Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ministrul de Stat, Ministrul Sănătăţii Având în vedere prevederile art. 12, lit. c), anexa nr. 2, pct. I 3, din Legea nr. 100/1998 privind asistenţa de sănătate publică; Văzând Referatul de aprobare nr. GH/9228/06.12.2000 al Direcţiei Generale de Sănătate Publică din Cadrul Ministerului sănătăţii şi avizul Casei Naţionale de Asigurări Sociale de Sănătate nr. SB/3232/06.12.2000, În temeiul Hotărârii Guvernului nr. 244/1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii cu modificările şi completările ulterioare; emite următorul: ART. 1 Se aprobă Normele privind serviciile de spălătorie pentru unităţile medicale prevăzute în anexa, care face parte integrantă din prezentul ordin. ART. 2 Direcţia generală de Sănătate Publică, institutele de sănătate publică, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. ART. 3 Prezentul ordin intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2001. ANEXA 1 Norme tehnice privind serviciile de spălătorie pentru unităţile medicale 1. Obiective şi domenii de aplicare 1.1. Obiectivul normelor tehnice privind serviciile de spălătorie pentru unităţile medicale este reglementarea modului de colectare şi ambalare, transport, prelucrare, depozitare şi returnare a lenjeriei. Reglementarea acestui ordin are scopul de a diminua riscurile pentru infecţiile nozocomiale, de a proteja pacienţii, personalul şi de a preveni contaminarea mediului prin asigurarea şi controlul calităţii precum şi prin ameliorarea continua a calităţii serviciilor de spălătorie şi pentru crearea confortului psihic al pacienţilor şi personalului faţă de un standard hotelier normal. 1.2. Normele tehnice se aplica de către serviciile de spălătorie ale unităţii medicale şi de către orice furnizor de servicii de spălătorie pentru unităţile medicale. 1.3. Prezentele norme nu se aplica pentru lenjeria de unica folosinţa, care după utilizare devine deşeu şi se îndepărtează şi neutralizează conform reglementărilor în vigoare privind deşeurile rezultate din activităţile medicale. 1.4. Unităţile medicale vor elabora şi aproba, prin regulament intern, codurile de procedura, conform prezentelor norme. 2. Definiţii Semnificaţia unor termeni folosiţi în prezentele norme tehnice este următoarea: 2.1. "serviciile de spălătorie" reprezintă ansamblul activităţilor desfăşurate în scopul gestionării şi prelucrării lenjeriei de spital, începând cu momentul colectării lenjeriei murdare din secţiile unităţii medicale şi până în momentul predării produsului finit înapoi pe secţie. 2.2. "spălătoria" reprezintă unitatea funcţională în care se desfăşoară fluxul tehnologic de prelucrare pentru obţinerea lenjeriei-produs-finit. 2.3. "lenjeria de spital" reprezintă totalitatea articolelor textile folosite în unităţi medicale şi include: cearceafuri, fete de perna, uniforme ale personalului medical, prosoape, pijamale, articole de îmbrăcăminte pentru pacienţi, etc. 2.4. "lenjeria murdară" reprezintă totalitatea articolelor de lenjerie şi include atât lenjeria murdară nepătată cât şi lenjeria contaminată. 2.5. "lenjeria curată" reprezintă lenjeria care a trecut prin toate etapele procesului de spălare, uscare, călcare şi care nu prezintă urme de murdărie, pete vizibile şi a suportat un proces de dezinfecţie termică sau chimică. 2.6. "lenjerie murdară nepătată" este lenjeria murdară care provine de la pacienţi internaţi. 2.7. "lenjeria murdară pătată" este lenjeria care a venit în contact cu sângele şi/sau alte fluide biologice. 2.8. "lenjeria-produs finit" este lenjeria care a parcurs toate etapele fluxului tehnologic şi se afla depozitată în spaţiul desemnat din zona curata a spălătoriei. 2.9. "dezinfecţia lenjeriei" este procesul de distrugere a formelor vegetative ale microorganismelor, a virusurilor şi afungilor, cu excepţia sporilor bacterieni, astfel încât lenjeria dezinfectată să poată fi folosită fără riscuri pentru personal şi pacienţi. 3. Colectarea la sursa şi ambalarea lenjeriei 3.1. Colectarea şi ambalarea la sursa a lenjeriei de spital se fac respectând Precauţiunile Universale. Lenjeria murdară se colectează şi ambalează la locul de producere, în aşa fel încât să fie cât mai puţin manipulată şi scuturată, în scopul prevenirii contaminării aerului, a personalului şi a pacienţilor. Se interzice sortarea la locul de producere a lenjeriei pe tipuri de articole. Rufele murdare nu trebuie atinse din momentul în care se ridica de la patul bolnavului până la maşina de spălat. Rufele vor fi transportate în saci care se desfac singuri eliberând astfel rufele în maşina de spălat. Nu se permite scoaterea lenjeriei din ambalajul de-transport până la momentul predării la spălătorie. 3.2. Personalul care execută colectarea şi ambalarea lenjeriei va trebui să verifice ca în articolele de lenjerie să nu rămână obiecte tăietoare-înţepătoare sau deşeuri de acest tip. Personalul care colectează şi ambalează lenjeria va purta echipament de protecţie corespunzător, inclusiv mănuşi, conform prevederilor normativelor în vigoare privind protecţia muncii. După îndepărtarea echipamentului de protecţie personalul se va spăla pe mâini. 3.3. Ambalarea lenjeriei murdare se face, în funcţie de gradul de risc, în: - ambalaj dublu pentru lenjeria contaminată; – ambalaj simplu pentru lenjeria necontaminată. 3.4. Ambalajul simplu pentru lenjeria murdară nepătată este reprezentat de sacul din material textil sau polyester pe portsac sau de containerul de plastic cu roti. Ambalajul se spală şi se dezinfectează în spălătorie: sacul de material textil este supus procesului de spălare şi de dezinfecţie termică sau chimica în utilajele existente, iar containerul de plastic se spală cu apă caldă şi detergent şi apoi se dezinfectează cu un produs adecvat. 3.5. Dacă lenjeria murdară este umedă, ea se introduce mai întâi într-un sac impermeabil şi apoi se pune în ambalajul descris mai sus. 3.6. Ambalajul dublu pentru lenjeria murdară pătată este reprezentat de sacul interior impermeabil, din polietilenă, iar ambalajul exterior este sacul din material textil sau containerul de plastic cu roţi. Sacul de polietilenă care a venit în contact cu lenjeria murdară pătată nu se refoloseşte, ci se aruncă într-un sac galben pentru deşeuri infecţioase, urmând filiera de îndepărtare conform reglementărilor în vigoare. Ambalajul exterior se supune în spălătorie aceloraşi tratamente descrise la punctul 3.4. Sacul interior impermeabil nu se deschide decât în momentul introducerii lenjeriei contaminate în maşina de spălat. 3.7. Pentru identificarea rapida a categoriilor de lenjerie codul de culori folosit este: - alb pentru ambalajul exterior al lenjeriei necontaminate (sac sau container alb); – galben-portocaliu pentru ambalajul exterior al lenjeriei contaminate; se poate aplica eventual şi pictograma "pericol biologic" (sac sau container galben-portocaliu). 4. Transportul şi depozitarea lenjeriei murdare 4.1. Lenjeria murdară ambalată este transportată la spălătorie cu ajutorul unor cărucioare speciale pentru saci sau în containere de plastic cu roti. Căruciorul pentru saci poate fi utilizat pentru transportul lenjeriei curate numai după ce a fost spălat cu apa calda cu detergent şi dezinfectat. 4.2. În cazul în care spitalul are tobogan pentru evacuarea lenjeriei, aceasta poate fi aruncată numai după ambalare. Toboganul trebuie curăţat şi păstrat în bune condiţii. Lenjeria murdară pătată nu se evacuează prin tobogan. 4.3. Depozitarea lenjeriei murdare ambalate se face pe secţie într-un spaţiu în care pacienţii şi vizitatorii nu au acces. Se limitează timpul de depozitare a lenjeriei ambalate în punga de polietilena la maximum 24 de ore. 5. Sortarea lenjeriei 5.1. Nu se admite sortarea lenjeriei contaminate. 5.2. Sortarea lenjeriei necontaminate se face dacă aceasta operaţiune este cerută de instrucţiunile de folosire ale utilajului de spălare. Sortarea lenjeriei se face în zona murdară din spălătorie. Lenjeria folosită se sortează pe diferite tipuri de articole pe banda sau masa de sortare (de exemplu: fete de perna, cearceafuri, pijamale, cămăşi de noapte, uniforme, etc). Dacă, în pofida precauţiunilor luate la colectarea şi ambalarea pe secţii, obiecte tăietoare-înţepătoare sau deşeuri de acest tip se afla încă în lenjeria la sortare aceste obiecte se îndepărtează într-un recipient cu pereţi rigizi pentru deşeurile înţepătoare-tăietoare. La sfârşitul fiecărei ture de lucru masa sau banda de sortare se spală şi se dezinfectează. 5.3. Personalul care lucrează în zona murdară trebuie să poarte halate sau uniforme de alta culoare faţă de uniformele folosite în zona curata pentru a se reduce riscul de contaminare. Personalul care sortează lenjeria trebuie să poarte echipamentul de protecţie (şorţuri, mănuşi rezistente la acţiuni mecanice, ochelari de protecţie, măşti, cizme de cauciuc, bonete, conform prevederilor normativelor în vigoare. 6. Cântărirea lenjeriei Pentru a se cunoaşte cantitatea de lenjerie murdară ce trebuie prelucrată în maşina de spălat într-o şarjă, lenjeria se cântăreşte înainte de introducerea în utilajul de spălat. Trebuie urmărit ca maşina de spălat să fie încărcată atât cât prevede cartea tehnica a utilajului, pentru a asigura un raport optim între volumul soluţiei de detergent, aditivi, apa şi cantitatea de lenjerie. 7. Procesul de spălare 7.1. Procesul de spălare în maşina de spălat, indiferent de tipul acesteia, cuprinde următoarele etape: prespălarea, dezinfecţia (pentru rufele contaminate), spălarea principala, clătirea şi stoarcerea. Utilajele tehnologice folosite în procesul de spălare trebuie să fie avizate sanitar. 7.2. Detergenţii, aditivii şi dezinfectanţii chimici utilizaţi în timpul procesului de spălare trebuie să fie avizaţi sanitar şi special formulaţi pentru rufe. 7.3. Etapa de prespălare permite diluarea şi suspendarea într-o soluţie de apa cu detergent a unei mari părţi a particulelor de murdărie. Apa de prespălare este apoi evacuată. În timpul prespălării se menţine temperatura sub 38°C şi o alcalinitate scăzută. În procesul de prespălare se poate adauga substanţa dezinfectantă. 7.4. Etapa de spălare principala continua diluarea şi suspendarea particulelor de murdărie într-o noua soluţie de apa cu detergent până la îndepărtarea completa a petelor şi murdăriei. În timpul spălării principale are loc decontaminarea termica a lenjeriei, care este realizată spre exemplu prin supunerea lenjeriei la temperatura de 90°C timp de 10 minute. Timpul de menţinere în platou a temperaturii nu include timpul necesar ridicării temperaturii la aceste valori şi timpul adiţional necesar pentru a realiza temperatura respectiva în interiorul întregii şarje de lenjerie. Maşina de spălat trebuie dotată cu un dispozitiv electronic de măsurare şi afişare a temperaturii. 7.5. Clătirea reprezintă ultima etapa a procesului de spălare în timpul căreia se îndepărtează de pe lenjerie substanţele alcaline, detergentul şi alţi aditivi folosiţi în timpul spălării. Clătirea conţine mai multe faze la care se introduce apa proaspăta de fiecare data. 7.6. Utilajele care au suferit reparaţii se folosesc pentru spălarea lenjeriei numai după ce au fost dezinfectate prin parcurgerea unui ciclu de spălare fără lenjerie. 8. Stoarcerea lenjeriei Etapa de stoarcere a lenjeriei este un proces mecanic realizat prin centrifugare (fie în maşina automată, fie într-un utilaj separat). La transportul lenjeriei umede către centrifugă se respecta normele de protecţia muncii pentru purtarea de greutăţi. Se recomanda folosirea cărucioarelor în acest scop. Oprirea storcătoarelor se va face automat, interzicându-se oprirea cu mana sau cu alte obiecte. Nu se va frâna centrifuga atunci când electromotorul nu este deconectat. Se va verifica starea de funcţionare a utilajelor la predarea centrifugei altui schimb. Nu se admit modificări ale utilajului care să permită funcţionarea fără capac. 9. Uscarea lenjeriei Uscarea lenjeriei stoarse se realizează astfel încât lenjeria spălata să nu poată fi contaminată sau murdarită. Se pot folosi maşina de uscare cu aer cald (uscător) sau tunelul de uscare. Nu se admite uscarea în aer liber sau în spaţii care nu sunt destinate acestui scop. 10. Călcarea lenjeriei Călcarea lenjeriei supuse dezinfecţiei termice sau chimice este obligatorie. Lenjeria se poate călca la calandru sau manual. Se vor utiliza calandre cu dispozitive care să facă imposibilă prinderea mâinilor muncitorilor sub rolele de presiune atunci când se alimentează maşina. Muncitorul va sta în timpul călcatului pe presuri electroizolante. Este interzis ca la întreruperea lucrului să se lase fierul de călcat în priza. 11. Depozitarea şi transportul lenjeriei curate 11.1. Lenjeria se depozitează în spălătorie, într-un spaţiu special amenajat, în zona curata, separat de zona murdară. Spaţiul de depozitare se dotează cu rafturi etichetate şi numerotate pe care este pusă lenjeria curata. Lenjeria curata se ambalează pentru transport în saci noi. Pentru transportul lenjeriei se folosesc cărucioare curate. 11.2. Depozitarea lenjeriei curate pe secţii se face în spaţii speciale destinate şi amenajate ferit de praf, umezeala şi vectori. Aceste spaţii se supun curăţeniei de rutina. La manipularea lenjeriei curate, personalul va respecta codurile de procedura privind igiena personală şi va purta echipamentul de protecţie adecvat. 12. Responsabilităţi ale personalului în cadrul serviciilor de spălătorie 12.1. Responsabilităţile enumerate mai jos se introduc în fişa postului la funcţiile respective. 12.2. Directorul general şi directorul medical împreună cu directorul administrativ: - prevede fondurile necesare pentru funcţionarea în bune condiţii a spălătoriei spitalului, inclusiv fondurile pentru respectarea normelor de protecţia muncii; 12.3. Directorul general - numeşte şeful spălătoriei; – aprobă planul de activitate a serviciilor de spălătorie, plan ce include codul de procedura; – aprobă planul de formare profesională continuă a personalului, inclusiv planul pentru instruirile de protecţia muncii; – contractează dacă este cazul servicii cu unităţi autorizate ca spălătorii. 12.4. Medicul şef al Compartimentului de Prevenire şi Control ale Infecţiilor Nosocomiale (CPCIN) sau medicul delegat cu responsabilităţi în prevenirea şi combaterea infecţiilor nosocomiale: - elaborează planul de activitate şi codul de procedura pentru manipularea lenjeriei şi pentru spălătoria din spital; – supraveghează prin sondaj modul de aplicare a planului de activitate şi a codului de procedură; – stabileşte circuitul lenjeriei în unitatea medicală şi circuitele funcţionale în spălătoria propriei unităţi; – verifică modul în care şeful spălătoriei organizează cursurile de formarea profesională continua a personalului şi colaborează cu aceasta la subiectele privind prevenirea şi controlul infecţiilor nozocomiale; – elaborează şi urmăreşte aplicarea planului de educare şi formare continuă; – propune directorului unităţii medicale contractarea de servicii cu unităţi autorizate ca spălătorii în cazul în care unitatea sanitară nu deţine o spălătorie proprie; – hotărăşte efectuarea testării microbiologice a lenjeriei produs-finit; – raportează periodic directorului unităţii situaţia accidentelor şi incidentelor apărute în cadrul serviciului de spălătorie. 12.5. Asistenta şefă a unităţii medicale: - răspunde şi controlează modul de aplicare a codului de procedura; – planifica necesarul de articole de lenjerie în colaborare cu şeful spălătoriei; – organizează cursurile de educare şi formare profesională continuă pentru infirmerie; – poate delega anumite atribuţii asistentelor şefe de secţie. 12.6. Infirmiera: - respectă modul de colectare şi ambalare a lenjeriei murdare, în funcţie de gradul de risc conform codului de procedura; – respectă codul de culori privind ambalarea lenjeriei murdare; – asigură transportul lenjeriei; – controlează ca lenjeria pe care o colectează să nu conţină obiecte înţepătoare-tăietoare şi deşeuri de acest tip; – ţine evidenţa lenjeriei la nivelul secţiei, a celei predate şi a celei ridicate de la spălătoria unităţii; – depozitează şi manipulează corect, pe secţie, lenjeria curată. 12.7. Personalul din spălătorie este compus dintr-un şef şi lucrătorii din spălătorie. Şeful spălătoriei numeşte supervizori dintre lucrători, pentru fiecare schimb, atât pentru zona curata cât şi pentru zona murdară. Supervizorii vor parcurge cursurile de educare şi formare profesională continua înainte de preluarea noilor sarcini. 12.8. Şeful spălătoriei: - răspunde de buna funcţionare a spălătoriei; – urmăreşte aplicarea planului de activitate a spălătoriei, a codului de procedura, respectarea şi aplicarea legislaţiei sanitare şi de protecţia muncii în vigoare; – planifica necesarul de echipament de protecţie pentru personalul din spălătorie; – verifica dacă personalul poarta echipamentul de protecţie; – verifica lenjeria în uz din punct de vedere al calităţii; – raportează medicului şef SPCIN şi responsabilului cu protecţia muncii accidentele şi incidentele din spălătorie şi ia măsuri care să prevină reapariţia lor; – tine evidenta lenjeriei aflate în unitatea medicală şi colaborează în acest sens cu asistenta şefă a unităţii medicale; – controlează planificarea necesarului de articole de lenjerie al secţiilor şi departamentelor; – prezintă spre aprobare directorului economic lista articolelor de lenjerie care trebuie achiziţionate, cu specificarea condiţiilor de calitate a produselor; – organizează cursuri de educare şi formare profesională continua; – verifica dacă personalul este pregătit profesional pentru a-şi îndeplini responsabilităţile la nivelul de calitate cerut; – evaluează calitatea activităţilor desfăşurate de personalul din subordine. 12.9. În cazul în care unitatea medicală nu dispune de spălătorie revin în totalitate asistenţei sefe a unităţii. Asistenta şefă sau o persoana delegată răspunde de predarea şi primirea lenjeriei murdare, respectiv curate, la şi de la spălătoria contractată. 12.11. Supervizorul zonei murdare: - are atribuţiile lucrătorului zonei murdare din spălătorie şi deserveşte utilajele de care răspunde; – supraveghează întreaga activitate a personalului care lucrează în aceasta zona; – răspunde de buna funcţionare şi întreţinere a utilajelor; – urmăreşte dacă personalul poarta echipamentul de protecţie corespunzător zonei de lucru; – verifica dacă s-au atins parametrii pentru dezinfecţia termica pentru fiecare ciclu de spălare, la maşinile din dotare şi verifica dacă lucrătorul a completat corect formularul de evidenta a dezinfecţiei termice; – verifica dacă s-a introdus substanţa dezinfectantă pentru dezinfecţia chimica şi verifica dacă lucrătorul a completat corect formularul de evidenta a dezinfecţiei chimice pentru fiecare ciclu de spălare; – verifica la sfârşitul zilei de lucru să nu rămână lenjerie în interiorul utilajelor de spălare; – verifica aplicarea procedurilor de curăţire la sfârşitul fiecărei zile de lucru; – controlează realizarea dezinfecţiei la sfârşitul zilei de lucru sau a masei de sortare; – răspunde de primirea lenjeriei murdare de la infirmierele de pe secţie. 12.12 Supervizorul zonei curate: - are atribuţiile lucrătorului zonei curate din spălătorie; – supraveghează întreaga activitate a personalului care lucrează în aceasta zona; – răspunde de buna funcţionare şi întreţinere a utilajelor; – urmăreşte dacă personalul poarta echipamentul de protecţie corespunzător zonei de lucru; – verifica lenjeria produs-finit din punct de vedere al calităţii; – verifica aplicarea procedurilor de curăţire a suprafeţelor la sfârşitul zilei de lucru; – urmăreşte şi scoate din zona curata personalul care prezintă afecţiuni evidente care ar putea contamina lenjeria curata; – răspunde de predarea lenjeriei curate infirmierelor de pe secţie. 12.13 Lucrătorii din spălătorie: - exploatează în condiţii optime utilajele de care răspund; – aplica proceduri de curăţire a suprafeţelor şi a utilajelor şi de dezinfecţie a benzii sau mesei de sortare, spală, eventual dezinfectează cărucioarele; – respecta codul de procedura; – completează formularele de evidenta a dezinfecţiei termice şi chimice pentru fiecare ciclu de spălare, la fiecare utilaj pe care îl deservesc; – poarta echipamentul de protecţie adecvat zonei de lucru; – răspund de calitatea activităţilor prestate. 13. Condiţii de proiectare şi funcţionare a spălătoriei 13.1 La proiectarea spălătoriilor noi şi la reamenajarea celor existente se vor organiza doua spaţii funcţionale: - zona murdară; – zona curata. 13.2 Cele doua zone, curata şi murdară, trebuie să fie separate obligatoriu printr-o barieră de separare, care poate fi fizica (perete despărţitor, maşini de spălat cu barieră igienică) sau funcţională, marcată eventual printr-o banda de vopsea galbenă pe pavimente. 13.3 În zona murdară se realizează următoarele operaţii: - primirea lenjeriei murdare; – sortarea lenjeriei necontaminate pe tipuri de articole; – îndepărtarea secreţiilor şi excreţiilor dacă se impune; – procesul de spălare a lenjeriei; – spălarea şi dezinfectarea cărucioarelor şi containerelor. Se recomanda ca lenjeria murdară pătată să fie spălata cu maşina de spălat cu barieră igienică, în vederea asigurării delimitării stricte fizice şi funcţionale a zonei murdare de cea curata. 13.4 În zona curata se realizează următoarele operaţii: - stoarcerea lenjeriei spălate (dacă exista utilaje separate pentru stoarcere); – uscarea lenjeriei curate; – călcarea lenjeriei; – depozitarea lenjeriei curate; – predarea lenjeriei curate către secţie. 13.5 La trecerea dintr-o zona a spălătoriei în alta, personalul este obligat să schimbe uniforma de lucru trecând prin vestiarul filtru (conform schemei din Anexa 3). Din acest motiv uniformele personalului din cele doua zone trebuie să fie culori distincte. Vestiarul filtru va fi prevăzut cu doua intrări: una din zona murdară şi una din zona curata. 13.6 Din zona curata a spălătoriei se prevede acces în spaţiul pentru odihna şi pentru luarea mesei, pentru personal. Din zona murdară se prevede acces în depozitul pentru piese de schimb şi scule pentru reparaţii. 13.7 Personalul care lucrează în zona murdară trebuie să poarte echipament de protecţie curat, schimbat zilnic. Personalul care lucrează în zona curata trebuie să-şi schimbe echipamentul cel puţin săptămânal. Mănuşile utilizate la sortare se spală la sfârşitul turei cu apa calda şi detergent şi se refolosesc. Uniformele de lucru murdare se depozitează separat de lenjeria unităţii medicale, în saci şi se spală separat în maşina de spălat. 13.8 Toate încăperile spălătoriei trebuie să fie iluminate şi ventilate adecvat, natural şi/sau artificial. Pentru încăperi ca spălătoria, uscătoria, călcătoria unde se produce abur este obligatorie existenta ventilaţiei mecanice. 13.9 Ambianţa termica va fi conform Normelor metodologice pentru protecţia muncii. 13.10 În spaţiile de spălare, de stoarcere a lenjeriei şi în vestiare se prevăd sifoane de pardoseala. Pavimentul spălătoriei va fi neted, fără crăpături, din materiale antiderapante, cu o hidroizolaţie buna şi înclinat. 14 Condiţii de calitate pentru aprecierea serviciilor de spălătorie, inclusiv pentru cele contractate 14.1 Calitatea serviciilor de spălătorie în spital este influenţată de mai mulţi factori: - caracteristicile de calitate ale ţesăturilor din care este confecţionată lenjeria; – colectarea şi ambalarea corecta la sursa pe categorii şi tratarea lenjeriei pentru a asigura lenjeria la un nivel de decontaminare adecvat; – folosirea adecvată a utilajelor din dotare şi a detergenţilor, aditivilor şi dezinfectanţilor celor mai potriviţi; – corelarea între capacitatea de prelucrare a spălătoriei şi necesarul de lenjerie curata. 14.2 Aprecierea calităţii serviciilor de spălătorie se face după următorul standard: - lenjeria-produs finit a suportat un proces de dezinfectare termica sau chimica; – lenjeria-produs finit este macroscopic curata şi fără pete vizibile; – lenjeria-produs finit este perfect uscată; – lenjeria foarte uzata, care nu mai are valoare de întrebuinţare ca articol de lenjerie, este scoasă din evidenta în baza procedurilor legale de casare. 14.3 Pentru a face corelarea între diferiţi factori enunţaţi la 15.1 astfel încât să se atingă nivelul de calitate enunţat la 15.2, unitatea medicală şi spălătoria, indiferent de forma de organizare, vor institui un sistem de management al calităţii. Managementul calităţii reprezintă totalitatea activităţilor desfăşurate în scopul realizării obiectivelor referitoare la calitate, prin utilizarea optimă a resurselor. 14.4. Managementul calităţii cuprinde mai multe funcţii: - evaluarea: cerinţele beneficiarilor şi a posibilităţilor de execuţie; – planificarea calităţii: stabilirea strategiei, a obiectivelor şi a planurilor periodice; – organizarea activităţilor, a dotării cu utilaje şi echipamente, organizarea resurselor din cadrul spălătoriei, referitoare la calitate; – aplicarea strategiei pe termen scurt şi mediu şi a corecţiilor necesare îmbunătăţirii calităţii; – asigurarea participării personalului la realizarea calităţii prin respectarea voluntară a codului de procedura, printr-o informare şi perfecţionare profesională continua; – controlul calităţii; – asigurarea calităţii: respectarea normelor europene de calitate; – îmbunătăţirea calităţii prin adaptarea la cerinţe şi eficienta economică. 14.5. Dintre funcţiile managementului calităţii, o importanta critica pentru diminuarea riscurilor o au controlul calităţii şi asigurarea calităţii. 14.6. Controlul calităţii reprezintă ansamblul activităţilor de supraveghere a desfăşurării etapelor procesului tehnologic şi de evaluare a calităţii produsului finit, în fiecare din etapele procesului tehnologic, în raport cu obiectivele şi standardele prestabilite. 14.7. Asigurarea calităţii include toate activităţile care contribuie la realizarea calităţii serviciilor de spălătorie. Atribuţiile de baza ale părţilor responsabile de asigurare a calităţii sunt: - urmărirea cu stricteţe a prescripţiilor standardelor de stat, documentaţiilor tehnice şi a documentelor interne ale unităţii medicale; – urmărirea includerii în comenzile către spălătorii sau în contractele economice a condiţiilor de calitate; – punerea la dispoziţia serviciului aprovizionare a documentaţiei necesare pentru respingerea sau formularea reclamaţiilor la produsele aprovizionate care nu corespund calitativ (ex: lenjerie din fibre care nu suporta dezinfecţia termica); – controlarea stării de curăţenie a mijloacelor de transport destinate lenjeriei ce urmează a fi expediate către unitatea medicală şi luarea de măsuri pentru ca mijloacele de transport să asigure integritatea produselor transportate; – controlarea modului de păstrare şi depozitare a lenjeriei produs-finit; – verificarea respectării condiţiilor tehnice de manipulare în spălătorie, prin luarea de măsuri pentru eliminarea cauzelor în cazul unor abateri; – controlarea îndeplinirii condiţiilor de calitate pe întregul flux, în cazul spălătoriei proprii; – sesizarea conducerii unităţii cu privire la abaterile vizând calitatea şi elaborarea de propuneri pentru eliminarea acestora; – efectuarea tuturor verificărilor şi a testării microbiologice conform Anexei 2, pentru - determinarea precisă a calităţii produsului finit; – întocmirea de programe concrete şi iniţierea de acţiuni pentru îmbunătăţirea calităţii produsului finit. 14.8. Unitatea medicală trebuie să fie dotată cu lenjerie care să corespundă unor condiţii de calitate a ţesăturilor astfel încât să poată suporta toate procesele tehnologice. Se recomanda: - confecţionarea lenjeriei din ţesături de bumbac sau bumbac în amestec cu alte fibre, care să suporte tratament termic la temperaturile dezinfecţiei termice; – ţesătura să aibă stabilitate dimensională; – ţesătura să aibă o durabilitate mare; – ţesătura să fie rezistenta la rupere şi alunecare; – ţesătura să aibă tuşeu neted şi suplu. 14.9. În dimensionarea unor spălătorii noi sau reamenajarea celor existente se vor lua în calcul următoarele informaţii orientative:
┌──────────────────────────────────────┐
│Tipuri de ţesături Greutatea │
│aproximativă │
│în grame/zi │
├──────────────────────────────────────┤
│1. Lenjerie pentru pat (cearceaf de │
│pat, │
│plic, faţă de pernă) 1500 g │
│2. Prosoape de baie 750 g │
│3. Ţesături pentru operaţie 500 g │
│4. Ţesături pentru transport 250 g │
│5. Îmbrăcăminte pentru personal 500 g │
├──────────────────────────────────────┤
│6. Îmbrăcăminte pentru pacienţi │
│(pijamale, halate) 500 g │
│7. Altele 250 g │
│Total/pat/zi 4250 g │
└──────────────────────────────────────┘
14.10. Lenjeria bolnavului se schimbă la un interval de maxim 3 zile sau ori de câte ori este nevoie dacă se murdăreşte. Periodicitatea schimbării echipamentului personalului se face în funcţie de gradul de risc şi se stabileşte prin regulamentul intern al unităţii medicale. 14.11. Se recomandă să existe un set de lenjerie în folosinţă, un set de lenjerie în spălătorie şi un set de lenjerie în stoc. 15. Contractarea serviciilor cu unităţi autorizate ca spălătorii 15.1. Unitatea medicală poate să prelucreze lenjeria murdară atât în spălătoria proprie a spitalului, cât şi în unităţi contractate, dacă sunt autorizate ca spălătorii de autorităţile de sănătate publică teritoriale. Indiferent de forma de contract, se vor stipula responsabilităţile fiecărei părţi şi standardele de calitate ale produsului finit, metodele de control şi de asigurare a calităţii, modul de respectare a prezentelor norme tehnice. 15.2. Se interzice spălarea lenjeriei în unităţi contractante care spală pentru populaţie sau alte comunităţi dacă nu se realizează condiţii tehnice şi funcţionale prevăzute în Normele tehnice privind serviciile de spălătorie pentru unităţile medicale. Maşinile care transporta lenjeria murdară şi curata în afară spitalului trebuie să fie autorizate sanitar. 15.3. Indiferent de tipul de contract, acesta trebuie să conţină următoarele: - normele tehnice privind serviciile de spălătorie, conform prezentului ordin; – condiţiile de calitate ale produsului finit; – termenele de predare şi de primire ale lenjeriei (ritmicitatea); – condiţiile în care lenjeria este preluată de unitatea contractantă: modul de ambalare, diferenţiat în funcţie de procesul tehnologic la care este supusă lenjeria; – condiţiile de recepţionare ale produsului finit (se va efectua periodic testarea microbiologica realizată de laboratoare autorizate); – stipularea obligaţiei spălătoriei sau unităţii contractate de preluare a lenjeriei ambalate într-un mod corespunzător, la cererea unităţii medicale, indiferent de termenele stabilite în contract; – lenjeria-produs finit va fi recepţionată de unitatea medicală dacă întruneşte standardele de calitate prevăzute în contract; – dacă unitatea contractată, din vina să, depăşeşte termenele de livrare prevăzute, condiţiile de calitate specificate sau nu răspunde solicitărilor unităţii medicale, vor fi prevăzute penalizări conform legii şi posibilitatea rezilierii contractului, inclusiv plata daunelor provocate; – se vor prevedea condiţii de forţă majoră pentru ambele părţi; – normele de protecţie a muncii; – normele privind controlul infecţiilor nozocomiale. 16. Educarea şi formarea profesională continuă a personalului implicat în serviciile de spălătorie 16.1. Educarea şi formarea profesională continuă a personalului sunt o sarcina permanentă a conducerii medicale a unităţii medicale, constituie o etapă importantă în funcţionarea unui serviciu de spălătorie eficient şi sunt incluse în planul de activitate al serviciilor de spălătorie. 16.2. Unitatea medicală este obligată să asigure educarea şi formarea profesională continua pentru angajaţi, în următoarele situaţii: - la angajare; – la preluarea unei noi sarcini de serviciu; – la introducerea de echipamente noi sau modificarea celor existente; – la introducerea de tehnologii noi; – la recomandarea medicului SPCIN sau a medicului delegat cu responsabilităţi în prevenirea şi combaterea infecţiilor nozocomiale care a constatat nereguli în aplicarea codului de procedura; – periodic, la fiecare şase luni. 16.3. Şeful spălătoriei este obligat să identifice care sunt nevoile de prelucrare şi formare profesională continuă pentru ca personalul să îşi desfăşoare activitatea conform codului de procedura. Şeful spălătoriei elaborează manualul care va fi folosit la cursurile de educare şi formare profesională continua. Asistenta şefă a unităţii medicale va organiza cursurile de educare şi formare profesională continua pentru infirmierie. 16.4. Cursul de educare şi formare profesională continua a personalului care manipulează lenjeria, cuprinde următoarele aspecte: - manipularea lenjeriei (colectarea la sursa, ambalarea, transportul); – prelucrarea lenjeriei (spălarea, stoarcerea, uscarea, călcarea); – dezinfecţia termica şi chimica a lenjeriei; – funcţionarea şi întreţinerea utilajelor; – prezentarea riscurilor pentru mediu şi sănătatea umană în serviciile de spălătorie; – codul de procedura; – normele de protecţie a muncii. 17. Controlul medical la angajare şi periodic Controlul medical la angajare şi periodic se va face conform normativelor legale în vigoare ca şi pentru personalul din alimentaţia publică. 18. Raportarea incidentelor şi accidentelor Orice incident sau accident produs în spălătorie va fi comunicat, de îndată, şefului spălătoriei care va anunţa responsabilul cu protecţia muncii şi pe medicul şef SPCIN în situaţia în care intervine un accident prin tăiere sau înţepare cu obiecte tăietoare-înţepătoare sau cu deşeuri de acest tip provenite din secţii. Se vor stabili împrejurările şi cauzele, se identifica ce reglementări legale au fost încălcate, se vor stabili răspunderile şi măsurile ce se impun pentru prevenirea apariţiei unor cazuri similare. Cercetarea oricărui eveniment este obligatorie, indiferent dacă întruneşte sau nu condiţiile unui accident de muncă. 19. Semestrial se va face auditarea spălătoriei. ANEXA 1 la Norme Testarea microbiologică a lenjeriei finite în vederea evaluării calităţii serviciilor de spălătorie 1. Testarea microbiologică a lenjeriei de spital are drept scop evaluarea calităţii serviciilor de spălătorie, în ceea ce priveşte decontaminarea. Cunoaşterea încărcăturii bacteriene de pe lenjeria-produs finit este un indicator pentru respectarea normelor tehnice de pe fluxul tehnologic şi oferă informaţii privind riscul de infecţii. 2. Controlul microbiologic al produsului finit nu este o practică de rutină. Se recomandă efectuarea testelor microbiologice atât în cazul spălătoriilor proprii spitalelor, cât şi în cazul celor contractate de către unitatea medicală. 3. Se recomanda, pentru spălătoriile proprii unităţilor medicale, ca probele să fie recoltate periodic, de regulă, la interval de 6 luni, prin sondaj, sau în următoarele situaţii: - la introducerea de noi procedee de spălare, utilaje, detergenţi şi aditivi, dezinfectanţi chimici; – la apariţia unei infecţii nosocomiale, în cazul în care exista suspiciunea că lenjeria este sursa de infecţie. 4. Unităţile contractate ca spălătorii, de către spitale, sunt obligate să realizeze supravegherea microbiologica a lenjeriei - produs finit printr-un laborator autorizat. Testarea se face cel puţin o data la 6 luni. 5. Se recomanda doua metode de recoltare şi analiza microbiologica a lenjeriei - produs - finit, care oferă informaţii cantitative privind încărcătura bacteriană şi informaţii calitative privind compoziţia florei microbiene pe tipuri de germeni. Cele doua metode sunt: - metoda imersiei; – metoda tamponului. 6. Nivelurile maxime de încărcare bacteriană recomandate pentru lenjeria - produs finit sunt următoarele:
┌──────────┬───────┬──────────┬───────────┬──────┐
│ │Nr. │ │ │ │
│Metoda de │total │Stafilococ│Pseudomonas│ │
│testare │de │coagulazo-│aeruginosa │E.coli│
│ │germeni│pozitiv │ │ │
│ │/cmp │ │ │ │
├──────────┼───────┼──────────┼───────────┼──────┤
│Metoda │<0,2 │Absent │Absent │Absent│
│imersiei │ │ │ │ │
├──────────┼───────┼──────────┼───────────┼──────┤
│Metoda │<3 │Absent │Absent │Absent│
│tamponului│ │ │ │ │
└──────────┴───────┴──────────┴───────────┴──────┘
7. Numărul de germeni existenţi pe lenjeria - produs finit depinde de mai mulţi factori: gradul de contaminare a lenjeriei murdare, metodele de recoltare şi analiza de laborator folosite, gradul de aderenţă la ţesătură, etc. De aceea, valorile maxime pentru numărul total de germeni sunt orientative. 8. În cadrul investigării cazurilor de infecţie nosocomială se determina şi prezenta altor microorganisme (Klabsiella, Proteus, Enterobacter, Serratia marcescens, Bacillus subtilis şi Bacillus cereus), în funcţie de diagnosticul etiologic investigat. ANEXA 2 la norme Schema funcţională a spălătoriei din unitatea medicală
┌────┐
│░░░░│ zona murdară
└────┘
┌────┐
│ │ zona curată
└────┘
Acces exterior
●──────
● /
┌──────────────────────────┬──────────────● /───────────────┐
│░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░░░░░░●/░░░░░░░░░░░░░░░░│
│░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░│░░●░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░│
│░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░│● |░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░│
│░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░● |░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░│
│░░░░░░ Depozit ░░░░░░░░░░░│● |░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░│
│░░░░░ materiale ░░░░░░░░░░│░░●░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░│
│░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░│
├──────────────────────────┤░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░│
│░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░│░░●░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░│
│░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░│● |░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░│
│░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░● |░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░│
│░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░│● |░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░│
│░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░│░░●░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░│
│░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░│
│░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░│
│░░░░░░░░░░░░░░░●──── ░░░░░│░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░│
│░░░░░░░░░░░░░░░░● /░░░░░░│░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░│
├────/●───────┬───●/───────┤░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░│
│ / ● │░░░░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░│
│ ──── │░░░░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░│
. │ │░░░░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░│
Acces | . │ │░░░░░░░░░░░░│░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░░│
spital | . │░░░░░░░░░░░░│░░░░░░░ SPĂLĂTORIE ░░░░░░░░░░░░░░│
| . │ │░░░░░░░░░░░░│ │
. │ │░░░░░░░░░░░░│ │
│ ●──── │░░●──── ░░░░│ │
│ ● / │░░░● /░░░░░│ │
├────●/───────┴────●/──────┤ │
│ │ │
│ │ │
│ Vestiar │ ● │
│ personal │● | │
│ ● | │
│ │● | │
│ ●──── │ ● │
│ ● / │ │
├───────────●/─────────────┤ Uscare │
│ │ Călcare │
│ │ Depozitare │
│ Sala repaus │ │
│ personal ● │ │
│ | ●│ │
│ | ● │
│ | ●│ ─────── │
│ ● │ ● / │
└──────────────────────────┴───────────────●───/─────────────┘
● /
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
