Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ORDIN nr. 1.483/C din 15 iunie 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind raspunderea disciplinara a personalului de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor din cadrul Ministerului Justitiei si al Institutului National de Criminologie
Având în vedere dispoziţiile <>art. 87 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în conformitate cu prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
ministrul justiţiei emite urmãtorul ordin:
ART. 1 Se aprobã Regulamentul privind rãspunderea disciplinarã a personalului de specialitate juridicã asimilat judecãtorilor şi procurorilor din cadrul Ministerului Justiţiei şi al Institutului Naţional de Criminologie, prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin. ART. 2 Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 3 Direcţia pentru resurse umane şi relaţii cu Consiliul Superior al Magistraturii şi Corpul de inspecţie al ministrului justiţiei vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.
Ministrul justiţiei, Monica Luisa Macovei
Bucureşti, 15 iunie 2006. Nr. 1.483/C.
ANEXĂ
REGULAMENT privind rãspunderea disciplinarã a personalului de specialitate juridicã asimilat judecãtorilor şi procurorilor din cadrul Ministerului Justiţiei şi al Institutului Naţional de Criminologie
ART. 1 Încãlcarea cu vinovãţie de cãtre personalul asimilat judecãtorilor şi procurorilor a îndatoririlor de serviciu constituie abatere disciplinarã şi atrage rãspunderea disciplinarã a acestuia. ART. 2 Constituie abateri disciplinare urmãtoarele fapte: a) încãlcarea prevederilor referitoare la îndatoriri, declaraţii de avere, declaraţii de interese, incompatibilitãţi şi interdicţii, stabilite prin lege sau acte interne pentru personalul de specialitate juridicã asimilat judecãtorilor şi procurorilor; b) intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvãrii intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetãţenii; c) desfãşurarea de activitãţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu; d) nerespectarea nejustificatã a termenelor prevãzute pentru soluţionarea lucrãrilor; e) grava neglijenţã în întocmirea şi rezolvarea lucrãrilor, în mãsura în care fapta sãvârşitã nu întruneşte elemente constitutive ale unei infracţiuni; f) nerespectarea secretului profesional sau a confidenţialitãţii lucrãrilor cu acest caracter; g) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu; h) absenţe nemotivate de la serviciu, în mod repetat; i) atitudine ireverenţioasã în timpul exercitãrii atribuţiilor de serviciu faţã de colegi sau faţã de petenţi; j) participarea directã sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asiguratã transparenţa fondurilor, în condiţiile legii; k) stabilirea de relaţii directe cu caracter personal cu petenţii în vederea soluţionãrii favorabile a cererilor acestora; l) neîndeplinirea obligaţiei privind transferarea normei de bazã la Ministerul Justiţiei sau, dupã caz, la Institutul Naţional de Criminologie. ART. 3 Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului de specialitate juridicã asimilat judecãtorilor şi procurorilor, proporţional cu gravitatea abaterilor, sunt: a) avertismentul; b) diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu pânã la 15% pe o perioadã de la o lunã la 3 luni; c) mutarea disciplinarã pentru o perioadã de la o lunã la 3 luni la un alt compartiment din cadrul Ministerului Justiţiei; d) eliberarea din funcţie. ART. 4 (1) Sancţiunile disciplinare prevãzute la art. 3 se aplicã de cãtre ministrul justiţiei, la propunerea Comisiei de disciplinã. (2) Comisia de disciplinã este constituitã din 7 membri, dupã cum urmeazã: a) 2 inspectori din cadrul Corpului de inspecţie al ministrului justiţiei; b) 2 persoane desemnate de ministrul justiţiei din rândul personalului de specialitate juridicã asimilat judecãtorilor şi procurorilor din cadrul Ministerului Justiţiei sau al Institutului Naţional de Criminologie; c) 3 reprezentanţi ai personalului de specialitate juridicã asimilat judecãtorilor şi procurorilor din cadrul Ministerului Justiţiei şi al Institutului Naţional de Criminologie, desemnaţi prin vot secret, cu majoritate simplã, de adunarea generalã comunã a acestui personal. (3) Din Comisia de disciplinã mai face parte un numãr egal de membri supleanţi, numiţi dupã aceleaşi reguli şi criterii ca şi membrii Comisiei de disciplinã. (4) Membrii Comisiei de disciplinã sunt numiţi pentru o perioadã de doi ani, prin ordin al ministrului justiţiei, cu posibilitatea reînnoirii mandatului doar o singurã datã. (5) Preşedintele Comisiei de disciplinã este desemnat prin vot secret, cu majoritate simplã, din rândul membrilor comisiei. (6) Direcţia pentru resurse umane şi relaţii cu Consiliul Superior al Magistraturii asigurã organizarea şi desfãşurarea adunãrii comune a personalului de specialitate juridicã asimilat judecãtorilor şi procurorilor din Ministerul Justiţiei şi Institutul Naţional de Criminologie, în vederea alegerii reprezentanţilor prevãzuţi la alin. (2) lit. c). ART. 5 Din Comisia de disciplinã nu pot face parte: a) soţi, rude sau afini pânã la gradul al IV-lea inclusiv, în timpul aceluiaşi mandat; b) persoane care a fost sancţionate disciplinar în ultimii 3 ani. ART. 6 (1) Mandatul de membru al Comisiei de disciplinã se suspendã în situaţia în care persoana în cauzã este cercetatã pentru sãvârşirea uneia dintre abaterile disciplinare prevãzute de prezentul ordin. (2) Comisia de disciplinã va consemna într-un raport suspendarea calitãţii de membru al acesteia şi îl va înainta de îndatã ministrului justiţiei. (3) Suspendarea calitãţii de membru al Comisiei de disciplinã dureazã pânã la pronunţarea unei hotãrâri definitive în urma cercetãrii disciplinare; dacã prin hotãrâre persoana în cauzã a fost sancţionatã disciplinar, înceteazã calitatea acesteia de membru al Comisiei de disciplinã. (4) Pe durata suspendãrii calitãţii de membru al Comisiei de disciplinã, preşedintele acesteia va lua mãsurile necesare pentru înlocuirea membrului Comisiei de disciplinã suspendat cu unul dintre supleanţi, în termen de 5 zile de la data constatãrii situaţiei care a determinat-o. ART. 7 În cazul în care membrul Comisiei de disciplinã este soţ, rudã sau afin pânã la gradul al IV-lea inclusiv cu persoana cercetatã ori în cazul în care s-a pronunţat anterior cu privire la cauza cercetatã, acesta nu participã la soluţionarea respectivei cauze şi este înlocuit pentru soluţionarea respectivei cauze cu unul dintre membrii supleanţi, în mod corespunzãtor. ART. 8 (1) Mandatul de membru al Comisiei de disciplinã înceteazã în una dintre urmãtoarele situaţii: a) la cerere, pentru motive întemeiate; b) la expirarea termenului pentru care a fost numit; c) în cazul eliberãrii din funcţie; d) în cazul pierderii calitãţii de inspector sau, dupã caz, de personal de specialitate asimilat judecãtorilor şi procurorilor; e) în cazul aplicãrii unei sancţiuni disciplinare membrului Comisiei de disciplinã. (2) În cazurile prevãzute la alin. (1) lit. a), c), d) şi e), este numit un nou membru al Comisiei de disciplinã din rândul membrilor supleanţi, în mod corespunzãtor, pentru timpul rãmas pânã la expirarea mandatului. (3) Membrii Comisiei de disciplinã îşi continuã mandatul pânã la emiterea ordinului ministrului justiţiei de constituire a noii comisii. ART. 9 (1) Secretariatul Comisiei de disciplinã este asigurat de Corpul de inspecţie al ministrului justiţiei. (2) Secretariatul Comisiei de disciplinã are urmãtoarele atribuţii principale: a) înregistreazã şi ţine evidenţa tuturor sesizãrilor înaintate Comisiei de disciplinã; b) efectueazã lucrãrile necesare desfãşurãrii cercetãrii disciplinare şi a acţiunii în faţa Comisiei de disciplinã; c) convoacã membrii Comisiei de disciplinã, persoana a cãrei faptã formeazã obiectul dosarului, persoana care a fãcut sesizarea şi persoanele a cãror audiere este necesarã pentru soluţionarea cauzei; d) asigurã redactarea actelor Comisiei de disciplinã, inclusiv a deciziei motivate a acesteia, prin care se propune aplicarea sancţiunii disciplinare, şi le înainteazã conducãtorului instituţiei. ART. 10 (1) Sesizarea Comisiei de disciplinã se poate face de cãtre: a) ministrul justiţiei; b) secretarul de stat coordonator, secretarul general sau secretarul general adjunct; c) conducãtorul compartimentului în care îşi desfãşoarã activitatea persoana cercetatã; d) persoana vãtãmatã prin fapta consilierului juridic asimilat judecãtorilor sau procurorilor. (2) Pentru abaterile disciplinare prevãzute la art. 2 lit. e) şi g), sesizarea Comisiei de disciplinã se poate face doar de cãtre persoanele prevãzute la alin. (1) lit. a), b) şi c). ART. 11 (1) Sesizarea Comisiei de disciplinã se poate face în termen de maximum 30 de zile de la data la care s-a luat la cunoştinţã sãvârşirea faptei care constituie abatere disciplinarã, dar nu mai târziu de 3 luni de la data sãvârşirii acesteia. (2) Nerespectarea termenelor menţionate atrage clasarea sesizãrii. ART. 12 (1) Sesizarea va cuprinde urmãtoarele menţiuni: a) numele, prenumele, domiciliul persoanei care formuleazã sesizarea, precum şi, dacã este cazul, funcţia deţinutã; b) numele, prenumele, funcţia deţinutã şi compartimentul în cadrul cãruia îşi desfãşoarã activitatea persoana împotriva cãreia este formulatã sesizarea; c) descrierea faptei ce constituie obiectul sesizãrii; d) temeiul legal al sesizãrii, respectiv încadrarea faptei; e) indicarea, cel puţin cu aproximaţie, a datei la care fapta a fost sãvârşitã; f) arãtarea dovezilor pe care se sprijinã sesizarea; g) data şi semnãtura persoanei ce formuleazã sesizarea. (2) Sesizarea se formuleazã în scris şi va fi însoţitã, în mãsura în care este posibil, de înscrisurile care o susţin. (3) Sesizarea va fi clasatã dacã nu cuprinde menţiunile prevãzute la alin. (1) lit. a), b), c), d), f) şi g). (4) Dacã sesizarea se face în condiţiile art. 10 alin. (1) lit. d), în mãsura în care sesizarea nu conţine toate informaţiile menţionate la alin. (1), va fi contactatã persoana care a formulat sesizarea, în vederea completãrii acesteia. ART. 13 (1) Pentru exercitarea acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetãrii prealabile. (2) Cercetarea prealabilã va fi efectuatã de douã persoane desemnate de ministrul justiţiei din cadrul Ministerului Justiţiei. (3) În cadrul cercetãrii prealabile se vor stabili faptele şi urmãrile acestora, împrejurãrile în care au fost sãvârşite, precum şi orice alte date concludente ce pot fi avute în vedere pentru calificarea faptelor drept abateri disciplinare şi pentru aprecierea vinovãţiei sau a nevinovãţiei persoanei cercetate. (4) Persoanei cercetate i se va înainta o copie de pe sesizarea adresatã Comisiei de disciplinã, sub sancţiunea nulitãţii. (5) Citarea şi ascultarea persoanei cercetate, precum şi verificarea apãrãrilor acesteia sunt obligatorii. Audierea acesteia trebuie consemnatã în scris, sub sancţiunea nulitãţii. (6) Refuzul persoanei în cauzã de a se prezenta la cercetãri sau de a face declaraţii se consemneazã într-un proces-verbal şi nu va împiedica finalizarea cercetãrii prealabile. (7) Rezultatul cercetãrii prealabile este consemnat într-un raport care se înainteazã Comisiei de disciplinã în termen de 30 de zile de la începerea cercetãrii. ART. 14 În mãsura în care Comisia de disciplinã considerã cã este necesarã completarea cercetãrii prealabile, va dispune efectuarea de verificãri suplimentare. ART. 15 Comisia de disciplinã, dupã primirea raportului şi efectuarea eventualelor verificãri suplimentare, poate: a) sã dispunã motivat clasarea, în cazul în care se considerã cã exercitarea acţiunii disciplinare nu se justificã; b) sã judece acţiunea disciplinarã. ART. 16 (1) Şedinţele Comisiei de disciplinã sunt de regulã publice, cu excepţia cazurilor în care: a) persoana cercetatã solicitã în scris, motivat, ca acestea sã nu fie publice; b) preşedintele Comisiei de disciplinã hotãrãşte, datoritã unor motive temeinic justificate, ca acestea sã nu fie publice. (2) În faţa Comisiei de disciplinã, citarea persoanei în cauzã este obligatorie. Persoana cercetatã poate fi asistatã sau reprezentatã de un avocat ori de o altã persoanã de specialitate juridicã asimilatã judecãtorilor sau procurorilor. (3) Poate fi citatã persoana care a înaintat sesizarea Comisiei de disciplinã, precum şi orice altã persoanã ale cãrei declaraţii pot fi avute în vedere la rezolvarea cauzei. Decizia citãrii acestor persoane aparţine Comisiei de disciplinã. (4) Persoana cercetatã ori, dupã caz, reprezentantul sau apãrãtorul sãu are dreptul sã ia cunoştinţã de toate actele dosarului şi poate solicita administrarea de probe în apãrare. Se administreazã şi probele descoperite dupã faza cercetãrii prealabile. (5) Lucrãrile Comisiei de disciplinã se consemneazã într-un proces-verbal care va fi semnat de toţi membrii acesteia. În procesul-verbal se consemneazã dacã persoana cercetatã nu s-a prezentat în faţa Comisiei de disciplinã. (6) În cazul în care Comisia de disciplinã constatã cã fapta sãvârşitã nu constituie abatere disciplinarã sau cã persoana cercetatã nu este vinovatã, va dispune respingerea acţiunii disciplinare. (7) În cazul în care Comisia de disciplinã constatã cã acţiunea disciplinarã este întemeiatã, va propune ministrului justiţiei, printr-o decizie motivatã, aplicarea unei sancţiuni disciplinare, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare sãvârşite şi urmãrile acesteia, cauzele care au determinat sãvârşirea acesteia, cu împrejurãrile concrete în care abaterea a fost sãvârşitã, cu gradul de vinovãţie, cu circumstanţele personale ale celui cercetat, comportarea generalã în timpul serviciului şi existenţa în antecedentele celui cercetat a altor sancţiuni disciplinare care nu au fost radiate din dosarul profesional. (8) În cazul în care Comisia de disciplinã are indicii cã fapta sãvârşitã de persoana cercetatã poate fi consideratã infracţiune, aceasta propune ministrului justiţiei sesizarea organelor de urmãrire penalã. (9) Deciziile Comisiei de disciplinã se adoptã în prezenţa a cel puţin 5 membri şi cu votul majoritãţii membrilor acesteia. ART. 17 (1) Ordinul ministrului justiţiei de aplicare a sancţiunii disciplinare se redacteazã în termen de maximum 20 de zile de la data emiterii deciziei prevãzute la art. 16 alin. (7). (2) Sancţiunea disciplinarã aplicatã de ministrul justiţiei nu poate fi mai gravã decât cea propusã de Comisia de disciplinã. Ministrul justiţiei va putea aplica o sancţiune disciplinarã mai uşoarã decât cea propusã de Comisia de disciplinã. (3) Sub sancţiunea nulitãţii absolute, ordinul ministrului justiţiei va cuprinde în mod obligatoriu urmãtoarele menţiuni: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinarã; b) precizarea prevederilor din actele normative în vigoare care au fost încãlcate de cel sancţionat; c) temeiul de drept în baza cãruia se aplicã sancţiunea disciplinarã; d) sancţiunea ce va fi aplicatã; e) termenul în care hotãrârea poate fi atacatã. (4) Ordinul prevãzut la alin. (1) se comunicã în scris, conform dispoziţiilor legale, în termen de maximum 10 zile de la data emiterii lui. (5) Ordinul ministrului justiţiei de aplicare a sancţiunii disciplinare poate fi atacat în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanţa de contencios administrativ şi fiscal competentã. (6) Sancţiunea disciplinarã se aplicã în maximum 10 zile de la comunicarea ordinului ministrului justiţiei persoanei sancţionate, dar nu mai târziu de un an de la data sãvârşirii abaterii disciplinare. (7) Rãspunderea penalã sau contravenţionalã nu înlãturã rãspunderea disciplinarã pentru fapta sãvârşitã, în mãsura în care prin aceasta s-au încãlcat îndatoriri de serviciu. ART. 18 (1) În cazul aplicãrii unei sancţiuni disciplinare persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere, ministrul justiţiei poate dispune şi revocarea din funcţia de conducere. (2) Persoana care a fost revocatã dintr-o funcţie de conducere nu mai poate fi promovatã într-o asemenea funcţie pe o perioadã de 3 ani. ART. 19 (1) Sancţiunile disciplinare se radiazã de drept din dosarul profesional, dupã cum urmeazã: a) în termen de 6 luni de la aplicare, sancţiunea disciplinarã prevãzutã la art. 3 lit. a); b) în termen de un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate, sancţiunile disciplinare prevãzute la art. 3 lit. b) şi c); c) în termen de 3 ani de la aplicare, sancţiunea disciplinarã prevãzutã la art. 3 lit. d). (2) Radierea sancţiunilor disciplinare se constatã prin ordin al ministrului justiţiei. ___________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
