Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 1.203 din 27 iulie 2017  pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 422/2011 privind normele tehnice de siguranţă pentru navele maritime de pasageri    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 ORDIN nr. 1.203 din 27 iulie 2017 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 422/2011 privind normele tehnice de siguranţă pentru navele maritime de pasageri

EMITENT: Ministerul Transporturilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 667 din 16 august 2017
    Având în vedere prevederile art. 2 din Legea nr. 157/2005 pentru ratificarea Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005,
    în temeiul prevederilor art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,
    ministrul transporturilor emite următorul ordin:
    ART. I
    Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 422/2011 privind normele tehnice de siguranţă pentru navele maritime de pasageri, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 503 şi 503 bis din 14 iulie 2011, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. Menţiunea privind transpunerea normelor Uniunii Europene se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "Prezentul ordin transpune Directiva 2009/45/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 mai 2009 privind normele şi standardele de siguranţă pentru navele de pasageri, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 163 din 25 iunie 2009, aşa cum a fost amendată prin Directiva 2010/36/UE a Comisiei din 1 iunie 2010 de modificare a Directivei 2009/45/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind regulile şi standardele de siguranţă pentru navele de pasageri, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 162 din 29 iunie 2010, precum şi prin Directiva (UE) 2016/844 a Comisiei din 27 mai 2016 de modificare a Directivei 2009/45/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind normele şi standardele de siguranţă pentru navele de pasageri, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 141 din 28 mai 2016, aşa cum a fost rectificată prin rectificarea publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 193 din 19 iulie 2016."

    2. Anexa nr. 1 „Norme tehnice de siguranţă pentru navele maritime de pasageri care efectuează voiaje interne“ se modifică şi se completează în conformitate cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.


    ART. II
    Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Prezentul ordin transpune Directiva (UE) 2016/844 a Comisiei din 27 mai 2016 de modificare a Directivei 2009/45/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind normele şi standardele de siguranţă pentru navele de pasageri, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 141 din 28 mai 2016, aşa cum a fost rectificată prin rectificarea publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 193 din 19 iulie 2016.


                    Ministrul transporturilor,
                    Alexandru-Răzvan Cuc

    Bucureşti, 27 iulie 2017.
    Nr. 1.203.
    ANEXĂ
    MODIFICĂRI ŞI COMPLETĂRI
    la Normele tehnice de siguranţă pentru navele maritime de pasageri
    care efectuează voiaje interne, prevăzute în
    anexa nr. 1 la Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 422/2011
    1. Capitolul II-1 „Construcţie - compartimentare şi stabilitate, maşini şi instalaţii electrice“ se modifică şi se completează după cum urmează:
    a) la partea A-1 „Structura navelor“, după regula II-1/A-1/3 se introduce o nouă regulă, regula II-1/A-1/4, cu următorul cuprins:
    "4. Protecţia împotriva zgomotului
    NAVE DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2018 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ
    .1 Navele cu un tonaj brut de minimum 1.600 tone sunt construite astfel încât să se reducă zgomotul la bord, iar personalul să fie protejat de zgomot, în conformitate cu Codul privind nivelurile de zgomot la bordul navelor al OMI, adoptat de Comitetul de siguranţă maritimă prin Rezoluţia MSC.337(91), astfel cum poate fi modificat de OMI, acceptat de România şi publicat prin Ordinul ministrului transportului nr. 543/2014.;"

    b) la partea C „Maşini“, regula II-1/C/6.2.2.2 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    ".2.2 să fie capabilă să aducă cârma de la 35° dintr-un bord la 35° în celălalt bord cu nava la pescajul maxim şi viteza maximă de serviciu de marş înainte şi, în aceleaşi condiţii, de la 35° dintr-un bord la 30° în celălalt bord în cel mult 28 de secunde. Atunci când este prea dificil să se demonstreze conformitatea cu această cerinţă în timpul probelor de mare cu nava la pescajul maxim şi în marş înainte cu viteza corespunzătoare numărului de turaţii continue maxime ale motorului principal şi la pasul maxim de construcţie, navele, indiferent de data construcţiei lor, pot demonstra conformitatea cu această cerinţă prin una dintre metodele următoare:
    .1 în timpul probelor de mare, nava se află pe chilă dreaptă, iar cârma este complet scufundată în timpul marşului înainte cu viteza corespunzătoare numărului de turaţii continue maxime ale motorului principal şi la pasul maxim de construcţie; sau
    .2 dacă, în timpul probelor de mare, nu se poate ajunge la imersiunea completă a cârmei, se calculează o viteză de marş înainte corespunzătoare, utilizând zona scufundată a penei cârmei în starea de încărcare propusă pentru proba de mare. Viteza de marş înainte calculată duce la aplicarea unei forţe şi a unui cuplu de torsiune maşinii de cârmă principale care sunt cel puţin la fel de mari ca şi în cazul în care încercarea s-ar fi efectuat cu nava la pescajul maxim şi în marş înainte cu viteza corespunzătoare numărului de turaţii continue maxime ale motorului principal şi la pasul maxim de construcţie; sau
    .3 forţa şi cuplul de torsiune ale cârmei în starea de încărcare pentru proba de mare au fost prevăzute în mod fiabil şi extrapolate la starea de încărcare maximă. Viteza navei corespunde numărului de turaţii continue maxime ale motorului principal şi pasului maxim de construcţie al elicei;;"

    c) la partea C „Maşini“, regula II-1/C/6.3.2 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    ".2 să fie capabilă să aducă cârma de la 15° dintr-un bord la 15° în celălalt bord în maximum 60 de secunde cu nava la pescajul maxim şi în marş înainte cu jumătate din viteza maximă de serviciu de marş înainte sau cu 7 noduri, reţinându-se valoarea cea mai mare. Atunci când este prea dificil să se demonstreze conformitatea cu această cerinţă în timpul probelor de mare cu nava la pescajul maxim şi în marş înainte cu jumătate din viteza corespunzătoare numărului de turaţii continue maxime ale motorului principal şi la pasul maxim de construcţie sau cu 7 noduri, reţinându-se valoarea cea mai mare, navele, indiferent de data construcţiei lor, pot demonstra conformitatea cu această cerinţă prin una dintre metodele următoare:
    .1 în timpul probelor de mare, nava se află pe chilă dreaptă, iar cârma este complet scufundată în timpul marşului înainte cu jumătate din viteza corespunzătoare numărului de turaţii continue maxime ale motorului principal şi la pasul maxim de construcţie sau cu 7 noduri, reţinându-se valoarea cea mai mare; sau
    .2 dacă, în timpul probelor de mare, nu se poate ajunge la imersiunea completă a cârmei, se calculează o viteză de marş înainte corespunzătoare utilizând zona scufundată a penei cârmei în starea de încărcare propusă pentru proba de mare. Viteza de marş înainte calculată duce la aplicarea unei forţe şi a unui cuplu de torsiune maşinii de cârmă auxiliare care sunt cel puţin la fel de mari ca şi în cazul în care încercarea s-ar fi efectuat cu nava la pescajul maxim şi în marş înainte cu jumătate din viteza corespunzătoare numărului de turaţii continue maxime ale motorului principal şi la pasul maxim de construcţie sau cu 7 noduri, reţinându-se valoarea cea mai mare; sau
    .3 forţa şi cuplul de torsiune ale cârmei în starea de încărcare pentru proba de mare au fost prevăzute în mod fiabil şi extrapolate la starea de încărcare maximă;;"

    d) la partea C „Maşini“, la regula II-1/C/15, subtitlul se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "NAVE NOI DIN CLASELE B, C ŞI D - NAVE NEACOPERITE DE REGULA II-1/A-1/4;"


    2. Capitolul II-2 „Protecţia contra incendiului, detectarea incendiului şi stingerea incendiului“ se modifică şi se completează după cum urmează:
    a) la partea A „Generalităţi“, după regula II-2/A/2.27 se introduc două noi reguli, regulile II-2/A/2.28 şi II-2/A/2.29, cu următorul cuprins:
    ".28 Clapet antifoc înseamnă, în scopul punerii în aplicare a regulii II-2/B/9a, un dispozitiv instalat într-o conductă de ventilaţie care rămâne deschis în condiţii normale, permiţând curgerea în conductă, şi este închis în timpul unui incendiu, împiedicând curgerea în conductă pentru a limita trecerea focului. Atunci când se utilizează definiţia de mai sus pot fi asociaţi următorii termeni:
    .1 clapet antifoc automat înseamnă un clapet antifoc care se închide în mod independent ca reacţie la expunerea la produse de combustie;
    .2 clapet antifoc manual înseamnă un clapet antifoc care trebuie deschis sau închis manual de echipaj direct la clapet; şi
    .3 clapet antifoc acţionat de la distanţă înseamnă un clapet antifoc închis de echipaj prin intermediul unui post de comandă situat la distanţă de clapetul controlat.
.29 Clapet de protecţie împotriva fumului înseamnă, în scopul punerii în aplicare a regulii II-2/B/9a, un dispozitiv instalat într-o conductă de ventilaţie care rămâne deschis în condiţii normale, permiţând curgerea în conductă, şi este închis în timpul unui incendiu, împiedicând curgerea în conductă pentru a limita trecerea fumului şi a gazelor fierbinţi. Nu se preconizează că un clapet de protecţie împotriva fumului va contribui la integritatea unei separaţii cu rezistenţă la foc perforată de o conductă de ventilaţie. Atunci când este utilizată definiţia de mai sus pot fi asociaţi următorii termeni:
    .1 clapet automat de protecţie împotriva fumului înseamnă un clapet de protecţie împotriva fumului care se închide în mod independent ca reacţie la expunerea la fum sau gaze fierbinţi;
    .2 clapet manual de protecţie împotriva fumului înseamnă un clapet de protecţie împotriva fumului care trebuie deschis sau închis manual de echipaj direct la clapet; şi
    .3 clapet de protecţie împotriva fumului acţionat de la distanţă înseamnă un clapet de protecţie împotriva fumului închis de echipaj prin intermediul unui post de comandă situat la distanţă de clapetul controlat.;"

    b) la partea A „Generalităţi“, regula II-2/A/6.8.2.1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    ".1 porţiunile cu risc de incendiu ale maşinilor cu ardere internă folosite la propulsia principală a navei şi generarea energiei, iar pentru navele construite la 1 ianuarie 2018 sau după această dată, porţiunile cu risc de incendiu ale tuturor maşinilor cu ardere internă,;"

    c) la partea A „Generalităţi“, partea introductivă din regula II-2/A/11.1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    ".1 Pentru navele construite înainte de 1 iulie 2019, un echipament pentru pompieri trebuie să fie alcătuit din:;"

    d) la partea A „Generalităţi“, după regula II-2/A/11.1.1.2 se introduc două noi reguli, regulile II-2/A/11.1.1.3 şi II-2/A/11.1a, cu următorul cuprins:
    ".1.3 Aparatul de respiraţie autonom cu aer comprimat care face parte din echipamentul pentru pompieri trebuie să se conformeze, până la 1 iulie 2019, paragrafului 2.1.2.2 din capitolul 3 din Codul pentru sistemele de protecţie contra incendiului.
.1a Pentru navele construite la 1 iulie 2019 sau după această dată, echipamentul pentru pompieri trebuie să fie conform cu Codul pentru sistemele de protecţie contra incendiului;;"

    e) la partea A „Generalităţi“, după regula II-2/A/11.4 se introduce o nouă regulă, regula II-2/A/11.4a, cu următorul cuprins:
    "4a. Aparate pentru comunicarea dintre pompieri:
    Pentru navele în cazul cărora există obligaţia de a avea la bord cel puţin un echipament pentru pompieri şi construite la 1 ianuarie 2018 sau după această dată, trebuie să existe la bord minimum două aparate duplex de radiotelefonie portabile pentru fiecare parte participantă la combaterea incendiilor, pentru comunicarea dintre pompieri. Pentru navele propulsate cu gaz natural lichefiat (GNL) sau navele de pasageri ro-ro cu spaţii ro-ro închise ori încăperi de categorie specială, aceste aparate duplex de radiotelefonie portabile trebuie să fie din categoria antideflagrante sau caracterizate de securitate intrinsecă. Navele construite înainte de 1 ianuarie 2018 trebuie să respecte cerinţele prezentei reguli cel târziu în momentul primei inspecţii după 1 iulie 2019.;"

    f) la partea A „Generalităţi“, după regula II-2/A/15.2.5 se introduce o nouă regulă, regula II-2/A/15.2.6, cu următorul cuprins:
    ".6 La navele care fac obiectul regulii II-2/A/11, cilindrii aparatelor de respiraţie utilizate în timpul exerciţiilor sunt încărcaţi sau înlocuiţi înainte de plecare.;"

    g) la partea B „Măsuri de protecţie contra incendiului“, regula II-2/B/5.1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    ".1 Pe lângă respectarea dispoziţiilor specifice pentru integritatea la foc a pereţilor etanşi şi a punţilor menţionate în alt loc din prezenta parte, integritatea minimă la foc a pereţilor etanşi şi a punţilor trebuie să fie cea prevăzută în tabelele 5.1 sau 5.1 a), respectiv 5.2 sau 5.2 a), după caz.
    Atunci când se aprobă elemente structurale de protecţie contra incendiilor la navele noi se ţine seama de riscul transferului căldurii între punţile termice la punctele de intersecţie şi locul unde se termină dispozitivele de barieră termică.;"

    h) la partea B „Măsuri de protecţie contra incendiului“, la regula II-2/B/5.4, după tabelul 5.1 se introduce un nou tabel, tabelul 5.1 a), cu următorul cuprins:
    "Următorul tabel se aplică TUTUROR NAVELOR DIN CLASELE B, C şi D CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2018 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
    Tabelul 5.1.a)
    Rezistenţa la foc a pereţilor care separă spaţii adiacente

    ┌──────────────────────┬──────┬──────┬─────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬─────┬──────┬──────┬───────┐
    │ Spaţii │ │ (1) │ (2) │ (3) │ (4) │ (5) │ (6) │ (7) │ (8) │ (9) │ (10) │ (11) │
    ├──────────────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┤
    │Posturi de comandă │ (1) │A-0*c)│ A-0│ A-60│ A-0│ A-15│ A-60│ A-15│ A-60│ A-60│ * │ A-60│
    ├──────────────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┤
    │Coridoare │ (2) │ │ C*e)│B-0*e)│A-0*a)│B-0*e)│ A-60│ A-0│ A-0│ A-15│ * │ A-30│
    │ │ │ │ │ │B-0*e)│ │ │ │ │A-0*d)│ │ │
    ├──────────────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┤
    │Spaţii de locuit │ (3) │ │ │ C*e)│A-0*a)│B-0*e)│ A-60│ A-0│ A-0│ A-15│ * │ A-30│
    │ │ │ │ │ │B-0*e)│ │ │ │ │A-0*d)│ │ A-0*d)│
    ├──────────────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┤
    │Scări │ (4) │ │ │ │A-0*a)│A-0*a)│ A-60│ A-0│ A-0│ A-15│ * │ A-30│
    │ │ │ │ │ │B-0*e)│B-0*e)│ │ │ │A-0*d)│ │ │
    ├──────────────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┤
    │Încăperi de serviciu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
    │(risc scăzut) │ (5) │ │ │ │ │ C*e)│ A-60│ A-0│ A-0│ A-0│ * │ A-0│
    ├──────────────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┤
    │Încăperi de maşini de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
    │categoria A │ (6) │ │ │ │ │ │ * │ A-0│ A-0│ A-60│ * │ A-60│
    ├──────────────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┤
    │Alte încăperi de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
    │maşini │ (7) │ │ │ │ │ │ │A-0*b)│ A-0│ A-0│ * │ A-0│
    ├──────────────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┤
    │Încăperi de marfă │ (8) │ │ │ │ │ │ │ │ * │ A-0│ * │ A-0│
    ├──────────────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┤
    │Încăperi de serviciu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
    │(risc mare) │ (9) │ │ │ │ │ │ │ │ │A-0*b)│ * │ A-30│
    ├──────────────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┤
    │Punţi deschise │ (10) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ A-0│
    ├──────────────────────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┤
    │Încăperi de categorie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
    │specială │ (11) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ A-30"│
    └──────────────────────┴──────┴──────┴─────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴─────┴──────┴──────┴───────┘

"

    i) la partea B „Măsuri de protecţie contra incendiului“, la regula II-2/B/5.4, după tabelul 5.2 se introduce un nou tabel, tabelul 5.2 a), cu următorul cuprins:
    "Următorul tabel se aplică TUTUROR NAVELOR DIN CLASELE B, C ŞI D CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2018 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ:
    Tabelul 5.2a)
    Rezistenţa la foc a punţilor care separă spaţii adiacente

    ┌───────────────────────────┬──────┬─────┬──────┬─────┬──────┬──────┬──────┬─────┬──────┬───────┬───────┐
    │Spaţiu dedesubt ↓ │ (1) │ (2) │ (3) │ (4) │ (5) │ (6) │ (7) │ (8) │ (9) │ (10) │ (11) │
    │Spaţiu deasupra → │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
    ├─────────────────────┬─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
    │Posturi de comandă │ (1) │ A-0 │ A-0│ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-60 │
    ├─────────────────────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
    │Coridoare │ (2) │ A-0 │ * │ * │ A-0 │ * │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-30 │
    ├─────────────────────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
    │Spaţii de locuit │ (3) │ A-60 │ A-0 │ * │ A-0 │ * │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-30 │
    │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ A-0*d)│
    ├─────────────────────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
    │Scări │ (4) │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-0 │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-30 │
    ├─────────────────────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
    │Încăperi de serviciu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
    │(risc scăzut) │ (5) │ A-15 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-0 │
    ├─────────────────────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
    │Încăperi de maşini de│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
    │categoria A │ (6) │ A-60 │ A-60│ A-60 │ A-60│ A-60 │ * │ A-60 │ A-30│ A-60 │ * │ A-60 │
    │ │ │ │ │ │ │ │ │ *f) │ │ │ │ │
    ├─────────────────────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
    │Alte încăperi de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
    │maşini │ (7) │ A-15 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-0 │ A-0 │ * │ A-0 │
    ├─────────────────────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
    │Încăperi de marfă │ (8) │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-0 │ * │ A-0 │
    ├─────────────────────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
    │Încăperi de serviciu │ │ │ A-30│ A-30 │ A-30│ │ │ │ │ │ │ │
    │(risc mare) │ (9) │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-0 │ * │ A-30 │
    │ │ │ │ *d)│ *d) │ *d)│ │ │ │ │ │ │ │
    ├─────────────────────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
    │Punţi deschise │ (10)│ * │ * │ * │ * │ * │ * │ * │ * │ * │ - │ A-0 │
    ├─────────────────────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼───────┤
    │Încăperi de categorie│ │ │ │ A-30 │ │ │ │ │ │ │ │ │
    │specială │ (11)│ A-60 │ A-30│A-0*d)│ A-30│ A-0 │ A-60 │ A-0 │ A-0 │ A-30 │ A-0 │ A-30"│
    └─────────────────────┴─────┴──────┴─────┴──────┴─────┴──────┴──────┴──────┴─────┴──────┴───────┴───────┘

    Notele se vor aplica tabelelor 5.1, 5.1 a) şi 5.2 şi 5.2 a), după caz.
    *a) Pentru clarificarea situaţiilor în ceea ce priveşte aplicarea, vezi regulile II-2/B/3 şi 8.
    *b) În situaţiile în care încăperile aparţin aceleiaşi categorii numerice şi apare indicele b, un perete despărţitor sau o punte din categoria indicată în tabel este necesar numai atunci când încăperile adiacente servesc unor scopuri diferite, de exemplu, în categoria (9). O bucătărie amplasată lângă o altă bucătărie nu necesită un perete, dar dacă bucătăria este amplasată lângă o magazie de vopsele este necesar un perete despărţitor «A-0».
    *c) Pereţii despărţitori care separă timoneria de camera hărţilor pot fi de categoria «B-0».
    *d) A se vedea alin. .2.3 şi .2.4 ale acestei reguli.
    *e) Pentru aplicarea regulii 2.1.2, «B-0» şi «C», care apar în tabelul 5.1 şi 5.1a), se vor citi «A-0».
    *f) Izolaţia împotriva incendiului nu trebuie prevăzută dacă încăperea de maşini de categorie (7) prezintă un pericol redus sau nu prezintă pericol de incendiu.
    (*) În cazul în care un asterisc este înscris în tabele, separaţia respectivă trebuie să fie din oţel sau alt material similar, dar nu este cerut să fie de tip «A» Pe navele construite la 1 ianuarie 2003 sau după această dată totuşi, când o punte, cu excepţia încăperilor de categoria (10), este penetrată pentru trecerea cablurilor electrice, ţevilor sau conductelor de ventilaţie, aceste treceri trebuie să fie etanşate pentru a preveni trecerea flăcării sau fumului. Construcţiile dintre posturile de comandă, generatoare de avarie şi punţile deschise pot avea deschideri pentru aspiraţia aerului fără mijloace de închidere, în afară de cazul când este prevăzută o instalaţie de stingere a incendiului cu gaz. Pentru aplicarea regulii II-2/B/2.1.2, asteriscul, acolo unde apare în tabelele 5.2 şi 5.2 a), cu excepţia categoriilor (8) şi (10), se citeşte «A-0».;"

    j) la partea B „Măsuri de protecţie contra incendiului“, după regula II-2/B/6.3.3 se introduce o nouă regulă, regula II-2/B/6.3.4, cu următorul cuprins:
    "NAVE DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2018 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ
    .3.4 Trebuie prevăzute două mijloace de evacuare din atelierul principal din interiorul unei încăperi de maşini. Cel puţin una dintre respectivele căi de evacuare trebuie să asigure un adăpost permanent împotriva incendiului până la un post sigur din afara încăperii de maşini.;"

    k) la partea B „Măsuri de protecţie contra incendiului“, titlul regulii II-2/B/9 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "9. Instalaţii de ventilaţie pentru nave construite înainte de 1 ianuarie 2018 (R 32);"

    l) la partea B „Măsuri de protecţie contra incendiului“, după regula II-2/B/9 se introduce o nouă regulă, regula II-2/B/9a, cu următorul cuprins:
    "9a. Instalaţii de ventilaţie pe nave
    NAVE DIN CLASELE B, C şi D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2018 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ
    .1 Generalităţi
    .1 Conductele de ventilaţie, incluzând conductele cu perete simplu şi dublu, trebuie să fie din oţel sau dintr-un material echivalent, cu excepţia racordurilor flexibile de lungime redusă, ce nu depăşesc 600 mm, utilizate pentru racordarea ventilatoarelor la conducte în camerele de climatizare. Cu excepţia cazului în care există dispoziţii contrare exprese la pct. .1.6, oricare alte materiale folosite la construcţia conductelor, inclusiv la izolare, trebuie să fie din material neinflamabil. Conductele scurte ce nu depăşesc 2 m în lungime şi au o arie a secţiunii transversale libere - termenul arie a secţiunii transversale libere înseamnă, chiar şi în cazul unei conducte preizolate, aria calculată pe baza dimensiunilor interioare ale conductei propriu-zise şi nu ale izolaţiei - de maximum 0,02 mp nu trebuie însă să fie din oţel sau dintr-un material echivalent, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiţii:
    .1 conductele trebuie să fie făcute dintr-un material neinflamabil care poate fi îmbrăcat pe interior şi exterior cu membrane având proprietăţi de propagare redusă a flăcării şi, în orice caz, cu o valoare calorifică de maximum 45 MJ/mp din aria suprafeţei lor pentru grosimea utilizată. Valoarea calorifică se calculează în conformitate cu recomandările publicate de Organizaţia Internaţională de Standardizare, în special standardul ISO 1716: 2002, «Reacţie la testele pentru incendiu a materialelor de construcţie - Determinarea puterii calorifice»;
    .2 conductele se folosesc numai la capătul dispozitivului de ventilaţie; şi
    .3 conductele nu sunt amplasate la o distanţă mai mică de 600 mm, măsurată de-a lungul conductei, de o deschidere într-o separaţie de clasa «A» sau «B», inclusiv un tavan continuu de clasa «B».
    .2 Următoarele sisteme trebuie încercate în conformitate cu Codul pentru metodele de încercare la foc:
    .1 clapeţii antifoc, inclusiv mijloacele lor de acţionare relevante, deşi încercarea nu este necesară pentru clapeţii localizaţi în capătul din partea inferioară a conductei în conductele de evacuare pentru zonele bucătăriilor, care trebuie să fie din oţel şi să poată opri tirajul în conductă; şi
    .2 perforările pentru conducte prin separaţiile de clasa «A», deşi nu sunt necesare încercări dacă manşoanele de oţel sunt legate direct la conductele de ventilaţie prin flanşe nituite sau înşurubate ori prin sudare.
    .3 Clapeţii antifoc trebuie să fie uşor accesibili. Atunci când sunt amplasaţi în spatele tavanelor sau căptuşelilor, respectivele tavane sau căptuşeli trebuie prevăzute cu un tambuchi de inspecţie pe care se marchează numărul de identificare al clapetului antifoc. Numărul de identificare al clapetului antifoc se marchează şi pe toate comenzile de la distanţă prevăzute.
    .4 Conductele de ventilaţie trebuie prevăzute cu tambuchiuri de inspecţie şi curăţare. Tambuchiurile trebuie amplasate lângă clapeţii antifoc.
    .5 Principalele guri de admisie şi de evacuare ale sistemelor de ventilaţie trebuie să poată fi închise din afara spaţiilor ventilate. Mijloacele de închidere trebuie să fie uşor accesibile, marcate vizibil şi permanent şi trebuie să indice poziţia de acţionare a dispozitivului de închidere.
    .6 Nu sunt permise garnituri combustibile în racordurile cu flanşă ale conductelor de ventilaţie la o distanţă de 600 mm de deschideri într-o separaţie de clasa «A» sau «B» şi în conducte care este obligatoriu să fie de construcţie clasa «A».
    .7 Nu se utilizează deschideri de ventilaţie sau conducte de echilibrare a aerului între două spaţii închise, cu excepţia cazului în care acest lucru este permis prin regula II-2/B/7.7.
    .2 Dispunerea conductelor
    .1 Instalaţiile de ventilaţie pentru încăperile de maşini de categoria A, spaţiile pentru vehicule, spaţiile ro-ro, bucătăriile, încăperile de categorie specială şi încăperile de marfă trebuie separate una de alta şi de instalaţiile de ventilaţie care deservesc alte spaţii. Totuşi, instalaţiile de ventilaţie a bucătăriilor de pe navele de pasageri care transportă maximum 36 de pasageri nu trebuie să fie complet separate de alte instalaţii de ventilaţie, dar pot fi deservite de conducte separate de la o altă unitate de ventilaţie care deserveşte alte spaţii. Într-un astfel de caz trebuie montat un clapet antifoc automat în conducta pentru ventilarea bucătăriei de lângă unitatea de ventilaţie.
    .2 Conductele prevăzute pentru ventilaţia încăperilor de maşini de categoria A, bucătăriilor, spaţiilor pentru vehicule, spaţiilor ro-ro sau încăperilor de categorie specială nu trebuie să treacă prin spaţii de locuit, spaţii de serviciu sau posturi de comandă, cu excepţia cazului în care sunt în conformitate cu pct. .2.4.
    .3 Conductele prevăzute pentru ventilaţia spaţiilor de locuit, a spaţiilor de serviciu sau a posturilor de comandă nu trebuie să treacă prin încăperile de maşini de categoria A, bucătării, spaţii pentru vehicule, spaţii ro-ro sau încăperi de categorie specială, cu excepţia cazului în care sunt în conformitate cu pct. .2.4.
    .4 În măsura în care este permis în temeiul pct. .2.2 şi .2.3, conductele sunt fie:
    .1.1 construite din oţel cu o grosime de cel puţin 3 mm pentru conducte cu o arie a secţiunii transversale libere de mai puţin de 0,075 mp, cel puţin 4 mm pentru conductele cu o arie a secţiunii transversale libere cuprinsă între 0,075 mp şi 0,45 mp şi cel puţin 5 mm pentru conductele cu o arie a secţiunii transversale libere mai mare de 0,45 mp;
    .1.2 susţinute şi consolidate în mod corespunzător;
    .1.3 prevăzute cu clapeţi antifoc automaţi aproape de separaţia pe care o traversează; şi
    .1.4 izolate conform standardului clasa «A-60» de la limitele spaţiilor pe care le deservesc până la un punct aflat la cel puţin 5 m dincolo de fiecare clapet antifoc;
    sau
    .2.1 construite din oţel în conformitate cu pct. .2.4.1.1 şi .2.4.1.2; şi
    .2.2 izolate conform standardului clasa „A-60“ prin toate spaţiile prin care trec, cu excepţia conductelor care trec prin spaţii de categoria (9) sau (10) conform definiţiei de la regula II-2/B/4.2.2.
    .5 În sensul pct. .2.4.1.4 şi .2.4.2.2, conductele trebuie izolate pe întreaga suprafaţă externă a secţiunii transversale. Conductele aflate în exterior, dar în vecinătatea spaţiului specificat şi care au una sau mai multe suprafeţe comune cu acesta sunt considerate ca trecând prin spaţiul specificat şi trebuie izolate pe întreaga suprafaţă pe care o au comună cu spaţiul pe o distanţă de 450 mm dincolo de conductă, schiţe ale acestor dispuneri fiind incluse în Interpretările uniforme ale SOLAS capitolul II-2 elaborate de OMI şi difuzate prin MSC.1/Circ.1276.
    .6 Dacă este necesar ca o conductă de ventilaţie să treacă printr-o separaţie a unei zone principale verticale, trebuie montat un clapet antifoc automat adiacent zonei respective. Clapetul trebuie să se poată închide şi manual de pe fiecare latură a separaţiei. Postul de comandă trebuie să fie uşor accesibil şi marcat clar şi vizibil. Conducta dintre separaţie şi clapet trebuie să fie construită din oţel în conformitate cu pct. .2.4.1.1 şi .2.4.1.2 şi să fie izolată la cel puţin acelaşi nivel de integritate la foc ca şi separaţia perforată. Clapetul trebuie montat, cel puţin pe o latură a separaţiei, cu un indicator vizibil care să arate poziţia de acţionare a clapetului.
    .3 Detalii ale clapeţilor antifoc şi ale perforărilor pentru conducte
    .1 Conductele care trec prin separaţii de clasa «A» trebuie să respecte următoarele cerinţe:
    .1 atunci când o conductă din tablă subţire cu o arie a secţiunii transversale libere mai mică de sau egală cu 0,02 mp trece prin separaţii de clasa «A», deschiderea trebuie prevăzută cu un manşon de tablă de oţel cu o grosime de cel puţin 3 mm şi o lungime de cel puţin 200 mm, împărţită, de preferinţă, în câte 100 mm de fiecare latură a unui perete etanş, sau, în cazul unei punţi, în întregime dispusă pe partea inferioară a punţilor perforate;
    .2 atunci când conductele de ventilaţie cu o arie a secţiunii transversale libere mai mare de 0,02 mp, dar nu mai mică de 0,075 mp, trec prin separaţii de clasa «A», deschiderile trebuie căptuşite cu un manşon de tablă de oţel. Conductele şi manşoanele trebuie să aibă o grosime de cel puţin 3 mm şi o lungime de cel puţin 900 mm. Când trec prin pereţi etanşi, respectiva lungime trebuie să fie împărţită preferabil în câte 450 mm de fiecare latură a peretelui etanş. Conductele respective sau manşoanele care căptuşesc conductele trebuie prevăzute cu izolaţie contra incendiului. Izolaţia trebuie să aibă cel puţin aceeaşi integritate la foc ca şi separaţia prin care trece conducta; şi
    .3 în toate conductele cu o arie a secţiunii transversale libere mai mare de 0,075 mp care trec prin separaţii de clasa «A» trebuie montaţi clapeţi antifoc automaţi. Fiecare clapet trebuie montat lângă separaţia perforată, iar conducta dintre clapetă şi separaţia perforată trebuie să fie construită din oţel, în conformitate cu pct. .2.4.2.1 şi .2.4.2.2. Clapetul antifoc trebuie să funcţioneze automat, dar să poată fi închis şi manual de pe ambele laturi ale separaţiei. Clapetul trebuie prevăzut cu un indicator vizibil care arată poziţia de acţionare a clapetului. Clapeţii antifoc nu sunt, totuşi, ceruţi în cazul în care conductele trec prin spaţii înconjurate de separaţii de clasa «A», fără a deservi aceste spaţii, dacă respectivele conducte au aceeaşi integritate la foc ca şi separaţiile pe care le perforează. O conductă cu aria secţiunii transversale libere mai mare de 0,075 mp nu trebuie împărţită, în scopul de a se evita instalarea clapetului prevăzut de prezenta prevedere, în locul în care perforează o separaţie de clasa «A», în conducte mai mici care să se recombine apoi în conducta iniţială după ce au traversat separaţia.
    .2 Conductele de ventilaţie cu o arie a secţiunii transversale libere mai mare de 0,02 mp, care traversează pereţi etanşi de clasa «B», trebuie căptuşite cu manşoane de tablă de oţel cu o lungime de 900 mm, împărţite de preferinţă în câte 450 mm pe fiecare parte a pereţilor etanşi, cu excepţia cazului în care conducta este din oţel pe respectiva lungime.
    .3 Toţi clapeţii antifoc trebuie să poată fi acţionaţi manual. Clapeţii trebuie să fie prevăzuţi cu un mijloc mecanic direct de declanşare sau, alternativ, să fie închişi prin acţionare electrică, hidraulică sau pneumatică. Toţi clapeţii trebuie să poată fi acţionaţi manual de pe ambele părţi ale separaţiei. Clapeţii antifoc automaţi, inclusiv cei ce pot fi acţionaţi de la distanţă, trebuie să aibă un mecanism de securitate antipană care va închide clapetul în caz de incendiu, chiar şi atunci când are loc întreruperea alimentării cu energie electrică sau pierderea de presiune hidraulică ori pneumatică. Clapeţii antifoc acţionaţi de la distanţă trebuie să poată fi redeschişi manual de la clapet.
    .4 Instalaţiile de ventilaţie pentru navele de pasageri care transportă mai mult de 36 de pasageri
    .1 În plus faţă de cerinţele din secţiunile .1, .2 şi .3, instalaţia de ventilaţie a unei nave de pasageri care transportă mai mult de 36 de pasageri trebuie să respecte şi următoarele cerinţe:
    .1 în general, ventilatoarele trebuie astfel dispuse încât conductele care ajung în diferite spaţii să rămână într-o zonă verticală principală;
    .2 scările închise trebuie să fie deservite de un ventilator independent şi de un sistem de conducte (de evacuare şi alimentare) care nu trebuie să deservească niciun alt spaţiu în instalaţiile de ventilaţie;
    .3 o conductă, indiferent de secţiunea sa transversală, care deserveşte mai mult de un spaţiu de locuit, un spaţiu de serviciu sau un post de comandă de pe interpunte trebuie să fie prevăzută, lângă locul unde perforează fiecare punte a acestor spaţii, cu un clapet automat de protecţie împotriva fumului care să poată de asemenea să fie închis manual de pe puntea protejată de deasupra clapetului. Dacă un ventilator deserveşte mai mult de un spaţiu de pe interpunte prin conducte separate în cadrul unei zone verticale principale, fiecare fiind destinată unui singur spaţiu de pe interpunte, fiecare conductă trebuie prevăzută cu un clapet de protecţie împotriva fumului acţionat manual, montat aproape de ventilator;
    .4 conductele verticale trebuie izolate, dacă este necesar, conform cerinţelor cuprinse în tabelele 4.1 şi 4.2. Conductele trebuie izolate astfel cum se impune pentru punţi între spaţiul pe care îl deservesc şi spaţiul în discuţie, după caz.
    .5 Conductele de evacuare de la zonele bucătăriilor
    .1 Cerinţe privind navele de pasageri care transportă mai mult de 36 de pasageri
    .1 În plus faţă de cerinţele din secţiunile .1, .2 şi .3, conductele de evacuare din zonele bucătăriilor trebuie să fie construite în conformitate cu pct. .2.4.2.1 şi .2.4.2.2 şi izolate conform standardului clasa «A-60» în toate spaţiile de locuit, încăperile de serviciu şi posturile de comandă prin care trec. Acestea trebuie, de asemenea, prevăzute cu:
    .1 un colector de grăsimi uşor de îndepărtat pentru a fi curăţat, dacă nu se montează un sistem alternativ omologat pentru eliminarea grăsimilor;
    .2 un clapet antifoc amplasat la capătul din partea inferioară a conductei, în punctul de joncţiune a conductei cu hota din zona bucătăriilor, acţionat automat şi de la distanţă şi, suplimentar, un clapet antifoc acţionat de la distanţă amplasat la capătul din partea superioară a conductei, aproape de ieşirea conductei;
    .3 un mijloc fix de stingere a incendiului în interiorul conductei. Instalaţiile de stingere a incendiului trebuie să respecte recomandările publicate de Organizaţia Internaţională de Standardizare, în special standardul ISO 15371:2009 «Nave şi tehnologie marină - Instalaţii de stingere a incendiilor pentru protecţia aparatelor de gătit din bucătăriile navelor»;
    .4 sisteme comandate de la distanţă pentru închiderea ventilatoarelor de evacuare şi alimentare, de acţionare a clapeţilor antifoc menţionaţi la pct. .5.1.1.2 şi de acţionare a instalaţiei de stingere a incendiului, care trebuie amplasate într-o poziţie în afara bucătăriei, în apropiere de intrarea în bucătărie.
    Dacă se instalează un sistem ramificat, trebuie prevăzut un mijloc de închidere de la distanţă, amplasat în acelaşi loc ca şi sistemele menţionate mai sus, a tuturor ramificaţiilor care evacuează prin aceeaşi conductă principală înainte ca mediul de stingere să fie eliberat în sistem; şi
    .5 tambuchiuri de inspecţie şi curăţare amplasate în mod corespunzător, inclusiv unul care să fie instalat lângă ventilatorul de evacuare şi unul care să fie amplasat la capătul din partea inferioară, acolo unde se acumulează grăsimea.
    .2 Conductele de evacuare de la maşinile de gătit instalate pe punţi deschise trebuie să respecte pct. .5.1.1, după caz, atunci când trec prin spaţii de locuit sau spaţii ce conţin materiale combustibile.
    .2 Cerinţe privind navele de pasageri care transportă maximum 36 de pasageri
    Dacă trec prin spaţii de locuit sau spaţii care conţin materiale combustibile, conductele de evacuare din zonele bucătăriilor trebuie construite în conformitate cu pct. .2.4.1.1 şi .2.4.1.2. Fiecare conductă de evacuare trebuie prevăzută cu:
    .1 un colector de grăsimi uşor de îndepărtat pentru a fi curăţat;
    .2 un clapet antifoc acţionat automat şi de la distanţă amplasat la capătul din partea inferioară a conductei, în punctul de joncţiune a conductei cu hota din zona bucătăriilor şi, suplimentar, un clapet antifoc acţionat de la distanţă în capătul din partea superioară a conductei, aproape de ieşirea conductei;
    .3 sisteme comandate din bucătărie pentru închiderea ventilatoarelor de evacuare şi de alimentare, şi
    .4 mijloace fixe de stingere a incendiului în interiorul conductei.
    .6 Camere de ventilaţie care deservesc încăperile de maşini de categoria A ce conţin maşini cu ardere internă
    .1 Dacă o cameră de ventilaţie deserveşte numai un astfel de spaţiu adiacent încăperii de maşini şi nu există nicio separaţie cu rezistenţă la foc între camera de ventilaţie şi încăperea de maşini, mijloacele de închidere a conductei sau conductelor de ventilaţie ce deserveşte/deservesc încăperea de maşini trebuie amplasate în afara camerei de ventilaţie şi a încăperii de maşini.
    .2 Dacă o cameră de ventilaţie deserveşte o astfel de încăpere de maşini, precum şi alte spaţii şi este separată de încăperea de maşini printr-o separaţie de clasa «A-60», inclusiv perforări, mijloacele de închidere a conductei sau conductelor de ventilaţie pentru încăperea de maşini pot fi amplasate în camera de ventilaţie.
    .7 Instalaţiile de ventilaţie pentru spălătorii de pe navele de pasageri care transportă mai mult de 36 de pasageri
    Conductele de evacuare de la spălătorii şi uscătoare din spaţii de categoria (13), astfel cum sunt definite în regula II-2/B/4.2.2, trebuie prevăzute cu:
    .1 filtre uşor de îndepărtat pentru a fi curăţate;
    .2 un clapet antifoc amplasat la capătul din partea inferioară a conductei, acţionat automat şi de la distanţă;
    .3 sisteme comandate de la distanţă pentru închiderea ventilatoarelor de evacuare şi alimentare din spaţiul respectiv şi de acţionare a clapetului antifoc menţionat la pct. 7.2; şi
    .4 tambuchiuri localizate corespunzător pentru inspecţie şi curăţare.;"

    m) la partea B „Măsuri de protecţie contra incendiului“, după regula II-2/B/13.3 se introduc trei noi reguli, regulile II-2/B/13.4, II-2/B/13.5 şi II-2/B/13.6, cu următorul cuprins:
    "NAVE DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2018 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ
    .4 O instalaţie fixă de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu de tip aprobat şi care să respecte cerinţele din regula II-2/A/9 trebuie instalată în încăperile de maşini în cazul în care:
    .4.1 instalarea unor sisteme şi echipamente de comandă automată şi de la distanţă a fost aprobată în locul supravegherii permanente a acestui spaţiu; şi
    .4.2 maşinile pentru propulsia principală şi asociate, inclusiv sursele principale de energie electrică, sunt prevăzute cu grade diferite de control automat sau de la distanţă şi se află sub controlul permanent al echipajului dintr-o cameră de control.
    .5 O instalaţie fixă de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu de tip aprobat şi care să respecte cerinţele din regula II-2/A/9 trebuie instalată în spaţii închise care conţin incineratoare.
    .6 În ceea ce priveşte o instalaţie fixă de detectare a incendiului şi de alarmă de incendiu astfel cum este prevăzut în regulile II-2/B/13.4 şi 13.5, se aplică următoarele:
    Instalaţia de detectare a incendiului trebuie proiectată şi detectoarele trebuie poziţionate astfel încât să detecteze rapid izbucnirea incendiului în orice parte din spaţiile respective şi în orice condiţii normale de funcţionare a maşinilor şi de variaţii ale ventilaţiei care pot fi impuse de intervalul posibil al temperaturilor ambiante. Instalaţiile de detectare care folosesc exclusiv detectoare termice sunt autorizate doar în spaţiile de înălţime limitată şi acolo unde folosirea lor este în mod deosebit adecvată. Instalaţia de detectare trebuie să lanseze atât semnale sonore, cât şi vizuale, ambele distincte de alarmele de la oricare altă instalaţie care nu indică incendiu, în suficient de multe locuri pentru a garanta că alarmele sunt auzite şi observate pe puntea de comandă şi de către ofiţerul mecanic responsabil.
    Când puntea de comandă este fără echipaj la bord, alarma trebuie să sune în locul în care este de cart un membru responsabil al echipajului.
    După instalare, instalaţia se încearcă în diverse condiţii de funcţionare a motorului şi de ventilaţie.;"

    n) la partea B „Măsuri de protecţie contra incendiului“, regula II-2/B/14.1.1.2 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    ".2 Cerinţele din regulile II-2/A/12, II-2/B/7, II-2/B/9 şi II-2/B/9a pentru menţinerea integrităţii zonelor verticale trebuie aplicate şi punţilor şi pereţilor etanşi reprezentând limitele ce separă zonele orizontale una de alta şi de restul navei.“;"

    o) la partea B „Măsuri de protecţie contra incendiului“, regula II-2/B/14.1.2.2 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    ".2 La navele noi construite înainte de 1 ianuarie 2018 care transportă maximum 36 de pasageri şi la navele existente din clasa B care transportă peste 36 de pasageri, pereţii etanşi ce delimitează încăperile de categorie specială trebuie izolaţi conform cerinţelor pentru spaţiile de categoria (11) din tabelul 5.1 din regula II-2/B/5, iar limitele orizontale conform cerinţelor pentru categoria (11) din tabelul 5.2 din regula II-2/B/5. La navele construite la 1 ianuarie 2018 sau după această dată care transportă maximum 36 de pasageri, pereţii etanşi ce delimitează încăperile de categorie specială trebuie izolaţi conform cerinţelor pentru spaţiile de categoria (11) din tabelul 5.1a din regula II-2/B/5, iar limitele orizontale conform cerinţelor pentru categoria (11) din tabelul 5.2a din regula II-2/B/5."


    3. Capitolul III „Mijloace de salvare“ se modifică şi se completează după cum urmează:
    a) tabelul de la regula III/2.6 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "

    ┌────────────────────────────┬───────────────┬───────────────┬───────────────┐
    │ Spaţii │ B │ C │ D │
    ├────────────────────────────┼───────┬───────┼───────┬───────┼───────┬───────┤
    │Număr de persoane (N) │ │ │ │ │ │ │
    │Număr de pasageri (P) │ >250 │ ≤250 │ >250 │ ≤250 │ >250 │ ≤250 │
    ├────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
    │Capacitatea ambarcaţiunilor │ │ │ │ │ │ │
    │de salvare *1),*2),*3),*4) │ │ │ │ │ │ │
    ├────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
    │- nave existente │ 1,10 N│ 1,10 N│ 1,10 N│ 1,10 N│ 1,10 N│ 1,10 N│
    ├────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
    │- nave noi │ 1,25 N│ 1,25 N│ 1,25 N│ 1,25 N│ 1,25 N│ 1,25 N│
    ├────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
    │Bărci de urgenţă *4),*5) │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
    ├────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
    │Colaci de salvare *6) │ 8 │ 8 │ 8 │ 4 │ 8 │ 4 │
    ├────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
    │Veste de salvare *8),*9), │ 1,05 N│ 1,05 N│ 1,05 N│ 1,05 N│ 1,05 N│ 1,05 N│
    │*11),*12),*13) │ │ │ │ │ │ │
    ├────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
    │Veste de salvare pentru │ 0,10 P│ 0,10 P│ 0,10 P│ 0,10 P│ 0,10 P│ 0,10 P│
    │copii *9),*13) │ │ │ │ │ │ │
    ├────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
    │Veste de salvare pentru │0,025 P│0,025 P│0,025 P│0,025 P│0,025 P│0,025 P│
    │copii sub 2 ani *10),*13) │ │ │ │ │ │ │
    ├────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
    │Facle de semnalizare a │ 12 │ 12 │ 12 │ 12 │ 6 │ 6 │
    │a sinistrului *7) │ │ │ │ │ │ │
    ├────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
    │Aparate de lansare a │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ - │ - │
    │bandulei *14) │ │ │ │ │ │ │
    ├────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
    │Transpondere radar │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
    ├────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┤
    │Aparate duplex de │ │ │ │ │ │ │
    │radiotelefonie VHF │ 3 │ 3 │ 3 │ 3 │ 3 │ 2 │
    └────────────────────────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┘

    *1) Ambarcaţiunile de salvare pot fi bărci de salvare sau plute de salvare ori o combinaţie a acestora, în conformitate cu dispoziţiile regulii III/2.2 Atunci când se justifică prin caracterul sigur al călătoriilor şi/sau prin condiţiile climatice favorabile din zona de exploatare, având în vedere recomandările din MSC/Circ.1046 ale OMI, administraţia statului de pavilion poate accepta, dacă acest lucru nu este respins de statul membru gazdă:
    a) plute de salvare deschise gonflabile reversibile care nu respectă secţiunea 4.2 sau 4.3 din Codul LSA, cu condiţia ca respectivele plute de salvare să respecte integral cerinţele din anexa 10 la Codul din 1994 pentru siguranţa navelor de mare viteză şi, pentru navele construite la 1 ianuarie 2012 sau după această dată, anexa 11 la Codul din 2000 pentru siguranţa navelor de mare viteză;
    b) plute de salvare care nu respectă cerinţele de la paragrafele 4.2.2.2.1. şi 4.2.2.2.2. din Codul LSA privind izolarea împotriva frigului a podelei plutei de salvare.
    Ambarcaţiunile de salvare pentru navele existente din clasele B, C şi D trebuie să respecte regulile aplicabile din Convenţia SOLAS 74 pentru navele existente, astfel cum a fost modificată la 17 martie 1998. Toate navele de pasageri ro-ro trebuie să respecte cerinţele regulii III/5-1, după caz.
    O instalaţie sau instalaţiile de evacuare în mare care este/sunt conformă/conforme cu secţiunea 6.2 din Codul LSA poate/pot înlocui capacitatea echivalentă a plutelor de salvare astfel cum este prevăzută în tabel, inclusiv aparatura de lansare a acestora, dacă este cazul.
    *2) Ambarcaţiunile de salvare trebuie, pe cât posibil, să fie distribuite egal pe fiecare latură a navei.
    *3) Capacitatea totală a ambarcaţiunilor de salvare, inclusiv plute de salvare suplimentare, trebuie să fie în conformitate cu cerinţele din tabelul de mai sus, adică 1,10N = 110% şi 1,25N = 125% din numărul total de persoane (N) pe care nava este autorizată să le transporte. Trebuie transportat un număr suficient de ambarcaţiuni de salvare pentru a garanta că, dacă oricare dintre ambarcaţiunile de salvare este pierdută sau iese din funcţiune, ambarcaţiunile de salvare rămase pot primi numărul total de persoane pe care nava este autorizată să le transporte. Dacă cerinţele privind arimarea pentru plutele de salvare din regula III/7.5 nu sunt respectate, pot fi solicitate plute de salvare suplimentare.
    *4) Numărul total de bărci de salvare şi/sau bărci de urgenţă trebuie să fie suficient pentru a garanta că, în caz de abandonare a navei de către numărul total de persoane pe care nava este autorizată să le transporte, fiecare barcă de salvare sau barcă de urgenţă trebuie să adune maximum nouă plute de salvare.
    *5) Aparatura de lansare pentru bărcile de salvare trebuie să respecte cerinţele regulii III/10.
    Dacă o barcă de urgenţă respectă cerinţele secţiunii 4.5 sau 4.6 din Codul LSA, aceasta poate fi inclusă în capacitatea ambarcaţiunilor de salvare precizată în tabelul de mai sus.
    O barcă de salvare poate fi acceptată ca barcă de urgenţă cu condiţia ca aceasta şi sistemele sale de lansare şi recuperare să respecte, de asemenea, cerinţele aplicabile unei bărci de urgenţă.
    Cel puţin una dintre bărcile de urgenţă, dacă există obligaţia să fie purtată o astfel de barcă, de pe navele de pasageri ro-ro trebuie să fie o barcă de urgenţă rapidă care să respecte cerinţele regulii III/5-1.3.
    Atunci când administraţia statului de pavilion consideră că instalarea unei bărci de urgenţă sau a unei bărci de urgenţă rapide la bordul unei nave este fizic imposibilă, nava respectivă poate fi scutită de obligaţia de a purta o barcă de urgenţă, cu condiţia ca nava să respecte toate cerinţele următoare:
    a) nava este construită astfel încât să permită recuperarea din apă a unei persoane în dificultate;
    b) recuperarea persoanei în dificultate poate fi urmărită de pe puntea de comandă; şi
    c) nava este suficient de manevrabilă pentru a se apropia şi a recupera persoane în cele mai nefavorabile situaţii previzibile.
    *6) Trebuie să existe cel puţin un colac de salvare pe fiecare latură a navei care să fie echipat cu o parâmă plutitoare egală ca lungime cu cel puţin dublul înălţimii la care este arimat deasupra liniei de plutire în condiţii de pescaj minim sau cu 30 de metri (se reţine valoarea cea mai mare).
    Doi colaci de salvare trebuie să fie echipaţi cu semnale fumigene cu autodeclanşare şi cu lumină cu autodeclanşare; aceştia trebuie să poată fi decuplaţi uşor de pe puntea de comandă. Restul colacilor de salvare trebuie să fie echipaţi cu lumini cu autoaprindere, în conformitate cu dispoziţiile paragrafului 2.1.2 din Codul LSA.
    *7) Faclele de semnalizare a sinistrului, care respectă cerinţele secţiunii 3.1 din Codul LSA, trebuie depozitate pe puntea de comandă sau în postul de manevră.
    *8) Pentru fiecare persoană care trebuie să lucreze în zone expuse de pe navă trebuie prevăzută o vestă de salvare gonflabilă. Respectivele veste de salvare gonflabile pot fi cuprinse în numărul total de veste de salvare prevăzut în prezentele norme tehnice.
    *9) Trebuie să se asigure un număr de veste de salvare pentru copii egal cu cel puţin 10% din numărul pasagerilor de la bord sau un număr mai mare, dacă este necesar, astfel încât fiecărui copil să i se furnizeze o vestă de salvare.
    *10) Trebuie să se asigure un număr de veste de salvare pentru copii sub 2 ani egal cu cel puţin 2,5% din numărul pasagerilor de la bord sau un număr mai mare, dacă este necesar, astfel încât fiecărui copil sub 2 ani să i se furnizeze o vestă de salvare.
    *11) Toate navele trebuie să deţină un număr suficient de veste de salvare pentru personalul de cart şi destinate utilizării în cadrul unor staţii îndepărtate de ambarcaţiuni de salvare. Vestele de salvare destinate pentru personalul de cart trebuie să fie depozitate pe punte, în postul de comandă a maşinilor şi în orice alt post de supraveghere unde este necesară prezenţa membrilor echipajului.
    Cel târziu la data primei inspecţii periodice efectuate după 1 ianuarie 2012, toate navele de pasageri trebuie să respecte dispoziţiile de la notele de subsol 12 şi 13.
    *12) Dacă vestele de salvare pentru adulţi furnizate nu sunt adecvate, ca mărime, pentru persoanele cântărind până la 140 kg şi cu o lăţime a pieptului de până la 1750 mm, trebuie să existe la bord un număr suficient de accesorii pentru ca aceste veste de salvare să fie ataşate în mod corespunzător de persoanele respective.
    *13) Pe toate navele de pasageri, fiecare vestă de salvare trebuie să fie prevăzută cu o lumină, în conformitate cu cerinţele paragrafului 2.2.3 din Codul LSA. Toate navele de pasageri ro-ro trebuie să respecte dispoziţiile regulii III/5.5.2.
    *14) Pentru navele cu o lungime mai mică de 24 m nu există obligativitatea de a transporta la bord aparate de lansare a bandulei."

    b) după regula III/9/2 se introduce o nouă regulă, regula III/9/2a, cu următorul cuprins:
    ".2a Cel târziu la data primei intrări programate în doc uscat de după 1 ianuarie 2018, dar cel târziu la 1 iulie 2019, mecanismele de decuplare în sarcină a bărcilor de salvare ce nu respectă paragrafele de la 4.4.7.6.4 până la 4.4.7.6.6 din Codul LSA se înlocuiesc cu echipamente care sunt conforme codului, avându-se în vedere Liniile directoare pentru evaluarea şi înlocuirea sistemelor de decuplare şi recuperare a bărcilor de salvare, elaborate de OMI şi difuzate prin MSC.1/Circ.1392;"

    c) după regula III/10 se introduce o nouă regulă, regula III/10a, cu următorul cuprins:
    "10a. Recuperarea persoanelor din apă
    NAVE DIN CLASELE B, C ŞI D, CONSTRUITE LA 1 IANUARIE 2018 SAU DUPĂ ACEASTĂ DATĂ
    .1 Toate navele trebuie să aibă planuri şi proceduri specifice navei respective pentru recuperarea persoanelor din apă, ţinându-se seama de Liniile directoare pentru elaborarea de planuri şi proceduri de recuperare a persoanelor din apă, elaborate de OMI şi difuzate prin MSC.1/Circ.1447. Planurile şi procedurile trebuie să identifice echipamentul destinat a fi utilizat în scopul recuperării şi măsurile care trebuie luate pentru reducerea la minimum a riscului pentru personalul de la bordul navei implicat în operaţiuni de recuperare. Navele construite înainte de 1 ianuarie 2018 trebuie să se conformeze acestei cerinţe până la data primei inspecţii periodice sau de reînnoire a echipamentului de siguranţă.
    .2 Navele de pasageri ro-ro care sunt în conformitate cu regula III/5-1.4 sunt considerate ca fiind conforme cu prezenta regulă."

    d) după regula III/13.8 se introduce o nouă regulă, regula III/13.9, cu următorul cuprins:
    ".9 Membrii echipajului care deţin responsabilităţi în ceea ce priveşte pătrunderea în spaţii închise sau salvarea participă la un exerciţiu având ca obiect spaţiile închise şi salvarea, care trebuie să aibă loc la bordul navei la intervale ce urmează a fi stabilite de administraţie, dar cu o frecvenţă de minimum o dată pe an:
    .1 Exerciţii ce au ca obiect accesul în spaţii închise şi salvarea
    .1 Exerciţiile ce au ca obiect accesul în spaţii închise şi salvarea trebuie planificate şi conduse în condiţii de siguranţă, ţinând seama, după caz, de liniile directoare furnizate în cadrul Recomandărilor revizuite privind accesul la spaţiile închise la bordul navelor, adoptate de OMI prin rezoluţia A.1050(27).
    .2 Fiecare exerciţiu ce are ca obiect accesul în spaţii închise şi salvarea include:
    .1 verificarea şi utilizarea echipamentului de protecţie personal necesar pentru acces;
    .2 verificarea şi utilizarea echipamentului şi procedurilor de comunicare;
    .3 verificarea şi utilizarea instrumentelor de măsurare a atmosferei din spaţii închise;
    .4 verificarea şi utilizarea echipamentului şi procedurilor de salvare; şi
    .5 instrucţiuni referitoare la tehnici de prim ajutor şi resuscitare."

    e) după regula III/13 se introduce o nouă regulă, regula III/14, cu următorul cuprins:
    "14. Înregistrări (R 19.5)
    NAVE NOI ŞI EXISTENTE DIN CLASELE B, C ŞI D:
    .1 Data la care au loc adunările, detaliile exerciţiilor de abandonare a navei şi de incendiu, ale exerciţiilor ce au ca obiect accesul în spaţii închise şi salvarea, ale exerciţiilor pentru alte dispozitive de salvare şi ale instruirii la bord se înregistrează în jurnalul de bord prevăzut, eventual, de administraţie. Dacă nu are loc o adunare, un exerciţiu sau o sesiune de instruire complet(ă) la momentul stabilit, se face o înregistrare în jurnalul de bord prin care se precizează circumstanţele şi amploarea adunării, a exerciţiului sau a sesiunii de instruire desfăşurat(e)."



    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016