Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 1.889 din 20 decembrie 2004  pentru publicarea Memorandumului de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDIN nr. 1.889 din 20 decembrie 2004 pentru publicarea Memorandumului de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana referitor la Programul "Initiativa Granite Externe 2003 pentru Romania" (numarul 2003/005-778), semnat la Bucuresti la 19 decembrie 2003

EMITENT: MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 1.282 din 30 decembrie 2004
ORDIN nr. 1.889 din 20 decembrie 2004
pentru publicarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeanã referitor la Programul "Initiativa Granite Externe 2003 pentru România" (numãrul 2003/005-778), semnat la Bucureşti la 19 decembrie 2003
EMITENT: MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 1.282 din 30 decembrie 2004

În temeiul prevederilor <>art. 10 alin. (6) din Hotãrârea Guvernului nr. 1.574/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
în conformitate cu dispoziţiile <>art. 28 alin. (2) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

ministrul finanţelor publice emite urmãtorul ordin:

ART. 1
Se aproba publicarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeanã referitor la Programul "Initiativa Granite Externe 2003 pentru România" (numãrul 2003/005-778), semnat la Bucureşti la 19 decembrie 2003, cuprins în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
Prezentul ordin se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul finanţelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu

Bucureşti, 20 decembrie 2004.
Nr. 1.889.

ANEXA

MEMORANDUM DE FINANŢARE*)

-----------
*) Traducere

Comisia Europeanã, denumita în continuare "COMISIA", actionand pentru şi în numele Comunitãţii Europene, denumita în continuare "COMUNITATEA"
pe de o parte, şi
Guvernul României, numit în continuare "BENEFICIARUL"
pe de alta parte,

AU CONVENIT DUPÃ CUM URMEAZÃ:
Mãsura menţionatã în art. 1 de mai jos se executa şi se finanţeazã din resurse bugetare ale COMUNITÃŢII, conform dispoziţiilor prevãzute în prezentul Memorandum. Cadrul tehnic, legal şi administrativ în care se aplica mãsura menţionatã în art. 1 este stabilit în Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru din 12 martie 1991, între COMISIE şi BENEFICIAR şi completat prin condiţiile din prezentul Memorandum şi Dispoziţiile speciale anexate la acesta.

ART. 1
NATURA ŞI OBIECTUL
În cadrul programului sau de asistenta, COMUNITATEA contribuie, sub forma unei finantari nerambursabile, la finanţarea urmãtoarei MÃSURI:
Numãrul programului: 2003/005-778
Titlul: Programul "Initiativa Granite Externe 2003" pentru România
Durata: Pana la data de 30 noiembrie 2005
ART. 2
ANGAJAMENTUL COMUNITÃŢII
Contribuţia financiarã a COMUNITÃŢII se stabileşte la maximum 6,56 MEUR, numita în continuare "FINANŢARE NERAMBURSABILA CE".
ART. 3
DURATA ŞI DATA ÎNCETÃRII VALABILITÃŢII
Pentru prezenta MÃSURA, FINANŢAREA NERAMBURSABILA CE este disponibilã pentru contractare pana la data de 30 noiembrie 2005, conform dispoziţiilor din prezentul Memorandum. Toate contractele trebuie încheiate pana la aceasta data. Orice sold din FINANŢAREA NERAMBURSABILA CE care nu a fost folosit pana la aceasta data va fi anulat.
Termenul de executare a contractelor din FINANŢAREA NERAMBURSABILA CE este 30 noiembrie 2006 cu excepţia proiectului 2003/005-778.01 Reabilitarea Drumului Naţional DN 59, sectorul cuprins între km 36+500 şi km 63+428 din zona Voiteg şi a punctului de trecere a frontierei cu Serbia şi Muntenegru de la Moravita, pentru care executarea contractelor expira la data de 30 noiembrie 2007.
COMISIA poate accepta, totuşi, în cazuri excepţionale, prelungirea corespunzãtoare a perioadei de contractare sau a perioadei de executare a contractelor, dacã acest lucru este solicitat la timp şi este justificat adecvat de cãtre BENEFICIAR. Prezentul Memorandum va expira la data la care expira perioada de executare a contractelor din FINANŢAREA NERAMBURSABILA CE. Toate fondurile care nu au fost cheltuite se returneazã Comisiei.
ART. 4
ADRESE
Corespondenta referitoare la punerea în aplicare a MÃSURII, în care se menţioneazã numãrul şi titlul MÃSURILOR, se transmite la urmãtoarele adrese:
pentru COMUNITATE:
Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti
Str. Jules Michelet nr. 18-20
70154 Bucureşti
România
Fax: 00 4021 212 88 08

pentru BENEFICIAR:
Dl Alexandru Farcas
Ministrul Integrãrii Europene
Guvernul României
Str. Apolodor nr. 17
Latura Nord, sector 5
Bucureşti
România
Fax: 00 4021 336 85 09

ART. 5
NUMÃRUL EXEMPLARELOR ORIGINALE
Prezentul Memorandum este redactat în doua exemplare în limba engleza.
ART. 6
INTRAREA ÎN VIGOARE
Prezentul Memorandum intra în vigoare la data semnãrii acestuia de cãtre ambele pãrţi. Nici un fel de cheltuieli efectuate înainte de aceasta data nu sunt eligibile pentru FINANŢAREA NERAMBURSABILA CE.
Anexele fac parte integrantã din prezentul Memorandum.


Redactat la Bucureşti Redactat la Bucureşti
Data Data

pentru BENEFICIAR pentru COMUNITATE
Dl Alexandru Farcas Dl Jonathan Scheele
Ministrul Integrãrii Europene Şeful Delegaţiei Comisiei
Coordonatorul naţional al asistenţei Europene în România



Anexe:
1. Acord-cadru (anexele A şi B)
2. Dispoziţii speciale (anexa C)
3. Transparenta/Publicitate (anexa D)

ACORD CADRU

Comisia Comunitãţilor Europene, denumita în cele ce urmeazã "Comisia", actionand pentru şi în numele Comunitãţii Economice Europene, denumita în cele ce urmeazã "Comunitatea"


pe de o parte, şi
România
de cealaltã parte


şi împreunã denumite "pãrţi contractante",
având în vedere faptul ca România este eligibilã de a beneficia de Programul de asistenta PHARE din partea Comunitãţii, prevãzut în Regulamentul nr. 3906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunitãţii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2698/90 din 17 septembrie 1990,
având în vedere faptul ca este convenabila menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea mãsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenta al Comunitãţii,

AU CONVENIT DUPÃ CUM URMEAZÃ:

ART. 1
Pentru a promova cooperarea dintre pãrţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, pãrţile contractante sunt de acord sa implementeze mãsuri în domeniul cooperãrii financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în Regulamentul menţionat mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest Acord. Detaliile specifice ale fiecãrei mãsuri (sau set de mãsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între pãrţile contractante (denumit în continuare "memorandum de finanţare"), pentru care este oferit un model în anexa nr. 2(C).
România întreprinde toate acţiunile necesare pentru a asigura executarea corespunzãtoare a tuturor mãsurilor.
ART. 2
Fiecare MÃSURA finanţatã în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile generale din Anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare.
Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, dupã cum va fi necesar pentru implementarea mãsurii în discuţie.
ART. 3
Pentru problemele legate de mãsurile finanţate în cadrul acestui acord, Comisia va fi reprezentatã de Delegaţia sa, imediat ce aceasta este înfiinţatã în Bucureşti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca mãsura este executatã în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale.
ART. 4
Când pãrţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrala sau parţialã privind implementarea unei mãsuri cãtre o terta parte, stat sau agenţie.
În acest caz termenii şi condiţiile unei asemenea delegari vor fi mentionati în acordul ce urmeazã sa fie încheiat între Comisie şi terta parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României.
ART. 5
Orice disputa legatã de acest acord care nu poate fi rezolvatã prin consultare, va fi soluţionatã în conformitate cu procedura de arbitraj menţionatã în Anexa B.
ART. 6
Acest Acord este întocmit în doua exemplare, în limba engleza.
ART. 7
Acest Acord va intra în vigoare la data la care pãrţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura interna a fiecãrei pãrţi. Acordul va continua sa fie în vigoare pentru o perioada nedefinita, dacã nu îşi înceteazã valabilitatea prin notificarea scrisã a uneia dintre pãrţile contractante cãtre cealaltã.
La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice mãsura aflatã încã în curs de execuţie va fi dusa la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord.
ART. 8
Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperãrii tehnice şi a altor tipuri de cooperare convenite între pãrţile contractante, care prin natura lor nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenta PHARE, la cererea Guvernului României.

Anexele vor fi considerate parte integrantã a acestui acord.


Întocmit la Bucureşti Întocmit la Bucureşti
în ziua de 12 martie 1991 în ziua de 12 martie 1991
Eugen Dijmarescu Frans Andriessen
Ministru de stat Vicepreşedinte al Comisiei Europene
ROMÂNIA COMUNITATEA



ANEXA A
CONDIŢII GENERALE PRIVIND MEMORANDUMURILE DE FINANŢARE

În aceste Condiţii generale termenul de "Beneficiar" va fi înţeles ca referitor la Guvernul României.

TITLUL I
FINANŢAREA PROIECTELOR

ART. 1
OBLIGAŢIA COMUNITÃŢII
Angajamentul Comunitãţii, numit în cele ce urmeazã "finanţarea gratuita a CEE", a cãrui valoare este menţionatã în memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul cãreia se va desfasura angajarea şi execuţia plãţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzãtor.
Orice cheltuieli ce depãşesc finanţarea gratuita a CEE, vor fi suportate de Beneficiar.
ART. 2
DISPONIBILITATEA FINANŢÃRII GRATUITE A CEE
Acolo unde execuţia unei mãsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finanţarea gratuita a CEE va deveni disponibilã în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevãzute în memorandumul de finanţare.
ART. 3
CHELTUIREA
Contractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui memorandum de finanţare numai dacã sunt încheiate înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare. Plãţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a memorandumului de finanţare. Orice prelungire exceptionala a acestei perioade trebuie sa fie aprobatã de Comisie.
În cadrul limitei stabilite pentru finanţarea gratuita a CEE, cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegaţiei Comisiei de cãtre Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plãţile fãcute pentru realizarea unei anumite mãsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicita.
Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul mãsurii poate fi prevãzutã plata direct de cãtre Comisie cãtre contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuãrii plãţii, împreunã cu documentele justificative necesare.
Pentru partea de program implementata de Beneficiar, autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de cãtre Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie sa cuprindã propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiţia ca intreaga finanţare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.
În ceea ce priveşte mãsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care memorandumul de finanţare nu poate prevedea altfel, o prima transa de plata, care nu va depãşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuatã în favoarea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus.

TITLUL II
ACHIZIŢIONAREA

ART. 4
GENERALITATI
Procedura de urmat pentru încheierea contractelor de lucrãri, livrãri şi de cooperare tehnica va fi menţionatã în memorandumul de finanţare, urmând principiile de mai jos.
ART. 5
CONDIŢII DE PARTICIPARE
1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua mãsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmeazã sa fie fãcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene şi pentru statele beneficiare în jurnalul oficial corespunzãtor.
2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie sa fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementãrile generale şi condiţiile pentru contractele de livrãri finanţate din fondurile PHARE.
ART. 6
DEROGAREA DE LA PROCEDURILE STANDARD
Acolo unde este recunoscuta urgenta situaţiei sau unde aceasta este justificatã pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor mãsuri (de exemplu: operaţii de finanţare în doua etape, operaţii multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze în mod excepţional:
- acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie;
- încheierea contractelor prin acord direct;
- realizarea contractelor prin departamente de lucrãri publice.
O astfel de derogare trebuie sa fie menţionatã în memorandumul de finanţare.
ART. 7
ACORDAREA CONTRACTELOR DE LUCRÃRI ŞI LIVRÃRI
Comisia şi Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operaţie oferta selectata este cea mai avantajoasã din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificarilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calitãţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrãrilor sau a livrãrilor, al costului lor de utilizare şi valori tehnice.
Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene cat de repede posibil.
ART. 8
CONTRACTELE DE COOPERARE TEHNICA
1. Contractele de Cooperare Tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrãrilor sau de asistenta tehnica, vor fi încheiate dupã negocierea directa cu consultantul sau, dacã se justifica din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitaţie.
2. Contractele vor trebui sa fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finanţare.
3. În situaţia în care contractele urmeazã sa fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienţei şi independentei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în discuţie.
4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber sa aleagã dintre cei propuşi candidatul cu care intenţioneazã sa încheie contractul.
5. Când exista recurs la o procedura de licitare contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmatã de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasã din punct de vedere economic.

TITLUL III
ACORDAREA DE FACILITÃŢI

ART. 9
PRIVILEGII GENERALE
Personalului care participa la mãsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor de familie ai acestuia, li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor strãini angajaţi în statul Beneficiarului, în cadrul oricãror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenta economicã şi de cooperare tehnica.
ART. 10
FACILITÃŢI DE STABILIRE, INSTALARE. INTRARE ŞI REZIDENŢÃ
În cazul contractelor de lucrãri, de livrãri sau de servicii, persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporarã şi de rezidenţã în cazurile în care importanta contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obţinut numai dupã emiterea invitatiei de participare la licitaţie, va servi personalului necesar efectuãrii studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor şi va expira la o luna dupã desemnarea contractantului.
Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrãri, livrãri sau de servicii finanţate de Comunitate şi membrilor de familie apropiati ai acestuia sa între în statul Beneficiarului, sa se stabileascã în stat, sa lucreze acolo şi sa pãrãseascã statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului.
ART. 11
IMPORTUL ŞI RE-EXPORTUL DE ECHIPAMENT
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea mãsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementãrile în vigoare ale Beneficiarului.
Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrãri, livrãri sau servicii permisele necesare pentru re-exportul echipamentului menţionat.
ART. 12
CONTROLUL IMPORTURILOR ŞI SCHIMBURILOR VALUTARE
Pentru executarea mãsurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi sa aplice reglementãrile naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fãrã discriminare între statele membre ale Comunitãţii, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea mãsurii, conform reglementãrilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului.
ART. 13
IMPOZITARE şi VAMA
1. Plata impozitelor, taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţatã din finanţarea gratuita a CEE.
2. Importurile în baza contractelor de livrãri, încheiate de autoritãţile Beneficiarului şi finanţate din finanţarea gratuita a CEE, vor putea intra în statul Beneficiarului fãrã a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent. Beneficiarul va asigura ca importurile respective sa fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate cãtre contractant, asa cum se prevede în contract, şi pentru folosinta imediata conform cerinţelor pentru implementarea normalã a contractului, fãrã a tine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plãţilor ori a impozitelor menţionate mai sus.
3. Contractele pentru livrãri sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finanţate din finanţarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plãţii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacã aceste taxe exista sau urmeazã sa fie instituite.
4. Persoanelor fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunitãţii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finanţate din finanţarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.
5. Efectele personale şi gospodãreşti importate pentru uz personal de cãtre persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele achiziţionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodãreşti respective urmând sa fie reexportate sau sa se dispunã de ele în ţara conform reglementãrilor în vigoare în statul Beneficiarului, dupã terminarea contractului.
6. Persoanele fizice şi juridice ce importa echipament profesional, asa cum se prevede la art. 11, dacã solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporarã, asa cum este definit prin legislaţia nationala a Beneficiarului în ceea ce priveşte echipamentul respectiv.

TITLUL IV
EXECUTAREA CONTRACTELOR

ART. 14
ORIGINEA LIVRÃRILOR
Beneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele şi livrãrile necesare pentru executarea contractelor trebuie sa fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
ART. 15
PROCEDURI DE EFECTUARE A PLÃŢILOR
1. Pentru contractele finanţate din finanţarea gratuita a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plãţile vor fi efectuate fie în Unitãţi Europene de Cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementãrilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valuta Beneficiarului, ori în valuta statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valuta statului în care sunt produse livrãrile.
2. Când documentele de licitaţie simt întocmite în ECU, plãţile în cauza vor fi efectuate, în mod corespunzãtor în valuta prevãzutã în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedenta efectuãrii plãţii.
3. Beneficiarul şi Comisia vor lua toate mãsurile necesare pentru a asigura execuţia plãţilor în cel mai scurt timp posibil.

TITLUL V
COLABORAREA DINTRE COMISIE ŞI BENEFICIAR

ART. 16
INSPECŢIE ŞI EVALUARE
1. Comisia va avea dreptul sa-şi trimitã proprii agenţi sau reprezentanţii corespunzãtor autorizaţi pentru a duce la îndeplinire orice misiune tehnica sau financiarã sau de audit pe care o considera necesarã pentru a urmãri execuţia mãsurii. În orice caz, Comisia va comunica în avans autoritãţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.
Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate mãsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sa aducã la îndeplinire evaluarile sau inspectiile.
2. Beneficiarul:
a) va pãstra înregistrãri şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrãrilor, livrãrilor sau serviciilor finanţate în baza memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate;
b) va asigura ca agenţii sau reprezentanţii mai sus mentionati ai Comisiei sa aibã dreptul de a inspecta toatã documentaţia şi înregistrãrile contabile relevante privitoare la cele finanţate în baza memorandumului de finanţare şi va asista Curtea de Conturi a Comunitãţii Europene în executarea evaluãrii contabile privind utilizarea finanţãrii gratuite a CEE.
Comisia va putea, de asemenea, sa execute o evaluare ulterioara şi o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioara va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltãrii şi restructurãrii sectorului implicat.
Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o pãrere independenta asupra corectitudinii şi compatibilitatii contractelor şi plãţilor, precum şi asupra conformitatii lor cu prevederile memorandumului de finanţare. Evaluarea contabila va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.
ART. 17
URMÃRIREA MÃSURILOR
Ca urmare a executãrii mãsurii, Comisia poate solicita orice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cãdea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientãri în ceea ce priveşte mãsura care sa fie consideratã mai bine adaptatã obiectivelor avute în vedere.
Beneficiarul va face rapoarte cãtre Comisie, conform planului menţionat în memorandumul de finanţare, pe toatã perioada de execuţie a mãsurii şi dupã încheierea acesteia.
Comisia, pe baza rapoartelor şi, dupã caz, a evaluãrii ulterioare, va proceda la închiderea oficialã a programului şi va informa ţara beneficiara despre data închiderii oficiale a programului.

TITLUL VI
PREVEDERI GENERALE ŞI FINALE

ART. 18
CONSULTÃRI - DISPUTE
1. Orice problema legatã de executarea sau interpretarea memorandumului de finanţare sau a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducand, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finanţare.
2. În situaţia în care se constata neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii Generale, care nu au fost subiect al unor mãsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea mãsurii dupã consultarea cu Beneficiarul.
3. Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia mãsurii. Pãrţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţãri printr-un schimb de scrisori.
ART. 19
ANUNŢ - ADRESE
Orice anunţ şi orice acord între pãrţi, prevãzute aici, trebuie sa aibã forma unei comunicãri scrise, cu referire explicita la numãrul şi la titlul mãsurii. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi fãcute prin scrisoare adresatã partii autorizate sa primeascã cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţatã de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicãri prin telefax, comunicãri telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu condiţia confirmãrii imediate prin scrisoare.
Adresele sunt menţionate în memorandumul de finanţare.

ANEXA B
ARBITRAJ

Orice disputa între pãrţile contractante, rezultând din acordul cadru sau din memorandumul de finanţare, care nu este rezolvatã prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale, referitoare la memorandumul de finanţare, va fi supusã arbitrarii de cãtre un tribunal de arbitraj, dupã cum urmeazã:
Pãrţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de alta parte.
Tribunalul de arbitraj va fi compus din trei arbitri, numiţi dupã cum urmeazã:
- un arbitru va fi numit de Beneficiar;
- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;
- al treilea arbitru (numit în continuare şi "conducãtor") va fi numit prin acordul pãrţilor sau, în cazul unui dezacord, de Secretarul General al O.N.U.
Dacã oricare dintre pãrţi nu reuşeşte sa numeascã un arbitru, acesta va fi numit de conducãtor.
Dacã un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedeazã sau devine incapabil sa îşi desfãşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul cãruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial.

ANEXA C

1. Obiective şi descriere
Programul Phare 2003 pentru România privind Initiativa pentru Granite Externe a fost conceput dupã discuţii bilaterale între autoritãţile romane şi reprezentanţii Comisiei Europene.
Obiectivele programului Phare 2003 pentru România privind Initiativa pentru Granite Externe sunt:
● Îmbunãtãţirea cooperãrii transfrontaliere la nivel local între România şi Serbia-Muntenegru, Moldova şi Ucraina;
● Susţinerea într-o mãsura mai mare a potenţialului de dezvoltare economicã a regiunilor de frontiera;
● Pregãtirea pentru viitoarele programe Phare transfrontaliere/de vecinãtate (2004-2006) între România şi (i) Serbia-Muntenegru, (ii) Moldova şi (iii) Ucraina.
Programul se axeaza pe 3 proiecte; primul proiect este specific frontierei romano-sarbe, în timp ce celelalte doua se referã la cele trei frontiere ale României cu state necandidate. Mai jos este prezentatã o descriere a proiectelor propuse:


Phare RO-2003/005-778.01 Reabilitarea drumului naţional DN 59, sectorul
dintre km 36+500 - km 63+428 de la Voiteg şi
punctul de trecere a frontierei cu
Serbia&Muntenegru de la Moravita (3,71 MEUR)


Proiectul în cauza este parte a unui proiect cu un caracter mai global care are drept scop îmbunãtãţirea stãrii drumului de la Belgrad la Timişoara, inclusiv investiţiile necesare pentru îmbunãtãţirea drumului de la o sarcina pe osie de 10 t la 11,5 t. În prezent, punctul existent de trecere a frontierei de pe acest drum este cel mai important punct de trecere între România şi Serbia.
Din partea sarba, de acest proiect rãspunde Direcţia pentru Reconstructia Drumurilor din Ministerul Transporturilor. Autoritãţile intenţioneazã în primul rând sa reabiliteze drumul dintre Pancevo şi punctul de trecere a frontierei cu România de la Vrsac. S-a realizat un proiect tehnic, dar nu s-au alocat fonduri pana în prezent.
Din partea romana, având în vedere creşterea posibila a traficului între România şi Serbia-Muntenegru, este necesar sa se asigure condiţii mai bune pentru traficul de tranzit.
Într-adevãr, situaţia actuala a infrastructurii rutiere necesita un efort financiar important din partea autoritãţilor romane.
Proiectul propune reabilitarea Drumului Naţional DN 59, de la km 36+500 pana la km 63+428 între Voiteg şi punctul de trecere a frontierei cu Serbia&Muntenegru de la Stamora Moravita.
Reabilitarea se va efectua, pe cat posibil, pe ruta existenta, cu urmãtoarele specificaţii:
- drum rutier de 9,00 m;
- banda de circulaţie de 7,00 m;
- 2 benzi cu lãţimea de 3,5 m fiecare cu zona despartitoare a celor doua benzi de circulaţie;
- acostamente de 2 x 1,00 m din care: benzi pentru stationarea de urgenta de 2 x 0,50 m, acostamente neasfaltate de 2 x 0,50 m;
- strat superior de uzura de 4 cm;
- bituminare de 7 cm.
Activitãţile finanţate vor cuprinde, de asemenea, amenajarea intersectiilor, amplasarea indicatoarelor în conformitate cu standardele româneşti şi europene. Dimensionarea noii structuri rutiere sau ranforsarea celei existente se va realiza pentru vehicule cu sarcini pe osie de 11,5 t (în conformitate cu standardele UE) în vederea deschiderii soselei şi a trecerii de frontiera de la Moravita pentru traficul greu internaţional.
În paralel cu prezentul proiect, se va crea un grup de lucru mixt pentru îmbunãtãţirea condiţiilor la trecerea frontierei.

Condiţii:
● Se va crea cadrul legal cu privire la aspectele legate de mediu şi se vor obţine toate avizele şi aprobãrile înainte de lansarea licitaţiei pentru componenta de lucrãri, inclusiv finalizarea aspectelor de amenajãri funciare.
● Autoritãţile romane şi sarbe intenţioneazã sa creeze un grup de lucru mixt pentru îmbunãtãţirea procedurilor vamale şi ale poliţiei de frontiera. Acest grup se va crea şi va aproba un program de lucru înainte de contractarea componentei de lucrãri.


Phare RO-2003/005-778.02 Fondul Comun al Proiectelor Mici (FCPM)
(1,5 MEUR)



În vederea consolidãrii cooperãrii transfrontaliere locale în regiunile de frontiera, s-a decis sa se înceapã implementarea unui FCPM la frontierele RO/SeM, RO/MOL şi RO/UA.
În programele transfrontaliere existente cu Ungaria şi Bulgaria, FCPM s-a dovedit a fi un factor-cheie pentru promovarea cooperãrii transfrontaliere la nivel local şi pentru încurajarea contactelor zilnice cu populaţia / autoritãţile din zona.
De aceea, se va lansa un FCPM ca o prima mãsura pentru dezvoltarea cat mai rapida a cooperãrii locale şi de pregãtire a terenului pentru programe de vecinãtate între România şi vecinii sãi incluşi în programele Cards (Asistenta Comunitara pentru Reconstrucţie, Dezvoltare şi Stabilizare) şi Tacis, care urmeazã sa înceapã în 2004.
Proiectele eligibile sunt cele definite în art. 5 din regulamentul Phare de cooperare transfrontaliera nr. 2760/98. FCPM va funcţiona conform "Ghidului practic privind procedurile contractuale finanţate din bugetul general al Comunitãţilor Europene în contextul acţiunilor externe". Din acest plan vor fi finanţate proiecte de dimensiuni mai mici în domeniile: cooperare în afaceri, dezvoltarea întreprinderilor, transfer tehnologic şi marketing pentru întreprinderi mici şi mijlocii, formare, ocuparea forţei de munca, mediu, asistenta medicalã şi schimburi culturale, îmbunãtãţirea fluxului informaţional şi a comunicaţiilor între regiunile de frontiera etc.
O asistenta tehnica (contractatã prin proiectul3) va defini procedurile. În cea mai mare mãsura posibila se va incerca armonizarea procedurilor cu cele utilizate în Serbia-Muntenegru, Moldova şi Ucraina pentru proiecte asemãnãtoare.
Ca cerinta minima - indiferent de mãsura în care fondurile vor fi coordonate - în procesul decizional vor fi antrenati reprezentanţii instituţiilor locale / regionale din ţãrile interesate.
FCPM are menirea sa punã la dispoziţie o contribuţie totalã de 500 000 EUR / frontiera. Pana la 7% din contribuţia Phare (maximum 35 000 EUR pentru fiecare frontiera) se poate utiliza pentru cheltuieli legate de pregãtirea, selectarea, evaluarea şi monitorizarea asistenţei.
Cofinantarea este necesarã, şi va constitui un criteriu de eligibilitate a proiectelor. Cofinantarea minima va fi de 10% din costul fiecãrui proiect de mica amploare. Proiectelor deja cofinantate prin alte programme ale UE nu li se poate acorda finanţare din acest program Phare.
Agenţia romana de implementare, în cooperare cu autoritãţile sarbe / moldovene / ucrainene, va lansa o licitaţie care trebuie sa fie deschisã şi corecta fata de toate organizaţiile eligibile. Dosarele depuse vor fi evaluate de o echipa corespunzãtoare de evaluatori în care sunt reprezentate ambele tari. Decizia finala va fi luatã de un comitet de evaluare mixt pe baza acestor recomandãri.
Candidaţii vor avea nevoie, în multe cazuri, de asistenta pentru pregãtirea proiectelor. Se pot organiza ateliere de formare şi pregãtire pentru informarea şi asistarea potenţialilor participanţi, astfel încât sa se asigure o transparenta crescutã şi sa se incurajeze propunerile de calitate. De asemenea, se vor desemna experţi care vor vizita potentialii candidaţi în vederea acordãrii de asistenta, în special în legatura cu aspecte cum ar fi evaluarea costului proiectului.


Phare RO-2003/005-778.03: Asistenta Tehnica pentru programarea
multianuala şi implementarea viitoarelor
programe transfrontaliere de vecinãtate cu
Serbia-Muntenegru (SeM), Ucraina (UA) şi
Moldova (MO) (1,35 MEUR)


Prin proiect se va acorda sprijin direct Direcţiei Cooperare Transfrontaliera din Ministerul Integrãrii Europene (MIE), autoritãţilor locale, viitorilor beneficiari şi altor organisme relevante interesate de viitoarele programe Phare transfrontaliere / de vecinãtate.
Asistenta tehnica va acorda sprijin Direcţiei Cooperare Transfrontaliera Phare pentru:
1. Pregãtirea unui document de programare comun (DPC)/Program de vecinãtate 2004-2006 pentru fiecare dintre cele trei frontiere.
Acest document va fi pregãtit utilizându-se formatul folosit pentru programele de cooperare transfrontaliera în conformitate cu instrucţiunile pe care Comisia le va elabora cu privire la programele de vecinãtate. Acesta va fi în conformitate cu cerinţele regulamentului de cooperare transfrontaliera (inclusiv activitãţile eligibile).
Pentru fiecare frontiera, se va infiinta câte un comitet director format din membri ai celor doua tari interesate. Din partea romana, secretariatul acestui comitet director va fi asigurat de Direcţia Cooperare Transfrontaliera din MIE cu sprijin acordat prin asistenta tehnica. Comitetul director va include reprezentanţi ai actorilor locali.
DPC va analiza punctele forte şi punctele slabe ale regiunilor şi va identifica prioritãţile comune ale zonelor de frontiera şi mãsurile care trebuie luate în perioada 2004-2006. Cea mai mare prioritate ar trebui acordatã identificarii mãsurilor care pot fi rapid implementate pentru a obţine un impact maxim pe termen scurt şi care se pot bucura de un sprijin larg din parte pãrţilor interesate la nivel local.
2. Informarea beneficiarilor locali de pe ambele pãrţi ale frontierelor în cauza
Asistenta tehnica va fi responsabilã cu organizarea, sub coordonarea MIE, de ateliere locale dedicate beneficiarilor, pentru a-i familiariza pe aceştia cu programul, caracteristicile acestuia, activitãţile eligibile, identificarea proiectului, procedurile de pregãtire şi aprobare. Dacã este necesar, se vor realiza activitãţi suplimentare de informare (pliante etc.)
3. Stabilirea procedurilor de gestionare a programelor viitoare (inclusiv a propunerilor de adaptare a procedurilor existente urmate pentru programele de cooperare transfrontaliera la constrângeri ale altor instrumente comunitare: Cards, Tacis) în acord cu orientãrile oferite de Comisie cu privire la programele de buna vecinãtate.
Direcţia Cooperare Transfrontaliera din cadrul MIE va fi sprijinita prin asistenta tehnica în definirea unei strategii de implementare pentru aceste programe viitoare (elaborarea de linii directoare şi proceduri; programe de formare pentru personalul unor instituţii locale/regionale cheie implicate). Având în vedere constrangerile impuse de normele Cards şi Tacis, prin asistenta tehnica se va incerca dezvoltarea unor proceduri cat mai simple posibil.
Direcţia Cooperare Transfrontaliera va fi, de asemenea, sprijinita prin asistenta tehnica în definirea procedurilor de gestionare a Fondurilor Comune pentru Proiecte Mici.
4. Formarea personalului local
MIE va fi sprijinit prin asistenta tehnica în identificarea nevoilor de formare ale instituţiilor locale/regionale implicate în implementarea viitoarelor programe (inclusiv FCPM): pregãtirea planurilor de afaceri, analiza cost/beneficiu şi orice alte probleme legate de identificarea, pregãtirea şi implementarea proiectelor.
5. Mecanismul de pregãtire a proiectelor
Direcţia Cooperare Transfrontaliera va fi sprijinita prin asistenta tehnica în identificarea propunerilor de proiecte, evaluarea acestora (eligibilitate, analiza cost/beneficiu,) şi ierarhizarea lor. Prin asistenta tehnica se va oferi sprijin beneficiarilor în vederea pregãtirii proiectelor (realizarea studiilor de fezabilitate; conceptia tehnica; evaluarea impactului asupra mediului; pregãtirea fişelor de proiect; dosare de licitaţie...).
Obiectivul este de a pregati un pachet de proiecte mature(cel puţin opt) în domeniile justiţiei şi afacerilor interne/gestionãrii frontierelor, transportului, dezvoltãrii economice şi mediului pentru viitoarele programe Phare de cooperare transfrontaliera/Programe de buna vecinãtate.

Invataminte:
Experienta dobandita din implementarea programelor Phare în anii anteriori şi din evaluare a condus la dobândirea de cunoştinţe cu caracter general. Acestea sunt reflectate în conceperea şi implementarea Programului Phare 2003 "Initiativa Granite Externe" pentru România. Cele mai importante invataminte se referã la constrângeri privind capacitatea administrativã a României. O alta lectie cheie este ca succesul proiectelor Phare, în special construcţia institutionala, depinde de continuitatea personalului cheie la nivel de conducere şi de execuţie.
Au fost, de asemenea, trase concluzii mai specifice cu privire la sectoare individuale sau tipuri de proiecte, acestea fiind reflectate în documente de proiect individuale.

2. Bugetul


┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Programul "Initiativa Granite Externe 2003" pentru România (EUR) │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────┬────────────────────────┬──────────────┬──────────┬──────────┐
│CRIS No │Titlul proiectului │ Construcţia │Investiţie│ Phare │
│ │ │institutionala│ din │ Total │
│ │ │ din fonduri │ fonduri │ │
│ │ │ Phare │ Phare │ │
├─────────┼────────────────────────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
�/005-│Reabilitarea Drumului │ 300.000 𗈗.410.000 𗈗.710.000 │
�.01 │Naţional DN 59, sectorul│ │ │ │
│ │dintre km 36+500 - km │ │ │ │
│ 󧔇+428 de la Voiteg şi │ │ │ │
│ │punctul de trecere a │ │ │ │
│ │frontierei cu Serbia- │ │ │ │
│ │Muntenegru de la │ │ │ │
│ │Moravita (3,71 MEUR) │ │ │ │
├─────────┼────────────────────────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
�/005-│Fondul Comun al 𗈕.500.000 │ 0 𗈕.500.000 │
�.02 │Proiectelor Mici (FCPM) │ │ │ │
│ │(1,5 MEUR) │ │ │ │
├─────────┼────────────────────────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
�/005-│Asistenta Tehnica pentru𗈕.350.000 │ 0 𗈕.350.000 │
�.03 │programarea multianuala │ │ │ │
│ │şi implementarea │ │ │ │
│ │viitoarelor programe │ │ │ │
│ │transfrontaliere de │ │ │ │
│ │vecinãtate cu Serbia- │ │ │ │
│ │Muntenegru (SeM), │ │ │ │
│ │Ucraina (UA) şi Moldova │ │ │ │
│ │(MO)(1,35 MEUR) │ │ │ │
├─────────┼────────────────────────┼──────────────┼──────────┼──────────┤
│ │TOTAL 𗈖.150.000 𗈗.410.000 𗈚.560.000 │
└─────────┴────────────────────────┴──────────────┴──────────┴──────────┘



În conformitate cu Liniile directoare Phare pentru 1999 şi cu Liniile directoare revizuite pentru 2002, toate proiectele de investiţii sprijinite de Phare trebuie sa primeascã cofinantare din fonduri publice naţionale.
Contribuţia comunitara se poate ridica pana la 75% din valoarea totalã a cheltuielilor publice eligibile*1).
--------
*1) Impozitele nu reprezintã un element eligibil pentru cofinantare.

Cofinantarea pentru proiectele de construcţie institutionala este asigurata de beneficiar care are responsabilitatea efectuãrii anumitor costuri de infrastructura şi de implementare operationala, prin finanţarea resurselor umane şi a altor tipuri de resurse necesare în vederea unei absorbtii efective şi eficiente a asistenţei Phare.

3. Mãsuri în vederea implementarii
a.) Gestionare fondurilor şi a proiectului de cãtre ţara candidata
Programul va fi gestionat în conformitate cu procedurile Sistemului Extins de Implementare Descentralizat Phare (EDIS) stabilite în Decizia de acreditare EDIS şi în Acordul de implementare a EDIS (Acordul de implementare EDIS; EIM) încheiat între România şi Comisie*2). Înaintea încheierii Acordului menţionat anterior, implementarea se va face urmând procedurile Sistemului de implementare descentralizat Phare (SID)*3). Cu toate acestea, descentralizarea extinsã se va aplica cel mai târziu începând cu data aderãrii.
------------
*2) În conformitate cu normele stabilite în Regulamentul Consiliului 1605/2002 (Regulamentul financiar), în special art 164, în Regulamentul Comisiei 2342/2002 (Normele de aplicare a Regulamentului financiar) şi în anexa la Regulamentul Consiliului 1266/1999.
*3) În conformitate cu normele stabilite în Regulamentul Consiliului (1605/2002) (Regulamentul financiar), în Regulamentul Comisiei 2342/2002 (Normele de aplicare a Regulamentului financiar) şi în anexa la Regulamentul Consiliului 1266/1999.

Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) va avea responsabilitatea generalã pentru programarea şi monitorizarea programelor Phare. Responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (RNAF) şi responsabilii cu autorizarea programului (RAP) vor asigura ca programele sunt implementate în conformitate cu procedurile stabilite în Decizia de acreditare EDIS şi/sau în Manualul SID, precum şi cu alte instrucţiuni ale Comisiei şi ca toate contractele necesare implementarii Memorandumului de finanţare sunt atribuite pe baza procedurilor şi documentelor standard definite şi publicate recent de cãtre Comisia Europeanã în vederea implementarii acţiunilor externe. CNA şi RAP au o responsabilitate comuna în privinta coordonãrii programelor Phare (inclusiv programul Phare de cooperare transfrontaliera), ISPA şi SAPARD, precum şi a Fondurilor Structurale şi de Coeziune.
Fondul Naţional (FN) din cadrul Ministerului Finanţelor din România, condus de RNAF, va supraveghea gestionarea financiarã a programului şi va avea responsabilitatea raportarii cãtre Comisia Europeanã. RNAF va deţine responsabilitatea generalã pentru gestionarea financiarã a fondurilor Phare. Acesta se va asigura ca sunt respectate regulile Phare, reglementãrile şi procedurile referitoare la achiziţii, raportare şi gestionare financiarã, precum şi normele comunitare de acordare a ajutoarelor de stat, şi ca funcţioneazã sistemul de raportare şi informare cu privire la proiect. Aceasta include responsabilitatea raportarii tuturor cazurilor suspecte şi dovedite de frauda sau nereguli. RNAF va avea rãspunderea deplina asupra fondurilor Phare ale unui program pana la încheierea acestuia.
b.) Dimensiunea proiectului
Toate proiectele vor fi mai mari de 2 milioane EUR, cu excepţia urmãtoarelor:
2003/005-778.02, Fondul Comun pentru Proiecte Mici (FCPM), având în vedere domeniul sau de aplicare.
2003/005-778,03, Asistenta tehnica pentru programarea anuala şi implementarea viitoarelor programe de buna vecinãtate şi cooperare transfrontaliera cu Serbia şi Muntenegru (SeM), Ucraina (UA) şi Moldova (MOL), având în vedere natura de construcţie institutionala a proiectului.
c.) Termene de contractare şi executare a contractelor; termene de programare
Toate contractele trebuie încheiate pana la 30 noiembrie 2005. Perioada de contractare nu poate depãşi sub nici o forma termenul de 3 ani de la data angajamentului global asumat.
Executarea tuturor contractelor trebuie sa se încheie pana la 30 noiembrie 2006, cu excepţia proiectului nr. 1, 2003/005-778.01 "Reabilitarea Drumului Naţional DN 59, sectorul dintre km 36+500 - km 63+428 de la Voiteg şi punctul de trecere a frontierei cu Serbia-Muntenegru de la Moravita" al cãrui termen de executare a contractelor este 30 noiembrie 2007. Obiectivul este sa se aibã în vedere evenimentele neprevãzute care pot aparea în perioada efectuãrii lucrãrilor, dupã cum s-a întâmplat anterior cu proiecte asemãnãtoare (condiţii meteorologice etc.).
Angajamentele bugetare care nu au condus la plati timp de trei ani de la data asumarii legale vor fi dezangajate.
d.) Procedura de verificare şi încheiere a conturilor şi recuperarea fondurilor
Se va introduce o procedura de verificare şi încheiere a conturilor în conformitate cu dispoziţiile art. 53 alin. 5 din Regulamentul financiar*4) şi ale art. 42 din Normele de aplicare ale Regulamentului financiar*5).
--------
*4) Regulamentul Consiliului 1605/2002 din 25 iunie 2002.
*5) Regulamentul Comisiei 2342/2002 din 23 decembrie 2002.

Orice nereguli sau fraude*6) descoperite în orice moment pe parcursul implementarii programului vor conduce la recuperarea fondurilor de cãtre Comisie.
--------
*6) Conform definitiei de la pct. 8a (Mãsuri de audit şi anti-frauda în statele candidate) din prezentul document.

Dacã implementarea unei mãsuri nu pare sa justifice fie o parte, fie totalitatea asistenţei alocate, Comisia va efectua o analiza corespunzãtoare a situaţiei, în special solicitând tarii beneficiare sa îşi prezinte observaţiile într-o perioada de timp determinata şi sa corecteze neregulile.
În urma analizei menţionate în paragraful anterior, Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistenta legatã de mãsurile respective, dacã analiza scoate la iveala nereguli, o utilizare necorespunzãtoare a fondurilor sau nerespectarea uneia dintre condiţiile prevãzute în memorandumul de finanţare şi, în special, orice schimbare semnificativã care afecteazã natura sau condiţiile de implementare ale mãsurii pentru care nu s-a cerut aprobarea Comisiei. Orice reducere sau anulare a fondurilor conduce la recuperarea sumelor plãtite.
În cazul în care considera ca o neregula nu a fost corectatã sau ca o parte a unei operaţiuni sau intreaga operaţiune nu justifica parţial sau total asistenta acordatã. Comisia va efectua o analiza corespunzãtoare a situaţiei şi va solicita tarii beneficiare sa îşi prezinte observaţiile într-o perioada de timp determinata. În urma analizei, dacã ţara beneficiara nu a luat mãsuri de corectare a situaţiei, Comisia poate:
(a) reduce sau anula orice avans;
(b) anula în totalitate sau parţial asistenta acordatã pentru mãsura respectiva.
Comisia trebuie sa stabileascã dimensiunea mãsurii corective, având în vedere natura neregulii constatate şi gravitatea oricãror deficiente în sistemele de control şi de gestionare.
Orice fonduri neutilizate pana la data de expirare a programului vor fi recuperate de Comisie. O declaraţie finala scrisã, însoţitã de documentaţia aferentã, va fi emisã de cãtre Responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (RNAF), la doua luni dupã ce toate plãţile au fost efectuate, în care este prezentatã suma totalã contractatã şi achitatã. Va fi inclusã şi o balanţa finala a bãncii care sa prezinte soldurile existente la Fondul Naţional (FN)/Agenţia de implementare (AI) şi la Oficiul de Plati şi Contractare Phare (OPCP).
Deşi fondurile neutilizate şi neeligibile sunt recuperate dupã expirarea Memorandumul de finanţare, se poate emite un ordin complementar de recuperare dupã efectuarea auditului final privind corectitudinea şi concordanta contractelor şi plãţilor, precum şi conformitatea acestora cu dispoziţiile Memorandumului de finanţare, luând în considerare opinia independenta a auditului final.
RNAF va asigura rambursarea oricãror fonduri neutilizate sau a oricãrei plati necuvenite, într-un interval de 60 de zile calendaristice de la data notificãrii. Dacã RNAF nu returneazã suma pe care o datoreazã Comunitãţii, ţara beneficiara trebuie sa plãteascã aceasta suma Comisiei. Se vor aplica, referitor la sumele nerestituite, penalizãri pentru întârzierea plãţilor, prin aplicarea regulilor prevãzute în regulamentul financiar care reglementeazã bugetul Comunitãţii.
e.) Fluxuri financiare
Comisia va transfera fonduri cãtre FN, în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat de Comisie şi de România în decembrie 1998. La cererea RNAF, fondurile vor fi transferate într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis şi gestionat de cãtre FN, la o banca stabilitã în prealabil şi de comun acord cu Comisia.
.) Transferul de fonduri cãtre Fondul Naţional
O suma egala cu pana la 20% din fondurile ce urmeazã a fi gestionate local*, reprezentând prefinantarea*7), va fi transferata la FN în urma semnãrii Memorandumului de finanţare şi a Acordurilor de finanţare (AF) între FN şi Agenţiile de implementare (AI)/ Oficiul de Plati şi Contractare Phare (OPCP). Dispoziţiile art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional trebuie, de asemenea, sa fie respectate. În plus, RNAF trebuie sa înainteze Comisiei desemnarea responsabililor desemnaţi ca RAP şi o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul informaţional dintre FN şi AI/OPCP şi modul în care vor decurge plãţile.
----------------
*7) Conform definitiei de la art. 81.1.b.i din Regulamentul financiar.

Se vor efectua doua realimentari de fonduri egale cu pana la 30% fiecare din fondurile gestionate local. A doua realimentare se va opera atunci când 5% din buget va fi plãtit de cãtre agenţiile de implementare (AI) şi de cãtre OPCP. A treia realimentare poate fi cerutã atunci când 35% din bugetul total în vigoare a fost plãtit. A patra realimentare se va plati când se achitã 70% din bugetul total în vigoare şi când toate cheltuielile au fost efectuate (şi anume, contractate în totalitate). Dupã cel mult doua luni de la efectuarea tuturor plãţilor, Fondul Naţional va prezenta un raport final de cheltuieli, care va declansa operatia de regularizare a tuturor transferurilor raportatã la ultima cheltuiala efectuatã, ceea ce în stadiul respectiv va reprezenta plãţile efectuate (încetarea cheltuielilor)*8).
-----------
*8) Conform definitiei de la art. 105 din Normele de aplicare.

În mod excepţional, RNAF poate cere plata în avans a unor procente mai mari decât cele menţionate mai sus, conform procedurilor prevãzute în Memorandumul de înţelegere menţionat anterior. Nu se poate face nici o realimentare dacã nu au fost respectate etapele menţionate mai sus, în afarã de cazul în care exista o autorizare expresã prealabilã a Comisiei în acest sens.
bb.) Transferul de fonduri cãtre Agenţiile de implementare
Fondul Naţional va transfera fonduri Agentiilor de implementare (AI), inclusiv Oficiului de Plati şi Contractare Phare (OPCP), în conformitate cu Acordurile de finanţare (AF) semnate de FN şi de AI/OPCP, dacã este cazul. Se vor deschide conturi bancare pentru subprograme în numele Agenţiei de implementare/OPCP responsabile/responsabil cu administrarea financiarã a subprogramelor, conform art. 13 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional.
În conformitate cu SID, fiecare acord de finanţare va fi aprobat în prealabil de cãtre Comisia Europeanã. În cazul în care FN este agentul plãtitor pentru OPCP/Agenţia de implementare (AI), nu se vor efectua transferuri de fonduri de la FN cãtre OPCP/AI. OPCP şi Agenţiile de implementare (AI) trebuie sa fie fiecare conduse de cãtre un responsabil cu autorizarea programului (RAP), numit de RNAF, dupã consultarea CNA. RAP va rãspunde de toate operaţiunile efectuate de cãtre OPCP/AI.
Pentru contractele cu fonduri reţinute pentru o perioada de garanţie, totalul general al fondurilor legat de aceste contracte, asa cum a fost calculat de RAP şi stabilit de cãtre Comisie, va fi plãtit Agenţiei de implementare înainte de încheierea oficialã a programului. Agenţia de implementare îşi asuma responsabilitatea deplina de a depune fondurile pana la plata finala şi de a se asigura ca fondurile menţionate anterior vor fi folosite numai pentru a face plati legate de clauzele de reţinere.
Agenţia de implementare îşi asuma în continuare responsabilitatea deplina fata de contractori, în sensul îndeplinirii obligaţiilor legate de clauzele de reţinere. Fondurile care nu au fost plãtite contractanţilor dupã decontarea plãţilor finale vor fi returnate Comisiei. Anual, Comisia va primi de la RNAF o situaţie generalã a folosirii fondurilor depuse în conturi cu garanţie şi în special a plãţilor efectuate din aceste conturi, precum şi a dobânzilor acumulate.
cc.) Dobanda
În principiu, toate conturile bancare*9) vor fi purtãtoare de dobanda. Dobanda va fi raportatã Comisiei Europene. Prin decizia Comisiei, pe baza propunerii RNAF, dobanda poate fi reinvestita în program.
---------
*9) În special, dar nu exclusiv, conturile deţinute de FN, OPCP şi AI.

f.) Agenţiile de implementare vor rãspunde de subprograme dupã cum urmeazã:
Agenţia de implementare a întregului program va fi Ministerul Integrãrii Europene.
g.) Evaluarea impactului asupra mediului şi conservarea naturii
Procedurile de evaluare a impactului asupra mediului, stabilite în directiva privind evaluarea impactului asupra mediului (EIM)*10), se aplica în totalitate pentru toate proiectele de investiţii Phare. În cazul în care Directiva EIM nu a fost încã transpusa în totalitate, procedurile trebuie sa fie similare celor stabilite în directiva menţionatã anterior. Dacã un proiect se afla sub incidenta anexei 1 sau a anexei 2 la Directiva EIM, îndeplinirea procedurii EIM trebuie sa fie documentata*11) corespunzãtor.
------------
*10) Directiva 85/337/CEE ; JO L 175/40; 05.07.1985; modificatã de Directiva 97/11/CEE ; JO L 73/5; 14.03.1997.
*11) În anexa EIM la fişa corespunzãtoare proiectului de investiţii.

În cazul în care un proiect poate afecta zone importante pentru conservarea naturii, trebuie realizatã o evaluare*13) corespunzãtoare, conform dispoziţiilor art. 6 din Directiva privind conservarea habitatelor naturale*12).
--------------
*13) În anexa privind conservarea naturii la fişa corespunzãtoare proiectului de investiţii
*12) Directiva 92/43/CEE , JO 206/7, 22.07.1992

Toate proiectele de investiţii se îndeplinesc cu respectarea legislaţiei comunitare din domeniul mediului. Fişele de proiect vor conţine clauze specifice în conformitate cu legislaţia UE din domeniul mediului, în funcţie de tipul de activitate desfasurata în cadrul fiecãrui proiect de investiţii.
h.) Reguli speciale pentru anumite componente ale programului
Planuri de finanţare nerambursabila
În cazul planurilor de finanţare nerambursabila, mãsurile exacte de implementare vor fi precizate în fişele de proiect corespunzãtoare, în baza urmãtoarelor principii:
● Procedurile şi formatele care urmeazã a fi utilizate pentru implementarea planurilor şi acordarea finanţãrii vor urmãri dispoziţiile Ghidului practic. Se va acorda o atentie specialã procesului de selecţie a proiectelor beneficiare, care trebuie realizatã la nivel tehnic prin comitete de selecţie formate din experţi numiţi de cãtre autoritãţi, care cofinanteaza planurile, precum şi de cãtre administraţiile din domeniu şi grupurile de interes implicate în aceste planuri de finanţare.
● RAP pentru programul al cãrui plan de finanţare nerambursabila este finanţat trebuie sa îşi asume responsabilitatea contractualã şi financiarã privind implementarea planurilor. În special, RAP trebuie sa aprobe în mod oficial cererea de oferte, formularele de înscriere, criteriile de evaluare, precum şi procesul de selecţie şi rezultatele acestuia. De asemenea, RAP trebuie sa semneze contractele de finanţare nerambursabila cu beneficiarii şi sa asigure monitorizarea şi controlul financiar corespunzãtor în temeiul autoritãţii şi responsabilitãţii sale. Cu aceasta rezerva, gestionarea planurilor poate fi descentralizata de sub autoritatea RAP cãtre organismele corespunzãtoare la nivel sectorial şi regional.
● Anterior acreditãrii EDIS, va fi necesarã aprobarea prealabilã a Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, în conformitate cu dispoziţiile capitolului 6 din Ghidul practic (control prealabil descentralizat).
● Implementarea proiectelor selectate prin prestarea de lucrãri şi servicii, furnizarea de materiale subcontractate de beneficiarii finali ai finantarilor individuale, fac obiectul regulamentelor referitoare la achiziţii din Ghidul practic.
● În urma unei evaluãri pozitive a capacitãţii Agenţiei de implementare de a gestiona planurile, din punct de vedere operational şi financiar, corect şi eficient (cf. Secţiunii 11 şi anexei 4 din Ghidul de Programare Phare 2003), Delegaţia Comisiei Europene poate decide sa renunţe la aprobarea prealabilã privind subcontractarea efectuatã de cãtre beneficiarii finali ai finantarilor nerambursabile individuale. Dispoziţiile detaliate, menţionate anterior, care reglementeazã rolul Delegaţiei în etapa de subcontractare, vor fi menţionate, dacã este cazul, în schimbul de scrisori dintre Delegaţie şi Autoritãţile Naţionale, dupã exerciţiul de evaluare menţionat anterior.
● Planurile de finanţare nerambursabila nu vor include proiecte pentru care contribuţia Phare este mai mare de 2 MEUR şi mai mica de 50 000 EUR. Se poate renunţa la aceasta limita inferioarã ca urmare a evaluãrii menţionate anterior referitoare la capacitatea Agenţiei de implementare de a da asigurãri privind o gestionare financiarã sanatoasa. Aceasta limita inferioarã nu se aplica în cazul ONG-urilor.
Angajamentele financiare în termeni Phare vor fi operationale la data semnãrii contractelor de finanţare nerambursabila de cãtre RAP din domeniu. Proiectele se implementeaza integral înainte de data de expirare a execuţiei contractului din prezentul Memorandum de finanţare.
Fondul pentru Proiecte Mici
Fondul pentru Proiecte Mici va finanta proiecte de maximum 50 000 EUR (cu contribuţie Phare). Nu va include investiţii materiale, în afarã celor referitoare la mica infrastructura, care nu dau naştere la venituri nete substanţiale.
În ceea ce priveşte Fondul pentru Proiecte Mici CBC, se pot utiliza maxim 7 % din contribuţia Phare pentru cheltuieli referitoare la pregãtirea, selectarea, evaluarea şi monitorizarea asistenţei.
4. Monitorizare şi evaluare
CCM (Comitetul Comun de Monitorizare) monitorizeazã implementarea proiectului. Comitetul include Responsabilul naţional cu autorizarea finanţãrii (RNAF), Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) şi serviciile Comisiei. CCM se întruneşte cel puţin o data pe an pentru a examina toate programele cu finanţare Phare în scopul evaluãrii progresului în îndeplinirea obiectivelor stabilite în memorandumurile de finanţare şi în Parteneriatul de aderare. CCM poate recomanda schimbarea prioritatilor şi/sau realocarea fondurilor Phare. În plus, o data pe an, CCM evalueaza progresul înregistrat în toate programele de asistenta de preaderare finanţate de UE (Phare, ISPA şi SAPARD)
Pentru programul Phare, CCM va fi asistat de subcomitetele de monitorizare sectoriale (SMS) care vor include CNA, RAP-ul fiecãrei agenţii de implementare (şi OPCP, unde este cazul) şi serviciile Comisiei. SMS va examina în detaliu progresul înregistrat în fiecare program, inclusiv componentele şi contractele acestuia, grupate de CCM în sectoare de monitorizare adecvate. Fiecare sector este condus de un SMS pe baza rapoartelor periodice de monitorizare elaborate de Agenţia de Implementare şi a evaluãrilor intermediare efectuate de evaluatori independenţi. SMS formuleazã recomandãri privind aspectele de gestionare şi proiectare, asigurându-se ca acestea sunt efectuate. SMS raporteazã cãtre CCM, cãruia îi prezintã avize detaliate privind toate programele Phare finanţate în sectorul sau.
Serviciile Comisiei se asigura ca o evaluare ulterioara se efectueazã dupã încheierea programului.
5. Audit şi mãsuri antifrauda
a) Efectuate de statele candidate*14)
---------
*14) În conformitate cu normele stabilite în art. 54 din Regulamentul financiar

În fiecare an vor fi trimise Comisiei un plan de audit şi un rezumat al rezultatelor auditurilor efectuate. Rapoartele de audit se pun la dispoziţia Comisiei.
Autoritatea nationala de control financiar competenta trebuie sa efectueze un control financiar corespunzãtor privind implementarea programului.
Ţãrile beneficiare trebuie sa asigure investigarea şi tratarea corespunzãtoare a cazurilor de frauda şi nereguli, suspecte sau reale, rezultate din controalele naţionale şi ale Comunitãţii.
Prin neregula se înţelege orice încãlcare a dispoziţiilor legislaţiei naţionale sau comunitare*15), a prezentului Memorandum de finanţare sau a contractelor încheiate în temeiul acestuia sau care rezulta dintr-o acţiune sau omisiune a unui agent economic, care are sau poate avea efectul de prejudiciere a bugetului general al Comunitãţilor sau a bugetelor gestionate de acestea, fie prin reducerea sau pierderea venitului acumulat din propriile resurse colectate direct în numele Comunitãţilor Europene, fie printr-o cheltuiala nejustificatã.
---------
*15) Definitã ca totalitatea normelor comunitare care se aplica între pãrţile la Memorandumul de finanţare de exemplu, acordurile europene, Acordul-cadru, Memorandumul de înţelegere privind instituirea Fondului Naţional etc.).

Prin frauda se înţelege orice acţiune sau omisiune intenţionatã privind:
(i) folosirea sau prezentarea de documente ori raportari false, incorecte sau incomplete, care are ca efect însuşirea fãrã drept ori reţinerea ilegala de fonduri din bugetul general al Comunitãţilor Europene sau din bugetele gestionate de acestea ori în numele acestora;
(ii) nedivulgarea informaţiilor care ar constitui încãlcarea unei obligaţii specifice, având acelaşi efect;
(i) deturnarea acestor fonduri şi folosirea lor în alte scopuri decât cele pentru care au fost iniţial acordate.

Autoritãţile naţionale trebuie sa asigure funcţionarea unui mecanism de control şi raportare echivalent cu cel prevãzut în Regulamentul Comisiei nr. 1681/94*9).
-------------
*9) JO L 178, 12.07.1994, pp. 43-46

Toate cazurile de frauda şi nereguli, reale sau suspectate, precum şi toate mãsurile legate de acestea, luate de autoritatea nationala, trebuie raportate fãrã întârziere în special serviciilor Comisiei. Dacã nu exista nici un caz real sau suspectat de frauda şi nici o neregula de raportat, ţara beneficiara trebuie sa înştiinţeze Comisia despre acest lucru în termen de doua luni de la încheierea fiecãrui trimestru.
b) Adoptate de cãtre Comisie
Toate memorandumurile de finanţare, precum şi contractele încheiate ca urmare a acestora sunt supuse supravegherii şi controlului financiar de cãtre Comisie (inclusiv de Biroul European Antifrauda) şi auditurilor Curţii de Conturi Europene. Acestea includ controale la fata locului şi, atât timp cat Sistemul extins descentralizat nu este încã aplicabil Agenţiei de implementare din ţara candidata respectiva, mãsuri precum verificarea prealabilã a procedurilor de licitaţie şi contractare, efectuate de Delegaţia CE din ţara candidata respectiva.
Pentru a asigura o protecţie eficienta a intereselor financiare ale Comunitãţii, Comisia poate face controale şi inspecţii la fata locului conform dispoziţiilor Regulamentului Consiliului (Euratom, CE) nr. 2185/96*10).
---------
*10) JO L 292, 15.11.1996, pp. 2-5

Conturile şi operaţiunile Fondului Naţional şi, acolo unde este cazul, ale O.P.C.P. şi ale tuturor Agentiilor de implementare relevante pot fi controlate dupã cum considera Comisia, de cãtre un auditor extern angajat de Comisie, fãrã a aduce atingere atribuţiilor Comisiei şi ale Curţii de Conturi a Comunitãţilor Europene, asa cum se menţioneazã în documentul "Condiţiile generale privind memorandumul de finanţare", anexat la Acordul-cadru.
6. Transparenta/publicitate
Fiecare responsabil cu autorizarea programului rãspunde de asigurarea mãsurilor necesare pentru o publicitate adecvatã a tuturor activitãţilor finanţate prin program. Acest lucru se va realiza în strânsã legatura cu Delegaţia Comisiei Europene. Detalii suplimentare se regãsesc în anexa "Transparenta/publicitate" (anexatã).
7. Condiţii speciale
Pentru a implementa cu succes Programul "Initiativa Granite Externe 2003 pentru România", Guvernul României trebuie sa facã un efort deosebit pentru identificarea şi remedierea deficienţelor şi slabiciunilor în gestionarea programelor de cooperare transfrontaliera. Pana la 31 martie 2004, Coordonatorul naţional al asistenţei va elabora şi va prezenta Comisiei un plan de construire a capacitãţii de cooperare transfrontaliera, pentru perioada 2004-2006, în care sa precizeze acţiunile necesare pentru întãrirea agenţiei de implementare şi a autoritãţilor de implementare. Planul trebuie sa acopere mãsurile necesare pentru a se asigura ca organismele mai sus menţionate au personal corespunzãtor, angajat cu norma intreaga, bugete de funcţionare corespunzãtoare şi ca sunt îndeplinite toate celelalte condiţii pentru implementarea actualelor şi viitoarelor programe de cooperare transfrontaliera. Documentul va descrie primele acţiuni concrete deja puse în practica pentru a aduce capacitatea administrativã la un nivel adecvat pentru anul 2004 (resurse umane şi logistica: transport, acces la numere de telefon internaţionale etc.). Nici un contract nu poate fi semnat înainte ca aceasta condiţie sa fie îndeplinitã cu excepţia proiectului nr. 3, 005-778.03/2003 "Asistenta Tehnica pentru programarea multianuala şi implementarea viitoarelor programe transfrontaliere de vecinãtate cu Serbia-Muntenegru (SeM), Ucraina (UA) şi Moldova (MOL)".
În cazul în care angajamentele convenite nu sunt îndeplinite din motive care intra în limitele competentelor Guvernului României, Comisia Europeanã poate sa modifice programul cu scopul ca, dacã aceasta considera necesar, Comisia sa poatã anula tot programul sau o parte din acesta şi/sau sa realoce fondurile neutilizate în alte scopuri, în concordanta cu obiectivele Programului Phare.

Bugetul pe alocari globale şi per componenta - România


┌─────────────────────────┬───────────────────────┬──────┬─────────┬────┬──────┐
│ Programe │Buget Phare în MEUR │Total │Benefici-│IFI*│Total │
│ │ │Phare │ar* │ │global│
├─────────────────────────┼───────────┬───────────┼──────┼─────────┼────┼──────┤
│ │Investiţie │Construcţie│(I+CI)│ │ │ │
│ │ │ Institu- │ │ │ │ │
│ │ │ tionala │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼───────────┼───────────┼──────┼─────────┼────┼──────┤
�/005-778.01 │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼───────────┼───────────┼──────┼─────────┼────┼──────┤
│Reabilitarea Drumului │ 3.410 │ 0.300 𗈗.710 │ 1.240 │ 𗈘.950 │
│Naţional DN 59, sectorul │ │ │ │ │ │ │
│dintre km 36+500 - km │ │ │ │ │ │ │
󧔇+428 de la Voiteg şi │ │ │ │ │ │ │
│punctul de trecere a │ │ │ │ │ │ │
│frontierei cu Serbia- │ │ │ │ │ │ │
│Muntenegru de la │ │ │ │ │ │ │
│Moravita │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼───────────┼───────────┼──────┼─────────┼────┼──────┤
�/005-778.02 │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼───────────┼───────────┼──────┼─────────┼────┼──────┤
│Fondul Comun pentru │ 1.395 │ 0.105 𗈕.500 │ 0.156 │ 𗈕.656 │
│Proiecte Mici (FCPM) │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼───────────┼───────────┼──────┼─────────┼────┼──────┤
�/005-778.03 │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼───────────┼───────────┼──────┼─────────┼────┼──────┤
│Asistenta Tehnica pentru │ 0.00 │ 1.35 𗈕.35 │ 0.000 │ 𗈕.350 │
│programarea multianuala │ │ │ │ │ │ │
│şi implementarea │ │ │ │ │ │ │
│viitoarelor programe │ │ │ │ │ │ │
│transfrontaliere de │ │ │ │ │ │ │
│vecinãtate cu Serbia- │ │ │ │ │ │ │
│Muntenegru (SeM), │ │ │ │ │ │ │
│Ucraina (UA) şi │ │ │ │ │ │ │
│Moldova (MO) │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────────┼───────────┼───────────┼──────┼─────────┼────┼──────┤
│TOTAL │ 4.805 │ 1.755 𗈚.560 │ 1.396 │ 𗈛.956 │
└─────────────────────────┴───────────┴───────────┴──────┴─────────┴────┴──────┘



ANEXA D
PRIVIND INFORMAREA ŞI PUBLICITATEA PENTRU PROGRAMELE PHARE, ISPA ŞI SAPARD ALE COMUNITÃŢILOR EUROPENE

1. Obiectiv şi sfera de acţiune
Mãsurile de informare şi publicitate privind asistenta din partea Comunitãţii Europene prin Programul Phare au intenţia de a creste gradul de constientizare a publicului şi transparenta acţiunilor UE, precum şi de a crea o imagine consistenta privind mãsurile respective în toate ţãrile beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc mãsurile care primesc o contribuţie de la Programul Phare.
2. Principii generale
Fiecare responsabil cu autorizarea programului care rãspunde de implementarea memorandumurilor financiare şi a altor forme de asistenta va rãspunde pentru publicitatea la fata locului. Aceasta acţiune se va desfasura în cooperare cu Delegatiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra demersurilor fãcute în acest scop.
Autoritãţile naţionale şi regionale competente vor desfasura activitãţile necesare pentru a asigura aplicarea efectivã a acestor aranjamente şi pentru a colabora cu Delegaţia Comisiei Europene la fata locului.
Mãsurile de informare şi publicitate descrise mai jos se bazeazã pe prevederile reglementãrilor şi deciziilor ce se aplica fondurilor structurale. Acestea sunt:
- Reglementarea (CEE) 1159/2000 Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L130/30 din 31 mai 2000;
- Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L152/39 din 18 iunie 1994.
Prevederi specifice privind ISPA sunt incluse în:
- Decizia Comisiei din 22 iunie 2001; Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene nr. L182/58
Mãsurile de informare şi publicitate trebuie sa fie conforme cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor mai sus menţionate. Un manual de conformitate poate fi pus la dispoziţia autoritãţilor naţionale, regionale şi locale de cãtre Delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva.
3. Informarea şi publicitatea privind programele Phare
Informarea şi publicitatea vor face subiectul unui set de mãsuri coerente, definite de autoritãţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu Delegatiile Comisiei Europene, pentru durata memorandumului de finanţare, şi va privi atât programele, cat şi alte forme de asistenta.
Costul informãrii şi publicitãţii referitoare la proiecte individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.
Când sunt implementate programe Phare, se vor aplica mãsurile menţionate mai jos la lit. (a) şi (b):
(a) Autoritãţile competente din ţãrile beneficiare trebuie sa publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenta în forma cea mai potrivita. Ele trebuie sa asigure faptul ca asemenea documente sunt distribuite în mod corespunzãtor şi trebuie sa le punã la dispoziţia pãrţilor interesate. Ele trebuie sa asigure prezentarea consecventa pe tot teritoriul tarii beneficiare a materialelor de informare şi publicitate produse.
(b) Mãsurile de informare şi publicitate la fata locului trebuie sa cuprindã urmãtoarele:
(i) În cazul investiţiilor de infrastructura cu un cost ce depãşeşte 1 milion euro:
- panouri ridicate pe locurile respective, care sa fie instalate în concordanta cu prevederile reglementãrilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificaţii tehnice din manual, care sa fie furnizate de cãtre Delegaţia Comisiei Europene în ţara respectiva.
- Placute permanente pentru lucrãrile de infrastructura accesibile publicului larg, care sa fie instalate conform prevederilor reglementãrilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificaţii tehnice din manual care sa fie furnizate de cãtre Delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva.
(ii) În cazul investiţiilor productive, mãsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi orice alte mãsuri beneficiind de finanţare Phare, ISPA sau SAPARD:
- mãsuri care sa constientizeze beneficiarii potenţiali şi publicul larg cu privire la asistenta Phare, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementãrile citate la paragraful 3(b)(i) de mai sus;
- mãsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de Phare, ISPA sau SAPARD sub forma unei indicaţii în formularele care trebuie sa fie completate de asemenea solicitanti, ca parte a ajutorului vine din partea UE şi în mod special de la programele Phare, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementãrile de mai sus.
4. Vizibilitatea asistenţei UE în cercurile de afaceri şi printre potentialii beneficiari şi pentru publicul larg
4.1. Cercurile de afaceri
Cercurile de afaceri trebuie implicate cat mai mult posibil în asistenta care le priveşte în modul cel mai direct.
Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor cãtre potentialii beneficiari, în special cãtre întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie sa cuprindã şi o indicaţie privind procedurile administrative care trebuie urmate.
4.2. Alţi beneficiari potenţiali
Autoritãţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor cãtre toate persoanele care beneficiazã sau care ar putea beneficia de mãsuri privind instruirea, ocuparea forţei de munca sau dezvoltarea resurselor umane. În acest sens, se va asigura cooperarea dintre organismele de învãţãmânt profesional implicate în ocuparea forţei de munca, afaceri şi grupurile de afaceri, centrele de instruire şi organizaţiile neguvernamentale.
Formulare
Formularele emise de autoritãţile naţionale, regionale sau locale privind anunţarea, solicitarea şi acordarea de fonduri nerambursabile de asistenta destinate beneficiarilor finali sau oricãrei alte entitãţi eligibile pentru asemenea asistenta vor trebui sa indice faptul ca UE şi în mod special Programele Phare, ISPA sau SAPARD furnizeazã sprijinul financiar. Notificarea de asistenta transmisã beneficiarilor va mentiona volumul sau procentul de asistenta finanţat de programul în cauza. Dacã asemenea documente poarta stema nationala sau regionala, ele vor purta de asemenea şi însemnul UE de aceeaşi mãrime.
4.3. Publicul general
Media
Autoritãţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, despre acţiunile cofinantate de UE şi în special de Phare, ISPA sau SAPARD. Asemenea participare va fi reflectatã în mod corect în aceasta informare.
În acest scop, lansarea operaţiunilor (dupã ce au fost adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii lor vor face subiectul unor mãsuri de informare, cu precãdere în mass-media regionala (presa, radio şi televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzãtoare cu Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara.
Principiile menţionate în cele doua paragrafe precedente se vor aplica anunţurilor, cum ar fi comunicate de presa sau comunicate de publicitate.
Acţiuni informative
Organizarea de acţiuni informative, cum ar fi conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii în legatura cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de Programele Phare, ISPA sau SAPARD va urmãri sa facã explicita participarea UE. Poate fi folositã ocazia pentru a se expune steagurile europene în camerele unde au loc intalniri şi se pune emblema UE pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara va ajuta, dupã necesitaţi, la pregãtirea şi realizarea acestor evenimente.
Materiale informative
Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi pliante) despre programe şi mãsuri similare finanţate sau cofinantate de Phare, ISPA sau SAPARD trebuie sa conţinã pe pagina de titlu o indicaţie clara a participãrii UE, precum şi simbolul UE, în cazul în care stema nationala sau regionala este folositã.
În cazul în care asemenea publicaţii includ o prefata, aceasta trebuie semnatã atât de persoana responsabilã în ţara beneficiara, cat şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a asigura ca participarea UE este clara.
Aceste publicaţii se vor referi la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea pãrţilor interesate.
Principiile menţionate mai sus se vor aplica, de asemenea, şi materialelor audiovizuale.
5. Aranjamente speciale privind panouri, placute permanente şi postere
Pentru a asigura vizibilitatea mãsurilor finanţate parţial de programele Phare, ISPA sau SAPARD, ţãrile beneficiare vor asigura faptul ca urmãtoarele mãsuri de informare şi publicitate se supun urmãtoarelor:
Panouri
Panourile care furnizeazã informaţii privind participarea UE la finanţarea investiţiei ar trebui ridicate la locul tuturor proiectelor în care participarea UE ajunge pana la de 1 milion euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autoritãţile naţionale sau regionale competente nu ridica un panou care sa anunţe propria lor implicare în finanţare, asistenta UE trebuie menţionatã oricum pe un panou special. Panourile trebuie sa fie de o mãrime corespunzãtoare anvergurii operaţiunii (ţinând seama de mãrimea co-finanţãrii din partea UE) şi trebuie sa fie pregãtite conform instrucţiunilor prevãzute în manualul tehnic ce se poate obţine de la Delegatiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus.
Panourile vor fi mutate din loc nu mai devreme de şase luni dupã terminarea lucrãrilor şi înlocuite, în cazurile în care este posibil, de o placuta permanenta în conformitate cu specificaţiile descrise în manualul tehnic la care se face referire mai sus.
Placute permanente
Placute permanente ar trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de congrese, aeroporturi, staţii etc.). În plus fata de însemnul UE, asemenea placute trebuie sa specifice partea finanţatã de UE, alãturi de o menţiune a programului în cauza (Phare, ISPA sau SAPARD).
În cazul în care o autoritate nationala, regionala sau localã sau un alt beneficiar decide sa ridice un panou, sa plaseze o placuta permanenta, sa afiseze un poster sau sa ia orice alta mãsura pentru a da informaţii despre proiecte cu un cost mai mic de 1 milion euro, participarea UE trebuie de asemenea sa fie indicatã.
6. Prevederi finale
Autoritãţile naţionale, regionale sau locale implicate pot lua, în orice situaţie, mãsuri suplimentare, dacã le considera a fi necesare. Ele vor consulta Delegaţia Comisiei Europene şi o vor informa despre initiativele pe care le au în vedere, astfel încât Delegaţia sa poatã participa în mod corespunzãtor în realizarea acestora..
Pentru a înlesni implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul Delegatiilor sale la fata locului, va asigura asistenta tehnica sub forma îndrumãrii asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un manual, scris în limba tarii respective, care va conţine indicaţii detaliate în forma electronica şi acesta va fi disponibil la cerere.

-------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016