Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 1.785 din 23 decembrie 2002  pentru aprobarea Normelor metodologice referitoare la aplicarea prevederilor din   Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ORDIN nr. 1.785 din 23 decembrie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice referitoare la aplicarea prevederilor din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creantelor bugetare

EMITENT: MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 43 din 27 ianuarie 2003
În temeiul dispoziţiilor <>art. 14 alin. (1) din Hotãrârea Guvernului nr. 18/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice,
având în vedere prevederile <>art. 160 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare,

ministrul finanţelor publice emite urmãtorul ordin:

ART. 1
Se aproba Normele metodologice referitoare la aplicarea prevederilor din <>Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare, pentru stingerea creanţelor bugetului de stat, prevãzute în anexa la prezentul ordin.
ART. 2
La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abroga:
a) <>Ordinul ministrului de stat, ministrul finanţelor, nr. 972/1996 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor referitoare la executarea silitã a creanţelor bugetare din <>Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 27 mai 1996;
b) <>Ordinul ministrului de stat, ministrul finanţelor, nr. 1.461/1996 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor din <>Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, referitoare la executarea silitã asupra bunurilor mobile, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 19 august 1996;
c) <>Ordinul ministrului de stat, ministrul finanţelor, nr. 1.741/1996 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor referitoare la executarea silitã a bunurilor imobile din <>Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 18 noiembrie 1996;
d) <>Ordinul ministrului de stat, ministrul finanţelor, nr. 2.148/1996 cu privire la completarea <>Ordinului ministrului de stat, ministrul finanţelor, nr. 972/1996 şi a Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor referitoare la executarea silitã a creanţelor bugetare din <>Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 304 din 25 noiembrie 1996;
e) <>Ordinul ministrului de stat, ministrul finanţelor, nr. 2.452/1996 privind cheltuielile de executare silitã a creanţelor bugetare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 30 decembrie 1996;
f) <>Ordinul ministrului de stat, ministrul finanţelor, nr. 83/1997 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor <>art. 83 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 108/1996 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 12 februarie 1997;
g) <>Ordinul ministrului de stat, ministrul finanţelor, nr. 620/1997 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 108/1996 , referitoare la plata obligaţiilor bugetare şi majorãrile de întârziere, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 6 mai 1997;
h) <>Ordinul ministrului de stat, ministrul finanţelor, nr. 2.051/1997 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor din <>Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 108/1996 , modificatã şi completatã prin <>Ordonanta Guvernului nr. 53/1997 , referitoare la compensarea, restituirea şi scãderea pentru cauze de insolvabilitate a obligaţiilor bugetare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 9 februarie 1998;
i) <>Ordinul ministrului finanţelor nr. 2.494/1998 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, referitoare la eliberarea şi distribuirea sumelor realizate prin executare silitã şi la prescripţia dreptului de a cere executarea silitã, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 19 ianuarie 1999;
j) <>Ordinul ministrului finanţelor nr. 398/1999 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 108/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, referitoare la mãsuri asiguratorii şi la contestaţia la executare silitã, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 12 mai 1999;
k) <>Ordinul ministrului finanţelor nr. 1.376/1999 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 108/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, referitoare la cesiunea creanţelor bugetare fata de debitorii, societãţi comerciale aflate în procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului, supuse executãrii silite, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 16 decembrie 1999;
l) <>Ordinul ministrului finanţelor nr. 1.616/1999 pentru modificarea <>Ordinului ministrului de stat, ministrul finanţelor, nr. 620/1997 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 108/1996 , referitoare la plata obligaţiilor bugetare şi majorãrile de întârziere, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 7 ianuarie 2000;
m) <>Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 315/2001 pentru modificarea şi completarea <>Ordinului ministrului de stat, ministrul finanţelor, nr. 620/1997 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 108/1996 , referitoare la plata obligaţiilor bugetare şi majorãrile de întârziere, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 14 martie 2001;
n) <>Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.103/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, referitoare la plata obligaţiilor bugetare, a majorãrilor de întârziere, a penalitatilor şi penalitatilor de întârziere, şi aprobarea modelului Declaraţiei-inventar privind impozitele, taxele şi contribuţiile şi alte venituri bugetare, neachitate din anii precedenti, aflate în sold la data de 31 decembrie 2000 şi neachitate pana la data de 30 septembrie 2001, inclusiv majorãrile de întârziere evidentiate contabil, pe ani fiscali, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 12 noiembrie 2001;
o) <>Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 81/2002 pentru modificarea <>Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 2.103/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, referitoare la plata obligaţiilor bugetare, a majorãrilor de întârziere, a penalitatilor şi penalitatilor de întârziere, şi aprobarea modelului Declaraţiei-inventar privind impozitele, taxele şi contribuţiile şi alte venituri bugetare, neachitate din anii precedenti, aflate în sold la data de 31 decembrie 2000 şi neachitate pana la data de 30 septembrie 2001, inclusiv majorãrile de întârziere evidentiate contabil, pe ani fiscali, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 21 ianuarie 2002;
p) orice alte dispoziţii contrare.
ART. 3
Prezentul ordin se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul finanţelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu

Bucureşti, 23 decembrie 2002.
Nr. 1.785.


ANEXA 1

NORME METODOLOGICE
referitoare la aplicarea prevederilor din <>Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare

Ordonanta:
Art. 5. - Sunt competente sa gestioneze colectarea creanţelor bugetare autoritãţile administraţiei publice centrale sau unitãţile teritoriale ale acestora, dupã caz, autoritãţile administraţiei publice locale ori alte instituţii publice abilitate sa administreze veniturile bugetare.
1. Norme metodologice:
1.1. Organul competent sa gestioneze colectarea creanţelor bugetului de stat, respectiv stingerea creanţelor bugetare şi a creanţelor debitorului, reprezentând sume de rambursat sau de restituit de la bugetul de stat, este Ministerul Finanţelor Publice, prin unitãţile sale teritoriale unde contribuabilii sunt luati în evidenta ca plãtitori de impozite, taxe şi alte venituri ale bugetului de stat, precum şi unitãţile vamale, pentru obligaţiile datorate în vama.
Ordonanta:
Art. 6. - (1) Plãtitor al obligaţiei bugetare este debitorul sau persoana care, în numele debitorului, conform legii, are obligaţia de a plati sau de a retine şi de a plati, dupã caz, impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte venituri bugetare.
(2) Pentru persoanele juridice cu sediul în România care au sucursale şi/sau puncte de lucru, plãtitor de obligaţii bugetare este persoana juridicã, atât pentru activitatea proprie, cat şi în numele sucursalelor şi/sau punctelor de lucru, dupã caz.
(3) Pentru sucursale şi/sau puncte de lucru cu activitate în România, care aparţin unei persoane juridice cu sediul în strãinãtate, plãtitor de impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte venituri bugetare, precum şi accesorii ale acestora este sucursala şi/sau punctul de lucru, dupã caz.
2. Norme metodologice:
2.1. Plãtitor al obligaţiilor bugetului de stat este debitorul, personal, pentru obligaţiile declarate sau pentru cele pentru care organele competente stabilesc obligaţii de plata, ori persoanele prevãzute la art. 7 alin. (1) din ordonanta.
2.2.1. Plata obligaţiilor bugetului de stat de cãtre o alta persoana poate fi efectuatã în numele debitorului de cãtre un reprezentant împuternicit al debitorului, de cãtre un debitor al acestuia sau de cãtre o alta persoana în mod voluntar.
2.2.2. De asemenea, plata obligaţiilor bugetului de stat se efectueazã de cãtre o persoana obligatã potrivit legii, respectiv cea care exercita ocrotirea pãrinteascã, tutorele sau curatorul debitorului.
2.3.1. Pentru persoanele juridice cu sediul în România care au organizate sucursale şi/sau puncte de lucru, plãtitor de obligaţii ale bugetului de stat cu termene de plata începând cu 1 ianuarie 2003 este persoana juridicã, atât pentru activitatea proprie, cat şi pentru cea a sucursalelor şi/sau punctelor de lucru, dupã caz.
2.3.2. Pentru impozitul pe venitul din salarii datorat de sucursale şi/sau puncte de lucru persoana juridicã efectueazã plata distinct pentru fiecare sucursala sau punct de lucru la unitatea de trezorerie şi contabilitate publica a unitãţii fiscale în a carei raza se afla sucursala sau punctul de lucru respectiv. Documentele de plata cuprind obligatoriu şi urmãtoarele informaţii:
a) codul de înregistrare fiscalã, respectiv codul fiscal sau codul unic de înregistrare, dupã caz, şi denumirea persoanei juridice care face plata;
b) codul de înregistrare fiscalã, respectiv codul fiscal sau codul unic de înregistrare, dupã caz, al sucursalei sau al punctului de lucru pentru care se face plata.
Ordonanta:
Art. 7. - (1) În cazul în care obligaţia bugetarã nu a fost achitatã de debitor, sunt obligaţi la plata sumei datorate, dupã caz, în condiţiile legii, urmãtorii:
a) moştenitorul care a acceptat succesiunea debitorului decedat;
b) cel care preia, în tot sau în parte, drepturile şi obligaţiile debitorului supus divizãrii, fuziunii ori reorganizãrii judiciare, dupã caz;
c) persoana cãreia i s-a stabilit rãspunderea în conformitate cu prevederile legale referitoare la faliment;
d) persoana care îşi asuma obligaţia de plata a debitorului, printr-un angajament de plata sau printr-un alt act încheiat în forma autenticã, cu asigurarea unei garanţii reale la nivelul obligaţiei de plata;
e) asociaţii sau actionarii la societatea comercialã debitoare, potrivit <>Legii nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
f) alte persoane, în condiţiile legii.
3. Norme metodologice:
3.1. Atunci când debitorul nu face plata obligaţiilor bugetului de stat, sunt obligaţi la plata acestora:
a) moştenitorul care a acceptat succesiunea debitorului decedat, cu excepţia moştenitorului care a acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar, ce nu poate fi obligat la plata decât în limita valorii bunurilor dobândite prin succesiune, iar în cazul în care preda toate bunurile succesiunii organului de executare, este exonerat şi de aceasta obligaţie.
Moştenitorul care nu a acceptat moştenirea sau a renunţat la aceasta nu poate fi obligat la plata sumei datorate de debitor;
b) cel care preia, în tot sau în parte, drepturile şi obligaţiile debitorului persoana juridicã, supus divizãrii, fuziunii ori reorganizãrii judiciare.
În cazul în care debitorul persoana juridicã este supus divizãrii, fuziunii ori reorganizãrii judiciare, la plata obligaţiilor fata de bugetul de stat sunt obligate, conform rãspunderii proporţionale: persoana juridicã care îşi sporeşte patrimoniul prin absorbtia debitorului; persoana juridicã care se înfiinţeazã ca urmare a fuziunii debitorului cu alta persoana juridicã; persoanele juridice care se înfiinţeazã ca urmare a divizãrii totale a debitorului sau care îşi sporesc patrimoniul ca urmare a acesteia; debitorul, persoanele juridice înfiinţate ori care îşi sporesc patrimoniul ca urmare a divizãrii parţiale a debitorului;
c) persoana cãreia i s-a stabilit rãspunderea în conformitate cu prevederile referitoare la faliment, conform prevederilor legale în materie.
În cazul în care judecãtorul-sindic a dispus angajarea rãspunderii persoanelor conform prevederilor legale în materie, organele de executare ale Ministerului Finanţelor Publice, în temeiul sentinţei definitive şi executorii, vor începe procedura de executare silitã impotriva acestora;
d) persoana care îşi asuma obligaţia de plata a debitorului printr-un angajament de plata sau printr-un alt act încheiat în forma autenticã, cu asigurarea unei garanţii reale la nivelul obligaţiei de plata.
Garanţiile reale care se vor constitui vor fi: contractul de ipoteca pentru bunuri imobile - teren şi/sau construcţii - ori contractul de gaj pentru bunuri mobile.
Contractele de ipoteca şi/sau gaj vor fi încheiate în condiţiile prevãzute de Codul civil.
Persoana care şi-a asumat angajamentul de plata trebuie sa depunã toate diligenţele pentru a efectua publicitatea contractelor de ipoteca şi gaj la cartea funciarã, respectiv la Arhiva Electronica de Garanţii Reale Mobiliare;
e) asociaţii în societãţile în nume colectiv, precum şi asociaţii comanditati în societãţile în comanditã simpla sau în comanditã pe acţiuni rãspund nelimitat şi solidar cu patrimoniul propriu, iar actionarii în societãţile pe acţiuni şi asociaţii în societãţile cu rãspundere limitatã, precum şi asociaţii comanditari rãspund numai în limita aportului lor la capitalul social subscris;
f) reprezentanţii fiscali, în condiţiile legii, precum şi alte persoane prevãzute de lege.
Ordonanta:
Art. 9. - (1) Obligaţiile bugetare sunt scadente la termenele prevãzute în actele normative care le reglementeazã.
(2) Pentru obligaţiile bugetare care nu au prevãzute termene scadente conform alin. (1) Ministerul Finanţelor Publice este abilitat sa stabileascã aceste termene.
4. Norme metodologice:
4.1. Prin termene de plata a obligaţiilor fata de bugetul de stat se înţelege termenele de plata scadente stabilite prin acte normative, respectiv prin legi specifice sau prin ordine ale ministrului finanţelor publice, pentru cele care nu au termene de plata prevãzute de lege, precum şi cele stabilite prin acte de verificare a modului de determinare a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor venituri ale bugetului de stat ori prin grafice de acordare a înlesnirilor la plata, întocmite sau aprobate, conform legii, dupã caz, de organele competente ale Ministerului Finanţelor Publice.
Ordonanta:
Art. 10. - (1) Pentru diferenţele de obligaţii bugetare stabilite prin actele de control sau obligaţiile bugetare stabilite prin procesul-verbal de calcul al dobânzilor şi penalitatilor de întârziere pe baza evidentei pe plãtitori, termenul de plata se stabileşte în funcţie de data comunicãrii acestora, astfel:
a) dacã data comunicãrii este cuprinsã în intervalul 1-15 din luna, termenul de plata este pana la data de 5 a lunii urmãtoare;
b) dacã data comunicãrii este cuprinsã în intervalul 16-31 din luna, termenul de plata este pana la data de 20 a lunii urmãtoare.
(2) Actele de control prin care s-au stabilit diferenţe de obligaţii bugetare conform alin. (1) constituie şi înştiinţare de plata de la data semnãrii lor de cãtre debitor ori de la data comunicãrii, dupã caz, conform legii.
(3) Exercitarea de cãtre plãtitori a cãilor de atac la organele competente, cu privire la stabilirea obligaţiilor bugetare, nu suspenda obligaţia acestora de plata. La cererea debitorului şi ţinând seama de motivele invocate de acesta, autoritãţile administraţiei publice, prin organul lor competent în soluţionarea contestaţiilor, vor dispune suspendarea obligaţiei de plata a creanţelor bugetare, pana la soluţionarea contestaţiei, cu constituirea unei garanţii la nivelul sumei contestate.
(4) Garanţia prevãzutã la alin. (3) poate fi sub forma de scrisoare de garanţie bancarã, gaj ori ipoteca, precum şi orice alta forma de garanţie prevãzutã de lege. Garanţia se restituie sau se ridica, dupã caz, de cãtre organele competente numai în cazul în care contestaţia a fost admisã.
(5) Pentru obligaţiile bugetare restante eşalonate sau amânate la plata, conform legii, precum şi pentru dobânzile datorate pe perioada eşalonãrii, respectiv amânãrii, termenele de plata se stabilesc în documentul prin care se acorda înlesnirea la plata.
5. Norme metodologice:
5.1.1. Plata diferenţelor de obligaţii fata de bugetul de stat, reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri ale bugetului de stat, precum şi accesoriile aferente acestor diferenţe stabilite prin acte de control fata de obligaţiile declarate, precum şi a obligaţiilor fata de bugetul de stat stabilite prin procese-verbale de calcul al dobânzilor şi penalitatilor de întârziere calculate pentru obligaţiile bugetului de stat aferente anului curent, neachitate la termen, se face la termenul stabilit în funcţie de data comunicãrii acestora astfel:
a) pana la data de 5 a lunii urmãtoare, pentru cele comunicate în intervalul 1-15 din luna;
b) pana la data de 20 a lunii urmãtoare, pentru cele comunicate în intervalul 16-31 din luna.
5.1.2. La aceleaşi termene şi în aceleaşi condiţii se plãtesc şi alte penalitãţi stabilite de organele competente prin procese-verbale sau documente de constatare, dupã caz, pentru nevirarea sumelor calculate şi reţinute la sursa, precum şi a penalitatilor stabilite pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a declaraţiilor de impozite şi taxe.
5.2. În documentul de plata plãtitorul menţioneazã obligatoriu denumirea actului prin care se instituie obligaţia de plata, numãrul şi data acestuia, cuantumul obligaţiei de plata, precum şi organul care l-a întocmit.
5.3. Exercitarea la organele competente a cãilor de atac cu privire la stabilirea obligaţiilor fata de bugetul de stat nu suspenda obligaţia de plata. La cererea debitorului şi ţinând seama de motivele invocate, organele competente în soluţionarea contestaţiilor dispun suspendarea obligaţiei de plata pana la soluţionare, cu obligativitatea ca debitorul sa constituie o garanţie la nivelul sumei contestate.
Ordonanta:
Art. 13. - (1) Dobânzile se calculeazã pentru fiecare zi, începând cu ziua imediat urmãtoare scadentei obligaţiei bugetare şi pana la data stingerii sumei datorate inclusiv.
(2) Pentru diferenţele de obligaţii bugetare, stabilite de organele competente, dobânzile se datoreazã începând cu ziua imediat urmãtoare scadentei obligaţiei bugetare, la care s-a stabilit diferenţa, pana la data stingerii acesteia inclusiv.
(3) În cazul obligaţiilor bugetare stinse prin compensare, data stingerii este data înregistrãrii acestei operaţiuni în conturile corespunzãtoare de venituri ale bugetelor respective de cãtre unitãţile de trezorerie şi contabilitate publica.
(4) Dobânzile prevãzute la alin. (1) se datoreazã şi pe perioada pentru care au fost acordate amânãri sau eşalonãri la plata obligaţiilor bugetare restante.
(5) Pentru obligaţiile bugetare stinse prin executare silitã dobânzile se calculeazã pana la data întocmirii procesului-verbal de distribuire prevãzut la art. 122. În cazul plãţii preţului în rate dobânzile se calculeazã pana la data întocmirii procesului-verbal de distribuire a avansului, iar pentru suma rãmasã de plata dobanda este datoratã de cãtre cumpãrãtor.
(6) Pentru debitorii plãtitori de impozit pe profit, la care impozitul pe profit declarat în declaraţia privind impozitul pe profit, întocmitã în baza situaţiei financiare anuale, este mai mic decât impozitul pe profit anual stabilit prin declaraţiile de impozite şi taxe depuse pentru trimestrul IV, luna decembrie, şi, dupã caz, pentru întregul an de impunere, dobânzile se recalculeazã, începând cu data de 25 ianuarie a anului urmãtor celui de impunere, asupra soldului neachitat la aceasta data din impozitul pe profit declarat, diminuat cu diferenţa dintre impozitul pe profit anual declarat la 25 ianuarie pentru anul de impunere şi cel declarat pe baza datelor din situaţia financiarã anuala.
(7) Pentru obligaţiile bugetare neplãtite la scadenta de persoane fizice, reprezentând impozitul pe venitul global, se datoreazã dobânzi dupã cum urmeazã:
a) pentru anul fiscal de impunere dobânzile pentru plãţile anticipate neefectuate în termen se calculeazã pana la data plãţii debitului, în cazul în care acesta este plãtit în cursul anului de impunere, şi pana la data de 31 decembrie, pentru plãţile anticipate neachitate pana la finele anului de impunere;
b) dobânzile pentru sumele neachitate, înscrise în deciziile de plati anticipate cu titlu de impozit pentru anul precedent, se calculeazã începând cu data de 1 ianuarie a anului urmãtor pana la data stingerii acestora prin orice modalitate, inclusiv;
c) în cazul în care impozitul pe venit din decizia de impunere anuala este inferior sumei datorate cu titlu de plati anticipate, dobânzile se recalculeazã, începând cu data de 1 ianuarie a anului urmãtor celui de impunere, asupra soldului neachitat din plãţile anticipate la data de 31 decembrie a anului de impunere, diminuat cu impozitul de regularizare "de scãzut" rezultat din decizia de impunere anuala.
(8) Nu se datoreazã dobânzi pentru sumele datorate cu titlu de amenzi, dobânzi, penalitãţi de întârziere, penalitãţi de orice fel, stabilite potrivit legii.
6. Norme metodologice:
6.1.1. Calculul dobânzilor începe cu ziua imediat urmãtoare scadentei obligaţiei fata de bugetul de stat şi pana la data stingerii acesteia inclusiv.
6.1.2. Pentru diferenţele de obligaţii fata de bugetul de stat, stabilite de organele de control, dobânzile se datoreazã începând cu ziua imediat urmãtoare scadentei obligaţiei la care s-a stabilit diferenţa şi pana la data stingerii acestei diferenţe.
6.2.1. Pe perioada amânãrii şi/sau eşalonãrii la plata obligaţiilor restante fata de bugetul de stat se datoreazã dobânzi calculate începând cu data semnãrii convenţiei de înlesnire la plata şi pana la achitarea ultimei rate eşalonate.
6.2.1.1. Dobânzile datorate pe perioada amânãrii sau eşalonãrii la plata, cu excepţia dobânzilor şi penalitatilor de orice fel, se calculeazã de cãtre organele competente care aproba înlesnirea la plata, urmând ca acestea sa fie comunicate debitorului în cadrul graficelor de plata anexa la convenţie. Calculul dobânzilor se face începând cu data semnãrii convenţiei, iar cuantumul acestora se achitã lunar, împreunã cu rata eşalonãrii, precum şi pe perioada de graţie acordatã la eşalonare şi pe perioada amânãrii la plata.
6.2.1.2. Pana la data semnãrii convenţiei debitorul datoreazã dobânzi şi penalitãţi de întârziere conform prevederilor art. 12 din ordonanta.
6.2.2. În situaţia în care debitorul beneficiar al unei înlesniri la plata achitã debitul integral într-o perioada mai mica decât cea acordatã prin înlesnire, organul fiscal teritorial, la cererea debitorului, va recalcula cuantumul dobânzilor în funcţie de perioada realã în care a fost facuta plata.
6.2.3.1. Calculul dobânzilor datorate pe perioada amânãrii sau eşalonãrii la plata se face pentru fiecare termen de plata prin înmulţirea soldului rãmas de plata anterior ratei curente cu numãrul de zile calendaristice ale intervalului de timp şi cu nivelul cotei dobânzii, conform exemplului urmãtor:
6.2.3.2. Se considera înlesnire cea acordatã în urmãtoarele condiţii:
a) data semnãrii convenţiei: 13 ianuarie 2003;
b) eşalonare pe 12 luni cu o perioada de graţie de 6 luni;
c) suma esalonata: 12.000.000 lei;
d) cota dobânzii: 0,06%.


──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sold Numãr Nivelul Dobanda
Termen de plata Rata (suma rãmasã de zile cotei datoratã
debitului de plata) calenda- dobânzii - lei -
- lei - - lei - ristice
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
14 februarie 2003 0 12.000.000 32 0,06% 230.400
14 martie 2003 0 12.000.000 28 0,06% 201.600
15 aprilie 2003 0 12.000.000 32 0,06% 230.400
15 mai 2003 0 12.000.000 30 0,06% 216.000
13 iunie 2003 0 12.000.000 29 0,06% 208.800
15 iulie 2003 0 12.000.000 32 0,06% 230.400
15 august 2003 2.000.000 10.000.000 31 0,06% 223.200
15 septembrie 2003 2.000.000 8.000.000 31 0,06% 186.000
15 octombrie 2003 2.000.000 6.000.000 30 0,06% 144.000
14 noiembrie 2003 2.000.000 4.000.000 30 0,06% 108.000
15 decembrie 2003 2.000.000 2.000.000 31 0,06% 74.400
15 ianuarie 2004 2.000.000 0 31 0,06% 37.200
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
TOTAL: 2.090.400
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


6.3. În situaţia în care termenul de plata a obligaţiilor fata de bugetul de stat se prelungeşte pana în prima zi lucrãtoare, conform art. 11 din ordonanta, dobanda pentru neplata la termen a obligaţiilor la bugetul de stat se calculeazã începând cu ziua urmãtoare termenului de plata prelungit.
6.4. Dobanda datoratã pentru neplata la termen a obligaţiilor fata de bugetul de stat, precum şi cea datoratã pe perioada înlesnirilor la plata se achitã prin document de plata distinct în acelaşi cont bugetar în care se achitã obligaţiile fata de bugetul de stat constând în impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri ale bugetului de stat.
Ordonanta:
Art. 14. - (1) Plata cu întârziere a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor obligaţii bugetare, cu excepţia dobânzilor, penalitatilor de orice fel şi a amenzilor, se sancţioneazã cu o penalitate de întârziere de 0,5% pentru fiecare luna şi/sau pentru fiecare fracţiune de luna de întârziere, începând cu data de întâi a lunii urmãtoare celei în care acestea aveau termen de plata. Penalitatea de întârziere nu inlatura obligaţia de plata a dobânzilor şi/sau a penalitatilor.
(2) Pentru situaţiile prevãzute la art. 13 alin. (6) şi (7) penalitatilor de întârziere li se aplica regimul stabilit pentru dobânzi.
(3) Penalitatea de întârziere se datoreazã pana la data începerii procedurii de executare silitã.
(4) În cazul în care s-au acordat înlesniri la plata obligaţiilor bugetare, penalitatea de întârziere se datoreazã pana la data intrãrii în vigoare a documentului prin care se acorda aceste înlesniri. Nerespectarea înlesnirilor la plata, asa cum au fost acordate, conduce la calculul penalitatilor de întârziere de la data încetãrii valabilitãţii acestora, conform legii.
7. Norme metodologice:
7.1. Pentru obligaţiile fata de bugetul de stat, reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri ale bugetului de stat, neplãtite la termenul legal de plata, cu excepţia dobânzilor, penalitatilor de orice fel şi a amenzilor, se datoreazã o penalitate de întârziere de 0,5% pe fiecare luna sau fracţiune de luna de întârziere, începând cu data de întâi a lunii urmãtoare celei în care acestea aveau termene de plata. De exemplu, în cazul unei obligaţii fata de bugetul de stat cu termenul de plata scadent la data de 25 martie, dacã suma a fost achitatã între 1 aprilie şi 30 aprilie, se datoreazã penalitatea de întârziere corespunzãtoare unei luni, iar dacã se achitã în perioada 1 mai - 31 mai, se datoreazã penalitatea de întârziere corespunzãtoare pentru doua luni.
7.2. Pentru debitorii plãtitori de impozit pe profit, la care impozitul pe profit declarat în Declaraţia privind impozitul pe profit, întocmitã în baza situaţiei financiare anuale, este mai mic decât impozitul pe profit anual stabilit prin declaraţiile de impozite şi taxe întocmite pentru trimestrul IV, pentru luna decembrie, dupã caz, penalitãţile de întârziere se recalculeazã începând cu data de 1 februarie a anului urmãtor celui de impunere, pe baza datelor din Declaraţia privind impozitul pe profit întocmitã în baza situaţiei financiare anuale.
7.3. Pentru obligaţiile fata de bugetul de stat neplãtite la scadenta de persoanele fizice, reprezentând impozit pe venitul global, se datoreazã penalitãţi de întârziere dupã cum urmeazã:
a) pentru anul fiscal de impunere penalitatea de întârziere pentru plãţile anticipate neefectuate în termen se calculeazã începând cu data de întâi a lunii urmãtoare termenului de plata, pe luna sau fracţiune de luna, pana la data plãţii, în cazul în care aceasta a fost plãtitã în cursul anului de impunere, şi pana la data de 31 decembrie pentru plãţile anticipate neachitate pana la finele anului de impunere;
b) penalitatea de întârziere pentru sumele rãmase neachitate din sumele înscrise în deciziile de plati anticipate cu titlu de impozit pentru anul precedent se calculeazã începând cu data de 1 ianuarie a anului urmãtor pana la data stingerii acestora prin orice modalitate, inclusiv;
c) în cazul în care impozitul pe venit din decizia de impunere anuala este inferior sumei totale datorate cu titlu de plati anticipate, penalitatea de întârziere se recalculeazã începând cu data de 1 ianuarie a anului urmãtor celui de impunere asupra soldului neachitat din plãţile anticipate la data de 31 decembrie a anului de impunere, diminuat cu impozitul de regularizare "de scãzut", rezultat din decizia de impunere anuala.
7.4. Penalitatea de întârziere pentru sumele neachitate la termen se datoreazã pana la data comunicãrii cãtre plãtitor a unei somaţii de plata prin care, conform prevederilor art. 41 alin. (1) din ordonanta, începe executarea silitã.
7.5. În cazul în care s-au acordat înlesniri la plata obligaţiilor fata de bugetul de stat pentru care nu s-a început executarea silitã, penalitatea de întârziere se datoreazã inclusiv pentru luna în care a fost încheiatã convenţia. În condiţiile pierderii înlesnirilor la plata, debitorii datoreazã penalitatea de întârziere începând cu luna în care înlesnirea la plata n-a fost respectata şi pana în luna începerii executãrii silite, inclusiv.
7.6. Penalitatea de întârziere datoratã pentru neplata la termen a obligaţiilor fata de bugetul de stat se achitã prin document de plata distinct în acelaşi cont bugetar în care se achitã impozitele, taxele, contribuţiile şi alte venituri ale bugetului de stat.
Ordonanta:
Art. 17. - (1) Nevirarea, în termen de 30 de zile de la data scadentei, a sumelor datorate cu titlu de obligaţii bugetare calculate şi reţinute la sursa atrage sancţionarea cu o penalitate de 10% din aceste sume a celui obligat sa facã, potrivit legii, reţinerea şi virarea sumelor.
(2) Penalitatea prevãzutã la alin. (1) se aplica şi plãtitorilor de venituri realizate în România de cãtre persoanele fizice şi juridice, în cazul în care nu au reţinut impozitul datorat, potrivit legii, de cãtre aceste persoane.
8. Norme metodologice:
8.1. Pentru obligaţiile fata de bugetul de stat, calculate şi reţinute la sursa, nevirate în termen de 30 de zile de la data scadentei, plãtitorii datoreazã o penalitate de 10% din aceste sume.
8.2. Penalitãţile pentru nevirarea la bugetul de stat a sumelor calculate şi reţinute la sursa se stabilesc de organele competente pe baza evidentelor proprii sau de organele de verificare şi control prin proces-verbal de stabilire a penalitatilor.
8.3. Penalitãţile datorate pentru nevirarea obligaţiilor fata de bugetul de stat reţinute la sursa se achitã în contul 20.22.01.03 "Venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate, potrivit legii".
Ordonanta:
Art. 19. - (1) Pentru sumele de restituit de la buget plãtitorii au dreptul la dobanda dupã expirarea unui termen de 30 de zile de la data depunerii la organul competent a cererii de restituire sau compensare, dupã caz.
(2) Pentru sumele de rambursat aferente operaţiunilor efectuate începând cu data de 1 ianuarie 2003, pentru care, potrivit reglementãrilor legale în materie, nu se face control anticipat, plãtitorii au dreptul la dobanda dupã expirarea unui termen de 15 zile de la data depunerii cererii de rambursare.
(3) Nivelul dobânzii prevãzute la alin. (1) este egal cu nivelul dobânzii prevãzute la art. 16 alin. (1). Dobanda se calculeazã şi se plãteşte numai în lei şi se suporta din acelaşi buget şi acelaşi venit bugetar din care trebuie sa se restituie, sa se ramburseze ori sa se compenseze, dupã caz, sumele solicitate de cãtre plãtitori.
9. Norme metodologice:
9.1. Dobanda la care au dreptul plãtitorii persoane fizice şi persoane juridice pentru sumele certe, lichide şi exigibile de compensat sau de restituit de la bugetul de stat se calculeazã dupã expirarea unui termen de 30 de zile de la data depunerii la organul fiscal competent a cererii de compensare sau restituire, dupã caz.
9.2. Dobanda se calculeazã pentru fiecare zi, începând cu ziua imediat urmãtoare expirãrii termenului de 30 de zile, pana la data înregistrãrii de cãtre unitãţile de trezorerie şi contabilitate publica a operaţiunii de compensare sau restituire în conturile bugetare corespunzãtoare, inclusiv.
9.3. Pentru obligaţiile stabilite prin hotãrâri şi decizii ale organelor jurisdicţionale sau administrative ca necuvenite bugetului de stat şi care urmeazã a fi restituite, dobânzile se datoreazã dupã expirarea termenului de 30 de zile de la depunerea cererii de restituire de cãtre plãtitori, întocmitã în baza sentinţei judecãtoreşti definitive şi irevocabile, sau dupã decizia administrativã, dupã caz, a carei copie legalizatã se anexeazã cererii de restituire.
9.4. Plãtitorii au dreptul la dobanda numai pentru sumele pentru care dreptul de compensare sau de restituire, dupã caz, s-a nãscut dupã data de 1 ianuarie 2003.
Ordonanta:
Art. 22. - (1) Plata obligaţiilor bugetare se efectueazã de cãtre debitori, distinct, pe fiecare impozit, taxa, contribuţie sau alte venituri bugetare, inclusiv dobânzi şi penalitãţi de orice fel, în urmãtoarea ordine:
a) obligaţii bugetare cu termene de plata în anul curent;
b) obligaţii bugetare reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri bugetare datorate şi neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, în ordinea vechimii, pana la stingerea integrala a acestora;
c) dobânzi, penalitãţi de întârziere şi alte penalitãţi aferente obligaţiilor bugetare prevãzute la lit. b);
d) obligaţii bugetare cu termene de plata viitoare.
(2) În situaţia în care debitorul nu efectueazã plata obligaţiilor bugetare, conform prevederilor alin. (1), creditorul bugetar va proceda la stingerea obligaţiilor bugetare pe care le administreazã, în conformitate cu ordinea de plata reglementatã de prezenta ordonanta, şi va înştiinţa despre aceasta debitorul în termen de 10 zile de la data efectuãrii stingerii.
10. Norme metodologice:
10.1.1. În categoria obligaţiilor fata de bugetul de stat cu termene de plata în anul curent se cuprind:
a) sumele datorate în contul ratelor din graficele de plata a obligaţiilor fata de bugetul de stat pentru care s-au aprobat eşalonãri şi/sau amânãri la plata, precum şi dobânzile datorate pe perioada eşalonãrii şi calculate conform legii;
b) penalitãţile datorate şi calculate conform legii, precum şi amenzile stabilite de organele competente prin documente de constatare sau de verificare şi/sau procese-verbale de constatare a contravenţiei, întocmite conform legii;
c) impozite, taxe, contribuţii sau alte venituri ale bugetului de stat, cu termene scadente în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie a anului curent, atât cele declarate de debitori, cat şi cele stabilite de organele de specialitate prin documente de impunere, potrivit legii;
d) dobânzile şi penalitãţile de întârziere pentru care se stabilesc termene de plata în anul curent de organele competente, aferente obligaţiilor fata de bugetul de stat neachitate, prevãzute la lit. c);
e) diferenţe de impozite, taxe, contribuţii sau alte venituri ale bugetului de stat, precum şi dobânzile şi penalitãţile de întârziere aferente acestora, calculate şi stabilite de organele competente prin acte de verificare şi control, conform legii, indiferent de perioada la care se referã.
10.1.2. În categoria obligaţiilor fata de bugetul de stat datorate şi neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent se cuprind obligaţiile fata de bugetul de stat datorate şi neachitate la scadenta ori la termenele de plata stabilite conform legii, reprezentând impozite, taxe, contribuţii sau alte venituri ale bugetului de stat din anii precedenti, inclusiv penalitãţi şi amenzi neachitate în termen şi pentru care nu s-au acordat înlesniri la plata, conform legii.
10.1.3. În categoria dobânzilor şi a penalitatilor de întârziere aferente obligaţiilor fata de bugetul de stat, datorate şi neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, se cuprind dobânzile şi penalitãţile de întârziere aferente acestor obligaţii, calculate pana la data de 31 decembrie a anului precedent, precum şi dobânzile şi penalitãţile de întârziere calculate pana la data stingerii acestor obligaţii.
10.2.1. În cazul în care plata se face prin virament bancar, debitorii sunt obligaţi sa întocmeascã documentul de plata pentru fiecare impozit, taxa, contribuţie şi alte venituri ale bugetului de stat, specificand termenul de plata şi categoria obligaţiei definite conform pct. 10.1.1, 10.1.2 sau 10.1.3, dupã caz.
10.2.2. În situaţia în care debitorul nu efectueazã plata obligaţiilor fata de bugetul de stat conform prevederilor pct. 10.1.1, 10.1.2 sau 10.1.3, dupã caz, organul fiscal competent va proceda la stingerea obligaţiilor fata de bugetul de stat, instiintand debitorul despre operaţiunea efectuatã, în termen de 10 zile de la data efectuãrii operaţiunilor de stingere.
Ordonanta:
Art. 25. - Prin compensare se sting creanţele bugetare cu creanţele debitorului, reprezentând sume de rambursat sau de restituit de la buget, prevãzute la art. 3, pana la concurenta celei mai mici sume, când ambele pãrţi dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cat şi cea de debitor al aceluiaşi buget.
11. Norme metodologice:
11.1. Compensarea ca modalitate de stingere a creanţelor bugetului de stat intervine atunci când exista obligaţii reciproce între debitor şi creditorul bugetar, respectiv atunci când acelaşi contribuabil, persoana juridicã sau fizica, are, pe de o parte, sume de plata la bugetul de stat, iar pe de alta parte, are sume de restituit sau de rambursat de la bugetul de stat.
Ordonanta:
Art. 26. - (1) Compensarea obligaţiilor bugetare datorate de debitor cu creanţele acestuia se face de autoritatea competenta, la cererea debitorului, în termen de 30 de zile sau din oficiu.
(2) Compensarea se va efectua cu obligaţii bugetare datorate aceluiaşi creditor bugetar, indiferent de natura lor.
(3) Organul competent va înştiinţa în scris debitorul despre mãsura compensãrii luate potrivit alin. (1), în termen de 7 zile de la data efectuãrii operaţiunii.
12. Norme metodologice:
12.1. Autoritãţile competente în efectuarea compensãrii sunt organele de specialitate ale Ministerului Finanţelor Publice, unde debitorul este luat în evidenta ca plãtitor de impozite şi taxe, sau unitãţile vamale, pentru obligaţiile bugetului de stat datorate în vama.
12.2.1. Cererea de compensare trebuie sa cuprindã elementele de identificare a debitorului, suma şi natura creanţelor din care urmeazã sa se facã compensarea, elementele necesare din care sa rezulte ca aceasta nu este datoratã bugetului de stat, precum şi suma şi natura obligaţiilor datorate bugetului de stat pentru care se solicita stingerea prin compensare.
12.2.2. Cererea de compensare va fi soluţionatã de organele fiscale competente numai dacã este depusa în termenul legal de prescripţie a dreptului de a cere compensarea.
12.2.3. Cererea va fi însoţitã de copii ale documentelor din care rezulta ca suma a fost plãtitã la bugetul de stat, pentru sumele plãtite fãrã existenta unui titlu de creanta, precum şi de copii legalizate de pe hotãrâri definitive şi irevocabile sau decizii ale organelor jurisdicţionale sau administrative, dupã caz, pentru sumele stabilite prin acestea.
12.2.4. Dupã primirea cererii de compensare organele fiscale competente vor efectua verificarea cererii de compensare, a documentelor anexate la aceasta şi a datelor existente în evidentele proprii. În condiţiile în care organul competent considera ca mai are nevoie de anumite documente, va solicita în scris prezentarea acestora.
12.3. Persoana insarcinata cu efectuarea compensãrii, dupã primirea documentaţiei complete înaintate de debitor şi verificarea realitãţii datelor din evidentele fiscale, va face copii de pe fişa plãtitorului din evidenta analitica pe plãtitor pentru veniturile care fac obiectul operaţiunii de compensare, pentru persoanele juridice, şi de pe conturile fiscale personale pentru fiecare categorie de venit, pentru persoanele fizice, şi va întocmi un referat privind operaţiunea de compensare care va fi semnat de şeful compartimentului de colectare.
12.4.1. În baza referatului se întocmeşte nota de compensare a impozitelor, taxelor, contribuţiilor, care va fi aprobatã de conducãtorul unitãţii, în doua exemplare.
12.4.2. Notele de compensare aprobate se transmit pe baza de borderou unitãţii de trezorerie şi contabilitate publica, în vederea operarii compensãrii în conturile bugetare corespunzãtoare.
12.4.3. Unitãţile de trezorerie şi contabilitate publica vor efectua compensarea şi vor înscrie pe cele doua exemplare ale notei de compensare data la care s-a efectuat operaţiunea de compensare, îşi vor retine un exemplar al acesteia, iar celãlalt exemplar va fi restituit organului competent.
12.5. Organele competente vor inregistra fiecare operaţiune de compensare în evidenta pe plãtitori şi vor întocmi un dosar complet al acestei operaţiuni, care va cuprinde:
a) cererea debitorului;
b) documentaţia care a stat la baza acesteia;
c) pentru persoanele juridice, copia fisei plãtitorului din evidenta analitica pe plãtitori pentru veniturile care fac obiectul operaţiunii de compensare;
d) pentru persoanele fizice, copii ale conturilor fiscale personale pentru fiecare categorie de venit;
e) referatul privind operaţiunea de compensare;
f) nota de compensare confirmatã de unitãţile de trezorerie şi contabilitate publica.
12.6. Compensarea din oficiu intervine, de regula, atunci când debitorul solicita restituirea unor sume plãtite în plus, restituirea sumelor reprezentând accize sau restituirea sumelor reprezentând T.V.A. de rambursat şi acesta are obligaţii restante la bugetul de stat.
12.7. Organul competent va înştiinţa în scris debitorul despre compensare, atât pentru cea efectuatã la cerere, cat şi pentru cea din oficiu, în termen de 7 zile de la data înregistrãrii acestei operaţiuni în conturile corespunzãtoare de venituri ale bugetului de stat de cãtre unitãţile de trezorerie şi contabilitate publica.
Ordonanta:
Art. 27. - Compensarea se efectueazã dupã cum urmeazã:
a) cu obligaţii bugetare cu termene de plata în anul curent;
b) cu obligaţii bugetare reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri bugetare datorate şi neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, în ordinea vechimii, pana la stingerea integrala a acestora;
c) cu dobânzi, penalitãţi de întârziere şi alte penalitãţi aferente obligaţiilor bugetare prevãzute la lit. b);
d) cu obligaţii bugetare cu termene de plata viitoare, numai la cererea plãtitorului.
13. Norme metodologice:
13.1. Normele metodologice prevãzute la pct. 10 se aplica în mod corespunzãtor.
Ordonanta:
Art. 30. - (1) Dacã debitorul nu şi-a plãtit obligaţiile bugetare ori acestea nu au fost stinse în alt mod, potrivit dispoziţiilor prezentului titlu, organul de executare îi va transmite o înştiinţare de plata, prin care i se notifica acestuia suma datoratã.
(2) În termen de 15 zile de la data comunicãrii înştiinţãrii de plata debitorul urmeazã sa îşi plãteascã obligaţiile restante sau sa facã dovada stingerii acestora.
(3) Înştiinţarea de plata este act premergãtor executãrii silite.
14. Norme metodologice:
14.1. Dacã debitorul nu şi-a plãtit obligaţiile la bugetul de stat sau acestea nu au fost stinse prin compensare ori prin plata în rate, conform înlesnirilor la plata acordate, organul fiscal competent transmite, pentru notificarea sumelor datorate reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri ale bugetului de stat, o înştiinţare de plata.
14.2. Constituie înştiinţare de plata şi urmãtoarele documente: procesul-verbal de control pentru stabilirea diferenţelor de obligaţii fata de bugetul de stat, procesul-verbal de calcul al dobânzilor, procesul-verbal de calcul al penalitatilor de întârziere, procesul-verbal de calcul al penalitatilor pentru nevirarea în termenul legal a sumelor datorate cu titlu de obligaţii fata de bugetul de stat, calculate şi reţinute la sursa, procesul-verbal de constatare a contravenţiilor, nota de constatare pentru nedepunerea declaraţiei, decizia de impunere plati anticipate, decizia de impunere anuala, precum şi alte documente prevãzute de lege.
14.3.1. În termen de 15 zile de la data comunicãrii înştiinţãrii de plata debitorul trebuie sa achite obligaţiile restante şi accesoriile aferente sau sa facã dovada stingerii acestora prin modalitãţile prevãzute în titlul II din ordonanta.
14.3.2. Comunicarea înştiinţãrii de plata se face potrivit normelor metodologice prevãzute la pct. 25.
Ordonanta:
Art. 31. - Mãsurile asiguratorii prevãzute în prezentul titlu se dispun şi se aduc la îndeplinire prin procedura administrativã de cãtre creditorii bugetari.
15. Norme metodologice:
15.1. Prin mãsuri asiguratorii se pot indisponibiliza bunuri şi/sau venituri ale debitorului în scopul asigurãrii colectãrii creanţelor bugetului de stat.
15.2. Dispunerea şi aducerea la îndeplinire a mãsurilor asiguratorii se efectueazã prin procedura administrativã de cãtre organele de specialitate ale Ministerului Finanţelor Publice şi unitãţilor sale teritoriale pentru creanţele bugetului de stat.
Ordonanta:
Art. 32. - Se vor dispune mãsuri asiguratorii de cãtre creditorii bugetari, înaintea începerii procedurii de executare silitã, atunci când exista pericolul ca debitorul sa se sustragã de la urmãrire sau sa îşi ascundã ori sa îşi risipeascã averea/patrimoniul.
16. Norme metodologice:
16.1. Mãsurile asiguratorii se pot dispune şi aduce la îndeplinire înaintea individualizarii creanţei bugetului de stat în titluri de creanta ori, dupã caz, înaintea emiterii titlului executoriu sau înaintea începerii procedurii de executare silitã.
16.2. În cazul în care, cu ocazia exercitãrii controlului, se constata ca exista pericolul ca debitorul sa se sustragã de la urmãrire sau sa îşi ascundã ori sa îşi risipeascã averea/patrimoniul, organele de control ale Ministerului Finanţelor Publice şi ale unitãţilor sale teritoriale vor dispune organelor de executare competente aducerea la îndeplinire a mãsurilor asiguratorii înainte de încheierea procesului-verbal de control ori, dupã caz, pana la data stabilitã pentru plata prin procesul-verbal de control, în condiţiile legii.
Ordonanta:
Art. 33. - Creditorul bugetar poate dispune prin procedura administrativã, prin decizie motivatã, poprirea asiguratorie asupra veniturilor şi/sau sechestrul asigurator asupra bunurilor mobile şi imobile, proprietatea debitorului, dupã caz, oriunde s-ar afla.
17. Norme metodologice:
17.1. Dacã organele de control sesizeazã existenta unor situaţii de felul celor prevãzute la pct. 16.2, vor dispune luarea mãsurilor asiguratorii, printr-o decizie motivatã aprobatã de conducãtorul acestora, care va fi comunicatã de îndatã organelor de executare competente potrivit legii, precizând totodatã veniturile şi bunurile cunoscute asupra cãrora se vor putea aplica mãsurile asiguratorii, precum şi datele de identificare a acestora.
17.2.1. Decizia va cuprinde în mod obligatoriu cel puţin urmãtoarele elemente:
a) temeiul legal;
b) organul de control emitent;
c) numele sau denumirea debitorului, precum şi domiciliul sau sediul acestuia, codul numeric personal, codul de înregistrare fiscalã şi alte date de identificare;
d) volumul estimat sau stabilit al creanţei bugetului de stat, printr-o nota de constatare ori procesul-verbal de control, dupã caz;
e) motivatia dispunerii mãsurilor asiguratorii;
f) dispunerea mãsurilor asiguratorii;
g) informaţiile necesare pentru înfiinţarea mãsurilor asiguratorii: conturile de disponibilitati şi conturile de depozite, precum şi bãncile la care sunt deschise aceste conturi; sumele datorate debitorului de cãtre terţe persoane şi datele de identificare a acestora; bunurile aflate în proprietatea debitorului ori deţinute de acesta în proprietate comuna cu terţe persoane, aflate la debitor sau la terţe persoane, şi locul unde se gãsesc bunurile respective, precum şi orice alte informaţii utile;
h) recomandãri privind mãsurile asiguratorii - poprire asiguratorie sau sechestru asigurator asupra bunurilor - ce urmeazã a fi aduse la îndeplinire de organul de executare;
i) calea de atac, termenul în care decizia poate fi contestatã şi organul competent sa soluţioneze contestaţia;
j) data emiterii deciziei;
k) semnatura celui care a întocmit decizia, a şefului ierarhic al acestuia şi a conducatorului care a aprobat-o, precum şi ştampila organului de control.
17.2.2. Decizia va fi însoţitã de copii ale documentelor justificative.
17.3. Numãrul deciziei se va consemna în procesul-verbal de control, iar în cazul în care mãsurile asiguratorii au fost aduse la îndeplinire înainte de încheierea procesului-verbal, se va face menţiune despre acestea.
17.4. În cazul în care organul de executare deţine, la momentul primirii deciziei, informaţii cu privire la venituri şi bunuri ale debitorului, altele decât cele indicate de cãtre organul de control, acestea vor fi avute în vedere la înfiinţarea mãsurilor asiguratorii.
17.5. Decizia va fi întocmitã în 3 exemplare, fiecare cu valoare de original, din care doua exemplare se vor comunica organului de executare în raza cãruia debitorul este luat în evidenta ca plãtitor de obligaţii ale bugetului de stat, denumit în continuare organ coordonator, iar un exemplar se va pãstra la organul de control.
17.6. În cazul în care debitorul are bunuri pe raza teritorialã a altor organe de executare, organul de executare coordonator va comunica acestora copii certificate de pe decizie în vederea aducerii la îndeplinire a mãsurilor asiguratorii, iar terţilor popriţi sau bãncii le vor fi comunicate copii certificate de pe aceasta.
17.7. Mãsurile asiguratorii se aduc la îndeplinire de îndatã de cãtre organele de executare competente potrivit legii.
17.8. O data cu aducerea la îndeplinire a mãsurilor asiguratorii organul de executare comunica debitorului decizia emisã de organul de control, în original, ori, dupã caz, copia certificatã a actului prin care instanta judecãtoreascã sau alte organe competente au dispus mãsuri asiguratorii.
17.9. Mãsurile asiguratorii care pot fi aduse la îndeplinire sunt: poprirea asiguratorie şi sechestrul asigurator asupra bunurilor mobile şi/sau bunurilor imobile, dupã caz.
17.10. Prevederile art. 70-86 din ordonanta se aplica în mod corespunzãtor în cazul aducerii la îndeplinire a mãsurilor asiguratorii asupra fructelor neculese şi a recoltelor prinse de rãdãcini, precum şi asupra unui ansamblu de bunuri.
Ordonanta:
Art. 34. - Mãsurile asiguratorii dispuse potrivit art. 33, precum şi cele dispuse de instanţele judecãtoreşti sau de alte organe competente se aduc la îndeplinire în conformitate cu dispoziţiile referitoare la executarea silitã, care se aplica în mod corespunzãtor.
18. Norme metodologice:
18.1. La primirea deciziei prin care se dispun mãsurile asiguratorii organele de executare sunt obligate sa procedeze de îndatã la indisponibilizarea bunurilor mobile şi/sau imobile, precum şi a oricãror venituri ale debitorului.
18.2. Poprirea asiguratorie şi sechestrul asigurator asupra bunurilor se vor aplica numai în mãsura necesarã realizãrii creanţei bugetului de stat.
18.3. Sumele de bani datorate cu orice titlu debitorului de cãtre o terta persoana sunt indisponibilizate în mâinile terţului poprit, de la data primirii adresei de înfiinţare a popririi asiguratorii de cãtre acesta.
18.4. Pentru poprire pe conturi bancare, în mãsura în care este necesar pentru asigurarea realizãrii creanţei bugetului de stat, sumele în lei şi/sau în valuta existente sau viitoare în contul debitorului sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizarii şi pana la data ridicãrii mãsurilor asiguratorii sau, dupã caz, a începerii procedurii de executare silitã, banca nu va face nici o plata care ar diminua suma supusã indisponibilizarii, cu excepţia sumelor necesare pentru plata drepturilor salariale.
18.5. Sumele în lei şi/sau valuta ridicate de cãtre organele de executare ca efect al mãsurilor asiguratorii se consemneazã la unitãţile abilitate, pe numele debitorului, la dispoziţia organului de executare care a adus la îndeplinire mãsurile asiguratorii, cu înştiinţarea în termen de 3 zile de la data consemnarii a celui care a dispus mãsurile.
18.6. Despre aducerea la îndeplinire a mãsurilor asiguratorii se va înştiinţa instanta judecãtoreascã sau alte organe competente care au dispus aceste mãsuri.
18.7. În cazul în care, cu ocazia aducerii la îndeplinire a mãsurilor asiguratorii, se constata ca bunurile şi/sau veniturile debitorului nu sunt suficiente sau lipsesc în totalitate, organul de executare va încheia un proces-verbal în care se vor consemna cele constatate, instiintandu-se, totodatã, organul care le-a dispus.
Ordonanta:
Art. 35. - Mãsurile asiguratorii vor fi ridicate, prin decizie motivatã, de cãtre creditorii bugetari când au încetat motivele pentru care au fost dispuse.
19. Norme metodologice:
19.1. Mãsurile asiguratorii dispuse vor fi ridicate de cãtre organul de executare competent, în tot sau în parte, în baza deciziei motivate emise de organul de control care le-a dipus, dacã:
a) creanta estimatã prin nota de constatare la încheierea procesului-verbal de control nu mai exista sau are o valoare mai mica;
b) actul de control care a generat luarea mãsurilor asiguratorii a fost desfiinţat în tot sau în parte de organul competent;
c) s-a efectuat plata voluntara sau stingerea prin alte modalitãţi şi la termenele prevãzute de lege a sumelor stabilite prin actul de control;
d) prin hotãrârea instanţei competente data ca urmare a soluţionãrii unei contestaţii a mãsurilor asiguratorii s-a decis ridicarea acestora în tot sau în parte;
e) în alte condiţii prevãzute de lege.
19.2. Ridicarea mãsurilor asiguratorii va fi adusã la cunostinta, în scris, de cãtre organul de executare competent şi terţului poprit, bãncii ori biroului de carte funciarã, dupã caz.
Ordonanta:
Art. 36. - Mãsurile asiguratorii dispuse atât de organele de executare, cat şi de instanţele judecãtoreşti ori de alte organe competente, dacã nu au fost desfiinţate în condiţiile legii, rãmân valabile pe toatã perioada executãrii silite fãrã îndeplinirea altor formalitãţi.
20. Norme metodologice:
20.1. Mãsurile asiguratorii rãmân valabile şi dupã data emiterii titlului executoriu, pe toatã perioada aplicãrii procedurii de executare silitã.
20.2. Dupã emiterea titlului executoriu pentru creanţele bugetului de stat se aplica procedura de executare silitã, urmând ca sumele indisponibilizate sa se vireze în contul indicat de organul de executare, iar bunurile sechestrate sa fie valorificate.
Ordonanta:
Art. 37. - (1) În cazul infiintarii sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile, un exemplar al procesului-verbal întocmit de organul de executare se comunica pentru înscriere Biroului de carte funciarã.
(2) Înscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, dupã înscriere, vor dobândi vreun drept asupra imobilului respectiv. Actele de dispoziţie ce ar interveni ulterior înscrierii prevãzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absolutã.
21. Norme metodologice:
21.1. Organul de executare care a încheiat procesul-verbal de sechestru asigurator va comunica de îndatã un exemplar Biroului de carte funciarã din cadrul judecãtoriei în a carei raza se afla bunul imobil, pentru înscrierea acestuia în cartea funciarã.
Ordonanta:
Art. 38. - Dacã valoarea bunurilor proprii ale debitorului nu acoperã integral creanta bugetarã, mãsurile asiguratorii pot fi înfiinţate şi asupra bunurilor deţinute de debitor în proprietate comuna cu terţe persoane.
22. Norme metodologice:
22.1. În cazul în care mãsurile asiguratorii au fost dispuse de organele de control ale Ministerului Finanţelor Publice şi ale unitãţilor sale teritoriale, dacã bunurile proprii ale debitorului lipsesc sau valoarea lor nu acoperã integral creanta bugetului de stat, mãsurile asiguratorii pot fi înfiinţate, în mãsura necesarã acoperirii creanţei, şi asupra bunurilor mobile comune ale soţilor ori, dupã caz, bunurilor deţinute de debitor în coproprietate cu terţe persoane.
22.2. Pentru obligaţiile fata de bugetul de stat comune ale soţilor pot fi înfiinţate mãsuri asiguratorii asupra bunurilor comune ale acestora, iar în cazul în care valoarea bunurilor comune nu acoperã integral creanta, pot fi indisponibilizate şi bunurile şi veniturile proprii ale soţilor.
Ordonanta:
Art. 39. - Impotriva actelor de înfiinţare şi de aducere la îndeplinire a mãsurilor asiguratorii cel interesat poate face contestaţie în conformitate cu prevederile art. 124.
23. Norme metodologice:
23.1. Cei interesaţi pot face contestaţie impotriva mãsurilor asiguratorii în întregime, impotriva oricãrui act prin care se dispun mãsurile asiguratorii şi/sau impotriva oricãrui act de aducere la îndeplinire a acestora, precum şi impotriva refuzului organului de executare competent de a îndeplini un act de aducere la îndeplinire a mãsurilor asiguratorii în condiţiile legii.
23.2. Contestaţia impotriva mãsurilor asiguratorii se poate introduce, sub sancţiunea decãderii, în termen de 15 zile de la data când contestatarul a luat cunostinta de dispunerea ori aducerea la îndeplinire a mãsurilor asiguratorii, prin comunicarea actelor de dispunere sau de aducere la îndeplinire a mãsurilor asiguratorii sau din alta înştiinţare ori, în lipsa acestora, în alt mod.
23.3. Contestaţia se introduce la judecãtoria în a carei raza teritorialã se afla sediul organului de executare care a adus la îndeplinire mãsurile asiguratorii contestate.
Ordonanta:
Art. 40. - (1) În cazul în care debitorul nu îşi plãteşte de bunãvoie obligaţiile bugetare datorate, organele de executare silitã, pentru stingerea acestora, vor proceda la acţiuni de executare silitã, potrivit prezentei ordonanţe.
(2) Executarea silitã a creanţelor bugetare nu se perimeaza.
(3) Executarea silitã se desfãşoarã pana la stingerea creanţelor bugetare înscrise în titlul executoriu, inclusiv a dobânzilor, penalitatilor de întârziere şi altor penalitãţi ori a altor sume, datorate sau acordate potrivit legii prin acesta, precum şi a cheltuielilor de executare.
(4) În cazul în care prin titlul executoriu sunt prevãzute, dupã caz, dobânzi, penalitãţi de întârziere, penalitãţi sau alte sume, fãrã sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de cãtre organul de executare şi consemnate într-un proces-verbal care constituie titlu executoriu.
24. Norme metodologice:
24.1. În cazul în care debitorul nu plãteşte de bunãvoie sumele datorate bugetului de stat, organele de executare silitã, pentru stingerea acestora, vor proceda la poprirea conturilor bancare, poprirea terţilor, sechestrarea bunurilor mobile şi imobile proprietate a debitorului, potrivit legii.
24.2. Acţiunile de executare silitã, întreprinse de organele de executare, se desfãşoarã pana la recuperarea integrala a creanţei bugetului de stat înscrise în titlul executoriu, precum şi a tuturor cheltuielilor ocazionate de derularea acţiunilor de executare.
24.3. În cazul în care titlul executoriu a fost transmis de cãtre alte instituţii publice şi au fost acordate dobânzi, penalitãţi de întârziere şi alte penalitãţi ori alte sume, fãrã sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de cãtre organul de executare şi consemnate într-un proces-verbal. Pentru sumele astfel stabilite procesul-verbal semnat de conducãtorul organului de executare constituie titlu executoriu.
Ordonanta:
Art. 41. - (1) Executarea silitã începe prin comunicarea unei somaţii în care i se notifica debitorului ca are obligaţia sa efectueze plata sumelor datorate în termen de 15 zile sau sa facã dovada stingerii obligaţiei bugetare, în caz contrar aplicându-se modalitãţile de executare silitã prevãzute de prezenta ordonanta. Somaţia este însoţitã de o copie certificatã de pe titlul executoriu.
(2) Somaţia cuprinde: organul de executare emitent; datele de identificare ale debitorului; data emiterii, numãrul dosarului de executare; suma pentru care se începe executarea silitã; termenul în care cel somat urmeazã sa plãteascã obligaţia prevãzutã în titlul executoriu, precum şi indicarea consecinţelor nerespectãrii acesteia; semnatura şi ştampila organului de executare.
(3) Somaţia este obligatorie şi se comunica debitorului dupã cum urmeazã:
a) prin posta, la domiciliul sau la sediul debitorului, dupã caz, cu scrisoare recomandatã cu confirmare de primire;
b) prin executorii bugetari, potrivit dispoziţiilor Codului de procedura civilã privind comunicarea citaţiilor şi a altor acte de procedura, care se aplica în mod corespunzãtor;
c) prin prezentarea celui somat şi primirea somaţiei de cãtre acesta sub semnatura, ca urmare a înştiinţãrii prin alte mijloace, cum sunt fax, telefon, e-mail, dacã se asigura transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia.
(4) În cazul în care debitorii refuza primirea somaţiei sau se constata lipsa oricãrei persoane la domiciliul sau la sediul social declarat al acestora, comunicarea somaţiei se face prin publicarea unui anunţ în cotidiene locale ori centrale sau în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în care se menţioneazã ca a fost emisã somaţia pe numele debitorului şi ca acesta este invitat sa plãteascã în termen de 15 zile suma datoratã. Dupã publicarea anunţului toate actele întocmite în cadrul procedurii de executare silitã sunt opozabile debitorului.
(5) Dovada comunicãrii somaţiei potrivit alin. (3) se va înscrie de îndatã în evidentele organului de executare şi va fi pastrata la dosarul de executare.
25. Norme metodologice:
25.1. Somaţia este primul act de executare silitã şi este obligatorie, indiferent de modalitatea de executare silitã care va fi aplicatã.
25.2.1. Comunicarea somaţiei se face prin posta, cu scrisoare recomandatã cu confirmare de primire, menţionându-se data şi ora primirii, sau se poate face prin personalul unitãţilor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, denumit în continuare persoane împuternicite, ori prin afişare, potrivit legii.
25.2.2. În cazul comunicãrii somaţiei prin persoanele împuternicite, pentru persoanele juridice, asociaţiile şi societãţile fãrã personalitate juridicã înmânarea somaţiei se face la sediul acestora persoanei însãrcinate cu primirea corespondentei, iar pentru persoanele fizice, la domiciliul ori resedinta acestora sau oriunde debitorul primeşte somaţia.
25.2.2.1. Comunicarea somaţiei nu poate fi facuta în zilele nelucrãtoare şi de sãrbãtoare legalã, cu excepţia cazurilor urgente, cu aprobarea conducerii organului de executare.
În cazul debitorilor persoane juridice, asociaţii şi societãţi fãrã personalitate juridicã, înmânarea somaţiei se face persoanei însãrcinate cu primirea corespondentei, care va semna adeverinta de primire, indicând numele, prenumele şi calitatea şi aplicând ştampila.
25.2.2.2. Comunicarea somaţiei se face personal debitorului persoana fizica, care va semna adeverinta de primire, persoana imputernicita certificând identitatea, semnatura acestuia, data şi ora primirii.
25.2.2.3. Dacã debitorul se afla la domiciliu şi refuza sa primeascã somaţia sau o primeşte şi refuza ori nu poate sa semneze adeverinta de primire, persoana imputernicita va inmana somaţia debitorului sau, în cazul refuzului de primire, o va afişa pe usa locuinţei acestuia, consemnand acestea într-un proces-verbal.
25.2.2.4. Dacã debitorul nu este gãsit la domiciliu, persoana imputernicita va inmana somaţia unei persoane din familie sau, în lipsa acesteia, oricãrei persoane care locuieşte cu debitorul ori persoanei care primeşte în mod obişnuit corespondenta.
25.2.2.5. Atunci când debitorul are domiciliul sau sediul într-o clãdire compusa din mai multe apartamente sau într-un hotel şi nu exista indicii asupra apartamentului sau camerei unde locuieşte sau îşi are sediul, somaţia se va inmana administratorului sau persoanei cu atribuţii similare ori celui care în mod obişnuit îl înlocuieşte.
25.2.2.6. Persoanele prevãzute la pct. 25.2.2.4 şi 25.2.2.5 vor semna adeverinta de primire, iar persoana imputernicita va certifica identitatea acestora. Dacã aceste persoane nu vor sau nu pot sa semneze adeverinta de primire, somaţia va fi predatã acestora. Dacã nu vor sa primeascã somaţia sau sunt lipsa, persoana imputernicita va afişa somaţia, în cazul prevãzut la pct. 25.2.2.4, pe usa locuinţei debitorului sau, în cazul prevãzut la pct. 25.2.2.5, pe usa principala a clãdirii. În toate cazurile menţionate mai sus persoana imputernicita va încheia un proces-verbal.
25.2.2.7. Procesul-verbal încheiat de persoana imputernicita în îndeplinirea obligaţiei de comunicare a somaţiei va cuprinde:
a) anul, luna şi ziua când a fost încheiat;
b) numele, prenumele şi funcţia celui care l-a încheiat;
c) organul de executare emitent al somaţiei;
d) numele şi prenumele sau denumirea debitorului;
e) domiciliul sau sediul debitorului, cu indicarea numãrului etajului, apartamentului ori camerei, dacã debitorul are domiciliul sau sediul într-o clãdire cu mai multe etaje ori apartamente sau într-un hotel;
f) numele, prenumele şi calitatea persoanei cãreia i-a fost înmânatã somaţia sau locul unde s-a fãcut afişarea;
g) semnatura celui care a încheiat procesul-verbal;
h) menţionarea cazurilor când cei care trebuie sa semneze adeverinta de primire a somaţiei nu vor sau nu o pot semna.
Înmânarea somaţiei nu poate fi facuta unui minor sub 14 ani împliniţi sau unei persoane lipsite de discernãmânt.
25.2.3. Debitorii incapabili, respectiv minorii, alienaţii şi debilii mintal puşi sub interdicţie judecãtoreascã, precum şi alte persoane prevãzute de lege vor fi somati prin reprezentanţii lor legali, la domiciliul sau la sediul acestora din urma.
25.2.4. Când se constata ca debitorul nu este gãsit la domiciliul sau la resedinta sa şi se afla în una dintre situaţiile urmãtoare, se va proceda conform dispoziţiilor Codului de procedura civilã, astfel:
a) personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare ale României, cetãţenii romani trimişi ca funcţionari la organizaţii internaţionale, precum şi membrii lor de familie care locuiesc cu ei, aflaţi în strãinãtate, vor fi somati prin Ministerul Afacerilor Externe;
b) cetãţenii romani, alţii decât cei mentionati anterior, aflaţi în strãinãtate în interes de serviciu, vor fi somati prin persoanele juridice care i-au trimis;
c) pentru debitorii care îşi satisfac stagiul militar, care sunt concentraţi ori aflaţi în misiune, somaţia se transmite la comandamentul militar din raza teritorialã a organului de executare;
d) pentru cei care alcãtuiesc echipajul unui vas de comerţ, comunicarea somaţiei se face, în lipsa unui domiciliu cunoscut, la cãpitãnia portului unde este înregistrat vasul;
e) pentru debitorii care executa o pedeapsa privativã de libertate, comunicarea somaţiei se face la sediul penitenciarului;
f) pentru bolnavii aflaţi în spitale, sanatorii sau alte aşezãminte similare, comunicarea somaţiei se face la sediul acestora.
25.3. Confirmarea de primire, în cazul comunicãrii somaţiei prin posta, adeverinta de primire sau, dupã caz, procesul-verbal de comunicare a somaţiei, se conexeaza la dosarul de executare.
Ordonanta:
Art. 43. - (1) Prin sechestrul aplicat asupra bunurilor mobile creditorul bugetar dobândeşte un drept de gaj, iar prin cel aplicat asupra bunurilor imobile creditorul bugetar dobândeşte un drept de ipoteca.
(2) Dreptul de ipoteca conferã creditorului bugetar în raport cu alţi creditori aceleaşi drepturi ca şi dreptul de ipoteca, în sensul prevederilor dreptului comun.
(3) Din momentul în care se îndeplineşte condiţia de publicitate prin înscrierea titlului executoriu la Arhiva Electronica de Garanţii Reale Mobiliare ori în cazul în care bunul se ia în posesie, creditorul bugetar are prioritate fata de garanţia realã a celorlalţi creditori urmãritori asupra bunului mobil sau sumei în cauza.
26. Norme metodologice:
26.1. Sechestrul aplicat asupra bunurilor mobile proprietate a debitorului naşte un drept de gaj în favoarea organelor de executare. Procesul-verbal de instituire a sechestrului reprezintã înscrisul constatator al dreptului de gaj.
26.1.1. În cazul gajului cu deposedare are loc transmiterea bunului mobil gajat fie cãtre organele de executare, fie cãtre terţul însãrcinat cu pãstrarea bunului, caz în care bunul este ţinut la dispoziţia organelor de executare pana la stingerea în întregime a debitului, prin modalitãţile prevãzute de ordonanta.
26.1.2. În cazul gajului fãrã deposedare bunul mobil gajat rãmâne în pãstrare la debitor, pe cheltuiala şi rãspunderea acestuia, şi este ţinut la dispoziţia organelor de executare pana la data stingerii creanţei fata de bugetul de stat, prin modalitãţile prevãzute de ordonanta.
26.1.3. Dacã debitorul plãteşte obligaţiile fata de bugetul de stat în întregime, înainte ca bunul sa fie valorificat, bunul mobil gajat se restituie debitorului.
26.2.1. Sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile proprietate a debitorului naşte un drept de ipoteca în favoarea organelor de executare.
26.2.2. Bunul imobil ipotecat rãmâne în posesia debitorului care are dreptul sa-i culeagã fructele ca orice proprietar.
26.2.3. Organele de executare în baza ipotecii au dreptul sa urmãreascã bunul imobil.
26.2.4. Dreptul de ipoteca al organelor de executare asupra bunului imobil ipotecat înceteazã numai dacã debitul în legatura cu care s-a nãscut dreptul de ipoteca se stinge în întregime.
Ordonanta:
Art. 44. - (1) Procedura de executare silitã se efectueazã din oficiu şi, o data începutã, se poate suspenda, întrerupe sau poate inceta numai în cazurile şi sub forma prevãzute de prezenta ordonanta.
(2) Executarea silitã se suspenda:
a) când suspendarea a fost dispusã de instanta sau de creditorul bugetar;
b) de la data comunicãrii aprobãrii inlesnirii la plata;
c) în alte cazuri prevãzute de lege.
(3) Executarea silitã se întrerupe:
a) la data declarãrii stãrii de insolvabilitate a debitorului;
b) în alte cazuri prevãzute de lege.
(4) Executarea silitã înceteazã dacã:
a) s-au stins integral creanţele bugetare prevãzute în titlul executoriu, inclusiv dobânzile, penalitãţile de orice fel, cheltuielile de executare, precum şi orice alte sume stabilite în sarcina debitorului, potrivit legii;
b) a fost desfiinţat titlul executoriu;
c) în alte cazuri prevãzute de lege.
27. Norme metodologice:
27.1. Pentru creanţele bugetului de stat datorate şi neplãtite de debitor în termenul comunicat prin înştiinţarea de plata, organele de executare declanseaza, din oficiu, procedura executãrii silite.
27.2. Executarea silitã se suspenda dupã cum urmeazã:
a) dacã instanta de judecata, pana la soluţionarea contestaţiei, a suspendat intreaga procedura de executare silitã, la cerere, prin încheiere motivatã;
b) dacã organele de executare, la cererea debitorului, au dispus suspendarea temporarã, totalã sau parţialã, numai a popririi conturilor bancare ale acestuia;
c) dacã s-a aprobat înlesnirea la plata a obligaţiilor debitorului cãtre bugetul de stat, de la data semnãrii convenţiei;
d) în alte cazuri prevãzute de lege.
27.3. Executarea silitã înceteazã în urmãtoarele cazuri:
a) când debitorul, în cursul executãrii silite, achitã creanta fata de bugetul de stat constând în impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte sume ce reprezintã venituri ale bugetului de stat, precum şi accesoriile acestora, respectiv dobânzi, penalitãţi de orice fel, inclusiv cheltuieli de executare şi orice alte sume stabilite, potrivit legii, în sarcina sa;
b) când titlul executoriu a fost desfiinţat;
c) în alte cazuri prevãzute de lege.
Ordonanta:
Art. 47. - (1) Executarea silitã a creanţelor bugetare se efectueazã numai în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prezentei ordonanţe de organul de executare competent în a cãrui raza teritorialã îşi are sediul sau domiciliul debitorul, persoana fizica sau juridicã, ori unde acesta este luat în evidenta fiscalã.
(2) Actul emis potrivit alin. (1), în cuprinsul cãruia s-a înscris creanta bugetarã, denumit titlu executoriu, va conţine: antetul organului emitent; numele şi prenumele sau denumirea debitorului, codul unic de înregistrare şi/sau codul numeric personal, domiciliul sau sediul acestuia, precum şi orice alte date de identificare; cuantumul şi natura sumelor datorate şi neachitate; temeiul legal al puterii executorii a titlului; data întocmirii titlului, ştampila şi semnatura organului de executare.
(3) Pentru debitorii obligaţi în mod solidar la plata creanţelor bugetare se va întocmi un singur titlu executoriu.
28. Norme metodologice:
28.1. Organul de executare al Ministerului Finanţelor Publice va proceda la aplicarea mãsurilor de executare silitã numai pentru creanţele bugetului de stat prevãzute într-un titlu executoriu emis potrivit legii.
28.1.1. Pentru obligaţiile bugetului de stat declarate de cãtre plãtitor, precum şi pentru cele stabilite de organele competente ale Ministerului Finanţelor Publice din oficiu sau ca urmare a unui control, care nu au fost achitate la termenele legale de plata, titlul executoriu este actul emis de organul de executare.
28.1.2. Pentru obligaţiile bugetului de stat provenind din sancţiuni contravenţionale, titlul executoriu este procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a amenzii, rãmas definitiv prin neexercitarea caii de atac, ori hotãrârea judecãtoreascã rãmasã definitiva şi irevocabilã prin care se respinge plângerea.
28.1.3. Pentru creanţele bugetului de stat asupra cãrora s-a pronunţat o instanta judecãtoreascã, titlul executoriu este hotãrârea judecãtoreascã definitiva şi irevocabilã, investitã cu formula executorie.
28.1.4. Pentru creanţele bugetului de stat transmise spre executare de alte instituţii publice, titlul executoriu este actul cãruia legea îi conferã acest caracter.
28.2. Titlul executoriu se întocmeşte de organul de executare pentru fiecare tip de creanta a bugetului de stat reprezentând impozite, taxe, contribuţii, alte venituri bugetare, precum şi accesoriile acestora.
28.3. În cazul în care exista mai mulţi debitori care rãspund solidar şi nelimitat pentru aceeaşi creanta a bugetului de stat, organul de executare competent emite un singur titlu executoriu, fãcând menţiune despre: numele, prenumele sau denumirea tuturor debitorilor.
Ordonanta:
Art. 48. - (1) Titlurile executorii emise de alte organe competente, care privesc creanţe bugetare, se transmit în termen de cel mult 30 de zile de la emitere, spre executare silitã, potrivit legii, organelor prevãzute la art. 49.
(2) În cazul în care titlurile executorii emise de alte organe decât cele prevãzute la art. 47 alin. (1) nu cuprind unul dintre urmãtoarele elemente: numele şi prenumele sau denumirea debitorului, codul numeric personal, codul unic de înregistrare, domiciliul sau sediul, cuantumul sumei datorate, temeiul legal, semnatura organului care l-a emis şi dovada comunicãrii acestora, organul de executare va restitui de îndatã titlurile executorii organelor emitente.
(3) În cazul în care titlul executoriu i-a fost transmis spre executare de cãtre un alt organ, organul de executare îi va confirma primirea, în termen de 30 de zile.
29. Norme metodologice:
29.1. Titlurile executorii care privesc creanţe ale bugetului de stat, emise de alte organe competente, se transmit organelor de executare în a cãror raza teritorialã îşi are domiciliul sau sediul debitorul ori unde este luat în evidenta fiscalã, în termen de 30 de zile de la data emiterii lor.
29.2.1. Titlurile executorii se transmit printr-o adresa, care trebuie sa cuprindã:
a) denumirea completa a emitentului;
b) temeiul legal al transmiterii titlului executoriu spre executare;
c) numele şi prenumele sau denumirea debitorului;
d) domiciliul sau sediul debitorului;
e) alte elemente de identificare a acestuia: seria şi numãrul actului de identitate sau, dupã caz, codul de înregistrare fiscalã etc.;
f) natura debitului şi suma de plata;
g) alte informaţii necesare încasãrii creanţelor bugetului de stat prin executare silitã: bunuri urmaribile, surse de venituri, depozite bancare etc.
29.2.2. Atunci când este cazul, împreunã cu titlurile executorii se vor transmite şi copii certificate de pe procesele-verbale de aducere la îndeplinire a mãsurilor asiguratorii.
29.3. Organele de executare ale Ministerului Finanţelor Publice vor confirma primirea titlului executoriu pentru creanţele bugetului de stat, transmis de cãtre alte organe competente, în termen de 30 de zile de la primirea acestuia.
Ordonanta:
Art. 49. - (1) Creditorii bugetari care administreazã creanţele bugetare, prin organele proprii, centrale sau teritoriale, dupã caz, ori cele ale administraţiei publice locale, sunt abilitaţi sa aducã la îndeplinire mãsurile asiguratorii şi sa efectueze procedura de executare silitã prevãzutã de prezenta ordonanta.
(2) Creanţele bugetare care se încaseazã, se administreazã, se contabilizeaza şi se utilizeazã de instituţiile publice, provenite din venituri proprii, precum şi cele rezultate din raporturi juridice contractuale se executa prin organe proprii, acestea fiind abilitate sa aducã la îndeplinire mãsurile asiguratorii şi sa efectueze procedura de executare silitã, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe.
(3) Organele prevãzute la alin. (1) şi (2) sunt denumite în continuare organe de executare.
(4) În cazul în care instituţiile publice transmit titluri executorii privind venituri proprii spre executare silitã organelor Ministerului Finanţelor Publice, sumele astfel realizate se fac venit la bugetul de stat.
30. Norme metodologice:
30.1. Pentru creanţele bugetului de stat sunt abilitate sa efectueze procedura de executare silitã organele proprii teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, astfel:
a) prin compartimentele de specialitate de la nivelul direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi ale administraţiilor finanţelor publice, cu excepţia prevãzutã la lit. b);
b) prin direcţiile regionale vamale şi unitãţile vamale operative ale Direcţiei Generale a Vamilor, pentru creanţele determinate de organele vamale.
Ordonanta:
Art. 51. - (1) Pentru efectuarea procedurii de executare silitã este competent organul de executare în a cãrui raza teritorialã se gãsesc bunurile urmaribile, coordonarea întregii executãri revenind organului în a cãrui raza teritorialã îşi are sediul sau domiciliul ori unde este luat în evidenta fiscalã debitorul, dupã caz. În cazul în care executarea silitã se face prin poprire, organul de executare coordonator poate proceda la aplicarea acestei mãsuri de executare asupra terţului poprit, indiferent de locul unde îşi are sediul sau domiciliul.
(2) Atunci când se constata ca exista pericolul evident de înstrãinare, substituire sau de sustragere de la executare silitã a bunurilor şi veniturilor urmaribile ale debitorului, organul de executare coordonator poate proceda la indisponibilizarea şi executarea silitã a acestora, indiferent de locul în care se gãsesc bunurile.
(3) Organul de executare coordonator va sesiza în scris celelalte organe prevãzute la alin. (1), comunicându-le titlul executoriu în copie certificatã, situaţia debitorului, contul în care se vor vira sumele încasate, precum şi orice alte date utile pentru identificarea debitorului şi a bunurilor ori veniturilor urmaribile.
(4) Pentru creanţele bugetare administrate de autoritãţile administraţiei publice locale este competent sa efectueze procedura de executare silitã organul de executare în a cãrui raza teritorialã îşi are sediul sau domiciliul ori este luat în evidenta fiscalã debitorul, dupã caz.
31. Norme metodologice:
31.1.1. În cazul în care debitorul nu are bunuri urmaribile în raza teritorialã a organului de executare unde acesta îşi are domiciliul, sediul sau este luat în evidenta fiscalã, sunt competente sa aplice mãsurile de executare silitã mobiliarã şi/sau imobiliarã organele de executare în raza cãrora se afla aceste bunuri.
31.1.2. În aceasta situaţie organul de executare coordonator va comunica prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire o copie certificatã de pe titlul executoriu, indicând totodatã:
a) elementele de identificare a debitorului;
b) elementele de identificare a bunurilor sau veniturilor debitorului, dupã caz;
c) contul în care se vor vira sumele încasate.
31.2. Organul de executare va comunica, în termen de 30 de zile, organului de executare coordonator aplicarea mãsurilor de executare silitã sau, dupã caz, motivele pentru care acestea nu pot fi aplicate, anexând documentele justificative.
Ordonanta:
Art. 52. - Când se constata ca domiciliul sau sediul debitorului se afla în raza teritorialã a altui organ de executare, titlul executoriu împreunã cu dosarul executãrii vor fi trimise acestuia, instiintandu-se, dacã este cazul, organul de la care s-a primit titlul executoriu.
32. Norme metodologice:
32.1. Atunci când domiciliul sau sediul debitorului se afla în raza teritorialã a altui organ de executare, titlul executoriu împreunã cu dosarul executãrii se vor transmite acestui organ, care are obligaţia sa confirme debitul în termen de 30 de zile. Despre aceasta mãsura va fi înştiinţat şi organul de la care a fost primit titlul executoriu.
Ordonanta:
Art. 54. - (1) Organele de executare au obligaţia de a face demersurile necesare pentru identificarea domiciliului sau sediului debitorului, precum şi a bunurilor şi veniturilor urmaribile ale acestuia.
(2) Dacã debitorul nu este gãsit la domiciliul sau la sediul cunoscut, organul de executare este obligat sa solicite organelor de poliţie sa facã cercetãri, precum şi sa ceara relaţii de la oficiul registrului comerţului sau de la oricare alta persoana fizica sau juridicã ori de la alte organe competente, în scopul stabilirii locului unde se afla debitorul şi al obţinerii oricãror date deţinute în legatura cu acesta.
33. Norme metodologice:
33.1. În cazul în care debitorul nu este identificat la domiciliul sau sediul cunoscut, organul de executare va solicita relaţiile necesare identificarii debitorului, în cazul persoanelor fizice, compartimentelor de evidenta a populaţiei ale organelor de poliţie, iar pentru persoanele juridice, oficiilor registrului comerţului sau instanţelor judecãtoreşti unde sunt înregistrate ori altor registre publice, dupã caz. Aceste organe sunt obligate sa furnizeze relaţiile solicitate, fãrã perceperea unei taxe sau a unui tarif.
33.2. În scopul stabilirii locului unde se afla debitorul şi bunurile ori veniturile acestuia şi pentru obţinerea oricãror alte date în legatura cu acestea, organele de executare vor solicita informaţii şi de la alte organe competente sau persoane fizice ori juridice, dupã caz.
33.3. În scopul identificarii tuturor bunurilor şi veniturilor urmaribile aparţinând persoanelor fizice, organele de executare vor solicita organelor în a cãror evidenta se afla sau se înscriu, dupã caz, asemenea bunuri, date privind existenta şi individualizarea acestora.
Ordonanta:
Art. 55. - (1) La cererea organului de executare, bãncile, organele de poliţie, instituţiile care gestioneazã registre publice sau altele asemenea ori alte persoane juridice sau fizice sunt obligate sa furnizeze de îndatã în scris datele şi informaţiile solicitate, în vederea aplicãrii procedurii de executare silitã, precum şi pentru luarea altor mãsuri privind stingerea creanţelor bugetare, chiar dacã prin legi speciale se dispune altfel, fãrã perceperea de taxe, tarife, comisioane sau alte sume.
(2) Organele de executare sunt obligate sa asigure confidenţialitatea informaţiilor primite.
34. Norme metodologice:
34.1. La cererea organelor de executare ale Ministerului Finanţelor Publice, bãncile sunt obligate sa furnizeze, în scris, informaţiile necesare executãrii silite a debitorilor prin poprire, privind: existenta conturilor deschise de cãtre debitori; data ultimei operaţiuni, în situaţia în care debitorul are cont deschis şi nu mai efectueazã operaţiuni; data închiderii contului; dacã deţin informaţii privind bunurile sau veniturile debitorului, precum şi alte informaţii utile aplicãrii mãsurilor de executare silitã, dupã caz.
Ordonanta:
Art. 56. - Organele de poliţie, jandarmerie şi alţi agenţi ai forţei publice au obligaţia sa dea concursul organelor de executare, la cererea acestora, în îndeplinirea, potrivit legii, a activitãţii de executare silitã.
35. Norme metodologice:
35.1. La cererea organelor de executare, organele de poliţie, jandarmerie şi alţi agenţi ai forţei publice au obligaţia de a da concursul acestora la îndeplinirea mãsurilor de executare silitã a bunurilor mobile şi/sau a bunurilor imobile, potrivit dispoziţiilor legale.
Ordonanta:
Art. 58. - (1) În exercitarea atribuţiilor ce le revin pentru aplicarea procedurii de executare silitã executorii bugetari pot:
a) sa între în orice incinta de afaceri a debitorului, persoana juridicã, sau în alte incinte unde acesta îşi pãstreazã bunurile, în scopul identificarii bunurilor sau valorilor care pot fi executate silit, precum şi sa analizeze evidenta contabila a debitorului în scopul identificarii terţilor care datoreazã sau deţin în pãstrare venituri ori bunuri ale debitorului;
b) sa între în toate încãperile în care se gãsesc bunuri sau valori ale debitorului, persoana fizica, precum şi sa cerceteze toate locurile în care acesta îşi pãstreazã bunurile;
c) sa solicite şi sa cerceteze orice document sau element material care poate constitui o proba în determinarea bunurilor proprietate a debitorului.
(2) Executorul bugetar poate intra în încãperile ce reprezintã domiciliul sau resedinta unei persoane fizice, cu consimţãmântul acesteia, iar în caz de refuz, organul de executare va cere autorizarea instanţei judecãtoreşti competente potrivit dispoziţiilor Codului de procedura civilã.
(3) Accesul executorului bugetar în locuinta, în incinta de afaceri sau în orice alta încãpere a debitorului, persoana fizica sau juridicã, se poate efectua între orele 6,00-20,00, în orice zi lucrãtoare. Executarea începutã va putea continua în aceeaşi zi sau în zilele urmãtoare. În cazuri temeinic justificate de pericolul înstrãinãrii unor bunuri, accesul în încãperile debitorului va avea loc şi la alte ore decât cele menţionate, precum şi în zilele nelucrãtoare, în baza autorizaţiei prevãzute la alin. (2).
36. Norme metodologice:
36.1. Accesul executorului bugetar în încãperile reprezentând domiciliul sau resedinta debitorului ori a proprietarului imobilului unde se afla bunurile debitorului se realizeazã în prezenta acestuia. În cazul în care aceştia nu sunt prezenţi şi accesul îi este permis de alţi membri majori ai familiilor acestora, organul de executare va fi însoţit de un reprezentant al poliţiei şi de doi martori majori.
36.2. Atunci când debitorul sau o alta persoana, asupra cãreia se afla bunuri sau valori ale acestuia, refuza accesul în încãperile ce reprezintã domiciliul sau resedinta sa, executorul bugetar va cere instanţei judecãtoreşti autorizarea pentru intrarea în încãperile mai sus menţionate.
Ordonanta:
Art. 61. - (1) Cheltuielile de orice fel ocazionate de efectuarea procedurii de executare silitã sunt în sarcina debitorului urmãrit, dacã legea nu prevede altfel. Conform dovezilor privind cheltuielile fãcute, suma ce urmeazã sa fie plãtitã de cãtre debitor se stabileşte de organul de executare prin proces-verbal, pe baza cãruia se emite titlul executoriu potrivit prevederilor art. 47 alin. (1).
(2) Cheltuielile de executare silitã a creanţelor bugetare se avanseaza de creditorii care au început procedura de executare silitã, din bugetul acestora.
(3) Cheltuielile de executare care nu au la baza documente care sa ateste ca au fost efectuate în scopul executãrii silite nu sunt în sarcina debitorului urmãrit.
37. Norme metodologice:
37.1. Cheltuielile de executare silitã a creanţelor bugetului de stat reprezintã totalitatea cheltuielilor de orice fel necesare efectuãrii procedurii de executare silitã, dupã emiterea somaţiei, potrivit legii.
37.2. Cheltuielile de executare silitã cuprind:
a) sumele reprezentând cheltuieli pentru publicarea somaţiei debitorului, atunci când aceasta este necesarã;
b) sumele cuvenite persoanelor specializate pentru evaluarea bunurilor supuse executãrii silite;
c) sumele reprezentând cheltuieli efectuate, pentru bunurile mobile sechestrate, cu ridicarea, manipularea, transportul, depozitarea, conservarea, precum şi culegerea fructelor etc., dupã caz, dacã acestea sunt efectuate prin intermediul unor terţi;
d) sumele reprezentând cheltuieli efectuate pentru administrarea bunurilor imobile;
e) indemnizaţia custodelui;
f) indemnizaţia administratorului-sechestru;
g) sumele reprezentând cheltuieli efectuate cu ocazia publicãrii anunţului privind vânzarea, în ziare sau prin alte mijloace mass-media;
h) sumele reprezentând cheltuieli efectuate cu organizarea licitaţiei;
i) sumele reprezentând cheltuieli privind transmiterea actelor de procedura prin posta;
j) alte cheltuieli ocazionate de desfãşurarea procedurii de executare silitã a creanţelor bugetului de stat.
37.3. Cheltuielile de executare silitã efectuate de organul de executare pentru încasarea creanţei bugetului de stat sunt în sarcina debitorului şi în toate cazurile sunt dovedite cu documente.
37.4. În cazul cheltuielilor privind transmiterile prin posta, cuantumul acestora este tariful practicat de posta pentru astfel de transmiteri.
37.5.1. Pentru sumele reprezentând cheltuieli de executare silitã, pe baza actelor privind cheltuielile efectuate, pana la eliberarea sau distribuirea sumelor rezultate din executarea silitã, se încheie un proces-verbal. Procesul-verbal, semnat de conducãtorul organului de executare, constituie titlu executoriu.
37.5.2. În cazul în care, prin aplicarea tuturor modalitãţilor posibile de executare silitã, nu s-a realizat nici o suma, se încheie, de asemenea, procesul-verbal prevãzut la pct. 37.5.1.
37.6. Când debitorul achitã sumele pentru care s-a început executarea silitã, înainte de a se trece la vânzarea bunurilor mobile sau imobile indisponibilizate, el este obligat sa achite şi cheltuielile ce s-au fãcut cu primele forme de executare, pentru care organele de executare vor încheia un proces-verbal ce constituie titlu executoriu.
Ordonanta:
Art. 63. - Sunt supuse executãrii silite prin poprire, potrivit legii, orice sume urmaribile reprezentând venituri şi disponibilitati bãneşti în lei şi în valuta, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deţinute şi/sau datorate cu orice titlu debitorului de cãtre terţe persoane sau pe care acestea le vor datora debitorului şi/sau le vor deţine terţii în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.
38. Norme metodologice:
38.1. Executarea silitã prin poprire, potrivit legii, se poate întinde asupra oricãror sume urmaribile reprezentând venituri şi disponibilitati bãneşti în lei şi în valuta, inclusiv venituri din titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deţinute şi/sau datorate cu orice titlu debitorului de cãtre terţe persoane fizice ori juridice sau pe care acestea i le vor datora debitorului şi/sau pe care le vor deţine în viitor pentru debitor în temeiul unor raporturi juridice existente.
38.2. Atunci când debitorii deţin titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale urmaribile, organul de executare poate proceda la aplicarea mãsurilor de executare silitã prin poprirea veniturilor rezultate din acestea. În acest caz terţul poprit este societatea comercialã şi/sau autoritatea publica emitenta a titlurilor de valoare respective.
38.3.1. În raport de cuantumul creanţei bugetului de stat, de natura şi vechimea acesteia, de gradul de solvabilitate şi de rata lichiditatii debitorului, organul de executare poate porni executarea silitã prin decontare bancarã şi/sau prin poprire a veniturilor rezultate din titluri de valoare ori alte bunuri mobile necorporale pentru intreaga suma datoratã sau parţial, în funcţie de vechimea debitelor.
38.3.2. Dacã debitorul are conturi deschise la mai multe bãnci sau urmeazã sa încaseze venituri rezultate din titluri de valoare ori alte bunuri mobile necorporale de la terţe persoane juridice pentru realizarea creanţei bugetului de stat, în mãsura în care este necesar, executarea silitã prin poprire se poate întinde concomitent asupra mai multor conturi bancare ori asupra mai multor terţi popriţi.
38.4. Dupã indestularea creanţei bugetului de stat în condiţiile prevãzute la pct. 38.3.2, organul de executare va înştiinţa de îndatã bãncile şi/sau terţii popriţi pentru sistarea indisponibilizarii conturilor sau a veniturilor, dupã caz.
Ordonanta:
Art. 64. - Sumele ce reprezintã venituri bãneşti ale debitorului persoana fizica, realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum şi ajutoarele sau indemnizaţiile cu destinaţie specialã sunt supuse urmãririi numai în condiţiile prevãzute de Codul de procedura civilã.
39. Norme metodologice:
39.1. Salariile şi alte venituri periodice realizate din munca, pensiile acordate în cadrul sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, precum şi alte sume ce se plãtesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurãrii mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmãrite pana la o treime din venitul lunar net.
39.2. Dacã sunt mai multe urmãriri asupra aceleiaşi sume, urmãrirea nu poate depãşi jumãtate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanţelor, în afarã de cazul în care legea prevede altfel.
39.3. Veniturile din munca sau orice alte sume ce se plãtesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurãrii mijloacelor de existenta ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmãrite numai asupra partii ce depãşeşte jumãtate din acest cuantum.
39.4. Alocaţiile de stat şi indemnizaţiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum şi orice alte asemenea indemnizaţii cu destinaţie specialã, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmãrite pentru nici un fel de datorii.
39.5. Poprirea rãmâne valabil înfiinţatã şi în cazul în care debitorul îşi schimba locul de munca la o alta unitate sau este pensionat. În acest caz unitatea de la care pleacã debitorul va trimite actele prin care s-a înfiinţat poprirea unitãţii la care se afla noul loc de munca al debitorului sau organului competent din cadrul sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale care, de la data primirii acestor acte, devine terţ poprit. Despre aceasta situaţie va fi înştiinţat şi organul de executare.
Ordonanta:
Art. 65. - (1) Poprirea asupra veniturilor debitorilor, persoane fizice sau persoane juridice, se înfiinţeazã de cãtre organul de executare printr-o adresa care va fi trimisa terţului poprit, împreunã cu o copie certificatã de pe titlul executoriu. Totodatã va fi înştiinţat şi debitorul despre înfiinţarea popririi.
(2) Poprirea nu este supusã validãrii.
(3) Poprirea înfiinţatã anterior, ca mãsura asiguratorie, devine executorie prin comunicarea copiei certificate de pe titlul executoriu, facuta terţului poprit, şi înştiinţarea despre aceasta a debitorului.
(4) Terţul poprit este obligat ca, în termen de 5 zile de la primirea comunicãrii ce i s-a fãcut potrivit alin. (1) şi (3), sa înştiinţeze organul de executare dacã datoreazã vreo suma de bani cu orice titlu debitorului.
(5) Poprirea se considera înfiinţatã la data la care terţul poprit, prin înştiinţarea trimisa organului de executare, confirma ca datoreazã sume de bani debitorului, sau la data expirãrii termenului prevãzut la alin. (4).
(6) Dupã înfiinţarea popririi terţul poprit este obligat sa facã de îndatã retinerile prevãzute de lege şi sa vireze sumele reţinute în contul indicat de organul de executare, comunicând totodatã în scris despre existenta altor creditori.
(7) În cazul în care sumele datorate debitorului sunt poprite de mai mulţi creditori, terţul poprit îi va anunta în scris despre aceasta pe creditori şi va proceda la distribuirea sumelor potrivit ordinii de preferinta prevãzute la art. 118.
40. Norme metodologice:
40.1. Pentru executarea silitã a creanţelor bugetului de stat, organele de executare în evidentele cãrora se afla înscris debitul respectiv vor infiinta popriri asupra terţilor care, potrivit legii, deţin şi/sau datoreazã, cu orice titlu, debitorilor sume urmaribile, inclusiv sume provenite din venituri generate de titlurile de valoare sau alte bunuri mobile necorporale.
40.2.1. Poprirea se înfiinţeazã de cãtre organul de executare printr-o adresa de înfiinţare a popririi, însoţitã de o copie certificatã de pe titlul executoriu, care se transmit terţului poprit. Comunicarea se face prin posta, cu confirmare de primire, sau prin persoane împuternicite ale organului de executare.
40.2.2. Adresa de înfiinţare a popririi va cuprinde:
a) denumirea şi sediul organului de executare;
b) numãrul şi data emiterii;
c) denumirea şi sediul sau numele, prenumele şi domiciliul terţului poprit;
d) temeiul legal al executãrii silite prin poprire;
e) datele de identificare a debitorului;
f) numãrul şi data titlului executoriu, precum şi organul emitent;
g) natura creanţei bugetului de stat;
h) cuantumul creanţei bugetului de stat pentru care s-a înfiinţat poprirea, atunci când acesta este mai mic decât cel evidenţiat în titlul executoriu, ca urmare a stingerii parţiale a debitului;
i) contul în care urmeazã a se vira suma reţinutã, indicandu-se fiecare cont bugetar în funcţie de natura impozitului, taxei sau a venitului bugetar respectiv;
j) semnatura şi ştampila organului de executare.
40.3.1. Terţul poprit, de îndatã ce a primit adresa de înfiinţare a popririi, va lua mãsura de indisponibilizare a acestor venituri în cuantumul necesar achitãrii sumelor datorate pentru care s-a înfiinţat poprirea.
40.3.2. În funcţie de cuantumul creanţei bugetului de stat, de mãrimea veniturilor debitorului şi de data plãţii acestora, terţul poprit va efectua una sau mai multe reţineri şi plati pana la recuperarea integrala a creanţei bugetului de stat.
40.3.3. În cazul în care sunt înfiinţate popriri şi de alţi creditori, terţul poprit va comunica organului de executare numele şi adresa celorlalţi creditori, precum şi sumele poprite de fiecare.
40.4. În situaţia în care a fost pornitã executarea silitã prin poprire din lipsa altor bunuri urmaribile şi se constata ca debitorul a dobândit bunuri mobile şi imobile urmaribile, organul de executare, în funcţie de cuantumul creanţei nerecuperate, va aplica şi celelalte modalitãţi de executare silitã.
40.5. Atunci când, prin poprire, creanta bugetarã este realizabila pe o perioada mai mare de un an, dupã înfiinţarea popririi, organul de executare va verifica, cel puţin o data pe an, dacã debitorul a dobândit şi alte bunuri sau realizeazã şi alte venituri decât cele asupra cãrora s-a început executarea silitã.
Ordonanta:
Art. 66. - (1) Pentru stingerea creanţelor bugetare debitorii deţinãtori de conturi bancare pot fi urmãriţi prin decontare bancarã, prevederile art. 65 alin. (1) aplicându-se în mod corespunzãtor. În acest caz, o data cu comunicarea somaţiei şi a titlului executoriu, facuta debitorului potrivit art. 41, o copie certificatã de pe acest titlu va fi introdusã la banca unde se afla deschis contul debitorului.
(2) Despre aceasta mãsura va fi înştiinţat şi debitorul.
(3) În mãsura în care este necesar, pentru achitarea sumei datorate la data sesizãrii bãncii potrivit alin. (1) sumele existente, precum şi cele viitoare provenite din încasãrile zilnice în conturile în lei şi în valuta sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizarii, respectiv de la data şi ora primirii adresei de înfiinţare a popririi asupra disponibilitãţilor bãneşti, bãncile nu vor proceda la decontarea documentelor de plata primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor, şi nu vor accepta alte plati din conturile acestora pana la achitarea integrala a obligaţiilor bugetare, cu excepţia sumelor necesare plãţii drepturilor salariale.
(4) Dacã debitorul face plata în termenul prevãzut în somaţie, organul de executare va înştiinţa de îndatã în scris bãncile pentru sistarea totalã sau parţialã a indisponibilizarii conturilor şi reţinerilor. În caz contrar banca este obligatã sa procedeze conform dispoziţiilor alin. (3).
(5) În situaţia în care titlurile executorii nu pot fi onorate în aceeaşi zi, bãncile vor urmãri executarea acestora din încasãrile zilnice realizate în contul debitorului.
(6) Dispoziţiile art. 65 alin. (7) se aplica în mod corespunzãtor.
41. Norme metodologice:
41.1. Atunci când debitorii deţin conturi bancare, în lei şi în valuta, organul de executare poate proceda la aplicarea mãsurilor de executare silitã prin decontare bancarã. În acest caz, terţul poprit este banca la care debitorul are conturi deschise, în lei sau în valuta.
41.2. Nu pot fi supuse executãrii silite prin decontare bancarã sumele aflate în conturile deschise la trezoreria statului de cãtre instituţiile publice.
41.3. La începerea executãrii silite, o data cu transmiterea adresei de înfiinţare a popririi, organul de executare va comunica debitorului somaţia şi titlul executoriu, instiintandu-l în scris despre mãsura luatã.
41.4.1. Banca, de îndatã ce a fost sesizatã, prin comunicarea adresei de înfiinţare a popririi, însoţitã de copia certificatã de pe titlul executoriu, va lua mãsura de indisponibilizare a sumelor aflate în contul debitorului în cuantumul necesar stingerii sumelor datorate pentru care s-a înfiinţat poprirea.
41.4.2. În cazul în care sumele aflate în contul debitorului nu asigura realizarea integrala a sumelor datorate, banca va indisponibiliza încasãrile zilnice realizate în contul debitorului, pana la concurenta cu acestea.
Ordonanta:
Art. 67. - Bãncile supuse regimului de supraveghere specialã sau de administrare specialã şi care efectueazã plãţile dispuse în limita încasãrilor vor deconta zilnic cu prioritate sumele reprezentând obligaţiile bugetare cuprinse în ordinele de plata emise de debitori şi/sau creanţe bugetare cuprinse în dispoziţiile de încasare emise de organele de executare.
42. Norme metodologice:
42.1. În cazul în care bãncile la care debitorul are conturi deschise şi poprite de organele de executare sunt supuse regimului de supraveghere specialã sau de administrare specialã şi efectueazã plati dispuse în limita încasãrilor, acestea au obligaţia de a deconta zilnic, cu prioritate, sumele reprezentând obligaţiile fata de bugetul de stat cuprinse în ordinele de plata emise de debitori şi/sau creanţe ale bugetului de stat cuprinse în dispoziţiile de încasare emise de organele de executare.
Ordonanta:
Art. 68. - (1) Dacã terţul poprit înştiinţeazã organul de executare ca nu datoreazã vreo suma de bani debitorului urmãrit sau nu respecta dispoziţiile art. 65 alin. (6) şi (7) şi ale art. 66, precum şi în cazul în care invoca alte neregularitãţi în legatura cu drepturile şi obligaţiile pãrţilor privind înfiinţarea popririi, instanta judecãtoreascã în a carei raza teritorialã se afla domiciliul sau sediul terţului poprit, la cererea organului de executare ori a altei pãrţi interesate, pe baza probelor administrate, va pronunţa menţinerea sau desfiinţarea popririi.
(2) Judecata se face cu precãdere.
(3) Pe baza hotãrârii de menţinere a popririi, care constituie titlu executoriu, organul de executare poate începe executarea silitã a terţului poprit în condiţiile prezentei ordonanţe.
43. Norme metodologice:
43.1. În temeiul hotãrârii de menţinere a popririi, pronunţatã de instanta judecãtoreascã, care constituie titlu executoriu, organul de executare poate începe, pentru stingerea obligaţiilor fata de bugetul de stat în sarcina debitorului, procedura de executare silitã asupra bunurilor şi veniturilor proprii ale terţelor persoane poprite care deţin şi/sau datoreazã, cu orice titlu, debitorului sume urmaribile reprezentând venituri şi disponibilitati bãneşti în lei şi în valuta, precum şi venituri din titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale.
Ordonanta:
Art. 69. - (1) În cazul în care popririle înfiinţate de organul de executare genereazã imposibilitatea debitorului de a-şi continua activitatea economicã, cu consecinţe sociale deosebite, creditorul bugetar poate dispune, la cererea debitorului şi ţinând seama de motivele invocate de acesta, suspendarea temporarã, totalã sau parţialã a executãrii silite prin decontare bancarã.
(2) O data cu cererea de suspendare debitorul va indica bunurile libere de orice sarcini, oferite în vederea sechestrãrii sau alte garanţii legale.
44. Norme metodologice:
44.1. În cazul în care popririle înfiinţate de organul de executare pentru colectarea creanţelor bugetului de stat genereazã imposibilitatea debitorului de a continua propria activitate economicã ori încetarea sau diminuarea activitãţii sale, acesta poate solicita suspendarea temporarã a popririi conturilor bancare printr-o cerere adresatã organului de executare în a cãrui raza teritorialã îşi are sediul ori unde este luat în evidenta ca plãtitor de impozite, taxe şi alte venituri bugetare.
44.2. Organele competente a dispune suspendarea popririi sunt direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, cu aprobarea directorului general.
44.3.1. Pe baza cererii, a datelor şi documentelor prezentate, precum şi a garanţiilor legale oferite de debitor, organul abilitat poate dispune, o singura data în cadrul anului calendaristic:
a) suspendarea temporarã totalã a executãrii silite prin decontare bancarã, pentru o perioada de maximum doua luni, asupra tuturor conturilor bancare deschise de debitor, dacã debitorul este în imposibilitatea de a rambursa ratele scadente şi dobânzile aferente pentru credite obţinute cu garanţie guvernamentalã;
b) suspendarea temporarã parţialã a executãrii silite prin decontare bancarã, pentru o perioada de maximum 6 luni, pe toate conturile sau pe o parte din conturile bancare deschise de debitor, în proporţie de pana la 50% din suma indisponibilizata prin aceasta suspendare sau care urmeazã a fi indisponibilizata din încasãrile zilnice, dupã caz.
44.3.2. Termenele maxime de 2 sau 6 luni, dupã caz, prevãzute la pct. 44.3.1, încep sa curgã în 3 zile de la data aprobãrii suspendãrii.
44.4.1. Cererea debitorului trebuie sa cuprindã:
a) datele de identificare a debitorului, respectiv denumirea, sediul, codul de înregistrare fiscalã, precum şi alte date necesare;
b) solicitarea expresã a suspendãrii temporare a popririi conturilor bancare;
c) precizarea bãncilor şi a tuturor conturilor bancare deschise la acestea;
d) indicarea expresã a bunurilor mobile/imobile libere de orice sarcini, aflate în proprietatea debitorului, în vederea sechestrãrii acestora, precum şi orice alte garanţii constituite potrivit legii de debitor sau de terţe persoane în favoarea debitorului, dupã caz;
e) motivele invocate în susţinerea cererii.
44.4.2. În cazul în care debitorul solicita suspendarea temporarã totalã a executãrii silite prin decontare bancarã, cererea trebuie sa cuprindã motivele temeinice care genereazã imposibilitatea de plata a ratelor scadente şi a dobânzilor la creditele cu garanţie guvernamentalã şi va fi însoţitã de urmãtoarele documente:
a) copie certificatã de pe contractul de împrumut, cu scadenta ratelor şi a dobânzilor şi volumul acestora;
b) situaţia privind soldurile conturilor de disponibil şi/sau depozit în lei şi în valuta la data depunerii cererii;
c) copie certificatã de pe ultima balanţa de verificare lunarã;
d) situaţia creanţelor debitorului;
e) copii legalizate de pe actele care atesta dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile şi imobile oferite de debitor drept garanţie în vederea sechestrãrii;
f) dovada în original ca bunurile oferite drept garanţie nu sunt grevate de sarcini sau de garanţii reale legale, emisã în condiţiile legii;
g) alte documente care sa ateste constituirea altor garanţii legale de cãtre debitor sau terţe persoane.
În cazul în care garanţiile sunt constituite, potrivit legii, de terţe persoane, acestea trebuie sa facã dovada ca nu au obligaţii restante fata de bugetul de stat;
h) orice alte documente şi date considerate utile pentru soluţionarea cererii.
44.4.3. În cazul în care debitorul solicita suspendarea temporarã parţialã a executãrii silite prin decontare bancarã, la cerere se vor anexa:
a) documentele menţionate la pct. 44.4.2 lit. a)-h);
b) situaţia obligaţiilor bugetare restante, cuprinzând obligaţiile cãtre toate bugetele, datorate şi neachitate la data depunerii cererii, precum şi cauzele care au condus la neachitarea debitelor;
c) situaţia privind creditele curente şi cele nerambursate la scadenta;
d) situaţia privind debitorii, conform evidentelor contabile, vechimea acestora, cauzele neincasarii sumelor datorate de aceştia şi, dupã caz, mãsurile de urmãrire întreprinse, numãrul de cazuri aflate la instanţele de judecata şi sumele datorate, stadiul acestor cazuri;
e) declaraţie pe propria rãspundere privind cota de participare a debitorului la capitalul social al altor societãţi comerciale, capitalul social subscris şi cel vãrsat.
44.5.1. Cererea debitorului şi documentele anexate se vor transmite de cãtre organele de executare competente sa aplice procedura de executare silitã direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, însoţite şi de urmãtoarele documente:
a) copii certificate de pe actele de executare silitã ale debitorului;
b) referatul motivat, întocmit de organul de executare competent sa aplice procedura de executare silitã prin poprire, împreunã cu propunerile acestuia.
44.5.2. În baza cererii şi a documentelor prezentate în susţinerea acesteia, organele competente a dispune suspendarea executãrii silite prin decontare bancarã din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti pot dispune aceasta mãsura cu aprobarea directorului general, comunicând în scris atât debitorului, organului de executare competent, cat şi bãncilor la care debitorul îşi are deschise conturile bancare care fac obiectul suspendãrii popririi proporţia în care sumele indisponibilizate sunt supuse mãsurii de suspendare a popririi şi termenul de valabilitate a mãsurii aprobate.
44.6. De la data primirii comunicãrii bãncile vor aduce la îndeplinire mãsura de suspendare a popririi, reluand procedura de executare silitã prin poprire dupã expirarea perioadei de suspendare.
44.7. Cu 10 zile înainte de expirarea termenului de aplicare a suspendãrii organul de executare competent va comunica bãncii reluarea procedurii de executare silitã prin poprire în situaţia în care creanţele bugetului de stat nu au fost stinse în întregime prin modalitãţile prevãzute de lege.
Ordonanta:
Art. 70. - (1) Executarea silitã a bunurilor mobile ale debitorului se face prin sechestrarea şi valorificarea acestora, în temeiul unui titlu executoriu, chiar dacã acestea se afla la un terţ.
(2) Terţul nu se poate opune sechestrãrii unui bun al debitorului invocand un drept de gaj ori un privilegiu pe care îl are asupra bunurilor.
(3) Sunt supuse executãrii silite orice bunuri mobile ale debitorului cu excepţiile prevãzute de lege.
(4) Pentru bunurile mobile anterior sechestrate ca mãsura asiguratorie nu este necesarã o noua sechestrare, prevederile art. 36 fiind aplicabile.
(5) Executorul bugetar, la începerea executãrii silite, este obligat sa verifice dacã bunurile prevãzute la alin. (4) se gãsesc la locul aplicãrii sechestrului şi dacã nu au fost substituite sau degradate, precum şi sa sechestreze alte bunuri ale debitorului, în cazul în care cele gãsite la verificare nu sunt suficiente pentru stingerea creanţei.
45. Norme metodologice:
45.1. Bunurile mobile urmaribile, proprietate a debitorului, supuse executãrii silite, se sechestreaza în cazul în care acestea nu au fost anterior indisponibilizate prin aplicarea sechestrului asigurator.
45.2. Bunurile mobile urmaribile ale debitorului, aflate la domiciliul, la resedinta sau la sediul acestuia ori în alt loc, vor fi identificate şi sechestrate de îndatã, pentru a se evita înstrãinarea acestora pana la momentul valorificãrii.
45.3. În scopul sechestrãrii, debitorul este obligat sa prezinte executorului bugetar toate bunurile mobile pe care le are în proprietate exclusiva, în proprietate comuna sau indivizã, sa-i dea informaţii complete asupra tuturor acestor bunuri, precizând locul unde se afla fiecare, asupra bunurilor mobile pe care le deţine, dar sunt proprietatea altor persoane, precum şi sa prezinte orice documente şi evidente referitoare la bunurile menţionate.
45.4.1. În cazul debitorilor persoane fizice se vor sechestra bunurile mobile proprii ale acestora.
45.4.2. Atunci când acestea lipsesc sau valoarea lor nu acoperã integral creanta bugetarã, vor fi sechestrate şi bunurile mobile comune ale soţilor.
45.5. Terţul nu se poate opune sechestrãrii unui bun al debitorului invocand un drept de gaj ori un privilegiu pe care îl are asupra bunului.
45.6. În cazul în care bunurile mobile au fost anterior indisponibilizate prin aplicarea sechestrului asigurator, iar la verificarea acestora se constata ca cele gãsite nu sunt suficiente pentru stingerea creanţei bugetului de stat, executorul bugetar este obligat sa sechestreze şi alte bunuri ale debitorului.
Ordonanta:
Art. 71. - (1) În cazul debitorului persoana fizica nu pot fi supuse executãrii silite, fiind necesare vieţii şi muncii debitorului, precum şi familiei sale:
a) bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor şi la formarea profesionalã, precum şi cele strict necesare exercitãrii profesiei sau a altei ocupaţii cu caracter permanent, inclusiv cele necesare desfãşurãrii activitãţii agricole, cum sunt uneltele, seminţele, ingrasamintele, furajele şi animalele de producţie şi de lucru;
b) bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului şi familiei sale, precum şi obiectele de cult religios, dacã nu sunt mai multe de acelaşi fel;
c) alimentele necesare debitorului şi familiei sale pe timp de 2 luni, iar dacã debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele strict necesare pana la noua recolta;
d) combustibilul necesar debitorului şi familiei sale pentru încãlzit şi pentru prepararea hranei, socotit pentru 3 luni de iarna;
e) obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate îngrijirii persoanelor bolnave;
f) bunurile declarate neurmaribile prin alte dispoziţii legale.
(2) Bunurile debitorului persoana fizica necesare desfãşurãrii activitãţii de comerţ nu sunt exceptate de la executare silitã.
46. Norme metodologice:
46.1. Sunt exceptate de la executarea silitã urmãtoarele categorii de bunuri mobile, proprietate a debitorului persoana fizica:
a) bunurile mobile care servesc la exercitarea profesiei sau a altei ocupaţii cu caracter permanent a debitorului. Bunurile afectate acestei excepţii vor fi stabilite de executorul bugetar în funcţie de profesia sau de ocupaţia autorizata a debitorului.
În cazul debitorului agricultor nu sunt supuse executãrii silite inventarul agricol, seminţele şi furajele necesare hranirii animalelor de munca pana la noua recolta. Inventarul agricol cuprinde animalele de munca şi uneltele pentru cultivarea pãmântului. Tractoarele, remorcile şi alte utilaje mecanizate nu sunt exceptate de la executare.
Bunurile mobile necesare continuãrii studiilor şi formãrii profesionale a debitorului nu sunt supuse executãrii silite. Bunurile afectate acestei excepţii vor fi stabilite de executorul bugetar, în funcţie de profesia sau de ocupaţia autorizata a debitorului;
b) bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului şi al membrilor familiei sale, care locuiesc împreunã cu acesta: bunurile şi lucrurile strict necesare odihnei, servirii mesei, precum şi cele strict necesare pregãtirii şi conservãrii alimentelor; îmbrãcãmintea pe care o poarta şi cea necesarã activitãţii zilnice; portretele de familie, precum şi obiectele de cult religios, dacã nu sunt mai multe de acelaşi fel;
c) alimentele necesare debitorului şi familiei sale pentru un trai decent timp de doua luni, iar dacã debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele strict necesare pana la noua recolta. Cantitatea şi felul alimentelor exceptate de la executare vor fi stabilite de executorul bugetar, de la caz la caz, ţinând seama de numãrul membrilor de familie care gospodãresc împreunã şi de felul alimentelor gãsite;
d) combustibilul necesar debitorului şi familiei sale pentru încãlzit şi pentru prepararea hranei, pe timp de trei luni de iarna;
e) obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate îngrijirii persoanelor bolnave, în cazul în care în aceasta situaţie se afla debitorul sau membrii familiei care locuiesc cu acesta.
46.2. Bunurile deţinute cu încãlcarea dispoziţiilor legale, cum sunt: armamentul, munitiile, substantele toxice şi stupefiantele, precum şi altele asemenea, nu sunt supuse executãrii silite. Organele de executare vor sesiza de îndatã despre existenta unor asemenea bunuri organele de poliţie sau alte organe competente, care vor proceda conform dispoziţiilor specifice.
Ordonanta:
Art. 72. - (1) Aplicarea sechestrului se face de executorul bugetar, care încheie un proces-verbal de sechestru.
(2) Procesul-verbal de sechestru va cuprinde:
a) denumirea organului de executare; indicarea locului, a datei şi a orei când s-a fãcut sechestrul;
b) numele şi prenumele executorului bugetar care aplica sechestrul, numãrul legitimatiei şi al delegaţiei;
c) numãrul dosarului de executare, data şi numãrul de înregistrare a somaţiei, precum şi titlul executoriu în baza cãruia se face executarea silitã;
d) temeiul legal în baza cãruia se face executarea silitã;
e) sumele datorate pentru a cãror executare se aplica sechestrul, inclusiv cele reprezentând dobânzi, penalitãţi şi penalitãţi de întârziere, menţionându-se şi cota acestora, precum şi actul normativ în baza cãruia a fost stabilitã obligaţia de plata;
f) numele, prenumele şi domiciliul debitorului persoana fizica ori, în lipsa acestuia, ale persoanei majore ce locuieşte împreunã cu debitorul sau denumirea şi sediul debitorului, numele, prenumele şi domiciliul altor persoane majore care au fost de fata la aplicarea sechestrului, precum şi alte elemente de identificare a acestor persoane;
g) descrierea bunurilor mobile sechestrate şi indicarea valorii estimative a fiecãruia, dupã aprecierea executorului bugetar, pentru identificarea şi individualizarea acestora, menţionându-se starea de uzura şi eventualele semne particulare ale fiecãrui bun, precum şi dacã s-au luat mãsuri spre neschimbare, cum sunt punerea de sigilii, custodia ori ridicarea de la locul unde se afla, sau de administrare ori conservare a acestora, dupã caz;
h) menţiunea ca evaluarea se va face înaintea începerii procedurii de valorificare, în cazul în care executorul bugetar nu a putut evalua bunul deoarece acesta necesita cunoştinţe de specialitate;
i) menţiunea facuta de debitor privind existenta sau inexistenta unui drept de gaj, ipoteca ori privilegiu, dupã caz, constituit în favoarea unei alte persoane pentru bunurile sechestrate;
j) numele, prenumele şi adresa persoanei cãreia i s-au lãsat bunurile, precum şi locul de depozitare a acestora, dupã caz;
k) eventualele obiecţii fãcute de persoanele de fata la aplicarea sechestrului;
l) menţiunea ca, în cazul în care în termen de 15 zile de la data încheierii procesului-verbal de sechestru debitorul nu plãteşte obligaţiile bugetare, se va trece la valorificarea bunurilor sechestrate;
m) semnatura executorului bugetar care a aplicat sechestrul şi a tuturor persoanelor care au fost de fata la sechestrare. Dacã vreuna dintre aceste persoane nu poate sau nu vrea sa semneze, executorul bugetar va mentiona aceasta împrejurare.
(3) Câte un exemplar al procesului-verbal de sechestru se preda debitorului sub semnatura sau i se comunica la domiciliul ori sediul acestuia, precum şi, atunci când este cazul, custodelui, acesta din urma semnand cu menţiunea de primire a bunurilor în pãstrare.
47. Norme metodologice:
47.1.1. Executorul bugetar va întocmi un proces-verbal de sechestru în doua sau trei exemplare, dupã caz.
47.1.2. Un exemplar al procesului-verbal de sechestru rãmâne la dosarul de executare, al doilea se va inmana debitorului şi celãlalt, dacã este cazul, se va inmana custodelui.
47.2. Dacã debitorul nu este de fata, refuza sau nu poate sa semneze procesul-verbal de sechestru, organul de executare va face menţiune despre aceste împrejurãri.
47.3. Când debitorul nu este de fata sau refuza primirea procesului-verbal de sechestru, acesta se va afişa la domiciliul sau la sediul sau, despre aceasta încheindu-se un proces-verbal semnat de executorul bugetar şi de persoanele majore care au asistat la aplicarea sechestrului, care, împreunã cu procesul-verbal de sechestru, se va pãstra la dosarul de executare.
Ordonanta:
Art. 74. - (1) Bunurile mobile sechestrate vor putea fi lãsate în custodia debitorului, a creditorului sau a altei persoane desemnate de organul de executare sau de executorul bugetar, dupã caz, ori vor fi ridicate şi depozitate de cãtre acesta. Atunci când bunurile sunt lãsate în custodia debitorului sau a altei persoane desemnate conform legii şi când se constata ca exista pericol de substituire sau de degradare, executorul bugetar poate aplica sigiliul asupra bunurilor.
(2) În cazul în care bunurile sechestrate constau în sume de bani în lei sau în valuta, titluri de valoare, obiecte din metale preţioase, pietre preţioase, obiecte de arta, colecţii de valoare, acestea se ridica şi se depun, cel târziu a doua zi lucrãtoare, la unitãţile specializate.
(3) Cel care primeşte bunurile în custodie va semna procesul-verbal de sechestru.
(4) În cazul în care custodele este o alta persoana decât debitorul sau creditorul, organul de executare îi va stabili acestuia o remuneraţie ţinând seama de activitatea depusa.
48. Norme metodologice:
48.1. Pentru pãstrarea bunurilor mobile sechestrate organul de executare poate lua una dintre urmãtoarele mãsuri:
a) sa aplice sigiliu asupra bunurilor mobile sechestrate, lasandu-le pe loc;
b) sa numeascã un custode pentru paza lor;
c) sa le ridice şi sa le depoziteze.
48.2.1. Bunurile mobile sechestrate se pot lasa în custodia debitorului; în acest caz debitorul poate folosi bunurile sechestrate dacã, potrivit naturii lor, ele nu pierd din valoare prin întrebuinţare.
48.2.2. Dacã debitorul refuza sa primeascã în custodie bunurile mobile sechestrate ori nu este prezent la aplicarea sechestrului sau dacã exista pericolul ca debitorul sa înstrãineze, sa substituie ori sa deterioreze bunurile sechestrate sau atunci când considera necesar, organul de executare va proceda la sigilarea sau la ridicarea şi depozitarea lor.
48.3.1. În cazul ridicãrii bunurilor mobile, custode poate fi organul de executare sau o alta persoana.
48.3.2. Sechestrul prin ridicarea bunurilor mobile este obligatoriu în cazul în care se sechestreaza obiecte din metale rare ori pietre preţioase, mijloace de plata strãine, titluri de valoare, sume de bani, obiecte de arta, colecţii de valoare sau obiecte de muzeu.
48.3.3. Obiectele din metale rare ori pietre preţioase, mijloacele de plata strãine sau titlurile de valoare se predau, spre pãstrare, de cãtre organul de executare unitãţilor bancare competente sau altor unitãţi abilitate, de la caz la caz.
48.3.4. Obiectele de arta, colectiile de valoare, precum şi obiectele de muzeu se predau muzeelor sau altor unitãţi abilitate.
48.3.5. Sumele de bani vor fi consemnate pe numele debitorului, la dispoziţia organului de executare, la unitãţile abilitate în acest sens.
48.3.6. În toate cazurile, bunurile menţionate mai sus vor fi predate, în termen de cel mult 48 de ore de la ridicare, unitãţilor abilitate de cãtre organul de executare, care va pãstra dovada predãrii sau consemnarii acestora, dupã caz, la dosarul de executare.
48.4.1. Custodele, altul decât organul de executare, este persoana care consimte la primirea bunurilor mobile în custodie. Custodele va semna procesul-verbal de sechestru la data încheierii acestuia, când este de fata. Dacã predarea bunurilor mobile în custodie se face ulterior sechestrãrii, precum şi în toate cazurile în care organul de executare procedeazã la schimbãri în ceea ce priveşte bunurile date în custodie sau persoana custodelui, despre aceasta se va încheia proces-verbal distinct, semnat de organul de executare, precum şi de cel care primeşte bunurile în custodie.
48.4.2. Custodele, altul decât debitorul sau organul de executare, va primi pentru activitatea depusa o indemnizaţie lunarã stabilitã de organul de executare.
48.4.3. Custodele trebuie sa fie o persoana majorã şi solvabilã. Când organul de executare apreciazã ca este util, poate fi numit custode chiar debitorul, un lucrator al acestuia, o ruda sau un afin. Dacã este necesar, organul de executare poate cere custodelui depunerea unei cauţiuni.
48.4.4. Custodele rãspunde de orice paguba cauzatã prin neglijenţa sa.
48.4.5. În îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin custodele este obligat:
a) sa asigure pãstrarea bunurilor mobile sechestrate;
b) sa asigure întreţinerea bunurilor mobile primite în custodie, precum şi sa menţinã calitatea lor;
c) sa permitã controlul organului de executare asupra condiţiilor de pãstrare şi întreţinere a bunurilor mobile, precum şi asupra stadiului acestora, dacã custode este o alta persoana decât organul de executare;
d) sa nu foloseascã sau sa nu dispunã de bunurile mobile aflate în custodie decât cu acordul organului de executare;
e) sa restituie bunurile mobile aflate în custodie la solicitarea scrisã a organului de executare, dupã caz.
48.4.6. Nerespectarea de cãtre custode a obligaţiilor ce îi revin potrivit legii poate atrage, dupã caz, rãspunderea sa civilã ori penalã.
Ordonanta:
Art. 75. - În cazurile în care nu au fost luate mãsuri asiguratorii pentru realizarea integrala a creanţei bugetare şi la începerea executãrii silite se constata ca exista pericolul evident de înstrãinare, substituire sau sustragere de la urmãrire a bunurilor urmaribile ale debitorului, sechestrarea lor va fi aplicatã o data cu comunicarea somaţiei.
49. Norme metodologice:
49.1. Când debitorul nu are alta avere decât mãrfuri destinate vânzãrii ori dacã exista pericolul evident de înstrãinare, de substituire sau de sustragere de la urmãrire a bunurilor mobile urmaribile ale debitorului, sechestrul va putea fi aplicat o data cu comunicarea somaţiei de plata.
Ordonanta:
Art. 76. - (1) În vederea valorificãrii organul de executare este obligat sa verifice dacã bunurile sechestrate se gãsesc la locul menţionat în procesul-verbal de sechestru, precum şi dacã nu au fost substituite sau degradate.
(2) Când bunurile sechestrate gãsite cu ocazia verificãrii nu sunt suficiente pentru realizarea creanţei bugetare, organul de executare va face investigaţiile necesare pentru identificarea şi urmãrirea altor bunuri ale debitorului.
(3) Dacã se constata ca bunurile nu se gãsesc la locul menţionat în procesul-verbal de sechestru, au fost substituite sau degradate, executorul bugetar încheie un proces-verbal de constatare. Pentru bunurile gãsite cu prilejul investigatiilor fãcute conform alin. (2) se va încheia procesul-verbal de sechestru.
(4) Dacã se sechestreaza şi bunuri gajate pentru garantarea creanţelor altor creditori, organul de executare le va trimite şi acestora câte un exemplar din procesul-verbal de sechestru.
50. Norme metodologice:
50.1. Executorul bugetar va ridica sau va primi bunurile mobile de la custode, verificand dacã acestea sunt în totalitate şi în starea în care s-au predat, dând în acest sens custodelui un document de eliberare.
50.2. Aceasta operaţiune va fi consemnatã în procesul-verbal încheiat cu ocazia vânzãrii.
Ordonanta:
Art. 79. - (1) Sunt supuse executãrii silite bunurile imobile proprietate a debitorului.
(2) Executarea silitã imobiliarã se întinde de plin drept şi asupra bunurilor accesorii bunului imobil, prevãzute de Codul civil. Bunurile accesorii nu pot fi urmãrite decât o data cu imobilul.
51. Norme metodologice:
51.1. Debitorul persoana fizica sau juridicã este obligat sa prezinte executorului bugetar toate bunurile imobile pe care le are în proprietate exclusiva sau în proprietate comuna pe cote-pãrţi ori în devãlmãşie, dupã caz, sa-i dea informaţii complete asupra tuturor acestor bunuri, asupra bunurilor imobile pe care le deţine, dar care sunt proprietatea altor persoane, precizând locul unde se afla fiecare, precum şi sa prezinte orice documente şi evidente referitoare la bunurile menţionate.
51.2.1. Sunt supuse executãrii silite orice bunuri imobile ale debitorului care îi aparţin în proprietate exclusiva sau în proprietate comuna, cum ar fi: case de locuit, clãdiri cu destinaţie de sedii, magazii, garaje, depozite ori cu alta destinaţie, terenuri situate în mediul rural şi urban, precum şi celelalte bunuri care prin natura sau prin destinaţia lor sunt bunuri imobile potrivit dispoziţiilor art. 462 şi urmãtoarele din Codul civil, cu excepţiile prevãzute de lege.
51.2.2. Executarea silitã a bunurilor imobile proprietate a debitorului se face pe corpuri de proprietate, în întregimea lor.
51.2.3. Construcţiile ce formeazã o proprietate distinctã de sol, pe etaje sau pe apartamente, se pot executa silit în mod separat.
51.3.1. Bunul imobil proprietate a unui minor sau a unei persoane puse sub interdicţie nu poate fi executat silit înaintea executãrii silite a bunurilor sale mobile.
51.3.2. Dispoziţiile pct. 51.3.1 nu impiedica executarea silitã asupra unui imobil aflat în proprietatea comuna a minorului sau a persoanei puse sub interdicţie şi a unei persoane cu capacitate deplina de exerciţiu, dacã obligaţia prevãzutã în titlul executoriu este comuna.
51.4.1. Când debitorul deţine în proprietate comuna bunuri imobile, organul de executare poate proceda la executarea silitã numai dacã este cunoscutã cota-parte ce revine debitorului.
51.4.2. Atunci când nu se cunoaşte cota-parte ce revine debitorului din bunurile aflate în proprietate comuna, în vederea executãrii silite, organul de executare poate cere instanţei competente împãrţirea acestor bunuri.
Ordonanta:
Art. 81. - Executorul bugetar care aplica sechestrul încheie un proces-verbal de sechestru, dispoziţiile art. 72 şi 73 fiind aplicabile.
52. Norme metodologice:
52.1. Executorul bugetar se va deplasa la locul unde se afla imobilul, în scopul identificarii şi obţinerii tuturor datelor privind dreptul de proprietate şi limitele acestuia, sarcinile care îl greveazã, suprafata, vecinãtãţile, calitatea şi felul construcţiilor, numãrul încãperilor, starea în care se afla, precum şi orice alte date necesare.
52.2. Procesul-verbal de sechestru al bunului imobil supus executãrii silite se va întocmi de cãtre executorul bugetar în trei exemplare cu valoare de original, dintre care unul va fi înmânat debitorului, al doilea exemplar va fi transmis biroului de carte funciarã pentru efectuarea inscripţiei ipotecare, potrivit legii, iar al treilea exemplar se va pãstra în dosarul de executare.
Ordonanta:
Art. 83. - Pentru bunurile imobile sechestrate organul de executare care a instituit sechestrul va solicita de îndatã Biroului de carte funciarã efectuarea inscripţiei ipotecare, anexând un exemplar al procesului-verbal de sechestru.
53. Norme metodologice:
53.1. Din momentul înscrierii procesului-verbal de sechestru în cartea funciarã orice act de înstrãinare sau constituire de drepturi reale cu privire la bunul imobil sechestrat este inopozabil, cu excepţia cazului în care organul de executare sau adjudecatarul s-a declarat de acord cu acel act ori debitul a fost stins în condiţiile legii.
Ordonanta:
Art. 84. - Biroul de carte funciarã va comunica organelor de executare, la cererea acestora, celelalte drepturi reale şi sarcini care greveazã imobilul urmãrit, precum şi titularii acestora, care vor fi înştiinţaţi de cãtre organul de executare şi chemaţi la termenele fixate pentru vânzarea bunului imobil şi distribuirea preţului.
54. Norme metodologice:
54.1. În cererea privind efectuarea inscripţiei ipotecare asupra bunului imobil sechestrat, organul de executare va solicita Biroului de carte funciarã şi comunicarea celorlalte drepturi reale şi sarcini înscrise în cartea funciarã pana la acea data, precum şi titularii acestora.
54.2. Pe baza comunicãrii Biroului de carte funciarã organul de executare înştiinţeazã creditorii debitorului asupra sechestrului, iar la termenele fixate pentru vânzarea bunului imobil şi distribuirea preţului aceştia vor fi chemaţi pentru a se prezenta la distribuirea preţului.
Ordonanta:
Art. 86. - (1) La întocmirea procesului-verbal de sechestru şi în tot cursul executãrii silite organul de executare poate numi un administrator-sechestru, dacã aceasta mãsura este necesarã pentru administrarea imobilului urmãrit, a chiriilor, a arendei şi a altor venituri obţinute din administrarea acestuia, inclusiv pentru apãrarea în litigii privind imobilul respectiv.
(2) Administrator-sechestru poate fi numit creditorul, debitorul ori alta persoana fizica sau juridicã.
(3) Administratorul-sechestru va consemna veniturile încasate potrivit alin. (1) la unitãţile abilitate şi va depune recipisa la organul de executare.
(4) Când administrator-sechestru este numita o alta persoana decât creditorul sau debitorul, organul de executare îi va fixa o remuneraţie ţinând seama de activitatea depusa.
55. Norme metodologice:
55.1. În cazul executãrii silite a bunurilor imobile, ori de câte ori este necesar pentru paza, îngrijirea sau pentru administrarea bunurilor ori pentru exploatarea terenurilor, închirierea clãdirilor, precum şi realizarea altor venituri generate de aceste bunuri, organul de executare poate numi un administrator-sechestru.
55.2.1. Pe mãsura încasãrii veniturilor generate de aceste bunuri, administratorul-sechestru va fi obligat sa le consemneze la o unitate specializatã, abilitata sa facã astfel de operaţiuni, dupã deducerea cheltuielilor fãcute pentru administrarea bunului imobil pentru care s-a pornit executarea silitã, la dispoziţia organului de executare cãruia i se preda recipisa de consemnare în ziua lucrãtoare imediat urmãtoare.
55.2.2. Veniturile consemnate vor fi considerate încasãri în contul debitului pentru realizarea cãruia s-a pornit executarea silitã.
55.3. Indemnizaţia administratorului-sechestru, altul decât debitorul sau creditorul, este lunarã şi va fi fixatã de cãtre organul de executare. Indemnizaţia acordatã administratorului-sechestru este consideratã cheltuiala de executare.
55.4.1. Ori de câte ori este necesar, administratorul-sechestru este obligat sa prezinte organului de executare situaţia veniturilor şi a cheltuielilor fãcute cu administrarea bunului imobil sechestrat.
55.4.2. Administrarea necorespunzãtoare a bunului imobil pentru care s-a pornit procedura de executare silitã atrage rãspunderea civilã sau penalã, dupã caz, a administratorului-sechestru.
55.5. Încasarea veniturilor generate din administrarea unui bun imobil pentru care s-a început executarea silitã înceteazã când acesta este transmis, prin cumpãrare, unui alt proprietar.
Ordonanta:
Art. 87. - (1) Dupã primirea procesului-verbal de sechestru prevãzut la art. 81 debitorul poate solicita organului de executare, în termen de 15 zile de la comunicare, sa îi aprobe ca plata integrala a obligaţiei bugetare, inclusiv cheltuielile de executare, sa se facã din veniturile bunului imobil urmãrit sau din alte venituri ale sale pe timp de cel mult 6 luni.
(2) De la data aprobãrii cererii debitorului executarea silitã începutã asupra bunului imobil se suspenda.
(3) Pentru motive temeinice organul de executare poate relua executarea silitã imobiliarã înainte de expirarea termenului de 6 luni.
(4) Dacã debitorul persoana juridicã cãruia i s-a aprobat suspendarea conform prevederilor alin. (2) se sustrage ulterior de la executare silitã sau îşi provoacã insolvabilitatea, se vor aplica în mod corespunzãtor prevederile art. 7 alin. (3) lit. b).
56. Norme metodologice:
56.1. Dacã veniturile viitoare, pe timp de cel mult 6 luni, ale bunurilor imobile supuse executãrii silite asigura acoperirea integrala a creanţei bugetului de stat, inclusiv dobânzile, penalitãţile de întârziere, penalitãţile şi cheltuielile de executare aferente, debitorul poate solicita organului de executare din raza teritorialã în care se afla bunul imobil, în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal de sechestru, efectuarea plãţii integrale a creanţei bugetului de stat prin aceasta modalitate.
56.2. Când organul de executare intampina dificultãţi în încasarea veniturilor sau dacã ulterior se constata ca veniturile bunurilor imobile aparţinând debitorului nu sunt suficiente pentru acoperirea creanţei bugetului de stat, inclusiv dobânzile, penalitãţile de întârziere, penalitãţile şi cheltuielile de executare aferente, acesta va putea relua procedura de executare silitã imobiliarã înainte de expirarea perioadei pentru care s-a aprobat cererea debitorului.
Ordonanta:
Art. 88. - (1) Executarea silitã a fructelor neculese şi a recoltelor prinse de rãdãcini, care sunt ale debitorului, se efectueazã în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe privind bunurile imobile.
(2) Pentru executarea silitã a recoltelor şi fructelor culese sunt aplicabile prevederile prezentei ordonanţe privind bunurile mobile.
57. Norme metodologice:
57.1.1. Executarea silitã a fructelor neculese şi a recoltelor prinse de rãdãcini, proprietate a debitorului, se face, în temeiul unui titlu executoriu, prin sechestrarea şi valorificarea acestora, chiar dacã acestea se afla la un terţ.
57.1.2. Sechestrarea acestor fructe nu se va putea face decât cu maximum 15 zile înaintea coacerii lor.
57.1.3. În cazul în care exista situaţii de felul celor prevãzute la art. 32 din ordonanta, indisponibilizarea fructelor neculese şi a recoltelor prinse de rãdãcini se va putea face înaintea termenului prevãzut la pct. 57.1.2 prin dispunerea sechestrului asigurator asupra acestora.
57.2. Prevederile pct. 15-23 referitoare la mãsuri asiguratorii, executarea şi valorificarea bunurilor mobile şi imobile, cele privind eliberarea şi distribuirea sumelor realizate din executare silitã, precum şi contestaţia la executarea silitã se aplica în mod corespunzãtor.
Ordonanta:
Art. 89. - Organul de executare va hotãrî, dupã caz, valorificarea fructelor neculese sau a recoltelor asa cum sunt prinse de rãdãcini sau dupã ce vor fi culese.
58. Norme metodologice:
58.1. Valorificarea fructelor neculese sau a recoltelor asa cum sunt prinse de rãdãcini ori dupã ce vor fi culese va fi hotãrâtã de organul de executare, având în vedere un rezultat cat mai avantajos şi ţinând seama atât de interesul legitim şi imediat al creditorului, cat şi de drepturile şi obligaţiile debitorului.
Ordonanta:
Art. 93. - (1) Dacã obligaţia bugetarã nu este plãtitã în termen de 15 zile de la data încheierii procesului-verbal de sechestru, se va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate, cu excepţia situaţiilor în care, potrivit legii, instanta judecãtoreascã a dispus desfiinţarea sechestrului, suspendarea sau amânarea executãrii.
(2) În scopul valorificãrii bunurilor, pentru evaluarea acestora organul de executare va apela la organe şi persoane de specialitate, a cãror selectare nu este supusã reglementãrilor privind achiziţiile publice şi care sunt obligate sa îşi îndeplineascã atribuţiile ce le revin în acest sens.
(3) Atunci când considera necesar, organul de executare poate proceda la actualizarea preţului de evaluare, prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzãtor.
59. Norme metodologice:
59.1.1. În cazul în care executorul bugetar nu a putut evalua bunul la momentul întocmirii procesului-verbal de sechestru, deoarece aceasta necesita cunoştinţe de specialitate, evaluarea bunurilor sechestrate se face înaintea valorificãrii acestora.
59.1.2. În acest scop organul de executare va utiliza servicii prestate de organe sau persoane specializate, care nu se supun reglementãrilor privind achiziţiile publice, cum ar fi: Corpul experţilor de pe lângã Ministerul Justiţiei, persoane specializate din cadrul societãţilor de asigurare-reasigurare sau al bãncilor, precum şi alte persoane juridice care au menţionat în actul de înfiinţare desfãşurarea unei astfel de activitãţi.
59.2. Documentul prin care se efectueazã evaluarea se anexeazã la procesul-verbal de sechestru. Organul de executare va transmite o copie de pe acest document debitorului.
59.3. Atunci când se constata modificãri ale preţurilor de circulaţie pe piata libera a bunurilor, când valoarea bunului s-a modificat prin deteriorãri sau prin amenajãri, organul de executare va proceda la o noua evaluare. În cazul în care evaluarea necesita cunoştinţe de specialitate, prevederile art. 93 alin. (2) din ordonanta se aplica în mod corespunzãtor.
Ordonanta:
Art. 99. - (1) Licitaţia se tine la locul unde se afla bunurile sechestrate sau la locul stabilit de organul de executare, dupã caz.
(2) Debitorul este obligat sa permitã ţinerea licitaţiei în spaţiile pe care le deţine, dacã sunt adecvate acestui scop.
60. Norme metodologice:
60.1.1. În ziua ţinerii licitaţiei pentru vânzarea bunurilor, executorul bugetar va merge la locul unde se afla bunurile, va ridica, dacã este cazul, sigiliul şi va primi de la custode ori de la administratorul-sechestru, dupã caz, bunurile, verificand starea şi numãrul acestora dupã procesul-verbal de sechestru.
60.1.2. În cazul în care bunurile, starea şi numãrul lor corespund, executorul bugetar va întocmi un document în acest sens, pe care îl va inmana custodelui ori administratorului-sechestru, dupã caz.
60.2. Dacã vânzarea se face în alt loc decât acela unde se gãsesc bunurile mobile sechestrate, ele se transporta în acel loc, dupã caz.
60.3. O data cu plata preţului, potrivit legii, la care bunul/bunurile sechestrate au fost adjudecate, executorul bugetar va comunica custodelui ori administratorului-sechestru, dupã caz, un document de eliberare.
60.4.1. Vânzarea la licitaţie se face la locul unde se afla bunurile sechestrate, la domiciliul sau sediul debitorului sau în alt loc stabilit de organul de executare, în orice zi lucrãtoare, între orele 8,00-20,00.
60.4.2. Licitaţia începutã va putea continua în zilele urmãtoare.
60.4.3. În cazuri urgente licitaţia poate avea loc şi la alte ore decât cele menţionate, precum şi în zilele nelucrãtoare, în baza autorizaţiei solicitate de organul de executare instanţei judecãtoreşti competente, potrivit Codului de procedura civilã.
60.5. Vânzarea prin licitaţie se face de cãtre executorul bugetar asistat, atunci când se considera necesar, de un reprezentant al organului de poliţie.
Ordonanta:
Art. 100. - (1) Pentru participarea la licitaţie ofertanţii depun, cu cel puţin o zi înainte de data licitaţiei, urmãtoarele documente:
a) oferta de cumpãrare;
b) dovada depunerii taxei de participare;
c) împuternicirea persoanei care îl reprezintã pe ofertant;
d) pentru persoanele juridice de naţionalitate romana, copie de pe certificatul unic de înregistrare eliberat de oficiul registrului comerţului;
e) pentru persoanele juridice strãine, actul de înmatriculare tradus în limba romana;
f) pentru persoanele fizice romane, copie de pe actul de identitate;
g) pentru persoanele fizice strãine, copie de pe pasaport.
(2) Participanţii la licitaţie pot formula oferte de cumpãrare superioare preţului de pornire al licitaţiei.
61. Norme metodologice:
61.1. Ofertele de cumpãrare se primesc de cãtre organul de executare pana cel târziu în ziua anterioarã datei anunţate pentru ţinerea licitaţiei.
61.2. Ofertele de cumpãrare pot fi depuse direct sau transmise prin posta. Nu se admit oferte telefonice, telegrafice, transmise prin telex sau telefax.
61.3. Persoanele care iau parte la licitaţie se pot prezenta şi prin mandatari care trebuie sa îşi justifice calitatea prin procura specialã legalizatã. Debitorul nu va putea licita nici personal şi nici prin persoana interpusã.
61.4. Licitaţiile se vor tine în ziua şi la ora indicate în anunţul de vânzare.
Ordonanta:
Art. 102. - (1) Taxa de participare se plãteşte în lei la unitatea teritorialã de trezorerie şi contabilitate publica şi reprezintã 10% din preţul de pornire al licitaţiei.
(2) În termen de 5 zile de la data întocmirii procesului-verbal prevãzut la art. 109, organul de executare va dispune în scris restituirea taxei de participare participanţilor care au depus oferte de cumpãrare şi nu au fost declaraţi adjudecatari, iar în cazul adjudecãrii taxa se retine în contul preţului.
(3) Taxa de participare nu se restituie ofertanţilor care nu s-au prezentat la licitaţie, celui care a refuzat încheierea procesului-verbal de adjudecare, precum şi adjudecatarului care nu a plãtit preţul, reţinându-se în contul organului de executare pentru acoperirea cheltuielilor de executare.
62. Norme metodologice:
62.1. Taxa de participare se plãteşte în lei de cãtre fiecare ofertant la unitatea teritorialã de trezorerie şi contabilitate publica şi se consemneazã la dispoziţia organului de executare, în contul indicat de acesta.
62.2. În cazul plãţii taxei de participare prin decontare bancarã sau prin mandat poştal, executorul bugetar va verifica, la data ţinerii licitaţiei, creditarea contului curent general al trezoreriei statului indicat de organul de executare pentru virarea acesteia.
62.3. În situaţia în care plata taxei de participare la licitaţie se efectueazã în numerar, dovada plãţii acesteia o constituie documentul eliberat de unitatea teritorialã de trezorerie şi contabilitate publica.
Ordonanta:
Art. 108. - Pentru fiecare termen de licitaţie se va face o noua publicitate a vânzãrii, conform prevederilor art. 97 şi 98.
63. Norme metodologice:
63.1. La fiecare termen de licitaţie, organul de executare afişeazã, cu cel puţin 10 zile înainte de data fixatã pentru desfãşurarea acesteia, anunţul privind vânzarea prin licitaţie.
63.2. Pentru participarea la licitaţie cei interesaţi trebuie sa plãteascã, anticipat fiecãrui termen de licitaţie, inclusiv pentru licitaţiile ţinute în condiţiile prevederilor art. 110 alin. (2) din ordonanta, taxa de participare.
Ordonanta:
Art. 110. - (1) Dupã adjudecarea bunului adjudecatarul este obligat sa plãteascã preţul, diminuat cu contravaloarea taxei de participare, în lei, în numerar, imediat sau prin decontare bancarã în cel mult 5 zile de la data adjudecãrii.
(2) Dacã adjudecatarul nu plãteşte preţul în termenul prevãzut la alin. (1), procedura vânzãrii la licitaţie se va relua, de la momentul întreruperii ei, în termen de 5 zile, acesta fiind obligat sa plãteascã cheltuielile prilejuite de noua licitaţie şi, în cazul în care preţul obţinut la noua licitaţie este mai mic, diferenţa de preţ.
(3) Adjudecatarul va putea sa achite la urmãtoarea licitaţie preţul oferit iniţial, caz în care va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitaţie.
(4) Dacã la urmãtoarea licitaţie bunul nu a fost vândut, fostul adjudecatar este obligat sa plãteascã toate cheltuielile prilejuite de urmãrirea acestuia.
64. Norme metodologice:
64.1. Suma în lei reprezentând preţul la care s-a/sau adjudecat bunul/bunurile vândute la licitaţie, diminuata cu taxa de participare, va fi plãtitã de adjudecatar imediat, dacã plata se face în numerar, ori în cel mult 5 zile de la data adjudecãrii, în cazul în care plata se face prin decontare bancarã, în contul indicat de organul de executare, la unitãţile teritoriale de trezorerie şi contabilitate publica.
64.2. Plata se considera a fi efectuatã dacã la împlinirea termenului prevãzut la pct. 64.1 a fost creditat contul general al trezoreriei statului.
64.3. În caz contrar, procedura vânzãrii la licitaţie se va relua de la momentul întreruperii ei, adjudecatarul fiind obligat la plata cheltuielilor cauzate de noua licitaţie.
64.4. În cheltuielile cauzate de noua licitaţie se includ şi cheltuielile generate de paza, conservarea ori administrarea bunului/bunurilor pentru care se organizeazã vânzarea la licitaţie.
Ordonanta:
Art. 111. - (1) În cazul vânzãrii la licitaţie a bunurilor imobile cumpãrãtorii pot solicita plata preţului în rate, în cel mult 12 rate lunare, cu un avans de minimum 50% din preţul de adjudecare al bunului imobil şi cu plata unei dobânzi stabilite conform prezentei ordonanţe. Organul de executare va stabili condiţiile şi termenele de plata a preţului în rate.
(2) Cumpãrãtorul nu va putea instraina bunul imobil decât dupã plata preţului în întregime şi a dobânzii stabilite.
(3) În cazul neplatii avansului prevãzut la alin. (1), dispoziţiile art. 110 se aplica în mod corespunzãtor.
(4) Suma reprezentând dobanda nu stinge creanţele bugetare pentru care s-a început executarea silitã.
65. Norme metodologice:
65.1.1. Organul de executare poate accepta, la cererea adjudecatarului, ca preţul de adjudecare al bunurilor imobile sa se plãteascã în maximum 12 rate lunare.
65.1.2. În acest caz, în termenul prevãzut la art. 110 din ordonanta, adjudecatarul va plati un avans de minimum 50% din preţul de adjudecare al bunului imobil.
65.1.3. Restul de preţ, precum şi dobanda se plãtesc conform graficului stabilit de organul de executare, în rate lunare egale.
65.1.4. În graficul privind plata diferenţei de preţ în rate, organul de executare va indica şi conturile în care se vor plati sumele reprezentând diferenţa de preţ, respectiv dobanda aferentã.
65.2. Dobanda se face venit integral la bugetul de stat.
Ordonanta:
Art. 112. - (1) În cazul vânzãrii bunurilor imobile, dupã plata în întregime a preţului sau a avansului prevãzut la art. 111 alin. (1), dacã bunul a fost vândut cu plata în rate, organul de executare va încheia procesul-verbal de adjudecare care constituie titlu de proprietate pentru imobilul transmis, pe baza cãruia se face înscrierea în Cartea funciarã.
(2) Procesul-verbal de adjudecare va cuprinde urmãtoarele menţiuni:
a) denumirea şi sediul organului de executare;
b) numãrul dosarului de executare;
c) numãrul şi data procesului-verbal de desfãşurare a licitaţiei;
d) numele şi domiciliul sau, dupã caz, denumirea şi sediul debitorului şi cumpãrãtorului;
e) codul numeric personal sau codul unic de înregistrare al debitorului şi cumpãrãtorului;
f) preţul la care s-a adjudecat bunul şi taxa pe valoarea adãugatã, dacã este cazul;
g) modalitatea de plata a diferenţei de preţ în cazul în care vânzarea s-a fãcut cu plata în rate;
h) datele de identificare a bunului;
i) menţiunea ca acest document constituie titlu de proprietate şi ca poate fi înscris în Cartea funciarã;
j) menţiunea ca pentru creditor procesul-verbal de adjudecare constituie documentul pe baza cãruia se emite titlul executoriu impotriva cumpãrãtorului care nu plãteşte diferenţa de preţ, în cazul în care vânzarea s-a fãcut cu plata preţului în rate;
k) semnatura executorului bugetar şi ştampila organului de executare;
l) semnatura cumpãrãtorului sau a reprezentantului sau legal, dupã caz.
(3) Câte un exemplar al procesului-verbal de adjudecare se va transmite organului de executare coordonator şi cumpãrãtorului.
(4) Un exemplar al procesului-verbal de adjudecare a bunului imobil va fi trimis, în cazul vânzãrii cu plata în rate, Biroului de carte funciarã pentru a înscrie interdicţia de înstrãinare şi grevare a bunului pana la plata integrala a preţului şi a dobânzii stabilite.
(5) În cazul în care cumpãrãtorul cãruia i s-a încuviinţat plata preţului în rate nu plãteşte restul de preţ în condiţiile şi la termenele stabilite, el va putea fi executat silit pentru plata sumei datorate, în baza titlului executoriu emis în condiţiile prezentei ordonanţe.
66. Norme metodologice:
66.1. Pe baza procesului-verbal de adjudecare, cumpãrãtorul poate proceda la înscrierea în Cartea funciarã a dreptului sau de proprietate asupra bunului imobil.
66.2. Când plata preţului bunului imobil se face în rate, organul de executare va transmite un exemplar al procesului-verbal de adjudecare a bunului imobil Biroului de carte funciarã pentru a înscrie interdicţia de înstrãinare şi grevare a bunului pana la plata integrala a preţului şi a dobânzii stabilite.
66.3. Pe baza dovezii plãţii în întregime a preţului bunului imobil şi a dobânzii aferente, cumpãrãtorul se poate adresa Biroului de carte funciarã pentru radierea interdicţiei de înstrãinare şi grevare.
66.4. În cazul în care cumpãrãtorul cãruia i s-a încuviinţat plata preţului în rate nu plãteşte restul de preţ în condiţiile şi la termenele stabilite de organul de executare, procesul-verbal de adjudecare constituie documentul pe baza cãruia organul de executare emite titlul executoriu în temeiul cãruia se începe impotriva bunurilor şi veniturilor cumpãrãtorului procedura de executare silitã pentru plata sumei datorate.
Ordonanta:
Art. 116. - (1) În tot cursul executãrii silite asupra bunurilor imobile ale debitorului persoana juridicã, inclusiv în perioada în care poate avea loc reluarea procedurii de licitaţie în condiţiile art. 114 alin. (1), obligaţiile fata de bugetul de stat sau bugetul asigurãrilor sociale de stat pot fi stinse, la cererea debitorului, prin trecerea în proprietatea publica a statului a bunurilor imobile supuse executãrii silite.
(2) În scopul prevãzut la alin. (1) organul abilitat sa efectueze procedura de executare silitã, potrivit legii, va transmite cererea, împreunã cu un exemplar al dosarului de executare şi propunerile sale, comisiei numite prin ordin al ministrului finanţelor publice ori al ministrului muncii şi solidaritãţii sociale, dupã caz, care va decide asupra modului de soluţionare a acesteia şi va dispune organului abilitat sa efectueze procedura de executare silitã încheierea procesului-verbal de trecere în proprietatea publica a statului a bunului imobil şi stingerea creanţei bugetului de stat sau a bugetului asigurãrilor sociale de stat pentru care s-a început executarea silitã.
(3) În cazul cererilor de stingere a creanţelor bugetului asigurãrilor sociale de stat prin trecerea în proprietatea publica a statului a bunurilor imobile supuse executãrii silite, decizia va fi luatã numai cu avizul Ministerului Finanţelor Publice.
(4) De la data depunerii cererii de cãtre debitor pana la data întocmirii procesului-verbal de trecere în proprietatea publica a statului sau pana la luarea deciziei, în caz de respingere a cererii, bunul imobil rãmâne indisponibilizat potrivit art. 73.
(5) Procesul-verbal de trecere în proprietatea publica a statului a bunului imobil constituie titlu de proprietate. Operaţiunea de transfer al dreptului de proprietate, ca efect al dãrii în plata, este scutitã de taxa pe valoarea adãugatã.
(6) Bunurile imobile trecute în proprietatea publica a statului conform alin. (1) pot fi date în administrare în condiţiile legii.
67. Norme metodologice:
67.1. Creanţele bugetului de stat se pot stinge prin dare în plata, caz în care debitorul executa cãtre creditorul bugetar, cu consimţãmântul acestuia, o alta prestaţie decât cea la care este obligat, cedand în schimbul obligaţiilor fata de bugetul de stat un bun imobil care trece din proprietatea debitorului în proprietatea publica a statului. Aceste bunuri imobile pot fi date în administrare, în condiţiile legii.
67.2.1. Debitorul persoana juridicã, cu obligaţii de plata fata de bugetul de stat, aflat în procedura de executare silitã, poate cere organului de executare sa aplice procedura de executare silitã, stingerea unor creanţe ale bugetului de stat prin darea în plata a unor bunuri imobile cu sau fãrã dotãri specifice activitãţii debitorului.
67.2.2. Cererea debitorului poate fi depusa în scris la organul de executare competent, în tot cursul executãrii silite asupra bunurilor imobile, inclusiv în perioada în care poate avea loc reluarea procedurii de licitaţie în condiţiile art. 114 alin. (1) din ordonanta, începând cu ziua în care s-a încheiat procesul-verbal prin care bunurile imobile se indisponibilizeaza.
67.2.3. Cererea debitorului va cuprinde, în mod obligatoriu, date referitoare la:
a) denumirea şi sediul debitorului;
b) codul de înregistrare fiscalã, precum şi alte date de identificare a debitorului;
c) structura capitalului social, a asociaţilor ori a actionariatului, dupã caz;
d) volumul şi natura creanţelor bugetului de stat;
e) bunurile imobile supuse executãrii silite pentru care se solicita trecerea în proprietatea publica a statului pentru stingerea unor creanţe ale bugetului de stat, denumirea, datele de identificare a acestora, precum şi o scurta descriere;
f) menţiunea cu privire la actele doveditoare ale dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile respective;
g) acordul expres al debitorului privind preţul de evaluare a bunurilor imobile supuse executãrii silite, stabilit de organul de executare competent, prin servicii prestate de organe sau persoane specializate, în conformitate cu prevederile art. 93 alin. (2) şi (3) din ordonanta;
h) valoarea de inventar a bunurilor imobile supuse executãrii silite, evidenţiatã în contabilitate, reevaluata în conformitate cu ultimele reglementãri legale în vigoare;
i) menţiunea debitorului ca a luat cunostinta de prevederile legale din prezentele norme metodologice, în sensul ca stingerea creanţei bugetului de stat se va face cu valoarea determinata potrivit pct. 67.15.1;
j) menţiunea debitorului ca bunurile imobile nu sunt grevate de drepturi reale şi de alte sarcini, cu precizarea documentelor doveditoare;
k) acceptul debitorului cu privire la compensarea diferenţei, potrivit legii, în cazul în care valoarea bunului imobil, determinata potrivit lit. i), este mai mare decât creanta bugetului de stat pentru care s-a pornit executarea silitã;
l) semnatura reprezentantului legal al debitorului persoana juridicã, precum şi ştampila acestuia.
67.2.4. La cerere se anexeazã:
a) copii legalizate de pe actele care atesta dreptul de proprietate al debitorului asupra bunurilor imobile pentru care solicita trecerea în proprietatea publica a statului;
b) dovada, în original, ca acestea nu sunt grevate de drepturi reale şi de alte sarcini, emisã de Biroul de carte funciarã din cadrul judecãtoriei în a carei raza teritorialã se afla bunul imobil;
c) copii de pe fişa mijlocului fix şi de pe balanţa analitica a mijloacelor fixe;
d) alte acte necesare, potrivit legii, în susţinerea cererii.
67.3. Organul de executare va transmite direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, ori Direcţiei Generale a Vamilor, dupã caz, cererea debitorului împreunã cu documentaţia în susţinerea acesteia, însoţitã de urmãtoarele documente:
a) copiile certificate de pe toate actele aflate în dosarul de executare silitã;
b) solicitarea instituţiei publice privind necesitatea preluãrii în administrare a imobilului respectiv, dacã aceasta a fost depusa la organul de executare, însoţitã de un memoriu tehnic;
c) propunerile organului de executare privind aplicarea procedurii prevãzute la pct. 67.1.
67.4. Direcţia generalã a finanţelor publice judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, sau Direcţia Generalã a Vamilor, dupã caz, va completa documentaţia primitã de la organul de executare cu solicitarea instituţiei publice privind necesitatea luãrii în administrare a bunului imobil, împreunã cu memoriul tehnic, dacã acestea nu au fost depuse la organul de executare, şi va întocmi un referat de oportunitate. Acesta va cuprinde punctul de vedere asupra celor solicitate, precum şi asupra memoriului tehnic şi va prevedea expres eficienta preluãrii bunului imobil, determinata din compararea creanţelor bugetului de stat stinse, la care se adauga şi cheltuielile de transformare şi amenajare, cu cheltuielile necesare unei noi construcţii sau achiziţii ori cele aferente plãţii de chirii. Se va mentiona, de asemenea, şi sursa de acoperire suplimentarã prevãzutã pentru amenajarea spaţiului.
67.5. Solicitarile de bunuri imobile formulate de instituţiile publice, altele decât Ministerul Finanţelor Publice şi unitãţile sale teritoriale, vor fi avizate de ordonatorul principal de credite. Evidenta solicitãrilor de bunuri imobile se tine de direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, ori de Direcţia Generalã a Vamilor, dupã caz, în registre de evidenta deschise în acest scop.
67.6. Intreaga documentaţie analizata de direcţie, însoţitã de referatul acesteia, va fi transmisã sub semnatura conducatorului direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sau al Direcţiei Generale a Vamilor, dupã caz, ori sub semnatura înlocuitorului acestuia comisiei constituite în cadrul Ministerului Finatelor Publice, prin direcţia de specialitate din cadrul acestuia.
67.7. Componenta comisiei şi regulamentul de organizare şi funcţionare al acesteia se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.
67.8. În cazul în care debitorul renunţa la cerere sau nu exista o solicitare de preluare în administrare din partea unei instituţii publice ori cererea debitorului rãmâne fãrã obiect din orice alte motive, direcţia de specialitate desemnatã din cadrul Ministerului Finanţelor Publice va restitui direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sau Direcţiei Generale a Vamilor, dupã caz, dosarul cuprinzând intreaga documentaţie transmisã de aceasta.
67.9. În cazul în care documentaţia transmisã de direcţia generalã a finanţelor publice judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, sau Direcţia Generalã a Vamilor este incompleta şi nu a fost completatã, în termen de 15 zile de la comunicarea solicitãrii, cu datele şi/sau documentele solicitate de direcţia de specialitate din minister, aceasta din urma va restitui direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, ori Direcţiei Generale a Vamilor, dupã caz, cererea debitorului însoţitã de intreaga documentaţie aferentã.
67.10.1. Comisia va analiza şi va decide asupra fiecãrei cereri, având în vedere urmãtoarele elemente:
a) documentele prezentate de debitor, care atesta dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile pentru care acesta solicita trecerea în proprietatea publica a statului, precum şi dovada ca acestea nu sunt grevate de drepturi reale şi de alte sarcini;
b) existenta solicitãrilor pentru obţinerea în administrare a unor bunuri imobile de felul celor pentru care urmeazã sa se analizeze oportunitatea trecerii în proprietatea publica a statului;
c) respectarea reglementãrilor legale în vigoare referitoare la aplicarea procedurii de executare silitã a creanţelor bugetului de stat. Se vor avea în vedere şi situaţiile în care suma obţinutã prin aplicarea modalitãţilor de valorificare a bunurilor imobile ar permite realizarea într-o mãsura mai mare a creanţelor bugetului de stat fata de debitorul supus executãrii silite;
d) impactul reglementãrilor legale în vigoare privind retrocedarea proprietãţii, în mãsura în care acesta poate fi prevãzut;
e) propunerile organului de executare competent, precum şi punctul de vedere al direcţiei generale a finanţelor publice judeţene ori a municipiului Bucureşti sau al Direcţiei Generale a Vamilor, dupã caz;
f) cheltuielile necesare, estimate de instituţia publica solicitanta a bunurilor imobile ce urmeazã sa fie trecute în proprietatea publica a statului, pentru transformarea acestora în sedii corespunzãtoare desfãşurãrii obiectului activitãţii;
g) eficienta trecerii bunurilor imobile în proprietatea publica a statului;
h) orice alte elemente necesare soluţionãrii cererii.
67.10.2. Comisia din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, prin decizie, aproba stingerea creanţelor bugetului de stat prin trecerea în proprietatea publica a statului a bunurilor imobile necesare desfãşurãrii obiectului activitãţii Ministerului Finanţelor Publice şi unitãţilor subordonate acestuia, precum şi altor instituţii publice finanţate de la bugetul de stat sau respinge cererea, dupã caz.
67.10.3. Decizia se comunica de direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice organului de executare prin direcţia generalã a finanţelor publice judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, ori Direcţia Generalã a Vamilor, dupã caz.
67.11.1. În cazul în care comisia decide stingerea creanţelor bugetului de stat prin trecerea bunurilor imobile în proprietatea publica a statului, organul de executare competent, dupã primirea deciziei, întocmeşte procesul-verbal pentru trecerea în proprietatea publica a statului a bunului imobil.
67.11.2. Încheierea procesului-verbal şi stingerea creanţei bugetului de stat prin trecerea în proprietatea publica a statului a bunurilor imobile supuse executãrii silite sunt condiţionate de prezentarea de cãtre debitor, la data încheierii procesului-verbal de trecere în proprietatea publica a statului, a unei noi dovezi, în original, emise de Biroul de carte funciarã, care sa ateste ca bunul imobil nu este grevat de drepturi reale şi de alte sarcini. În cazul în care se constata ca bunul imobil este grevat de drepturi reale şi de alte sarcini, organul de executare competent înştiinţeazã comisia, care procedeazã la anularea deciziei. Despre aceasta este înştiinţat şi debitorul.
67.11.3. Procesul-verbal pentru trecerea în proprietatea statului se întocmeşte în 3 exemplare, dintre care unul se înainteazã debitorului, altul instituţiei publice solicitante, iar al treilea rãmâne la organul de executare.
67.12. La data întocmirii procesului-verbal pentru trecerea în proprietatea publica a statului a bunului imobil supus executãrii silite, organul de executare va actualiza nivelul dobânzii aferente creanţelor bugetului de stat înscrise în titlul executoriu sau în titlurile executorii în baza cãrora s-a început executarea silitã, precum şi nivelul cheltuielilor de executare pana la aceasta data.
67.13. La data întocmirii procesului-verbal pentru trecerea în proprietatea publica a statului a bunului imobil înceteazã mãsura de indisponibilizare a acestuia, precum şi, dacã este cazul, calitatea de administrator-sechestru a persoanelor desemnate, conform legii.
67.14. Bunurile imobile pentru care s-a solicitat trecerea în proprietatea publica a statului vor fi evaluate conform art. 93 din ordonanta.
67.15.1. Stingerea creanţelor bugetului de stat se va face la valoarea cea mai mica dintre valoarea stabilitã prin evaluare de cãtre organele sau persoanele de specialitate conform pct. 67.14 şi valoarea de inventar evidenţiatã în contabilitatea persoanei juridice debitoare.
67.15.2. Cu valoarea stabilitã potrivit pct. 67.15.1. se sting, total sau parţial, creanţele bugetului de stat prevãzute în titlul executoriu sau în titlurile executorii pentru care s-a început executarea silitã, precum şi dobânzile şi cheltuielile de executare, actualizate.
67.15.3. În cazul în care suma care reprezintã valoarea bunului imobil pentru care s-a aprobat trecerea în proprietatea publica a statului, determinata potrivit pct. 67.15.1, este mai mica decât creanta bugetului de stat, la care se adauga dobânzile aferente şi cheltuielile de executare silitã, actualizate, diferenţa urmeazã sa fie realizatã prin aplicarea celorlalte modalitãţi prevãzute de ordonanta.
67.15.4. În cazul în care suma care reprezintã atât creanta bugetului de stat, cat şi dobânzile aferente şi cheltuielile de executare, actualizate, este mai mica decât valoarea bunului imobil pentru care s-a aprobat trecerea în proprietatea publica a statului, determinata potrivit pct. 67.15.1, cu aceasta diferenţa se va proceda la compensare, potrivit legii.
67.16.1. Cheltuielile necesare pentru transformarea şi amenajarea bunurilor imobile, trecute în proprietatea publica a statului, pentru a fi corespunzãtoare desfãşurãrii obiectului de activitate, sunt suportate de instituţia publica solicitanta.
67.16.2. În cazul bunurilor imobile care au încorporate în structura bunuri mobile sau dotãri specifice activitãţii, a cãror valoare nu este cuprinsã în valoarea acestor bunuri imobile, cheltuielile cu lucrãrile privind dezafectarea, dezmembrarea, înlãturarea acestora ori altele asemenea, dupã caz, sunt suportate de cãtre debitor.
67.17. Darea în administrare se va efectua prin hotãrâre a Guvernului, initiata de Ministerul Finanţelor Publice.
67.18. Operaţiunile legate de stingerea creanţelor bugetului de stat prin preluarea de la debitori a bunurilor imobile şi trecerea lor în proprietatea publica a statului se reflecta în evidenta analitica pe plãtitori deschisã la nivelul unitãţilor teritoriale subordonate Ministerului Finanţelor Publice sau direcţiilor regionale vamale interjudetene, în a cãror raza teritorialã îşi au sediul ori în evidenta cãrora sunt luati debitorii respectivi, precum şi în evidenta contabila a debitorilor.
67.19. Organul de executare va stinge în evidentele proprii creanţele bugetului de stat înscrise în titlul executoriu sau titlurile executorii pentru care s-a început executarea silitã, pe fiecare fel de venit, inclusiv dobânzile aferente, în limita valorii bunului imobil trecut în proprietatea publica a statului.
Ordonanta:
Art. 117. - (1) Suma realizatã dupã începerea executãrii silite reprezintã totalitatea sumelor încasate dupã emiterea somaţiei prin orice modalitate prevãzutã de prezenta ordonanta.
(2) Creanţele bugetare înscrise în titlul executoriu se sting cu sumele realizate conform alin. (1), în ordinea vechimii, mai întâi creanta principala şi apoi accesoriile acesteia.
(3) Dacã suma ce reprezintã atât creanta bugetarã, cat şi cheltuielile de executare este mai mica decât suma realizatã prin executare silitã, cu diferenţa se va proceda la compensare, potrivit art. 27, sau se restituie, la cerere, debitorului.
68. Norme metodologice:
68.1.1. Cu sumele realizate din executarea silitã se sting obligaţiile bugetului de stat înscrise în titlul executoriu.
68.1.2. În cazul în care în titlul executoriu este înscrisã o singura creanta principala a bugetului de stat cu accesoriile acesteia, se stinge mai întâi creanta principala şi apoi accesoriile acesteia.
68.1.3. În cazul în care în titlul executoriu sunt înscrise mai multe obligaţii ale bugetului de stat, acestea se sting în ordinea înscrierii în titlul executoriu, mai întâi creanta principala şi apoi accesoriile acesteia.
68.2. Prevederile cuprinse la pct. 68.1.2 şi 68.1.3 se aplica titlurilor executorii emise pana la data de 31 decembrie 2002.
68.3. În cazul în care executarea silitã a fost începutã pentru mai multe titluri executorii, stingerea creanţelor bugetului de stat se va face ţinându-se seama de dispoziţiile prevãzute mai sus, în ordinea emiterii titlurilor.
68.4. În cazul valorificãrii bunurilor supuse executãrii silite, suma care va fi distribuita de cãtre organul de executare este suma obţinutã din valorificare, mai puţin taxa pe valoarea adãugatã.
Ordonanta:
Art. 120. - (1) În cazul vânzãrii bunurilor grevate printr-un drept de gaj, ipoteca sau alte drepturi reale, despre care a luat cunostinta în condiţiile art. 76 alin. (4) şi ale art. 84, organul de executare este obligat sa îi înştiinţeze din oficiu pe creditorii în favoarea cãrora au fost conservate aceste sarcini, pentru a participa la distribuirea preţului.
(2) Creditorii care nu au participat la executarea silitã pot depune titlurile lor în vederea participãrii la distribuirea sumelor realizate prin executare silitã, numai pana la data întocmirii de cãtre organele de executare a procesului-verbal privind eliberarea sau distribuirea acestor sume.
69. Norme metodologice:
69.1.1. Organul de executare este obligat sa îi înştiinţeze din oficiu pe creditorii care au drepturi de preferinta conservate asupra bunurilor care se valorifica ori care au constituite gajuri sau ipoteci asupra acestor bunuri, de îndatã ce aceste bunuri au fost valorificate.
69.1.2. În înştiinţare se va mentiona data la care se va proceda la distribuirea sumelor obţinute prin vânzarea bunurilor sechestrate.
69.2. În situaţia în care executarea silitã a fost începutã de alţi creditori şi este continuatã de organele de executare prevãzute de ordonanta, când creditorii participa la executare, precum şi în cazul în care creditorii şi-au depus titlurile de creanta pana la data întocmirii procesului-verbal privind eliberarea şi distribuirea sumelor rezultate din executare silitã, organele de executare au obligaţia de a distribui aceste sume potrivit ordinii de preferinta prevãzute la art. 118 din ordonanta.
Ordonanta:
Art. 121. - Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silitã se va face numai dupã trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei, când organul de executare va proceda, dupã caz, la eliberarea sau distribuirea sumei, cu înştiinţarea pãrţilor şi a creditorilor care şi-au depus titlurile.
70. Norme metodologice:
70.1. Organul de executare va proceda la eliberarea sau distribuirea sumelor obţinute din valorificarea bunurilor sechestrate numai dupã un termen de 15 zile de la data la care cumpãrãtorul a depus preţul bunurilor mobile sau imobile cumpãrate.
70.2. Când s-a aprobat plata în rate a preţului bunului imobil valorificat, eliberarea sau distribuirea sumelor se va face pentru fiecare plata efectuatã.
70.3. Suma reprezentând dobanda stabilitã în cazul vânzãrii în rate a bunurilor imobile nu se distribuie.
Ordonanta:
Art. 122. - (1) Cu privire la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silitã excutorul bugetar va întocmi de îndatã un proces-verbal, care se va semna de toţi cei prezenţi la aceasta.
(2) Cel nemulţumit de modul în care se face eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silitã poate cere executorului bugetar sa consemneze în procesul-verbal obiecţiile sale.
71. Norme metodologice:
71.1. La data la care organul de executare procedeazã, dupã caz, la eliberarea sau la distribuirea sumelor rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate, acesta va întocmi un proces-verbal privind eliberarea ori distribuirea sumelor rezultate din executarea silitã.
71.2. Despre eliberarea sau distribuirea sumelor rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate organul de executare va înştiinţa debitorul, creditorii care au participat la executarea silitã, precum şi creditorii care şi-au depus titlurile executorii.
71.3. Procesul-verbal privind eliberarea sau distribuirea sumelor se semneazã de cãtre persoanele prezente, organul de executare consemnand, dupã caz, refuzul de a semna ori obiecţiile formulate de acestea.
Ordonanta:
Art. 124. - (1) Cei interesaţi pot face contestaţie impotriva oricãrui act de executare silitã efectuat cu încãlcarea prevederilor prezentei ordonanţe de cãtre organele de executare, precum şi în cazul în care aceste organe refuza sa îndeplineascã un act de executare în condiţiile legii.
(2) Contestaţia poate fi facuta şi impotriva titlului executoriu în temeiul cãruia a fost pornitã executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotãrâre data de o instanta judecãtoreascã sau de alt organ jurisdicţional şi dacã pentru contestarea lui nu exista o procedura care sa prevadã posibilitatea ca instanta competenta sa se pronunţe asupra acestuia.
72. Norme metodologice:
72.1. Debitorul, creditorii care participa la executare ori care şi-au depus titlurile executorii în vederea distribuirii sumelor realizate prin executare silitã, terţul poprit, procurorul, persoanele care deţin în proprietate comuna pe cote-pãrţi sau în devãlmãşie cu debitorul bunurile supuse executãrii silite ori care pretind ca au un drept de proprietate sau un alt drept real asupra acestor bunuri, precum şi orice alta persoana interesatã pot face contestaţie la executarea silitã.
72.2.1. Contestaţia la executare poate fi facuta:
a) impotriva executãrii silite insesi;
b) impotriva oricãrui act de executare;
c) impotriva refuzului organului de executare de a îndeplini un act de executare silitã.
72.2.2. Contestaţia la executare poate fi facuta impotriva oricãrei modalitãţi de executare silitã: poprire, executare silitã prin decontare bancarã, executare silitã asupra bunurilor mobile sau asupra bunurilor imobile, executarea silitã a fructelor neculese şi a recoltelor prinse de rãdãcini, precum şi asupra unui ansamblu de bunuri.
72.3. Impotriva titlului de creanta prin care s-a stabilit obligaţia la plata a creanţei bugetului de stat a unei persoane responsabile în condiţiile art. 7 din ordonanta, aceasta poate formula contestaţie în aceleaşi condiţii şi urmeazã aceeaşi procedura ca şi la contestaţia la executare.
72.4. Impotriva actelor de înfiinţare şi de aducere la îndeplinire a mãsurilor asiguratorii cel interesat poate face contestaţie în aceleaşi condiţii şi dupã aceeaşi procedura ca şi la contestaţia la executare.
72.5. În cazul în care titlul executoriu în temeiul cãruia a fost începutã executarea silitã nu este o hotãrâre a instanţei ori a colegiilor sau sectiei jurisdicţionale a Curţii de Conturi şi nu exista o procedura legalã pentru contestarea sumei şi a naturii obligaţiei de plata înscrise în acesta, se poate face contestaţie la executare la instanta judecãtoreascã competenta potrivit art. 126 din ordonanta.
72.6. Contestaţia la executarea silitã poate fi facuta, de asemenea, şi cu privire la titlurile executorii emise de organele de executare, respectiv:
a) procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare;
b) procesul-verbal de stabilire a cuantumului dobânzilor, penalitatilor de orice fel sau a altor sume acordate prin titlul executoriu;
c) titlul executoriu întocmit de organele de executare, pe baza evidentei pe plãtitori, pentru obligaţiile bugetului de stat neachitate la scadenta;
d) procesul-verbal, aprobat de conducãtorul organului de executare, privind sumele datorate de adjudecatarul care nu depune imediat preţul bunului mobil sau imobil, dupã caz, valorificat;
e) titlul executoriu emis de organul de executare în cazul în care cumpãrãtorul cãruia i s-a încuviinţat plata preţului bunului imobil în rate nu plãteşte restul de preţ în condiţiile şi la termenele stabilite.
Ordonanta:
Art. 127. - (1) Contestaţia la executare se face cu condiţia depunerii numai de cãtre persoanele juridice a unei cauţiuni egale cu 20% din cuantumul sumei datorate, la unitatea teritorialã a trezoreriei statului.
(2) Dovada privind plata cauţiunii prevãzute la alin. (1) va însoţi în mod obligatoriu contestaţia debitorului, fãrã de care aceasta nu va putea fi înregistratã.
(3) Verificarea cuantumului cauţiunii se va efectua de judecãtorul de serviciu la data înregistrãrii cererii.
73. Norme metodologice:
73.1. În cazul în care contestatarul persoana juridicã formuleazã cerere de contestare a executãrii silite, acesta este obligat sa depunã o cauţiune egala cu 20% din cuantumul sumei datorate, la unitatea teritorialã de trezorerie şi contabilitate publica aflatã în aceeaşi raza teritorialã în care îşi are sediul organul de executare.
73.2.1. Pana la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silitã, instanta competenta poate suspenda executarea, dacã se depune o cauţiune în cuantumul fixat de instanta.
73.2.2. Dacã bunurile urmãrite sunt supuse stricãciunii, pieirii sau deprecierii, se va suspenda numai distribuirea preţului.
73.2.3. Asupra cererii de suspendare formulate instanta, în toate cazurile, se pronunţa prin încheiere, care poate fi atacatã cu recurs, în mod separat.
73.3. În cazuri urgente preşedintele instanţei poate dispune suspendarea provizorie a executãrii pe cale de ordonanta preşedinţialã, pana la soluţionarea de cãtre instanta a cererii de suspendare prevãzute la pct. 73.
Ordonanta:
Art. 130 - (1) Dacã admite contestaţia la executare, instanta, dupã caz, poate dispune anularea actului de executare contestat sau îndreptarea acestuia, anularea ori încetarea executãrii insesi, anularea sau lãmurirea titlului executoriu ori efectuarea actului de executare a cãrui îndeplinire a fost refuzatã.
(2) În cazul anulãrii actului de executare contestat sau al încetãrii executãrii insesi şi anulãrii titlului executoriu, instanta poate dispune prin aceeaşi hotãrâre sa i se restituie celui îndreptãţit suma ce i se cuvine din valorificarea bunurilor sau din retinerile prin poprire.
(3) În cazul respingerii contestaţiei contestatorul poate fi obligat, la cererea organului de executare, la despãgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executãrii, iar când contestaţia a fost exercitatã cu rea-credinţa, el va fi obligat şi la plata unei amenzi de la 500.000 lei la 10.000.000 lei.
74. Norme metodologice:
74.1. În cursul judecãrii contestaţiei la executare reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice sau al unitãţii teritoriale a acestuia, dupã caz, va solicita în scris instanţei de judecata ca în cazul respingerii contestaţiei, pentru pagubele cauzate prin întârzierea executãrii, contestatorul sa fie obligat la plata unor despãgubiri, iar când contestaţia a fost exercitatã cu rea-credinţa, contestatorul sa fie obligat la plata unei amenzi de la 500.000 lei la 10.000.000 lei.
74.2.1. În toate cazurile în care se desfiinţeazã titlul executoriu sau însãşi executarea silitã, instanta poate dispune prin aceeaşi hotãrâre sa i se restituie celui îndreptãţit suma ce i se cuvine din valorificarea bunurilor sau din retinerile prin poprire.
74.2.2. Dacã bunurile asupra cãrora s-a fãcut executarea nu au fost valorificate, acestea se vor restitui celui îndreptãţit.
74.3. Dacã nu s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare executãrii, cel îndreptãţit o va putea cere instanţei judecãtoreşti competente potrivit legii.
Ordonanta:
Art. 131 - (1) Obligaţiile bugetare urmãrite de organele de executare pot fi scãzute din evidenta acestora în cazul în care debitorul respectiv se gãseşte în stare de insolvabilitate.
(2) Procedura de insolvabilitate este aplicabilã în urmãtoarele situaţii:
a) debitorul nu are venituri sau bunuri urmaribile;
b) când dupã încetarea executãrii silite pornite impotriva debitorului rãmân debite neachitate;
c) debitorul a dispãrut sau a decedat fãrã sa lase avere;
d) debitorul nu este gãsit la ultimul domiciliu sau sediu cunoscut şi la acestea ori în alte locuri unde exista indicii ca a avut avere nu se gãsesc venituri sau bunuri urmaribile;
e) când, potrivit legii, debitorul persoana juridicã îşi înceteazã existenta şi au rãmas neachitate obligaţii bugetare.
(3) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile debitorilor în cazul în care nu exista persoane responsabile potrivit art. 7.
75. Norme metodologice:
75.1. Procedura de declarare a debitorilor în stare de insolvabilitate începe dupã ce organele de executare au aplicat reglementãrile legale privind angajarea rãspunderii altor persoane decât debitorul, încheind în acest sens un proces-verbal.
75.2. În scopul declarãrii debitorilor în stare de insolvabilitate, organele de executare au urmãtoarele obligaţii:
a) sa verifice la domiciliul sau la sediul debitorilor, precum şi în alte locuri despre care au informaţii situaţia materialã a acestora, precum şi situaţia bunurilor de orice fel, proprietatea debitorului, şi a drepturilor reale, dupã caz, iar în cazul în care domiciliul sau sediul debitorului nu poate fi identificat, sa încheie despre acestea un proces-verbal;
b) sa solicite informaţii de la organele abilitate, în vederea identificarii domiciliului sau a sediului debitorului, dupã caz. Dacã din informaţiile obţinute se constata ca debitorul are un alt domiciliu sau sediu decât cel înscris în titlul executoriu, în limita competentelor, organele de executare, prin executorii bugetari, se vor deplasa în acel loc şi vor consemna rezultatele verificãrii într-un proces-verbal;
c) sa solicite relaţii cu privire la situaţia materialã a debitorului persoana fizica de la unitãţile sau de la persoanele fizice unde acesta şi-a desfãşurat activitatea profesionalã sau lucrativã în ultimii 3 ani, în mãsura în care acestea pot fi cunoscute;
d) sa solicite relaţii de la organele de executare unde sunt luate în evidenta ca plãtitori de impozite şi taxe sucursalele sau punctele de lucru ale debitorului persoana juridicã, precum şi de la organele de executare în a cãror raza teritorialã s-a nãscut debitorul şi de la cele în a cãror raza teritorialã acesta a avut ultimul domiciliu, cu excepţia cazurilor în care locul naşterii şi cel al ultimului domiciliu nu pot fi cunoscute;
e) sa solicite de la organele şi persoanele abilitate informaţii cu privire la moştenitorii care au acceptat succesiunea debitorului decedat;
f) sa verifice documentele de constituire a persoanei juridice şi de evidenta, respectiv contract de societate, act constitutiv sau statut, dupã caz, acte adiţionale de modificare a acestora, bilanţ contabil, balanţa lunarã şi altele asemenea, consemnand rezultatele verificãrii într-un proces-verbal;
g) sa solicite informaţii societãţilor bancare la care debitorul a avut sau are conturi deschise;
h) sa solicite informaţii privind bunurile sau veniturile debitorului de la instituţii care gestioneazã registre publice sau de la alte organe abilitate.
75.3.1. Procesul-verbal de constatare a insolvabilitatii, insusit de şeful compartimentului de specialitate, avizat de compartimentul juridic din cadrul organului de executare sau din cadrul organului ierarhic superior, dupã caz, se supune spre aprobare conducatorului organului de executare. În cazul în care acesta considera ca investigaţiile sunt incomplete, dispune mãsurile care se impun pentru continuarea cercetãrilor. Procesul-verbal de constatare a insolvabilitatii se aproba de conducãtorul organului de executare. Dupã aprobarea procesului-verbal de constatare a insolvabilitatii, creanta se scoate din evidenta curenta şi se trece în evidenta separatã.
75.3.2. În procesul-verbal se va mentiona dacã sunt persoane responsabile conform art. 7 din ordonanta care sa fie obligate la plata pentru debitele constituite dupã 1 ianuarie 2003, suma pentru care trebuie sa rãspundã, temeiul legal al stabilirii rãspunderii şi stadiul procedurii.
75.4. Organul de executare va înştiinţa de îndatã registrul comerţului sau instanţele judecãtoreşti, dupã caz, despre declararea stãrii de insolvabilitate a debitorului.
75.5.1. În cazul în care moartea debitorului persoana fizica, constatatã fizic sau declarata prin hotãrâre judecãtoreascã potrivit legii, survine înaintea începerii executãrii silite ori dupã încetarea ei şi se constata ca nu au mai rãmas bunuri, cu excepţia celor care nu pot fi urmãrite, se procedeazã la scãderea definitiva a creanţelor bugetului de stat din evidenta organului de executare, fãrã a mai fi trecute în evidenta separatã.
75.5.2. Dacã debitorul decedat are bunuri şi se constata ca nu are moştenitori, se va proceda la stingerea obligaţiilor bugetului de stat prin executare silitã. În cazul în care mai rãmân creanţe nestinse, acestea vor fi scãzute definitiv din evidenta conform pct. 75.5.1.
Ordonanta:
Art. 132. - În cazurile în care se constata ca debitorii au dobândit venituri sau bunuri urmaribile dupã declararea stãrii de insolvabilitate, organele de executare vor lua mãsurile necesare de redebitare a sumelor şi de executare silitã.
76. Norme metodologice:
76.1. Pentru creanţele bugetului de stat pentru care s-a declarat starea de insolvabilitate a debitorului, organele de executare sunt obligate sa urmãreascã situaţia debitorilor pe toatã perioada, pana la împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silitã, inclusiv pe perioada în care cursul acesteia este suspendat sau întrerupt. Verificarea situaţiei debitorului se va face cel puţin o data pe an, repetandu-se, când este necesar, investigaţiile prevãzute de lege.
76.2. În cazurile în care se constata ca debitorii au dobândit venituri sau bunuri urmaribile dupã declararea stãrii de insolvabilitate, organele de executare vor lua mãsurile necesare de redebitare a creanţei bugetului de stat şi de începere a procedurii de executare silitã.
76.3. Dupã împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silitã, creanţele bugetului de stat rãmase nerealizate vor fi scãzute din evidentele organului de executare.
76.4. Organul de executare va întocmi un dosar care trebuie sa cuprindã toate documentele şi informaţiile solicitate, precum şi procesul-verbal de constatare a insolvabilitatii, aprobat de conducãtorul organului de executare.
Ordonanta:
Art. 133. - (1) Organul de executare este în drept ca pentru creanţele bugetare datorate de comercianţii societãţi comerciale, cooperative de consum ori cooperative meşteşugãreşti sau persoane fizice sa ceara instanţelor judecãtoreşti competente începerea procedurii reorganizãrii judiciare şi a falimentului, în condiţiile legii.
(2) Cererile organelor prevãzute la art. 49 alin. (1) privind începerea procedurii reorganizãrii judiciare şi a falimentului se vor inainta instanţelor judecãtoreşti şi sunt scutite de consemnarea vreunei cauţiuni.
77. Norme metodologice:
77.1. Organele de executare vor solicita începerea procedurii reorganizãrii judiciare şi/sau a falimentului, prevãzutã de <>Legea nr. 64/1995 , republicatã, cu modificãrile ulterioare, numai dupã ce au parcurs modalitãţile de executare silitã prevãzute de ordonanta, au angajat rãspunderea altor persoane decât debitorul conform art. 7, 147 şi urmãtoarele din ordonanta, dupã caz, şi numai dacã au mai rãmas creanţe restante fata de bugetul de stat.
77.2. În cazul în care procedura a fost declansata de alţi creditori, organele teritoriale competente ale Ministerului Finanţelor Publice se vor înscrie la masa credala în termenele stabilite de lege şi vor urmãri modul de derulare a procedurii în vederea recuperãrii creanţelor bugetului de stat.
Ordonanta:
Art. 134. - (1) Mãsurile întreprinse de organele de executare în condiţiile prezentei ordonanţe nu se suspenda ca urmare a declansarii procedurii reorganizãrii judiciare sau a falimentului.
(2) În vederea executãrii silite a bunurilor urmãrite Ministerul Finanţelor Publice poate solicita judecãtorului-sindic luarea în posesie a acestora. Judecãtorul-sindic poate dispune ca administratorul sau lichidatorul sa predea Ministerului Finanţelor Publice bunul în vederea valorificãrii.
78. Norme metodologice:
78.1. În cazul în care s-a început procedura de executare silitã asupra bunurilor debitorului şi, ulterior, asupra aceluiaşi debitor s-a declansat procedura de reorganizare judiciarã sau falimentului conform legii, mãsurile întreprinse de organele de executare nu se suspenda.
78.2. Organele de executare, pe baza încuviinţãrii judecãtorului-sindic, vor putea lua în posesie bunurile pentru care s-a început executarea silitã.
78.3. În cazul în care judecãtorul-sindic a dispus administratorului sau lichidatorului, dupã caz, predarea bunurilor cãtre organele de executare, acestea vor fi valorificate potrivit ordonanţei. Eliberarea şi distribuirea sumelor realizate prin executare silitã se vor face de organele de executare conform prevederilor ordonanţei.
Ordonanta:
Art. 136. - În situaţiile în care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin posta, sunt mai mari decât obligaţiile bugetare supuse executãrii silite, conducãtorul organului de executare poate aproba anularea debitelor respective.
79. Norme metodologice:
79.1. În vederea anulãrii debitelor constând atât în obligaţii datorate bugetului de stat, cat şi în accesoriile acestora, organul de executare întocmeşte un referat prin care se estimeaza cheltuielile de executare ce ar trebui sa fie efectuate pentru recuperarea debitelor şi se propune aprobarea anulãrii debitelor respective.
79.2. Conducãtorul organului de executare aproba anularea debitelor şi dispune scoaterea din evidenta a sumelor anulate.
Ordonanta:
Art. 137. - Termenele de prescripţie a dreptului de a cere executarea silitã privind o creanta bugetarã încep la data când, potrivit legii, se naşte acest drept.
80. Norme metodologice:
80.1.1. Dreptul material de a cere executarea silitã se stinge prin prescripţie, dacã nu a fost exercitat în intervalul de timp stabilit de lege sub forma termenului de prescripţie, al cãrui început este data la care se naşte acest drept.
80.1.2. Dreptul de a cere executarea silitã se naşte în ziua imediat urmãtoare termenului legal de plata a creanţei bugetului de stat.
80.2. Pentru obligaţiile fata de bugetul de stat care provin din sancţiuni contravenţionale termenul de prescripţie curge de la data aplicãrii sancţiunii.
80.3. În cazul în care debitorul este obligat la plati succesive, dreptul de a cere executarea silitã se stinge pentru fiecare dintre aceste plati.
Ordonanta:
Art. 139. - Termenul de prescripţie prevãzut la art. 138 se suspenda:
a) în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescripţie a dreptului la acţiune;
b) în cazurile şi în condiţiile în care suspendarea executãrii silite este prevãzutã de lege ori a fost dispusã de instanta judecãtoreascã sau de alt organ competent;
c) pe perioada respectãrii amânãrii sau eşalonãrii plãţii obligaţiei bugetare acordate ca urmare a înlesnirilor la plata dispuse prin lege, hotãrâre a Guvernului ori aprobate de organul competent;
d) cat timp debitorul, cu rea-credinţa, îşi sustrage veniturile şi bunurile de la executarea silitã;
e) în alte cazuri prevãzute de lege.
81. Norme metodologice:
81.1. Curgerea termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silitã a creanţelor bugetului de stat este opritã de drept pe timpul cat dureazã situaţiile, limitativ prevãzute de lege, care impiedica organul de executare sa aplice mãsurile de executare silitã ori când, potrivit legii, termenul de prescripţie este suspendat.
81.2. Cursul termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silitã a creanţelor bugetului de stat se suspenda:
a) cat timp organul de executare este împiedicat de un caz de forta majorã sa îndeplineascã mãsuri de executare silitã. Forta majorã este un eveniment imprevizibil şi insurmontabil;
b) cat timp debitorul face parte din forţele armate ale României, iar acestea se afla pe picior de rãzboi;
c) când suspendarea executãrii silite este prevãzutã de lege ori a fost dispusã de instanta judecãtoreascã sau de un alt organ competent;
d) pe perioada amanarilor şi esalonarilor la plata obligaţiilor fata de bugetul de stat, în condiţiile legii. Suspendarea opereazã, dupã caz, pe perioada de valabilitate a inlesnirii acordate sau pana la data anulãrii inlesnirii pentru nerespectarea termenelor de plata şi a condiţiilor în care aceasta s-a acordat;
e) cat timp debitorul, cu rea-credinţa, îşi sustrage veniturile şi bunurile de la executarea silitã prin acte şi fapte, cum sunt inducerea în eroare a organului de executare, ascunderea bunurilor şi a veniturilor sau altele asemenea. Constatãrile privind actele şi faptele prin care debitorul îşi sustrage cu rea-credinţa veniturile şi bunurile de la executarea silitã vor fi fãcute prin proces-verbal în care vor fi consemnate aceste situaţii. Procesul-verbal va fi semnat de executorul bugetar, de debitor şi de persoanele prezente la constatare. În cazul în care debitorul prezent la efectuarea constatãrii refuza sa semneze procesul-verbal, executorul bugetar va face menţiune despre aceasta.
81.3. Dupã încetarea suspendãrii prescripţia îşi reia cursul, la determinarea implinirii termenului de prescripţie calculandu-se şi termenul scurs înainte de suspendare.
Ordonanta:
Art. 140. - Termenul de prescripţie prevãzut la art. 138 se întrerupe:
a) în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege pentru întreruperea termenului de prescripţie a dreptului la acţiune;
b) pe data îndeplinirii de cãtre debitor, înainte de începerea executãrii silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligaţiei prevãzute în titlul executoriu ori a recunoaşterii în orice alt mod a datoriei;
c) pe data îndeplinirii, în cursul executãrii silite, a unui act de executare silitã;
d) pe data întocmirii, în condiţiile prezentei ordonanţe, a actului de constatare a insolvabilitatii debitorului;
e) în alte cazuri prevãzute de lege.
82. Norme metodologice:
82.1. Cursul termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silitã a creanţelor bugetului de stat se întrerupe:
a) în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege pentru întreruperea termenului de prescripţie a dreptului la acţiune;
b) pe data îndeplinirii de cãtre debitor, înaintea începerii sau în cursul executãrii silite, a unui act voluntar de plata a obligaţiei prevãzute în titlul executoriu, constând în plata obligaţiei fata de bugetul de stat;
c) pe data recunoaşterii de cãtre debitor, în orice mod, a obligaţiei fata de bugetul de stat. Recunoaşterea obligaţiei trebuie sa fie neindoielnica, putând fi confirmatã expres sau tacit. Sunt acte de recunoaştere a obligaţiei fata de bugetul de stat cererea de compensare, cererea pentru acordarea unor înlesniri la plata, precum şi orice alte acte prin care debitorul recunoaşte obligaţia fata de bugetul de stat;
d) pe data îndeplinirii în cursul executãrii silite a unui act de executare silitã;
e) pe data întocmirii procesului-verbal de constatare a insolvabilitatii, cu condiţia ca acesta sa fie aprobat;
f) în alte cazuri prevãzute de lege.
Sunt acte de executare silitã în sensul lit. d) de mai sus:
a) somaţia comunicatã debitorului potrivit art. 41 din ordonanta;
b) adresa de înfiinţare a popririi, transmisã terţului poprit sau bãncii la care debitorul are deschis cont, despre transmiterea cãreia a fost înştiinţat debitorul,
prevãzute la art. 65 şi 66 din ordonanta;
c) cererea organului de executare, adresatã instanţei competente, de menţinere a popririi, potrivit art. 68 din ordonanta;
d) procesul-verbal de sechestru al bunurilor debitorului, prevãzut la art. 72 din ordonanta;
e) documentul prin care se face evaluarea bunurilor dupã încheierea procesului-verbal de sechestru, comunicat debitorului, potrivit art. 93 din ordonanta;
f) procesele-verbale de predare-primire a bunurilor care se valorifica prin vânzare în regim de consignaţie, în condiţiile art. 94 din ordonanta, anunţul privind vânzarea prevãzut la art. 97 alin. (2) din ordonanta, procesul-verbal de vânzare directa, procesul-verbal privind desfãşurarea şi rezultatul licitaţiei şi procesul-verbal de adjudecare, prevãzute la art. 96, 109 şi 112 din ordonanta, precum şi procesul-verbal de trecere în proprietatea publica a statului a unui bun imobil, conform art. 116 din ordonanta;
g) procesul-verbal privind eliberarea sau distribuirea sumelor realizate prin executare silitã, prevãzut la art. 122 din ordonanta.
82.2. Întreruperea termenului de prescripţie şterge prescripţia începutã înainte de apariţia împrejurãrii care a întrerupt-o. Dupã întrerupere va curge un nou termen de prescripţie.
82.3. Termenul de prescripţie nu este întrerupt dacã executarea a fost anulatã.
Ordonanta:
Art. 143. - Dacã organul de executare constata împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silitã a creanţelor bugetare, acesta va proceda la încetarea mãsurilor de realizare şi la scãderea acestora din evidenta analitica pe plãtitori.
83. Norme metodologice:
83.1. Scãderea din evidenta analitica pe plãtitori a creanţelor bugetului de stat pentru care s-a împlinit termenul de prescripţie a dreptului de a cere executarea silitã se va face pe baza unui proces-verbal de constatare a implinirii prescripţiei, insusit de şeful compartimentului de specialitate, avizat de compartimentul juridic din cadrul organului de executare sau din cadrul organului ierarhic superior, dupã caz, şi care va fi supus spre aprobare conducatorului organului de executare, împreunã cu dosarul.
83.2. Dosarul trebuie sa cuprindã toate documentele şi informaţiile necesare pentru constatarea implinirii termenului de prescripţie, precum şi procesul-verbal de constatare a prescripţiei.
83.3. Conducãtorul organului de executare, pe baza dosarului, va aproba procesul-verbal de constatare a implinirii prescripţiei, iar în cazul în care constata ca dosarul este incomplet, va dispune mãsurile care se impun.
83.4. Dupã împlinirea termenului de prescripţie organul de executare poate cere repunerea în termen la instanta judecãtoreascã competenta, numai dacã a fost împiedicat sa efectueze executarea din motive temeinice, în 15 zile de la încetarea împiedicãrii.
Ordonanta:
Art. 144. - (1) Se restituie, la cerere, debitorului urmãtoarele sume:
a) cele plãtite fãrã existenta unui titlu de creanta;
b) cele plãtite în plus fata de obligaţia bugetarã;
c) cele plãtite ca urmare a unei erori de calcul;
d) cele plãtite ca urmare a aplicãrii eronate a prevederilor legale;
e) cele de rambursat de la bugetul de stat;
f) cele stabilite prin hotãrâri sau decizii ale organelor jurisdicţionale sau administrative;
g) cele rãmase dupã efectuarea distribuirii prevãzute la art. 118;
h) cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din retinerile prin poprire, precum şi cauţiunea depusa în conformitate cu prevederile art. 127 alin. (1), dupã caz, în temeiul hotãrârii judecãtoreşti prin care se dispune desfiinţarea executãrii silite.
(2) În cazul restituirii sumelor în valuta confiscate, aceasta se realizeazã conform legii, în lei la cursul de referinta al pieţei valutare pentru EURO, comunicat de B.N.R., de la data rãmânerii definitive şi irevocabile a hotãrârii judecãtoreşti prin care se dispune restituirea.
84. Norme metodologice:
84.1. Restituirea sumelor plãtite în plus la bugetul de stat se efectueazã la cererea debitorului, persoana juridicã sau persoana fizica, dupã caz, în termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia la organele teritoriale competente ale Ministerului Finanţelor Publice.
84.2. Restituirea sumelor de la bugetul de stat se face numai în cazul în care:
a) debitorul nu are obligaţii neachitate la bugetul de stat, la termenele legale de plata;
b) dupã efectuarea procedurii de compensare mai rãmân sume achitate în plus şi debitorul nu solicita compensarea acestora cu obligaţii fata de bugetul de stat care au termene de plata viitoare;
c) plata s-a fãcut eronat de cãtre debitor la alt organ fiscal.
84.3. În derularea procedurii de restituire normele metodologice prevãzute la pct. 12 se aplica în mod corespunzãtor.
84.4. Restituirea taxei pe valoarea adãugatã şi a accizelor se face în conformitate cu prevederile legale specifice în materie.
Ordonanta:
Art. 154. - În cazul în care asupra aceloraşi venituri ori bunuri ale debitorului a fost pornitã executarea, atât pentru realizarea titlurilor executorii privind creanţe bugetare, cat şi pentru titluri ce se executa în condiţiile prevãzute de alte dispoziţii legale, executarea silitã se va face, potrivit dispoziţiilor prezentei ordonanţe, de cãtre organele de executare prevãzute de aceasta.
85. Norme metodologice:
85.1. În cazul în care executarea silitã a fost începutã asupra aceloraşi venituri sau bunuri urmaribile ale debitorului fie de cãtre organele de executare prevãzute de ordonanta, fie de cãtre executorii judecãtoreşti potrivit dreptului comun, precum şi de cãtre ceilalţi executori, potrivit legii, executarea silitã se va continua de cãtre organele de executare competente pentru colectarea creanţelor bugetului de stat.
Ordonanta:
Art. 156. - (1) Organul de executare poate corecta oricând erorile materiale din titlul executoriu şi actele întocmite în cadrul procedurii de executare silitã, având în vedere atât interesul legitim al creditorului bugetar, cat şi drepturile şi obligaţiile debitorului.
(2) Actul rezultat ca urmare a îndreptãrii erorilor materiale se comunica celor interesaţi.
86. Norme metodologice:
86.1. Organul competent sa corecteze oricând erorile materiale din titlul executoriu emis de organul de executare şi din actele întocmite în cadrul procedurii de executare silitã este organul de executare în a cãrui raza teritorialã îşi are sediul sau domiciliul ori unde este luat în evidenta fiscalã debitorul.
86.2. Organul de executare competent poate corecta erorile materiale din titlul executoriu şi actele întocmite în cadrul procedurii de executare silitã, din oficiu sau la sesizarea debitorului.
86.3. În sensul prezentelor norme metodologice:
a) prin a corecta se înţelege a rectifica, a modifica, a completa;
b) prin eroare materialã se înţelege erorile sau omisiunile cu privire la numele/denumirea, adresa/sediul, calitatea, susţinerile debitorilor, obiecţiile martorilor, ale experţilor etc. sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale din titlul executoriu şi din actele întocmite în cadrul procedurii de executare silitã, erori apãrute din culpa executorului bugetar;
c) prin oricând se înţelege momentul la care are loc corectarea actului în cauza, înlãuntrul termenului legal de prescripţie a dreptului de a cere executarea silitã.
86.4. Corectarea erorilor se poate face înainte de începerea executãrii şi în tot timpul ei, pana la efectuarea ultimului act de executare.
86.5. În cazul în care pentru corectarea erorilor sunt necesare explicaţii cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea celor cuprinse în titlul executoriu şi în actele întocmite în cadrul procedurii de executare silitã, organul de executare poate cere debitorului şi/sau altor persoane sa lamureasca aceste aspecte, în scris.
86.6. Cel interesat poate solicita corectarea unor erori materiale din titlul executoriu sau/şi din actele întocmite în cadrul procedurii de executare silitã printr-o cerere care va cuprinde: obiectul şi valoarea solicitãrii, calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, motivele de fapt şi de drept, precum şi probele pe care se întemeiazã solicitarea, semnatura şi datele de identificare a solicitantului.
86.7. Erorile, o data constatate, se corecteaza cu celeritate.
86.8.1. În vederea efectuãrii corectãrii erorilor materiale, dupã verificarea celor susţinute în cerere ori a celor constatate din oficiu, dupã caz, executorul bugetar va întocmi un referat care va cuprinde: obiectul şi valoarea solicitãrii ori a constatãrii din oficiu, calculul prin care s-a ajuns la determinarea altei sume, motivele de fapt şi de drept, precum şi probele pe care se întemeiazã solicitarea ori constatarea din oficiu, propunerea de modificare a erorii materiale, semnatura executorului bugetar.
86.8.2. Referatul se înainteazã şefului ierarhic, care va verifica dacã motivele invocate justifica corectarea erorilor materiale din titlul executoriu sau/şi din actele întocmite în cadrul procedurii de executare silitã şi, în acest caz, va aviza propunerea de corectare şi efectuarea acestei operaţiuni.
86.8.3. Referatul astfel avizat va fi prezentat conducatorului organului de executare spre aprobare, urmând ca pe baza referatului aprobat sa se efectueze corectarea direct pe titlul executoriu sau/şi pe actul întocmit în cadrul procedurii de executare silitã sau, dacã aceasta nu este posibila, sa se întocmeascã un alt act rezultat ca urmare a corectãrii erorii.
86.8.4. Referatul aprobat se va arhiva la dosarul de executare.
86.9. Adaugarile, ştersãturile sau modificãrile operate în cuprinsul titlului executoriu şi/sau al actelor întocmite în cadrul procedurii de executare silitã vor fi semnate şi stampilate de executorul bugetar, în caz contrar acestea nefiind luate în considerare.
86.10. Dupã efectuarea corectãrii erorilor materiale organul de executare are obligaţia de a comunica debitorului sau oricãrei alte persoane interesate, de îndatã, operaţiunea efectuatã.
86.11. În cazul în care corectarea nu se poate efectua direct pe titlul executoriu sau/şi pe actele întocmite în cadrul procedurii de executare silitã, se va încheia un nou act rezultat ca urmare a corectãrii erorilor.
Ordonanta:
Art. 157. - Creanţele bugetare restante la data de 31 decembrie 2002 mai mici de 100.000 lei se anuleazã. Anual, prin hotãrâre a Guvernului se stabileşte plafonul creanţelor bugetare care pot fi anulate.
87. Norme metodologice:
87.1. Creanţele bugetului de stat restante la data de 31 decembrie 2002, constând în impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri datorate la bugetul de stat, inclusiv majorãri de întârziere, dupã caz, precum şi penalitãţi de orice fel, fiecare dintre ele mai mici de 100.000 lei inclusiv, se anuleazã.
87.2. Creanţele bugetului de stat restante care se anuleazã reprezintã soldurile înregistrate la data de 31 decembrie 2002 ale obligaţiilor datorate şi evidentiate pana la aceasta data în evidenta pe plãtitori.
87.3. În cazul impozitului pe venit, se anuleazã:
a) sumele restante reprezentând impozitul pe venitul anual global;
b) majorãrile de întârziere sau penalitãţile de orice fel aferente atât plãţilor anticipate neachitate la data de 31 decembrie 2002, cat şi cele aferente impozitului pe venitul anual global.
87.4. Soldurile creanţelor bugetului de stat înregistrate la data de 31 decembrie a fiecãrui an, la nivelul plafonului stabilit pentru anul respectiv prin hotãrâre a Guvernului, se anuleazã.
Ordonanta:
Art. 166. - (1) Executãrile silite în curs la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe se vor continua potrivit dispoziţiilor acesteia, actele îndeplinite anterior rãmânând valabile.
(2) Termenele în curs la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe se socotesc dupã normele legale în vigoare la data când au început sa curgã.
88. Norme metodologice:
88.1. Procedurile de executare silitã a creanţelor bugetului de stat pornite, prin comunicarea somaţiei, anterior datei intrãrii în vigoare a ordonanţei, care se aflau în curs de desfãşurare la acea data, vor fi continuate în conformitate cu dispoziţiile acestui act normativ.
88.2. Actele îndeplinite pana la data de 1 ianuarie 2003 în cadrul procedurii de executare silitã, în conformitate cu prevederile legale anterioare ordonanţei, rãmân valabile.

-------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016