Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 101 din 15 martie 2006  privind aprobarea Standardelor minime obligatorii pentru centrul maternal si a Ghidului metodologic de implementare a acestor standarde    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDIN nr. 101 din 15 martie 2006 privind aprobarea Standardelor minime obligatorii pentru centrul maternal si a Ghidului metodologic de implementare a acestor standarde

EMITENT: MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITATII SOCIALE SI FAMILIEI - AUTORITATEA NATIONALA PENTRU PROTECTIA DREPTURILOR COPILULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 458 din 26 mai 2006

În temeiul prevederilor <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 12/2001 privind înfiinţarea Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 252/2001 , cu modificãrile ulterioare, şi ale <>art. 5 alin. (5) din Hotãrârea Guvernului nr. 1.432/2004 privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului,

secretarul de stat al Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului emite prezentul ordin.

ART. 1
Se aproba Standardele minime obligatorii pentru centrul maternal, precum şi Ghidul metodologic de implementare a acestor standarde, prevãzute în anexele nr. 1 şi 2*) care fac parte integrantã din prezentul ordin.
---------
*) Anexele nr. 1 şi 2 se publica ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 458 bis în afarã abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, sos. Panduri nr. 1.

ART. 2
La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul secretarului de stat al Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie nr. 87/2004 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii pentru centrul maternal, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 16 august 2004.

Secretarul de stat al Autoritãţii
Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului,
Bogdan Adrian Panait

Bucureşti, 15 martie 2006.
Nr. 101.


ANEXA 1

STANDARDE MINIME
obligatorii pentru Centrul maternal

Centrul maternal, denumit în continuare CM, este un serviciu pentru prevenirea separarii copilului de pãrinţii sãi, de tip rezidential, organizat pe model familial, a cãrui misiune este de a permite formarea, menţinerea şi întãrirea legãturilor familiale, precum şi sprijinirea familiei pentru asumarea responsabilitãţilor parentale.
Beneficiarii direcţi ai centrului maternal sunt cuplurile mama-copil, precum şi gravida în ultimul trimestru de sarcina, în situaţii de risc în ceea ce priveşte separarea copilului de familia sa, cum ar fi de exemplu:
● mame cu copii nou-nãscuţi, cu risc de abandon (în general mame singure, mame minore, mame provenind din familii marginalizate, sarace etc.);
● mame cu copii care temporar nu (mai) au locuinta sau/şi care se confrunta cu mari probleme (financiare, profesionale, relationale) fiind în imposibilitate de a rãspunde corespunzãtor nevoilor specifice ale copilului.
Direcţiile generale de asistenta socialã şi protecţia copilului, denumite în continuare DGASPC, precum şi organizaţiile neguvernamentale, denumite în continuare ONG, pot infiinta centre maternale pe probleme specifice în conformitate cu nevoile concrete ale judeţului/sectorului municipiului Bucureşti, respectând standardele minime obligatorii prezente, precum şi alte standarde corespunzãtoare problemei respective, de exemplu:
● gravide sau mame cu varsta sub 18 ani;
● mame şi copii aflaţi pe strada sau ţinere foste copii ai strazii cu copii;
● mame şi copii victime ale violenţei în familie sau numai copilul victima a violenţei în familie ori a abuzului, neglijarii şi exploatãrii;
● cuplu mama-copil inclus într-un program de restabilire a legãturii familiale, dupã ce copilul a avut o mãsura de protecţie.
Standardele minime obligatorii prezente sunt complementare, în mod particular, cu urmãtoarele documente:
1. Standardele minime obligatorii pentru serviciile de tip rezidential;
2. Standardele minime obligatorii privind centrul de pregãtire şi sprijinire a reintegrarii sau integrãrii copilului în familie;
3. Standardele minime obligatorii privind centrul de consiliere şi sprijin pentru pãrinţi şi copii;
4. Standardele minime obligatorii pentru managementul de caz în domeniul protecţiei copilului.
Standardele sunt grupate pe urmãtoarele arii de interes:
Locul centrului maternal în sistemul judeţean/local de servicii
1. Locul centrului maternal în sistemul judeţean/local de servicii
Asistenta cuplurilor mama-copil (copii) în centrul maternal
2. Admiterea în centrul maternal
3. Program personalizat de intervenţie
4. Managementul de caz la nivelul centrului maternal
Domenii de intervenţie
5. Gazduirea, ambientul şi asigurarea hranei
5.1. Amplasamentul şi amenajarea interioarã
5.2. Mãsurile de siguranta şi securitate
5.3. Condiţii de locuit
5.4. Asigurarea hranei
6. Educaţia şi consilierea beneficiarelor
7. Integrarea socialã şi profesionalã
8. Menţinerea stãrii de sãnãtate
9. Încetarea rezidentei
Managementul centrului maternal
10. Proiectul institutional
11. Managementul resurselor umane
11.1. Structura şi atribuţiile personalului
11.2. Formarea personalului
11.3. Comunicarea interna şi munca în echipa
11.4. Supervizarea profesionalã
Protecţia impotriva abuzurilor
12. Protecţia impotriva abuzurilor

LOCUL CENTRULUI MATERNAL ÎN SISTEMUL JUDEŢEAN/LOCAL DE SERVICII




┌────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Standardul 1│Locul în sistemul judeţean/local de servicii │
│ │Centrul maternal este înfiinţat şi funcţioneazã în conexiune cu alte servicii │
│ │sociale din comunitate sau/şi judeţ/sector al municipiului Bucureşti, care au │
│ │misiuni complementare. │
├────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Rezultat │Fiecare mama beneficiara şi fiecare membru al echipei de personal dintr-un │
│ │centru maternal cunosc instituţiile şi serviciile din comunitate cu care se │
│ │colaboreazã în activitãţile din timpul rezidentei şi dupã pãrãsirea centrului │
│ │maternal. Cuplul mama-copil beneficiazã de asistenta complementara. │
│ │Centrul maternal are o prezentare schematica a sistemului de servicii sociale │
│ │în care se precizeazã clar locul pe care îl ocupa şi cu ce alte servicii se │
│ │relationeaza. │
├────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cerinţe de implementare a Standardului 1 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.1. Cartografierea serviciilor existente într-o unitate teritorialã şi specificarea │
│ relaţiilor dintre ele (sau prezentarea schematica a sistemului de servicii) este în │
│ responsabilitatea consiliilor judeţene/locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti │
│ care aplica o strategie coerenta în domeniul social. Precizând care este locul CM în │
│ aceasta schema se asigura accesul personalului şi al beneficiarilor la o viziune de │
│ ansamblu asupra sistemului. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.2. Coordonatorul CM se asigura ca reprezentarea locului CM în schema de servicii este │
│ corecta, reactualizata. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.3. Schema sistemului de servicii cu precizarea locului ocupat de CM se afişeazã într-un loc│
│ accesibil mamelor beneficiare şi personalului din centru. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.4. Coordonatorul CM organizeazã anual şi ori de câte ori este nevoie o şedinţa de lucru │
│ cu personalul pentru a face cunoscutã evoluţia sistemului de servicii în care se │
│ încadreazã CM şi pentru a asigura cunoaşterea relaţiilor de colaborare de cãtre toţi │
│ membrii echipei. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.5. Este obligatorie prezentarea locului CM în sistemul de servicii fiecãrui nou angajat, │
│ odatã cu începerea activitãţii în centru. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.6. Personalul este pregãtit sa ofere mamelor toate informaţiile legate de celelalte │
│ servicii din sistem şi de modalitatea în care pot fi contactate direct de cãtre mame, │
│ în mod autonom pe cat posibil. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.7. Pãrinţii/rudele/alte persoane adulte relevante pentru cuplul mama-copil primesc o lista │
│ cu serviciile partenere ale CM şi îndrumãri/explicaţii în legatura cu acestea. Se acorda│
│ o atentie particularã serviciilor de care mama poate beneficia dupã ieşirea din CM. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.8. DGASPC/ONG încheie acorduri de parteneriat cu toate serviciile menţionate în schema care│
│ au relaţii de colaborare cu CM. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│1.9. ONG este obligat sa raporteze la DGASPC ca are înfiinţat un CM şi care este capacitatea │
│ acestuia. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



Indicatorii pentru Standardul 1
(I)1 .1. - 1.2. Existenta schemei sistemului de servicii, în care este vizualizat locul ocupat de CM.
(I)1 .3.1. Vizibilitatea/accesibilitatea schemei pentru beneficiari, personal şi comunitate.
(I)1 .3.2. Mamele cunosc celelalte servicii din sistem de care pot beneficia.
(I)1 .4. Reuniunile cu personalul pentru explicarea locului CM în sistem se desfãşoarã cel puţin o data pe an.
(I)1 .7. Lista serviciilor cu precizarea adresei, a numãrului de telefon şi a persoanei de contact este disponibilã personalului şi mamelor. Lista serviciilor cu precizarea adresei, a numãrului de telefon şi a persoanei de contact este reactualizata permanent.
(I)1 .8. Numãrul de acorduri de parteneriat încheiate cu serviciile din comunitate.

ASISTENTA CUPLURILOR MAMA-COPIL (COPII) ÎN CENTRUL MATERNAL




┌────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Standardul 2│Admiterea în centrul maternal │
│ │Cuplul mama-copil beneficiazã de gazduire, asistenta şi suport în cadrul │
│ │centrului maternal, pe perioada determinata de timp. │
├────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Rezultat │Fiecare cuplu mama-copil este primit în centrul maternal într-un climat care │
│ │asigura siguranta, respect şi respect. │
├────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cerinţe de implementare a standardului 2 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.1. Dispoziţia de admitere data de directorul general/executiv al DGASPC sau conducerea ONG │
│ pentru primirea cuplului mama-copil/gravidei în ultimul trimestru de sarcina în CM se │
│ face în baza unui plan de servicii a cãrui finalitate este prevenirea separarii │
│ copilului de mama sa/pãrinţii sãi. Planul de servicii este în responsabilitatea │
│ asistentului social de la nivelul serviciului public de asistenta socialã/persoanei cu │
│ atribuţii în asistenta socialã de la nivelul comunitãţii din care provine mama/gravida. │
│ În cazul în care situaţia cuplului mama-copil/gravidei nu este cunoscutã asistentului │
│ social/persoanei menţionate anterior, DGASPC/ONG este obligat sa ia legatura cu acesta │
│ şi sa solicite întocmirea unui plan de servicii. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.2. În cazul în care mama/gravida este minora, admiterea acesteia în CM se face în baza unei│
│ hotãrâri de plasament emisã de comisia pentru protecţia copilului sau instanta │
│ judecãtoreascã, conform legii, iar admiterea copilului (copiilor) prin dispoziţie a │
│ directorului general/executiv al DGASPC, respectiv de conducerea ONG. În acest caz, │
│ managerul de caz din cadrul DGASPC/ONG întocmeşte un plan individualizat de protecţie │
│ pentru gravida minora sau pentru cuplul mama minora-copil. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.3. În cazul gravidei minore care are deja o mãsura de protecţie de tipul plasamentului sau │
│ plasamentului în regim de urgenta, situaţia acesteia va fi reevaluata în noul context în│
│ vederea transferului în CM - printr-o noua mãsura de protecţie (vezi cerinta 2.2). │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.4. Se recomanda vizitarea CM de cãtre cuplul mama-copil, înainte de luarea dispoziţiei de │
│ admitere, precum şi informarea mamei cu privire la drepturile şi obligaţiile ce-i revin │
│ pe perioada rezidentei. Mama este corect informatã despre misiunea şi metodologia CM. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.5. Echipa CM deţine toate detaliile legate de cuplul mama-copil şi planul de │
│ servicii/planul individualizat de protecţie. Cererea mamei şi contractul de rezidenţã, │
│ precum şi hotãrârea de plasament dacã este cazul, fac parte din documentaţia care sta la│
│ baza întocmirii dosarului familiei rezidente. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.6. Înainte de primirea în CM a cuplului mama-copil, spaţiul individual destinat acestuia │
│ este amenajat. Este recomandat ca grupul de beneficiari rezidenţi în CM sa fie │
│ înştiinţat de admiterea unui nou cuplu. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.7. Un membru al echipei CM, desemnat de coordonatorul CM, va însoţi cuplul mama-copil în │
│ primele câteva ore ale gazduirii, astfel încât sa faciliteze acestuia adaptarea în │
│ mediul institutional. Este recomandat ca acesta sa prezinte cuplului mama-copil grupul │
│ de beneficiari şi detalii despre spaţiul CM. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.8. Fiecare CM isi stabileşte criterii de admitere în baza standardelor minime obligatorii │
│ prezente şi a altor acte normative în vigoare, care sunt avizate de direcţia generalã de│
│ asistenta socialã şi protecţia copilului. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│2.9. În cazul CM aparţinând organizaţiilor neguvernamentale, se comunica lunar numãrul de │
│ locuri ocupate. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



Indicatorii pentru Standardul 2
(I)2 .4. - Numãrul de cereri de gazduire;
- Numãr de evaluãri;
- Numãrul de beneficiari raportat la numãrul de vizite în CM anterioare admiterii;
- Numãrul de beneficiare informate cu privire la contractul de rezidenţã şi la drepturile şi obligaţiile ce-i revin pe perioada rezidentei în raport cu numãrul de beneficiare.
(I)2 .5. - Numãrul de planuri de servicii/planuri individualizate de protecţie în raport cu numãrul de cupluri mama-copil primite în CM;
- Numãrul de dosare în raport cu numãrul de cupluri mama-copil admise în CM.
(I)2 .8. Existenta criteriilor de admitere şi concordanta acestora cu legislaţia în vigoare.




┌────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Standardul 3│Programul personalizat de intervenţie │
│ │În cadrul centrului maternal fiecare cuplu mama-copil este ocrotit în baza unui │
│ │program personalizat de intervenţie care abordeaza într-un mod coerent şi unitar│
│ │componentele legate de: educaţia şi responsabilitatea mamei în relaţia sa cu │
│ │copilul, asigurarea sãnãtãţii fizice şi psihice a mamei şi copilului, pregãtirea│
│ │reintegrarii familiale şi sociale. Acest program se elaboreazã şi se pune în │
│ │practica numai cu acordul mamei şi cu participarea sa directa. │
├────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Rezultat │Fiecare cuplu mama-copil beneficiazã de o intervenţie personalizata în funcţie │
│ │de nevoile identificate la admiterea în centrul maternal adaptatã ulterior şi │
│ │axata pe dezvoltarea autonomiei mamei şi pe pregãtirea reintoarcerii cuplului │
│ │mama-copil în mediul familial, în condiţii sigure şi favorabile dezvoltãrii │
│ │copilului. │
├────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cerinţe de implementare a Standardului 3 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.1. Programul personalizat de intervenţie, denumit în continuare PPI, este elaborat de │
│ responsabilul de caz şi personalul de specialitate al CM. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.2. PPI se elaboreazã în cel mult 2 sãptãmâni de la admiterea cuplului mama-copil în CM. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.3. La implementarea PPI participa şi specialişti din comunitate. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.4. Responsabilul de caz monitorizeazã implementarea efectivã a PPI şi face raportarile │
│ cãtre managerul de caz, conform standardelor minime obligatorii privind managementul de │
│ caz în domeniul protecţiei copilului. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.5. PPI este un document scris redactat de comun acord cu mama şi cuprinde componente care │
│ se referã cel puţin la: a) relaţia mama-copil; b) educaţia mamei pentru creşterea │
│ copilului; c) pregãtirea mediului familial pentru primirea şi integrarea copilului şi a │
│ mamei; d) orientarea şi pregãtirea pentru integrare socialã şi profesionalã. Fiecare │
│ componenta are obiective operationale, activitãţi şi rezultate previzionale în intervale│
│ de timp determinate, specialişti nominalizaţi cu atribuţii clare (atât din cadrul CM, │
│ cat şi din alte servicii din comunitate), resurse materiale şi financiare, proceduri şi │
│ date de reevaluare stabilite. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.6. Coordonatorul CM are obligaţia de a desemna personalul de specialitate care sa participe│
│ la elaborarea şi implementarea PPI şi de a contacta celelalte servicii cu care CM se │
│ relationeaza în vederea nominalizarii celorlalţi specialişti cu responsabilitãţi în │
│ cadrul programului respectiv. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.7. Este obligatorie includerea în echipa care elaboreazã şi implementeaza PPI a │
│ asistentului social din cadrul serviciului public de asistenta socialã sau a persoanei │
│ cu atribuţii în asistenta socialã din comunitatea în care se afla domiciliul mamei, al │
│ partenerului sau familiei naturale sau largite în care cuplul mama-copil se va integra │
│ dupã ieşirea din CM. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.8. Elaborarea şi re-evaluarea PPI se realizeazã cu acordul mamei şi, dupã caz, cu │
│ consultarea tatãlui copilului, a bunicilor şi a altor persoane importante pentru cuplul │
│ mama-copil. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.9. Re-evaluarea are loc trimestrial sau de câte ori este nevoie, şi este consemnatã în │
│ dosarul cuplului mama-copil şi se avizeazã de coordonatorul CM. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.10. Furnizarea serviciilor cuprinse în PPI se realizeazã în baza unui contract de rezidenţã│
│ încheiat între mama şi CM înaintea admiterii. Se recomanda ca durata medie a │
│ contractului sa fie de 6 luni. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.11. În cazul mamei/gravidei minore, contractul de rezidenţã este semnat de pãrinţii sau │
│ reprezentantul legal al acesteia. Pentru mamele/gravidele minore cu varsta peste │
│ 14 ani, contractul de rezidenţã este semnat şi de acestea, însã dupã o evaluare şi │
│ consiliere psihologicã prealabilã prin care se urmãreşte a se stabili dacã isi poate │
│ asuma respectarea prevederilor cuprinse în contract şi semnarea acestuia. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.12. În cazul gravidei minore cu mãsura de protecţie (situaţia menţionatã la cerinta 2.3.), │
│ dupã naştere se încheie un nou contract de rezidenţã, în aceleaşi condiţii menţionate │
│ anterior. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│3.13. Pentru serviciile care se oferã în alte structuri din comunitate, DGASPC/ONG are │
│ contracte încheiate cu acestea, valabile pentru toţi beneficiarii CM. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



Indicatorii pentru Standardul 3
(I)3 .1. - 3.2. Numãrul de PPI raportat la numãrul beneficiarilor.
(I)3 .4. Numãrul de beneficiari raportat la responsabilul de caz.
(I)3 .5. Conţinutul PPI respecta cele patru componente obligatorii şi structura stabilitã pentru fiecare componenta în parte.
(I)3 .8. Mama cunoaşte conţinutul PPI.
(I)3 .9. Numãrul de re-evaluãri ale PPI.
(I)3 .10. - 3.13. Numãrul de contracte şi durata medie a contractelor.




┌────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Standardul 4│Managementul de caz la nivelul centrului maternal │
│ │Fiecare cuplu mama-copil din centru maternal, are desemnat un responsabil de │
│ │caz, care face parte din personalul centrului maternal. │
├────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Rezultat │Prin aplicarea metodei managementului de caz se realizeazã abordarea │
│ │profesionista a fiecãrui caz în parte, adaptandu-se oferta serviciilor furnizate│
│ │sau facilitate de centrul matern la nevoile concrete ale cuplului mama-copil. │
├────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cerinţe de implementare a Standardului 4 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.1. Responsabilul de caz, denumit în continuare RC, este numit de coordonatorul CM în cel │
│ mult 3 zile de la admiterea cuplului mama-copil în CM. Se recomanda numirea acestuia în │
│ cel mai scurt timp dupã desemnarea/nominalizarea managerului de caz de cãtre DGASPC, │
│ conform standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul │
│ protecţiei copilului. Astfel, manager de caz poate fi: asistentul social de la nivelul │
│ serviciului public de asistenta socialã, asistentul social/alt profesionist din cadrul │
│ DGASPC sau asistentul social/alt profesionist din cadrul ONG; ultimii doi pot avea în │
│ monitorizare fie planul de servicii (atunci când acesta este elaborat de persoana cu │
│ atribuţii în asistenta socialã), fie planul individualizat de protecţie (în cazul │
│ mamelor/gravidelor minore). │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.2. RC participa la elaborarea şi monitorizarea planului de servicii/planului individualizat│
│ de protecţie stabilit de managerul de caz împreunã cu echipa CM, conform necesitãţilor │
│ cuplului mama-copil. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.3. Ca pregãtire, RC este un profesionist cu competente în domeniul asistenţei sociale. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.4. RC verifica sãptãmânal ca activitatea planificata se desfãşoarã conform PPI, care este │
│ parte integrantã a planului de servicii/planului individualizat de protecţie. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.5. RC verifica lunar ca activitãţile stabilite în PPI se deruleazã sau cele facilitate de │
│ CM conduc la realizarea obiectivelor aferente şi informeazã managerul de caz. Dacã │
│ constata modificãri determinante în situaţia cuplului mama-copil sau a eficientei │
│ serviciilor oferite sau facilitate de CM, RC solicita managerului de caz reevaluarea │
│ planului de servicii/planului individualizat de protecţie. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.6. RC are intalniri individuale cu specialiştii din CM implicaţi în implementarea PPI sau │
│ cu intreaga echipa a CM ori numai cu o parte a acesteia în vederea monitorizarii │
│ implementarii PPI la nivelul CM. RC poate efectua vizite de monitorizare a implementarii│
│ PPI şi prin intermediul specialiştilor din afarã CM. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│4.7. RC are în atribuţii întocmirea şi actualizarea dosarului familiei rezidente în CM. │
│ Documentele cuprinse în acest dosar se afla în copie şi la managerul de caz. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



Indicatorii pentru Standardul 4
(I)4 .1. Raportul dintre numãrul cuplurilor mama-copil din CM şi cel al numirilor RC.
(I)4 .2. Numãrul de PPI raportate la numãrul RC.
(I)4 .4. - Gradul de utilizare al serviciilor oferite sau facilitate de CM specificate în PPI;
- Existenta în dosarul familiei rezidente în CM a consemnarilor saptamanale fãcute de cãtre RC.
(I)4 .5. - Numãrul de rapoarte lunare cu privire la situaţia cuplului mama-copil, comparativ cu soluţiile şi obiectivele stabilite în PPI;
- Numãrul de reevaluari pe fiecare caz în parte.
(I)4 .6. Numãrul de intalniri pe fiecare caz în parte dintre RC şi membrii/echipa pluridisciplinara.

DOMENII DE INTERVENŢIE

5. GAZDUIREA, AMBIENTUL ŞI ASIGURAREA HRANEI





┌───────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Standardul 5.1.│Amplasamentul şi amenajarea interioarã │
│ │Amplasamentul şi amenajarea interioarã a centrului maternal sunt în │
│ │concordanta cu nevoile de asistenta ale cuplului mama-copil şi oferã un mediu│
│ │care sa permitã derularea programului personalizat de intervenţie. │
├───────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Rezultat │Cuplul mama-copil locuieşte într-o instituţie bine proiectata, dotatã şi │
│ │echipata corespunzãtor nevoilor lui, în condiţii de amplasare şi deschidere │
│ │cãtre comunitate şi serviciile oferite sau facilitate de aceasta. │
│ │Organizarea şi dotarea spaţiului favorizeazã implicarea mamei în îngrijirea │
│ │copilului sau şi responsabilizarea ei pentru modul în care copilul sau se │
│ │dezvolta. │
├───────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cerinţe de implementare a Standardului 5.1. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.1.1. Locaţia CM este într-o arie teritorialã care are acces la serviciile oferite de │
│ comunitate. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.1.2. Metodologia de organizare a CM are prevederi clare în ceea ce priveşte organizarea │
│ interna a spaţiilor individuale ocupate de cuplurile mama-copil, a spaţiilor │
│ igienico-sanitare, a spaţiilor comune, de servire a mesei şi de petrecere a timpului │
│ liber, a spaţiilor destinate vizitatorilor, a celor destinate activitãţilor │
│ psihopedagogice, precum şi a celor administrative. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.1.3. Metodologia de funcţionare a CM prevede existenta unui regulament de ordine interioarã│
│ (în cazul ONG) sau a unor norme interne de funcţionare (în cazul DGASPC) care sa │
│ defineascã responsabilitãţile beneficiarilor cu privire la cel puţin urmãtoarele │
│ aspecte: a) raporturile dintre mama şi copil, b) relaţiile de "buna convieţuire", │
│ c) comportamente admise/promovate în CM, d) repere ale programului zilnic şi e) mãsuri│
│ prevãzute în situaţia încãlcãrii regulamentului/normelor de ordine interioarã. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.1.4. Metodologia de organizare şi funcţionare a CM, denumita în continuare MOF, prevede │
│ existenta unui contract de rezidenţã, în doua exemplare, care sa cuprindã cel puţin │
│ urmãtoarele aspecte: a) misiunea CM, b) date de identificare ale pãrţilor semnatare │
│ ale contractului de rezidenţã (beneficiar şi coordonatorul CM), c) perioada de │
│ gazduire, d) motivele cererii de gazduire, e) obiectivele asigurãrii asistenţei în │
│ cadrul CM şi f) responsabilitãţile celor doua pãrţi. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.1.5. CM trebuie sa fie amenajat astfel încât sa corespundã nivelului mediu socio-economic │
│ al comunitãţii în care este amplasat. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.1.6. Se recomanda ca CM sa nu funcţioneze în aceeaşi locatie cu un serviciu de tip │
│ rezidential care este încã funcţional. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



Indicatorii pentru Standardul 5.1.
(1)5.1.1. Numãrul de servicii comunitare, publice sau private, aflate în aria teritorialã a CM.
(1)5.1.2. - Numãrul de camere raportate la capacitatea maxima de primire a CM.
- Numãrul de spaţii destinate preparãrii şi servirii mesei în raport cu numãrul maxim de beneficiari rezidenţi.
- Numãrul de birouri destinate personalului în raport cu numãrul de angajaţi.
- Existenta avizelor şi a autorizaţiilor de funcţionare, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(1)5.1.3. - Numãrul de contracte de rezidenţã semnate de cãtre cliente în raport cu numãrul de cupluri mama-copil rezidente. Numãrul de contracte de rezidenţã/an.
- Existenta reperelor programului zilnic (servirea mesei, programul de vizite, programul de iesiri).
- Numãrul de evenimente cu potenţial conflictual.
- Mãsurile luate, inclusiv încetarea acordãrii rezidentei, ca urmare a încãlcãrii regulamentului de ordine interioarã/normelor interne de funcţionare de cãtre beneficiari.
(1)5.1.4. - Numãrul de contracte de rezidenţã în raport cu numãrul de cupluri mama-copil beneficiare.
- Numãrul de contracte de rezidenţã prelungite, în raport cu numãrul anual de beneficiari.
- Numãrul de contracte de rezidenţã în raport cu numãrul de PPI elaborate.




┌───────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Standardul 5.2.│Mãsurile de siguranta şi securitate │
│ │În centrul maternal sunt aplicate mãsurile de siguranta şi securitate legale │
│ │necesare pentru asigurarea protecţiei clienţilor, vizitatorilor şi a │
│ │personalului impotriva evenimentelor şi accidentelor cu potenţial vatamator. │
├───────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Rezultat │Cuplurile mama-copil, vizitatorii şi profesioniştii se afla în siguranta în │
│ │cadrul centrului maternal. │
├───────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cerinţe de implementare a Standardului 5.2. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.2.1. MOF conţine proceduri de prevenire a situaţiilor de risc şi de intervenţie în aceste │
│ situaţii. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.2.2. CM deţine toate autorizaţiile şi asigurãrile pentru o funcţionare optima în │
│ conformitate cu prevederile legale în vigoare. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



Indicatorii pentru Standardul 5.2.
(1)5.2.1. - Numãrul de ore de pregãtire în vederea acordãrii primului ajutor, în vederea informãrii asupra procedurilor referitoare la siguranta şi securitate la care au participat membrii personalului.
- Existenta schemelor de evacuare expuse la loc vizibil.
- Numãrul de ore destinate discutarii regulamentului de ordine interioarã/normelor interne de funcţionare cu beneficiarul.
(1)5.2.2. - Existenta autorizaţiilor de funcţionare, expuse la loc vizibil.
- Conţinutul proceselor verbale întocmite cu ocazia evaluãrilor în vederea monitorizarii stãrii de siguranta şi securitate a locatiei de cãtre personalul specializat.




┌───────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Standardul 5.3.│Condiţii de locuit │
│ │Condiţiile de locuit ale cuplului mama-copil în centrul maternal sunt │
│ │menţinute în stare buna de funcţionare. │
├───────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Rezultat │Mama şi copilul trãiesc într-un cadru care le oferã acestora un cadru │
│ │securizant şi suportiv. │
├───────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cerinţe de implementare a Standardului 5.3. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.3.1. MOF prevede gazduirea pe o perioada determinata, fiind necesare un minim de 6 spaţii │
│ individuale pentru cuplul mama-copil, care sa rãspundã nevoii de intimitate a │
│ familiei, precum şi spaţiu pentru petrecerea timpului liber, spaţiu pentru prepararea │
│ şi depozitarea alimentelor şi spaţii igienico-sanitare. Se recomanda ca: a) mamele cu │
│ mai mulţi copii sa fie gazduite într-o camera individualã; b) într-o camera sa fie │
│ gazduite cel mult doua cupluri mama-copil şi spaţiul individual al fiecãruia sa fie │
│ clar delimitat. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.3.2. Spaţiile individuale destinate cuplurilor mama-copil sunt utilate în conformitate cu │
│ necesitãţile adultului şi ale copilului: mobilier individual, pat pentru mama, pat │
│ pentru copil, dulap pentru haine; utilarea se face în funcţie de varsta, stare de │
│ sãnãtate, stadiu de dezvoltare. Este permisã reamenajarea spaţiului individual de │
│ cãtre beneficiar doar cu acordul coordonatorului CM. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.3.3. Cuplurile mama-copil vor beneficia de un spaţiu destinat petrecerii timpului liber, │
│ comun întregului grup de beneficiari şi utilat corespunzãtor. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.3.4. Contractul de rezidenţã semnat la admiterea în CM conţine prevederi cu privire la │
│ menţinerea stãrii de igiena şi curãţenie în toate spaţiile CM, precum şi mãsurile care│
│ se iau în caz de nerespectare a acestor prevederi. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.3.5. CM deţine spaţii special amenajate care sa permitã vizitarea beneficiarilor de cãtre │
│ membrii ai familiei. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.3.6. În CM exista minim câte o toaleta la 4 adulti beneficiari, dotate cu materiale care │
│ permit o igienizare rapida şi cu echipamentele necesare în conformitate cu normele în │
│ vigoare. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.3.7. Personalul şi vizitatorii cuplurilor mama-copil utilizeazã grupuri igienico-sanitare │
│ separate. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.3.8. CM isi poate organiza, la nevoie, o camera pentru utilizarea sa în scop de izolator. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.3.9. CM are prevãzute spaţii destinate pentru spalarea, curatarea, igienizarea şi uscarea │
│ rufariei, conform normelor în vigoare. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.3.10. MOF prevede un program de reparaţii şi întreţinere/menţinere a stãrii de igiena şi a │
│ siguranţei în toate spaţiile CM. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



Indicatorii pentru Standardul 5.3.
(I)5 .3.1. - Numãrul de spaţii (camere) destinate cuplurilor mama-copil în raport cu capacitatea maxima de primire prevãzutã a CM.
- Numãrul de spaţii individuale destinate primirii mamelor cu mai mulţi copii.
- Existenta spaţiilor destinate pãstrãrii, preparãrii şi servirii produselor alimentare în raport cu capacitatea maxima a CM.
(I)5 .3.2. - Numãrul de paturi pentru adulti în raport cu capacitatea maxima (adulti) prevãzutã pentru CM.
- Numãrul de paturi pentru copii în raport cu capacitatea maxima (copii) prevãzutã de CM.
(I)5 .3.3. Existenta şi dotarea spaţiilor comune de petrecere a timpului liber.
(I)5 .3.4. Mãsurile luate ca urmare a încãlcãrii prevederilor contractului de rezidenţã în ceea ce priveşte menţinerea igienei în CM.
(I)5 .3.6. Numãrul grupurilor igienico-sanitare în raport cu numãrul de beneficiari prevãzuţi (adulti, copii).
(I)5 .3.7. Numãrul de grupuri igienico-sanitare în raport cu numãrul de salariaţi.
(I)5 .3.10. Existenta unui program de menţinere şi întreţinere a stãrii de igiena a CM în raport cu normativele în vigoare. Procesele verbale ale controalelor efectuate de instituţiile abilitate în acest sens şi sancţiunile aplicate.




┌───────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Standardul 5.4.│Asigurarea hranei │
│ │În centrul maternal se asigura beneficiarilor o alimentaţie corespunzãtoare │
│ │din punct de vedere cantitativ şi calitativ, care rãspunde nevoilor │
│ │nutritionale ale adultului (femeie adulta, gravida, lauza) şi ale copilului │
│ │(nou-nãscut, sugar, copil cu varsta cuprinsã între 0-3 ani şi, dupã caz, alte│
│ │grupe de varsta) ţinând cont de preferintele acestora. │
├───────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Rezultat │Beneficiarii centrului maternal au o alimentaţie sanatoasa şi adaptatã │
│ │nevoilor personale. Copiii din centrul maternal au o alimentaţie care sa le │
│ │permitã o dezvoltare normo-ponderala, iar pentru nou-nãscuţi şi sugari se │
│ │promoveazã şi sprijinã alimentaţia naturala a acestora. │
│ │Mamele gazduite în centrul maternal participa activ la prepararea şi servirea│
│ │meselor, insusindu-şi deprinderi adecvate unei bune alimentatii. │
├───────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cerinţe de implementare a Standardului 5.4. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.4.1. Meniurile se stabilesc sub coordonarea unui specialist (medic sau asistenta │
│ dieteticiana), ţinând cont de preferintele beneficiarilor, de influenta culturalã, │
│ astfel încât, sa se asigure o alimentaţie în conformitate cu nevoile nutritive ale │
│ mamelor şi copiilor, nevoile de dezvoltare a copiilor şi normativele în vigoare. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.4.2. Meniurile destinate copiilor în colaborare cu mamele acestora. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.4.3. Alimentele sunt preparate şi servite, în spaţii special amenajate, de cãtre mamele │
│ beneficiare, asistate de un membru al echipei (bucatar). │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│5.4.4. În cadrul CM se realizeazã activitãţi care sa aibã drept scop asimilarea de cãtre │
│ beneficiare a noţiunilor despre nutritie şi igiena alimentaţiei. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



Indicatorii pentru Standardul 5.4.
(I)5 .4.1. Numãrul de fise de monitorizare a creşterii şi dezvoltãrii copiilor existente la dosarele familiilor beneficiare, în raport cu numãrul copiilor gazduiti în CM.
(I)5 .4.3. Numãrul de spaţii destinate preparãrii şi servirii alimentelor în raport cu numãrul de beneficiari.
(I)5 .4.4. - Numãrul de activitãţi de informare pe tema nutritiei şi igienei alimentaţiei/an.
- Numãrul de participanţi la aceste activitãţi.

6. EDUCAŢIA ŞI CONSILIEREA BENEFICIARELOR




┌────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Standardul 6│Educaţia şi consilierea beneficiarelor │
│ │Centrul maternal sprijinã mama, în mod individualizat şi personalizat, în │
│ │demersul de asumare a rolului matern, astfel încât aceasta sa-i poatã asigura │
│ │copilului o dezvoltare corespunzãtoare nevoilor sale afective, sociale, │
│ │educaţionale şi medicale. │
├────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Rezultat │Mama isi dezvolta abilitatile de creştere şi îngrijire a propriului copil, │
│ │aflându-se într-o stare de confort în asumarea rolului de pãrinte. │
├────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cerinţe de implementare a Standardului 6 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│6.1. În conformitate cu PPI, pentru fiecare cuplu mama-copil sunt prevãzute activitãţi care │
│ sa rãspundã nevoilor de informare, educare şi consiliere a mamei cu privire la creşterea│
│ şi educarea copilului. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│6.2. Activitãţile de educaţie şi consiliere a beneficiarelor se realizeazã cu privire cel │
│ puţin la urmãtoarele aspecte: a) igiena şi îngrijire personalã, b) acordarea primului │
│ ajutor, c) nutritie şi dieta, d) schema de vaccinari a copilului şi e) infectii cu │
│ transmitere sexualã, elemente de educaţie contraceptiva şi sexualã. Se recomanda ca │
│ aceste activitãţi sa aibã loc preponderent în cadrul CM. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│6.3. Tatãl copilului şi familia largita sunt incurajati sa participe la activitãţile de │
│ educaţie şi consiliere. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│6.4. Personalul adopta o atitudine de valorizare a mamei în rolul sau de pãrinte, în spiritul│
│ respectãrii confidenţialitãţii şi a demnitãţii cuplului mama-copil. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│6.5. Consilierea psihologicã şi suportul psihologic ale mamei şi copilului se realizeazã de │
│ cãtre psihologi, în mod individual sau în grup, în condiţii de maxima confidenţialitate.│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│6.6. Asistentul social împreunã cu alţi specialişti din CM sau din afarã acestuia sprijinã │
│ mama şi copilul ei în obţinerea drepturilor lor sociale şi asigura consiliere juridicã │
│ mamei beneficiare în CM. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


Indicatorii pentru Standard 6
(I)6 .1. Numãrul de participari ale beneficiarilor la activitãţile de educaţie şi consiliere.
(I)6 .2. Numãrul şi tipul de servicii din comunitate implicate în derularea activitãţilor de educaţie şi consiliere.
(I)6 .3. Numãrul de cazuri în care membri ai familiei cuplului mama-copil participa la activitãţile de educaţie şi consiliere comparativ cu numãrul total de cupluri beneficiare.
(I)6 .4. Numãrul de sesizãri/reclamaţii cu privire la violenta verbalã sau fizica a personalului asupra mamei şi/sau copilului. Mãsurile luate de coordonatorul CM.
(I)6 .5. Numãrul de şedinţe de consiliere psihologicã individuale şi de grup/beneficiar/luna/durata rezidentei în CM.
(I)6 .6. - Numãrul de şedinţe de consiliere juridicã/beneficiar/luna/durata rezidentei în CM.
- Numãrul de specialişti din CM sau din afarã acestuia care au susţinut sesiuni de informare pe tema drepturilor sociale şi teme cu caracter juridic.

7. INTEGRAREA SOCIALĂ ŞI PROFESIONALĂ




┌────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Standardul 7│Integrarea socialã şi profesionalã │
│ │Centrul maternal sprijinã cuplul mama-copil în vederea dezvoltãrii autonomiei │
│ │care favorizeazã (reintegrarea acestuia în familie şi/sau comunitate. │
├────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Rezultat │Fiecare beneficiara este implicata activ în elaborarea şi punerea în aplicare a │
│ │programului personalizat de intervenţie, beneficiind pe toatã durata rezidentei │
│ │de activitãţi de orientare şi consiliere vocationala menite sa-i sporeasca │
│ │capacitatea de (re)insertie în viata autonomã. │
├────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cerinţe de implementare a Standardului 7 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│7.1. Echipa pluridisciplinara a CM împreunã cu mama urmãresc clarificarea situaţiei │
│ juridico-administrative a cuplului mama-copil. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│7.2. Beneficiarele sunt informate despre oferta de servicii sociale, publice sau private, │
│ aflatã în comunitate şi sunt încurajate demersurile pentru identificarea unor posibile │
│ resurse pentru autonomizare (cursuri de reconversie profesionalã, gãsirea unor locuri de│
│ munca). Pe perioada în care mama se afla la cursuri sau şedinţe de informare şi │
│ consiliere care se desfãşoarã în alte locatii decât CM, copilul este în grija altei mame│
│ responsabilizate în acest sens, în cazul în care în CM nu se desfãşoarã o activitate tip│
│ "cresa". │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│7.3. RC intermediaza relaţia dintre mama şi diverse servicii aflate în comunitate, stimuland │
│ mama sa devinã autonomã şi responsabilã. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│7.4. Beneficiarele sunt implicate în activitãţile de autogospodarire pe toatã perioada │
│ rezidentei, cu sprijinul personalului. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│7.5. Tatãl copilului şi familia largita sunt incurajati sa participe la activitãţile │
│ prevãzute în PPI. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│7.6. Mamele gazduite în CM sunt încurajate sa desfãşoare activitãţi care sa rãspundã nevoilor│
│ de relaxare şi de dezvoltare a abilitãţilor vocationale. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



Indicatorii pentru Standardul 7
(I)7 .1. Numãrul de beneficiari (mame şi copii) care deţin acte de identitate comparativ cu numãrul total de cupluri beneficiare.
(I)7 .2.1. Numãrul de cupluri mama-copil care beneficiazã de ajutoare materiale şi/sau financiare în conformitate cu prevederile legale.
(I)7 .2.2. - Numãrul de beneficiare care efectueazã demersuri în vederea participãrii la cursuri de pregãtire şcolarã/profesionalã şi/sau gãsirea unui loc de munca.
- Numãrul de contracte de colaborare încheiate între DGASPC/ONG şi furnizori de formare profesionalã.
- Numãrul de beneficiare care şi-au gãsit un loc de munca. Numãrul de beneficiare care şi-au menţinut locul de munca mai mult de 3 luni.
(I)7 .4. Numãrul de activitãţi structurate şi individuale care au drept scop asimilarea elementelor de gestiune a bugetului personal.
(I)7 .5. Numãrul de activitãţi structurate sau individuale, organizate în CM sau în exteriorul CM, la care membrii familiei participa.
(I)7 .6. Numãrul de noi activitãţi propuse de mamele rezidente în CM.

8. MENŢINEREA STĂRII DE SĂNĂTATE




┌────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Standardul 8│Copiii rezidenţi în centrul maternal beneficiazã de asistenta medicalã │
│ │profilactica şi curativã în vederea unei bune dezvoltãri fizice şi psihologice. │
├────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Rezultat │Starea de sãnãtate a copilului este permanent urmãritã de cãtre mama sa, │
│ │personalul centrului maternal şi medicul de familie. │
├────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cerinţe de implementare a Standardului 8 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│8.1. Fiecare cuplu mama-copil gãzduit în CM este înscris la medicul de familie sau, în lipsa │
│ bine documentata a acestuia, starea de sãnãtate se asigura în conformitate cu │
│ prevederile legislaţiei în materie şi prin intervenţia unui medic angajat de DGASPC/ONG │
│ în acord cu prevederile Codului Muncii. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│8.2. Medicamentele de uz curativ, prescrise de medic, sunt administrate copilului de cãtre │
│ mama sa, sub supravegherea personalului desemnat în acest sens. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│8.3. În dosarul familiei rezidente exista o copie a fisei medicale a copilului, care sa │
│ conţinã date despre evoluţia ponderala, data şi vaccinarile efectuate, schema de │
│ diversificatie a alimentaţiei, boli şi tratamente prescrise s.a. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│8.4. Beneficiarelor li se aduce la cunostinta care sunt membrii personalului desemnaţi sa │
│ intervinã în situaţii de urgenta. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│8.5. Personalul urmeazã cursuri de pregãtire în acordarea primului ajutor, asigurate din │
│ bugetul angajatorului. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│8.6. Copiii care se imbolnavesc de boli infecto-contagioase şi care nu necesita spitalizare, │
│ se izoleaza, pe o perioada stabilitã de medicul specialist, într-un spaţiu special │
│ amenajat (izolator). Mama însoţeşte în toate aceste situaţii copilul bolnav şi în │
│ aceasta perioada nu efectueazã nici o alta activitate care nu are legatura cu îngrijirea│
│ copilului. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│8.7. CM isi stabileşte proceduri de acţiune în cazul imbolnavirilor şi producerii │
│ accidentelor. Medicul de familie sau medicul angajat de DGASPC/ONG este solicitat în caz│
│ de urgenta, coordonatele acestuia fiind aduse la cunostinta întregului personal. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│8.8. În CM se respecta legislaţia în vigoare cu privire la înregistrarea, depozitarea, │
│ manipularea, distribuirea şi administrarea medicamentelor. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


Indicatorii pentru Standardul 8
(I)8 .1. - Numãrul de cupluri mame-copii înscrişi la medicul de familie comparativ cu numãrul cuplurilor beneficiare.
- Numãrul de vizite ale cuplurilor mama-copil, în scop profilactic, la medicul de familie.
- Numãrul de vizite ale medicului de familie în CM.
(I)8 .2., 8.4. Existenta personalului desemnat pentru supravegherea administrãrii medicamentelor şi intervenţia în urgenta.
(I)8 .3. Existenta fişelor medicale în dosarul familiilor rezidente în CM.
(I)8 .5. - Numãrul de ore de pregãtire pentru acordarea primului ajutor la care participa personalul CM.
- CM deţine trusa de prim ajutor, în conformitate cu prevederile legale.
(I)8 .7. MOF prevede proceduri de acţiune în cazul imbolnavirilor şi producerii accidentelor.




┌────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Standardul 9│Încetarea rezidentei │
│ │În cadrul centrului maternal sunt prevãzute activitãţi de pregãtire a pãrãsirii │
│ │instituţiei de cãtre cuplul mama-copil atât pentru (re)integrarea │
│ │socio-profesionalã şi referirea cãtre alte servicii sociale pentru susţinerea │
│ │reintegrarii şi menţinerea legãturilor familiale, cat şi pentru transferul cãtre│
│ │un alt serviciu de tip rezidential. │
├────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Rezultat │Cuplul mama-copil pãrãseşte centrul maternal în condiţii de siguranta şi │
│ │protecţie. │
├────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cerinţe de implementare a Standardului 9 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│9.1. PPI are drept obiectiv general (re)integrarea familialã, socialã şi profesionalã a │
│ cuplului mama-copil rezident în CM. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│9.2. Prin semnarea contractului de rezidenţã dintre mama şi coordonatorul CM, RC se asigura │
│ de câte ori este nevoie ca mama înţelege faptul ca rezidenţã este temporarã şi │
│ condiţionatã de coparticiparea ei la derularea PPI. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│9.3. Pregãtirea pãrãsirii CM se concentreaza pe urmãtoarele aspecte: a) evaluarea finala a │
│ nevoilor cuplului mama-copil în vederea elaborãrii planului de servicii │
│ post-rezidentiale care sa consolideze abilitatile dobândite de cuplul mama-copil pe │
│ perioada gazduirii; b) cuplul mama-copil trebuie sa cunoascã în detaliu demersurile care│
│ urmeazã sa fie întreprinse, inclusiv profesioniştii care urmeazã sa participe la │
│ implementarea planului de servicii post-rezidentiale; c) autoritãţile locale din │
│ comunitatea în care se (re)integreaza cuplul mama-copil trebuie sa fie implicate în │
│ elaborarea planului de servicii post-rezidentiale, precum şi în monitorizarea │
│ implementarii acestuia; d) îndeplinirea tuturor formalitãţilor administrative şi legale │
│ pentru pãrãsirea CM de cãtre cuplul mama-copil. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│9.4. Gazduirea poate fi întreruptã înainte de expirarea perioadei prevãzute în contractul de │
│ rezidenţã în urmãtoarele situaţii: a) îndeplinirea obiectivelor prevãzute în PPI, b) │
│ identificarea unor alte soluţii pentru cuplul mama-copil (alte servicii de tip │
│ rezidential adecvate situaţiei cuplului mama-copil), c) la solicitarea scrisã a mamei │
│ (adulte), d) încãlcarea repetatã a contractului de rezidenţã (în cazul mamei adulte). În│
│ ultimele doua situaţii, managerul de caz trebuie sa evalueze situaţia de pericol iminent│
│ pentru copil şi sa propunã luarea mãsurii plasamentului în regim de urgenta, conform │
│ legii. În cazul în care mãsura plasamentului în regim de urgenta nu este oportuna, │
│ pãrãsirea CM nu se face decât cu asigurarea planului de servicii post-rezidentiale. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│9.5. Indiferent de forma în care cuplul mama-copil pãrãseşte CM, coordonatorul acestuia se │
│ asigura ca mama primeşte copii ale urmãtoarelor documente: PPI şi revizuirile acestuia, │
│ evaluarile iniţialã, periodice şi finala şi planul de servicii post-rezidentiale. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│9.6. Dosarul familiei se arhiveaza, în conformitate cu prevederile legale. Cuplul mama-copil │
│ are acces la propriul dosar ori de câte ori doreşte, în conformitate cu legislaţia în │
│ vigoare. Restricţiile se instituie de managerul de caz în situaţii care contravin │
│ interesului superior al copilului şi sunt avizate de directorul general/executiv al │
│ DGASPC. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


Indicatorii pentru Standardul 9
(I)9 .2. Media perioadei de rezidenţã pentru cuplurile mama-copil în CM.
(I)9 .3.1. Numãrul de evaluãri finale ale nevoilor cuplului mama-copil din CM raportate la numãrul de cupluri beneficiare.
(I)9 .3.2. Planul de servicii post-rezidentiale este semnat de autoritãţile locale din comunitatea în care se (re)integreaza cuplul mama-copil.
(I)9 .4.1. Numãrul de întreruperi ale gazduirii înainte de termenul prevãzut în contractul de rezidenţã şi motivele acestor întreruperi pe categorii.
(I)9 .4.2. Numãrul de cazuri în care se ia decizia plasamentului în regim de urgenta a copilului/an şi motivatia fiecãreia.
(I)9 .6. Numãrul de solicitãri din partea foştilor beneficiari pentru a avea acces la dosarele familiei rezidente în CM la nivelul CM sau la DGASPC/ONG.

MANAGEMENTUL CENTRULUI MATERNAL





┌─────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Standardul 10│Proiectul institutional │
│ │Centrul maternal funcţioneazã în acord cu un proiect institutional întocmit în │
│ │baza prevederilor standardelor minime obligatorii prezente şi a nevoilor │
│ │specifice ale cuplurilor beneficiare mama-copil. │
├─────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Rezultat │Fiecare cuplu mama-copil beneficiazã de servicii adecvate şi de calitate, în │
│ │acord cu standardele minime obligatorii prezente. │
├─────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cerinţe de implementare a Standardului 10 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│10.1. Coordonatorul CM are obligaţia de a elabora, în colaborare cu personalul de │
│ specialitate din subordine, un document cadru bazat pe strategia judeteana din domeniul│
│ protecţiei copilului numit proiect institutional, care cuprinde cel puţin urmãtoarele: │
│ a) definitia CM, b) misiunea CM, c) principiile de lucru, d) obiectivele de dezvoltare │
│ institutionala, e) activitãţile, f) clienţii şi nevoile specifice ale acestora, │
│ g) resursele umane, materiale şi financiare disponibile şi potenţiale, e) relaţiile de │
│ parteneriat în comunitate. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│10.2. În vederea elaborãrii proiectului institutional, coordonatorul CM realizeazã o analiza │
│ a situaţiei actuale din CM în ceea ce priveşte gradul şi modul de îndeplinire a │
│ standardelor minime obligatorii prezente. Aceasta analiza se consemneazã într-un raport│
│ de evaluare iniţialã a CM în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a │
│ standardelor minime obligatorii prezente. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│10.3. Proiectul institutional este re-evaluat şi, dupã caz, revizuit anual sau de câte ori │
│ este nevoie, în aceleaşi condiţii ca şi elaborarea sa. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│10.4. Proiectul institutional al CM este avizat de DGASPC/ONG, care este obligat sa │
│ monitorizeze punerea în practica a acestuia. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│10.5. Standardele minime obligatorii prezente şi proiectul institutional stau la baza │
│ întocmirii celorlalte documente cu care opereazã CM, respectiv MOF, regulamentul de │
│ ordine interioarã sau, dupã caz, normele interne de funcţionare, proceduri de lucru, │
│ materiale informative etc. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│10.6. Coordonatorul CM asigura managementul proiectului institutional, fiind direct │
│ responsabil de respectarea misiunii şi a principiilor, de organizarea activitãţilor, de│
│ antrenarea resurselor umane, de dezvoltarea relaţiilor de parteneriat, de utilizarea │
│ eficienta a resurselor materiale şi de evaluarea interna a activitãţilor. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│10.7. Identificarea şi atragerea de surse de finanţare pentru dezvoltarea proiectului │
│ institutional este în responsabilitatea DGASPC/ONG şi a coordonatorului CM. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



Indicatorii pentru Standardul 10
(I)1 0.1. Conţinutul proiectului institutional este în acord cu prevederile standardelor minime obligatorii prezente.
(I)1 0.2. Conţinutul raportului de evaluare iniţialã comparativ cu proiectul institutional.
(I)1 0.3. Numãrul de reevaluari şi respectiv de revizuiri/an.
(I)1 0.4.1. Proiectul institutional este avizat de DGASPC/ONG.
(I)1 0.4.2. Numãrul vizitelor de monitorizare/an efectuate de persoane desemnate de DGASPC/ONG şi conţinutul raportarilor acestora comparativ cu mãsurile concrete luate pentru îmbunãtãţirea functionarii CM.
(I)1 0.5. Documentele cu care opereazã CM sunt în acord cu proiectul institutional.
(I)1 0.7. Bugetul anual al CM.

11. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE





┌────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Standardul 11.1.│Structura şi atribuţiile personalului │
│ │Structura de personal trebuie sa rãspundã misiunii centrului maternal. │
├────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Rezultat │Fiecare cuplu mama-copil beneficiazã de sprijin specializat astfel încât │
│ │serviciile oferite sa se realizeze în condiţii de profesionalism. │
├────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cerinţe de implementare a Standardului 11.1. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│11.1.1. Angajatorul este obligat sa angajeze personal calificat care sa rãspundã prevederilor│
│ standardelor minime obligatorii prezente. Dacã CM funcţioneazã în regiuni în care │
│ locuiesc minoritãţi, se recomanda angajarea unor profesionisti care vorbesc limba │
│ minoritãţilor respective. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│11.1.2. Angajatorul prevede o schema de personal flexibila, adaptatã nevoilor beneficiarilor │
│ şi dimensiunii CM. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│11.1.3. Personalul de specialitate trebuie sa aibã studii socio-umane. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│11.1.4. DGASPC/ONG poate dispune de personal care nu se afla pe statul de funcţii al CM însã │
│ care serveşte misiunii CM şi este angajat conform prevederilor Codului Muncii. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│11.1.5. Coordonatorul CM trebuie sa aibã studii superioare socio-umane şi se recomanda sa │
│ aibã experienta de cel puţin doi ani în servicii pentru copil şi familie. La angajare│
│ se acorda prioritate profesionistilor care au pregãtire managerialã. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



Indicatorii pentru Standardul 11.1.
(I)1 1.1.1. - 11.1.5. Dosarul personal al fiecãrui angajat include diplome, atestate relevante, precum şi toate documentele prevãzute de lege.





┌────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Standardul 11.2.│Formarea personalului │
│ │Personalul centrului maternal are formare iniţialã de specialitate, │
│ │beneficiazã de acces la informaţii şi participa la cursuri de pregãtire │
│ │permanenta pentru aplicarea standardelor minime obligatorii prezente şi │
│ │pentru îmbunãtãţirea calitãţii serviciilor oferite cuplului mama-copil. │
├────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Rezultat │Fiecare angajat are cunoştinţele şi competentele necesare aplicãrii │
│ │standardelor minime obligatorii prezente şi este sprijinit sa se informeze │
│ │şi sa se perfecţioneze permanent. │
├────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cerinţe de implementare a Standardului 11.2. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│11.2.1. La angajare, fiecare profesionist, inclusiv coordonatorul CM, beneficiazã de formare │
│ specifica în acest domeniu (axata pe dezvoltarea şi psihologia copilului, relaţia │
│ mama-copil, atasament), asigurata din bugetul angajatorului. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│11.2.2. Fiecare angajat al CM, inclusiv coordonatorul acestuia, beneficiazã de cel puţin │
│ 42 de ore de formare continua pe an în domeniul protecţiei mamei şi copilului sau │
│ domenii conexe, asigurate din bugetul angajatorului. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│11.2.3. Fiecare voluntar care isi desfãşoarã activitatea în CM beneficiazã de o formare de │
│ minimum 15 ore asigurata de angajator, înainte de a începe activitatea. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│11.2.4. La angajare, în lipsa unei formari iniţiale în domeniul managerial, coordonatorul CM │
│ beneficiazã de formare de iniţiere în domeniul managementului de servicii, asigurata │
│ din bugetul angajatorului. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│11.2.5. Coordonatorul CM beneficiazã anual de cel puţin 21 de ore de formare în domeniul │
│ managementului de servicii, asigurate din bugetul angajatorului. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│11.2.6. Educaţia permanenta şi formarea profesionalã continua a personalului se realizeazã │
│ conform legislaţiei în vigoare (prin intermediul cursurilor organizate în cadrul │
│ sistemului educaţional, sanitar şi al formãrii profesionale a adulţilor), este │
│ promovata, sprijinita şi consemnatã de coordonatorul CM. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



Indicatorii pentru Standardul 11.2.
(I)1 1.2.1. - 11.2.6. Existenta în Dosarul personal al fiecãrui angajat, inclusiv al şefului şi voluntarilor, a documentelor care atesta absolvirea cursurilor de formare iniţialã şi continua.




┌────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Standardul 11.3.│Comunicare interna şi munca în echipa │
│ │Managementul resurselor umane din centrul maternal asigura intervenţia în │
│ │echipa pluridisciplinara şi o comunicare interna permanenta între personal, │
│ │voluntari şi specialiştii colaboratori din alte servicii din comunitate. │
├────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Rezultat │Fiecare cuplu mama-copil rezident într-un centru maternal beneficiazã de │
│ │asistenta pluridisciplinara într-un mod coerent şi eficient pentru reusita │
│ │(re)integrãrii sale sociale. │
├────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cerinţe de implementare a Standardului 11.3. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│11.3.1. Coordonatorul CM include în fiecare fişa de post atribuţii concrete de relationare cu│
│ ceilalţi membrii ai personalului, cu managerii de caz, specialiştii colaboratori din │
│ alte servicii şi cu voluntarii. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│11.3.2. Se organizeazã cel puţin lunar reuniuni de lucru ale echipei CM, care se consemneazã.│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│11.3.3. Fiecare nou angajat este pregãtit sa lucreze în echipa prin intermediul unor cursuri │
│ susţinute în CM sau în afarã acestuia din bugetul angajatorului. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│11.3.4. În spaţiul de lucru alocat personalului exista mijloace specifice de comunicare şi │
│ informare. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



Indicatorii pentru Standardul 11.3.
(I)1 1.3.1. MOF are prevederi referitoare la munca în echipa.
(I)1 1.3.2. Numãrul de reuniuni de lucru ale echipei CM/luna/an.




┌────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Standardul 11.4.│Supervizarea profesionalã │
│ │Centrul maternal dispune de un sistem activ de supervizare a resurselor │
│ │umane care permite funcţionarea sa la nivel optim. │
├────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Rezultat │Personalul este motivat şi performant, asigurând servicii de calitate pentru│
│ │cuplul mama-copil. │
├────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cerinţe de implementare a Standardului 11.4. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│11.4.1. Şedinţele de supervizare cu personalul au loc periodic sau ori de câte ori este │
│ nevoie (la cererea personalului/echipei). Toate şedinţele sunt consemnate. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│11.4.2. Şedinţele de supervizare au loc individual şi în echipa. Rezultatele pozitive sunt │
│ prezentate şi discutate pe specializãri şi profesii, ca stil de lucru, care trebuie │
│ preluat. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│11.4.3. Coordonatorul CM are obligaţia sa asigure supervizarea interna şi externa a │
│ personalului de specialitate şi a voluntarilor. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│11.4.4. DGASPC/ONG are obligaţia sa asigure supervizarea coordonatorului CM. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│11.4.5. Supervizarea se realizeazã de specialişti cu studii superioare socio-umane cu │
│ experienta de cel puţin 5 ani în servicii pentru copil şi familie, pregãtire în │
│ supervizare şi experienta de cel puţin doi ani în servicii pentru copil şi familie în│
│ plus fata de persoanele cãrora li se asigura supervizarea respectiva. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│11.4.6. Specialişti angajaţi ai DGASPC/ONG care desfãşoarã activitãţi de supervizare │
│ beneficiazã de cel puţin 42 de ore de formare continua în acest domeniu, asigurata │
│ din bugetul angajatorului. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



Indicatorii pentru Standardul 11.4.
(I)1 1.4.1. - 11.4.2. - Numãr de intalniri de supervizare, individuale şi în echipa/angajat/luna/an.
- Numãr de intalniri de supervizare la solicitarea personalului/echipei/an.
(I)1 1.4.3. - 11.4.5. Documentele înregistrate referitoare la supervizare. Lista specialiştilor care desfãşoarã activitãţi de supervizare, angajaţi ai DGASPC/ONG şi cu care acesta are încheiate contracte de colaborare.
(I)1 1.4.6. Programul de pregãtire în domeniul supervizarii, programarea specialiştilor la cursuri de supervizare.

PROTECŢIA IMPOTRIVA ABUZURILOR





┌─────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Standardul 12│Protecţia mamei şi a copilului impotriva abuzurilor │
│ │Cuplul mama-copil este gãzduit în condiţii de siguranta, comiterea oricãrei │
│ │forme de abuz fiind soluţionatã conform regulamentului de ordine interioarã, │
│ │respectiv a normelor interne de funcţionare a centrului maternal şi a │
│ │legislaţiei în vigoare. │
├─────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Rezultat │Asigurarea condiţiilor specifice misiunii centrului maternal previne orice │
│ │forma de abuz în relaţiile mama-copil pe de o parte şi cuplul mama-copil şi │
│ │personal pe de alta parte. │
├─────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Cerinţe de implementare a standardului 12 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│12.1. CM are proceduri scrise cu privire la prevenirea, identificarea, semnalarea, evaluarea │
│ şi soluţionarea suspiciunilor sau acuzatiilor de abuz asupra cuplului mama-copil, │
│ întocmite în baza legislaţiei în vigoare. Aceste proceduri sunt avizate de directorul │
│ general/executiv al DGASPC şi sunt aduse la cunostinta copiilor, în raport cu varsta │
│ şi gradul de maturitate, mamelor acestora şi, dupã caz, altor membrii ai familiei, │
│ precum şi personalului. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│12.2. Cuplul mama-copil este informat, în modalitãţi accesibile, cu privire la aceste │
│ proceduri, precum şi cu privire la drepturile copilului. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│12.3. Copiii sunt incurajati şi sprijiniti sa sesizeze orice forma de abuz din partea │
│ personalului, a altor persoane din CM sau din afarã CM. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│12.4. CM tine evidenta tuturor cazurilor de abuz şi neglijare. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│12.5. Personalul care are suspiciunea sau identifica situaţii de abuz, neglijare şi │
│ exploatare a copilului, are obligaţia de a le semnala la DGASPC şi de a înştiinţa │
│ coordonatorul CM, conform legislaţiei în vigoare, precum şi de a le inregistra, conform│
│ prevederilor standardelor minime obligatorii prezente. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│12.6. În CM este strict interzisã agresarea verbalã sau fizica a copiilor, aceste fapte fiind│
│ pedepsite conform legii. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│12.7. CM asigura sprijin psihologic şi consiliere copiilor care au fost intimidati sau │
│ discriminati. În situaţia copiilor abuzati, neglijati sau exploatati, CM asigura │
│ accesul acestora la serviciile stabilite de DGASPC. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│12.8. CM asigura efectuarea de cãtre întregul personal (inclusiv personal auxiliar, angajaţi │
│ temporar sau voluntari) a unor cursuri de formare privind problematica protejãrii │
│ copilului impotriva abuzului, neglijarii şi exploatãrii, din bugetul angajatorului. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│12.9. CM asigura derularea sau accesul la programe de educaţie şi consiliere a mamelor │
│ privind problematica protejãrii copilului impotriva abuzului, neglijarii şi │
│ exploatãrii. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘


Indicatorii pentru Standardul 12
(I)1 2.1.1. MOF conţine proceduri privind protejarea copilului de abuz, neglijare, exploatare etc.
(I)1 2.1.2. Personalul, copiii şi mamele, alţi membrii ai familiei, dupã caz, cunosc aceste proceduri.
(I)1 2.2.2. Cuplurile mama-copil au cunoştinţe privind drepturile copilului şi modalitãţile de sesizare/reclamare a oricãror fapte de intimidare, discriminare, abuz, neglijare, exploatare (inclusiv exploatare sexualã sau prin munca), tratament inuman sau degradant.
(I)1 2.2.2. Existenta unor materiale de informare cu privire la aceste proceduri şi la drepturile copilului.
(I)1 2.2.3. - 12.3. Numãrul anual de sesizãri efectuate de copii şi/sau mame privind suspiciuni sau situaţii evidente de abuz asupra copiilor.
(I)1 2.4. Registrul de sesizãri şi reclamaţii al CM cuprinde şi evidenta sesizarilor şi reclamatiilor cu privire la abuzul asupra copilului.
(I)1 2.5. - Numãrul anual de situaţii de abuz, neglijare şi exploatare semnalate de CM la DGASPC comparativ cu numãrul situaţiilor consemnate în registrul de reclamaţii şi abuzuri.
- Numãrul de fise de semnalare obligatorie şi evaluare iniţialã completate de personalul CM şi transmise la DGASPC.
- Numãrul anual de cazuri de abuz, neglijare şi exploatare semnalate de CM şi monitorizate de DGASPC.
- Numãrul de cazuri active (în curs de rezolvare) de abuz, neglijare şi exploatare, care au fost semnalate de CM şi aflate în monitorizarea DGASPC.
(I)1 2.7. Conţinutul planului de servicii (pentru reabilitarea copiilor abuzati, neglijati sau exploatati) întocmit de DGASPC pentru astfel de cazuri, conform legii.
(I)1 2.8. Dosarele angajaţilor, diplomele de participare la astfel de cursuri.
(I)1 2.9. Consemnarea programelor de educaţie şi consiliere a mamelor.


ANEXA 2

GHID METODOLOGIC
de implementare a Standardelor minime obligatorii pentru Centrul maternal

CAP. 1
PRINCIPII DE LUCRU

La baza prezentului ghid metodologic stau toate principiile prevãzute în Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului ratificatã prin <>Legea nr. 18/1990 , republicatã, precum şi principiile menţionate în <>Legea nr. 272/2004 cu privire la protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Pentru activitatea CM sunt prioritare urmãtoarele:
1. Principiul îngrijirii copilului în familie. Copilul isi poate atinge maximul potenţialului sau fizic şi psihic numai alãturi de pãrinţii sãi. În CM se asigura stabilitatea relatiei copilului cu mama sa. Prin activitãţile desfãşurate se creeazã cadrul necesar pentru menţinerea şi dezvoltarea relaţiilor intrafamiliale.
2. Principiul abordarii comprehensive, conform cãruia în CM se asigura un mod global şi unitar de abordare a cazurilor de cãtre echipa multidisciplinara.
3. Principiul intervenţiei planificate, conform cãruia în CM se asigura o intervenţie personalizata, pe o perioada determinata de timp, cu obiective, activitãţi şi termene de realizare prestabilite, adecvatã nevoilor clientului, ce are la baza un plan elaborat şi pus în practica de cãtre specialişti în acord cu mama şi cu participarea ei directa.
4. Principiul parteneriatului, potrivit cãruia familiile şi profesioniştii sunt parteneri în luarea deciziilor care le influenţeazã viata. Recomandam ca, în lucrul cu familiile sa respectam urmãtoarele valori:
- siguranta copilului este principala preocupare;
- copiii au dreptul la propria lor familie;
- familia este sursa fundamentalã de îngrijire şi ocrotire a copiilor;
- familiile au dreptul sa li se respecte propriile traditii culturale, rasiale, etnice şi religioase;
- criza reprezintã o oportunitate pentru schimbare;
- o intervenţie neadecvata poate fi dãunãtoare pentru integritatea şi funcţionarea familiei;
- familiile care aparent nu au nici o speranta se pot schimba şi dezvolta;
- familiile sunt experte în rezolvarea propriilor probleme;
- este datoria noastrã sa insuflam speranta.
5. Principiul intervenţiei limitate în timp, conform cãruia acordarea serviciilor în CM se realizeazã pentru o perioada de timp limitatã şi adecvatã nevoilor specifice fiecãrui caz în parte.
6. Principiul confidenţialitãţii afirma dreptul clientului la intimitate şi la respectarea vieţii sale private. Beneficiarii din CM au dreptul ca relaţia de asistenta sa se realizeze cu respectarea legilor, politicilor şi standardelor etice privitoare la confidenţialitate. În abordarea cazului, profesioniştii implicaţi vor face distincţia între informaţia publica şi cea privatã, vor colabora şi vor face schimb de informaţii cu privire la caz numai în interesul clientului şi cu acordul prealabil al acestuia.

CAP. 2
ADMITEREA ÎN CENTRUL MATERNAL

CM reprezintã un serviciu de protecţie de tip rezidential care ocroteşte, sprijinã şi asista cuplul mama-copil în situaţie de nevoie.
2.1. Dezvoltarea listei criteriilor minime de admitere
Fiecare CM isi poate dezvolta propriile criterii de admitere, în funcţie de nevoile existente la nivelul judeţului/comunitãţii cãreia i se adreseazã.
Pot beneficia de servicii în CM cel puţin:
● mame adolescente,
● mame seropozitive,
● mame singure,
● mame ce au mai mulţi copii, dintre care cel puţin unul dintre ei sa aibã varsta cuprinsã între 0-3 ani şi
● femei însãrcinate aflate în ultimul trimestru de sarcina.
2.2. Identificarea cazului se poate realiza prin mai multe modalitãţi:
● solicitare directa (la DGASPC/OPA care are organizat CM);
● referire (din partea asistentului social din cadrul SPAS sau a persoanei cu atribuţii în asistenta socialã din comunitatea din care provine mama/gravida sau din partea maternitatii);
● autosesizare urmatã de transfer din cadrul unui alt serviciu din cadrul DGASPC/OPA, de regula în cazul unei gravide minore cu mãsura de protecţie de tipul plasamentului sau plasamentului de urgenta;
● sesizare din partea unei persoane fizice.
2.3. În funcţie de identificarea cazului, evaluarea iniţialã se realizeazã de cãtre:
● Asistentul social din cadrul SPAS/persoana cu atribuţii în asistenta socialã în cazul solicitãrii directe sau a unei sesizãri din partea unei persoane fizice la primãrie. În baza evaluãrii iniţiale, se întocmeşte planul de servicii, care se aproba prin dispoziţia primarului şi în baza cãruia se realizeazã admiterea cuplului mama-copil/a gravidei în CM. Având în vedere ca CM se afla în structura DGASPC sau OPA, în vederea emiterii dispoziţiei de admitere de cãtre conducerea acestora, se recomanda ca asistentul social din cadrul SPAS/persoana cu atribuţii în asistenta socialã sa contacteze DGASPC în vederea demararii procedurilor legate de admiterea în CM (referirea cazului). DGASPC are obligaţia de a desemna un manager de caz care sa aibã în responsabilitate cazul, conform standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei copilului; astfel:
a) dacã evaluarea iniţialã a fost realizatã de asistentul social din cadrul SPAS, se recomanda ca DGASPC sa recunoascã oficial calitatea acestuia de manager de caz, iar compartimentul corespunzãtor din cadrul DGASPC (de regula compartimentul pentru îngrijirea de tip rezidentiala; având în vedere ca DGASPC de la nivel judeţean deţine şi servicii de prevenire cum este cazul CM, precum şi faptul ca realizeazã activitãţi de prevenire în special pentru copiii cu risc de parasire în unitãţile sanitare, ar trebui ca sa aibã în structura sa compartimente de prevenire asa cum au DGASPC de la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti) sa supervizeze activitatea managerului de caz de la nivelul SPAS, precum şi cea a responsabilului de caz din CM;
b) dacã evaluarea iniţialã a fost realizatã de persoana cu atribuţii în asistenta socialã, DGASPC va desemna un manager de caz din aparatul propriu (din cadrul compartimentului menţionat anterior) sau, dacã exista locuri libere în CM privat şi criteriile minime de admitere permit primirea cuplului mama-copil/a gravidei (în urma consultãrii cu coordonatorul CM) va solicita nominalizarea unui manager de caz de pe lista OPA care a organizat CM respectiv;
● Managerul de caz din cadrul DGASPC/OPA în situaţia transferului;
● Asistentul social/alt profesionist din cadrul DGASPC/OPA, obligatoriu împreunã cu asistentul social din cadrul SPAS (şi care se recomanda sa devinã manager de caz) sau cu persoana cu atribuţii în asistenta socialã (caz în care se recomanda ca managerul de caz sa fie de la DGASPC/OPA) în situaţia solicitãrii directe sau a unei sesizãri din partea unei persoane fizice la DGASPC/OPA, precum şi în situaţia referirii din partea maternitatii.
2.4. Acomodarea cuplului mama-copil în centrul maternal
Înainte de luarea dispoziţiei de admitere în CM, se recomanda ca mama/gravida sa viziteze CM şi sa fie informatã cu privire la drepturile şi obligaţiile ce-i revin pe perioada rezidentei, asupra misiunii şi metodologiei din CM. Acomodarea va fi facilitata de cãtre toţi membrii echipei, dar cu precãdere de cãtre coordonatorul CM şi de cãtre responsabilul de caz.
În primele zile de rezidenţã se va da posibilitatea adaptãrii la noua situaţie. Cuplului mama-copil i se va asigura liniştea şi intimitatea necesarã pentru a-şi depãşi temerile interioare şi pentru a se simţi cat mai confortabil în noua situaţie. Este de recomandat ca în primele zile mama sa fie scutitã de activitãţi administrative, altele decât cele legate de igiena şi hranirea ei şi a copilului sau. I se vor facilita intalniri sau convorbiri telefonice cu prietenii sau rudele sale, va fi ajutata sa isi personalizeze camera şi va fi implicata, alãturi de celelalte persoane rezidente, în activitãţi placute şi relaxante, menite sa faciliteze relationarea noii rezidente cu grupul de beneficiare din CM. Vor fi observate reactiile mamei şi copilului şi se va acţiona cu grija pentru evitarea instalãrii sentimentului de respingere, de neadecvare sau al deprimarii. Mama va fi abordata în mod pozitiv atât ea ca persoana, cat şi relaţia ei cu copilul sau. Se va pune accent pe aracteristicile pozitive personale şi pe aspectele benefice ale relatiei dintre mama şi copil. Mama va fi incurajata în permanenta sa ceara ajutor ori de câte ori simte ca are nevoie. Beneficiarele vor fi încurajate sa isi discute temerile, problemele majore şi ingrijorarile cu echipa de profesionisti a CM pentru a putea menţine astfel un climat tonic, pozitiv, de abordare cu optimism a situaţiilor de viata problematice.
2.5. Caz particular
De regula admiterea cuplului mama-copil/gravidei în ultimul trimestru de sarcina se realizeazã în mod voluntar şi în baza dispoziţiei de admitere emisã de directorul general/executiv al DGASPC, respectiv conducerea OPA (cei care au în mod legal dreptul de a infiinta CM).
În cazul mamei/gravidei minore, situaţia este alta: fiind vorba de o separare a minorei de pãrinţii sãi, temporarã sau definitiva, conform legii trebuie sa se decidã o mãsura de protecţie specialã şi anume plasament în CM. Copilul/copiii minorei nefiind în situaţie de separare atunci pentru aceştia se recomanda luarea dispoziţiei de admitere de cãtre directorul general/executiv al DGASPC, respectiv conducerea OPA.
Recomandam aplicarea aceloraşi proceduri şi în cazul mamei/gravidei minore cãsãtorite sau care a fost cãsãtoritã. Deşi aceasta are capacitate deplina de exerciţiu şi discernãmânt obţinute prin cãsãtorie, ea se afla într-o situaţie dificila, în cazul în care familia nu o poate susţine sau nu are familie, şi ca atare poate beneficia de o mãsura de protecţie specialã conform legii.
În concluzie, ne putem confrunta cu urmãtoarele posibilitãţi:
a) plan de servicii pentru prevenirea separarii copilului de mama sa, întocmit de asistentul social din cadrul SPAS/persoana cu atribuţii în asistenta socialã şi aprobat prin dispoziţie a primarului şi dispoziţie de admitere din partea directorul general/executiv al DGASPC, respectiv conducerea OPA;
b) plan individualizat de protecţie pentru gravida minora, întocmit de managerul de caz din cadrul DGASPC/OPA şi admitere în baza hotãrârii de plasament emisã de CPC sau instanta judecãtoreascã;
c) plan individualizat de protecţie pentru cuplul mama minora-copil, centrat pe copil, întocmit de managerul de caz din cadrul DGASPC/OPA şi admitere în baza hotãrârii de plasament emisã de CPC sau instanta judecãtoreascã pentru mama minora şi dispoziţie de admitere din partea directorul general/executiv al DGASPC, respectiv conducerea OPA pentru copil.

CAP. 3
MODELE DE INTERVENŢIE

Criza este definitã în multe moduri. În general, situaţia de criza face referire la reactiile emotionale acute, care survin în urma unor situaţii traumatice şi care genereazã incapacitatea temporarã a unei persoane/familii de a face fata situaţiilor cotidiene de viata.
3.1. Prevenirea situaţiilor de criza
Pentru a se preveni confruntarea cu situaţiile de criza sau pentru a atenua impactul acestora atunci când ele s-au produs deja, în CM se poate acţiona lucrandu-se individual cu mamele şi cu familiile acestora sau cu întregul grup de mame.
Scopul acestor acţiuni este de a forma la nivelul clienţilor mecanisme de adaptare care sa le ofere posibilitatea prevenirii situaţiilor de criza sau confruntarea cu criza în condiţiile unei abilitaţi crescute de gestionare a acesteia. În şedinţele de consiliere, clienţii pot fi invatati sa:
● identifice sursele de criza,
● sa anticipeze perioada apariţiei acesteia,
● sa realizeze planuri de acţiune pe care sa le urmeze dacã va fi cazul,
● sa cunoascã reactiile generate de criza,
● sa identifice reactiile emotionale imediate şi pe termen lung (furie, durere, iritabilitate, disperare, depresie, suicid),
● sa identifice reactiile comportamentale şi fiziologice manifeste în criza (izolare, plans, evitare, stare fizica de rau),
● sa identifice tiparele de gandire dezadaptativa (autoinvinuirea, blamarea altora, evaluarea catastrofica a situaţiilor),
● sa isi dezvolte abilitatile sociale şi în special reţeaua de suport social,
● sa invete metode eficiente de rezolvare a problemelor şi de luare a deciziilor,
● sa isi dezvolte abilitatile de management emotional.
Mamele pot fi invatate sa identifice factorii care pot genera situaţii de criza şi sa acţioneze preventiv pentru evitarea confruntarii cu aceste situaţii, de exemplu:
1. Dacã merge la un interviu pentru angajare la o ora indoielnica şi într-un cartier nesigur, cineva cunoscut sa o însoţeascã sau, cel puţin, sa lase la responsabilul de caz adresa la care urmeazã sa se ducã;
2. Dacã se intalneste cu fostul partener pentru a discuta cu privire la viitorul copilului şi dacã acesta este o persoana violenta şi ştie ca este posibil ca el sa se manifeste într-un mod agresiv, atunci sa evite intalnirea cu el în locuri izolate, în spaţii închise şi la ore tarzii.
Dacã exista sansele apariţiei unui eveniment traumatic în viata ei sau cu cineva din anturajul ei, atunci clienta trebuie invatata cui anume trebuie sa se adreseze în cel mai scurt timp pentru a primi ajutor.
3.2. Intervenţia în situaţii de criza
Prin intervenţia în criza se urmãreşte identificarea unor modalitãţi de depasire a acesteia cu ajutor specializat. Rezultatul final al intervenţiei este îmbunãtãţirea situaţiei de criza. Este o intervenţie de scurta durata, în medie 6 sãptãmâni şi este centrata pe "aici şi acum" în care capacitatea de lupta a persoanei/familiei este mobilizata şi orientata spre folosirea resurselor personale, sociale şi de mediu. Intervenţia în criza incorporeaza o viziune eclectica, reunind aspecte din terapii psihodinamice, comportamentale, cognitiv - comportamentale, suportive şi terapii de familie.
În abordarea clientului vom tine cont de faptul ca acesta poate trece printr-o dubla tensiune: pe de o parte problema în sine este simtita ca o ameninţare iar, pe de alta parte, incapacitatea de a-şi rezolva singur problema duce la creşterea tensiunii şi a adancirii sentimentului de neputinţã. Dintre caracteristicile crizei, cel mai des amintita este cea care face referire la faptul ca orice criza reprezintã o oportunitate de creştere şi schimbare. Criza ne confrunta cu situaţii noi şi ne obliga sa experimentam, incercam sau/şi sa invatam noi strategii de adaptare şi de rezolvare a problemelor.
Fiecare persoana resimte confruntarea cu o situaţie de criza într-un mod propriu şi irepetabil.
Întrucât experienta emotionala prin care trece o persoana în situaţii de criza este unica şi personalã este benefic/intelept/bine ca persoana în cauza sa fie inteleasa şi ajutata "aici şi acum" fãrã sa fie comparata cu alte situaţii similare traite fie de aceeaşi persoana, fie de altele.
3.2.1. Modelul celor 6 stadii ale intervenţiei în situaţii de criza
În continuare vom prezenta succinct modelul celor 6 stadii ale intervenţiei în situaţii de criza, unul dintre cele mai folosite modele de intervenţie. Cele şase stadii descrise în cadrul modelului sunt:
1. Definirea problemei
2. Stabilirea siguranţei persoanei
3. Oferirea suportului
4. Identificarea soluţiilor alternative
5. Realizarea planului de acţiune
6. Obţinerea angajamentului şi a consimţãmântului
Pasul/stadiul I: Definirea problemei
Se referã la definirea şi înţelegerea problemei clientului şi se realizeazã din perspectiva acestuia.
Se urmãreşte înţelegerea de cãtre beneficiar a faptului ca problemele sunt datorate situaţiei de criza.
Sunt utilizate deprinderile de ascultare activa şi se focalizeaza pe aspectele verbale şi nonverbale ale comunicãrii, se evita culpabilizarea clientului şi acesta este incurajat sa isi exprime convingerile şi emotiile.
Pasul al II-lea: Stabilirea siguranţei persoanei
Se iau toate mãsurile pentru excluderea oricãrei situaţii de risc pentru client. În mod explicit, profesionistul trebuie sa isi manifeste interesul pentru siguranta clientului şi trebuie sa impartaseasca acestuia ingrijorarile sale. Se vor identifica soluţii temporare şi eficiente pentru stabilirea siguranţei clientului. Viata şi siguranta clientului trebuie sa fie principala preocupare a profesionistului pe tot parcursul intervenţiei în criza.
Pasul al III-lea: Oferirea suportului
Clientul va percepe profesionistul ca pe o persoana cãreia "îi pasa" şi care mobilizeaza resursele din mediu în favoarea sa. Profesionistul este un suport pentru client şi el trebuie sa manifeste acceptare necondiţionatã fata de acesta.
Pasul al IV-lea: Identificarea soluţiilor alternative
În aceasta etapa, profesionistul ajuta la identificarea soluţiilor la problema care a generat situaţia de criza. Sunt accesate resursele de suport moral şi material. În aceasta faza un rol esenţial îl are constituirea reţelei de suport. Nevoile urgente trebuie rezolvate prioritar pentru a reduce anxietatea clientului fata de acestea şi pentru a creste încrederea clientului în propriile forte, în sprijinul şi atenţia acordatã de profesionist şi în posibilitatea de rezolvare a crizei. Modul în care clientul isi explica apariţia situaţiei de criza trebuie rediscutat şi remodelat pentru a inlatura credintele dezadaptative ale acestuia.
Pasul al V-lea: Realizarea planului de acţiune
Este de preferat ca planul de acţiune sa fie realizat în scris pentru ca persoana în criza poate sa îl consulte ori de câte ori are nevoie. Planul trebuie redactat într-un mod simplu, dar clar şi explicit, incluzând sarcini concrete, observabile şi masurabile. Trebuie sa rãspundã tuturor intrebarilor circumstantiale: unde, cine, cum, când, de câte ori. Sarcinile vor fi prioritizate în funcţie de importanta lor.
Pasul al VI-lea: Obţinerea angajamentului şi consimţãmântului
Este urmarea fireasca a stadiului anterior prin care clientul se angajeazã în rezolvarea sarcinilor stabilite şi care sunt în responsabilitatea sa. Presupune notarea obiectivelor vizate şi a planurilor stabilite de comun acord pentru obţinerea rezultatelor scontate. Avându-se în vedere situaţia de vulnerabilitate a clientului, angajamentul şi consimţãmântul, redactate în forma scrisã pot fi semnate şi de un martor, de preferinta o persoana de încredere a clientului ce face parte din reţeaua de suport a acestuia. Semnarea acordului şi de cãtre o terta persoana, martor, da un plus de importanta angajamentului asumat în scris. Redactarea în scris a angajamentului, precum şi semnarea acestuia constituie un element esenţial în obţinerea rezultatului final al intervenţiei: rezolvarea situaţiei de criza.
Uneori, în situaţii de criza, clienţii fac referiri, mai mult sau mai puţin explicite, la suicid. Orice referire de acest gen trebuie luatã în considerare cu toatã seriozitatea de cãtre specialişti. Este recomandat ca pentru aceste situaţii, în CM sa fie stabilitã o metodologie clara de lucru. Specialiştii trebuie sa ştie ce anume trebuie sa întreprindã şi cum sa acţioneze. În aceste situaţii, încã de la primele aluzii la actul suicidar problema trebuie adusã la suprafata şi discutata pe fata cu clientul. Pentru aceste cazuri pot fi folosite contractele contra-suicid, prin care se urmãreşte, pe de o parte, amânarea deciziei clientului de a se sinucide, iar pe de alta parte, implicarea acestuia în depãşirea situaţiei de criza, conform celor şase stadii amintite anterior.




┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Prezentare caz: │
│Maricica, în varsta de 23 ani, are doi copii unul de 5 luni şi altul de 4 ani şi este │
│insarcinata. Cel de-al treilea copil a fost fãcut în afarã casniciei dintr-o relatie │
│intamplatoare, iar concubinul nu are de gand sa recunoascã copilul. Soţul este în închisoare,│
│dar urmeazã sa fie eliberat în scurt timp. Mama împreunã cu copiii nu are o locuinta şi este │
│la risc de a fi abuzata de cãtre soţ pentru relaţia de concubinaj. │
│ │
│Pasul I. Consilierul asculta cu atentie şi urmãreşte modul în care clienta isi defineste │
│problema. Accentul cade pe felul în care clienta "vede rezolvarea". El încurajeazã clienta sa│
│isi exprime emotiile şi nu îi neagã trairile, isi ajuta clienta sa isi exprime furia şi │
│resentimentele fata de persoana care i-a produs suferinta (concubinul). │
│ │
│Pasul al II-lea. Consilierul isi manifesta ingrijorarea pentru siguranta clientei şi a │
│copiilor sãi, ea exprimandu-şi intenţia de a se sinucide. Clienta este ajutata sa înţeleagã │
│ca, cel puţin deocamdatã, nimeni nu îi poate face rau decât ea însãşi. Pe baza acordului │
│comun, dat fiind faptul ca în prezent securitatea Maricicai nu este ameninţatã de nimic, │
│consilierul obţine angajamentul verbal al Maricicai de a amana actul sinuciderii. Ei │
│stabilesc împreunã modalitãţile de contactare imediata, în cazul în care Maricica ar avea │
│nevoie de sprijinul consilierului. │
│ │
│Pasul al III-lea. Consilierul ajuta clienta sa înţeleagã ca este preocupat, alãturi de ea, de│
│situaţia în care se afla. Împreunã, încep sa exploreze mediul şi sa "vada" potentialele │
│resurse. Treptat, atenţia clientei este orientata cãtre identificarea resurselor. Consilierul│
│mãreşte perspectiva clientei asupra posibilitãţilor de suport existente şi înţelege ca exista│
│oameni care pot sa o sprijine în aceste momente critice. │
│ │
│Pasul al IV-lea. Consilierul şi clienta încep sa construiascã reţeaua de support şi sa │
│identifice soluţii la problemele existente. Se realizeazã o prioritizare a sarcinilor şi se │
│stabileşte o ierarhie a lor. Soluţiile identificate sunt discutate. │
│ │
│Pasul al V-lea. Clienta, consilierul şi reţeaua de suport sunt implicaţi în construirea │
│planului de acţiune. Sunt implicaţi şi profesionisti din diferite domenii (ex. jurişti, │
│medici). Sarcinile sunt stabilite în funcţie de starea de vulnerabilitate a clientei: femeie │
│în a doua luna de sarcina, având în îngrijire un copil de 5 luni şi unul de 4 ani. │
│Responsabilitãţile sunt clare în sensul ca fiecare va şti ce are de fãcut şi care este │
│efectul scontat: │
│ ● Sora Maricicai va veni de doua ori pe saptamana în CM şi va merge cu Maricica şi cu │
│ copii acesteia în parc. │
│ ● Cumnatul Maricicai, fratele soţului, îl va vizita pe acesta la penitenciar şi vor discuta│
│ despre situaţia Maricicai. El va afla punctul acestuia de vedere pentru a se vedea în ce │
│ mãsura supozitiile catastrofice ale Maricicai sunt confirmate sau infirmate. │
│ ● Asistentul social va întocmi şi va depune în termen de o saptamana, împreunã cu clienta, │
│ dosarul pentru obţinerea unei locuinţe sociale. Ea va merge de doua ori pe luna la un │
│ cabinet ginecologic pentru a controla evoluţia sarcinii. │
│ │
│Pasul al VI-lea. Este obţinut consimţãmântul şi angajamentul clientei ca nu va mai recurge la│
│suicid. Este identificata o alta persoana, în afarã consilierului, care va semna ca martor │
│acest document. Este de preferat ca aceasta persoana sa fie desemnatã de cãtre client şi sa │
│fie o persoana de referinta pentru acesta. În continuare, planul de acţiune va fi │
│monitorizat. Când echilibrul situaţiei în care clienta se afla este restabilit, se procedeazã│
│la continuarea lucrului cu cazul conform planului iniţial stabilit la admiterea acesteia în │
│CM. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



De asemenea, tipul intervenţiei în situaţii de criza poate fi stabilit la nivelul fiecãrei instituţii de asistenta socialã, metodologia de lucru necesitand sa fie însã cunoscutã şi aprobatã de cãtre cei în drept.
3.3. Intervenţia centrata pe sarcina
Caracteristicile generale ale intervenţiei centrate pe sarcina sunt:
● Este un excelent model de intervenţie pentru cazurile care pot fi rezolvate în trei-patru luni.
● Impasul este determinat de o situaţie care poate fi depãşitã de cãtre client cu o sustinere de scurta durata.
● Vizeazã un mod de lucru intensiv pana la atingerea obiectivului propus.
● Accentul se pune pe ceea ce a întreprins clientul pentru a-şi rezolva problema.
● Obiectivul este definit în termenii gandirii pozitive, procesual şi cat mai concret, la nivelul conceptual al clientului.
● Acţiunea trebuie sa fie menţinutã sub controlul clientului.
● Soluţia este formulatã în termeni de "aici şi acum".
3.3.1. Modelul intervenţiei centrate pe sarcina
Literatura de specialitate descrie pentru acest tip de intervenţie modelul intervenţiei centrate pe sarcina care valorifica cel mai mult importanta acţiunii "aici şi acum" şi dreptul clientului de a participa la procesul de rezolvare a problemei stabilind cãile şi modul de intervenţie.
În aceasta practica, se urmãreşte reducerea problemelor pe care clientul le recunoaşte, le înţelege, le asimileazã şi pe care doreşte sa le abordeze. Practica centrata pe sarcina este planificata într-un timp limitat, care cuprinde 12 intalniri de-a lungul a trei pana la patru luni. Aceasta limita de timp poate fi modificatã în funcţie de circumstanţele particulare care pot interveni şi care au relevanta pentru practica acestui model.
Modelul are un debut şi patru pasi care se succed unul dupã altul într-o ordine a carei respectare determina implicarea gradata a clientului şi gestionarea mai buna din parte profesionistului. Pasii se suprapun uneori, dar în aceasta situaţie profesionistul trebuie sa intervinã în mod hotãrât pentru respectarea ordinei fireşti.
● Debutul sau începutul: Conţine prima intalnire cu clientul
Sunt discutate motivele solicitãrii sprijinului şi circumstanţele care au determinat intalnirea dintre client şi profesionist.
● Pasul I: Identificarea problemelor tinta ale clientului
Se stabilesc problemele identificate de cãtre client, prioritãţile clientului (nu mai mult de trei), prioritãţile factorilor implicaţi în cazul respectiv (ex. reprezentanţi ai autoritãţii publice locale sau centrale) şi se realizeazã o evaluare rapida preliminarã.
● Pasul al II-lea: Contractul
Se stabilesc:
- problemele tinta ce vor fi abordate (maxim trei),
- obiectivele specifice ale clientului stabilite împreunã cu profesionistul,
- sarcinile generale ale clientului şi ale specialistului,
- durata intervenţiei,
- programarea interviurilor şi a interventiilor.
Contractul reprezintã planul de intervenţie a cazului. Pot fi folosite atât contracte verbale, cat şi cele scrise, dar sunt de preferat acestea din urma, însãşi procesul de scriere a lor reprezentând o tehnica eficienta de constientizare şi implicare în rezolvarea problemei a pãrţilor contractante. Contractul nu este permanent. El se poate modifica la cererea pãrţilor contractante. Acordul mutual şi lucrul continuu sunt condiţiile de aplicare a contractului.
● Pasul al III-lea: Rezolvarea problemei, îndeplinirea sarcinilor, reducerea problemei. Are mai multe sub-etape:
a. Definirea şi specificarea problemelor tinta (maximum trei), reafirmarea şi redenumirea problemei (ce anume avem de schimbat şi la cel nivel: comportamental, relational, de mediu). Sunt evaluate:
- problema tinta (importanta, efectele, cat de des se intampla, antecedentele, participanţii, locul în care are loc etc.),
- contextual social (statutul economic, caracteristici ale mediului de lucru sau şcolar, statutul familial, mediul cultural etc.),
- circumstanţele cognitive-afective (trãsãturile de caracter şi de personalitate ale clientului, modul de funcţionare, resursele personale etc.) şi
- orice alte evaluãri considerate semnificative pentru scopul propus.
b. Formularea alternativelor
c. Negocierile în scopul obţinerii suportului şi acţiuni specifice în colaborare cu alte persoane sau instituţii. Sunt luate deciziile (în condiţiile reanalizarii şi rediscutarii planului de intervenţie) şi se trece la implementarea strategiei: sarcinile sunt formulate şi rezumate, se obţine acordul clientului şi ne asiguram ca acesta este convins de caracterul lor raţional şi stimulativ, se întocmesc strategii specifice pentru rezolvarea fiecãrei sarcini.
Clientul primeşte sprijin pentru îndeplinirea sarcinilor prin obţinerea şi folosirea resurselor, prin depistarea şi depãşirea la timp a obstacolelor, prin oferirea de instrucţiuni, de calauzire, prin activarea stimulentelor, prin efectuarea jocurilor de rol, a stimulãrii şi a practicii ghidate, prin insotirea clientului în vederea modelarii comportamentului. Sunt identificate obstacolele în îndeplinirea sarcinilor ce vin din partea mediului social, în tranzacţiile interpersonale sau din planul psihologic, şi simultan se face verificarea (dovedirea efectelor intervenţiei), monitorizarea (înregistrarea atenta a progresului intervenţiei) şi revizuirea contractului (când progresul nu este satisfãcãtor, când depãşeşte asteptarile, când apar noi probleme, când sarcinile nu sunt îndeplinite sau sunt slab efectuate, când suportul şi resursele sunt ineficiente, când sarcinile profesionistului sunt ineficiente şi nerealizabile).
● Pasul al IV-lea: Încheierea
Are loc sfârşitul intervenţiei. Relaţia de asistenta poate continua dacã mai sunt şi alte probleme de rezolvat sau dacã anumite sarcini ţin de o derulare mai îndelungatã a evenimentelor. În ambele situaţii se obţine angajamentul clientului (Epstein, 1995).
Ca şi intervenţia în criza, intervenţia centrata pe sarcina este o investiţie de timp mica, dar cu rezultate evidente şi demne de apreciat la nivelul dezvoltãrii personale a clienţilor. Aceste tipuri de intervenţie presupun o maxima implicare în relaţia de asistenta a clienţilor şi a profesionistilor ce are ca rezultat final funcţionarea clienţilor la un nivel superior şi auto-actualizarea acestora.

CAP. 4
PROGRAMUL PERSONALIZAT DE INTERVENŢIE

În cadrul CM, fiecare cuplu mama-copil beneficiazã de un PPI, care abordeaza într-un mod coerent şi unitar componentele legate cel puţin de: educaţia şi responsabilizarea mamei în relaţia sa cu copilul, asigurarea sãnãtãţii fizice şi psihice a mamei şi copilului, pregãtirea reintegrarii familiale şi sociale, orientarea şi pregãtirea pentru integrarea profesionalã/şcolarã (dacã este cazul) a mamei etc.
PPI se elaboreazã şi se pune în practica numai cu acordul mamei şi cu participarea sa directa.
Fiecare cuplu mama-copil beneficiazã de o intervenţie personalizata în funcţie de nevoile identificate la admiterea în CM adaptatã ulterior şi axata pe dezvoltarea autonomiei mamei şi pe pregãtirea reintoarcerii cuplului mama-copil în mediul familial, în condiţii sigure şi favorabile dezvoltãrii copilului.
Informaţii despre PPI se gãsesc de asemenea în cap. 5 din punctul de vedere al managementului de caz la nivelul CM.
4.1. Evaluarea detaliatã
Evaluarea detaliatã presupune, în funcţie de nevoile şi particularitãţile copilului şi ale mamei sale, aspecte de ordin:
a. Social,
b. Psihologic,
c. Medical,
d. Educaţional şi
e. Juridic
În acest sens, evaluarea detaliatã presupune intervenţia mai multor profesionisti. Aceşti profesionisti alcãtuiesc echipa multidisciplinara a cazului. În funcţie de problematica descoperitã ca urmare a evaluãrii iniţiale, pentru evaluarea detaliatã a situaţiei cuplului mama-copil sunt cazuri în care este nevoie şi de intervenţia unor profesionisti care sunt externi DGASPC/OPA. Evaluarea iniţialã nu face obiectul CM şi este realizatã conform procedurilor menţionate la pct. 2.3. Cazul este preluat cu evaluarea iniţialã facuta. Trebuie sa se cunoascã situaţia asupra cãreia trebuie sa se intervinã. Intervenţia priveşte atât copilul, cat şi mama. Trebuie de asemenea identificate nevoile cuplului mama-copil, precum şi resursele (pentru a putea sprijini realizarea intervenţiei).
Evaluarea trebuie sa contribuie cu o cunoaştere suficienta a situaţiei familiei pentru stabilirea PPI şi trebuie sa rãspundã urmãtoarelor întrebãri:
● Care sunt obiectivele finale ale intervenţiei?
● Care sunt resursele puse la dispoziţia cuplului mama-copil pentru realizarea obiectivelor stabilite?
● Ce timp se estimeaza ca va fi necesar pentru realizarea acestor obiective?
Evaluarea cuplului mama-copil se bazeazã pe mai multe axe:
a. trebuie sa se ţinã cont de toţi factorii prezenţi în familie şi care au impact asupra copilului;
b. se au în vedere aspectele curente ale functionarii familiei, precum şi dificultãţile intampinate şi problemele cu care se confrunta;
c. este necesarã înţelegerea cauzelor care au dus la apariţia acestor probleme, examinând trecutul personal şi istoricul familiei, cultura şi experientele de viata ale membrilor de familie.
d. evaluarea presupune interactiune: ea se concentreaza asupra rolurilor, relaţiilor şi a mediului din familie.
Pentru a ne asigura ca se realizeazã o evaluare completa a cuplului mama-copil, trebuie sa fie analizate toate domeniile lor de existenta:
a. Viata socialã
Indicatorii acestui domeniu se referã la evaluarea relaţiilor sociale ale familiei (mama şi copilul, tatãl copilului, rudele mamei şi/sau ale tatãlui) în şi cu comunitatea:
● Pe ce fel de sisteme de suport se poate baza familia?
● Cum utilizeazã cuplul mama-copil resursele existente în comunitate?
● Ce fel de interactiuni are familia cu şcoala, biserica, vecinii, angajatorii, diferitele grupuri, prieteni şi serviciile sociale?
b. Situaţia economicã
● Care este cauza/cauzele problemelor economice?
● Care a fost situaţia anterioarã?
● Ce soluţii au fost utilizate pentru depãşirea situaţiei de criza?
● Care au fost rezultatele?
c. Aspecte de mediu
● Au o locuinta proprie, sigura? Locuinta are o structura sigura?
● Au la dispoziţie instalaţii sanitare adecvate?
● Au la dispoziţie mijloace de transport?
d. Aspecte de sãnãtate mentala
● Exista semne de stãri depresive la vreun membru al familiei?
● Urmeazã cineva din familie vreun tratament pentru o boala psihicã?
● Sunt consumatori de alcool, droguri în rândul membrilor familiei?
e. Aspecte de sãnãtate fizica
Pe lângã descrierea stãrii de sãnãtate este necesarã şi observarea:
● Aspectului general al mamei şi al copilului, al membrilor familiei (aspectul pielii, aspectul parului, aspectul unghiilor)
● Obiceiurile de alimentaţie şi odihna
● Boala, starile cronice, dizabilitatile
f. Aspecte ce ţin de calitatea relatiei mama-copil
● isi poate mama asuma rolul de pãrinte? (ex. şi-a dorit copilul? doreşte sa fie alãturi de el? isi poate imagina perspectivele familiei sale?)
● Rãspunde mama contactelor iniţiate de copil? Rãspunde în mod adecvat nevoilor copilului? Dar deprinderilor de creştere şi îngrijire a copilului?
● Cum rãspunde copilul la interactiunile iniţiate de mama sa?
● Dezvoltarea copilului este în conformitate cu varsta biologica? Cunoaşte mama obiceiurile copilului? (ex. recunoaşte plansul, îi cunoaşte preferintele alimentare, jocuri preferate)
● Care este reactia copilului la absenta mamei?
4.2. Programul personalizat de intervenţie
În conformitate cu nevoile determinate ca urmare a evaluãrii detaliate, se alcãtuieşte PPI, care este un document scris redactat de comun acord cu mama şi cuprinde obiective care se referã cel puţin la:
a) relaţia mama-copil;
b) educaţia mamei pentru creşterea copilului (formarea abilitãţilor parentale etc.);
c) pregãtirea mediului familial pentru primirea şi integrarea copilului şi a mamei;
d) orientarea şi pregãtirea pentru integrare socialã şi profesionalã.
Serviciile de care pot beneficia cuplurile mama-copil pot fi (în funcţie de nevoile identificate):
● asigurarea gazduirii pe o perioada determinata de timp;
● programe educaţionale (drepturi şi responsabilitãţi pãrinteşti, abilitaţi parentale, puericultura, planificare familialã, autogospodarire etc.);
● consiliere şi sustinere psihologicã;
● serviciile unui centru de zi sau crese, gradinita, şcoala;
● cursuri de pregãtire/reconversie profesionalã pentru mama (orientare pentru tatãl copilului, dacã acesta exista şi este prezent în viata copilului); sau demersuri în vederea reintegrarii şcolare a mamei;
● acompaniere şi identificarea unui loc de munca şi/sau a unei locuinţe;
● informare şi sustinere în demersuri administrative (clarificarea situaţiei administrative şi juridice al cuplului mama-copil ca de exemplu: obţinerea actelor de identitate, drepturi şi prestaţii sociale);
● reabilitarea legãturilor cuplului mama-copil cu tatãl copilului şi/sau familia (de origine sau largita);
● servicii medicale preventive sau curative pentru mama şi copil.
Şeful serviciului (coordonatorul CM) desemneazã responsabilul de caz (profesionist care îndeplineşte condiţiile conform standardelor minime obligatorii privind managementului de caz în domeniul protecţiei copilului) din cadrul echipei, în vederea alcãtuirii şi instrumentarii PPI.
PPI trebuie sa conţinã cel puţin:
1. obiective operationale pe termen scurt, mediu şi lung,
2. activitãţile corespunzãtoare acestor obiective, care pot fi periodice, inclusiv de rutina, sau ocazionate de anumite proceduri sau evenimente,
3. durata aferentã activitãţilor,
4. personalul de specialitate desemnat şi alte persoane implicate, atât din cadrul CM, cat şi din alte servicii din comunitate, cu atribuţii clare,
5. modalitãţile de monitorizare şi evaluare/reevaluare, inclusiv date de reevaluare stabilite,
6. rezultatele previzionate în intervale de timp determinate,
7. proceduri, dacã e cazul.
Profesioniştii au obligaţia de a consulta mama şi de a tine cont de opinia acesteia în procesul decizional şi de intervenţie care priveşte cuplul mama-copil. Dacã tatãl copilului este prezent în viata copilului, acesta este implicat, consultat şi informat permanent asupra elaborãrii şi implementarii PPI.
Îndeplinirea obiectivelor PPI presupune implicarea şi responsabilizarea mamei (a tatãlui şi/sau a familiei). Oferirea serviciilor se face numai în baza unui contract de rezidenţã semnat de cãtre DGASPC/OPA cu mama, care presupune posibilitatea participãrii şi responsabilizarii pãrţilor implicate.
Reevaluarea PPI se efectueazã o data la trei luni, conform legii. Aceasta presupune analiza îndeplinirii obiectivelor cuprinse în PPI şi reevaluarea situaţiei cuplului mama-copil în noul context şi din perspectiva scopului PPI. Responsabilul de caz întocmeşte raportul de reevaluare sau, dupã caz, de revizuire, care trebuie avizat de şeful ierarhic şi transmis în termen de 3 zile membrilor echipei şi familiei. Rapoartele de reevaluare vor fi remise şi managerului de caz, în vederea monitorizarii situaţiei cuplului mama-copil. Profesioniştii implicaţi în implementarea PPI întocmesc rapoarte de monitorizare pe care le comunica responsabilului de caz pentru sinteza tuturor datelor cu privire la cuplul mama-copil şi care sunt anexate la dosarul familiei. Evaluarea implementarii PPI sau, dupã caz, schimbarea termenilor acestuia se realizeazã în reuniune de caz (pe cat se poate, cu participarea tuturor profesionistilor implicaţi, din cadrul echipei CM sau a unor profesionisti externi). Rezultatele evaluãrii sunt discutate cu mama - beneficiara a CM.
Şeful serviciului (coordonatorul CM) trebuie sa cunoascã conţinutul tuturor PPI vizând cuplurile mama-copil gazduite în cadrul centrului şi sa urmãreascã modul de realizare a obiectivelor acestuia, în vederea identificarii nevoilor de adecvare a proiectului institutional: ca de exemplu, încheierea unor convenţii de colaborare punctuale neprevãzute de DGASPC/OPA.
4.3. Instrumente utilizate
În vederea evaluãrii, pot fi utilizate instrumente cu aplicabilitate generalã sau instrumente specifice adaptate nevoilor cuplului mama-copil, de preferat instrumente agreate de toate instituţiile partenere ale DGASPC/OPA.
Listam o parte dintre instrumentele care pot fi utilizate în demersul de evaluare a situaţiei cuplului mama-copil, dar cu aplicabilitate şi în derularea implementarii PPI:
a. Ecomapa - reprezintã un instrument care precizeazã locul cuplului mama-copil (şi a fiecãruia în parte) în context social (în cadrul comunitãţii), evidentiind natura relaţiilor existente şi intensitatea conflictelor.
b. Genograma - reprezintã un instrument necesar pentru descrierea relaţiilor intergenerationale din cadrul familiei din care provine cuplul mama-copil. Datele obţinute cu ajutorul acesteia au relevanta pentru istoricul/anamneza familiei.
c. Analiza câmpului de forte - în cadrul efectuãrii diagnosticului asupra situaţiei de criza, în vederea identificarii unor potenţiale soluţii, este util sa se evidentieze forţele active şi restrictive care intra în câmpul analizei (cuplul mama-copil). De exemplu, dezvoltarea normo-ponderala a copilului poate fi un element ce defineste competentele mamei în rolul sau matern; sau deschiderea, colaborarea, dinamismul mamei cãtre rezolvarea situaţiei sale poate determina nevoia de servicii.
d. Observatia - este desemnarea generalã a perceperii şi înregistrãrii atente şi planificate a relaţiilor dintre mama şi copil, a modului de reactie pe care mama îl are în raport cu diferite evenimente. Este o tehnica de investigare, directa sau indirecta. De asemenea, observatia poate fi utilizata (ca adjuvant) şi în momentul în care profesionistul este într-un interviu diagnostic, permitand în mod indirect, obţinerea de informaţii despre persoanele supuse evaluãrii (comportamentul mamei sau al copilului, aspectul fizic, modul în care privesc etc.). Atunci când vorbim de evaluarea relatiei mama-copil, de atasamentul dintre cei doi, urmarim: cãutarea proximitatii şi a contactului; evitarea; interactiunea de la distanta dintre aceştia. Fiecare şedinţa de observatie poate fi notatã (protocol de observatie - în care sunt notate: scopul observatiei, durata, contextul şi desfãşurarea momentului observat cat mai neutru posibil, fãrã interpretãri sau propuneri) sau filmata (doar cu acordul participanţilor). Ulterior, secventa filmata poate fi comentata de cãtre profesionist împreunã cu mama, în reuniunea de echipa sau în cadrul unui studiu longitudinal. Protocoalele de observatie pot face obiectul dosarelor de caz.
e. Interviul - prin intermediul sau sunt obţinute informaţii concrete de la persoana evaluatã. Interviul poate fi structurat (urmãreşte un scop anume - de exemplu, obţinerea datelor de identitate ale mamei) sau nestructurat (fapt ce presupune discuţii libere cu mama şi/sau copilul).
Propunem un model de raport de evaluare detaliatã (anexa 1), care cuprinde itemii de evaluare necesari întocmirii PPI. Evaluarile necesare completãrii raportului pot fi efectuate înainte sau dupã momentul primirii în CM. Profesioniştii implicaţi în evaluare fãcând parte din echipa CM, DGASPC/OPA şi/sau din exterior (de ex: medicul de familie).
4.4. Contracte şi relaţii ale CM
4.4.1. Relaţia DGASPC - CM
Şeful serviciului din cadrul DGASPC cãtre care a fost repartizata cererea/referirea/sesizarea, desemneazã un manager de caz în vederea evaluãrii iniţiale (cu excepţia cazului în care exista deja o evaluare iniţialã când cazul e referit de la nivelul primãriilor), informaţii în baza cãrora se ia decizia continuãrii managementului de caz sau închiderii cazului prin referire sau orientare cãtre alte servicii/instituţii abilitate. Ca urmare a evaluãrii iniţiale, managerul de caz întocmeşte un raport de evaluare iniţialã sau o fişa de evaluare iniţialã care va fi supusã avizãrii şefului serviciului (dacã managerul de caz este din cadrul DGASPC) sau şefului ierarhic superior (dacã managerul de caz este din cadrul SPAS). Conţinutul raportului/fisei de evaluare şi decizia luatã în baza acestuia se comunica mamei şi se consemneazã. În baza evaluãrii iniţiale, directorul general/executiv al DGASPC emite o dispoziţie de admitere a cuplului mama-copil în CM. Pana la momentul primirii în CM, mama viziteaza cel puţin o data CM şi se familiarizeaza cu MOF-ul şi ROI-ul acestuia.
Exista, de asemenea, posibilitatea ca DGASPC sa solicite nominalizarea unui manager de caz din cadrul OPA care are organizat CM, iar acesta va respecta aceleaşi proceduri ca şi managerul de caz din cadrul DGASPC, care au fost menţionate anterior (excepţii: raportul/fişa de evaluare iniţialã va fi avizatã în acest caz de şeful ierarhic superior managerului de caz, iar dispoziţia de admitere va fi emisã de conducerea OPA).
O alta situaţie este atunci când cazul ajunge direct la OPA. În aceasta situaţie, dacã CM are locuri libere şi mama îndeplineşte criteriile de admitere, OPA va anunta DGASPC cu privire la aceasta situaţie şi, de comun acord cu DGASPC, va desemna un manager de caz din cadrul OPA care sa îndeplineascã procedurile de mai sus.
Pentru elaborarea şi implementarea PPI, coordonatorul CM desemneazã echipa de profesionisti ce va participa la evaluarea detaliatã a situaţiei cuplului mama-copil. În timp de 2 sãptãmâni de la data admiterii, ca urmare a evaluãrii detaliate, responsabilul de caz, împreunã cu echipa multidisciplinara şi mama copilului, alcãtuieşte raportul de evaluare detaliatã şi întocmeşte PPI. Acest raport este transmis managerului de caz.
Membrii echipei de caz vor face evaluãri lunare ale activitãţilor prevãzute în PPI şi vor informa responsabilul de caz din cadrul CM. Pot fi organizate reuniuni de echipa pentru fiecare caz cel puţin o data pe luna. Aceste reuniuni de caz sunt mediate de cãtre responsabilul de caz şi au ca scop reajustarea (în cazul în care este nevoie) sau continuarea PPI stabilit pentru un cuplu mama-copil. La reuniunile de caz poate participa şi managerul de caz.
Pe tot parcursul derulãrii PPI, responsabilul de caz pregãteşte mama şi copilul pentru momentul închiderii cazului. În acest sens, responsabilul de caz trebuie sa includã în echipa multidisciplinara de implementare a PPI, asistentul social de la nivelul SPAS/persoana cu atribuţii în asistenta socialã din comunitatea în care locuieşte sau urmeazã sa locuiascã cuplul mama-copil, în vederea continuitãţii şi permanentei rezultatelor obţinute.
4.4.2. Contractul de rezidenţã
Primul şi cel mai important dintre contractele care definesc misiunea CM este parteneriatul dintre profesionisti şi familia beneficiara. Contractul cu beneficiarul CM (contractul de rezidenţã) este un document scris, încheiat între DGASPC/OPA şi beneficiar (mama), în care se menţioneazã condiţiile în care se vor oferi serviciile şi responsabilitãţile specifice pe care fiecare parte implicata le are de îndeplinit în perioada de timp stabilitã. Mama trebuie sa fie corect informatã pentru a putea înţelege scopul acestui contract, responsabilitãţile pãrţilor, rolul contractului în implementarea PPI, posibilitãţile şi condiţiile în care acest contract se poate modifica sau rezilia. Contractul este revizuit periodic şi modificat de câte ori este nevoie, în funcţie de progresele care intervin sau schimbãrile survenite în derularea PPI.
Este foarte important ca reprezentantul CM sa se asigure ca mama a înţeles termenii contractului. Acest contract poate fi simplificat (în contextul respectãrii prevederilor legale), în funcţie de proiectul institutional şi poate avea ca anexe ROI şi PPI.
Pentru întocmire se poate adapta modelul de contract din anexa <>Ordinului ministrului muncii, solidaritãţii sociale şi familiei nr. 73/2005 privind aprobarea modelului Contractului pentru acordarea de servicii sociale, încheiat de furnizorii de servicii, acreditaţi conform legii, cu beneficiarii de servicii sociale. Mai jos sunt redati o parte din termenii utilizaţi în acest ordin cu unele mici modificãri pentru a corespunde situaţiei cuplului mama-copil din CM:
- contractul pentru furnizarea de servicii sociale va fi denumit contract de rezidenţã - actul juridic încheiat între furnizorul de servicii (în cazul nostru, DGASPC sau OPA) şi beneficiar (mama), care exprima acordul de vointa al acestuia în vederea acordãrii de servicii sociale acordate sau facilitate de CM pentru cuplul mama-copil; contractul va fi semnat şi de coordonatorul CM;
- serviciile sociale vor fi denumite servicii oferite/facilitate de centrul maternal - ansamblu de mãsuri şi acţiuni realizate pentru a rãspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii şi depãşirii unor situaţii de dificultate, vulnerabilitate sau de dependenta pentru prezervarea autonomiei şi protecţiei persoanei, pentru prevenirea marginalizarii şi excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale şi în scopul creşterii calitãţii vieţii, definite în condiţiile prevãzute de <>Ordonanta Guvernului nr. 68/2003 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 515/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare; în plus fata de aceasta definitie, serviciile acordate şi/sau facilitate de CM includ şi cele referitoare la educaţie, pregãtire profesionalã, sãnãtate etc. menţionate în cap. 6.
- reevaluarea situaţiei beneficiarului de servicii sociale - activitatea obligatorie a furnizorului de servicii sociale de a evalua situaţia beneficiarului de servicii sociale dupã acordarea de servicii sociale pe o anumitã perioada; conform <>Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, reevaluarea se realizeazã o data la 3 luni şi se concentreaza pe conţinutul PPI.
- planul individualizat de asistenta şi îngrijire va fi denumit programul personalizat de intervenţie - în cazul CM, PPI este întocmit de responsabilul de caz, împreunã cu echipa multidisciplinara de la nivelul CM şi/sau cuprinzând colaboratori externi, precum şi cu aportul managerului de caz DGASPC/OPA şi SPAS, conform recomandãrilor din acest capitol şi cap. 6; PPI este parte integrantã a planului de servicii/planului individualizat de protecţie;
- revizuirea sau completarea planului individualizat de asistenta şi îngrijire, respectiv a programului personalizat de intervenţie - modificarea sau completarea adusã PPI pe baza rezultatelor reevaluarii situaţiei beneficiarului de servicii sociale;
- contribuţia beneficiarului de servicii sociale - cota-parte din costul total al serviciului/serviciilor acordat/acordate de furnizorul de servicii sociale, în funcţie de tipul serviciului şi de situaţia materialã a beneficiarului de servicii sociale, şi care poate fi în bani, în servicii sau în natura; nu se aplica în cazul CM;
- obligaţiile beneficiarului de servicii sociale - totalitatea îndatoririlor pe care beneficiarul de servicii sociale şi le asuma prin contract şi pe care le va îndeplini valorificandu-şi maximal potenţialul psiho-fizic;
- standarde minimale de calitate vor fi denumite standarde minime obligatorii - ansamblul de cerinţe privind calitatea îngrijirii, cadrul organizatoric şi material, resursele umane şi financiare în vederea atingerii nivelului de performanta obligatoriu pentru CM, aprobate în condiţiile legii;
- modificãri de drept ale contractului de acordare de servicii sociale modificãrile aduse contractelor de acordare de servicii sociale în mod independent de vointa pãrţilor, în temeiul prevederilor unui act normativ;
- forta majorã - eveniment mai presus de controlul pãrţilor, care nu se datoreazã greselii sau vinii acestora, care nu putea fi prevãzut în momentul încheierii contractului şi care face imposibila executarea şi, respectiv, îndeplinirea acestuia;
- evaluarea iniţialã - activitatea de identificare/determinare a naturii cauzelor, a stãrii actuale de dezvoltare şi de integrare socialã a beneficiarului de servicii sociale, precum şi a prognosticului acestora, efectuatã prin utilizarea de metode şi tehnici specifice profesiilor sociale, de cãtre furnizorul de servicii sociale. Scopurile evaluãrii sunt cunoaşterea şi înţelegerea problemelor cu care se confrunta beneficiarul de servicii sociale şi identificarea mãsurilor iniţiale pentru elaborarea planului iniţial de mãsuri; în cazul cuplului mama-copil, evaluarea iniţialã este realizatã conform prevederilor (recomandãrilor) din cap. 2;
- evaluarea complexa va fi denumita evaluarea detaliatã - activitatea de investigare şi analiza a stãrii actuale de dezvoltare şi de integrare socialã a beneficiarului de servicii sociale, a cauzelor care au generat şi care întreţin situaţia de dificultate în care acesta se afla, precum şi a prognosticului acestora, utilizându-se instrumente şi tehnici standardizate specifice domeniilor: asistenta socialã, psihologic, educaţional, medical, juridic.
Conform prevederilor <>Hotãrârii Guvernului României nr. 1.438/2004 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor de prevenire a separarii copilului de familia sa, precum şi a celor de protecţie specialã a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea pãrinţilor sãi, contractul de rezidenţã se încheie pe o perioada de maxim 12 luni. În aceasta perioada mama trebuie sa beneficieze de tot sprijinul şi sa participe nemijlocit în vederea integrãrii sociale şi, dupã caz, familiale şi profesionale. Mama trebuie sa înţeleagã de la început ca sprijinul este pe o perioada determinata şi, prin intermediul contractului de rezidenţã, se incearca responsabilizarea acesteia.
Se recomanda sa se încheie pentru început un contract de rezidenţã pe o perioada de 6 luni (în medie), dupã care, în funcţie de caz, sa fie prelungit pana la maxim 12 luni.
O situaţie aparte o constituie cazul mamei/gravidei minore pentru care contractul de rezidenţã nu se poate încheia în aceleaşi condiţii ca pentru cea adulta. Astfel, contractul nu poate fi semnat exclusiv de minora cu varsta peste 14 ani, ci de pãrinţii sãi sau reprezentantul legal. Oricum, minora trebuie evaluatã şi consiliata psihologic pentru a putea stabili dacã isi poate asuma responsabilitãţile din contract şi semnarea acestuia. În cazul celor cu varsta sub 14 ani, contractul este semnat exclusiv de pãrinţii sãi sau reprezentantul legal.
O alta situaţie o constituie cazul mamei/gravidei minore cãsãtorite sau care a fost cãsãtoritã care, având discernãmânt şi capacitate deplina de exerciţiu, poate semna contractul de rezidenţã.
4.4.3. Contracte şi relaţii ale CM cu alte instituţii/persoane din comunitate
a. Instituţii
În vederea derulãrii activitãţii în cadrul CM, sub raportul activitãţilor care ţin de implementarea PPI ale beneficiarilor, DGASPC/OPA încheie convenţii de parteneriat cu alţi furnizori de servicii, specialiştii şi instituţii/organizaţii relevante din comunitate.
Principalii parteneri ai CM sunt urmãtorii:
● Structurile DGASPC, care sunt de drept responsabile cu protecţia specialã a copiilor pe raza teritoriului respectiv şi, în mod particular, prevenirea pãrãsirii copilului de mama sa (situaţie caracteristica CM);
● Alte structuri publice de interes local pentru sistemul de protecţie;
● Serviciile comunitare locale şi judeţene;
● Unitãţile de învãţãmânt, alte instituţii care vizeazã pregãtirea profesionalã (AJOFM);
● Firme private care, pe de o parte, pot oferi posibilitatea de formare profesionalã, iar pe de alta parte, pot contribui financiar la funcţionarea CM;
● Mass-media.
De asemenea, exista posibilitatea ca CM sa aibã parteneriate cu diverse tipuri de servicii sau cu persoane fizice sau juridice, în mod specific, punctual pentru situaţia unui cuplu mama-copil.
b. Persoane
De asemenea, CM poate beneficia de implicarea voluntara a unor persoane fizice sau juridice. Şi în acest caz, DGASPC/OPA trebuie sa contractualizeze aceste relaţii de parteneriat, în conformitate cu <>Legea nr. 195/2001 .
Contractul de voluntariat trebuie sa fie stipulate cel puţin urmãtoarele drepturi ale voluntarului:
a) participarea activa la elaborarea şi derularea programelor în considerarea cãrora s-a încheiat contractul;
b) desfãşurarea activitãţii în concordanta cu pregãtirea sa profesionalã;
c) asigurarea de cãtre beneficiarul voluntariatului a desfãşurãrii activitãţilor în condiţiile legale de protecţie a muncii, în funcţie de natura şi de caracteristicile activitãţii respective;
d) asigurarea de cãtre beneficiarul voluntariatului, în condiţiile prevãzute de lege, impotriva riscurilor de accident şi de boala ce decurg din natura activitãţii; în lipsa asigurãrii costul prestaţiilor medicale se suporta integral de cãtre beneficiarul voluntariatului;
e) eliberarea de cãtre beneficiarul voluntariatului a unui certificat nominal care sa ateste calitatea de voluntar;
f) rambursarea de cãtre beneficiarul voluntariatului, în condiţiile convenite în contract, potrivit legii, a cheltuielilor efectuate pentru realizarea activitãţii;
g) durata timpului de lucru, stabilitã, în condiţiile legii, sa nu afecteze sãnãtatea şi resursele psihofizice ale voluntarului;
h) beneficiazã de titluri onorifice, decoraţii, premii, în condiţiile legii.
Contractul de voluntariat urmeazã sa cuprindã cel puţin urmãtoarele obligaţii ale voluntarului:
a) sa îndeplineascã sarcinile primite din partea beneficiarului voluntariatului;
b) sa pãstreze confidenţialitatea informaţiilor la care are acces în cadrul activitãţii de voluntariat;
c) sa participe la cursurile de instruire organizate, iniţiate sau propuse de cãtre beneficiarul voluntariatului;
d) sa ocroteasca bunurile pe care le foloseşte în cadrul activitãţii de voluntariat.

CAP. 5
MANAGEMENTUL DE CAZ LA NIVELUL CENTRULUI MATERNAL

Managementul de caz reprezintã un proces de coordonare a serviciilor furnizate unui client în sfera socialã. În esenta, reprezintã un set de etape logice şi un proces de interactiune în cadrul unei reţele de servicii care garanteazã ca beneficiarii primesc serviciile de care au nevoie în mod efectiv, eficient, rentabil şi care le conferã sprijinul necesar.
5.1. Ce este managementul de caz?
În contextul sau istoric, managementul de caz a apãrut din necesitatea de a oferi o coordonare de calitate a serviciilor, dar şi de a furniza servicii sociale într-o maniera eficienta şi rentabila. Obiectivul principal este acela de a optimiza funcţionarea clientului prin oferirea de servicii de calitate. Ca şi celelalte metode din practica asistenţei sociale, managementul de caz presupune:
● pregãtire profesionalã,
● valori,
● cunoştinţe,
● teorie şi
● deprinderi
folosite pentru atingerea obiectivelor stabilite de comun acord cu clientul şi, atunci când este cazul, cu familia acestuia.
În practica, managementul de caz reprezintã o metoda prin care o persoana cheie (managerul de caz) lucreazã cu clientul şi cu familia acestuia, printr-o relatie continua în vederea dezvoltãrii şi implementarii unui PPI adecvat, asigurãrii accesului la servicii, monitorizarii furnizarii serviciilor, promovãrii satisfacerii nevoilor clientului şi evaluãrii rezultatelor furnizarii serviciilor. Rolurile majore asumate de managerul de caz sunt acelea de coordonator al serviciilor prestate, consilier şi promotor al clientului sau.
5.2. Roluri şi valori profesionale în managementul de caz
Pentru a face din managementul de caz o metoda eficienta, este nevoie de asumarea unui numãr mult mai mare şi divers de roluri de cãtre managerul de caz (Weil, 1985):
1. Promotor. Reprezintã clienţii, vorbeşte în numele lor şi îi ajuta sa se exprime, îi ajuta sa obţinã resursele de care au nevoie.
2. Diagnostician. Analizeazã situaţia, nevoile clientului şi factorii care pot facilita sau impiedica furnizarea serviciilor. Recomanda serviciile şi planul iniţial de asistenta.
3. Coleg şi colaborator. Dezvolta relaţii de munca productive în interiorul organizaţiei în care activeazã şi a reţelei de servicii, ajutand la îndeplinirea sarcinilor.
4. Mobilizator în cadrul serviciului sau al comunitãţii. Contribuie la mobilizarea comunitãţii pentru a identifica şi dezvolta resursele necesare şi faciliteazã cooperarea dintre organizaţiile constituente ale reţelei de servicii, precum şi între acestea şi clienţi.
5. Cel care ajuta la rezolvarea problemelor/cel care identifica soluţii. Analizeazã problemele clientului şi îl ajuta în identificarea strategiilor pentru rezolvarea acestora, satisfacerea nevoilor şi atingerea obiectivelor acestuia. Acţioneazã cu şi în numele clientului pentru a-l ajuta sa funcţioneze într-o maniera cat mai independenta.
6. Broker. Organizeazã şi creeazã condiţiile pentru furnizarea de servicii.
7. Arhitect. Elaboreazã planurile de intervenţie, asigura integrarea serviciilor şi colaborarea între organizaţiile implicate în satisfacerea nevoilor clientului şi ale reţelei de servicii.
8. Cel care asigura legatura între echipa şi sistem. Ocupa o poziţie specifica în cadrul organizaţiei şi a reţelei de servicii pentru a realiza coordonarea serviciilor. Trebuie sa-şi extindã activitatea în afarã propriei organizaţii pentru a putea coordona şi dezvolta colaborarea cu celelalte organizaţii.
9. Arhivar. Documenteaza ceea ce se intampla cu clienţii şi cu coordonarea de caz şi a serviciului, precum şi interactiunea organizaţiilor şi eforturile de coordonare dintre organizaţii.
10. Coordonator al serviciilor. Se asigura ca nevoile clienţilor şi serviciile oferite corespund şi sunt corelate. Se asigura ca monitorizarea, feedback-ul şi evaluarea sunt realizate.
11. Monitorizeazã serviciile şi modifica sistemul. Identifica problemele care apar pe parcursul managementului de caz, precum şi progresele înregistrate de client. Studiazã efectele asupra clientului, dar şi asupra grupului tinta şi a reţelei de servicii.
12. Evaluator. Analizeazã eficacitatea serviciilor fata de clienţi, luati în parte, în relatie cu volumul de cazuri şi reţeaua de servicii.
13. Consultant. Analizeazã problemele organizationale sau problemele clientului şi dezvolta strategii pentru rezolvarea acestora.
14. Consilier/terapeut. Oferã sprijin, intervenţii legate de sãnãtatea mintalã şi consultanţa pentru a ajuta clienţii în luarea deciziilor şi planificare.
15. Facilitator. Asigura cooperarea, îndeplineşte sarcini şi analizeazã rezultate.
Managerii de caz trebuie sa demonstreze, prin intermediul tuturor sarcinilor şi activitãţilor de prevenire şi/sau protecţie specialã a copilului, acceptarea valorilor profesionale specifice:
● Angajament continuu de urmãrire a dezvoltãrii personale şi profesionale;
● Înţelegerea propriilor valori şi atitudini fata de copii, familii, practici de educare a copiilor, diferenţe etnice şi culturale, alãturi de constientizarea impactului sentimentelor personale asupra luãrii deciziilor profesionale;
● Încrederea în capacitatea oamenilor de a se schimba şi în dorinta majoritãţii pãrinţilor de a fi pãrinţi buni;
● Recunoaşterea demnitãţii copilului, ca o persoana care are dreptul atât la îngrijire adecvatã continua în cadrul unei familii;
● Angajamentul fata de familia copilului, consideratã primordialã în îngrijirea şi educarea copilului;
● Angajamentul de a promova şi susţine drepturile copiilor. De exemplu, dreptul de a fi protejati impotriva oricãrei forme de abuz, neglijare şi exploatare, dreptul de a avea oportunitati ce promoveazã dezvoltarea lor sanatoasa, îngrijirea lor permanenta şi consistenta, dreptul de a participa la luarea deciziilor care îi privesc şi dreptul de a le fi respectata intimitatea şi confidenţialitatea confesiunilor;
● Angajamentul de a promova şi susţine drepturile pãrinţilor. De exemplu, dreptul de a fi informati corect asupra limitelor de confidenţialitate în situaţiile care presupun intervenţia serviciilor de protecţie a copilului, dreptul de a le fi respectata intimitatea, de a stabili, în cadrul limitelor impuse de societate, cum sa-şi creascã copiii, cum sa dispunã de serviciile şi resursele care îi sprijinã în rolul lor pãrinţi.
Conform definitiei date de standardele minime obligatorii aprobate prin Ordinul secretarului de stat al Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie nr. 69/2004, managementul de caz, aplicat în domeniul protecţiei copilului, este o metoda de coordonare a tuturor activitãţilor de asistenta socialã şi protecţie specialã desfãşurate în interesul superior al copilului de cãtre profesionisti din diferite servicii/instituţii publice şi private.
5.3. Desemnarea managerului de caz
Pornind de la momentul înregistrãrii cazului la nivelul primãriei/DGASPC/OPA şi a realizãrii evaluãrii iniţiale, managerul de caz desemnat întocmeşte planul de servicii/planul individualizat de protecţie pentru cuplul mama-copil.
În baza prevederilor:
♦ <>Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, planul de servicii se întocmeşte şi se pune în aplicare de cãtre SPAS sau de persoanele cu atribuţii de asistenta socialã din aparatul propriu al consiliilor locale comunale din unitatea administrativ-teritorialã unde se afla copilul, în urma evaluãrii situaţiei copilului şi a familiei acestuia (în cazul nostru, evaluarea iniţialã a cuplului mama-copil); aceasta atribuţie este îndeplinitã la nivelul municipiului Bucureşti de cãtre DGASPC de la nivelul fiecãrui sector. Planul de servicii se aproba prin dispoziţia primarului.
♦ Ordinului secretarului de stat al Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie nr. 69/2004 privind managementul de caz în domeniul protecţiei copilului, planul de servicii/planul individualizat de protecţie este întocmit de managerul de caz, care are studii superioare.
♦ Ghidului prezent referitor la evaluarea iniţialã, se pot desprinde urmãtoarele posibilitãţi:
1) Managerul de caz poate fi asistentul social (sau alt profesionist care îndeplineşte condiţiile prevãzute de standardele minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei copilului) de la nivelul SPAS, chiar şi în situaţia în care cazul este sesizat direct la DGASPC/OPA; acesta are obligaţia întocmirii planului de servicii, conform legii şi se recomanda colaborarea strânsã între managerul de caz, specialiştii din cadrul DGASPC/OPA şi responsabilul de caz din CM;
2) Când evaluarea iniţialã şi planul de servicii sunt realizate de persoana cu atribuţii în asistenta socialã, managerul de caz va fi asistentul social (sau alt profesionist care îndeplineşte condiţiile prevãzute de standardele minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei copilului) de la nivelul DGASPC/OPA; acesta va superviza activitatea persoanei cu atribuţii în asistenta socialã şi va monitoriza, împreunã cu aceasta, implementarea planului de servicii;
3) Managerul de caz va fi din cadrul DGASPC/OPA când este vorba de o mama/gravida minora pentru care se ia decizia unei mãsuri de protecţie; în acest caz, se întocmeşte planul individualizat de protecţie, conform legii.
În desemnarea/nominalizarea managerului de caz, conducerea instituţiei în cauza (SPAS; DGASPC/OPA) ia în considerare cel puţin urmãtoarele aspecte:
a. numãrul de cazuri aflate în responsabilitatea acestuia,
b. complexitatea cazuisticii,
c. experienta,
d. cunoaşterea problematicii respective,
e. relaţia cu copilul şi familia şi
f. colaborarea cu reţeaua de servicii şi instituţii.
Dupã cum s-a precizat şi în capitolele anterioare, numirea (nominalizarea) unui manager de caz din partea unui OPA este diferita, întrucât nu este o desemnare propriu-zisa, având în vedere ca OPA nu se afla în subordinea DGASPC. Conform legii, DGASPC reprezintã instituţia responsabilã şi, astfel, toate OPA care activeazã pe plan judeţean, respectiv la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti pot anunta în scris ca au angajaţi un anumit numãr de manageri de caz, eventual nominalizaţi. Prin intermediul unei convenţii de colaborare cu privire la aplicarea managementului de caz la nivel judeţean, respectiv la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti, între DGASPC şi OPA se poate mentiona responsabilitatea DGASPC de a solicita desemnarea unui manager de caz de cãtre conducerea unui OPA în anumite situaţii stipulate de comun acord în convenţia respectiva, cum ar fi:
● Instrumentarea cazului a fost initiata de OPA;
● Managerii de caz de la nivelul DGASPC sunt supraincarcati;
● Nevoia unei expertize care poate fi oferitã de cãtre OPA într-un anume domeniu (de exemplu, cazurile de abuz sexual) etc.
Cazul poate ajunge în atenţia DGASPC în urma:
● unei solicitãri directe din partea mamei,
● unei sesizãri din partea unitãţilor sanitare (cazuri la risc sesizate conform Ordinului comun al ministrului sãnãtãţii şi secretarului de stat al Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului nr. 276/2005 privind coordonarea activitãţilor de prevenire a abandonului în unitãţile sanitare care au în structura secţii de nou-nãscuţi şi/sau de pediatrie),
● unei sesizãri din partea SPAS ori a persoanei cu atribuţii în asistenta socialã de la nivelul primãriilor
● unei sesizãri din partea unei persoane fizice
● unei autosesizari urmate de transfer.
5.4. Desemnarea şi responsabilitãţile responsabilului de caz
În situaţia în care, în urma evaluãrii iniţiale, CM corespunde nevoilor cuplului mama-copil, se realizeazã doua activitãţi de maxima importanta pentru viitorul cuplului:
a. Desemnarea responsabilului de caz şi
b. Întocmirea PPI
În conformitate cu standardele minime obligatorii, coordonatorul CM desemneazã responsabilul de caz în termen de 3 zile de la admiterea cuplului mama-copil în centru. Responsabil de caz este profesionistul cu competente în domeniul asistenţei sociale.
Recomandarea numirii responsabilului de caz în cel mai scurt timp dupã desemnarea/numirea managerului de caz implica scurtarea pe cat posibil a perioadei în care se parcurg procedurile legate de admitere, respectiv: vizitarea CM de cãtre mama, acordul sau de a utiliza serviciile oferite de CM, solicitarea în scris sub forma unei cereri, încheierea contractului de rezidenţã etc. Toate aceste proceduri menţionate anterior nu pot fi derulate exclusiv de cãtre managerul de caz fãrã aportul direct al coordonatorului CM, a unui responsabil de caz desemnat de la nivelul centrului şi a altor profesionisti, parte a echipei multidisciplinare care funcţioneazã în cadrul centrului. În consecinta, recomandam ca responsabilul de caz sa fie desemnat anterior admiterii cuplului mama-copil în CM pentru a putea lua parte în mod oficial la toate aceste proceduri.
La nivelul CM se deruleazã o parte din procesul general al managementului de caz, iar persoana cheie este reprezentatã de responsabilul de caz. Activitãţile de la nivelul CM şi/sau a celor facilitate de cãtre acesta nu trebuie intelese în afarã contextului general al prevenirii separarii copilului de familia sa, pe de o parte, iar pe de alta parte, având în vedere situaţia particularã a CM ca serviciu de tip rezidential, se ia în considerare relaţia interdependenta cu instituţia responsabilã de la nivel judeţean - DGASPC şi respectiv persoana care coordoneazã intreaga activitate desfasurata pentru un copil - managerul de caz.
Din practica rezulta ca la nivelul CM exista cel puţin o persoana care întruneşte condiţiile menţionate de standardele minime obligatorii pentru a fi desemnat responsabil de caz, respectiv un profesionist cu competente în domeniul asistenţei sociale. În acest caz, el trebuie sa aibã studii superioare (conform standardelor minime obligatorii privind managementul de caz) însã nu neapãrat în domeniul stiintelor socio-umane, ci trebuie doar sa facã dovada parcurgerii unor cursuri admise de angajator (DGASPC sau OPA) în domeniul asistenţei sociale. Responsabilul de caz poate fi absolvent al cursurilor universitare, care, în perioada imediat urmãtoare angajãrii este înscris la un curs care îi poate conferi competente în domeniul asistenţei sociale sau este programat pentru evaluarea acestor competente, conform legislaţiei din domeniul formãrii profesionale a adulţilor (evaluarea fiind realizatã de cãtre centre validate de Consiliul pentru Standarde Ocupationale şi Atestare - COSA - şi care emit certificate de competente recunoscute la nivel naţional).
Întrucât problema prevenirii separarii copilului de mama sa este deosebit de complexa se recomanda angajarea/desemnarea sau numirea unor responsabili de caz cu experienta în acest domeniu sau cel puţin un an în protecţia copilului.
Dupã cum s-a vãzut anterior, responsabilul de caz are un rol cheie în derularea activitãţilor legate de managementul de caz, dar şi în cadrul activitãţilor curente şi a celor facilitate în cadrul CM. În continuare vor fi redate principalele responsabilitãţi ale responsabilului de caz din perspectiva standardelor minime obligatorii, dupã care urmeazã sa detaliem o parte din activitãţile sale.
Responsabilitãţile responsabilului de caz:
1. Elaboreazã şi coordoneazã implementarea PPI ca urmare a evaluãrii detaliate efectuate de cãtre membrii echipe multidisciplinare de la nivelul CM.
2. Face raportarile evoluţiei implementarii PPI a cuplului mama-copil cãtre managerul de caz de la nivelul SPAS/DGASPC/OPA, conform standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei copilului;
3. Este principalul partener de discuţii al mamei în vederea elaborãrii şi reevaluarii PPI, implicând în aceste demersuri (în mãsura în care este posibil) şi tatãl copilului, bunicii şi alte persoane importante pentru cuplul mama-copil. Responsabilul de caz intermediaza relaţia dintre mama şi diverse servicii aflate în comunitate, stimuland mama sa devinã autonomã şi responsabilã. Responsabilul de caz se asigura ori de câte ori este nevoie ca mama înţelege faptul ca rezidenţã este temporarã şi condiţionatã de co-participarea ei la derularea PPI.
4. Coordoneazã echipa de caz în derularea activitãţilor cuprinse în cadrul PPI, urmãrind ca acestea sa se desfãşoare conform planificarilor. În acest scop, responsabilul de caz are intalniri individuale cu specialiştii din CM implicaţi în implementarea PPI sau organizeazã reuniuni de echipa de caz (totalitatea profesionistilor cu atribuţii în implementarea unui PPI, angajaţi ai CM şi/sau colaboratori externi).
5. Dacã constata modificãri determinante în situaţia cuplului mama-copil sau a eficientei serviciilor oferite ori facilitate de CM, responsabilul de caz solicita managerului de caz reevaluarea PPI.
6. Responsabilul de caz are în atribuţii întocmirea şi actualizarea dosarului familiei rezidente în CM. Documentele cuprinse în acest dosar se afla în copie şi la managerul de caz.
Revenind asupra acelei pãrţi din managementul de caz care se deruleazã la nivelul CM, este evident rolul esenţial pe care îl are responsabilul de caz. De aceea, în anumite situaţii acesta poate juca oricare din rolurile enumerate la începutul capitolului pentru managerul de caz (vezi cazul delegarii de responsabilitãţi ale managerului de caz cãtre responsabilul de caz, conform standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei copilului) şi, de asemenea, el impartaseste aceleaşi valori fundamentale profesionale ca şi managerul de caz (expuse şi ele anterior).
5.5. Componentele planificarii serviciilor
I. Identificarea problemei
II. Stabilirea scopului
III. Stabilirea obiectivelor
IV. Stabilirea responsabilitãţilor
V. Furnizarea serviciilor şi interventiilor
VI. Monitorizarea programului personalizat de intervenţie
I. Identificarea problemei
Primul pas în planificarea serviciilor este acela de a identifica toate problemele relevante pe care le exprima mama şi copiii admişi în centru în funcţie de gradul de discernãmânt. Nu toate problemele constituie tinta pentru CM, de aceea PPI s-ar putea sa conţinã şi alte servicii care se afla în legatura directa cu CM (certificate prin convenţii de colaborare) sau nu. Esenţial pentru stabilirea scopului planificarii serviciilor este alegerea unei probleme majore prin a carei rezolvare se va schimba o condiţie sau o situaţie critica în legatura cu cuplul mama-copil. Totodatã, se listeaza prioritãţile în legatura cu rezolvarea problemelor multiple ale cuplului mama-copil şi ale familiei largite, probleme care se vor rezolva treptat.
Obiectivele care urmeazã a fi înscrise în PPI trebuie sa fie bine încadrate în timp şi orientate pentru realizarea scopului, iar rezultatele asteptate trebuie sa fie specifice, masurabile, realiste, flexibile şi încadrate într-o limita de timp (SMART).
II. Stabilirea scopului
Scopul reprezintã baza planificarii. El reda relaţia dintre asistenta de care are nevoie cuplul mama-copil, serviciile pe care le poate oferi CM şi dorinta mamei de a utiliza serviciile. Având în vedere cele menţionate anterior, scopul reprezintã o reformulare a problemei într-un mod care sugereaza o anumitã rezolvare. În situaţia cuplului mama-copil gãzduit în CM, scopul general este (re)integrarea socio-familialã a acestuia, care poate presupune, în funcţie de caz: reintoarcerea în familie, alãturi de tatãl copilului sau familia largita a copilului, gãsirea unui loc de munca şi a unei locuinţe etc.
Exista o serie de avantaje de ordin terapeutic pentru mama în perioada de stabilire a scopului, ca de exemplu:
● Oferã posibilitatea de schimbare;
● Demonstreaza existenta unei soluţii pentru problema identificata;
● Oferã cadrul general de referinta pentru desfãşurarea procesului de comunicare dintre managerul de caz - responsabilul de caz - alţi profesionisti şi mama (dupã caz, copil);
● Oferã o structura care permite dezvoltarea relatiei profesionist-client şi ajuta la încheierea acesteia;
● Reducerea anxietatii, stresului şi tensiunii;
● Îmbunãtãţirea capacitãţii de adaptare a cuplului mama-copil la realitatea nevoilor sale;
● Ajuta la clarificarea conflictelor care pot sa apara în cadrul relatiei cuplului mama-copil cu familia.
III. Stabilirea obiectivelor
Obiectivele reprezintã acţiuni specifice pentru realizarea scopului şi trebuie sa rãspundã urmãtoarelor întrebãri:


┌───────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┐
│Cine? │Persoana responsabilã pentru îndeplinirea │
│ │obiectivului în cauza │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│Ce face? │Atribuţiile │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│Când? │Termenul limita şi dacã este cazul, │
│ │periodicitatea │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│În ce condiţii? │ │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│La ce nivel minim de performanta? │ │
├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│Cum se mãsoarã rezultatul? │ │
└───────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┘


Cu alte cuvinte, obiectivele trebuie sa respecte aceeaşi ecuatie SMART: sa fie specifice, masurabile, realiste, flexibile şi încadrate într-o limita de timp. Obiectivele sunt subiect de negociere cu mama şi copilul/îi (dacã varsta şi capacitatea de înţelegere a acestuia/acestora o permit) şi formeazã fundamentul asumarii responsabilitãţii de cãtre cei implicaţi în atingerea lor.
IV. Stabilirea responsabilitãţilor
Toţi membrii echipei care implementeaza PPI lucreazã în parteneriat, dar fiecare isi cunoaşte sarcinile de care este responsabil şi cum le pune în practica. Încredinţarea rolurilor şi sarcinilor membrilor echipei de la nivelul CM revine coordonatorului (respectiv întocmirea şi revizuirea fişelor de post). Coordonatorul centrului face recomandãri responsabilului de caz cu privire la selectarea membrilor echipei (de exemplu, cine este disponibil, care este expertiza, care este incarcatura de cazuri).
Încredinţarea rolurilor şi sarcinilor membrilor echipei urmãreşte cu prioritate criteriul competentei, respectiv cine poate îndeplini cel mai bine o anumitã sarcina. Responsabilitãţile sunt stabilite în legatura cu rezolvarea unei probleme specifice într-o perioada de timp determinata. Astfel, fiecare membru al echipei ştie clar ce sarcini are de îndeplinit, acestea putând sa se refere la rezolvarea unei probleme, realizarea unui program, furnizarea unui serviciu sau chiar la terapie specializatã. Realizarea sarcinilor este monitorizata de cãtre responsabilul de caz.
Pentru fiecare caz în parte, responsabilul de caz organizeazã reuniuni de echipa, cu participarea tuturor profesionistilor implicaţi în implementarea PPI. Aceste reuniuni de caz pot avea o periodicitate prestabilita (de ex. de 2 ori pe luna) în funcţie de specificitatea problematicii cuplului mama-copil şi/sau de perioada prevãzutã pentru acordarea rezidentei. La aceste intalniri, la solicitarea responsabilului de caz, poate participa şi managerul de caz. De asemenea, responsabilul de caz poate organiza intalniri cu fiecare profesionist în parte, ori de câte ori evoluţia implementarii PPI o necesita (de ex. alterarea stãrii de sãnãtate a mamei). În conformitate cu standardele minime obligatorii pentru managementul de caz în domeniul protecţiei copilului, aceste intalniri trebuie documentate (note, procese verbale etc.) precizându-se care a fost scopul discuţiei şi rezultatele acesteia, propunerile specialiştilor etc.
Fiecare profesionist implicat în implementarea PPI va elabora rapoarte scrise ale fiecãrei activitãţi efectuate în scopul atingerii obiectivelor acestuia şi le va anexa la dosarul familiei. Pot fi create instrumente de lucru, instrumente care sa fie prevãzute în proiectul institutional (caiete de caz, fise de observatie, fise de activitate etc.)
Totodatã, responsabilul de caz ia în permanenta în considerare participarea mamei şi, dupã caz, a copilului în toate etapele dezvoltãrii PPI, inclusiv la stabilirea responsabilitãţilor. Responsabilul de caz va organiza intalniri individuale saptamanale cu mama pentru a identifica nevoile curente ale acesteia, pentru a afla opinia acesteia în legatura cu derularea implementarii PPI şi dificultãţile acesteia. Acţiunile întreprinse se vor face împreunã cu mama, nu în locul acesteia (de ex: nu i se va gãsi un loc de munca, ci va fi ajutata sa isi gãseascã un loc de munca). Participarea mamei este vitala pentru obţinerea autonomiei acesteia, dar şi pentru adaptarea tuturor interventiilor în funcţie de resursele cuplului mama-copil, nevoile acestora şi specificul cultural.
V. Furnizarea serviciilor şi interventiilor
În oferirea serviciilor se iau în considerare urmãtoarele aspecte:
1. Unicitatea
2. Exprimarea sentimentelor
3. Empatia
4. Acceptarea
5. Atitudinea non-acuzatoare
6. Autodeterminarea clienţilor
7. Confidenţialitatea
1. Unicitatea consta în recunoaşterea şi înţelegerea calitãţilor unice ale fiecãrui individ (mama şi respectiv, copilul), a relatiei unice dintre mama şi copilul sau, şi în folosirea diferenţiatã a principiilor şi metodelor de asistare a cuplului mama-copil în demersurile de rezolvare a problemelor. Individualizarea se bazeazã pe dreptul fiecãrei persoane de a fi tratata ca fiinta umanã, luând în considerare diferenţele personale şi caracteristicile socio-culturale.
2. Exprimarea sentimentelor. Este necesarã înţelegerea din partea profesionistilor fata de exprimarea libera a sentimentelor clienţilor, în special în ceea ce priveşte sentimentele şi emotiile negative. Astfel, profesioniştii trebuie sa asculte cu atentie, urmãrind un scop anume, fãrã sa descurajeze sau sa condamne exprimarea acestor sentimente. Este nevoie sa se incurajeze aceasta exprimare a sentimentelor în scop terapeutic.
3. Empatia reprezintã capacitatea profesionistului de a înţelege semnificatia sentimentelor clienţilor şi de a formula un rãspuns adecvat, fãrã a se implica emotional.
4. Acceptarea este un principiu de acţiune prin care profesionistul observa, accepta şi face fata clienţilor, respectiv a punctelor tari, dar şi a celor slabe ale clienţilor, a calitãţilor, sentimentelor şi comportamentelor acestora, care pot fi pozitive sau negative. În acelaşi timp se pãstreazã imaginea de demnitate şi valoare personalã. Acceptarea nu înseamnã aprobarea comportamentelor deviante. Scopul acceptãrii este unul terapeutic.
5. Atitudinea non-acuzatoare este o calitate a relatiei profesionale dintre membrii echipei şi cuplul mama-copil. Exclude judecarea comportamentelor clienţilor în legatura cu anumite probleme sau fapte.
6. Autodeterminarea clienţilor consta în recunoaşterea a dreptului şi a nevoii clienţilor de a alege şi de a lua liber decizii, de a fi constienti de consecinţele deciziilor şi acţiunilor lor. Profesioniştii trebuie sa fie constienti ca dreptul clienţilor la autodeterminare este limitat de capacitatea acestora de a lua decizii pozitive şi constructive, de a acţiona cu moralitate, respectând legile şi asigurând protecţia necesarã copilului.
7. Confidenţialitatea reprezintã menţinerea securizata a informaţiilor private în legatura cu cuplul mama-copil, care au fost dezvãluite în timpul relatiei profesionale cu aceştia. Este un drept fundamental al clienţilor şi o responsabilitate etica a profesionistilor. Totuşi, acest drept nu este unul absolut. Clientul trebuie informat cu privire la aspectele care nu pot fi menţinute confidenţiale conform legii (vezi semnalarea abuzurilor) sau în cazul intervenţiei unei echipe, situaţie când are loc un schimb de informaţii despre client şi confidenţialitatea se referã atunci la toţi cei implicaţi.
VI. Monitorizarea programului personalizat de intervenţie
Pentru ca serviciile sa fie eficiente, profesioniştii se implica permanent într-un proces continuu de evaluare care se referã la problemele cuplului mama-copil, informaţiile culese sau primite, deciziile luate şi progresele înregistrate. Asistenta cuplului mama-copil este un proces care presupune implicarea beneficiarilor în procesul de rezolvare a problemelor, coordonarea furnizarii serviciilor şi evaluarea deciziilor, pe mãsura ce apar noi informaţii în legatura cu cazul respectiv. Monitorizarea PPI cuprinde procesul de culegere a informaţiilor în legatura cu furnizarea serviciilor în scopul evaluãrii progreselor legate de obiectivele programului şi contractul de rezidenţã încheiate de mama cu DGASPC/OPA.
Monitorizarea PPI este responsabilitatea responsabilului de caz. Procesul de monitorizare consta în:
● Verificarea oferirii serviciilor în limita de timp stabilitã în PPI; se poate obţine prin scurte informãri verbale (chiar telefonice) sau în scris din partea profesionistilor responsabili şi/sau a mamei;
● Identificarea la timp a problemelor în legatura cu oferirea serviciilor sau cu participarea mamei, pentru a putea opera schimbãrile necesare în PPI;
● Identificarea progreselor înregistrate de cuplu mama-copil sau a lipsei acestora în îndeplinirea obiectivelor înscrise în PPI;
● Monitorizarea poate avea ca finalitate revizuirea PPI în funcţie de evoluţia cazului;
● Aprecierea/verificarea modului în care implementarea PPI ajuta cuplul mama-copil în atingerea scopului propus; evaluarea se realizeazã cu participarea profesionistilor şi a mamei;
● Transmiterea informaţiilor culese cãtre pãrţile implicate şi interesate, respectiv mama, profesioniştii, furnizorii de servicii;
● Dezbaterea progreselor cu mama şi compararea acestora cu asteptarile consemnate în PPI;
● Organizarea şi coordonarea intalnirilor de lucru ale echipei;
● Pãstrarea documentaţiei relevante în legatura cu toate activitãţile monitorizate, inclusiv a rapoartelor scrise solicitate profesionistilor responsabili sau implicaţi în implementarea PPI.
În continuare sunt redate câteva aspecte de reţinut atunci când se monitorizeazã progresele în implementarea PPI:
● Responsabilul de caz trebuie sa menţinã legatura cu membrii echipei în mod permanent (nu numai cu ocazia intalnirilor de lucru) pentru a se asigura ca PPI funcţioneazã şi ca profesioniştii fac ceea ce s-au angajat a face.
● Trebuie sa se discute cu toţi aceia care au informaţii importante pentru caz, având în acest sens acordul mamei şi cu respectarea confidenţialitãţii.
● Pentru a evita situaţiile de criza este util sa existe un contact permanent cu cuplul mama-copil. Astfel pot fi identificate cu acuitate problemele clienţilor CM.
● Dacã profesioniştii nu isi realizeazã sarcinile sau nu respecta termenele stabilite, responsabilul de caz ar trebui sa identifice barierele şi sa ajute la depãşirea lor.
● În situaţiile de regres sau esec a implementarii PPI, profesioniştii nu trebuie sa se descurajeze, iar mama trebuie ajutata sa vada acest lucru ca pe o experienta valoroasa.
● Scopul se "împarte" în obiective mici, astfel încât cuplul mama-copil sa obţinã succese. Un scop iniţial prea mare poate fi atât de coplesitor încât mama sa renunţe. Fiecare obiectiv trebuie sa fie realist, realizabil şi masurabil.
5.6. Modelul bazat pe teoria dezvoltãrii
Exista o serie de modele care explica metoda managementului de caz; în continuare este redat pe scurt modelul bazat pe teoria dezvoltãrii. Conceptele folosite în conjunctie cu teoria dezvoltãrii sunt cele legate de intervenţia în situaţii de criza, teoria sistemelor, teoria comportamentala şi terapia familialã. Aceste teorii formeazã împreunã un cadru de lucru din care practicienii (respectiv managerul şi responsabilul de caz) isi selecteaza metoda adecvatã pentru a lucra cu clienţii.
Acest model presupune:
● Abordarea interdisciplinara pentru evaluarea individualã a cazurilor, planificarea serviciilor şi implementarea acestora;
● Evaluarea permanenta a nevoilor de dezvoltare;
● Elaborarea unui PPI, care sa fie individualizat şi personalizat, care sa conţinã un scop general şi obiective specifice şi sa aibã o limita în timp;
● Coordonarea serviciilor pentru a rãspunde în mod eficient nevoilor specifice identificate;
● Includerea şi participarea clientului şi a familiei sale în procesul de planificare şi implementare a serviciilor;
Acest model al managementului de caz are la baza planificarea serviciilor. De aceea etapele de planificare şi furnizare a serviciilor şi altor intervenţii trebuie sa fie bine intelese şi aprofundate de cãtre managerul şi responsabilul de caz.

CAP. 6
SERVICII OFERITE ŞI/SAU FACILITATE DE CENTRUL MATERNAL

Amplasamentul şi amenajarea interioarã a CM sunt în concordanta cu nevoile de asistenta ale cuplului mama-copil şi oferã un mediu care sa permitã derularea PPI. Serviciile oferite sunt complexe şi rãspund nevoilor indentificate,.
6.1. Servicii de gazduire
6.1.1. Amplasamentul CM
Cuplul mama-copil locuieşte într-o instituţie bine proiectata, dotatã şi echipata corespunzãtor nevoilor lui, în condiţii de amplasare şi deschidere cãtre comunitate şi serviciile oferite sau facilitate de aceasta. Organizarea şi dotarea spaţiului favorizeazã implicarea mamei în îngrijirea copilului şi responsabilizarea ei pentru modul în care copilul sau se dezvolta.
Filosofia acestui serviciu, dimensiunile lui, amplasarea şi organizarea acestuia se afla în interdependenta. În acest scop, este nevoie de proiectare specialã - spaţiul destinat functionarii exclusive a CM - astfel încât asigurarea de servicii într-un mediu de tip familial, sa aibã suport real. Amplasamentul şi organizarea centrului trebuie adecvate scopului sau; este accesibil, oferã condiţii de siguranta şi este bine întreţinut; rãspunde nevoilor individuale şi colective ale beneficiarilor într-o modalitate confortabila şi placuta şi este proiectat în conformitate cu recomandãrile de specialitate. Este de preferat sa fie situat în apropierea unor servicii comunitare de tip cresa, gradinita, centru de zi, dispensar/policlinica de pediatrie sau medicina generalã pentru a facilita accesul cuplurilor mama-copil la serviciile oferite de acestea. De asemenea, amplasarea sa se va face cu respectarea normelor privind protecţia sanitarã fata de nocivitati - în zone ferite de surse de poluare a atmosferei şi de zgomote - "având orientarea ferestrelor "..." spre sud, sud-est, est sau vest, în funcţie de zonele climatice" (cf. Norme de igiena privind unitãţile pt. Ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor). Este recomandat ca între clãdirea serviciului şi accesul în curtea acesteia sa fie prevãzut un spaţiu verde cu lãţimea de minim 25 m, cu rol de reducere a influentei zgomotului stradal.
O importanta deosebita o au mijloacele de transport în comun care ar putea facilita accesul în comunitate a beneficiarilor (cuplurilor mama-copil), a familiilor acestora cãtre CM, şi pentru efectuarea demersurilor prevãzute în cadrul PPI, în vederea creerii premiselor de (re)integrare socio-profesionalã a cuplului beneficiar.
Organizarea spaţiului trebuie sa fie în coerenta cu proiectul institutional al serviciului, fiecare spaţiu având o destinaţie clar delimitata: camere de locuit, spaţii comune, camere pentru desfãşurarea activitãţilor pedagogice/recreative/vocationale, birouri pentru personal, spaţii igienico-sanitare, de pãstrare, preparare şi servire a alimentelor/produselor alimentare etc., destinaţia acestor spaţii sa fie cunoscutã de cãtre personal şi beneficiari.
CM are un numãr de minim 6 spaţii individuale pentru gazduirea cuplurilor mama-copil, unul dintre aceste spaţii - de preferat camera separatã - sa poatã fi utilizata în cazuri de primire în urgenta a beneficiarilor sau în cazul unor potenţiale focare de infectie (boli infectioase).
Este de preferat ca amplasarea sa incurajeze implicarea vecinatatii/comunitãţii în activitatea sa (de exemplu, în jurul clãdirii sa existe amenajate parcuri pentru copii, la care sa aibã acces pãrinţii şi copiii din vecinãtate, igienizarea acestuia fãcându-se în parteneriat cu asociaţiile de locatari/proprietarii caselor din vecinãtate). În acest fel, clienţii aflaţi în CM pot beneficia de modele sociale, iar membrii comunitãţii pot înţelege şi se pot implica în problematica asistatã de acest tip de servicii.
6.1.2. Condiţii de locuit
CM oferã spaţiu de locuit individual, clar delimitat, pentru fiecare cuplu mama-copil beneficiar, astfel mobilat şi dotat încât sa asigure confort şi intimitate, respectând în acelaşi timp nevoile identificate ale cuplului mama-copil. Condiţiile de locuit ale cuplului mama-copil trebuie menţinute în stare buna de funcţionare. Mama şi copilul trãiesc într-un cadru care le oferã acestora un cadru securizant şi suportiv.
Spaţiile individuale sunt utilate în conformitate cu nevoile minimale ale adultului şi ale copilului: mobilier individual, pat pentru mama, pat pentru copil, dulap pentru haine, masa, scaun, veioza, masa de infasat, masa de cãlcat, servanta pentru haine, noptiera, cos de gunoi, galeata cu capac pentru scutece folosite, galeata pentru rufe murdare, astfel încât sa fie respectate normativele în vigoare.
Mamele vor fi încurajate de cãtre personalul CM sa isi amenajeze spaţiul propriu în funcţie de opţiunile sale, de tradiţiile culturale şi apartenenţa religioasã. Mamele vor fi puse în situaţia de a se ocupa de menţinerea ordinii şi curãţeniei în spaţiul propriu, sub îndrumarea non-intruziva a personalului, astfel încât acestea sa poatã acumula deprinderi de viata independente. Deşi este un spaţiu tranzitoriu în viata cuplului mama-copil, se doreşte crearea unei stãri de confort fizic şi psihic. Astfel, opinia mamei în legatura cu amenajarea camerei, în mãsura respectului fata de bunurile materiale existente în centru este foarte importanta. Acest fapt îi permite mamei sa integreze repere la a cãror construcţie a contribuit, astfel încât sa poatã începe sa isi asume roluri care o valorizeaza (ex: de gospodina care a reuşit sa-şi amenajeze camera).
Este bine ca mama şi copilul sa poatã trai într-un spaţiu care sa se apropie pe cat posibil de mediul familial sau social de provenienta, permitand astfel menţinerea şi transmiterea cãtre copil a valorilor (sociale şi culturale) reprezentative pentru cuplul mama-copil gãzduit. Uneori mama incearca sa reproduca un model de viata în care dezorganizarea şi violenta predomina. Prezenta permanenta a personalului previne transpunerea acestor comportamente agresive/violenţe la nivelul relaţiilor interumane (cu propriul copil, cu celelalte mame, cu ceilalţi copii sau cu membrii ai personalului), însã exista riscul ca obiectele de inventar sa fie supuse unor stricari repetate, care trebuie luat în considerare de cãtre administratorul centrului (de ex: usi de la dulapuri cãzute în mod repetat, sertare rupte). Mobilierul trebuie sa fie solid, asigurându-se astfel o rezistenta mai mare în timp. La primirea în CM, mama va semna o lista de inventar care sa cuprindã toate obiectele din camera pe care o va utiliza. În ROI vor fi prevãzute penalitãţi pentru deteriorarea obiectelor de inventar şi care vor fi procedurile de recuperare a pagubelor.
Uşile spaţiilor de locuit sunt prevãzute cu încuietori şi accesibile personalului în caz de urgenta. Beneficiarele poseda chei proprii, cu excepţia cazurilor în care rezultatele evaluãrii gradului de risc fac alte recomandãri. Este important pentru familia beneficiara sa-i fie respectata intimitatea, drept pentru care, chiar şi în momentele în care unul dintre profesionisti doreşte sa între în camera care este ocupatã de o familie beneficiara, sa ceara permisiunea mamei sa între. Însã, sunt momente de urgenta, în care este necesar ca un membru al personalului sa între în absenta mamei sau fãrã acordul acesteia (de ex: o masina de cãlcat uitata în priza, geamul deschis etc.). Mai exista situaţii în care pot fi evenimente care pot cauza accidente, exista riscul ca mama sa incuie copilul în camera, lasandu-l nesupravegheat sau neanuntand. Mai exista situaţii grave, dar uneori existente în CM, în care mama isi agreseaza fizic copilul în camera, situaţie în care intervenţia personalului este absolut obligatorie prin intrarea în camera în vederea salvãrii copilului. De aceea, este importanta prezenta permanenta a unui membru al personalului în cadrul grupului de mame şi copii. Acesta nu este un evaluator al comportamentelor sau un monitor al acestora. Prezenta în sine a unui membru al echipei alãturi de mame securizeaza, prezintã un model şi oferã ocazia unor discuţii informale care pot susţine echipa în atingerea obiectivelor propuse pentru fiecare beneficiar în parte.
Aerisirea camerelor este de preferat sa se realizeze în mod natural şi individual, cu ferestre corespunzãtoare standardelor recunoscute. Având în vedere prezenta copiilor (mai ales a celor peste 6 luni), ţevile caloriferelor trebuiesc protejate sau sa fie prevãzute cu suprafeţe garantate în ceea ce priveşte temperatura. De aceea, pentru uscarea rufelor este bine sa nu fie utilizate caloriferele, ci spaţiile amenajate special în acest scop şi care nu supun riscului unor accidente copiii (franghii speciale pe terasa/balcon sau grilaje speciale), încãlzirea, iluminatul, apa curenta şi aerisirea trebuie sa corespundã cerinţelor de mediu şi securitate precum şi nevoilor fiecãrui cuplu mama-copil beneficiar. Prizele trebuiesc protejate cu capace speciale, greu de manipulat de cãtre copii şi pozitionate la mijlocul distantei dintre podea şi tavan.
Fiecare cuplu mama-copil beneficiazã de toaleta, existând minim un scaun WC la 4 persoane (incluzând şi copiii peste 5 ani), dotate cu materiale care permit o igienizare rapida şi cu echipamente necesare în conformitate cu normele în vigoare. Toaleta, facilitãţile de spãlat şi baie trebuie sa rãspundã nevoilor beneficiarilor. Dimensionarea, amplasarea şi adaptarea instalaţiilor sanitare se va realiza şi în raport cu varsta copiilor beneficiari (în contextul în care CM isi propune sa primeascã în mod frecvent mame care au mai mulţi copii, în cadrul fratriei existând copii mai mari de 6 ani). Toaletele sunt mobilate şi utilate cu obiecte care corespund dezvoltãrii fizice a copiilor şi/sau a mamelor (potenţiale disfunctionalitati fizice care presupun scaun de toaleta specializat sau cada de baie/cada de dus adaptatã) şi cu materiale care permit o igienizare rapida (gresie, faianta din materiale aderente care impiedica provocarea accidentelor) şi materiale consumabile uzuale: sapun, sampon, hârtie igienica, prosoape individuale pentru fiecare beneficiar.
Pentru copiii cu varsta cuprinsã între 8 luni - 3 ani se vor asigura olite şi cadite individuale. Acestea vor fi dezinfectate dupã fiecare utilizare cu dezinfectanti agreati de poliţia sanitar umanã şi vor fi depozitate în sala de toaleta. Pentru copiii cu varsta de peste 3 ani se recomanda amenajarea toaletei cu scaun WC adaptat vârstei copiilor (1 scaun WC pentru 5 copii) sau un colac adaptator pentru fiecare scaun WC pentru adulti. Este de preferat un adult (de regula mama) sa însoţeascã copilul care utilizeazã toaleta destinatã adulţilor.
Cabinele de dus/baile sunt compartimentate, uşile compartimentelor având încuietori pe dinauntru în vederea respectãrii intimitatii. În caz de urgenta, acestea pot fi descuiate din exterior de cãtre personalul CM (de ex. în situaţii de lesin al mamei).
Grupurile sanitare pentru beneficiarii CM vor fi separate de cele pentru personal şi de cele destinate vizitatorilor. În acest fel sunt prevenite transmiterea unor potenţiale epidemii.
Instalaţiile de distribuire a apei potabile şi de evacuare a reziduurilor, sifoanele din pardoseala, obiectele sanitare vor fi menţinute în permanenta în stare buna de funcţionare şi curãţenie şi vor fi dezinfectate periodic cu soluţii agreate de poliţia sanitar umanã.
Spãlãtoriile sunt amplasate separat de toaletele şi spaţiile de spãlat ale beneficiarilor, fiind utilate în conformitate cu legislaţia în vigoare: minim o masina de spãlat cu program de fierbere pentru servirea a 6 cupluri mama-copil, dotate cu materiale ce permit igienizarea şi sterilizarea rapida. Podeaua spalatoriei este adecvatã, iar finisajul pereţilor este uşor de curatat. Spãlãtoriile sunt situate astfel încât articolele murdare şi infectate sa nu fie transportate prin zonele destinate depozitarii, preparãrii, pregãtirii sau servirii hranei şi nu deranjeaza beneficiarii. De asemenea, exista spaţii special amenajate pentru uscarea rufelor separate de spalatorie, astfel încât sa existe un circuit separat al rufelor murdare de cele curate. Pentru evitarea situaţiilor tensionate dintre beneficiare ce pornesc de la dorinta de a utiliza în acelaşi timp masina de spãlat, este de preferat sa existe o programare a utilizãrii acesteia, programare organizatã de cãtre un educator, în acord cu preferintele şi nevoile mamelor beneficiare şi cu derularea activitãţilor prevãzute în PPI.
CM pune la dispoziţia cuplurilor mama-copil spaţii de relaxare, recreationale şi pentru servirea meselor, separate de camerele personale ale beneficiarilor şi diferite de coridoarele şi holul de la intrare (camera de zi, camera de joaca, sala de mese). Iluminatul spaţiilor comune, predominant natural, ar trebui sa fie destul de puternic şi amplasat astfel încât sa faciliteze lectura şi alte activitãţi. Mobila spaţiilor comune are un caracter familial şi este de buna calitate, adecvatã gamei de activitãţi preconizate de proiectul institutional (canapele, fotolii, televizor, jucarii adaptate vârstei copiilor rezidenţi).
În vederea incurajarii relatiei cuplului mama-copil cu familia sa (soţ/partener, pãrinţi, alte rude) sau cu alţi apartenenti/prieteni, CM va amenaja un spaţiu destinat vizitelor, utilizat dupã un program stabilit de cãtre coordonatorul serviciului. CM dispune de o camera care sa serveascã excluziv vizitelor apartenenti lor cuplurilor mama-copil (tatãl copilului, bunicii sau orice alta persoana importanta pentru aceştia - prieteni, nasii copilului etc.). Beneficiarii serviciului pot opta pentru persoanele pe care doresc sa le primeascã. Responsabilul de caz trebuie sa consemneze date despre aceste optiuni ale beneficiarilor şi sa le comunice tuturor membrilor echipei CM. Personalul nu restrictioneaza vizitele, decât la solicitarea beneficiarului sau dacã acestea contravin menţinerii unei stãri de sãnãtate fizica şi/sau psihicã a cuplului mama-copil sau unele reguli de securitate a centrului.
Mamele menţin starea de curãţenie atât în camerele individuale, cat şi în toate spaţiile comune (toalete şi bãi, sala de mese). Pentru aceasta, vor avea la indemana aparatura necesarã (aspirator, matura, galeata, mopp) şi substanţe de igienizare (agreate de direcţiile judeţene sanitar-veterinare şi pentru siguranta alimentelor).
Un membru al personalului (un educator) poate derula "activitãţi administrative" (activitãţi cu caracter educativ) împreunã cu grupul de mame. Întrucât mamele sunt gazduite şi primesc şi o parte a necesarului alimentar, al materialelor igienico-sanitare, exista riscul instalãrii unui decalaj la nivelul informatiei referitoare la costurile presupuse de viata economico-socialã. De aceea, prin intermediul activitãţilor administrative mediate de un educator, se urmãreşte discutarea asupra costurilor de întreţinere a unei locuinţe şi asigurarea hranei pentru fiecare familie în parte, în raport cu un potenţial buget obţinut (salarii, venituri ocazionale, prestaţii). Activitãţile pot fi saptamanale, cu durata de o ora (de ex.), timp în care pot fi discutate şi aspecte care ţin de organizarea vieţii de zi cu zi în cadrul CM. În cadrul acestei activitãţi, se pot stabili programele de curãţenie pentru spaţiile comune, pentru spaţiile individuale, astfel încât fiecare mama sa poatã participa la aceste activitãţi gospodãreşti. Programele/orarele sunt afişate la vedere în spaţiile comune ale beneficiarilor. În aplicarea programelor stabilite de comun acord cu mamele şi în funcţie de programul acestora (precum şi de activitãţile prevãzute în PPI), prezenta educatorilor are un rol de sprijin, de suport pentru mame, urmãrind transmiterea de informaţii care sa ducã la îmbunãtãţirea abilitãţilor necesare unei vieţi independente, pe de o parte, şi pe de alta parte, medierea relaţiilor la nivelul grupului de beneficiare în vederea menţinerii unui climat de înţelegere şi de respect.
Întrucât în cadrul CM se desfãşoarã activitãţi individuale (evaluãri, interviuri, consiliere) şi activitãţi de grup, adresate atât mamelor, cat şi copiilor, este necesarã existenta unor spaţii special destinate acestor activitãţi şi cunoscute ca atare de cãtre beneficiari şi profesionisti în egala mãsura. Datoritã problematicii familiilor gazduite, exista tendinta din partea mamelor de a acorda mai multã importanta acestui spaţiu (mai multã decât este prevãzutã în misiunea CM) rezultând o suprainvestire a întregului spaţiu şi o încercare de asumare a acestuia. Acestea sunt simptome care fac parte din instalarea sentimentului de dependenta, care se poate instala fata de CM, care le oferã siguranta şi securitate, sau de membrii echipei, care le arata înţelegere şi empatie. Restrictionand (restrictie care poate exista şi la nivelul ROI, semnat de cãtre mama) spaţiul de acces al beneficiarelor în anumite spaţii ale CM, venim în întâmpinarea acestei tendinte de asumare a spaţiului.
Pe de alta parte, personalul are nevoie de un spaţiu care sa-i permitã menţinerea unei atitudini de neutralitate fata de beneficiari, un spaţiu de reflectie. Datoritã regimului special de munca din cadrul CM (24 de ore din 24), este posibil ca şi membrii personalului sa se ataseze de mama sau de copii în mod mai puţin profesional (situaţia în care exista tendinta ca una dintre mame sa fie calificatã drept "mama rea" şi sa-i fie limitate intervenţiile pe lângã propriul copil, sau confuzii de rol ale personalului când se considera mai mult decât profesionisti prieteni ai acestor beneficiare). Astfel, personalul trebuie sa dispunã de minim o camera, destinatã activitãţii de redactare a protocoalelor de observatie, a rapoartelor de activitate, reuniunilor de echipa, a intalnirilor de supervizare etc. De asemenea, acest spaţiu poate fi utilizat şi pentru depozitarea dosarelor familiilor beneficiare, arhivarea acestora, a altor instrumente necesare functionarii CM.
CM prevede un program destinat reparaţiilor şi întreţinerii/menţinerii stãrii de igiena şi a siguranţei în spaţiile proprii. Starea de igiena şi curãţenie este în responsabilitatea administratorului centrului, care va stabili un program de curãţenie, igienizare şi reparare/renovare a localului şi a siguranţei în spaţiile serviciului. CM va fi dotat şi aprovizionat permanent cu utilaje, materiale şi substanţe necesare pentru întreţinerea curãţeniei şi efectuarea operaţiunilor de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare. Acestea vor fi pãstrate în spaţii închise (dulapuri), special prevãzute.
6.2. Asigurarea hranei
În CM se asigura beneficiarilor o alimentaţie corespunzãtoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ, care rãspunde nevoilor nutritionale ale adultului (femeie adulta, gravida, lauza) şi ale copilului (nou-nãscut, sugar, copil cu varsta cuprinsã între 0-3 ani şi, dupã caz, alte grupe de varsta) ţinând cont de preferintele acestora.
Beneficiarii au o alimentaţie sanatoasa şi adaptatã nevoilor personale. Copiii din CM au o alimentaţie care sa le permitã o dezvoltare normo-ponderala, iar pentru nou-nãscuţi şi sugari se promoveazã şi sprijinã alimentaţia naturala a acestora. Mamele gazduite în CM participa activ la prepararea şi servirea meselor, insusindu-şi deprinderi adecvate unei bune alimentatii.
DGASPC/OPA se asigura ca preferintele alimentare ale cuplurilor mama-copil, preferinţe cu caracter personal, cat şi cultural/religios, sunt respectate în mãsura posibilitãţilor financiare şi dacã aceste preferinţe/obiceiuri nu impiedica dezvoltarea normo-ponderala a copilului (de ex. mame care nu mananca carne, ovo-lacto-vegetariene). Dacã DGASPC/OPA nu poate asigura aceste preferinţe, trebuie sa aducã la cunostinta mamei beneficiare acest aspect. Particularitãţile alimentare ale cuplului mama-copil sunt menţionate în dosarul familiei şi sunt cunoscute de personal. Regimul alimentar al beneficiarilor (mame sau copii) trebuie sa fie cat mai variat, sanatos şi hranitor, adaptat cerinţelor individuale identificate şi introduse în evidente, iar masa se serveşte într-un mediu placut (cat mai apropiat celui familial).
Schema de alimentaţie a beneficiarilor este asigurata în conformitate cu normativele nutritionale în vigoare. Meniurile sunt stabilite sub coordonarea unui specialist (medic sau asistent dietetician), periodic, în funcţie de programul realizat de cãtre managerul serviciului. Fişa de monitorizare a curbei ponderale a copilului se afla în dosarul familiei rezidente.
Exista câteva situaţii de stabilire a meniurilor:
● În cazul în care recomandãrile alimentare sunt fãcute de cãtre medicul de familie (deci nu este un angajat al DGASPC/OPA), coordonatorul CM trebuie sa se asigure ca toate recomandãrile acestuia sunt colectate de cãtre un profesionist din cadrul centrului (asistent medical sau educator puericultor), astfel încât, meniul constituit sa corespundã tuturor acestor recomandãri şi preferintelor clienţilor.
● Un angajat al DGASPC/OPA (medic care are în responsabilitate asistenta medicalã a beneficiarilor care sunt asistaţi în mai multe servicii) elaboreazã aceste meniuri. Şi în aceasta situaţie este foarte importanta opinia beneficiarilor, mai ales din perspectiva participãrii şi asumarii propriei vieţi.
În cadrul CM este incurajata alimentaţia naturala a sugarului pe cat posibil - fiind descurajata alimentaţia artificiala a acestora sau diversificarea timpurie a alimentaţiei.
În elaborarea meniurilor, chiar şi sub potenţiala restrictie de ordin financiar, este foarte important ca mamele sa poatã alege, cu atât mai mult cu cat este recomandat ca acestea sa participe la prepararea alimentelor. Meniul sãptãmânal (modificat regulat, trebuie cunoscut de cãtre toate beneficiarele şi poate fi afişat la vedere. În cazul în care una dintre mame are dificultãţi de citire (de ex: dizabilitati fizice sau nu a urmat o forma de şcolarizare), meniul va fi citit sau explicat acesteia de cãtre un educator sau de cãtre bucatar (în cazul în care acesta exista). Fiecare mama beneficiara, în funcţie de starea de sãnãtate şi de nevoile sale nutritive, va beneficia de minim trei mese/zi. Copiii care se alimenteazã cu hrana solida vor beneficia de trei mese de baza pe zi, plus doua gustari. În cazul în care CM are prestabilit un program de servire a mesei pentru adulti şi copiii mai mari de 2 ani, acesta este adus la cunostinta beneficiarilor.
CM trebuie sa aibã asigurate rezerve alimentare pentru 48 de ore pentru fiecare persoana rezidenţã, pentru situaţiile de urgenta ca de ex: inundatii, inzapeziri etc.
Prepararea alimentelor şi servirea meselor este realizatã de cãtre mamele beneficiare, sub supravegherea unui profesionist (educator, bucatar), în spaţii special amenajate şi dotate adecvat, în conformitate cu normele sanitare în vigoare. În conformitate cu MOF (prevederile referitoare la prepararea şi servirea alimentelor), mamele beneficiare pot prepara alimentele pentru toţi beneficiarii sau doar pentru ele şi copilul lor.
Hranirea copiilor este responsabilitatea mamelor lor, dupã un program care sa corespundã nevoilor identificate ale copiilor. Personalul susţine mama în dezvoltarea capacitãţii acesteia de preparare a hranei şi de asimilare a cunoştinţelor legate de notiuni de nutritie şi igiena a alimentaţiei, prin derularea de activitãţi specifice (asistenta în momentele de preparare a hranei, activitãţi structurate de tip "atelier de puericultura", "şcoala pãrinţilor") organizate atât în cadrul centrului, cat şi în exterior (de ex: cabinetul medicului de familie). Aceste activitãţi pot fi mediate de un profesionist angajat al CM (asistent medical sau educator puericultor) sau colaborator extern.
Alimentele şi produsele alimentare sunt depozitate în spaţii special amenajate în vederea pãstrãrii atributelor nutritive ale acestora şi pentru evitarea alterarii acestora, în conformitate cu normativele în vigoare (frigidere, lãzi frigorifice etc.). Este recomandat sa fie bine gestionat modul de pãstrare a alimentelor în spaţiile comune sau în spaţiile individuale ale cuplurilor mama-copil. Se impune o buna gestiune/urmãrire a produsele alimentare pe care familia beneficiara le primeşte de la familia largita sau şi le achiziţioneazã singura. Acestea pot fi expirate sau provenienta lor sa fie neclara, existând riscul unei toxiinfectii alimentare sau a unor epidemii infectioase la nivelul întregului serviciu. Deşi mamele isi menţin intreaga responsabilitate în ceea ce priveşte copilul, este de preferat sa putem preveni astfel de situaţii. De aceea, este recomandabil ca în ROI semnat de mama la momentul primirii în CM sa existe un capitol care sa stipuleze statutul acestor alimente şi modul în care vor fi pãstrate/depozitate.
6.3. Menţinerea stãrii de sãnãtate
CM promoveazã şi întreţine starea de sãnãtate a beneficiarilor de servicii şi asigura accesul acestora la servicii de îngrijire a sãnãtãţii, ca rãspuns la nevoile identificate. Copiii rezidenţi în CM beneficiazã de asistenta medicalã profilactica şi curativã în vederea unei bune dezvoltãri fizice şi psihologice.
Starea de sãnãtate a copilului este permanent urmãritã de cãtre mama sa, personal şi medicul de familie.
Ingrijirile personale şi de sãnãtate acordate cuplului mama-copil se bazeazã pe nevoile individuale ale acestora, procesul de analiza şi PPI fiind esenţiale în urmãrirea stãrii de sãnãtate ale beneficiarilor. Rezultatele analizei stãrii de sãnãtate trebuie introduse în PPI al beneficiarului CM (mama şi copil).
Responsabilul de caz trebuie sa cunoascã starea de sãnãtate a fiecãrui beneficiar la momentul primirii şi care sunt recomandãrile medicale (preventive sau curative) în vederea asigurãrii unei bune stãri de sãnãtate a cuplului mama-copil şi ca mãsura de prevenire a rãspândirii unor potenţiale epidemii la nivel institutional (beneficiari, persoane apropiate acestora, personal). Astfel, cuplul mama-copil nu trebuie sa fie primit în instituţie fãrã a beneficia de evaluare medicalã (şi psihiatrica), cu excepţia cazurilor în care este vorba despre o primire în regim de urgenta.
Minimum de analizele care trebuie solicitate la momentul luãrii deciziei de admitere în CM sunt:
- Exudat faringian,
- RBW,
- Microradiografie,
- Antigen hepatita,
- HIV,
- examen coproparazitologic,
- coprocultura.
În funcţie de proiectul institutional al CM, este posibil ca rezultatul acestor analize sa se constituie în criteriu de admisie în centru (de ex: pot fi CM care sa opteze pentru asistarea mamelor care sunt HIV pozitiv).
Situaţii posibile cu privire la medicul de familie:
- Dacã mama şi copilul au medic de familie în oraşul în care este localizat CM, iar cabinetul medical nu este localizat la distanta foarte mare, este de preferat ca acesta sa rãmânã în continuare medicul curant al cuplului mama-copil.
- Dacã mama şi copilul au medic de familie în alta localitate decât în cea în care se afla CM, se va recurge la transferarea fişelor medicale ale mamei şi copilului cãtre un medic de familie din apropierea centrului (sau va fi preluat de cãtre medicul angajat/colaborator al centrului). Pe perioada de transfer a fişelor medicale, medicul angajat/colaborator al centrului va asigura urgentele mamei şi asistenta medicalã preventivã sau curativã a copilului.
- Dacã mama şi copilul nu au medic de familie, cuplul mama-copil trebuie înscris pe listele unui medic de familie sau al medicului angajat/colaborator al CM.
O copie a tuturor analizelor şi recomandãrilor medicale, precum şi o copie a fisei medicale a copilului se vor anexa la dosarul cuplului mama-copil. În funcţie de varsta copilului, se va urmãri respectarea programului naţional de imunizare. Se va urmãri periodic verificarea stãrii de sãnãtate a cuplului mama-copil, programul de intervenţie specifica pentru menţinerea stãrii de sãnãtate fiind reactualizat permanent (pentru a reflecta nevoile beneficiarilor şi obiectivele de sãnãtate şi îngrijire).
Personalul încurajeazã mamele beneficiare sa consulte medicul de familie şi, la recomandarea acestuia, medicii specialişti, precum şi orice alte servicii specializate de îngrijire medicalã: stomatologie, farmacie şi serviciile de terapie şi îngrijire din servicii medicale comunitare corespunzãtor nevoilor lor.
CM sprijinã mama în demersul de îngrijire a copilului şi de auto-îngrijire, personalul calificat în acest sens va rãspunde tuturor solicitãrilor acesteia şi vor fi organizate activitãţi (de tipul "atelier de puericultura", "şcoala pãrinţilor") care au drept obiectiv îmbunãtãţirea calitãţii ingrijirilor acordate copilului în vederea unei dezvoltãri armonioase.
În cadrul serviciului se vor organiza, activitãţi specifice, adresate beneficiarelor centrului şi care urmãresc asigurarea unei stãri bune de sãnãtate, respectiv:
a) îndrumare, sprijin şi consiliere pe probleme de sãnãtate,
b) igiena şi îngrijire personalã,
c) nutritie şi dieta,
d) educaţie pentru sãnãtate, inclusiv educaţie sexualã şi contraceptiva.
Dacã exista astfel de activitãţi derulate de cãtre serviciile din comunitate, este util pentru mama sa fie incurajata sa participe la acestea. Ideea externalizarii unor astfel de servicii vine în sprijinul facilitãrii reintegrarii sociale a mamelor prin intermedierea unor contacte cu membrii comunitãţii şi lãrgirea cercului de potenţiale resurse pentru beneficiarele CM.
În cazul imbolnavirilor infecto-contagioase ale mamei şi/sau ale copilului şi care nu necesita spitalizare, aceştia sunt izolati într-un spaţiu special amenajat (o camera utilata cu toate facilitãţile şi de acces separat la camera de toaleta). Starea de izolare se menţine în conformitate cu recomandãrile medicale. Pe toatã perioada de "carantina", mama copilului bolnav nu va participa la nici o activitate care nu are legatura cu îngrijirea copilului şi va evita contactul cu ceilalţi beneficiari ai CM. Evoluţia stãrii de sãnãtate va fi urmãritã de cãtre medicul de familie şi de cãtre personalul calificat desemnat de cãtre coordonatorul serviciului (asistent medical, educator puericultor).
În cazul în care este necesarã internarea copilului în spital, acesta va fi însoţit de mama sa.
În cazul în care persoana care necesita spitalizare este mama copilului, responsabilul de caz anunta în cel mai scurt timp DGASPC şi managerul de caz, care are responsabilitatea identificarii unei soluţii optime pentru cuplul mama-copil. Situaţii posibile:
- Dacã mama necesita spitalizare de maxim o saptamana, copilul acesteia poate rãmâne în CM şi sa fie îngrijit de cãtre personalul de îngrijire şi educare, doar cu dispoziţia directorului general/executiv al DGASPC.
- Dacã mama necesita spitalizare mai mare de o saptamana, se stabileşte o mãsura de plasament pentru copil de cãtre CPC fie la AMP, fie în familia largita a copilului în mãsura în care acest fapt este posibil. Dacã internarea este de maximum o luna, la externare, mama şi copilul pot reveni în CM. Dacã mama necesita spitalizare pe o perioada mai mare de şase luni şi se apreciazã ca decizia de gazduire a cuplului mama-copil în CM nu mai poate fi îndeplinitã, se cauta soluţii pentru instituirea unei mãsuri de protecţie specialã pentru copil.
Pe toatã perioada spitalizarii mamei, este menţinutã relaţia mama-copil, prin vizite ale copilului la spital (în cazul în care aceasta nu reprezintã un risc pentru copil), mama fiind informatã despre evoluţia copilului.
În cazul administrãrii de medicamente, mama este responsabilã de administrarea medicamentatiei (preventive şi/sau curative) prescrisã copilului, precum şi de propria medicatie, cu respectarea procedurilor CM privitor la manevrarea medicamentelor. Dupã o evaluare a capacitãţii mamei de administrare (de auto-administrare) a medicatiei, acesteia i se pune la dispoziţie un spaţiu securizat de depozitare a medicamentelor (un dulap/sertar cu cheie), la care poate avea acces şi personalul centrului special desemnat (asistent medical, educator-puericultor).
Asistentul medical/educatorul-puericultor monitorizeazã starea copilului sau a mamei pe durata medicatiei şi apeleazã la medicul de familie dacã apar motive de ingrijorare generate de orice schimbare aparuta în starea de sãnãtate a acestora şi care influenţeazã negativ starea de sãnãtate atât a copilului, cat şi a mamei.
Coordonatorul CM se asigura ca personalul respecta procedurile stabilite pentru primirea, evidenta, depozitarea, manipularea, administrarea şi îndepãrtarea medicamentelor. De asemenea, exista o evidenta a tuturor medicamentelor primite, administrate şi care pãrãsesc CM sau sunt aruncate, pentru a se îndepãrta posibilitatea utilizãrii lor incorecte. Se menţine o evidenta a medicatiei curente pentru fiecare beneficiar (inclusiv a celor auto-administrate). Medicamentele administrate de personal sunt depozitate într-un dulap de metal incuiat, cu acces limitat, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Formarea profesionalã pentru personalul CM trebuie sa cuprindã:
● Cunoştinţe de baza referitoare la modalitatea de utilizare a medicamentelor şi de recunoaştere şi combatere a problemelor provocate de utilizarea acestora;
● Cunoştinţe de baza în acordarea primului ajutor;
● Cunoştinţe de baza referitoare la boli infectioase şi modul de tratament.
Personalul şi beneficiarele au obligaţia de a respecta periodicitatea examenului medical.
6.4. Servicii de educaţie şi consiliere
Intervenţia în cadrul CM este o intervenţie centrata pe sarcina, având la baza urmãtoarele principii:
● Punerea accentului pe aspectele pozitive, pe ideea ca soluţia este posibila pe viitor, faciliteazã schimbarea în direcţia dorita. Discuţia trebuie orientata mai curând pe soluţii decât pe probleme;
● Trebuie cautate punctele tari. Acestea trebuie speculate în cadrul demersului de gasire a soluţiei;
● Clienţii sunt de fapt cei interesaţi sa-şi rezolve propriile probleme;
● Clientul este cel mai "mare" expert în rezolvarea propriilor probleme;
● Orice schimbare în modul în care clientul percepe soluţia la problema sa şi tot ceea ce întreprinde el, afecteazã pe toţi ceilalţi care sunt implicaţi în problema şi cu care el interactioneaza (familie, colegi, prieteni).
Alãturi de acest tip de intervenţie, echipa CM va avea în vedere şi intervenţia în situaţiile de criza, abordarea psiho-socialã, abordarea comportamentala etc.
Pe parcursul gazduirii sale în CM, mama primeşte servicii de suport pentru asumarea rolului matern, astfel încât sa poatã asigura copilului o dezvoltare corespunzãtoare nevoilor sale afective, sociale, educaţionale şi medicale.
Mama este ajutata sa-şi dezvolte competentele necesare pentru creşterea copilului:
- cum sa hraneasca copilul;
- cum sa-i arate afectiune, interes şi încredere;
- cum sa aprecieze corect siguranta mediului;
- cum sa organizeze activitãţile casnice curente;
- cum sa utilizeze metodele adecvate de disciplina;
- cum sa-şi controleze anxietatea şi supararea în fata unor comportamente dificile sau iritante ale copilului;
- cum sa se joace cu copilul;
- cum sa recunoascã şi sa rãspundã la situaţiile periculoase sau foarte riscante;
- cum sa facã aprecieri pozitive privind comportamentul copilului;
- cum sa fie deschisã spre a învaţã lucruri noi şi de a se dezvolta;
- cum sa aplice reguli flexibile;
- cum sa stimuleze cognitiv copilul în funcţie de stadiul de dezvoltare etc.
În CM, mama va beneficia de şedinţe de consiliere sau intalniri individuale şi de grup. În funcţie de obiectivele PPI, acestea pot fi realizate de membrii echipei multidisciplinare a centrului (responsabil de caz, educator, psiholog, asistent social) sau de un specialist din exteriorul CM. Unele mame pot fi persoane resursa în cadrul şedinţelor de grup.
Fiecare şedinţa de consiliere/intalnire va avea obiective clare, stabilite cu participarea beneficiarilor. Toate aspectele discutate în cadrul şedinţelor de consiliere sau a intalnirilor se vor consemna într-o nota, care va trebui sa conţinã şi propuneri/recomandãri pentru urmãtoarele şedinţe/intalniri, precum şi teme pentru acasã pentru mame. Aceasta nota va fi pastrata în dosarul cuplului mama-copil. Temele pentru acasã reprezintã în fapt punerea în practica a aspectelor discutate în cadrul intalnirilor, precum şi reflectii asupra unor teme.
Fiecare mama va fi incurajata sa ţinã un jurnal propriu în care sa consemneze modul în care isi îndeplineşte sarcinile primite, precum şi toate dificultãţile intampinate în relaţia cu copilul/copiii. Totodatã, ea va fi incurajata sa consemneze toate evenimentele importante din viata copilului într-o "carte a vieţii". Echipa CM va asigura mama ca aceste caiete/cãrţi sunt confidenţiale şi nici un membru al echipei nu i le va solicita.
Echipa multidisciplinara a centrului sau specialistul din cadrul echipei îi poate propune mamei participarea familiei sau doar a unui membru al familiei la şedinţele de consiliere/intalniri. Decizia mamei de a accepta sau nu propunerea echipei multidisciplinare va fi respectata.
Şedinţele de consiliere şi intalnirile vor urmãri:
● dezvoltarea abilitãţilor parentale;
● dobândirea încrederii în sine şi în ceilalţi;
● dobândirea de deprinderi sociale, inclusiv a abilitãţilor de comunicare;
● dezvoltarea capacitãţii de a lua decizii;
● dobândirea de cunoştinţe privind serviciile sociale;
● drepturile pe care le au în calitatea lor de pãrinţi;
● pregãtirea pãrãsirii CM;
● pregãtirea pentru naştere în cazul gravidelor;
● dezvoltarea abilitãţilor privind gestionarea timpului, a banilor şi a crizelor.
Şedinţele de consiliere şi intalnirile se vor desfasura în încãperi linistite, de dimensiuni adecvate. În aşezarea clienţilor trebuie sa se ţinã cont de "spaţiul intim" al fiecãruia, acesta fiind definit ca aria fizica din jurul fiecãrui client care îi asigura lui confort şi siguranta (60 cm).
Şedinţele şi intalnirile individuale vor avea loc în birourile membrilor echipei multidisciplinare. Aceste birouri vor fi dotate cu mobilier adecvat şi vor asigura ambianta şi confortul necesar desfãşurãrii unor astfel de intalniri.
Şedinţele şi intalnirile de grup se vor desfasura în camera de zi, dotatã cu mobilier adecvat şi confortabil (fotolii, canapele, scaune, masa rotunda, dulapuri) şi cu un televizor.
Intalnirile individuale pot fi:
● de tip suportiv,
● de tip terapeutic şi
● de tip educativ.
Intalnirile de grup pot lua forma:
● grupului de suport,
● grup de discuţii,
● atelier de puericultura şi
● baby-club.
Programarea acestor intalniri se va face de cãtre echipa multidisciplinara cu implicarea mamei/mamelor. În anexa 5 sunt câteva repere pentru înregistrarea intalnirilor sub forma unor note.
Grupul de suport
Grupul de suport are caracter terapeutic, fiind mai structurat decât grupul de discuţii. Grupul de suport se va organiza sãptãmânal sau ori de câte ori este nevoie. Decizia de întrunire a grupului de suport aparţine mamelor dupã ce acestea au fost informate cu privire la modul în care funcţioneazã acesta şi principiile care-i stau la baza. Grupurile de suport sunt moderate de cãtre un membru al echipei CM şi constituie ocazii pentru mame sa înţeleagã dificultãţile cu care se confrunta celelalte mame, dar şi sa gãseascã soluţii la problemele cu care se confrunta, invatand din experienta acestora.
Grupul de discuţii are un caracter mai puţin formal, echipa CM incurajandu-le pe mame sa se intalneasca şi sa discute pe teme care le intereseazã.
Atelierul de puericultura
Atelierul de puericultura poate fi organizat sãptãmânal la o ora convenabila pentru toate mamele din centru. Se vor avea în vedere urmãtoarele teme:
- notiuni de dezvoltare a copilului - dezvoltarea limbajului, dezvoltare cognitiva şi emotionala;
- îngrijirea noului nãscut: primele contacte, schimbarea scutecelor, baia, somnul, plimbarile în aer liber, hainele, temperatura camerei, expunerea la soare;
- alaptarea la san şi cu ajutorul biberonului;
- îngrijirea copilului în primul an de viata: hranirea copilului, plansul copilului, progresele în dezvoltare etc.
- sãnãtatea fizica a copiilor: aspecte legate de alimentaţia copiilor, prevenirea accidentelor şi de îngrijirea danturii;
- sãnãtatea mentala a copiilor: stima de sine, disciplina, dezvoltarea sexualitatii, muzica, bunele maniere, citit, sarcini casnice, jocul etc.;
- probleme frecvente de comportament: gelozia între fraţi, anxietatea de separare, anxietatea de tot ce e strãin, crize, folosirea de cuvinte urate şi injuraturi, agresivitate, hiperactivitate, lentoare;
- provocari obişnuite în procesul de dezvoltare: mersul la toaleta, controlul sfincterelor, somnul, probleme obişnuite legate de somn, crize, suptul degetului, mancatul unghiilor, encomprezis, enurezis, obiecte de care se ataşeazã copilul, suzeta, balbaiala, gesturi ritmice; copil nãscut prematur, moartea ca eveniment în viata unui om;
- copiii cu dizabilitati, probleme de invatare;
- îngrijirea copilului de cãtre altcineva decât de pãrinţi;
- noi provocari: jocurile pe calculator, navigarea pe internet, alcoolul şi drogurile, creşterea copiilor fãrã violenta, televiziunea, filmele etc.
- îngrijirea sãnãtãţii copilului: relaţia cu medicul de familie, control periodic, administrarea medicamentelor, spitalizarea, alimentaţia pe perioada bolii, izolarea în situaţia unor boli contagioase, primul ajutor şi urgentele, principalele boli ale copilariei, bolile contagioase.
Activitatea de baby-club
Aceasta activitate este mediata de doi profesionisti (psiholog şi educator/educator-puericultor) şi isi propune sa observe relaţia mama-copil şi dezvoltarea copilului (motricitate, limbaj, relaţiile cu ceilalţi, explorarea ambientului, afectivitatea, dezvoltare cognitiva). Atitudinea profesionistilor nu este una directiva, ci de atentie şi încurajare a explorãrii copilului dublata de o mare disponibilitate în a se angaja într-un joc cu copilul atunci când el iniţiazã relaţii. Psihologul are un rol de observator pasiv (rãspunde iniţiativelor mamei şi copilului) al acestei activitãţi, educatorul fiind observatorul activ (iniţiazã jocuri cu mama şi copilul şi rãspunde iniţiativelor acestora, în egala mãsura). Activitatea este foarte importanta pentru ambii beneficiari, favorizand separarea treptata a copilului de mama sa (de ex: în vederea înscrierii la cresa a copilului şi începerea lucrului de cãtre mama sa).
Programul clubului este stabilit împreunã cu mamele astfel încât sa nu se suprapuna cu alte activitãţi sau demersuri exterioare şi sa fie adaptat ritmului copilului de somn şi alimentaţie.
În CM, mama primeşte informaţii referitoare la metodele contraceptive. Obiectivul acesteia este sa ajute mama sau cuplul din care aceasta face parte:
- sa decidã dacã are nevoie şi doreşte sa foloseascã o metoda de contraceptie;
- sa aibã o alegere libera şi informatã asupra metodei contraceptive pe care o va folosi (contraceptia naturala; metode de bariera; contraceptia hormonala; dispozitive intrauterine; implantele subdermice; sterilizarea chirurgicala; contraceptia de urgenta);
- sa invete modul de folosire a metodei alese.
Utilizând resurse din interiorul sau din exteriorul CM, responsabilul de caz va facilita organizarea de activitãţi de educaţie pentru sãnãtate:
● igiena şi îngrijire personalã;
● acordarea primului ajutor;
● nutritie şi dieta;
● schema de vaccinari a copilului;
● infectii cu transmitere sexualã, elemente de educaţie contraceptiva şi sexualã.
Se recomanda ca echipa CM sa isi dezvolte un manual care sa stea la baza organizãrii atelierului de puericultura şi va aprecia sesiunile minime la care ar fi util sa participe fiecare mama în parte.
Pentru buna desfãşurare a tuturor acestor intalniri echipa CM pregãteşte materiale de suport şi incearca elaborarea de materiale video pe diverse teme.
6.5. Servicii de consiliere juridicã
Mama primeşte informaţii de natura juridicã pentru:
- a beneficia de toate drepturile prevãzute de lege, inclusiv concediu de creştere a copilului, alocaţia de stat pentru copil, venitul minim garantat, alocaţia complementara, alocaţia de sustinere pentru familia monoparentala;
- obţinerea actelor de identitate, de stare civilã şi în general al documentelor personale şi ale copilului;
- cunoaşterea procedurii prin care se poate stabili paternitatea copilului;
- introducerea acţiunii de divorţ şi pe tot parcursul procesului;
- închirierea unei locuinţe - încheierea unui contract scris de închiriere, conform <>legii nr. 114/1996 ;
- a întreprinde orice alte demersuri care se impun în condiţiile în care e vorba de violenta în familie, abuz, neglijare sau exploatare.
6.6. Servicii pentru dobândirea deprinderilor de viata independenta
În CM, mama este sprijinita în vederea dobândirii deprinderilor de viata independenta. În acest scop se vor iniţia activitãţi pentru:
- formarea deprinderilor de gestionare a timpului,
- deprinderi de munca,
- deprinderi de gestionare a banilor,
- deprinderi de folosire a resurselor comunitãţii etc.
6.7. Servicii de integrare socialã
La solicitarea mamei, cuplul mama-copil primeşte servicii de suport pentru restabilirea relaţiilor cu familia şi cu tatãl copilului. Acest proces se va desfasura în mod treptat prin vizita asistentului social la domiciliul familiei mamei sau al tatãlui copilului, prin invitarea acestora la centru şi implicarea lor în diferite activitãţi ale centrului/ale mamei în centru şi prin participarea membrilor familiei la şedinţele de consiliere. Toate aceste activitãţi vor fi consemnate, intocmindu-se anchete sociale şi note de intalnire/consiliere.
Pentru atingerea acestui obiectiv, responsabilul de caz primeşte sprijin din partea SPAS (sau a persoanei cu atribuţii în asistenta socialã de la nivelul comunelor) de la domiciliul familiei/tatãlui. Sprijinul oferit de SPAS poate consta în: participarea împreunã cu responsabilul de caz la efectuarea anchetei sociale la domiciliul mamei/familiei acesteia/tatãlui copilului; efectuarea de vizite la domiciliul familiei pentru a discuta anumite aspecte stabilite împreunã cu responsabilul de caz; oferirea tuturor informaţiilor solicitate de cãtre familie/tatãl copilului.
La solicitarea mamei, responsabilul de caz va sprijini mama în vederea stabilirii paternitãţii copilului, chiar dacã relaţia dintre mama şi tatãl copilului nu poate fi restabilita. În acest scop, mamei i se explica importanta stabilirii paternitãţii copilului din perspectiva construirii identitãţii copilului.
Mama este incurajata sa iasa cu copilul în afarã centrului pentru plimbari în parc, participare la diferite activitãţi.
În condiţiile în care obiectivul este integrarea cuplului mama-copil în comunitate, mama primeşte sprijin pentru identificarea unei locuinţe. În acest sens, mama este ajutata sa-şi întocmeascã dosarul pentru o locuinta socialã, în conformitate cu prevederile <>legii nr. 114/1996 sau beneficiazã de sprijin pentru identificarea unui spaţiu de locuit cu chirie. O copie a cererii depuse la primãria de la domiciliul mamei este pastrata la dosarul cuplului mama-copil, responsabilul de caz verificand periodic stadiul soluţionãrii acesteia. Responsabilul de caz înştiinţeazã serviciul de asistenta socialã cu privire la cererea depusa de mama pentru o locuinta socialã.
Totodatã, mama poate beneficia, dupã caz, de alocaţia de sustinere, care se acorda lunar familiilor monoparentale dacã realizeazã venituri nete lunare pe membru de familie de pana la o suma prevãzutã de legislaţia în vigoare. Conform OUG nr. 105/2003 aprobatã prin <>Legea nr. 41/2004 , prin persoana singura se înţelege persoana care se afla în una dintre urmãtoarele situaţii:
a. este necãsãtoritã;
b. este vaduva;
c. este divortata;
d. al carei soţ/sotie este declarat/declarata dispãrut/disparuta prin hotãrâre judecãtoreascã;
e. al carei soţ/sotie este arestat/arestata preventiv pe o perioada mai mare de 30 de zile sau executa o pedeapsa privativã de libertate şi nu participa la întreţinerea copiilor;
f. nu a împlinit varsta de 18 ani şi se afla în una dintre situaţiile prevãzute la lit. a)-e);
g. a fost numita tutore sau i s-au încredinţat ori dat în plasament unul sau mai mulţi copii şi se afla în una dintre situaţiile prevãzute la lit. a)-c), cu excepţia AMP.
Alocaţia de sustinere se acorda pe baza de cerere însoţitã de actele doveditoare privind componenta familiei şi veniturile acesteia. Cererea pentru stabilirea şi acordarea alocaţiei se întocmesc de reprezentantul familiei şi se înregistreazã la primãria localitãţii sau, dupã caz, a sectorului municipiului Bucureşti în a cãrui raza teritorialã locuieşte familia.
În situaţia în care copilul nu a fost botezat, la solicitarea mamei, echipa centrului o poate sprijini în gãsirea unor nasi de botez pentru copil şi sa boteze copilul conform opţiunii mamei. Tot în vederea respectãrii şi pãstrãrii identitãţii religioase, mama nu va fi opritã sa-şi continue relaţiile cu comunitatea religioasã din care provine.
6.8. Servicii de integrare profesionalã
Pentru integrarea profesionalã, mama primeşte servicii de suport pentru gãsirea unui loc de munca potrivit competentelor pe care le are. În acest scop, CM deţine informaţii privind oferta de pe piata de munca în baza unor convenţii de colaborare încheiate între DGASPC/OPA şi instituţiile/organizaţiile relevante.
Mama primeşte sprijin pentru dobândirea deprinderilor necesare participãrii la interviurile de angajare. Mama este invatata cum sa-şi întocmeascã curriculum vitae (anexele 3 şi 4 - modele de curriculum vitae), cum sa-şi pregãteascã dosarul necesar pentru participarea la concursul de angajare şi cum sa abordeze corect un interviu de angajare. Totodatã, dacã e vorba de prima experienta de munca, mama primeşte sprijin pentru a se adapta cerinţelor locului de munca şi beneficiazã de consiliere pentru a stabili un echilibru între locul de munca şi familie. În acest scop, responsabilul de caz beneficiind de sprijinul celorlalţi membrii ai echipei multidisciplinare a centrului va organiza intalniri individuale/grup cu mamele care necesita un astfel de sprijin. Pentru ilustrarea demersurilor fãcute pentru atingerea acestui obiectiv, dosarul mamei va conţine un curriculum vitae şi consemnarea tuturor interviurilor de angajare la care a participat şi rezultatele obţinute. Dacã mama s-a angajat pe perioada şederii în CM, dosarul va conţine o adeverinta de la locul de munca. Responsabilul de caz va urmãri procesul de integrare al mamei la locul de munca prin solicitarea de informaţii de la mama. Responsabilul de caz, cu permisiunea mamei, va stabili un contact iniţial cu şeful direct al acesteia pentru a putea fi informat imediat şi pentru a interveni în vederea soluţionãrii eventualelor probleme legate de integrarea la locul de munca.
În situaţia în care mama nu are o pregãtire corespunzãtoare cerinţelor de pe piata muncii, specialiştii CM îi faciliteazã participarea la cursuri de calificare/recalificare/reconversie profesionalã. Dosarul mamei va conţine un document care sa ateste participarea la cursuri sau absolvirea acestora.
AJOFM organizeazã, gratuit, cursuri de calificare/recalificare pentru someri. Persoanele aflate în cãutarea unui loc de munca au posibilitatea dobândirii cunoştinţelor teoretice şi practice specifice unei noi meserii care sa mãreascã sansele ocupãrii unui loc de munca. Prin <>Legea nr. 107/2004 care a modificat şi completat <>Legea nr. 76/2002 , s-au creat noi oportunitati de orientare a activitãţii de formare profesionalã cãtre mediul rural şi cãtre anumite grupuri tinta care nu beneficiau de servicii de formare profesionalã gratuite. Astfel, de servicii gratuite de formare profesionalã beneficiazã şi urmãtoarele categorii:
● persoane care desfãşoarã activitãţi în mediul rural şi nu realizeazã venituri lunare sau realizeazã venituri lunare mai mici decât indemnizaţia de şomaj şi care sunt înregistrate la agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de munca,
● persoane angajate care au reluat activitatea ca urmare a încetãrii concediului pentru creşterea copilului,
● persoane angajate care au reluat activitatea ca urmare a recuperãrii capacitãţii de munca dupã pensionarea pentru invaliditate,
● persoane aflate în detenţie care mai au de executat cel mult 9 luni pana la ultima zi de executare a pedepsei.
Persoanele aflate în cãutarea unui loc de munca, care beneficiazã de servicii gratuite de formare profesionalã, au urmãtoarele drepturi:
● sa beneficieze de pregãtire teoreticã şi practica pe durata cursului,
● sa beneficieze de rechizite, materiale de instruire şi manuale,
● sa beneficieze de abonament gratuit pe mijloacele de transport în comun pentru traseul de la domiciliu la unitatea de pregãtire,
● sa beneficieze de consultaţii medicale, analize medicale.
Dacã şi-a întrerupt studiile şi îndeplineşte condiţiile cerute de lege, mama primeşte sprijin pentru continuarea acestora.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, mama este ajutata de celelalte beneficiare din centru pentru îngrijirea copilului, ajutandu-şi şi ea la rândul ei colegele. Mamele sunt încurajate sa dezvolte relaţii de colaborare şi sprijin reciproc, responsabilii de caz asigurându-se ca îngrijirea copiilor nu este perturbata.
Mamele sunt ajutate sa-şi înscrie copiii la cresa/gradinita/şcoala sau la un centru de zi, aflat în vecinãtatea CM. Responsabilul de caz supervizeaza modul în care mama isi îndeplineşte obligaţiile din acest punct de vedere şi tine legatura cu invatatoarea copilului sau cu personalul centrului de zi. În procesul de pregãtire a momentului în care mama pãrãseşte CM, responsabilul de caz îi acorda sprijin pentru transferul copilului la o cresa/gradinita/şcoala sau la un centru de zi aflat în vecinãtatea viitorului domiciliu al mamei.
6.9. Servicii post-rezidentiale
Cu acordul mamei, managerul de caz şi responsabilul de caz aduc la cunostinta SPAS de la domiciliul mamei, conţinutul PPI imediat dupã întocmirea acestuia. Referitor la SPAS, exista mai multe posibilitãţi, care se iau în considerare în funcţie de caz:
● Dacã obiectivul este integrarea cuplului mama-copil în familia extinsã, atunci SPAS cu care se colaboreazã este cel de la domiciliul familiei extinse.
● Dacã obiectivul este restabilirea relaţiilor cuplului mama-copil cu tatãl copilului şi aceştia vor avea domiciliul comun, atunci SPAS cu care se colaboreazã este cel de la acel domiciliu.
● Dacã obiectivul este integrarea cuplului mama-copil în comunitate, atunci domiciliul mamei şi SPAS responsabil se va stabili împreunã cu mama.
Pe tot parcursul şederii mamei în centru, responsabilul de caz va informa SPAS asupra stadiului îndeplinirii obiectivelor prevãzute în PPI. Dacã se intampla ca domiciliul ulterior al mamei sa se schimbe, cele doua SPAS vor fi informate.
Cu cel puţin o luna înainte de pãrãsirea centrului, responsabilul de caz stabileşte o intalnire (anexa 7) cu asistentul social din cadrul SPAS (sau cu persoana cu atribuţii în asistenta socialã de la nivelul comunei) pentru a revizui planul de servicii întocmit iniţial, astfel încât acesta sa poatã fi aplicat imediat dupã pãrãsirea centrului. Mama va fi implicata în mod activ în acest proces şi va primi toate informaţiile legate de atribuţiile SPAS şi de drepturile de care ar putea sa beneficieze în raport cu acesta.
Planul de servicii revizuit va cuprinde:
● periodicitatea vizitelor (respectându-se dorinta mamei din acest punct de vedere),
● integrarea copilului în noua cresa/gradinita/şcoala sau centru de zi,
● acordarea tuturor drepturilor de care beneficiazã conform prevederilor legale,
● consiliere.
O copie a noului plan de servicii se va ataşa la dosarul mamei din CM, dar şi la dosarul managerului de caz.
Mama este incurajata sa participe la intalnirile grupurilor de pãrinţi, în condiţiile în care aceste iniţiative sunt dezvoltate la nivelul comunitãţii din care face parte. Mama este incurajata sa solicite sprijinul SPAS, ori de câte ori se confrunta cu dificultãţi în procesul de creştere şi educare a copilului/copiilor. Mama este incurajata sa dezvolte relaţii de întrajutorare cu membrii familiei şi cu vecini.
Dacã restabilirea relaţiilor cu familia extinsã nu a reuşit pe parcursul şederii mamei în centru, mama va fi incurajata sa continue sa rezolve conflictul cu pãrinţii sãi, beneficiind în acest scop de sprijin din partea SPAS şi al specialiştilor centrului de consiliere şi sprijin pentru pãrinţi.
În situaţia în care un cuplu mama-copil va fi transferat dintr-un judeţ în altul, atunci toate principiile care stau la baza unui proces de transfer vor fi respectate (asigurarea ca toţi cei implicaţi deţin informaţiile care le sunt necesare pentru luarea celor mai bune decizii).

CAP. 7
MANAGEMENTUL CENTRULUI MATERNAL

CM funcţioneazã în acord cu un proiect institutional întocmit în baza prevederilor standardelor minime obligatorii în vigoare şi a nevoilor specifice ale cuplurilor beneficiare mama-copil.
7.1. Notiuni generale
Proiectul institutional este un document scris care descrie misiunea, obiectivele, activitãţile şi resursele pe care le antreneaza organizaţia - în cazul nostru CM - pentru a funcţiona în conformitate cu standardele minime de calitate.
De ce un proiect?
Pentru ca CM - ca orice serviciu pentru copil şi familie - este o structura dinamica şi flexibila care nu poate fi caracterizatã doar printr-un regulament intern. Adaptandu-ne tendinţelor actuale, în managementul organizaţiei se utilizeazã tot mai mult termenul de "proiect".
Proiectul institutional:
● este un sistem viu, complex, constituit dintr-un ansamblu de elemente interdependente, în permanenta interactiune;
● evolueaza spre un scop final stabilit în conformitate cu obiectivele centrului, cu strategia sa de dezvoltare, dar şi cu contextul în care se desfãşoarã, cu nevoile şi problemele comunitãţii.
În viata unui proiect sunt antrenate în primul rând resurse (umane, materiale, documentare, financiare) aflate la baza derulãrii activitãţilor care vizeazã atingerea obiectivelor.
Proiectul se finalizeazã cu rezultate evaluabile:
● din prisma impactului activitãţilor asupra publicului tinta (beneficiari direcţi şi/sau indirecti, de exemplu mame rezidente în centru şi copiii acestora) şi asupra celorlalţi parteneri participanţi la proiect şi
● din prisma eficientei cu care cele patru categorii de resurse (umane, materiale, documentare, financiare) au fost gestionate.
Proiectul institutional:
● Este caracterizat de contextul în care se desfãşoarã şi de finalitatea sa.
● Poate fi divizat în mai multe subsisteme, care prezintã aceleaşi caracteristici.
● Este deschis cãtre alte sisteme exterioare cu care are schimburi permanente (instituţii şi organizaţii partenere, comunitatea în ansamblul ei).
● Are propriile sale reguli şi mecanisme de adaptare la lumea exterioarã.
● Nu poate fi redus la o succesiune de responsabilitãţi şi acţiuni programate legate de o logica a finalitatii.
● Reprezintã un element al schimbãrii, un proces creativ şi formativ.
Proiectul institutional este suportul inovatiei, al schimbãrii, al dinamicii activitãţii - totul în beneficiul publicului pe care îl reprezintã şi ale cãrui interese le promoveazã. Pentru a aplica standardele minime de calitate la nivelul fiecãrui centru în parte se redacteazã un proiect institutional, care respecta componentele documentului de referinta.
Astfel, proiectul institutional va conţine urmãtoarele capitole, nominalizate în standardele minime obligatorii:
a) definitia,
b) misiunea,
c) principiile,
d) obiectivele de dezvoltare institutionala,
e) activitãţile,
f) clienţii şi nevoile specifice ale acestora,
g) resursele umane, materiale şi financiare disponibile şi potenţiale,
e) relaţiile de parteneriat în comunitate.
În stabilirea obiectivelor de dezvoltare institutionala şi a activitãţilor, echipa parcurge urmãtoarele etape:
● evalueaza situaţia la momentul elaborãrii proiectului;
● se identifica problemele (care sunt standardele care nu sunt îndeplinite corespunzãtor);
● se stabilesc obiectivele operationale (astfel încât prin proiectul institutional sa se ajungã la respectarea tuturor standardelor, intervenind asupra situaţiilor problema într-un timp determinat şi specificat);
● pentru fiecare obiectiv se propun activitãţile concrete ce vor fi realizate, calendarul, resursele umane, resursele materiale, documentare şi financiare;
● se estimeaza rezultatele şi momentele de evaluare.
Vãzut din perspectiva standardelor minime obligatorii, proiectul institutional este alcãtuit din mai multe subproiecte, care interactioneaza şi se completeazã reciproc, astfel încât sa tinda, ca ansamblu, cãtre aplicarea standardelor în contextul specific al instituţiei respective.
Orice serviciu (obligatoriu cel de tip rezidential, deci şi CM) trebuie sa aibã un registru de consemnare a evenimentelor deosebite. Se vor consemna accidentele survenite în centru, imbolnavirile grave/epidemiile, decesele, fuga din centru cu sau fãrã pãrãsirea copilului, infracţiunile, acuzatiile privind comportamentul inadecvat al unui membru al echipei, etc. (Standardul 21 din standardele minime obligatorii pentru serviciile de tip rezidential aprobate prin ordinul secretarului de stat al Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie nr. 21/2004).
7.2. Proiectul institutional
7.2.1. În cazul infiintarii unui nou CM, proiectul institutional trebuie conceput din perspectiva standardelor minime obligatorii. Aceste prevederi sunt relativ uşor de transpus în textul proiectului, fiindca nu exista probleme iniţiale, de neconcordanta sau de nerespectare a standardelor. Se construieste astfel, de la început, o "cultura institutionala" bazatã pe standardele minime obligatorii, care pe parcurs va evolua cãtre o depasire calitativã a condiţiilor "minime obligatorii". Existenta standardelor aprobate prin ordin obliga DGASPC/OPA sa prevadã într-un proiect de CM toate componentele legate de condiţiile de locuit, educaţie, îngrijire, socializare, sa întocmeascã o organigrama corespunzãtoare şi o structura multidisciplinara a echipei capabilã sa asigure îndeplinirea misiunii.
Un aspect deosebit de important fãrã de care nu poate fi propusã înfiinţarea unui nou CM este compatibilitatea acestui proiect cu strategia judeteana sau localã în domeniul protecţiei drepturilor copilului. Datele statistice şi nevoile reale ale comunitãţii argumenteaza nevoia de creare a unui serviciu, inclusiv a unui CM. Fiind un serviciu de prevenire a intrãrii în dificultate a copilului, acordat mamei şi copilului, acest tip de centru va fi creat în acord şi cu alte strategii judeţene - de exemplu în domeniul sãnãtãţii, deoarece mamele care risca sa isi abandoneze copiii pot fi depistate cu sprijinul medicilor de familie şi al personalului maternitatilor.
Dialogul între actorii comunitari şi complementaritatea strategiilor şi planurilor de acţiune la nivel judeţean şi local sunt condiţii fundamentale pentru a elabora şi pune în practica un proiect institutional.
7.2.2. În cazul unui CM deja funcţional, care trebuie sa se încadreze în cerinţele standardelor minime obligatorii, proiectul institutional devine un proiect de promovare a schimbãrii. Componentele la care s-au identificat probleme fac obiectul unor "subproiecte" prin care centrul va ajunge într-un timp determinat la respectarea în totalitate a standardelor minime obligatorii.
Schimbarea se poate produce când misiunea nu mai este aceeaşi, când ai o perspectiva diferita asupra beneficiarilor etc. Gestiunea schimbãrii este unul din rolurile majore ale managementului, luarea deciziilor se centreaza atât pe rezolvarea problemelor, cat şi pe proiectarea viitorului centrului.
Dezvoltarea unei viziuni asupra viitorului CM, poate ajuta la mobilizarea şi motivarea personalului. În acelaşi timp, proiectul de schimbare afecteazã "cultura organizationala" deja existenta, dezlantuind atât forte de sprijin, cat şi forte de rezistenta din partea personalului.
În literatura de specialitate se afirma ca toatã dificultatea funcţiei manageriale se poate sintetiza în urmãtoarea propozitie: "Pentru a atinge un obiectiv, trebuie mai întâi sa îl ai".
A avea un obiectiv înseamnã a-l constientiza, a-l înţelege, a-l interioriza, a şti sa-l explici şi celorlalţi, determinandu-i sa şi-l asume. Poti atinge un obiectiv doar dacã acesta iti aparţine.
Într-o organizaţie, obiectivele de schimbare trebuie sa fie întotdeauna clar definite, şi aceasta nu doar la nivelul ansamblului centrului, ci pentru fiecare componenta în parte, într-o maniera operationala şi pe înţelesul fiecãrui membru al echipei.
Exemplu: pentru aplicarea standardului 6 coordonatorul propune ca obiectiv "îmbunãtãţirea atitudinii personalului în sensul valorizarii mamei în rolul sau de pãrinte, în spiritul respectãrii confidenţialitãţii şi a demnitãţii cuplului mama-copil". Deoarece este formulat general, este necesar ca acest obiectiv sa fie "tradus", astfel încât personalul sa înţeleagã cum sa se adreseze mamelor, ce sa facã şi ce sa nu facã pentru a le incuraja şi respecta, exemplificand cu unele practici negative care ar trebui schimbate.
A avea cu adevãrat un obiectiv de schimbare într-un proiect institutional înseamnã ca acest obiectiv este la fel perceput nu doar de coordonator, ci de toţi membrii echipei.
Pentru a reduce cat mai mult rezistenta la schimbare, este necesar ca elaborarea proiectului institutional adaptat standardelor sa se facã cu antrenarea personalului, în condiţii de comunicare şi transparenta. Un rol important îl au activitãţile de formare, de altfel obligatorii şi menţionate în standarde, care trebuie sa însoţeascã orice schimbare în proiectul institutional.
7.3. Evaluarea şi re-evaluarea proiectului institutional
Proiectul institutional este evaluat/re-evaluat cel puţin o data pe an, pentru a aprecia gradul de respectare a standardelor minime obligatorii. Aceasta evaluare se face pe toate ariile de interes ale standardului, urmãrindu-se îndeplinirea indicatorilor. Se va acorda o atentie particularã acelor componente care au fãcut obiectul proiectului de schimbare pe parcursul anului, dar fãrã a le subestima pe celelalte, care functionau corespunzãtor în momentul evaluãrii iniţiale, dar care se puteau modifica.
Evaluarea anuala este în mod obişnuit o evaluare interna, dar în situaţii deosebite (reclamaţii, disfunctionalitati grave) se realizeazã evaluãri externe.
Procesul de evaluare interna se bazeazã pe:
● rapoartele de activitate şi fişele de auto-evaluare ale membrilor echipei
● documentele interne ale centrului (evidenta cazurilor, PPI ale beneficiarilor, registrul de evidenta a reclamatiilor, registrul de consemnare a evenimentelor deosebite etc.)
● fise de exprimare a opiniei completate de beneficiare/satisfactia beneficiarilor
Propunem organizarea unei reuniuni de evaluare interna anuala pe baza urmãtoarei grile:




┌─────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Aria de interes │ Posibile teme de dezbatere │
├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤
│A. Locul CM în sistemul │ │
│ judeţean/local de servicii: │ │
│1. Admiterea în CM │- Procedura de admitere a mamei este funcţionalã? Care sunt│
│ │ dificultãţile practice? │
│2. Locul CM în sistemul │- Este CM cunoscut în comunitate? │
│ judeţean/local de servicii │- Cum se relationeaza cu celelalte servicii sociale din │
│ │ sistem? │
│3. PPI │- Au fost elaborate PPI pentru toate mamele beneficiare? │
│4. Managementul de caz la │- Care este rolul managerului de caz şi al responsabilului │
│ nivelul CM │ de caz? │
│ │- Se aplica procedeele specifice managementului de caz? │
├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤
│B. Domeniile de intervenţie │ │
│1. Gazduirea, ambientul şi │ │
│ asigurarea hranei │ │
│ 1.1. Amplasamentul şi │- Amenajarea interioarã este funcţionalã şi corespunde sau │
│ amenajarea interioarã │ nu misiunii centrului. Care sunt propunerile de │
│ │ imbunatatire? │
│ 1.2. Mãsurile de siguranta şi │- Au fost respectate mãsurile de siguranta din regulament? │
│ securitate │ Au fost cazuri de accidentare, fuga, intrari ale │
│ │ persoanelor nedorite etc.? │
│ 1.3. Condiţii de locuit │- Antrenarea mamelor în amenajarea şi întreţinerea │
│ 1.4. Asigurarea hranei │ spaţiilor, pregãtirea şi servirea meselor etc. │
│ 1.5. Menţinerea stãrii de │- Au fost probleme în menţinerea stãrii de sãnãtate │
│ sãnãtate │ (epidemii, cazuri deosebite) │
│ │- Care este relaţia cu medicul de familie? │
│2. Educaţia şi consilierea │- Modul de desfãşurare al activitãţilor educative, │
│ beneficiarelor │ individuale şi de grup │
│ │- Modul de desfãşurare al activitãţilor de consiliere │
│3. Integrarea socialã şi │- Reusite şi nereusite în integrarea socialã şi │
│ profesionalã │ profesionalã a mamelor │
│4. Încetarea rezidentei │ │
├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤
│C. Managementul CM │ │
│1. Proiectul institutional │ │
│2. Managementul resurselor umane │ │
│ 2.1. Structura şi atribuţiile │- Fişele de post ale personalului sunt valabile sau trebuie│
│ personalului │ reactualizate? │
│ 2.2. Formarea personalului │- Cum s-a realizat formarea personalului şi nevoile de │
│ │ formare pentru anul urmãtor? │
│ 2.3. Comunicarea interna şi │- Comunicarea interna este sau nu corespunzãtoare pentru │
│ munca în echipa │ nevoile personalului şi ale coordonatorului? │
│ │- Personalul lucreazã în echipa? │
│ 2.4. Supervizarea profesionalã│- Supervizarea funcţioneazã? │
├─────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────────┤
│D. Protecţia impotriva abuzurilor│- Procedurile pentru prevenirea, identificarea, semnalarea,│
│ │ evaluarea şi soluţionarea suspiciunilor sau acuzatiilor │
│ │ de abuz asupra cuplului mama-copil sunt cunoscute şi se │
│ │ aplica? │
└─────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────────┘



În abordarea temelor de discuţie enumerate se vor evidenţia:
● aspectele pozitive (orice evaluare centrata pe punctele forte, inclusiv la o organizaţie, are un important rol suportiv pentru toţi membrii echipei)
● dificultãţile intampinate şi cum ar putea fi ele depasite (prin demersuri interne, care ţin de managementul CM, de ROF/MOF, de rolul personalului şi prin demersuri externe, care sunt în aria de competenta a direcţiei, a autoritãţilor locale/judeţene)
● propuneri pentru îmbunãtãţirea activitãţii
La reuniunea de evaluare anuala vor participa membrii echipei, un reprezentant al DGASPC, managerii de caz cu care s-a colaborat şi 1-2 reprezentante ale mamelor beneficiare actuale rezidente. Este de preferat sa fie invitata la reuniune una dintre mamele care au beneficiat de servicii în anul care face obiectul evaluãrii, dar a pãrãsit CM şi s-a reintegrat în familie. Coordonatorul CM desemneazã un raportor intern care va consemna discutiile şi opiniile.

CAP. 8
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

Calitatea îngrijirii cuplului mama-copilul în CM depinde în mod esenţial de calitatea şi competentele personalului.
Fiecare CM va asigura o gestiune a personalului în concordanta cu criteriile de calitate şi cu cele mai noi tendinte ale managementului resurselor umane. Categoriile de personal care isi desfãşoarã activitatea în cadrul CM sunt stabilite astfel încât sa se asigure îndeplinirea în cele mai bune condiţii a funcţiilor specifice acestui serviciu.
8.1. Structura şi atribuţiile personalului
Organizarea personalului se realizeazã într-o maniera care sa optimizeze intervenţia fiecãrui profesionist individual şi a echipei în ansamblul ei, asigurându-se atenţia cuvenitã mamelor şi copiilor din centru.
Stabilirea sarcinilor profesionale prin prisma asigurãrii calitãţii:
În stabilirea sarcinilor profesionale se va tine cont de urmãtoarele criterii:
- nevoile specifice ale cuplului mama-copil,
- localizarea şi caracteristicile CM,
- funcţiile exercitate de profesionist şi timpul alocat fiecãreia dintre aceste funcţii (de ex: educatorul desfãşoarã o serie de funcţii în legatura directa cu mama şi copilul, dar pe lângã acestea el trebuie sa aibã un timp de lucru bine definit pentru a lucra cu ceilalţi profesionisti, pentru a completa fise de observare, pentru a se perfectiona sau specializa etc.),
- intervenţia personalizata,
- riscul de stress al personalului.
Organigrama de personal - în CM lucreazã o echipa pluridisciplinara formatã din:
1. Coordonator CM (profesionist cu studii superioare în domeniul socio-uman)
2. Asistent social (profesionist cu studii superioare, 1 asistent social pentru maximum 5-6 cazuri).
Dacã CM oferã condiţii de gazduire pentru maximum 6 mame, un post de asistent social este suficient; dacã aceasta capacitate este mai mare (8-10 mame), vor fi încadraţi 2 asistenţi sociali.
3. Psiholog (profesionist cu studii superioare - 1 post) - poate fi angajat cu norma intreaga sau cu norma parţialã; aceasta depinde de dimensiunea CM, precum şi de resursele umane existente la DGASPC/OPA.
4. Educator (profesionist cu studii liceale sau postliceale pedagogice de tipul educatorului sau educator-puericultor, 3 posturi) asigura permanenta pe timpul zilei.
5. Asistent puericultor (1 post)
În funcţie de resursele centrului, în schema de personal pot fi incluse şi urmãtoarele posturi;
- Paznic - 3 norme lunare, în contextul asigurãrii pazei doar pe timpul nopţii.
- Administrator sau magazioner (1 post)
- Bucatar (1 post)




┌────────────────┬────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Ocupaţia │ Nivel │ Atribuţii principale │
│ │ studii │ │
├────────────────┼────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Coordonator CM │Superior│- coordoneazã intreaga activitate a CM │
│ │ │- reprezintã centrul în relaţiile sale organizationale │
│ │ │- asigura respectarea şi aplicarea standardelor minime de calitate │
│ │ │- rãspunde de managementul echipei şi de buna comunicare interna │
│ │ │- verifica şi valideazã documentele referitoare la │
│ │ │ intrarea/ieşirea cuplului mama-copil, PPI, evaluarea interna, │
│ │ │ evaluarea personalului etc. │
├────────────────┼────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Asistent social │Superior│- exercita funcţia de responsabil de caz, contribuind la │
│ │ │ implementarea efectivã a PPI; în aceasta calitate face │
│ │ │ raportarile cãtre managerul de caz şi asigura │
│ │ │ evaluarea/re-evaluarea PPI, cu acordul mamei şi, dupã caz, cu │
│ │ │ consultarea tatãlui copilului/membrilor familiei mamei │
│ │ │- realizeazã anchete sociale şi face demersuri pentru │
│ │ │ responsabilizarea tatãlui şi sensibilizarea membrilor familiei │
│ │ │ astfel încât sa pregãteascã reintegrarea familialã a mamei în cel│
│ │ │ mai scurt timp şi în cele mai bune condiţii. În acest sens, │
│ │ │ lucreazã în parteneriat cu asistentul social din cadrul SPAS (sau│
│ │ │ cu persoana cu atribuţii în asistenta socialã) din localitatea în│
│ │ │ care mama şi copilul vor domicilia dupã pãrãsirea CM │
│ │ │- se relationeaza cu alte servicii din comunitate, pentru │
│ │ │ pregãtirea reintegrarii profesionale şi sociale a mamei │
├────────────────┼────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Psiholog │Superior│- exercita funcţia de responsabil de caz │
│ │ │- asigura evaluarea şi reevaluarea psihologicã a mamei, a evoluţiei│
│ │ │ relatiei afective mama-copil precum şi a gradului de dezvoltare a│
│ │ │ responsabilitãţii materne │
│ │ │- consiliaza mama şi asigura terapia de specialitate, pentru │
│ │ │ depãşirea situaţiilor de criza, consolidarea relaţiilor │
│ │ │ mama-copil, re-integrarea familialã etc. │
│ │ │- poate exercita şi rolul de responsabil de caz, cu aceleaşi │
│ │ │ atribuţii menţionate la asistentul social │
│ │ │- modereaza grupuri de suport │
│ │ │- asigura terapia anti-stress a membrilor echipei de personal │
├────────────────┼────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Educator │Mediu │- ajuta mama sa dobândeascã deprinderile de baza pentru creşterea │
│ │ │ copilului, prin activitãţi formative individuale şi de grup │
│ │ │- asigura supervizarea mamelor şi supravegherea copiilor în │
│ │ │ spaţiile colective de joaca, rãspunzând direct de copiii ale │
│ │ │ cãror mame lipsesc din centru pentru un anumit numãr de ore, │
│ │ │ datoritã unor activitãţi în comunitate, incluse în PPI │
│ │ │- observa comportamentul mamei, noteaza observaţiile în dosarul │
│ │ │ cuplului mama-copil şi informeazã responsabilul de caz asupra │
│ │ │ situaţiilor mai deosebite, precum şi asupra progreselor │
│ │ │ înregistrate │
├────────────────┼────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Asistent │Mediu │- asigura comunicarea permanenta cu medicul de familie │
│puericultor │ │- are un important rol formativ, invatand mamele sa respecte │
│ │ │ regulile de igiena (igiena personalã, igiena copilului, a │
│ │ │ locuinţei, a alimentaţiei) şi de prevenire a imbolnavirilor; │
│ │ │ activitãţile de formare pot fi individuale şi de grup │
│ │ │- supervizeaza acordarea de medicamente copilului de cãtre mama şi │
│ │ │ o învaţã regulile de observare şi îngrijire a copilului bolnav │
│ │ │- pregãteşte întreg personalul şi mamele rezidente în vederea │
│ │ │ acordãrii primului ajutor │
│ │ │- se implica în stabilirea meniurilor şi în buna organizare a │
│ │ │ programului zilnic, astfel încât copiii sa beneficieze de o │
│ │ │ alimentaţie corecta, de activitãţi în aer liber, de suficiente │
│ │ │ ore de somn; colaboreazã în acest scop atât cu mamele, cat şi cu │
│ │ │ educatorii │
│ │ │- verifica şi actualizeazã dosarele cu documentele medicale ale │
│ │ │ copilului şi mamei │
├────────────────┼────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Paznic │Mediu │- asigura securitatea copiilor şi mamelor rezidente, pe tot │
│(dacã postul │ │ parcursul zilei şi nopţii │
│este prevãzut) │ │- tine evidenta vizitelor în centru şi a iesirii mamelor, │
│ │ │ verificand ca aceste plecari sunt autorizate de responsabilul de │
│ │ │ caz sau de un alt membru al echipei (educator, asistent medical) │
│ │ │- în general, o persoana angajata pe post de paznic este solicitatã│
│ │ │ sa efectueze şi mici reparaţii │
├────────────────┼────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Administrator/ │Mediu │- rãspunde de aprovizionarea cu alimente, produse de curãţenie, │
│magazioner │ │ alte produse consumabile, precum şi de evidenta acestor produse │
│(dacã postul │ │- asigura întreţinerea clãdirii, a instalaţiilor şi echipamentelor │
│este prevãzut) │ │ │
├────────────────┼────────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Muncitor bucatar│Mediu │- coordoneazã pregãtirea hranei, conform dietelor stabilite de │
│(dacã postul │ │ asistenta medicalã, cu acordul mamelor │
│este prevãzut) │ │- învaţã mamele sa prepare corect hrana şi sa o serveascã │
│ │ │ corespunzãtor │
│ │ │- împreunã cu asistenta medicalã asigura pregãtirea practica a │
│ │ │ mamelor în tehnicile de hranire sanatoasa a copilului, în funcţie│
│ │ │ de varsta sau aplicarea unor diete speciale │
└────────────────┴────────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────┘



8.2. Selecţia personalului
Se va asigura selecţia personalului conform unor proceduri care au în vedere atât cunoştinţele şi competentele practice ale candidatului, cat şi calitãţile sale personale. Selecţia trebuie sa se bazeze pe analiza postului şi distribuţia funcţiilor, cerinţele formulate candidaţilor fiind adaptate specificului postului.
Procedura de selecţie trebuie sa prevadã:



┌────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┐
│ Activitãţi │Responsabili,│
│ │ termene │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Elaborarea fisei de post pentru postul vacant │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Definirea profilului candidatului (formare iniţialã, experienta,│ │
│cunoştinţe, competente şi aptitudini personale) │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Elaborarea unui model de cerere de participare la selecţie cu │ │
│anexe │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Definirea probelor de concurs/verificare │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Redactarea şi popularizarea anunţului │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Nominalizarea membrilor comisiei │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Desfãşurarea selecţiei şi anunţarea rezultatelor │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Rezolvarea contestaţiilor │ │
└────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘



Se vor nominaliza persoanele care au diferite responsabilitãţi în pregãtirea şi derularea selecţiei de personal şi se vor stabili termene concrete.
Selecţia de personal trebuie facuta avându-se în vedere politica judeteana sau localã de redistribuire/reconversie a personalului din sistemul de servicii de protecţie a copilului. Se tine cont de resursele umane existente şi la nivelul direcţiei se identifica din timp soluţii de reconversie pentru personalul unitãţilor care se inchid.
O condiţie esenţialã, pe lângã pregãtirea complementara de specialitate, este ca persoana care candideazã pentru un post într-un CM sa accepte schimbarea şi sa doreasca sa se adapteze la toate exigenţele noului loc de munca.
8.3. Organizarea eficienta a personalului
Urmãtoarele categorii de activitãţi (structurate ca programe şi nu ca acţiuni sporadice izolate) contribuie la organizarea eficienta a personalului şi la menţinerea calitãţii:
1. Gestiunea personalului
2. Formarea iniţialã şi pregãtirea practica obligatorie prevãzutã înainte de a începe activitatea în CM
3. Orientarea şi integrarea în echipa a fiecãrui nou angajat
4. Supervizarea personalului de cãtre profesionisti cu experienta
5. Evaluarea calitãţii şi pertinentei activitãţii personalului
8.3.1. Gestiunea personalului are în vedere:
- asigurarea stabilitatii personalului;
- modelului de organizare eficienta;
- repartizarea clara a funcţiilor;
- participarea şi munca în echipa.
Stabilitatea personalului
Este recunoscut faptul ca instabilitatea personalului compromite calitatea serviciului. Cum afecteazã pozitiv/cultura organizationala/continuitate/ creşterea calitãţii serviciilor şi a pregãtirii profesionale a membrilor echipei/motivatia salariala.
Model de organizare eficienta
Se va evita modelul de organizare cu numeroase nivele ierarhice pe verticala, model care creeazã dificultãţi de comunicare şi favorizeazã reducerea asumarii responsabilitãţii. Dimpotriva, se recomanda promovarea orizontalitatii şi reducerea pe cat posibil a nivelelor intermediare.
Este suficient un coordonator sa conducã intreaga echipa: asistentii sociali, psihologul, educatorii şi asistenta medicalã. Va fi rolul lui sa isi formeze echipa în asa fel sa funcţioneze eficient. Nu este nevoie de un nivel ierarhic intermediar şi de aceea putem spune ca modelul de organizare pe orizontala este adecvat CM.
Repartizarea clara a funcţiilor
Se întocmeşte organigrama personalului şi se elaboreazã fise de post pentru tot personalul. Aceste documente se aduc la cunostinta angajaţilor, fiind obligatorie semnatura angajatului pe fişa sa de post. De asemenea, fiecare angajat cunoaşte responsabilitãţile specifice fiecãrui membru din echipa.
Participarea şi munca în echipa
Personalul este informat, consultat şi antrenat în legatura cu proiectarea/implementarea schimbãrilor structurale în centru. Echipa CM trebuie sa-i cuprindã pe toţi profesioniştii care lucreazã în centru şi sa aibã legãturi bine definite cu profesioniştii din serviciile complementare centrului. Se va evita constituirea de grupuri pe profesii (echipa educatorilor, a asistentilor sociali etc.), care ar crea disfunctii în centru şi probleme de coordonare.
8.3.2. Formarea personalului
Personalul CM are formare iniţialã de specialitate, beneficiazã de acces la informaţii şi participa la cursuri de pregãtire permanenta pentru aplicarea standardelor minime obligatorii prezente şi pentru îmbunãtãţirea calitãţii serviciilor oferite cuplului mama-copil.
Formarea şi informarea permanenta a personalului sunt esenţiale pentru asigurarea calitãţii serviciilor acordate de CM. Asa cum se precizeazã în standardele minime obligatorii, formarea iniţialã de specialitate este obligatorie, dar în nici un caz suficienta - mai ales ca natura activitãţilor din CM este specifica unui serviciu nou, despre care personalul nu a invatat pe parcursul studiilor iniţiale.
A. Formarea noilor angajaţi
DGASPC/OPA este obligat sa asigure din bugetul sau formarea complementara a fiecãrui nou angajat, pentru ca acesta sa înţeleagã specificul locului de munca, regulile pe care trebuie sa le respecte în relaţia cu beneficiarii şi cu colegii, tehnicile de lucru şi formularistica de care rãspunde. Se recomanda ca fiecare CM sa aibã propriul model de pregãtire a noilor angajaţi, elaborat de DGASPC/OPA împreunã cu coordonatorul CM, pentru a rãspunde nevoilor specifice. Indiferent de postul pe care îl ocupa noul angajat, formarea va aborda obligatoriu aspecte legate de misiunea CM, MOF, ROI, fişa postului.
Fiind o activitate cu caracter intern, aceasta formare se poate realiza cu resursele umane ale DGASPC/OPA, fãrã a apela la un furnizor de formare autorizat, din sistemul educaţional sau sanitar, evitandu-se nu doar costurile suplimentare, ci şi riscul de a organiza un curs preponderent teoretic şi care nu abordeaza prea clar problematica CM, respectiv:
- Pentru noii angajaţi pentru posturile de asistent social sau psiholog formatori pot fi coordonatorul centrului, unul dintre managerii de caz, alţi specialişti ai DGASPC/OPA - psiholog, jurist, şef serviciu prevenire etc. În perioada formativa (cu durata de minimum 5 zile lucrãtoare) noul angajat va asista la dezbateri de caz, şedinţe de consiliere, alte activitãţi cotidiene din CM şi va discuta ulterior cu formatorul sau toate aspectele practice, pentru a se repera cat mai bine în funcţiile pe care le va exercita.
- Pentru noii angajaţi pentru postul de educator, asistent medical, formatori pot fi coordonatorul centrului, unul dintre asistentii sociali din CM, psihologul şi chiar un educator cu experienta.
B. Formarea permanenta a angajaţilor CM
În primul rând este necesar ca fiecare angajat al CM, inclusiv coordonatorul, sa participe la un curs de pregãtire pe tema aplicãrii standardelor minime obligatorii în acest tip de serviciu. Cursul trebuie organizat de DGASPC/OPA sau un furnizor de formare (de regula OPA a cãror programe de formare sunt avizate de Autoritatea Nationala pentru Protecţia Drepturilor Copilului, iar în perspectiva centre de formare regionale în domeniul protecţiei şi promovãrii drepturilor copilului) dar este evident ca la proiectarea acestui curs trebuie sa isi aducã contribuţia DGASPC, prin persoana/persoanele care cunosc standardul (care au participat la sesiunile de diseminare a standardelor organizate de Autoritatea Nationala pentru Protecţia Drepturilor Copilului).
Este de preferat sa se organizeze cursuri regionale sau interjudetene pentru coordonatorii CM, deoarece numãrul de coordonatori dintr-un judeţ este mic şi nu justifica organizarea unui curs local. În plus, orice activitate de formare regionala sau interjudeteana favorizeazã schimbul de experienta şi comunicarea între specialişti cu atribuţii profesionale similare.
Cursurile de formare permanenta de care anual trebuie sa beneficieze personalul CM vor aborda, pe lângã standarde şi implicatiile practice ale acestora, alte teme care corespund nevoilor angajaţilor.
Nevoile de formare pot fi:
- nevoi recunoscute de angajaţi, care intampina dificultãţi în anumite activitãţi sau care doresc sa invete mai multe tehnici sau sa isi imbunatateasca stilul de lucru;
- nevoi rezultate în urma autoevaluarii sau evaluãrii externe a activitãţii şi a proiectului institutional, care pot evidenţia o serie de disfunctionalitati la remedierea cãrora se poate ajunge prin îmbunãtãţirea competentelor personalului;
- nevoi considerate prioritare de DGASPC sau de Autoritatea Nationala pentru Protecţia Drepturilor Copilului, în urma modificãrii strategiilor şi a planurilor de acţiune (fireşti atât pentru un sistem aflat încã în plinã reforma, cat şi pentru un sistem în echilibru, care însã isi propune creşterea continua a calitãţii).
Analiza nevoilor de formare trebuie sa aibã un caracter continuu, fiind una dintre prioritãţile coordonatorului de centru care constientizeaza importanta calitãţii resurselor umane. El va promova o atitudine pozitiva fata de invatarea permanenta şi isi va incuraja echipa sa recunoascã dificultãţile (inerente într-un astfel de serviciu) cu care se confrunta în relaţia cu cazuri atât de diferite şi de complexe şi sa doreasca sa isi perfecţioneze modul de lucru. Un raport scris cu privire la nevoile de formare ale angajaţilor va fi redactat semestrial de coordonatorul de centru şi va fi pus la dispoziţia DGASPC/OPA, care are obligaţia asigurãrii resurselor pentru formare - minimum 42 de ore anual.
Este recomandabil ca formarea permanenta anuala sa includã mai multe sesiuni de durata scurta (o zi sau 1 << zile) pentru a nu afecta funcţionarea centrului, dat fiind ca acest serviciu are un numãr relativ mic de angajaţi.
Vor fi avute în vedere şi temele de formare specificate în anumite standarde - de exemplu: protejarea copilului impotriva abuzului, neglijarii şi exploatãrii (Standardul 12); acordarea primului ajutor (standardul 8) etc.
În vederea asigurãrii accesului la informaţie specializatã, în incinta CM (de preferat în sala de reuniuni a echipei) se recomanda organizarea unui punct de infomare cu o mica biblioteca de specialitate şi cu un calculator conectat la internet. DGASPC/OPA va incuraja şi facilita participarea specialiştilor la seminarii, schimburi de experienta şi la reţele profesionale - pentru a fi la curent cu noutatile în acest domeniu de activitate.
C. Formarea voluntarilor
Colaborarea cu voluntarii este consideratã oportuna atât pentru imbogatirea programelor derulate de CM, cat şi pentru deschiderea centrului cãtre comunitate. Angajarea de voluntari se face în conformitate cu prevederile Legii Voluntariatului, prin încheierea unui contract de voluntariat.
Activitatea voluntara trebuie sa fie complementara activitãţilor desfãşurate în CM şi sa contribuie la îmbunãtãţirea rezultatelor PPI.
Pentru ca un program de voluntariat sa fie de calitate este necesarã îndeplinirea urmãtoarelor condiţii:
- se stabilesc în prealabil obiectivele operationale ale programului de voluntariat, rezultatele dorite şi tipurile de activitãţi având în vedere încadrarea lor în misiunea, obiectivele şi principiile de funcţionare ale CM,
- se realizeazã o diferentiere clara între funcţiile şi atribuţiile voluntarilor şi cele ale personalului, astfel încât sa nu se creeze confuzii, suprapuneri de rol sau deresponsabilizari,
- coordonarea şi supervizarea activitãţii voluntarilor se face de cãtre membrii ai echipei de personal, nominalizaţi de coordonatorul CM înainte de începerea programului de voluntariat,
- voluntarii trebuie sa respecte şi sa promoveze principiile etice şi ale muncii în echipa şi sa asigure confidenţialitatea,
- selecţia voluntarilor se face dupã stabilirea cerinţelor, a competentelor şi calitãţilor necesare pentru programul respectiv (o analiza a postului ca şi în cazul selecţiei personalului) şi dupã verificarea modului în care persoanele doritoare sa lucreze ca voluntari îndeplinesc condiţiile de sãnãtate, moralitate şi sunt capabile sa facã fata cu succes programului.
Formarea voluntarilor cuprinde minimum 15 ore şi se desfãşoarã înainte de începerea activitãţii. Acest program de formare poate fi organizat cu resursele proprii ale CM şi se axeaza pe cunoaşterea şi respectarea regulamentului intern al centrului, prevenirea accidentelor şi a abuzului şi intervenţia în caz de urgenta (primul ajutor).
Coordonatorul CM se va preocupa de crearea şi menţinerea unor relaţii foarte bune între personal şi voluntari. Munca voluntara va fi evaluatã periodic pe parcursul programului şi la finalul acestuia, ţinându-se cont de gradul de satisfactie a beneficiarilor, a personalului şi a voluntarilor.
8.3.3. Orientarea şi integrarea în echipa a noilor angajaţi
Pregãtirea minima obligatorie a fiecãrui nou angajat are ca obiective:
● cunoaşterea şi însuşirea regulamentului intern, acordand o atentie deosebita regulilor de prevenire a accidentelor şi a tuturor situaţiilor de abuz asupra copilului
● înţelegerea locului CM în sistemul de servicii de protecţie a copilului şi a relaţiilor cu celelalte servicii şi instituţii din comunitate
● cunoaşterea atribuţiilor profesionale proprii şi identificarea locului sau în cadrul echipei
● integrarea în echipa centrului
Încã din prima zi de munca noul angajat va avea desemnat un coleg cu experienta din rândul membrilor echipei, care îl va ajuta sa se adapteze cat mai bine exigenţelor postului. Date fiind complexitatea activitãţii într-un CM şi gradul ridicat de stress se recomanda angajarea de proba pe o perioada de minim 3 luni. Perioada de proba este în esenta o perioada de evaluare a noului angajat din punct de vedere profesional şi moral.
Evaluarea se face prin:
● întocmirea unui raport de cãtre şeful centrului, care apreciazã modul în care persoana realizeazã atribuţiile prevãzute în fişa de post, respecta regulamentul intern şi se integreaza în echipa interdisciplinara. În raport se prezintã şi modul în care persoana face fata stresului şi eventualelor situaţii de urgenta, precum şi observaţii legate de profilul psihologic (supervizorul va colabora cu psihologul centrului/complexului de servicii); pentru acest raport coordonatorul CM va utiliza informaţiile furnizate de colegul desemnat;
● organizarea unui interviu, la finalul perioadei de proba.
Persoana aflatã în perioada de proba are dreptul sa fie informatã despre toate componentele evaluãrii sale şi despre criteriile minime obligatorii care trebuie îndeplinite pentru angajarea pe perioada nedeterminatã.
8.3.4. Supervizarea profesionalã
"Supervizarea este principala modalitate prin care un supervizor desemnat de organizaţie autorizeaza activitatea individualã şi colectivã a personalului şi asigura respectarea standardelor de calitate. Obiectivul este crearea posibilitatii ca angajaţii sa-şi poatã desfasura activitatea în conformitate cu fişa postului, cu maximum de eficienta posibila. Nucleul procesului de supervizare îl constituie reuniunile periodice organizate dintre supervizor şi supervizat(i). Persoana supervizata este participant activ la acest proces interactiv" (Brown şi Bourne).
CM dispune de un sistem activ de supervizare a resurselor umane care permite funcţionarea sa la nivel optim. Supervizarea este consideratã o componenta cheie a gestiunii de calitate a resurselor umane, fiind indispensabila în cazul oricãrui serviciu care presupune o relationare directa cu clientul, deci şi în cadrul CM.
Este obligatorie nominalizarea unui supervizor pentru activitatea asistentilor sociali/educatorilor şi relaţia acestora cu mama, copilul şi familia. Este de preferat ca acest supervizor sa fie un specialist cu studii superioare de specialitate angajat al DGASPC/OPA.
În munca socialã centrata pe familie este necesar ca responsabilul de caz şi educatorul care lucreazã direct cu mamele şi copiii lor sa beneficieze de supervizare din partea unui specialist din exterior, pentru a fi consiliat în elaborarea şi aplicarea PPI, pentru a-şi îmbunãtãţi metodele de lucru şi pentru a depãşi situaţiile dificile în relaţia cu clientul sau/şi starile de stress inerente unui loc de munca în care se "trateazã" drame umane. Este practic un drept al specialistului de a cere şi primi sprijin pentru rezolvarea problemelor profesionale sau provocate de stress-ul profesional.
În acelaşi timp, DGASPC/OPA beneficiazã în urma desemnãrii unui supervizor pentru CM, deoarece poate asigura conducerea şi evaluarea, precum şi evitarea rulajului de personal. Se bazeazã pe experienta şi expertiza personalã a persoanei supervizate. Dificultatea pentru supervizor consta în îndeplinirea unor roluri diverse care sa sprijine responsabilii de caz/managerii de caz/personalul sa munceasca eficient, purtând în acelaşi timp rãspunderea pentru rezultate şi ducerea la îndeplinire a misiunii CM.
Ce fac supervizorii?
- Sprijinã şi formeazã personalul care se ocupa de managementul de caz
- Conduc şi coordoneazã activitãţile din cadrul programului
- Evalueaza performanta angajaţilor, eficienta programului şi rezultatele pentru familiile beneficiare
- Contribuie la elaborarea de politici şi punerea acestora în practica
- Gestioneazã programe
- Asigura comunicare şi feedback
- Stabilesc relaţii de colaborare
- Negociaza acorduri între organizaţii/sisteme
- Intervin în rezolvarea de probleme pentru consolidarea sistemului de servicii pentru copii şi familii
Competentele supervizorului (Cooke şi McMahon, 2002)
Exista patru domenii de competenta esenţiale pentru supervizorul din sistemul de protecţie a familiei şi copilului:
a. Competente de relationare
b. Competente de coordonare
c. Competente de orientare
d. Competente de dezvoltare
Fiecare dintre aceste domenii are anumite caracteristici asociate. Sa le analizam pe fiecare mai întâi separat şi apoi ca pe un întreg ca sa vedem utilitatea anumitor caracteristici din fiecare categorie de competente în realizarea unei supervizari eficiente în sistemul de protecţie centrat pe familie.
a. Competente de relationare
Pentru a fi eficienti în rolul lor, supervizorii trebuie sa posede competente de relationare manifestate în interactiunea lor cotidiana cu angajaţii. Iata câteva abilitaţi din aceasta categorie: capacitatea empatica, grija, flexibilitatea şi manifestarea unui stil suportiv de supervizare. Dacã supervizorul demonstreaza asemenea abilitaţi, personalul poate astfel percepe latura "mai umanã" a personalitãţii acestuia precum şi sprijinul şi preocuparea lui fata de eforturile angajaţilor. Când personalului i se permite sa realizeze aceasta latura, supervizorul faciliteazã şi construieste echipe în cadrul departamentului/biroului respectiv. Supervizorul constituie un model de rol pentru angajaţi. Printr-un comportament flexibil, el poate rãspunde cerinţelor impuse atât de rolul sau în continua schimbare cat şi de rolurile în schimbare ale programului şi ale organizaţiei ca întreg.
b. Competente de coordonare
Alte competente necesare realizãrii unei supervizari eficiente sunt cele de coordonare. Printre acestea se regãsesc: sa fii un om pe care ceilalţi sa se poatã bizui, de încredere, sa acorzi atentie amanuntelor şi sa te concentrezi pe rezultate. Supervizorul este un om de încredere atunci când atât personalul, cat şi organizaţia în sine pot avea încredere şi se pot baza pe el.
Aici pot apare anumite probleme legate de rolul supervizorului: nevoile personalului şi cele ale organizaţiei pot sa nu coincida. Supervizorul este rãspunzãtor atât în fata unuia cat şi a celuilalt şi exista momente în care cele doua par în conflict.
c. Competente de conducere
Printre acestea se numara caracterul hotãrât şi orientat spre realizarea sarcinii, la care se adauga un stil directiv de supervizare iar obiectivul este iniţierea acţiunii. A avea un stil directiv înseamnã a acţiona spre realizarea unui obiectiv, a unui rezultat dorit. Conducerea poate implica evaluarea programelor, aprecierea performantelor, supervizarea personalului şi elaborarea de proiecte.
d. Competente de dezvoltare
Ultima categorie de competente necesare supervizarii eficiente o constituie competentele de dezvoltare. Acestea implica creativitate, asumarea de riscuri, caracter novator, spirit de colaborare şi indrazneala politica. Utilizarea acestora în supervizare înseamnã orientarea spre schimbare - în cadrul propriului departament/birou şi/sau în cadrul CM pentru care lucreazã. Acesta este nivelul în care supervizorul se confrunta cu imaginea de ansamblu: colaborarea între serviciile comunitare, elaborarea de acorduri şi planificarea comunitara. El trebuie sa aibã o "viziune unitarã" şi abilitatea de a o exprima atât fata de personal şi superiori cat şi fata de comunitate.
În concluzie, un supervizor eficient, trebuie sa fie capabil sa-şi exprime propria viziune despre echipa dar şi sa prezinte personalului perspectiva organizaţiei. Trebuie sa fie capabil de interactiune cu alte servicii din sistemul de asistenta socialã şi de protecţie a copilului şi sa colaboreze cu acestea. Toate abilitatile menţionate mai sus sunt esenţiale în supervizare. Motivul pentru care este dificil sa devii un supervizor eficient rezida în faptul ca eficienta obliga la dezvoltarea competentelor din aceste patru domenii.
8.4. Comunicarea interna şi munca în echipa
Managementul resurselor umane din CM asigura intervenţia în echipa pluridisciplinara şi o comunicare interna permanenta între personal, voluntari şi specialiştii colaboratori din alte servicii din comunitate.
Comunicarea este indispensabila unei organizaţii moderne, flexibile şi eficiente. Vor fi adoptate toate metodele şi formele de comunicare - verbalã şi în scris - pentru ca toţi angajaţii sa fie la curent cu "viata interna" a CM, sa transmitã la rândul lor informaţii şi sa isi exprime opiniile. Este necesar ca în acest proces de comunicare interna sa fie antrenate şi mamele beneficiare, exceptând acele reuniuni şi comunicãri scrise care abordeaza aspecte confidenţiale sau probleme specifice exclusiv personalului. Mamele vor fi informate despre activitãţi, evenimente, proiecte de viitor şi li se vor solicita opiniile pentru îmbunãtãţirea activitãţii. Se recomanda amenajarea unui avizier şi se poate pune la dispoziţie o cutie pentru sugestii şi opinii, incurajandu-se comunicarea în scris.
Prezentam în continuare câteva aspecte teoretice şi practice referitoare la munca în echipa multidisciplinara şi la dezvoltarea echipelor eficiente.
8.4.1. Echipa
Conform definitiei lui Katzenbach şi Smith (1993), echipa este <<un grup restrâns de persoane cu abilitaţi complementare dedicate unui scop comun, aceloraşi cerinţe de performanta şi unor metode de abordare comune pentru care se considera reciproc responsabili>>.
Termenul de echipa multidisciplinara, adaptat CM, se referã la un grup de lucru unitar, relativ permanent, format din profesionisti cu specializãri diferite, care rãspunde de asigurarea serviciilor de asistenta, îngrijire, educare şi pregãtire a reintegrarii familiale şi sociale a cuplului mama-copil.
Dar nu este suficient ca membrii grupului sa fie nominalizaţi pentru a deveni o echipa. Sunt absolut necesare urmãtoarele elemente:
a. scop comun
b. interdependenta
c. angajament
d. responsabilitate
a. Scop comun
Persoanele trebuie sa aibã obiective comune sau un motiv pentru a lucra împreunã. Astfel, pentru a deveni echipa membrii grupului isi vor defini pentru început scopul comun, fiind necesarã nu doar definirea formala a acestuia, ci înţelegerea şi constientizarea de cãtre fiecare persoana a scopului comun.
b. Interdependenta
Membrii grupului trebuie sa înţeleagã ca au nevoie unii de alţii pentru atingerea scopului comun, dat fiind ca rolurile lor sunt complementare. Deşi fiecare membru al grupului are diferite specializãri, experienta, abilitaţi, activitãţi profesionale specifice ei sunt la fel de importanti pentru reusita PPI a cuplului mama-copil. O echipa nu se poate construi în lipsa încrederii, iar încrederea se dobândeşte prin realizarea împreunã a sarcinilor şi prin constientizarea rolului fiecãrui membru al echipei.
c. Angajament
Membrii echipei trebuie sa fie convinsi ca numai deciziile comune sunt eficiente, ca <<doua capete gandesc mai bine decât unul singur, trei mai bine decât doua etc>>. În luarea deciziilor, membrii echipei trebuie incurajati sa isi exprime opiniile. Reciproc, membrii echipei trebuie sa fie proactivi în luarea deciziilor şi în exprimarea opiniilor pentru îmbunãtãţirea calitãţii muncii, serviciilor şi echipei.
d. Responsabilitate
Pentru obţinerea unor rezultate semnificative, toţi membrii echipei trebuie sa fie responsabili unii fata de alţii. Grupul însuşi trebuie sa fie responsabil ca unitate funcţionalã într-un context organizational mai larg fata de DGASPC, OPA etc.
8.4.2. Grup versus echipa
Pentru a înţelege mai bine ce înseamnã trecerea de la grup la echipa, propunem o paralela între grup şi echipa (Maddux, 1992), conform schemei urmãtoare:




┌───────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│ GRUPUL │ ECHIPA │
├───────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│● Membrii sunt de pãrere ca motivul pentru care│● Membrii isi recunosc interdependenta şi │
│se gãsesc împreunã este doar administrativ. │înţeleg faptul ca sprijinul reciproc este cel│
│Indivizii lucreazã separat; cateodata │mai bun mijloc de realizare atât a motivelor │
│obiectivele lor se intersecteazã. │personale cat şi a celor de echipa. │
│● Membrii au tendinta de a se concentra asupra │● Membrii simt ca munca şi unitatea în care │
│propriei persoane, deoarece nu sunt suficient │lucreazã le aparţin deoarece sunt dedicati │
│de implicaţi în proiectarea obiectivelor │obiectivelor în stabilirea cãrora s-au │
│unitãţii. Atitudinea lor fata de munca este cea│implicat. │
│a unui simplu angajat. │ │
│● Membrilor li se spune ce sa facã şi nu sunt │● Membrii contribuie la succesul organizaţiei│
│consultaţi asupra celei mai adecvate abordari. │prin aplicarea abilitãţilor şi cunoştinţelor │
│Sugestiile nu sunt încurajate. │de care dispun la realizarea obiectivelor │
│ │echipei. │
│● Membrii nu au încredere în motivatia │● Membrii lucreazã într-un climat de │
│colegilor deoarece nu le înţeleg rolul. │încredere şi sunt incurajati sa-şi exprime │
│Exprimarea opiniei/dezacordului este privitã ca│deschis ideile, opiniile, dezacordurile şi │
│manifestare a lipsei de suport. │sentimentele. Întrebãrile sunt binevenite. │
│● Membrii sunt atât de circumspecti în ceea ce │● Membrii comunica deschis şi sincer. Fac │
│spun încât înţelegerea efectivã nu este │eforturi sa-şi înţeleagã reciproc punctele de│
│posibila. Unii se pot juca sau pot chiar │vedere. │
│întinde curse celor neatenti. │ │
│● Membrii pot fi beneficiari ai unor solide │● Membrii sunt incurajati sa-şi dezvolte │
│sesiuni de formare dar supervizorul sau alţi │abilitatile şi sa aplice în practica cele │
│membri ai grupului pot limita aplicarea celor │invatate. Ei se bucura de sprijinul echipei. │
│invatate strict la munca fiecãruia. │ │
│● Membrii se regãsesc în situaţii conflictuale │● Membrii recunosc faptul ca apariţia │
│pe care nu ştiu sa le rezolve. Intervenţia │conflictelor constituie un aspect normal al │
│supervizorului poate fi amânatã şi se poate │interactiunii umane iar situaţiile de acest │
│ajunge pana la deteriorarea grava a lucrurilor.│gen sunt privite ca oportunitate pentru idei │
│ │şi creativitate. Ei acţioneazã pentru │
│ │rezolvarea rapida şi constructivã a │
│ │conflictului. │
│● Membrii pot sa participe sau nu la luarea │● Membrii participa la luarea deciziilor │
│deciziilor privitoare la grup. Conformitatea │privitoare la echipa dar isi dau seama ca, │
│este deseori consideratã mai importanta decât │ori de câte ori echipa singura nu ajunge la │
│succesul. │un rezultat sau în caz de urgenta, decizia │
│ │finala aparţine conducatorului. Obiectivul │
│ │final este succesul, nu conformitatea. │
└───────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘



Construirea echipei multidisciplinare nu e doar o activitate care are loc la începerea unui program nou, sau a unui an calendaristic, ci un proces continuu, care cuprinde mai multe etape de dezvoltare. Coordonatorul centrului, în calitatea sa de manager al resurselor umane, se va implica în dezvoltarea echipei pentru a o face eficienta.
O echipa eficienta are o serie de caracteristici ideale, care nu trebuie privite ca obiective imposibil de atins în realitate. În spatele fiecãrei caracteristici se pot descoperi elemente relativ uşor de transpus în practica, în orice activitate de echipa şi nişte reguli deontologice asupra cãrora fiecare membru al echipei ar trebui sa mediteze.
8.4.3. Caracteristicile ideale ale unei echipei eficiente
● Toţi membrii grupului urmãresc standarde înalte de calitate.
● Atmosfera din grup este lipsitã de formalism, pozitiva şi relaxata. Criticile sunt constructive şi nu creeazã disconfort; nu se fac atacuri la persoana.
● Membrii poarta multe discuţii şi toatã lumea participa. Oamenii se asculta unii pe alţii; se exprima toate punctele de vedere; exista o atmosfera suportiva.
● Membrii au deplina încredere reciprocã şi se bazeazã unii pe ceilalţi.
● Membrii, inclusiv conducãtorul, sunt loiali unii altora.
● Membrii grupului înţeleg clar obiectivele generale şi specifice precum şi sarcinile echipei şi le accepta.
● Deciziile se iau prin consens (exista un acord general clar şi toatã lumea e dispusã sa-l respecte) iar dezacordurile se discuta.
● Când se trece la acţiune, se formuleazã şi se accepta sarcini clare.
● Conducãtorul nu domina echipa şi nici nu i se supune fãrã rost.
● Sprijinul reciproc este liber.
8.4.4. Etapele de dezvoltare a echipei
Crearea unei echipe poate produce o serie de disfunctionalitati, deoarece grupurile trec în general prin nişte stadii previzibile de dezvoltare şi regres. Deoarece coordonatorului CM îi revine sarcina conducerii echipei în perioada de tranzitie de la simplu grup la echipa eficienta, este utila cunoaşterea etapelor de dezvoltare a echipei.
Unul din modelele de dezvoltare a echipei existente în literatura de specialitate este modelul Tuckman, care cuprinde patru etape (Tuckman, 1965):
● Etapa I: Formarea, caracterizatã de tatonari şi dependenta;
● Etapa II: Antrenarea, caracterizatã de conflict interior;
● Etapa III: Normalizarea, caracterizatã de dezvoltarea coeziunii echipei
● Etapa IV: Funcţionarea, caracterizatã de adaptarea la rolul funcţional.
Etapa I: Formarea
Pe parcursul primei etape, membrii identifica acele comportamente acceptabile pentru întregul grup. În cazul grupurilor nou constituite, de exemplu la înfiinţarea unui CM, aceasta este faza de tranzitie de la statutul de individ la cel de membru.
Membrii grupului sunt relativ pasivi. Comportamentul lor individual tinde sa fie politicos, aceştia fãcând efortul de a-i cunoaşte pe ceilalţi şi de a înţelege ce li se pretinde.
Etapa aceasta este caracterizatã prin:
- Încercãri repetate de a identifica sarcinile în mod concret şi de a stabili cum anume acestea se vor realiza;
- Stabilirea tipului de informaţii necesare şi a modului în care vor fi culese şi utilizate;
- Participare ezitanta;
- Sentimente de atasament iniţial fata de echipa;
- Intelectualizare;
- Discutarea simptomelor sau problemelor periferice sarcinii;
- Nemultumiri cu privire la mediul organizational;
- Suspiciune, teama şi anxietate fata de noua situaţie;
- Performanţe profesionale minime.
Etapa a II-a: Antrenarea
Pe parcursul etapei a II-a, pentru a-şi exprima individualitatea şi a rezista formãrii grupului, membrii devin ostili sau exagerat de zelosi. Ei recunosc limitele cerinţelor şi reactioneaza emotional la obligaţiile de auto-schimbare şi auto-negare pe care le percep. Echipa înţelege ca rãspunde de rezultate şi are reactii afective, de rezistenta şi conflict.
Iata şi alte caracteristici ale acestei etape:
- Luptele interne, plasarea pe poziţii de auto-apãrare şi competiţie;
- Stabilirea de obiective nerealizabile;
- Lipsa de unitate, tensiunea crescutã şi invidia;
- Rezistenta fata de obligaţiile impuse de sarcina, acestea fiind percepute ca interferente cu nevoile personale;
- Polarizarea membrilor grupului;
- Fluctuatiile acute ale relaţiilor şi rasturnari de sentimente;
- Ingrijorarea fata de volumul excesiv de munca;
- Stabilirea de ordine de rutina;
- Performanţele profesionale minime.
Etapa a III-a: Normalizarea
În aceasta etapa, membrii accepta echipa, regulile ei, propriile roluri şi pe cele ale colegilor. Dupã rezolvarea diferitelor conflicte inerente etapei a II-a, echipa începe sa se "coaguleze".
Informaţia începe sa circule liber, membrii isi înţeleg reciproc rolurile iar, cooperarea devine regula. Conflictul emotional se reduce prin restabilirea relaţiilor anterior conflictuale.
Alte caracteristici ale acestei etape:
- Încercarea de a realiza maximum de armonie prin evitarea conflictelor;
- Consolidarea legãturilor interpersonale, care sunt caracterizate de încredere mutuala, impartasirea problemelor personale şi discutarea dinamicii echipei;
- O noua capacitate de exprimare constructivã a emotiilor;
- Un sentiment de coeziune a grupului, spirit unanim şi obiective comune;
- Stabilirea limitelor echipei şi menţinerea lor;
- Realizarea unui volum mediu de lucru.
Etapa a IV-a: Funcţionarea
În momentul în care echipa şi-a stabilit normele interpersonale, aceasta devine o entitate capabilã sa diagnosticheze şi sa rezolve probleme, precum şi sa ia decizii. Echipa se caracterizeazã prin standarde înalte de calitate, productivitate şi rezolvarea problemelor. Membrii colaboreazã benevol şi cauta sa realizeze performanţe individuale şi de echipa cat mai deosebite. Echipele nu ating întotdeauna acest nivel.
Câteva caracteristici ale etapei a patra:
- Membrii încep sa înţeleagã procesele personale şi interpersonale;
- Se trece la auto-schimbarea constructivã;
- Se realizeazã un volum destul de mare de lucru.
Dat fiind caracterul inevitabil al acestor etape, timpul necesar pentru ca echipa nou constituitã sa devinã pe deplin productiva se poate reduce printr-o comunicare interna eficienta, singura în mãsura sa reducã ingrijorarea, anxietatea sau tensiunile tipice etapelor de formare şi antrenare.
Membrii grupului se pot înţelege între ei pentru a evita "surprizele" şi astfel se poate accelera realizarea unei atmosfere de încredere (faza de normalizare), care permite renunţarea la aspectele interpersonale în favoarea celor legate de sarcinile profesionale, echipa putând acum sa meargã înainte şi sa funcţioneze.
Factorii care contribuie la dezvoltarea şi la eficienta echipei sunt:
- existenta şi constientizarea scopului şi obiectivelor comune,
- folosirea eficienta a resurselor individuale ale fiecãrui membru al echipei,
- capacitatea de a recunoaşte conflictul în mod deschis şi de a incerca rezolvarea acestuia prin discuţii,
- existenta sentimentului de participare la conducerea echipei,
- stabilirea şi aplicarea unor proceduri clare de funcţionare,
- capacitatea membrilor de a comunica deschis şi sincer.
- existenta unui consens asupra modalitãţilor de rezolvare a problemelor şi luare a deciziilor.
- pregãtirea pentru depãşirea ocazionala a limitelor impuse şi pentru experimentarea de noi metode de lucru,
- auto-evaluarea eficienta.
Aplicarea standardelor minime obligatorii în CM va fi o provocare pentru fiecare coordonator sa constituie o adevarata echipa care, condusã dupã metode moderne, sa ajungã de la un simplu grup de persoane o echipa performanta.

ABREVIERI

AJOFM Agenţia Judeteana pentru Ocuparea Forţei de Munca
AMP Asistent Maternal Profesionist
CM Centru Maternal
CPC Comisia pentru Protecţia Copilului
DGASPC Direcţia Generalã de Asistenta Socialã şi Protecţie a Copilului
MOF Metodologia de organizare şi funcţionare
OPA Organism public acreditat
PPI Program personalizat de intervenţie
ROI Regulament de ordine interioarã
SPAS Serviciul public de asistenta socialã

ANEXA 1


───────
la ghidul metodologic
─────────────────────

RAPORT DE EVALUARE DETALIATĂ
(MODEL)





I. Date de identificare
a) COPIL
Numele şi prenumele copilului ............................................
Data şi locul naşterii ...................................................
Domiciliul stabil/resedinta ..............................................
Act de identitate .............................. CNP .....................
b) Pãrinţi
Mama
Nume şi Prenume ..........................................................
Domiciliu ................................................................
Profesia .............................. Loc de munca .....................
Act de identitate ..................... CNP ..............................
Tata
Nume şi prenume ..........................................................
Domiciliul ...............................................................
Profesia .............................. Loc de munca .....................
Act de identitate ..................... CNP ..............................
c) Fraţi .................................................................


II. Date privind istoria familiei copilului
a. Date relevante privind relaţia pãrinţilor
b. Date relevante despre relaţia în cadrul fratriei (dacã exista, unde se afla în acest moment)
c. Date relevante despre relaţiile dintre membrii familiei largite sau de origine a mamei
d. Date relevante despre situaţia economicã a familiei (cu menţiunea eventualelor prestaţii sociale de care beneficiazã mama)
e. Date relevante despre situaţia locativã a familiei
f. Apartenenţa religioasã (se menţioneazã şi existenta unor obiceiuri ce sunt reprezentative)
g. Identificarea potentialelor resurse familiale
h. Concluziile şi recomandãrile asistentului social
III. Evaluare psihologicã (descriere succintã)
a. Date relevante privind evaluarea psihologicã a copilului şi a mamei (inclusiv despre calitatea relatiei dintre ei)
b. Concluziile şi recomandãrile psihologului
IV. Traseul educaţional/profesional al pãrinţilor copilului
a. Date relevante referitoare la traseul şcolar al mamei
b. Date relevante referitoare la traseul profesional al mamei copilului
c. Date relevante referitoare la traseul şcolar al tatãlui
d. Date relevante referitoare la traseul profesional al tatãlui copilului
e. Alte informaţii relevante
f. Concluzii şi recomandãri
V. Starea de sãnãtate a copilului şi familiei (descriere succintã)
a. Date relevante din fişa medicalã sinteticã a copilului (date despre starea de sãnãtate la naştere, vaccinari, date despre modul de alimentaţie, boli ale copilariei, patologie, dizabilitati)
b. Date relevante privind starea de sãnãtate a mamei (inclusiv date despre evoluţia sarcinii, naştere, sarcini anterioare)
c. Medic de familie
d. Istoric patologic al familiei (inclusiv despre starea de sãnãtate a tatãlui copilului în mãsura în care acestea sunt cunoscute)
e. Concluziile şi recomandãrile medicului
VI. Identificarea nevoilor familiei
a. Cum sunt vazute/relatate de cãtre mama copilului şi/sau tatãl copilului, alţi membrii ai familiei
b. Identificate de profesionisti
VII. Propunerea de soluţii
a. Sinteza recomandãrilor (detalii în PPI)

ANEXA 2


───────
la ghidul metodologic
─────────────────────





Judeţul ....................................................................
DGASPC/OPA (care a înfiinţat CM) ...........................................
SPAS/Primãria (care a luat la cunostinta de caz, al/a localitãţii în care va
fi integrat cuplul mama-copil) .............................................

PROGRAM PERSONALIZAT DE INTERVENŢIE

(Model pentru utilizare în Centrul Maternal)

Numele şi prenumele copilului .............................................
CNP .......................................................................
Mama ......................................................................
CNP .......................................................................
Domiciliul stabil al mamei ................................................
Data realizãrii/revizuirii PPI ............................................
Dosarul nr. ...............................................................
Motivul întocmirii/revizuirii PPI .........................................
Responsabilul de caz ......................................................
Membrii echipei (şi instituţia din care provin, alta decât DGASPC/OPA)
...........................................................................
...........................................................................
...........................................................................
...........................................................................
...........................................................................

I. PRESTAŢII
(alocaţii financiare prevãzute de lege pe perioada cat mama se afla în CM)

Tipul Cuantumul Autoritatea Data Perioada
responsabilã de începere de acordare
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

II. SERVICII

Tipul Instituţia Obiective Data Perioada Persoana
responsabilã generale de începere de desfãşurare responsabilã
(din cadrul
echipei CM
sau colabor-
ator extern)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1 2 3 4 5 6
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Acordarea rezidentei cuplului mama-copil
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Consolidarea relatiei mama-copil
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sãnãtatea cuplului mama-copil
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Clarificarea situaţiei administrative şi juridice al cuplului mama-copil
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Orientarea şi pregãtirea pentru integrarea socialã şi profesionalã a cuplului
mama-copil
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pregãtirea mediului familial pentru primirea şi integrarea copilului şi a mamei
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Altele
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pentru fiecare serviciu în parte se recomanda sa se precizeze: activitãţile
corespunzãtoare, rezultatele previzionale în intervalele de timp stabilite,
resursele (umane, materiale şi financiare), procedurile, datele de reevaluare.

III. INTERVENŢII

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Responsabil de caz,
Membrii echipei,
Coordonatorul CM,



ANEXA 3


───────
la ghidul metodologic
─────────────────────





CURRICULUM VITAE
EUROPEAN

INFORMAŢII PERSONALE STEMA

Nume [NUME, PRENUME]
Adresa [Strada, numãr, cod poştal, oraş,
judeţ, ţara]
Telefon
Fax
E-mail
Naţionalitate
Data naşterii [Ziua, luna, anul]
EXPERIENTA DE MUNCA
● Perioada (de la - pana la) [Introduceti separat fiecare post
relevant ocupat, începând cu cel
mai recent şi respectând criteriile
stabilite]
● Numele şi adresa angajatorului
● Domeniul/sectorul de activitate
● Ocupaţia sau poziţia deţinute
● Principalele activitãţi şi
responsabilitãţi
EDUCAŢIE ŞI FORMARE
● Perioada (de la - pana la) [Introduceti separat fiecare tip de
pregãtire, începând cu cel mai recent
şi respectând criteriile stabilite]
● Numele şi tipul organizaţiei de
educaţie şi formare
● Tematica de baza/competente
acumulate
● Diploma sau certificatul obţinute
● Nivelul în sistemul naţional
(dacã este cazul)
ABILITAŢI ŞI COMPETENTE PERSONALE
Acumulate pe parcursul vieţii şi
carierei, nu neapãrat atestate prin
certificate sau diplome.
LIMBA MATERNĂ [Specificati limba maternã]
ALTE LIMBI
[Specificati limbile cunoscute]
● Citit [Indicaţi nivelul: foarte bine, bine,
satisfãcãtor]
● Scris [Indicaţi nivelul: foarte bine, bine,
satisfãcãtor]
● Vorbit [Indicaţi nivelul: foarte bine, bine,
satisfãcãtor]
ABILITAŢI ŞI COMPETENTE SOCIALE [Descrieti aceste competente şi indicaţi
cum au fost achiziţionate.]
Abilitatea de a lucra şi coabita
împreunã cu alte persoane, în medii
multiculturale, în situaţii în care
comunicarea şi munca în echipa sunt
elemente esenţiale (ex: în
activitãţi culturale, sport) etc.
ABILITAŢI ŞI COMPETENTE [Descrieti aceste competente şi indicaţi
cum au fost achiziţionate.]
ORGANIZATIONALE
Abilitaţi de coordonare şi
administrare (oameni, proiecte,
bugete) la serviciu, în activitãţi
voluntare (ex: cultura şi sport),
acasã etc.
ABILITAŢI ŞI COMPETENTE TEHNICE [Descrieti aceste competente şi indicaţi
În lucrul cu computerul, cu diferite cum au fost achiziţionate.]
tipuri de echipamente, utilaje etc.
ABILITAŢI ŞI COMPETENTE ARTISTICE [Descrieti aceste competente şi indicaţi
cum au fost achiziţionate.]
Muzica, literatura, desen etc.
ALTE ABILITAŢI ŞI COMPETENTE [Descrieti aceste competente şi indicaţi
Competente care nu au fost cum au fost achiziţionate.]
menţionate anterior
PERMIS DE CONDUCERE
(categorii)
INFORMAŢII SUPLIMENTARE [Includeti orice alta informaţie care
poate fi relevanta, de exemplu: persoane
de contact, referinte etc.]
ANEXE [Listati anexele ataşate.]




ANEXA 4


───────
la ghidul metodologic
─────────────────────





Nume ......................................................................
Prenume ...................................................................
Adresa şi telefon .........................................................
Abilitaţi .................................................................
Experienta profesionalã ...................................................
Educaţie ..................................................................
Cursuri urmate ............................................................
Hobby .....................................................................



ANEXA 5


───────
la ghidul metodologic
─────────────────────

GHID PENTRU COMPLETAREA NOTEI DE INTALNIRE

1. Data - Se înregistreazã ziua în care se realizeazã intalnirea.
2. Durata intalnirii - Se precizeazã timpul alocat discuţiei (o intalnire eficienta nu dureazã mai mult de 45-60 minute).
3. Persoanele participante - Se consemneazã numele responsabilului de caz şi al persoanei/persoanelor care participa la intalnire (client/clienţi, membri ai familiei, alţi profesionisti din echipa multidisciplinara).
4. Scopul - Reprezintã motivul intalnirii, care poate consta în evaluarea unor aspecte legate de situaţia problematica sau mediul de viata al clientului, precum şi în urmãrirea unor obiective stabilite în cadrul PPI.
5. Conţinutul - sintetizarea discuţiei prin consemnarea ideilor/aspectelor principale abordate în cadrul intalnirii.
6. Observaţii - se consemneazã orice informaţii relevante pentru rezolvarea cazului, cum ar şi atitudini, comportamente, reactii, relaţii interpersonale, limbajul non-verbal.
7. Concluzii - în urma analizei şi sintezei intalnirii se elaboreazã concluzii clare şi succinte ale intalnirii, aspecte relevante pentru demersurile urmãtoare ale cazului.
8. Recomandãri - aspecte importante ce trebuie avute în vedere pe parcursul rezolvarii cazului/cazurilor (elemente care trebuie sa fie monitorizate mai atent, evaluarea anumitor relaţii, reactii sau comportamente ale persoanelor implicate în cazul/cazurile instrumentate).

____________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016