin doua sonde situate la niveluri izobatice cu o diferenţa de minimum 5 m. f) Mecanismul natural de dizlocuire a petrolului se determina prin urmărirea comportării sondelor, a evoluţiei impurităţilor şi a presiunilor de zăcământ în cursul procesului de exploatare, respectiv prin estimarea termenului gravitaţional. g) Comportarea zăcământului în exploatare. Înregistrarea datelor de comportare reală a sondelor în procesul de exploatare prin metode primare şi, respectiv, secundare trebuie să permită extrapolarea tendinţei de comportare viitoare a zăcământului, până la finele exploatării, în condiţiile impuse prin tema de proiectare, cu evidenţierea separată a efectelor metodelor secundare, unde se aplica astfel de procese. h) Date economice. La evaluarea rezervelor se vor lua în considerare, de regula, condiţiile economice existente (inclusiv preţurile şi costurile care se practica) la data evaluării rezervelor. Aceasta nu exclude utilizarea şi a altor condiţii economice, atunci când acestea sunt pe deplin definite şi justificate. Se vor analiza variante economico-financiare corespunzătoare condiţiilor de exploatare considerate ca posibil de aplicat. i) Pentru evaluarea resurselor geologice de gaze naturale libere şi de amestecuri naturale de gaze libere prin metoda declinului de presiune sunt necesare: (1) măsurători de presiune, în cel puţin trei etape, din care prima, în condiţii iniţiale; (2) cunoaşterea cu suficienta precizie a conturului suprafeţei productive şi determinarea, pentru fiecare dintre etapele ulterioare condiţiilor iniţiale, a presiunii medii de zăcământ, prin elaborarea de hărţi cu izobare extrapolate la conturul suprafeţei productive. j) În cazuri particulare, când unele proprietăţi geologo-fizice ale colectoarelor şi/sau cele fizico-chimice ale fluidelor nu au fost determinate prin lucrări efectuate, acestea se pot estima prin analogie cu alte zăcăminte. Analogiile se pot face numai cu zăcăminte din cadrul aceleiaşi structuri sau din structuri vecine, de aceeaşi vârsta geologica, cu rezerve confirmate, clasificate în categoria dovedite şi temeinic justificate din punct de vedere geologic. Valorile parametrilor adoptaţi prin analogie vor fi suficient de sigure, de regula mai mici decât cele faţă de care se face analogia. Pentru zăcăminte cu colectoare compacte, fisurate, pentru care carotele mecanice de care se dispune nu permit estimarea cu suficienta precizie a volumului mediu al fisurilor pe întregul colector, se poate admite un coeficient de saturaţie cu volume de petrol recuperabil, în condiţii de suprafaţa de 0,1-0,4% din volumul brut al colectorului. k) Pentru zăcăminte sau structuri în curs de dezvoltare, pentru care nu exista date de comportare, acestea, cât şi mecanismul natural de dizlocuire vor fi luate în considerare prin analogie cu zăcăminte sau structuri adiacente cu caracteristici geologo-fizice similare, analogia fiind temeinic argumentată. l) În cazul evaluării de rezerve secundare pentru zăcăminte la care procesul respectiv este proiectat, dar nu a fost încă aplicat pe o scara industriala şi nu se dispune de date de comportare a zăcământului în condiţiile aplicării procesului respectiv, trebuie să se dispună de dovezi - pe baza unui experiment - privind: receptivitatea colectorului, creşterea sau menţinerea debitului net de ţiţei în cazul proceselor de injecţie, creşterea debitului net de ţiţei, în cazul procesului de combustie subterana. Datele de mai sus vor fi obţinute din cel puţin doua sonde. Comportarea zăcământului pentru condiţiile de exploatare cu injecţie. În acest caz, se va lua în considerare prin analogie cu zăcăminte învecinate, cu caracteristici geologo-fizice asemănătoare la care se aplica procese similare, şi rezervele corespunzătoare sunt clasificate dovedite şi sunt confirmate. m) În cazul unui zăcământ lenticular sau cu extindere mica, evidenţiat cu o singura sonda prin care a fost pus în exploatare şi pentru care nu se considera justificată efectuarea de lucrări suplimentare şi/sau dezvoltare, rezervele se pot clasifica în categoria dovedite în volumele evaluate prin prevederea comportării viitoare, pe baza extrapolării datelor de comportare în procesul de exploatare, a sondei respective. n) Rezerve dovedite se considera şi cantităţile şi/sau volumele extrase prin sonde din rezervele iniţiale al căror grad de cunoaştere corespunde categoriei probabile. ART. 19 Rezervele clasificate în categoria probabile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de cunoaştere a parametrilor şi datelor care stau la baza evaluării acestora, cât şi a resurselor geologice din care provin: a) Imaginea geologica rezultată din prospecţiunea seismică este verificată parţial prin sonde de exploatare, iar suprafaţa considerată productiva se delimitează pe baza indicaţiilor carotajelor geofizice din sonde, care să nu depăşească izobatic grosimea stratului şi o distanta maxima de 3 gabarite de exploatare (apreciate în funcţie de caracteristicile geologo-fizice ale zăcământului) faţă de sondele care justifica evaluarea de rezerve. b) Caracteristicile geologo-fizice ale colectorului şi fizico-chimice ale fluidelor rezulta din determinări directe, informative sau prin analogie cu zonele cu rezerve dovedite, faţă de care sunt extrapolate, respectiv cu zăcăminte din aceeaşi structura ori din alte structuri apropiate, cu rezerve dovedite confirmate. Pentru zăcăminte cu colectoare compacte, fisurate, se procedează similar ca pentru cele prevăzute în art. 18 lit. j) alin. (2). c) Mecanismul natural de dizlocuire, comportarea în exploatare şi condiţiile economice se estimează prin analogie cu zonele de rezerve dovedite, faţă de care se extrapolează rezervele respective, sau prin analogie cu zăcăminte din aceeaşi structura ori din alte structuri învecinate, cu caracteristici geologice similare. În cazul structurilor noi, la condiţiile economice se iau în considerare şi costurile realizării unor facilităţi necesare desfăşurării procesului de exploatare. ART. 20 Rezervele clasificate în categoria posibile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de cunoaştere a parametrilor şi datelor care stau la baza evaluării acestora, cât şi a resurselor geologice din care provin: a) Imaginea geologica se obţine prin interpretarea datelor rezultate din prospecţiunea seismică, iar suprafaţa considerată productiva se delimitează pe baza datelor seismice şi a interpretării datelor geologice zonale. b) Grosimea efectiv saturata se determina pe baza carotajului geofizic din sonda care a pus în evidenta prezenta colectoarelor posibil saturate cu petrol, iar valoarea medie a acesteia se admite ca 1/2 din grosimea determinata în sonda. În cazul când rezervele sunt extrapolate în extinderea unor rezerve probabile, grosimea medie se ia în considerare ca 1/2 din valoarea admisă pentru rezervele faţă de care se extrapolează. c) Celelalte elemente de cunoaştere, necesare evaluării resurselor geologice şi a rezervelor care provin din acestea, se vor lua în considerare prin analogie cu zăcăminte sau structuri apropiate, cu condiţii geologice asemănătoare, pentru care s-au confirmat rezerve dovedite. Rezervele de ţiţei şi condensat posibile se clasifica numai în grupa primare. CAP. IV Evaluarea resurselor geologice şi a rezervelor ART. 21 Evaluarea resurselor geologice şi a rezervelor de petrol se efectuează pe baza tuturor datelor geologice, geologo-fizice, fizico-chimice şi de producţie, obţinute prin lucrările de exploatare, dezvoltare şi exploatare, executate, şi a informaţiilor de ordin tehnic, tehnologic şi economic de care se dispune la data de referinţă a evaluării. ART. 22 Evaluarea rezervelor are la baza estimarea resurselor geologice din care provin. ART. 23 Estimarea resurselor geologice se efectuează prin: a) metoda volumetrică; b) metoda bilanţului material; c) metoda declinului de presiune, aplicabilă pentru gazele naturale libere şi amestecurile de gaze naturale libere. ART. 24 Evaluarea rezervelor se efectuează prin: a) metoda de prevedere a evoluţiei exploatării, colectorul fiind considerat macrouniform, pentru care se poate lua în considerare producerea prin sonde de comportare medie (la zăcămintele de gaze se ia în considerare şi curgerea fluidelor de-a lungul ţevilor de extracţie); b) metoda declinului debitului de ţiţei în timp, pe sonda de comportare medie aflată în producţie (declinul de producţie); c) metoda de simulare numerică, asistată de calculator, metoda care ia în considerare neuniformitatea colectorului, intrarea şi ieşirea din producţie a sondelor având diferite ecuaţii ale debitelor; d) metoda estimării fracţiei de apa în curentul de lichid, pe baza raportului permeabilităţii relative pentru apa şi ţiţei (Buckley-Leverett); e) alte metode impuse de condiţii specifice de zăcământ; f) în cazul rezervelor dovedite nedezvoltate, probabile şi posibile, în lipsa sau insuficienta datelor necesare evaluării prin metodele prevăzute la punctele anterioare, se pot evalua rezervele prin aplicarea factorilor de recuperare potenţiali, estimaţi pe baza de nomograme statistice, publicate în literatura de specialitate, sau prin analogie, în condiţiile prevăzute la art. 18 lit. k). ART. 25 La evaluarea rezervelor de gaze naturale libere şi amestecurile de gaze naturale libere, metoda trebuie să permită calculul evoluţiei extrasului cumulat şi a debitelor de gaze în raport cu presiunile dinamice la gura sondei. ART. 26 Rezervele se estimează corespunzător variantelor de exploatare analizate. Pentru studiile care au ca obiect evaluarea rezervelor, în vederea confirmării acestora, este obligatorie prevederea comportării zăcămintelor până la finele exploatării, corespunzător condiţiilor tehnice prevăzute în variantele analizate. ART. 27 Debitele limita la ţiţei, gaze naturale libere şi amestecuri de gaze naturale libere, presiunile dinamice limita la gura sondei la gaze naturale libere şi amestecuri de gaze naturale libere, cât şi procentul limita de impurităţi în cazul utilizării metodei Buckley-Leverett, care se iau în considerare la evaluarea rezervelor, se stabilesc corespunzător condiţiilor admise, justificate în studiu. ART. 28 Rezervele de condensat din zăcămintele de gaz-condensat şi de gaze bogate se evaluează pe baza raţiilor de gaz-condensat corespunzător fracţiilor lichide ce se obţin în condiţiile de separare proiectate (separator, dezbenzinare, deetanizare). ART. 29 Rezervele de ţiţei şi condensat se calculează în tone şi se ţin în evidenta în mii tone, iar rezervele de gaze asociate cu ţiţeiul, gaze naturale libere şi amestecuri de gaze naturale libere se calculează în metri cubi şi se ţin în evidenta în milioane metri cubi. Calculele se fac corespunzător condiţiilor de suprafaţa, la temperatura de +15gr.C şi presiune de 0,9807 MPa (1 at), considerate condiţii standard pentru evaluări de rezerve de petrol. ART. 30 Data de referinţă a evaluărilor de rezerve va fi, de regula, 1 ianuarie a anului în care se efectuează acestea sau data de la 1 a altei luni din cursul acelui an. CAP. V Confirmarea rezervelor ART. 31 Resursele geologice şi rezervele de petrol rezultate în urma evaluării pe baza lucrărilor geologice şi de exploatare, a determinărilor şi a cercetărilor de laborator, precum şi a analizelor economice efectuate se confirma de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. Rezervele de petrol se confirma clasificate în categorii după gradul de cunoaştere realizat, iar cele de ţiţei şi condensat, şi în grupe, după sursa de energie care asigura recuperarea. ART. 32 Confirmarea rezervelor se face în conformitate cu regulamentul elaborat de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, pe baza studiilor întocmite de agenţi economici specializaţi, atestaţi, şi care sunt însuşite de consiliile tehnico-economice ale titularilor acordurilor petroliere, care au în administrare sau în concesiune perimetre petroliere. ART. 33 Lucrările de dezvoltare şi exploatare a zăcămintelor de petrol se pot executa numai pe rezerve confirmate. Titularii acordurilor petroliere, care urmează să efectueze astfel de lucrări, vor trimite Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale studiile prin care se evaluează resursele geologice şi rezervele de petrol, solicitând confirmarea lor. Studiile vor fi întocmite după faza de evaluare (inclusiv exploatarea experimentală) şi fundamentează lucrările de dezvoltare, cât şi înainte de trecerea la exploatare, şi fundamentează exploatarea comercială. ART. 34 Se pot prezenta spre confirmare studii cu evaluări de resurse geologice şi rezerve de petrol pentru o întreaga structura ori pentru unul sau mai multe zăcăminte comerciale din cadrul unei structuri sau perimetru de explorare/exploatare. ART. 35 Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale poate dispune completarea studiilor primite, în vederea confirmării resurselor geologice şi rezervelor, cu date suplimentare care să justifice rezultatele evaluărilor. ART. 36 Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale poate solicita de la titularii acordurilor petroliere, care executa lucrări de explorare, întocmirea unor studii de evaluare a resurselor geologice şi a rezervelor de petrol din perimetrele în administrare sau concesionate, atunci când din datele transmise de aceştia în conformitate cu prevederile art. 57 lit. e) din Normele metodologice pentru aplicarea Legii petrolului rezulta posibilitatea obţinerii unor rezerve suplimentare faţă de cele confirmate anterior şi care fundamentează modificarea proiectului de exploatare, conform art. 19 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii petrolului. În astfel de cazuri, solicitarea confirmării rezervelor poate fi făcută şi de titularii acordurilor petroliere. Titularii acordurilor petroliere au obligaţia de a întocmi studiile solicitate, pe cheltuiala proprie şi în termenul solicitat, potrivit art. 28 lit. i) din Legea petrolului nr. 134/1995. CAP. VI Conţinutul-cadru al studiilor de evaluare a resurselor geologice şi rezervelor de petrol ART. 37 Studiile de evaluare a resurselor geologice şi rezervelor de petrol sintetizează rezultatele obţinute prin lucrările de explorare, dezvoltare şi exploatare, din determinările şi cercetările de laborator, precum şi din analizele economice efectuate, care se referă la unitatea geologica sau la perimetrul petrolier în cadrul căruia se evaluează resursele geologice şi rezervele, şi pe baza cărora se face evaluarea. ART. 38 Datele prezentate în studiu trebuie să fundamenteze cantitatea şi calitatea resurselor geologice şi a rezervelor, cât şi gradul de cunoaştere realizat pentru rezerve. De asemenea, trebuie să permită verificarea tuturor calculelor efectuate în studiu. ART. 39 Studiile cu evaluarea resurselor geologice şi a rezervelor, pentru structuri sau zăcăminte ale căror rezerve se prezintă pentru prima dată la confirmare, vor cuprinde, de regula, text, tabele şi anexe grafice, astfel: I. Text 1. Introducere, cu motivarea necesităţii studiului şi a confirmării rezervelor. 2. Date generale privind lucrările de explorare şi exploatare experimentală, executate. 3. Geologia structurii - cadrul geologic regional, stratigrafia şi tectonică structurii. 4. Componentele modelului de zăcământ şi evaluarea resurselor geologice: a) stratigrafia, litologia, tectonică; b) distribuţia iniţială a fluidelor; c) natura acumulărilor de petrol; d) tipul zăcămintelor; e) principalele caracteristici ale rocii rezervelor, valori medii admise la evaluarea resurselor geologice; f) principalele caracteristici ale fluidelor din mediul poros-permeabil în condiţii de fund şi de suprafaţa; g) principalele caracteristici ale sistemului roca-fluide; h) reprezentarea schematică a modelului de zăcământ; i) evaluarea resurselor geologice de petrol pe tipuri de substanţe. 5. Componentele procesului de exploatare: a) analiza comportării sondelor şi a zăcământului în procesul de exploatare (exploatare experimentală); b) mecanismul natural de dizlocuire a petrolului; c) perspective de dezvoltare a exploatării; d) prevederi de producţie, în variantele de exploatare analizate. 6. Analiza economică a eficientei exploatării, pe variante de exploatare, menţionarea limitelor de comercialitate luate în considerare. 7. Evaluarea rezervelor de petrol în diferite variante tehnico-economice. 8. Propuneri privind confirmarea resurselor geologice şi a rezervelor. 9. Măsuri propuse pentru creşterea gradului de cunoaştere a structurii şi a rezervelor şi de îmbunătăţire a valorificării acestora. II. Tabele 1. Tabele cu analize de carote mecanice (descriere litologică, permeabilităţi, porozităţi, saturaţie). 2. Tabel cu valorile de porozitate, permeabilitate, saturaţie, rezultatele din interpretarea cantitativă a diagrafiilor geologice speciale, obţinute din găurile de sonda. 3. Tabele cu măsurători de presiune şi cu temperatura de zăcământ. 4. Tabele cu analize de fluide. 5. Tabele cu rezultatul probelor de producţie efectuate în sonde. 6. Tabel cu situaţia fondului de sonde. 7. Tabel cu evaluarea resurselor geologice pe suprafeţe şi blocuri, conform modelului din anexele nr. 1a), 1b) şi 1c). 8. Tabele cu situaţia rezervelor pe substanţe, formaţiuni, blocuri, grupe şi categorii, conform modelului din anexa nr. 2. III. Anexe grafice 1. Harta geologica cu localizarea structurii. 2. Harta cu coordonatele perimetrului de exploatare sau explorare, aprobat prin acordul petrolier, în cadrul căruia se evaluează rezervele (coordonate în sistem STEREO 70). 3. Harta cu coordonatele perimetrului de exploatare, în delimitarea propusă, dacă acesta nu a fost instituit (coordonate în sistem STEREO 70). 4. Diagrafiile geofizice, înregistrate în sonde echipate, cu toate operaţiunile efectuate şi datele obţinute în sonde. 5. Paralelizări de diagrafii electrice. 6. Secţiuni geologice longitudinale şi transversale prin structura. 7. Reprezentarea izobatica a probelor de producţie. 8. Hărţi structurale (sc. 1:10.000 - 1:5.000) cu coordonate în sistem STEREO 70. 9. Hărţi cu suprafeţe de rezerve (sc. 1:10.000 - 1:5.000) cu coordonate în sistem STEREO 70. 10. Hărţi cu izobare. 11. Curbe de comportare a sondelor de exploatare cu extrapolarea comportării viitoare (inclusiv evidenţierea plusului de rezerve ce se vor obţine ca efect al aplicării de metode secundare de recuperare). ART. 40 Studiile de evaluare a resurselor geologice şi a rezervelor pentru structuri sau zăcăminte din cadrul unor structuri pentru care s-au confirmat anterior rezerve şi la care urmează să se treacă la faza de exploatare comercială sau prin care se justifica rezerve suplimentare faţă de confirmarea anterioară vor cuprinde numai capitole din text, tabele şi anexe grafice, în măsura în care interpretarea noilor date obţinute după precedenta confirmare de rezerve impune modificarea acestora. Astfel de studii vor cuprinde, însă, în mod suplimentar: I. Text - Analiza cauzelor care au condus la modificarea resurselor geologice şi/sau a rezervelor. - Descrierea evoluţiei exploatării. - Prevederi de producţie în variante de exploatare analizate prin metode de exploatare primare şi secundare. Defalcarea prevederii pe facilităţile existente şi proiectate, necondiţionate şi, respectiv, condiţionate. - Tehnologii propuse (retrageri şi adiţionări, fisurări hidraulice, tratamente chimice etc.), cu evidenţierea efectelor cantitative privind rezervele. II. Tabele - Tabel, pe substanţe, cu modificarea resurselor geologice şi, respectiv, a rezervelor pe categorii şi grupe faţă de ultima confirmare, conform modelului din anexa nr. 4. - Tabel cu extractiile cumulative de petrol, pe tipuri de substanţe, ale tuturor sondelor şi caracteristicile productive ale acestora la data de referinţă a studiului. CAP. VII Dispoziţii finale ART. 41 Prezentele instrucţiuni tehnice au fost aprobate prin Ordinul nr. 101/1997 al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale şi se aplică începând cu data de 8 decembrie 1997. ART. 42 La data intrării în vigoare a prezentelor instrucţiuni tehnice, Normele metodologice privind determinarea, clasificarea, evaluarea, confirmarea şi evidenţa rezervelor geologice de hidrocarburi fluide, aprobate prin Ordinul nr. 24 din 11 octombrie 1978 al preşedintelui Comisiei Republicane de Rezerve Geologice, îşi încetează aplicabilitatea. ANEXA 1a) TABEL cu calculul resurselor geologice de ţiţei şi gaze asociate dizolvate la data de .......
┌──────┬─────┬──────┬─────┬──────┬─────┬─────┬──────┬──────┬────┬──────┬───────┐
│ For─ │ Ză─ │ Blo─ │ Su─ │ Gro─ │ Po─ │ Sa─ │ Gre─ │ Fac─ │Ra─ │Resur─│ Resur─│
│ ma─ │ că─ │ cul │ pra─│ si─ │ ro─ │ tu─ │ uta─ │ to─ │ţia │sa │ sa │
│ ţiu─ │ mân─│ │ faţa│ mea │ zi─ │ ra─ │ tea │ rul │ │ │ │
│ nea │ tul │ │ │ │ ta─ │ ţia │ │ │ini─│ geo─ │ geo─ │
│ │ │ │10^4/│ efec─│ tea │ │ spe─ │ de │tţa─│ logi─│ logi─ │
│ │ │ │ mp │ tivă │ │ ini─│ cifi─│ │lă │ că │ că │
│ │ │ │ │ │efec─│ ţia─│ că │ vo─ │ │ │ │
│ │ │ │ │─ m ─ │ tivă│ lă │ │ lum │ de │ ini─ │ ini─ │
│ │ │ │ │ │ │ │ în │ │ │ ţia─ │ ţia─ │
│ │ │ │ │ │─ % ─│ în │ │ al │ so─│ lă │ lă │
│ │ │ │ │ │ │ │ con─ │ │ lu─│ │ │
│ │ │ │ │ │ │ţiţei│ diţii│ ţi─ │ţie │ de │ de │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ ţe─ │─St │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ de │ iu─ │mc/ │ ţiţei│ gaze │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ lui │mc ─│ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ su─ │ │ │─ 10^3│ aso─ │
│ │ │ │ │ │ │ │ pra─ │ │ │tone ─│ cia─ │
│ │ │ │ │ │ │ │ faţă │ │ │ │ te │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │─ kgf/│ │ │ │─ 10^6 │
│ │ │ │ │ │ │ │ dmc ─│ │ │ │Stmc ─ │
├──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼────┼──────┼───────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │
└──────┴─────┴──────┴─────┴──────┴─────┴─────┴──────┴──────┴────┴──────┴───────┘
ANEXA 1b) TABEL cu calculul resurselor geologice de gaze naturale libere sau gaze asociate cu ţiţeiul din capul de gaze şi de condensat la data de ...........
┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬─────┬─────┬──────┐
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │Fac─ │Raţia │Greu─ │Greu─ │Echi─ │ Re─ │ Re─ │ Re─ │ Re─ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │T│torul │ │tatea │tatea │valen─│sursa │sursa│sursa│sursa │
│ │ │ │ │ │ │S│ │e│ │ gaz─ │ │ │tul │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │P│a│ │m│ de │ con─ │speci─│mole─ │ │geo─ │geo─ │geo─ │geo─ │
│F│ │ │ │G│o│t│ │p│ │dens │fică │culară│ în │logi─ │logi─│logi─│logi─ │
│o│Z│ │S│r│r│u│ │e│aba─ │ │ │ │ │că │că │că │că │
│r│ă│ │u│o│o│r│P│r│tere │ini─ │a li─ │a fa─ │ gaze │ │ │ │ │
│m│c│ │p│s│z│a│r│a│ │ţia─ │chidu─│zei │ │ de │ de │ de │ de │
│a│ă│B│r│i│i│ţ│e│t│ a │lă │lui │ │ a │ │ │ │ │
│ţ│m│l│a│m│t│i│s│u│ │ │ │lichi─│ │ gaze │ gaze│ gaze│con─ │
│i│â│o│f│e│a│a│i│r│gaze─ │ │sepa─ │de │ unei │ │ │ │den─ │
│u│n│c│a│a│t│ │u│a│lor │ │rat │ │ │ │ li─ │ ră─ │sat │
│n│t│u│ţ│ │e│i│n│ │ │ │ │rezul─│ tone │ │ che─│ ma─ │ │
│e│u│l│a│e│a│n│e│d│ de la│ │ în │tate │ │ │ fia─│ să │ │
│a│l│ │ │f│ │i│a│e│ │ │ │ │ de │ │ te │ │ │
│ │ │ │ │e│e│ţ│ │ │ legea│ │ con─ │după │ │ │ │după │ │
│ │ │ │ │c│f│i│i│z│ │ │ diţii│ │con─ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │t│e│a│n│ă│gaze─ │ │ │sepa─ │den─ │ │ │ li─ │ │
│ │ │ │ │i│c│l│i│c│lor │ │ de │raţie │sat │ │ │ che─│ │
│ │ │ │ │v│t│a│ţ│ă│ │ │ │ │ │ │ │ fie─│ │
│ │ │ │ │ă│i│ │i│m│per─ │ │supra─│ │ │ │ │ re │ │
│ │ │ │ │ │v│i│a│â│fecte │ │ faţă │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ă│n│l│n│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │g│ă│t│ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │a│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │z│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │e│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │1│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │0│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │^│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │4│ │ │ │a│ │ │─Stmc/│─ Kgf/│─g/mol│─Stmc/│─10^6 │─10^6│─10^6│─10^3/│
│ │ │ │/│m│%│%│t│k│ │ mc─ │ dmc │ │ mc ─ │ Stmc─│Stmc─│Stmc─│ tone │
│ │ │ │m│ │ │ │a│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │p│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┤
│1│2│3│4│5│6│7│8│9│ 10 │ 11 │ 12 │ 13 │ 14 │ 15 │ 16 │ 17 │ 18 │
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴─────┴─────┴──────┘
NOTA: Coloanele 11, 14 şi 16─18 se completează numai în cazul zăcămintelor cu conţinut de condensat. Se întocmesc tabele separate pentru gaze libere şi, respectiv, gaze asociate din capul primar de gaze. ANEXA 1c) TABEL cu calculul resurselor geologice de amestecuri de gaze (combustibile şi necombustibile) la data de .........
┌────┬───┬──┬────┬─────┬────┬────┬─────┬─────┬─────┬────┬──────────────────────┐
│For─│Ză─│ │Su─ │Gro─ │Po─ │Sa─ │Pre─ │Tem─ │Fac─ │Re─ │ Conţinutul │
│ma─ │că─│ │pra─│si─ │ro─ │tu─ │si─ │pe─ │to─ │sur─│ volumetric în: │
│ţiu─│mân│B │fa─ │mea │zi─ │ra─ │unea │ra─ │rul │sa ├────┬────┬────┬───┬───┤
│nea │tul│l │tţ │ │ta─ │ţia │ │tura │ │ │CH^4│CO^2│ N^2│ │ │
│ │ │o │ │efec─│tea │ │ini─ │ │ de │geo─│ + │ │ │ │ │
│ │ │c │ │tivă │ │ini─│ţia─ │ de │ │lo─ │omo─│ │ │ │ │
│ │ │u │ │ │ e─ │ţia─│la │ │aba─ │gică│logi│ │ │ │ │
│ │ │l │ │ │fec─│la │ │ ză─ │tere │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ti─ │ │ │ că─ │ │ini─│su─ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │vă │în │ │ mânt│ a │ţia─│pe─ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │la │ri─ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ga─ │ │ │gaze─│ │ori │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ze │ │ │lor │ de │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ de │gaze│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ la │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ le─ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ gea │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │gaze─│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │lor │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │per─ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │fecte│ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │10^4│─ m ─│─%─ │─%─ │─ata─│─ k ─│ ─ │10^6│─%─ │─%─ │─%─ │─%─│─%─│
│ │ │ │/mp │ │ │ │ │ │ │Stm3│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───┼──┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│ 1 │ 2 │ 3│ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │ 13 │ 14 │15 │16 │
└────┴───┴──┴────┴─────┴────┴────┴─────┴─────┴─────┴────┴────┴────┴────┴───┴───┘
ANEXA 2 TABEL CENTRALIZATOR cu situaţia resurselor geologice şi a rezervelor de ............*) din structura ........., zăcământul ...........**), la data de .........
─ mii tone ─
─ mil. Stmc ─
┌────┬───┬──┬────┬───────────────────────────┬─────┬────┬──────────────────────┐
│ │ │ │Re─ │ Rezervele iniţiale │ │ │ Rezervele existente │
│For─│ │ │sur─│──────────┬────────────────│Exe─ │Re─ │─────────┬────────┬───│
│ma─ │Za─│ │sele│ Dovedite │ Probabile│Posi─│cu─ │sur─│Dovedite │Proba─ │Po─│
│ti─ │ca─│B │ │ │ │bile │tia │se─ │ │bile │si─│
│u─ │man│l │geo─├─────┬────┼────┬─────┼─────│ │le │ │ │bi─│
│nea │tul│o │lo─ │ Pri─│Se─ │Pri─│Se─ │ │cu─ │ │ │ │le │
│ │ │c │gi─ │mare │cun─│mare│cun─ │ │mu─ │geo─├────┬────┼────┬───┼───┤
│ │ │u │ce │ │da─ │ │da─ │ │la─ │lo─ │Pri─│Se─ │Pri─│Se─│ │
│ │ │l │ │ │re │ │re │ │ta │gi─ │ma─ │cun─│ma─ │cun│ │
│ │ │ │ini─│ │ │ │ │ │ │ce │re │da─ │re │da─│ │
│ │ │ │tia─│ │ │ │ │ │ │ │ │re │ │re │ │
│ │ │ │le │ │ │ │ │ │ │e─ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │xis─│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ten─│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │te │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───┼──┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤
│ 1 │ 2 │3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │ 13 │ 14 │15 │16 │
└────┴───┴──┴────┴─────┴────┴────┴─────┴─────┴─────┴────┴────┴────┴────┴───┴───┘
---------- *) Se întocmeşte tabelul pentru fiecare substanţă în parte. **) Se completează numai în cazul în care studiul nu se referă la totalitatea zăcămintelor. Pentru rezervele de gaze (gaze asociate, gaze libere şi amestecuri de gaze combustibile), coloanele rezerve dovedite şi rezerve probabile nu vor avea subdiviziuni. În coloana 4 se vor înscrie resursele geologice din care provin rezervele din coloanele 5─9.---------- ANEXA 3 TABEL CENTRALIZATOR cu clasificarea rezervelor "dovedite" de .......*) din structura .......*), zăcământul ........**), clasificate în subgrupe, la data de .........
┌─────────────┬────────────┬────────┬──────────────────────────────────────────┐
│ │ │ │ Rezervele dovedite existente la .......│
│ │ │ ├────────────────────┬─────────────────────┤
│ Formaţiunea │ Zăcământul │ Blocul │ Primare │ Secundare │
│ │ │ │─────────┬──────────┼──────────┬──────────│
│ │ │ │ Dezvol─ │ Nedezvol─│ Dezvol─ │ Nedezvol─│
│ │ │ │ tate │ tate │ tate │ tate │
└─────────────┴────────────┴────────┴─────────┴──────────┴──────────┴──────────┘
---------- *) Se întocmeşte tabelul pentru fiecare substanţă în parte. **) Se completează numai în cazul în care studiul nu se referă la totalitatea zăcămintelor.---------- ANEXA 4 TABEL cu modificările resurselor geologice şi ale rezervelor iniţiale de .....*) din studiu faţă de ultima confirmare de rezerve
┌──┬──┬──┬──────────┬───────────┬───────────┬──────────┬───────────┬───────────┐
│ │ │ │Resursele │Resursele │ │Resursele │Resursele │ │
│ │ │ │geologice │geologice │ │confirmate│ evaluate │ │
│ │ │ │confirmate│evaluate │ Diferenţa │la data de│ în studiu │ Diferenţa │
│S │F │ │la data de│ în studiu │ (+, ─) │......... │ │ (+, ─) │
│u │o │ │ ........ │ │ │ │ │ │
│b │r │ ├──┬───┬───┼───┬───┬───┼───┬───┬───┼──┬───┬───┼───┬───┬───┼───┬────┬──┤
│s │m │U.│A │C^1│C^2│Din│Din│Din│(7 │(8 │(9 │A │C^1│C^2│ D │ P │ P │Do─│Pro─│P │
│t │a │M.│+ │ │ │ │ │ │ ─ │ ─ │ ─ │+ │ │ │ o │ r │ o │ve─│ba─ │o │
│a │ţ │ │B │ │ │ca─│ca─│ca─│4) │5) │6) │B │ │ │ v │ o │ s │di─│bi─ │s │
│n │i │ │ │ │ │re │re │re │ │ │ │ │ │ │ e │ b │ i │te │le │i │
│ţ │u │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ d │ a │ b │ │ │b │
│a │n │ │ │ │ │pro│pro│pro│ │ │ │ │ │ │ i │ b │ i │ │ │i │
│ │e │ │ │ │ │vin│vin│vin│ │ │ │ │ │ │ t │ i │ l │ │ │l │
│ │a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ e │ l │ e │ │ │e │
│ │ │ │ │ │ │re─│re─│re─│ │ │ │ │ │ │ │ e │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │zer│zer│zer│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ve │ve │ve │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │do─│pro│po─│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ve─│ba─│si─│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │di─│bi─│bi─│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │te │le │le │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├──┼──┼──┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼──┤
│1 │2 │3 │4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10│ 11│ 12│13│14 │15 │16 │17 │18 │19 │ 20 │21│
└──┴──┴──┴──┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴──┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴────┴──┘
---------- *) Se trece denumirea fiecărei substanţe pentru care s─au evaluat rezerve.---------- -------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
