Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 833 din 18 mai 2020  pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 ORDIN nr. 833 din 18 mai 2020 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală

EMITENT: Ministerul Sănătăţii
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 696 din 4 august 2020
    Văzând Referatul de aprobare nr. NT 2.390 din 15.05.2020 al Centrului de resurse umane în sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii,
    având în vedere prevederile art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu modificările şi completările ulterioare,
    în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 15 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2020 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării,
    ministrul sănătăţii şi ministrul educaţiei şi cercetării emit următorul ordin:
    ART. I
    Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 şi 671 bis din 1 octombrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

    ART. II
    Direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii şi al Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi instituţiile de învăţământ medical superior din centrele universitare acreditate vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

    ART. III
    Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.



                    Ministrul sănătăţii,
                    Nelu Tătaru
                    Ministrul educaţiei şi cercetării,
                    Cristina Monica Anisie

    ANEXA 1

    (Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 1.141/1.386/2007)
    REGULAMENT
    de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute
    de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice
    pentru reţeaua de asistenţă medicală
    SECŢIUNEA 1
    Dispoziţii generale
    ART. 1
    (1) Rezidenţiatul reprezintă forma specifică de învăţământ postuniversitar pentru absolvenţii licenţiaţi ai facultăţilor de medicină, medicină dentară şi farmacie, care asigură pregătirea necesară obţinerii uneia dintre specialităţile cuprinse în Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală, conform art. 174 alin (8) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Specialităţile şi durata pregătirii prin rezidenţiat se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii privind aprobarea Nomenclatorului specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală.
    (3) Pregătirea în rezidenţiat se desfăşoară în mod descentralizat, regional, la nivelul centrelor universitare cu facultăţi de medicină, medicină dentară şi farmacie acreditate, prin departamentele de învăţământ postuniversitar medical, medico-dentar şi farmaceutic, inclusiv în cabinete medicale individuale de medicină de familie, precum şi în unităţi medico-militare şi în unităţi sanitare ale ministerelor cu reţea sanitară proprie sau în unităţi sanitare aflate în administrarea unităţilor publice locale.
    (4) Pregătirea în rezidenţiat se poate desfăşura şi în cadrul unităţilor sanitare private şi în instituţiile de învăţământ superior particulare acreditate, care au în structură programe de studii universitare de licenţă în domeniul medicină, medicină dentară, farmacie, în condiţiile îndeplinirii de către acestea a criteriilor şi condiţiilor de pregătire în rezidenţiat aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.
    (5) Prin program de rezidenţiat se înţelege pregătirea rezidenţilor în unul dintre domeniile de specialitate prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală, efectuată într-o unitate sanitară acreditată să desfăşoare învăţământ postuniversitar pentru obţinerea specialităţii.
    (6) Pentru fiecare specialitate, programul de rezidenţiat se desfăşoară după un curriculum de pregătire şi un barem de manopere, proceduri, tehnici diagnostice şi terapeutice, obligatorii şi unice pe ţară.
    (7) Curriculumul este propus de instituţiile de învăţământ superior cu facultăţi de medicină, medicină dentară şi farmacie acreditate, este avizat de comisiile consultative de specialitate ale Ministerului Sănătăţii şi este aprobat prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei şi cercetării, după consultarea Colegiului Medicilor din România, a Colegiului Medicilor Stomatologi din România şi a Colegiului Farmaciştilor din România.
    (8) Curriculumul aprobat se transmite tuturor instituţiilor de învăţământ superior din domeniul sănătate acreditate, precum şi unităţilor sanitare acreditate să desfăşoare pregătirea în specialitate şi se aplică tuturor rezidenţilor aflaţi în pregătire, în limita duratei prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală.
    (9) Activitatea de pregătire teoretică şi practică, reprezentată de baremul de manopere, proceduri, tehnici diagnostice şi terapeutice, este consemnată în două documente cu caracter obligatoriu, netransmisibile, denumite Carnetul de rezident şi Caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului. Aceste documente se tipăresc de către Ministerul Sănătăţii şi se distribuie prin direcţiile de sănătate publică din centrele universitare de pregătire.
    (10) Modelul standard al documentelor prevăzute la alin. (9) este aprobat de Ministerul Sănătăţii.

    ART. 2
    Modulele prevăzute în curriculumul de pregătire se vor efectua astfel:
    (1) Modulele de pregătire în specialitate se vor efectua sub îndrumarea coordonatorului de program de rezidenţiat/directorului de program sau a responsabilului de formare ori îndrumătorului nominalizat de acesta.
    (2) Modulele de pregătire complementare, altele decât cele din specialitatea de confirmare, se pot efectua şi sub îndrumarea unui responsabil ori îndrumător de formare.
    (3) Evaluarea aptitudinilor teoretice şi practice dobândite de rezidenţi se va face la finalul fiecărui modul prevăzut în curriculumul de pregătire, de către coordonatorul de program de rezidenţiat. Prezentarea la evaluare este condiţionată de existenţa unei recomandări din partea responsabilului de formare sub supravegherea căruia s-a desfăşurat modulul respectiv.

    ART. 3
    (1) În fiecare unitate sanitară acreditată pentru învăţământ postuniversitar medical, medico-dentar sau farmaceutic uman activitatea de coordonare a programului de rezidenţiat dintr-o anumită specialitate se realizează de către un coordonator/director de program, după caz, cu cel mai înalt grad didactic în specialitatea respectivă, care răspunde de buna desfăşurare şi de calitatea pregătirii rezidenţilor.
    (2) Prin unitate clinică se înţelege secţia clinică/serviciul clinic/laboratorul clinic sau compartimentul clinic, unde se desfăşoară programul de rezidenţiat.
    (3) Repartizarea în unitatea sanitară acreditată pentru efectuarea modulului, denumită în continuare unitatea sanitară acreditată, se realizează pe baza acordului de primire al şefului de secţie/şefului de laborator/şefului de serviciu/farmacistului-şef din unitatea sanitară respectivă.
    (4) Coordonatorul de program trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
    a) să fie şef de disciplină, şef de departament, şef de laborator sau farmacist-şef, certificat în specialitatea programului;
    b) să fie cadru didactic universitar (profesor, conferenţiar sau şef de lucrări).

    (5) Pentru programul de rezidenţiat în specialitatea medicină de familie sunt nominalizaţi coordonatori de program cadre didactice universitare (profesor, conferenţiar, şefi de lucrări) în specialitatea medicină de familie, medicină internă sau pediatrie.
    (6) Nominalizarea coordonatorilor de program se face de către instituţiile de învăţământ superior din domeniul sănătate acreditate şi cu avizul colegiilor profesionale.

    ART. 4
    Coordonatorul programului de rezidenţiat/directorul de program are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
    a) îndrumă rezidenţii pe întreaga durată a perioadei de stagiu;
    b) coordonează desfăşurarea programului de rezidenţiat în specialitatea respectivă;
    c) nominalizează responsabilii de formare în rezidenţiat din specialitatea respectivă;
    d) coordonează activitatea responsabililor de formare nominalizaţi;
    e) urmăreşte activitatea rezidenţilor şi evoluţia profesională a acestora pe întreaga durata a perioadei de stagiu;
    f) urmăreşte şi răspunde de desfăşurarea modulelor de pregătire şi organizează cursurile, conform curriculumului de specialitate, în conformitate cu prevederile art. 1;
    g) colaborează cu responsabilii de formare din unităţile în care rezidenţii îşi efectuează modulele complementare, în vederea asigurării condiţiilor optime de desfăşurare a acestora;
    h) organizează evaluarea finală pentru fiecare modul de pregătire în specialitate, prin verificarea atât a aptitudinilor teoretice, cât şi a celor practice, dobândite de rezidenţi;
    i) cooptează rezidenţi în cadrul colectivelor de cercetare pe care le conduce.


    ART. 5
    Un coordonator sau un director de program nu poate coordona simultan mai multe programe de rezidenţiat. Excepţie fac specialităţile pentru care coordonatorul de rezidenţiat deţine titlul de specialist într-o specialitate care potrivit Nomenclatorului de specialităţi a fost scindată în două noi specialităţi. Excepţia se aplică pe o perioadă limitată de timp, până la nominalizarea unui nou coordonator, dar nu mai mult de un an.

    ART. 6
    Responsabilul de formare trebuie să fie şef de secţie, şef de laborator sau farmacist-şef, cu activitate în unităţi sanitare acreditate.

    ART. 7
    Responsabilul de formare are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
    a) numeşte îndrumătorii de formare dintre medicii/farmaciştii specialişti cu minimum 5 ani vechime în specialitate sau primari din secţia, serviciul, laboratorul, farmacia sau compartimentul respectiv;
    b) coordonează activitatea îndrumătorilor de formare;
    c) urmăreşte activitatea rezidenţilor, repartiţia acestora în serviciul de gardă şi evoluţia profesională a acestora;
    d) colaborează cu coordonatorii programului de rezidenţiat;
    e) verifică şi răspunde, sub semnătură şi parafă, de parcurgerea baremului practic din curriculumul de pregătire, consemnate în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului;
    f) organizează seminare şi discuţii periodice, cel puţin 4 ore/săptămână, cu rezidenţii, pe teme specifice din curriculumul de pregătire, prezentări de cazuri, de articole şi actualităţi în domeniu;
    g) participă la evaluarea rezidentului la fiecare final de modul;
    h) în cazul rezidenţilor repartizaţi în modulele complementare, indiferent de anul de pregătire al acestora, urmăreşte şi răspunde de desfăşurarea modulelor de pregătire complementare;
    i) verifică şi răspunde, sub semnătură şi parafă, de parcurgerea baremului practic din curriculumul de pregătire, consemnate în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului;
    j) eliberează fiecărui rezident la sfârşitul modulului o recomandare necesară pentru evaluarea finală. Recomandarea va avea şi o apreciere a activităţii sub forma de calificativ (insuficient, suficient, bine, foarte bine).


    ART. 8
    (1) Îndrumătorul de formare trebuie să fie medic, medic stomatolog ori farmacist primar sau specialist, cu vechime de minimum 5 ani în specialitate, aflat în subordinea/ coordonarea unui responsabil de formare. Un îndrumător de formare pregăteşte un număr de maximum 5 rezidenţi, indiferent de anul de pregătire, incluzându-i şi pe cei aflaţi la pregătire în a doua specialitate cu taxă fără concurs de rezidenţiat.
    (2) Pentru modulul de dispensar/medicină de familie, prevăzut în currriculumul specialităţii de medicină de familie, îndrumătorul de formare trebuie să fie medic primar sau specialist cu minimum 5 ani vechime în specialitatea medicină de familie.

    ART. 9
    Îndrumătorul de formare are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
    a) urmăreşte evoluţia pregătirii în specialitate a rezidenţilor din cadrul unităţii sanitare respective, indiferent de anul de pregătire al acestora;
    b) verifică şi răspunde, sub semnătură şi parafă, de parcurgerea baremului practic din curriculumul de pregătire, consemnate în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului;
    c) organizează seminare şi discuţii periodice, cel puţin 4 ore/săptămână, cu rezidenţii, pe teme specifice din curriculumul de pregătire, prezentări de cazuri, de articole şi actualităţi în domeniu.
    d) contrasemnează recomandarea eliberată de responsabilul de formare la finalul fiecărui modul de pregătire.


    ART. 10
    (1) Cadrele didactice coordonatori/directori de program de rezidenţiat, îndrumători de formare, responsabili de formare, sunt normate în cadrul instituţiilor de învăţământ superior cu profil medico-farmaceutic uman, acreditate pentru activitatea de pregătire pe durata programului.
    (2) Coordonatorul programului de rezidenţiat/directorul de program, responsabilii de formare şi îndrumătorii de formare beneficiază de 40 de credite de educaţie medicală continuă, în domeniul specialităţii pe care o practică, pentru fiecare an de activitate de instruire.

    ART. 11
    Lista coordonatorilor de program de rezidenţiat/directorilor de program (pentru medicina de urgenţă) şi Lista responsabililor de formare în rezidenţiat se actualizează anual şi se publică pe site-ul Ministerului Sănătăţii.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Drepturile şi obligaţiile rezidenţilor
    ART. 12
    (1) Rezidenţii au obligaţia să consemneze în caietul de monitorizare a pregătirii următoarele aspecte:
    a) lista cazurilor examinate conform baremului curricular, cu specificarea diagnosticului şi, după caz, a manoperelor/procedurilor/tehnicilor efectuate, contrasemnate şi parafate de îndrumătorul de formare;
    b) data efectuării fiecărei gărzi, semnată şi parafată de medicul şef de gardă;
    c) detaşările, perioada acestora şi modulele efectuate pe durata detaşării, cu avizul coordonatorului de program;
    d) modulele de pregătire, perioada în care au fost efectuate, evaluările şi rezultatele obţinute, cu semnătura şi parafa coordonatorului sau directorului de program pentru modulul respectiv;
    e) manifestările de educaţie medicală continuă la care a participat, cu numărul diplomei de participare;
    f) lucrările ştiinţifice comunicate/publicate, în situaţia în care respectivele manifestări ştiinţifice sunt elaborate sau finanţate cu sprijinul coordonatorului de program;
    g) studiile clinice efectuate, cu avizul medicului curant al pacienţilor incluşi în studiile clinice sau activităţile ştiinţifice respective.

    (2) Acurateţea datelor consemnate în Caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului este certificată prin semnătură şi parafă de către îndrumătorul sau responsabilul de formare.
    (3) Doctoranzii cu frecvenţă confirmaţi în rezidenţiat pot efectua concomitent pregătirea în rezidenţiat şi stagiul de doctorat cu frecvenţă, în măsura în care conducerea universităţilor de medicină şi farmacie asigură efectuarea stagiului de doctorat în cursul după-amiezii. În caz contrar, pe perioada doctoratului cu frecvenţă se suspendă calitatea de rezident.
    (4) Stagiul de doctorat în domeniile medicină/medicină dentară/farmacie nu poate fi validat ca modul de pregătire în rezidenţiat.

    ART. 13
    (1) Rezidenţii au obligaţia de a parcurge toate modulele, în conformitate cu curriculumul de pregătire.
    (2) Rezidenţii efectuează concediul legal de odihnă conform programării coordonatorului de program, astfel încât să nu fie afectată pregătirea (de exemplu, în cadrul unor module a căror durată depăşeşte cel puţin dublul duratei concediului).
    (3) Rezidenţii în specialitatea medicină de familie efectuează modulele de pregătire în conformitate cu curriculumul de pregătire şi baremul de activităţi practice, în funcţie de capacitatea unităţilor sanitare publice acreditate.
    (4) După fiecare modul de pregătire, rezidenţii au obligaţia să îşi informeze coordonatorul sau directorul de program asupra etapei pregătirii.
    (5) La finalul fiecărui modul de pregătire, rezidenţii susţin o evaluare finală constând dintr-o probă scrisă şi o probă practică, din tematica prevăzută în baremul de activităţi. Prezentarea la evaluare este condiţionată de parcurgerea baremului curricular, confirmată de îndrumătorul de formare, prin Caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului, precum şi de recomandarea responsabilului de formare, cu calificativul cel puţin „suficient“.
    (6) Evaluarea de modul de pregătire se face cu note de la 1,00 la 10,00 şi se consideră promovată în condiţiile obţinerii unei medii de minimum 7,00, calculată ca medie aritmetică a celor două probe (scrisă şi practică). În cazul nepromovării evaluării, rezidenţii pot fi reevaluaţi de 2 ori într-un termen de maximum 6 luni, dar nu mai devreme de 3 luni de la prima evaluare nepromovată.
    (7) Neprezentarea sau nepromovarea evaluărilor de modul în cel mult două sesiuni atrage încetarea calităţii de rezident, cu excepţia cazurilor justificate (graviditate, afecţiuni medicale, contracte de studii în străinătate etc.).

    ART. 14
    (1) Medicii rezidenţi pot exercita activităţile medicale din domeniul specialităţii de confirmare cu respectarea limitelor de competenţă corespunzătoare nivelului de formare al anului de pregătire în care se află. Depăşirea limitelor de competenţă se sancţionează conform legii.
    (2) Limitele de competenţă corespunzătoare nivelului de formare al anului de pregătire pentru medicii rezidenţi se stabilesc de către Ministerul Sănătăţii în colaborare cu colegiile profesionale, cu respectarea curriculumului de pregătire, la propunerea comisiilor de specialitate, şi se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii. Acestea vor fi trecute în mod obligatoriu în fişa postului întocmită de angajator, alături de celelalte drepturi şi obligaţii ale salariatului.

    ART. 15
    (1) Începând cu anul I de pregătire în specialitate, medicii rezidenţi pot fi incluşi, la cerere, în linia de gardă efectuată în specialitatea în care îşi desfăşoară rezidenţiatul, cu excepţia liniei I de gardă, şi în afara programului normal de lucru. Activitatea rezidenţilor incluşi în linia de gardă se desfăşoară sub răspunderea şi sub supravegherea medicului titular de gardă.
    (2) Începând cu anul III de pregătire în specialitate, medicii rezidenţi pot fi incluşi, la cerere, în linia I de gardă efectuată în specialitatea în care îşi desfăşoară rezidenţiatul, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competenţă prevăzute la art. 14 alin. (2), sub supravegherea unui medic specialist sau primar care efectuează gardă la domiciliu şi care a fost desemnat în acest sens de către şeful de secţie.
    (3) Coordonatorul de formare în rezidenţiat, respectiv directorul de program, precum şi îndrumătorul de formare pot desemna medici rezidenţi titulari în linia de gardă cu acordul scris al acestora, la solicitarea unităţii sanitare unde se efectuează garda în afara timpului normal de lucru.
    (4) Medicii rezidenţi care efectuează gărzi în afara programului normal de lucru sunt salarizaţi pentru această activitate de către unitatea sanitară unde efectuează garda, cu respectarea prevederilor legale.

    ART. 16
    Rezidenţii au dreptul să utilizeze pentru informarea de specialitate bibliotecile universitare şi ale spitalelor în care efectuează stagiile de rezidenţiat, bibliotecile electronice cu profil medical şi de cercetare din instituţiile sau unităţile sanitare acreditate.

    ART. 17
    (1) Rezidenţii pot participa la diverse forme de pregătire - cursuri, stagii şi altele - conferinţe şi congrese în domeniul specialităţii, organizate pe plan naţional sau internaţional, după informarea coordonatorului sau directorului de program şi cu respectarea prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Rezidenţii vor depune la Ministerul Sănătăţii, cu minimum 5 zile înainte de data întreruperii pregătirii, o solicitare, avizată de coordonatorul de rezidenţiat şi însoţită de dovada că au fost acceptaţi la stagiul respectiv, cu precizarea perioadei exacte de pregătire. În cazul rezidenţilor pe post solicitarea va fi însoţită obligatoriu şi de avizul unităţii angajatoare. Întreruperea pregătirii nu poate fi mai mare de un an, cu posibilitatea de prelungire, pe baza unei noi solicitări însoţite de documentele justificative.
    (3) Stagiile de pregătire efectuate în afara României pot fi recunoscute de către Ministerul Sănătăţii, în vederea prezentării la examenul de specialist, pe baza următoarelor documente: fotocopii şi traduceri legalizate ale documentelor emise de autorităţile competente din ţările respective şi avizul comisiei de specialitate a Ministerului Sănătăţii.

    ART. 18
    (1) Rezidenţiatul se poate întrerupe din următoarele motive: participarea la forme de pregătire în afara României, însoţirea soţului/soţiei în misiune oficială sau la studii în străinătate, concediu medical, concediu de maternitate, concediu pentru îngrijirea copilului până la 2 ani şi altele, potrivit legii.
    (2) Acordarea concediului medical, concediului de maternitate, concediului de creştere şi îngrijire copil sau concediului fără plată este de competenţa angajatorului. Revine în sarcina rezidentului să solicite Ministerului Sănătăţii prelungirea stagiului de rezidenţiat cu perioada întreruptă, la reluarea activităţii.
    (3) Întreruperile de rezidenţiat, cu excepţia stagiilor de pregătire efectuate în afara României şi recunoscute, duc la prelungirea rezidenţiatului cu perioada respectivă.
    (4) Întreruperea nejustificată a rezidenţiatului pe o perioadă mai mare de 6 luni atrage măsura încetării calităţii de rezident.

    ART. 19
    (1) Coordonatorul, directorul de program, respectiv responsabilul şi îndrumătorul de formare sunt obligaţi să urmărească şi activitatea de pregătire a medicilor, medicilor dentişti şi farmaciştilor specialişti/primari aflaţi în pregătire în a doua specialitate cu taxă fără concurs de rezidenţiat, în condiţiile prevăzute pentru rezidenţi prin prezentul ordin.
    (2) În situaţia prezentată la alin. (1), îndrumătorii de formare vor ţine o evidenţă strictă şi separată a prezenţei la modulul de pregătire pentru cei aflaţi la cea de-a doua specialitate în regim cu taxă, fără concurs de rezidenţiat.

    ART. 20
    (1) Ministerul Sănătăţii aprobă detaşarea rezidenţilor din centrul universitar de pregătire în alte centre universitare pentru efectuarea unor module de pregătire.
    (2) În scopul detaşării, indiferent de motiv, rezidentul prezintă:
    a) cerere de detaşare adresată Ministerului Sănătăţii, semnată de rezident, în care se va specifica pentru fiecare modul de pregătire:
    (i) denumirea modulului de pregătire;
    (ii) perioada;
    (iii) unitatea sanitară, secţia, coordonatorul;

    b) copii ale actelor justificative, ce constituie motivele pentru care se solicită detaşarea;
    c) avizul spitalului plătitor cu care rezidentul a încheiat contract de muncă pe perioadă determinată/nedeterminată;
    d) acordul de plecare al coordonatorului de program de rezidenţiat în specialitatea aleasă din centrul universitar în care a fost confirmat;
    e) acordul de primire al coordonatorului de program de rezidenţiat în specialitatea în care este confirmat, din centrul universitar în care urmează să se detaşeze sau acceptul de primire dat de coordonatorul de program de rezidenţiat în specialitatea modulului în care se doreşte detaşarea (în cazul în care se detaşează pe un modul complementar de rezidenţiat), respectiv de la un medic primar în specialitatea modulului în care se solicita detaşarea - pentru medicii rezidenţi specialitatea Medicină de familie;
    f) acordul de primire al responsabilului de formare (după caz), în situaţia în care se doreşte detaşarea în unităţile sanitare, altele decât cele clinice, arondate centrului universitar de pregătire, acreditate conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

    (3) Pe perioada detaşării, toate obligaţiile privind pregătirea ce decurg din prezentul ordin revin coordonatorului de rezidenţiat/directorului de program de rezidenţiat, responsabilului de formare şi îndrumătorului în rezidenţiat din unitatea sanitară unde rezidentul se detaşează.
    (4) Nu se consideră detaşare efectuarea de module de pregătire în alte unităţi sanitare acreditate decât cele clinice, arondate centrului universitar unde rezidentul este repartizat. În acest sens, direcţia de sănătate publică din centrul universitar respectiv va elibera rezidentului o rotaţie de modul, pe baza avizului favorabil al coordonatorului de formare în rezidenţiat din specialitatea modulului respectiv şi a acordului de primire din partea responsabilului de formare în rezidenţiat.

    ART. 21
    (1) Schimbarea centrului universitar de pregătire se aprobă de către Ministerul Sănătăţii, în două sesiuni anuale, pe baza capacităţilor de pregătire disponibile transmise de instituţiile de învăţământ superior cu facultăţi de medicină, medicină dentară şi farmacie acreditate.
    (2) În vederea schimbării centrului de pregătire, rezidentul va prezenta la direcţia de sănătate publică din centrul universitar în care acesta doreşte să continue pregătirea următoarele documente:
    a) cerere de schimbare a centrului de pregătire;
    b) documente justificative privind motivele solicitării;
    c) acordul de plecare al conducerii instituţiei de învăţământ superior cu profil medical;
    d) acordul de primire al conducerii instituţiei de învăţământ superior cu profil medical;
    e) acordul unui coordonator de rezidenţiat din specialitatea în care este confirmat rezidentul din centrul universitar de primire;
    f) acordul unităţii angajatoare, pentru rezidenţii pe post, iar rezidenţii pe loc vor prezenta avizul unei unităţi angajatoare din centrul universitar solicitat.

    (3) Schimbarea centrului de pregătire se poate aproba de către Ministerul Sănătăţii în cazuri justificate şi în absenţa acordului prevăzut la alin. (2) lit. c).
    (4) Criteriile de analiză a cererilor de schimbare a centrelor de pregătire sunt:
    a) anul de rezidenţiat (VI, V, …. I);
    b) unic susţinător al unui copil minor;
    c) soţ/soţie cu loc de muncă în centrul universitar solicitat;
    d) locuinţă în centrul universitar solicitat sau la mai puţin de 100 km;
    e) părinţi bolnavi sau alte persoane în întreţinere în centrul universitar solicitat;
    f) cadru didactic în centrul universitar solicitat.
    Criteriile se aplică în ordinea enumerată mai sus.


    ART. 22
    (1) În cazul în care într-un centru universitar sunt acreditaţi mai mulţi coordonatori de rezidenţiat din aceeaşi specialitate, repartiţia iniţială pe coordonatori (rezidenţi anul I) se va face în ordinea descrescătoare a punctajului obţinut la concursul de rezidenţiat din sesiunea respectivă.
    (2) Schimbarea coordonatorului de rezidenţiat în cadrul aceluiaşi centru universitar se aprobă de Ministerul Sănătăţii pe baza acordului coordonatorului de rezidenţiat care primeşte rezidentul, cu respectarea numărului de maximum 5 rezidenţi/îndrumător.

    ART. 23
    Rezidenţii pe loc pot schimba, în cadrul aceluiaşi centru universitar, unitatea sanitară angajatoare, pe baza acordului conducerilor celor două unităţi sanitare implicate.

    ART. 24
    Schimbarea specialităţii pentru rezidenţi se poate realiza prin promovarea unui nou concurs de rezidenţiat sau în cazuri justificate, situaţie în care solicitantul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii:
    a) se află în primele 24 de luni de la începerea pregătirii;
    b) are punctajul minim la specialitatea cerută în sesiunea de rezidenţiat promovată sau pentru Medicină de familie (indiferent de anul de pregătire al rezidentului);
    c) face dovada unor cazuri justificate;
    d) să nu mai fi beneficiat de o altă schimbare de specialitate în baza aceluiaşi concurs de rezidenţiat.


    ART. 25
    (1) Ministerul Sănătăţii pune la dispoziţia direcţiilor de sănătate publică judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti programul de evidenţă informatică a rezidenţilor privind modulele de pregătire şi unităţile sanitare acreditate, precum şi coordonatorii, respectiv directorii de program de rezidenţiat din fiecare specialitate.
    (2) Ministerul Sănătăţii, pe baza propunerilor instituţiilor de învăţământ medical superior acreditate, pune la dispoziţia direcţiilor de sănătate publică judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti numărul de locuri de pregătire, pe unităţi sanitare acreditate şi coordonatori sau directori de program.
    (3) Ministerul Sănătăţii, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, repartizează rezidenţii, conform programului curricular stabilit, în unităţile sanitare acreditate, în limita locurilor disponibile, cu avizul coordonatorilor, respectiv al directorilor de program. Repartizarea rezidenţilor în unităţile sanitare acreditate se va face în limita numărului de locuri stabilit, pe baza exprimării preferinţelor, în ordinea punctajului obţinut la concursul de rezidenţiat.
    (4) Direcţiile de sănătate publică judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti transmit lunar Ministerului Sănătăţii sau la cererea acestuia modificările privind distribuţia rezidenţilor din unităţile sanitare acreditate.

    ART. 26
    Repartizarea în unitatea sanitară acreditată pentru efectuarea modulului, denumită în continuare unitatea sanitară acreditată, se realizează pe baza acordului de primire al şefului de secţie/şefului de laborator/şefului de serviciu sau farmacistului-şef din unitatea sanitară respectivă.

    ART. 27
    (1) Cu minimum 30 de zile înainte de începerea modulului de pregătire rezidenţii şi specialiştii înscrişi la programul de pregătire în cea de-a doua specialitate în regim cu taxă vor depune la unitatea sanitară acreditată cererea de efectuare a pregătirii, conform anexei la prezentul regulament, după cum urmează:
    a) pentru modulele de pregătire în specialitate se va specifica acordul de primire al coordonatorului de rezidenţiat/directorului de program şi nominalizarea responsabilului de formare, conform modelului din anexa care face parte integrantă din prezentul regulament;
    b) pentru modulele complementare se va specifica acordul de primire al responsabilului de formare, conform modelului din anexa care face parte integrantă din prezentul regulament;
    c) coordonatorii de rezidenţiat/directorii de program de rezidenţiat au obligaţia să se asigure că rezidenţii pot alege, liber, rotaţiile de stagii în toate unităţile sanitare acreditate, conform curriculumului de pregătire;
    d) unitatea sanitară acreditată centralizează cererile de efectuare a pregătirii, în original, pe care le transmite săptămânal direcţiei de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, însoţite de o copie a carnetului de rezident - prima pagină.

    (2) Posesorii certificatului de specialist au obligaţia ca la fiecare rotaţie de modul să depună la direcţia de sănătate publică din centrul universitar respectiv dovada plăţii la zi a taxei pentru cea de-a doua specialitate.
    (3) În lipsa dovezii prevăzute la alin. (2) rotaţia de modul nu poate fi aprobată.

    ART. 28
    Direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti prelucrează solicitările şi întocmeşte o adresă de repartiţie către unitatea sanitară acreditată care a transmis cererea şi o adresă de repartiţie către unitatea sanitară cu care a încheiat contractul de muncă de rezident. În cazul specialiştilor aflaţi în pregătire la a doua specialitate cu taxă, direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti întocmeşte adresa de repartiţie către secţia/ laboratorul/serviciul/farmacia în care se efectuează modulul. Cu 5 zile înainte de începerea pregătirii, direcţia de sănătate publică transmite unităţilor sanitare de la care au venit solicitările adresele de repartiţie.

    ART. 29
    La primirea adreselor de repartiţie prevăzute la art. 28, rezidenţii sau specialiştii aflaţi la a doua specialitate cu taxă au obligaţia să le depună la secţia/laboratorul/serviciul/farmacia din unitatea sanitară acreditată unde se desfăşoară modulul şi, după caz, la unitatea angajatoare.

    ART. 30
    După finalizarea modulului de pregătire consemnată în carnet, rezidenţii/specialiştii vor depune la unitatea sanitară acreditată în care s-a efectuat pregătirea o copie a carnetului de rezident - prima pagină şi pagina din care să rezulte finalizarea modulului de pregătire şi a notei finale. Aceste copii vor fi transmise direcţiei de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

    ART. 31
    Validarea stagiilor efectuate pe parcursul fiecărui an de rezidenţiat va fi efectuată de către direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.

    ART. 32
    Aplicarea vizei anuale se face de către serviciul resurse umane din unitatea angajatoare pe baza documentelor aflate în dosarul personal (pontaje lunare, întreruperi şi altele asemenea).

    ART. 33
    Pe perioada pregătirii, rezidenţii pot închiria cu prioritate un loc de cazare în căminele universitare, spaţiile de cazare anexate spitalelor universitare sau clinice acreditate, din centrul unde au fost repartizaţi ori detaşaţi, cu respectarea prevederilor legale.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Prevederi generale privind evaluarea finală a pregătirii şi obţinerea certificatului de specialist
    ART. 34
    (1) Evaluarea finală a pregătirii prin rezidenţiat are loc sub forma examenului de medic specialist, medic dentist/medic stomatolog specialist sau farmacist specialist, organizat de către Ministerul Sănătăţii, în două sesiuni pe an, prin structura de specialitate. Confirmarea în specialitate se face după efectuarea integrală a programului de pregătire, certificată de către coordonatorul sau directorul de program, în baza Caietului de monitorizare a pregătirii rezidentului.
    (2) Examenul de specialist se organizează în oricare dintre centrele universitare medicale acreditate care asigură pregătirea în rezidenţiat.
    (3) Pentru susţinerea examenului de specialist rezidentul poate opta pentru oricare dintre centrele universitare în care a efectuat minimum 6 (şase) luni din modulul de bază.

    ART. 35
    (1) Comisiile de examen şi, respectiv, comisiile de soluţionare a contestaţiilor la examenul pentru obţinerea titlului de medic specialist, medic dentist/medic stomatolog specialist, respectiv farmacist specialist au următoarea componenţă:
    a) un preşedinte, cadru didactic universitar cu grad de predare, coordonator de program de rezidenţiat;
    b) 2 membri dintre care cel puţin un cadru didactic universitar de predare din specialitate; în acest caz, al doilea membru va avea gradul de primar în specialitatea în care se organizează examenul, având şi titlul ştiinţific de doctor;
    c) un secretar de comisie, nominalizat de preşedintele comisiei.

    (2) Comisiile prevăzute la alin. (1) se completează şi cu câte un membru supleant în situaţia în care unul dintre membrii desemnaţi ai oricăreia dintre aceste comisii se află în incompatibilitate, incapacitate temporară de muncă sau în alte situaţii prevăzute de lege. În această situaţie, membrii supleanţi vor deveni membri cu drepturi depline ai comisiei. Calitatea de membru în comisia de concurs este incompatibilă cu calitatea de membru în comisia de soluţionare a contestaţiilor.
    (3) Nu pot fi membri în comisia de concurs sau în comisia de soluţionare a contestaţiilor persoanele care au calitatea de:
    a) soţ, soţie, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu oricare dintre candidaţi;
    b) au relaţii cu caracter patrimonial sau interese patrimoniale cu oricare dintre candidaţi.

    (4) Situaţia de incompatibilitate poate fi sesizată de persoana în cauză, de preşedintele comisiei sau de oricare dintre candidaţi. În acest caz se iau măsuri de înlocuire a membrului respectiv cu unul dintre membrii supleanţi desemnaţi, în termen de maximum 3 (trei) zile de la data sesizării.
    (5) Probele examenului de medic specialist se desfăşoară conform metodologiei generale elaborate de structura de specialitate din Ministerul Sănătăţii şi aprobate prin ordin comun al ministrul sănătăţii şi al ministrului educaţiei şi cercetării. Formularea subiectelor de examen de specialitate, a baremelor de corectură şi întreaga responsabilitate a desfăşurării examenului revin comisiei de examen.

    ART. 36
    (1) Examenul de medic specialist cuprinde următoarele probe:
    a) proba scrisă, cu 10 (zece) subiecte formulate din curriculumul de pregătire, cu durată de 3 (trei) ore, cu excepţia specialităţilor anestezie şi terapie intensivă şi, respectiv, medicină de urgenţă, care au regulamente de desfăşurare specifice pentru proba scrisă;
    b) probe clinice/practice.

    (2) Candidatul este confirmat medic specialist dacă promovează cu minimum nota 7,00 fiecare probă a examenului. Candidatul se poate prezenta la examenul de medic specialist în sesiunile organizate de Ministerul Sănătăţii în decurs de 5 (cinci) ani de la încheierea pregătirii în rezidenţiat.

    ANEXA 1

    la regulament
    De acord
    CERERE
    Subsemnatul(a), .........................................................., cod rezident ....................................................., rezident/specialist în specialitatea ............................., vă rog să binevoiţi a-mi aproba efectuarea modulului de pregătire în specialitatea ..................., din curriculumul de pregătire, în perioada ..........................., sub coordonarea dumneavoastră şi îndrumarea ........................ în secţia/secţia clinică ................................ din cadrul Spitalului .....................................
    Data
    .................
    Semnătura
    .......................
    Domnului prof. univ./conf. univ./şef lucrări dr.,
    ............................................................................
    Coordonator de program de rezidenţiat

    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016