Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 3 din 8 ianuarie 2020  pentru modificarea Curriculumului de pregătire în specialitatea oncologie medicală din anexa nr. 4 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 ORDIN nr. 3 din 8 ianuarie 2020 pentru modificarea Curriculumului de pregătire în specialitatea oncologie medicală din anexa nr. 4 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală

EMITENT: Ministerul Sănătăţii
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 134 din 20 februarie 2020
    Văzând Referatul de aprobare nr. VSC 102 din 7 ianuarie 2020 al Centrului de resurse umane în sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii,
    având în vedere Avizul favorabil nr. 12.013 din 5 decembrie 2019 al Colegiului Medicilor din România,
    având în vedere prevederile art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu modificările şi completările ulterioare,
    în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 15 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2020 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării,
    ministrul sănătăţii şi ministrul educaţiei şi cercetării emit următorul ordin:
    ART. I
    Curriculumul de pregătire în specialitatea oncologie medicală din anexa nr. 4 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 şi 671 bis din 1 octombrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu Curriculumul de pregătire în specialitatea oncologie medicală, valabil începând cu seria de rezidenţi decembrie 2019, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

    ART. II
    Medicii rezidenţi şi medicii stomatologi rezidenţi continuă pregătirea conform duratei de pregătire şi curriculei în vigoare la data începerii pregătirii prin rezidenţiat.

    ART. III
    Direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii şi al Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi instituţiile de învăţământ medical superior din centrele universitare acreditate vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

    ART. IV
    Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.



                    Ministrul sănătăţii,
                    Victor Sebastian Costache
                    Ministrul educaţiei şi cercetării,
                    Cristina Monica Anisie

    ANEXA 1

    CURRICULUM
    de pregătire în specialitatea oncologie medicală
    Definiţia specialităţii:

┌──────────────────────────────────────┐
│Oncologia medicală este specialitatea │
│care se ocupă cu studiul apariţiei şi │
│dezvoltării neoplaziilor │
│maligne, urmărind depistarea, │
│diagnosticul, tratamentul şi │
│monitorizarea postterapeutică a │
│pacienţilor. │
└──────────────────────────────────────┘


    Cuprinde două părţi distincte:
    • oncologia generală - asigură informaţiile privind atât cancerogeneza, cât şi principiile care corespund complexităţii ştiinţifice a tratamentului bolii;
    • oncologia clinică - studiază principalele forme de cancer (atât factori de risc, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, tratamentul specific medical, cât şi monitorizarea pacienţilor).

    1. Organizarea programului
    Durata programului:

┌─────────┬────────────────────────────┐
│Numărul │ │
│total de │5 (cinci) │
│ani │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Numărul │ │
│total de │14 │
│module │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Modul 1 │Medicină internă │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Număr de │ │
│luni/ │6 │
│modul │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Ore de │ │
│curs/ │60 │
│modul │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Modul 2 │Cardiologie │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Număr de │ │
│luni/ │3 │
│modul │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Ore de │ │
│curs/ │30 │
│modul │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Modul 3 │Neurologie │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Număr de │ │
│luni/ │1 │
│modul │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Ore de │ │
│curs/ │40 │
│modul │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Modul 4 │Terapie intensivă │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Număr de │ │
│luni/ │1 │
│modul │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Ore de │ │
│curs/ │30 │
│modul │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Modul 5 │Medicină de laborator │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Număr de │ │
│luni/ │1/2 │
│modul │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Ore de │ │
│curs/ │10 │
│modul │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Modul 6 │Anatomie patologică │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Număr de │ │
│luni/ │1^1/2 │
│modul │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Ore de │ │
│curs/ │30 │
│modul │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Modul 7 │Genetică │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Număr de │ │
│luni/ │1/2 │
│modul │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Ore de │ │
│curs/ │10 │
│modul │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Modul 8 │Bioetică │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Număr de │ │
│luni/ │1/2 │
│modul │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Ore de │ │
│curs/ │20 │
│modul │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Modul 9 │Radiodiagnostic şi │
│ │imagistică medicală │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Număr de │ │
│luni/ │2 │
│modul │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Ore de │ │
│curs/ │20 │
│modul │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Modul 10 │O.R.L. │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Număr de │ │
│luni/ │1 │
│modul │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Ore de │ │
│curs/ │16 │
│modul │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Modul 11 │Chirurgie oncologică │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Număr de │ │
│luni/ │1 │
│modul │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Ore de │ │
│curs/ │24 │
│modul │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Modul 12 │Hematologie │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Număr de │ │
│luni/ │3 │
│modul │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Ore de │ │
│curs/ │40 │
│modul │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Modul 13 │Radioterapie │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Număr de │ │
│luni/ │4 │
│modul │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Ore de │ │
│curs/ │70 │
│modul │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Modul 14 │Oncologie medicală │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Număr de │ │
│luni/ │36 │
│modul │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Ore de │ │
│curs/ │600 │
│modul │ │
├─────────┼────────────────────────────┤
│ │200 de ore didactice, la │
│Total ore│care se adaugă 50 de ore │
│pregătire│studiu individual/an, │
│teoretică│reprezentând 20-30% din │
│ │activitate │
├─────────┼────────────────────────────┤
│Total ore│70-80% din timpul petrecut │
│pregătire│în activitatea clinică, │
│practică │conform contractului │
│ │individual de muncă │
└─────────┴────────────────────────────┘



    2. Structura programului
    2.1. Etapa de angajare, luarea în evidenţă, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spital şi clinica repartizată, stabilirea responsabilului şi fixarea planului de activitate (2 săptămâni)
    2.2.a) Trunchi comun:

┌───────────────────────────────┬──────┐
│Medicină internă (I.1) │6 luni│
├───────────────────────────────┼──────┤
│Cardiologie (I.2) │3 luni│
├───────────────────────────────┼──────┤
│Neurologie (I.3) │1 lună│
├───────────────────────────────┼──────┤
│Terapie intensivă (I.4) │1 lună│
├───────────────────────────────┼──────┤
│Medicină de laborator (I.5) │1/2 │
│ │lună │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Anatomie patologică (I.6) │1/2 │
│ │lună │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Genetică (I.7) │1/2 │
│ │lună │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Bioetică (I.8) │1/2 │
│ │lună │
├───────────────────────────────┼──────┤
│Radiodiagnostic şi imagistică │2 luni│
│medicală (I.9) │ │
├───────────────────────────────┼──────┤
│O.R.L. (I.10) │1 lună│
└───────────────────────────────┴──────┘


    2.2.b) Oncologie:

┌─────────────────────────────┬────────┐
│Chirurgie oncologică (I.11) │1 lună │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Hematologie (I.12) │3 luni │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Radioterapie (I.13) │4 luni │
├─────────────────────────────┼────────┤
│Oncologie medicală (I.14) │36 luni │
└─────────────────────────────┴────────┘


┌───────────────────────┬───────────────────────────────┬────┬────┬────┐
│Anul I │Anul II │Anul│Anul│Anul│
│ │ │III │IV │V │
├───┬───┬───┬───┬───┬───┼───┬───┬───┬────┬────┬────┬────┼────┼────┼────┤
│I.1│I.2│I.3│I.4│I.5│I.6│I.7│I.8│I.9│I.10│I.11│I.12│I.13│I.14│I.14│I.14│
└───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┘




    3. Organizarea stagiilor
    Pregătirea rezidenţilor trebuie să se facă în clinicile universitare din ţară şi în spitalele judeţene/municipale/alte spitale sau unităţi sanitare din alte ministere acreditate de Ministerul Sănătăţii.
    Stagiile se vor efectua sub îndrumarea medicului şef de secţie, a medicilor primari recunoscuţi pentru gradul înalt de calificare în specialitatea respectivă, pentru aptitudinile didactice şi pentru calităţile etice şi morale.
    În fiecare stagiu rezidentul va avea un îndrumător care va certifica efectuarea activităţilor practice, inclusiv redactarea foilor de observaţie (anamneza, examen clinic, evoluţia pacientului, prescrierea tratamentului, epicriza) şi modul de stabilire a relaţiei cu pacientul şi familia acestuia.
    Cerinţele minime necesare unui centru de oncologie de pregătire a medicului rezident sunt următoarele:
    - asigurarea unui raport de paturi/rezident: 5-7/1;
    – şeful secţiei trebuie să fie medic primar în specialitatea oncologie medicală;
    – apartenenţa la o comisie de indicaţie terapeutică (medic oncolog medical, chirurg oncolog, radioterapeut, morfopatolog, imagistician).

    Forma de pregătire continuă cuprinde:
    - ore de studiu individual;
    – participarea la cursuri de specialitate, şedinţe de referate ştiinţifice, prezentări de caz - circa 200 de ore didactice/an de studiu.

    La sfârşitul fiecărui modul de pregătire (cel puţin o dată pe an) are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.
    Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.
    Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării se face prin credite (CFU).
    1 credit = 25 ore de instruire
    Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea şi evaluările de etapă în credite, activitatea în cadrul programelor de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.
    Caietul de stagiu va fi înmânat fiecărui rezident la intrarea în stagiul de rezidenţiat şi va fi prezentat completat şi parafat (indiferent de instituţia în care s-a desfăşurat perioada de stagiu - inclusiv clinica din străinătate) la înscrierea la examenul de specialitate.


    Modulul 1. Medicină internă
    Nr. ore de curs: 60 de ore
    Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului de muncă individual
    Tematica lecţiilor de conferinţă:
    1. Explorarea clinică, de laborator şi imagistică a bolnavilor pulmonari
    2. Bronhopatiile cronice: etiologie, diagnostic şi tratament
    3. Astmul bronşic: etiologie, diagnostic şi tratament
    4. Supuraţiile bronhopulmonare: etiologie, diagnostic şi tratament
    5. Pneumopatiile bacteriene: etiologie, diagnostic şi tratament
    6. Pneumopatiile virale: etiologie, diagnostic şi tratament
    7. T.B.C. pulmonară: etiologie, diagnostic şi tratament
    8. Micozele bronhopulmonare: etiologie, diagnostic şi tratament
    9. Pneumoconiozele: etiologie, diagnostic şi tratament
    10. Sarcoidoza: etiologie, diagnostic şi tratament
    11. Chisturile pulmonare: etiologie, diagnostic şi tratament
    12. Patologia netumorală a mediastinului: etiologie, diagnostic şi tratament
    13. Explorarea clinică, paraclinică şi de laborator a ficatului
    14. Hepatitele acute: etiologie, diagnostic şi tratament
    15. Hepatitele cronice: etiologie, diagnostic şi tratament
    16. Ciroza hepatică: etiologie, diagnostic şi tratament
    17. Icterele: etiologie, diagnostic şi tratament
    18. Insuficienţa hepatică: etiologie, diagnostic şi tratament
    19. Hipertensiunea portală: etiologie, fiziopatologie, diagnostic şi tratament
    20. Hemoragii digestive: etiologie, diagnostic şi tratament
    21. Colecistitele: etiologie, diagnostic şi tratament
    22. Pancreatitele: etiologie, diagnostic şi tratament
    23. Diabetul zaharat: etiologie, diagnostic şi tratament
    24. Boala ulceroasă: etiologie, diagnostic şi tratament
    25. Bolile inflamatorii intestinale (colita ulceroasă şi boala Crohn): etiologie, diagnostic şi tratament
    26. Nefropatii: etiologie, diagnostic şi tratament
    27. Insuficienţa renală: etiologie, patogenie, diagnostic şi tratament
    28. Obezitate: etiologie, diagnostic şi tratament
    29. Boli de colagen: etiologie, diagnostic şi tratament
    30. Infecţiile nosocomiale

    Baremul activităţilor practice:
    1. Interpretarea rezultatelor explorărilor respiratorii (spirometrie şi determinarea gazelor sanguine): 50 de buletine
    2. Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 100 de ecografii
    3. Tehnici de explorare a secreţiei gastrice şi interpretare: 30 de buletine
    4. Interpretarea oscilometriei: 20 de buletine
    5. Interpretarea buletinelor hematologice: 100 de buletine
    6. Interpretarea rezultatelor explorării funcţionale: renale, hepatice şi pancreatice: 100 de buletine
    7. Toracocenteze: 10 manevre (efectuare)
    8. Paracenteze: 10 manevre (efectuare)
    9. Activitate ambulatorie (urgenţe medicale): 50 de cazuri

    Obiective educaţionale:
    - dobândirea cunoştinţelor medicale necesare evaluării integrate a pacientului, stabilirii diagnosticului şi aplicării tratamentului optim, individualizat pacientului cu patologii multiple sau complicaţii ale bolii de bază

    Rezultate aşteptate:
    - Rezidentul va fi capabil să examineze, să stabilească planul de investigaţie, să diagnosticheze şi să indice tratamentul de specialitate.
    – Rezidentul trebuie să poată interpreta explorările biologice şi imagistice privind patologia menţionată.


    Modulul 2. Cardiologie (I.2)
    Nr. ore de curs: 30
    Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncă
    Tematica lecţiilor conferinţă:
    1. Mecanisme de reglare a hemodinamicii
    2. Electrocardiografia, fonocardiografia şi ecografia cardiacă
    3. Insuficienţa cardiacă
    4. Aritmiile cardiace
    5. Insuficienţa mitrală şi stenoza mitrală
    6. Cardiopatia ischemică
    7. Hipertensiunea arterială
    8. Şocul cardiogen
    9. Sincopa cardiacă
    10. Embolia pulmonară
    11. Arteriopatii periferice
    12. Terapia antiplachetară, anticoagulantă şi fibrinolitică

    Baremul activităţilor practice:
    - EKG - 50 de buletine - efectuare şi interpretare
    – EKG de efort - 50 de teste - efectuare şi interpretare
    – Monitorizarea ambulatorie a TA - 300 de teste - efectuare şi interpretare
    – Ecografie cardiacă: 120
    – Puncţii arteriale şi venoase - 300 de manevre (efectuare)
    – Cardioversii electrice: 50 de manevre (efectuare)
    – Reanimare cardiorespiratorie: 10
    – Program de consultaţii în ambulatoriu: 2 zile/săptămână

    Obiective educaţionale:
    - însuşirea cunoştinţelor necesare diagnosticului şi tratamentului bolii cardiovasculare (HTA, cardiopatia ischemică, insuficienţa cardiacă, valvulopatiile principale, aritmii) - recunoaşterea bolilor care necesită investigaţii de specialitate şi trimiterea la specialist;
    – dobândirea abilităţilor practice (efectuarea şi/sau interpretarea probelor paraclinice) necesare evaluării pacientului cu patologie cardiovasculară

    Rezultate aşteptate:
    - Competenţe teoretice şi practice dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulului de cardiologie
    – Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cardiac, să diagnosticheze, să stabilească planul terapeutic al cardiopatiilor frecvente şi să stabilească indicaţia de investigaţie specială în cazul celorlalte cardiopatii.
    – Rezidentul trebuie să fie capabil să efectueze o ecocardiografie în care să obţină datele morfologice şi funcţionale primare (dimensiuni cavităţi, aspect şi funcţie valve, fracţie de ejecţie, contractilitate, funcţie diastolică).
    – Rezidentul trebuie să fie capabil să recunoască necesitatea şi să efectueze defibrilarea.


    Modulul 3. Neurologie (I.3)
    Nr. ore de curs: 40
    Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncă
    Tematica lecţiilor conferinţă:
    1. Examenul clinic neurologic
    2. Examenul paraclinic în neurologie
    3. Afecţiunile vasculare carotidiene şi ale arterelor vertebrale
    4. Accidente vasculare cerebrale ischemice
    5. Accidente vasculare cerebrale hemoragice
    6. Hemoragia subarahnoidiană
    7. Recuperarea bolnavului cu accident vascular cerebral
    8. Meningitele
    9. Tulburările de somn
    10. Afectarea cardiovasculară în bolile neurologice

    Obiective educaţionale:
    - deprinderea noţiunilor clinice şi interpretarea probelor paraclinice necesare în diagnosticul, tratamentul şi recuperarea pacientului neurologic;
    – recunoaşterea bolilor care necesită investigaţii de specialitate şi trimitere la specialist.

    Rezultate aşteptate:
    - Competenţe teoretice şi practice dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulului de neurologie
    – Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient neurologic, să diagnosticheze şi să stabilească planul de investigaţie în urgenţele neurologice şi să stabilească indicaţia de investigaţie specială a celorlalte neuropatii.
    – Rezidentul trebuie să poată interpreta CT şi RMN craniocerebrală.


    Modulul 4. Terapie intensivă (I.4)
    Nr. ore de curs: 30
    Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncă
    Tematica lecţiilor conferinţă:
    1. Comele
    2. Echilibrul acidobazic (normal şi patologic)
    3. Tratamentul tulburărilor echilibrului acidobazic
    4. Echilibrul hidroelectrolitic (normal şi patologic)
    5. Tratamentul tulburărilor hidroelectrolitice
    6. Anestezia locală şi generală
    7. Circulaţia extracorporeală
    8. Resuscitarea cardiopulmonară
    9. Organizarea echipei de resuscitare
    10. Evaluarea preoperatorie
    11. Evaluarea şi tratamentul bolnavului cu status imediat postoperator
    12. Indicaţia şi tehnica dializei

    Baremul activităţilor practice:
    - Intubaţia orotraheală: 10 pe manechin şi 3 la pacient
    – Puncţia venei subclaviculare şi a venei jugulare interne: 20
    – Tehnica masajului cardiac: 30 pe manechin şi 5 pe viu
    – Reechilibrare acidobazică: 60 profile/interpretare şi dirijarea echilibrării în 20 de cazuri
    – Reechilibrare hidroelectrolitică: 60 profile/interpretare şi dirijarea echilibrării în 20 de cazuri

    Obiective educaţionale:
    - evaluarea pacientului critic, acordarea şi efectuarea de manevre diagnostic şi terapeutice în vederea stabilizării acestuia

    Rezultate aşteptate:
    - Competenţe teoretice şi practice dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulului de anestezie şi terapie intensivă


    Modulul 5. Medicină de laborator (I.5)
    Nr. ore de curs: 10
    Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncă
    Tematica lecţiilor conferinţă:
    1. Cunoaşterea testului biologic cu semnificaţie în formularea diagnosticului, a stadializării, a deciziei terapeutice şi a monitorizării pacientului neoplazic
    2. Biomarkeri relevanţi - definiţie, valoare clinică, costul markerului diagnostic şi prognostic
    3. Principiile metodelor de laborator (PCR - polymerase chain reaction, western/southern/northern blot, tehnica culturii celulare) relevante pentru interpretarea adecvată a biomarkerilor
    4. Materiale clinice necesare testelor diagnostic
    5. Frecvenţa analizei de laborator în diferite contexte clinice, cunoaşterea limitelor metodelor

    Obiective educaţionale:
    - abilitatea evaluării critice şi interpretării parametrilor specifici de laborator;
    – abilitatea evaluării costului determinării biologice raportat la relevanţa clinică a acesteia;
    – abilitatea solicitării altor metode diagnostice în funcţie de valorile biomarkerilor;
    – abilitatea luării deciziei terapeutice în funcţie de valorile biomarkerilor;
    – abilitatea explicării rezultatelor valorilor biomarkerilor pacienţilor.

    Rezultate aşteptate:
    - Competenţe teoretice şi practice dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulului de medicină de laborator


    Modulul 6. Anatomie patologică (I.6)
    Nr. ore de curs: 30
    Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncă
    Tematica lecţiilor conferinţă:
    1. Clasificarea histologică şi codificarea morfologică a tumorilor
    2. Noţiuni asupra tulburărilor de creştere şi diferenţiere celulară (neoplazia, hiperplazia, metaplazia, displazia, anaplazia)
    3. Clasificarea histogenetică a tumorilor
    4. Structura histopatologică a tumorilor
    5. Forme macroscopice ale tumorilor
    6. Tumorile epiteliale benigne şi maligne
    7. Tumorile ţesutului conjuctiv benigne şi maligne
    8. Tumorile ţesutului hematoformator
    9. Tumorile mezoteliale
    10. Tumorile ţesutului trofoblastic
    11. Limfoamele maligne
    12. Examenul citologic

    Baremul activităţilor practice:
    1. Tehnica recoltării secreţiilor cervicovaginale: 50
    2. Tehnica amprentei: 30
    3. Tehnica recoltării lichidelor seroase pentru examenul citologic şi prepararea frotiurilor pentru aceste examene: 30
    4. Interpretarea rezultatelor buletinelor histopatologice pentru cancerele: mamare, pulmonare, colului uterin, ovariene, tubului digestiv, ţesuturilor moi: 100

    Obiective educaţionale:
    - înţelegerea diferenţei între pregătirea specimenului citologic şi a celui histologic;
    – cunoaşterea indicaţiilor şi limitelor diagnosticului furnizat de examenul extemporaneu la gheaţă;
    – cunoaşterea indicaţiei examenului histomorfologic, a imunohistochimiei, a citometriei de flux sau a imunohistochimiei cu fluorescenţă (FISH) pentru confirmarea diagnosticului de malignitate;
    – cunoaşterea aprecierii gradingului tumoral în funcţie de gradul de diferenţiere al formaţiunii tumorale, precum şi, în unele cazuri, de activitatea mitotică;
    – cunoaşterea componentelor tumorii invazive: celule tumorale maligne şi stroma adiacentă (frecvent desmoplastică);
    – cunoaşterea existenţei în cadrul unor laboratoare a posibilităţii colectării surplusului de ţesut/lichidului diagnostic, în urma consimţământului pacientului, pentru efectuarea în timp a altor teste de laborator.

    Rezultate aşteptate:
    - Competenţe teoretice şi practice dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulului de medicină de laborator
    – Rezidentul trebuie să fie capabil să interpreteze buletinul histologic şi să îl explice pacientului.
    – Rezidentul trebuie să fie capabil să discute buletinul histologic cu membrii comisiei de indicaţie terapeutică.
    – Rezidentul trebuie să identifice discrepanţa între diagnosticul histologic şi elementele clinice şi să discute neconcordanţa cu medicul anatomopatolog.


    Modulul 7. Genetică (I.7)
    Nr. ore de curs: 10
    Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncă
    Tematica lecţiilor conferinţă:
    1. Noţiuni de genetică indispensabile înţelegerii bolii neoplazice maligne:
    - Definiţia şi rolul genei
    – Mutaţiile genetice: dobândite şi germinale
    – Tipurile de gene corelate cu dezvoltarea cancerului:
    – gene supresor tumorale: BRCA1, BRCA2,p53, TP53;
    – oncogene: Her2, familia RAS;
    – gene reparatorii ale ADN-ului
    – Factorii care determină mutaţii: tutunul, radiaţiile UV, viruşii, vârsta

    2. Boala neoplazică malignă ereditară - condiţiile ereditare care pot creşte riscul tipurilor specifice de cancer
    3. Testul genetic pentru aprecierea riscului de apariţie a cancerului: mamar, ovarian, gastric, al colonului, tiroidian, renal, al prostatei, al pancreasului; a melanomului; a sarcomului
    4. Rolul consultului genetic
    5. Terapia ţintită - medicina personalizată: definiţie, indicaţie

    Obiective educaţionale:
    Deprinderea cunoştinţelor medicale necesare:
    - identificării factorilor de risc pentru apariţia şi dezvoltarea neoplaziei maligne;
    – diagnosticului bolii neoplazice ereditare;
    – indicării efectuării testului genetic;
    – importanţei testului genetic;
    – indicaţiei terapiei ţintite molecular.


    Rezultate aşteptate:
    - Competenţe teoretice şi practice dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulului de genetică
    – Rezidentul va fi capabil să identifice factorii de risc genetic pentru apariţia bolii neoplazice maligne; să indice necesitatea efectuării şi să explice rezultatul testului genetic pacientului oncologic; să stabilească indicaţia terapiei personalizate - ţintită molecular


    Modulul 8. Bioetică (I.8)
    Nr. ore de curs: 20 de ore
    Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncă
    Tematica lecţiilor conferinţă:
    I. Introducere în bioetică - 2 ore
    1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu
    2. Contextul apariţiei bioeticii
    3. Definirea bioeticii
    4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
    5. Teorii şi metode în bioetică

    II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore
    1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă
    2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
    3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare în funcţie de credinţă religioasă, etnie etc.)

    III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore
    1. Valori ale relaţiei medic-pacient
    2. Paternalism versus autonomie
    3. Modele ale relaţiei medic-pacient
    4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate

    IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore
    1. Consimţământul informat
    2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient
    3. Relaţia medic-pacient minor
    4. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient

    V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore
    1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare
    2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
    3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală

    VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
    1. Libertatea procreaţiei
    2. Dileme etice în avort
    3. Etica reproducerii umane asistate medical
    4. Probleme etice în clonarea reproductivă

    VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
    1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină
    2. Probleme etice în stările terminale
    3. Tratamente inutile în practica medicală
    4. Eutanasia şi suicidul asistat
    5. Îngrijirile paliative

    VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
    1. Donarea de organe de la cadavru
    2. Donarea de organe de la persoana vie
    3. Etica alocării de resurse în transplant

    IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore
    1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
    2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman
    3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală
    4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
    5. Terapia genică
    6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice

    X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore
    1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
    2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani
    3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani
    4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale
    5. Comitetele de etică a cercetării
    6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.


    Tematica seminarelor
    I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 ore
    II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore
    1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a preceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
    2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate
    3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent

    III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
    1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă
    2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă
    3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient

    IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore
    1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri
    2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă
    3. Rolul comitetelor de etică din spitale

    V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore
    1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
    2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis
    3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale

    VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    IX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
    X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

    Obiective educaţionale - Familiarizarea cu conceptele fundamentale ale eticii medicale şi aplicarea principiilor acesteia în practica medicală de zi cu zi
    Rezultate aşteptate:
    - Competenţe teoretice şi practice dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulului de bioetică
    – Rezidentul va cunoaşte principiile eticii medicale şi implicaţiile acestora.


    Modulul 9. Radiodiagnostic şi imagistică medicală (I.9)
    Nr. ore de curs: 20
    Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncă
    Tematica lecţiilor conferinţă:
    1. Principiile generale de radiodiagnostic
    2. Tehnica explorării radiologice
    3. Explorarea radiologică convenţională
    4. Diagnosticul radiologic:
    - diagnosticul radiologic al tumorilor osoase
    – diagnosticul radiologic al cancerelor bronhopulmonare
    – diagnosticul radiologic al cancerului esofagian
    – diagnosticul radiologic al cancerului gastric
    – diagnosticul radiologic al cancerului de colon şi rect
    – diagnosticul radiologic al tumorilor renale
    – diagnosticul radiologic al tumorilor vezicii urinare
    – diagnosticul radiologic al tumorilor mamare

    5. Tomografia computerizată:
    - principiile, limitele şi costul asociat tomodensitometriei (tomografie computerizată); relevanţa expunerii la iradiere corelat cu vârsta şi prognosticul bolii pacientului; relevanţa riscurilor asociate mediului de contrast pe bază de iod
    – diagnosticul computer tomografic al tumorilor primare şi secundare cerebrale
    – diagnosticul computer tomografic al tumorilor bronhopulmonare şi mediastinale
    – diagnosticul computer tomografic al tumorilor hepatice
    – diagnosticul computer tomografic al tumorilor retroperitoneale
    – diagnosticul computer tomografic al tumorilor suprarenale
    – diagnosticul computer tomografic al tumorilor renale
    – diagnosticul computer tomografic al tumorilor pelviabdominale

    6. Principiile ultrasonografiei (ecografiei)
    - diagnosticul ultrasonografic: - al tumorilor hepatice; tumorilor căilor biliare; tumorilor splenice; tumorilor pancreatice; tumorilor renale; tumorilor prostatei; tumorilor testiculare; tumorilor ovariene

    7. Principiile, limitele şi costul asociat RMN; relevanţa prezenţei dispozitivelor medicale implantabile, a sarcinii, a claustrofobiei, a riscurilor asociate mediului de contrast bazat pe gadolinium

    Indicaţiile RMN
    Baremul activităţilor practice:
    1. Interpretarea radiografiilor standard:
    - scheletale: 100
    – toraco-pleuro-pulmonare: 200
    – esofagiene: 30
    – gastrice: 100
    – colorectale: 50
    – aparat urinar: 50
    – mamografie: 25
    – căi biliare: 50

    2. Interpretarea computer tomografiei:
    - cerebrale: 30
    – hepatice: 50
    – bronhomediastinale: 50
    – renale: 50

    3. Utilizarea RMN în principalele localizări ale neoplaziilor maligne
    4. Utilizarea scintigrafiei


    Obiective educaţionale:
    - cunoaşterea diferitelor tehnici de radiodiagnostic şi a agenţilor de contrast utili tehnicii diagnostice;
    – cunoaşterea modalităţii diagnosticului ghidat imagistic;
    – cunoaşterea sistemului de stadializare bazat pe examinările imagistice: TNM, Ann Arbor, FIGO (International Federation of Gynecology and Obstetrics);
    – cunoaşterea implicaţiilor clinice ale clasificărilor BiI - RADS şi PI - RADS folosite în raportarea examenelor imagistice ale glandei mamare şi ale prostatei;
    – cunoaşterea criteriilor de evaluare a răspunsului tumorilor solide (RECIST) şi a criteriilor de răspuns Choi în cazul tumorilor stromale gastrointestinale (GIST);
    – cunoaşterea existenţei limitelor examenului imagistic în ceea ce priveşte aprecierea răspunsului sistemic al cancerului la tratament;
    – cunoaşterea aspectului cost – eficienţă vizavi de diferite tehnici imagistice;
    – capacitatea de a solicita examenul imagistic/strategia diagnostică specifică fiecărui tip tumoral;
    – capacitatea de a comunica cu imagisticienii şi cu pacienţii referitor la diferitele teste imagistice diagnostice.

    Rezultate aşteptate:
    - Competenţe teoretice şi practice dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulului de imagistică medicală:

    Rezidentul va fi capabil:
    - să formuleze o solicitare a examenului imagistic diagnostic (radiografie, ecografie, CT, RMN, PET);
    – să ofere medicului imagistician date de diagnostic clinic diferenţial;
    – să explice pacientului principiile de bază ale examenului imagistic, principiile pregătirii în vederea unui anumit examen imagistic, să ofere informaţii referitoare la efectele adverse şi contraindicaţiile examinărilor imagistice;
    – să aplice sistemele de stadializare TNM, Ann Arbor, FIGO în funcţie de rezultatul examinărilor imagistice;
    – să aplice criteriile RECIST, Lugano şi Choi pentru evaluarea răspunsului terapeutic bazat pe informaţia oferită de examinarea imagistică;
    – să interpreteze scorurile BI - RADS şi PI - RADS, pentru a stabili atitudinea terapeutică.


    Modulul 10. O.R.L. (I.10)
    Nr. ore de curs: 16
    Tematica lecţiilor conferinţă:
    1. Anatomia, fiziologia şi fiziopatologia rinosinusală
    2. Metode de explorare rinosinusală
    3. Tumori benigne rinosinusale
    4. Tumori maligne rinosinusale
    5. Anatomia, fiziologia şi fiziopatologia faringelui
    6. Metode de explorare a cavităţii bucale şi a faringelui
    7. Patologia tumorală faringiană
    8. Tumorile parafaringiene
    9. Patologia tumorală a glandelor salivare
    10. Anatomia, fiziologia şi fiziopatologia laringelui
    11. Metode de explorare laringiană
    12. Tumorile benigne laringiene
    13. Tumorile maligne laringiene
    14. Tumorile glandei tiroide
    15. Adenopatia cervicală
    16. Metode de explorare traheobronşică
    17. Patologia tumorală esofagiană
    18. Anatomia, fiziologia şi fiziopatologia urechii
    19. Tumorile urechii externe şi urechii medii
    20. Terapia tumorilor maligne din sfera O.R.L.

    Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncă
    Obiective educaţionale:
    - cunoaşterea anatomiei, fiziologiei şi fiziopatologiei regiunilor anatomice din sfera O.R.L.;
    – cunoaşterea modalităţii diagnostice şi terapeutice în cazul tumorilor maligne din sfera O.R.L.

    Rezultate aşteptate:
    - Competenţe teoretice şi practice dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulului de O.R.L.:
    – Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient cu tumoră dezvoltată în sfera O.R.L.; să stabilească planul de investigaţii, să diagnosticheze şi să formuleze planul terapeutic în cazul acestor neoplazii, să cunoască riscurile şi tratamentul complicaţiilor acestor tumori (sângerare cronică sau acută, suprainfecţie, insuficienţă respiratorie)


    Modulul 11. Chirurgie oncologică (I.11)
    Nr. ore de curs: 24
    Tematica lecţiilor conferinţă:
    - Rolul şi limitele chirurgiei oncologice - în momentul diagnosticului iniţial al bolii neoplazice
    – Evaluarea preoperatorie a bolnavului neoplazic - aprecierea oportunităţii gestului chirurgical
    – Abordul chirurgical (clasic şi minim invaziv/laparoscopic) al neoplaziilor maligne - cu intenţie de radicalitate/paleaţie: digestive, ginecologice, urologice, cutanate şi de părţi moi: indicaţie, moment, timpi chirurgicali, sacrificiul de organ, tipuri de anastomoze
    – Indicaţiile prezervării de organ, a intervenţiei chirurgicale reconstructive, a secvenţei chirurgicale în contextul terapiei multimodale a bolii neoplazice maligne
    – Riscurile şi beneficiile intervenţiei chirurgicale - ca tratament curativ sau adjuvant radio - sau/şi chimioterapiei; influenţa tratamentului neoadjuvant asupra acestora
    – Tratamentul complicaţiilor chirurgicale la pacientul neoplazic
    – Îngrijirea postoperatorie a bolnavului neoplazic
    – Decizia momentului şi modului monitorizării pacientului neoplazic
    – Evaluarea impactului intervenţiei chirurgicale asupra calităţii vieţii pacientului neoplazic
    – Comunicarea deciziei terapeutice pacientului neoplazic şi familiei acestuia
    – Managerierea reacţiilor psihologice comune unei perioade de criză şi etapei finale de viaţă a pacientului neoplazic
    – Importanţa trialurilor prospective, a colectării ţesutului tumoral

    Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncă
    Baremul activităţilor practice:
    - Accesul vascular la pacienţii neoplazici
    – Hemostaza provizorie şi definitivă
    – Puncţia aspirativă/biopsie a tumorilor
    – Puncţia/Lavajul peritoneal(ă)
    – Puncţia pleurală
    – Îngrijirea stomiilor: intestinale, colice, urinare

    Obiective educaţionale:
    - cunoaşterea rolului, tipului şi riscul abordului chirurgical în precizarea diagnosticului unei neoplazii maligne;
    – cunoaşterea indicaţiei şi limitelor momentului chirurgical în algoritmul terapeutic al pacientului neoplazic;
    – cunoaşterea abordului multimodal terapeutic în faţa unei neoplazii maligne;
    – cunoaşterea modului de evaluare al pacientului neoplazic în vederea oportunităţii gestului chirurgical;
    – cunoaşterea noilor tehnici chirurgicale şi a noilor dispozitive implantabile chirurgical la bolnavul neoplazic.

    Rezultate aşteptate:
    - Competenţe teoretice şi practice dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulului de chirurgie oncologică
    – Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient neoplazic - să stabilească planul de investigaţii şi terapeutic, să stabilească indicaţia şi momentul intervenţiei chirurgicale, să interpreteze rezultatul anatomopatologic asociat unui gest chirurgical efectuat în scop diagnostic sau terapeutic, să înţeleagă consecinţele intervenţiilor chirurgicale asupra evoluţiei imediate şi la distanţă a pacientului neoplazic, să coreleze momentul operator cu asocierea terapeutică adresată bolii sistemice neoplazice, să discute în mod critic opţiunile terapeutice/recomandările cu colegii şi cu pacienţii.


    Modulul 12. Hematologie (I.12)
    Nr. ore de curs: 40
    Tematica lecţiilor conferinţă:
    1. Mieloproliferările maligne: epidemiologie, istorie naturală, clasificare histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie
    1.1. Sindromul mieloproliferativ acut
    Leucemii mieloide acute

    1.2. Sindromul mieloproliferativ cronic
    Leucemia granulocitară cronică
    Policitemia Vera
    Trombocitemia esenţială
    Metaplazia mieloidă cu mieloscleroză


    2. Limfoproliferările maligne (epidemiologie, istorie naturală, clasificare histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)
    2.1. Sindromul limfoproliferativ acut
    Leucemii acute limfoblastice

    2.2. Sindromul limfoproliferativ cronic
    Leucemia limfatică cronică
    Leucemia cu celule păroase
    Boala Hodgkin
    Limfoame maligne non-Hodgkin
    Boala Waldenstrom
    Boala lanţurilor grele
    Mielomul multiplu


    3. Sindromul mielodisplazic (epidemiologie, istorie naturală, clasificare histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)

    Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncă
    Baremul activităţilor practice
    1. Tehnica examenului clinic al bolnavilor cu limfo- şi mieloproliferări în raport cu localizarea şi extensia reală a bolii: 100
    2. Medulograma, tehnică şi interpretare: 50
    3. Diagnosticul complet şi indicaţia terapeutică în limfo- şi mieloproliferări: 50

    Obiective educaţionale:
    - cunoaşterea evaluării, diagnosticului şi tratamentului pacienţilor cu boli de sânge (anemii, sindroame mielo-proliferative, limfoame, discrazii ale celulelor plasmatice);
    – cunoaşterea importanţei abordului terapeutic multimodal al pacienţilor cu leucemii: tratament hematologic, tratamentul oncologic, transfuzii, tratamentul bolii infecţioase, transplant medular, îngrijiri de nursing;
    – cunoaşterea entităţilor morfologice, citogenetice şi moleculare de leucemii, conform clasificării WHO, în scopul evaluării prognosticului şi selecţiei tratamentului adecvat;
    – cunoaşterea implicaţiilor psihosociale a diagnosticului şi tratamentului leucemiilor;
    – cunoaşterea problemelor specifice îngrijirii pacientului supus transplantului cu celule stem alogenice, ale identificării şi tratamentului bolii grefă - contra - gazdă şi ale infecţiilor bolii de imunosupresie;
    – cunoaşterea existenţei diferitelor subtipuri patologice de limfoame Hodgkin;
    – cunoaşterea tratamentului multimodal al pacienţilor cu limfom Hodgkin în diferite stadii evolutive;
    – cunoaşterea existenţei heterogenităţii enorme ale subtipurilor de limfoame non-Hodgkin;
    – cunoaşterea asocierii limfomului non-Hodgkin cu virusul imunodeficienţei umane (HIV), cu imunosupresia şi cu virusul hepatitei C;
    – cunoaşterea existenţei diferitelor tipuri biologice şi patologice de discrazii ale celulelor plasmatice: gamapatia monoclonală, boala Waldenstrom, macroglobulinemia, plasmocitomul, mielomul multiplu, POEMS (polineuropatie, organomegalie, endocrinopatie, proteina monoclonală, modificările cutanate) şi leucemia celulelor plasmatice;
    – cunoaşterea indicaţiei terapeutice în fiecare stadiu al bolii hematologice şi a efectelor adverse ale tratamentului discraziilor celulelor plasmatice;
    – cunoaşterea criteriilor de diagnostic ale celor mai frecvente neoplazii mieloproliferative: policitemia vera, trombocitemia esenţială, mielofibroza primară;
    – cunoaşterea opţiunilor terapeutice, a rolului suportiv, a tratamentului simptomatic, a rolului agenţilor antitrombotici;
    – cunoaşterea valorii şi riscului tratamentului citoreductiv, cu interferon, al iradierii splenice, al splenectomiei, al transplantului alogenic şi al tratamentului paleativ în neoplaziile mieloproliferative;
    – recunoaşterea bolilor care necesită investigaţii de specialitate şi trimiterea la specialist.

    Rezultate aşteptate:
    - Competenţe teoretice şi practice dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulului de hematologie
    – Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient hematologic, să diagnosticheze şi să stabilească planul de investigaţii şi terapeutic în hemopatiile comune, să stabilească indicaţia de investigaţie specială în celelalte hemopatii.
    – Rezidentul trebuie să poată interpreta examenele morfologice ale sângelui şi măduvei hematogene.
    – Rezidentul trebuie să fie familiarizat cu valoarea şi limitele radioterapiei, ale chimioterapiei, ale transplantului autolog şi alogenic, ale terapiei pe bază de anticorpi monoclonali, ale terapiei ţintite molecular, ale terapiei de susţinere şi paleative în cazul bolilor hematologice.


    Modulul 13. Radioterapie (I.13)
    Nr. ore de curs: 80
    Tematica lecţiilor conferinţă:
    1. Locul radiologiei în strategia terapeutică a cancerului
    2. Surse de radiaţii
    Principii de bază privind momentul, doza, fracţionarea şi tipul de iradiere

    3. Indicaţiile radioterapiei curative şi efectele adverse ale acesteia
    Beneficiile şi toxicitatea radioterapiei cu intenţie paleativă
    Complicaţii acute, tardive şi la distanţă ale radioterapiei
    Diferenţe ale toleranţei diferitelor organe/ţesuturi faţă de iradiere
    Riscurile reiradierii corelate cu limitele toleranţei organului/ ţesutului iradiat
    Interacţiunea radioterapie - terapie sistemică: tipul şi severitatea toxicităţii asociate
    Interacţiunea radioterapie - chirurgie oncologică - în context pre- şi postoperator

    4. Radioterapia externă
    5. Principiile de bază ale Brahiterapiei şi ale terapiei cu agenţi radionuclizi
    6. Tehnici particulare de radioterapie: radioterapie cu intensitate modulată, radioterapie stereotactică, radioterapie cu particule, radioterapie adaptată: 2 ore
    7. Indicaţiile, riscurile şi beneficiile radioterapiei în principalele localizări de boli neoplazice

    Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncă
    Baremul activităţilor practice
    1. Radioterapia în sfera otorinolaringologică
    Plan de tratament: Iradierea externă exclusiv/Iradierea externă postoperatorie, tehnica iradierii, dozimetrie, indicaţia radioterapiei în principalele localizări

    2. Radioterapia tumorilor cerebrale
    Plan de tratament, tehnica iradierii, dozimetrie, indicaţia terapeutică

    3. Radioterapia tumorilor anorectale
    - radioterapia adjuvantă pre- şi postoperatorie
    – radioterapia exclusivă - brahiterapia rectului/indicaţia terapeutică

    4. Radioterapia tumorilor bronhice
    Plan de tratament, iradierea exclusivă, postoperatorie, tehnica iradierii, dozimetrie, indicaţia terapeutică

    5. Radioterapia limfoamelor maligne
    Plan de tratament, tehnica iradierii, dozimetrie, indicaţia terapeutică

    6. Radioterapia neoplasmelor mamare
    Plan de tratament, tehnica iradierii, dozimetrie, indicaţia terapeutică

    7. Radioterapia neoplasmelor colului uterin
    Plan de tratament, tehnica iradierii, dozimetrie/brahiterapia neoplasmului colului uterin, indicaţia terapeutică, inclusiv a cazurilor particulare

    8. Radioterapia neoplasmelor corpului uterin
    Iradierea externă/brahiterapia endocavitară
    Plan de tratament, tehnica iradierii, dozimetrie, indicaţie terapeutică

    9. Radioterapia neoplasmelor ovariene
    Plan de tratament, tehnica iradierii, dozimetrie, indicaţie terapeutică

    10. Radioterapia neoplasmelor prostate
    Plan de tratament, tehnica iradierii, dozimetrie, indicaţie terapeutică

    11. Radioterapia seminoamelor testiculare
    - Iradierea subdiafragmatică/Iradierea supradiafragmatică
    Plan de tratament, tehnica iradierii, dozimetrie, indicaţia terapeutică

    12. Radioterapia neoplasmelor părţilor moi
    Plan de tratament, tehnica iradierii, dozimetrie, indicaţia terapeutică

    13. Radioterapia metastazelor: osoase, cerebrale, cutanate, hepatice
    Plan de tratament, tehnica iradierii, dozimetrie, indicaţia terapeutică


    Obiective educaţionale:
    - cunoaşterea abordului multidisciplinar al pacientului neoplazic;
    – cunoaşterea diferenţei între indicaţia radioterapiei cu intenţie curativă şi cea cu intenţie paleativă;
    – cunoaşterea diferenţei între radioterapia externă („teleterapia“) şi cea internă (brahiterapia);
    – cunoaşterea relaţiei momentului iradierii cu câteva modalităţi terapeutice (neoadjuvant, concomitant, adjuvant);
    – cunoaşterea existenţei diferitelor tehnici privind momentul de planificare, administrare şi verificare a poziţiei/dozei de iradiere;
    – cunoaşterea „ferestrei“ terapeutice între controlul tumoral şi efectul toxic asupra ţesutului normal;
    – cunoaşterea evidenţelor publicate, precum şi a liniilor ghid privind radioterapia la pacientul oncologic;
    – cunoaşterea importanţei siguranţei infrastructurii.

    Rezultate aşteptate:
    - Competenţe teoretice şi practice dobândite în urma parcurgerii şi promovării modulului de radioterapie
    – Rezidentul va fi capabil să examineze un pacient neoplazic, să stabilească planul de investigaţii şi terapeutic, să stabilească indicaţia şi momentul radioterapiei, să înţeleagă consecinţele radioterapiei, să coreleze momentul iradierii cu asocierea terapeutică adresată bolii sistemice neoplazice.
    – Rezidentul va fi capabil să informeze pacientul şi familia acestuia asupra diferitelor opţiuni de radioterapie, asupra riscului/beneficiului acestora, precum şi asupra tehnicilor de planificare, administrare şi control al dozei de iradiere.


    Modulul 14. Oncologie medicală (I.14)
    Nr. ore de curs: 200/an de studiu
    Tematica lecţiilor conferinţă:
    1. Principii ştiinţifice de bază
    Ca fundament pentru tratarea bolilor maligne, rezidenţii vor înţelege biologia cancerului, principiile tratamentului, conducerea şi interpretarea corectă a cercetării clinice.
    1.1. Biologia cancerului
    - biologia celulelor normale şi procesele de bază ale carcinogenezei;
    – structura, organizarea, expresia şi reglarea genelor;
    – ciclul celular, rolul său în oncogeneză şi interacţiunea sa cu terapia;
    – cinetica celulelor tumorale, proliferarea şi moartea celulară programată, echilibrul dintre moartea şi proliferarea celulară;
    – tehnici moleculare: PCR, analizele cromozomiale şi alte tehnici ale biologiei moleculare şi celulare tumorale.

    1.2. Imunologia tumorală
    - componentele tumorale şi celulare ale sistemului imun;
    – acţiunea reglatoare a citokinelor asupra sistemului imun;
    – interrelaţia între tumoră şi sistemele imune ale gazdei, incluzând antigenicitatea tumorală, citotoxicitatea antitumorală mediată imun şi efectul direct al citokinelor asupra tumorilor.

    1.3. Etiologie, epidemiologie, screening şi prevenţie
    - etiologia cancerogenezei prin factori genetici şi prin factori de mediu;
    – date de bază de epidemiologie descriptivă, analitică şi experimentală;
    – principiile de bază ale screeningului şi evaluării riscului;
    – senzitivitatea şi specificitatea testelor de screening şi raportul cost-beneficiu;
    – principiile şi indicaţiile screeningului şi sfatului genetic;
    – valoarea prevenţiei în dezvoltarea cancerului;
    – măsuri de profilaxie primară, secundară sau terţiară.

    1.4. Cercetare clinică, incluzând statistica (1 oră)
    - design-ul şi desfăşurarea trialurilor clinice în grupuri internaţionale cooperative sau protocoale proprii instituţiei: studii de fază I-II-III; probleme de etică, obţinerea aprobărilor de la autorităţile competente;
    – criteriile pentru definirea răspunsului la tratament;
    – instrumente utilizate pentru evaluarea calităţii vieţii;
    – bazele şi metodele statistice, cerinţele legate de numărul pacienţilor la conceperea studiilor şi interpretarea corectă a datelor;
    – evaluarea şi gradarea toxicităţii;
    – rolul şi funcţionarea comitetelor instituţionale de etică;
    – obţinerea consimţământului informat al pacienţilor;
    – instruirea în ceea ce priveşte redactarea granturilor şi informaţii asupra mecanismelor de susţinere a cercetării clinice;
    – cunoştinţe referitoare la costul terapiei şi cost-eficacitatea terapiei;
    – învăţarea redactării rezumatelor, prezentărilor orale şi vizuale; scrierea articolelor.

    Obiective educaţionale:
    - aplicarea în mod obiectiv a modelelor existente referitoare la mecanismele moleculare/celulare ale bolii;
    – cunoaşterea modului de acţiune a medicaţiei specifice, a semnificaţiei biomarkerilor, a efectelor adverse şi a dezvoltării rezistenţei la tratamentul cu aceasta;
    – cunoaşterea principiilor de bază ale sistemului imun, înţelegerea interrelaţiei existente între sistemul imun al gazdei şi tumoră, cunoaşterea mecanismelor operaţionale în cadrul strategiilor imunoterapiei;
    – cunoaşterea testelor de screening specific bolilor neoplazice;
    – cunoaşterea factorilor de risc genetici, demografici şi de mediu cu rol în oncogeneză;
    – cunoaşterea translatării unui concept ştiinţific într-un trial clinic structurat ţintit.

    Rezultate aşteptate
    - Rezidentul trebuie să fie capabil să discute heterogenitatea tumorală şi evoluţia darwiniană în condiţiile existenţei stres-ului (metastazarea către un alt mediu tisular şi comutarea către o nouă modalitate terapeutică).
    – Rezidentul trebuie să fie capabil să indice agenţii imunoterapici, incluzând inhibitorii punctelor de control („checkpoint inhibitor“), vaccinurile şi celulele T autologe care exprimă CAR.
    – Rezidentul trebuie să fie capabil să diferenţieze obiectiv răspunsul tumoral după terapia cu agenţi imunomodulatori vs. agenţi citotoxici tradiţionali.
    – Rezidentul trebuie să fie capabil să folosească biomarkerii în cercetare şi practica clinică oncologică.
    – Rezidentul trebuie să fie capabil să selecteze obiectivele primare, secundare, terţiare şi exploratorii ale unui studiu clinic.
    – Rezidenţii trebuie să fie capabili să evalueze critic valoarea ştiinţifică a articolelor publicate şi influenţa lor asupra practicii clinice zilnice.
    – Rezidentul trebuie să fie capabil să urmeze Regulile de bună practică în studiul clinic.


    2. Principii de bază în diagnosticul şi tratamentul bolilor maligne
    Îngrijirea pacienţilor cu boli maligne este complexă, aceştia fiind cel mai bine trataţi printr-un abord multidisciplinar, ce integrează colaborarea a diferite specialităţi. Rezidenţii vor trebui să cunoască aportul fiecăreia dintre aceste specialităţi în stabilirea diagnosticului, stadializarea şi tratamentul cancerului şi a complicaţiilor acestuia. Vor trebui să interacţioneze cu fiecare dintre aceste discipline pentru a înţelege beneficiile şi limitele fiecărei modalităţi terapeutice. Este încurajată participarea rezidenţilor la boardul multidisciplinar. Rezidenţii vor trebui să fie capabili să evalueze comorbidităţile care pot potenţa toxicitatea sau eficacitatea tratamentului în scopul de a formula un plan de tratament.
    2.1. Anatomie patologică/laborator/biologie moleculară
    - examinarea materialelor biopsice şi a pieselor chirurgicale împreună cu un anatomopatolog;
    – cunoaşterea noilor tehnici de anatomie patologică şi contribuţia acestora la diagnosticul si stadializarea bolii neoplazice;
    – cunoaşterea testelor de laborator necesare stadializării şi monitorizării pacienţilor;
    – rolul markerilor (tumorali - serici, membranari, ai ADN).

    2.2. Proceduri de stadializare
    - sistemele de stadializare: TNM, Ann Arbor, FIGO;
    – modalităţile de apreciere a răspunsului tumoral;
    – RECIST - criterii de evaluare a răspunsului tumorilor solide - în scopul uniformizării atitudinii centrelor de tratament;
    – criteriile clasificării Lugano (criteriile Cheson) pentru evaluarea răspunsului terapeutic al limfomului malign;
    – criteriile de răspuns Choi ale tumorilor gastrointestinale (GIST);
    – indicaţiile procedurilor de evaluare clinică şi imagistică (radiologice şi de medicină nucleară) pentru diagnosticul, stadializarea şi monitorizarea pacienţilor neoplazici.

    2.3. Tratamentul
    2.3.1. Chirurgia:
    - indicaţiile şi contraindicaţiile chirurgiei oncologice;
    – cunoaşterea rolului chirurgiei în stadializare şi tratament;
    – indicaţiile prezervării de organ şi stabilirea secvenţei tratamentului chirurgical în raport cu celelalte modalităţi de tratament;
    – riscurile şi beneficiile chirurgiei ca tratament exclusiv sau asociat cu radioterapia sau/şi chimioterapia;
    – cunoaşterea complicaţiilor postoperatorii.

    2.3.2. Radioterapia:
    - principiile radiobiologiei şi indicaţiile radioterapiei ca modalitate de tratament curativ şi paliativ;
    – principiile planului de tratament şi ale dozimetriei;
    – indicaţia asocierii radioterapiei cu celelalte metode de tratament, chirurgia, chimio- sau imunoterapia;
    – cunoaşterea efectelor acute şi tardive ale radioterapiei.

    2.3.3. Chimioterapia:
    - indicaţiile, obiectivele şi utilitatea chimioterapiei în tratamentul primar al neoplaziei şi în cazul recidivelor neoplazice;
    – utilizarea chimioterapiei neoadjuvante, concomitente, adjuvante şi a chimioterapiei cu rol radiosensibilizator;
    – importanţa dozei şi a întârzierii administrării agenţilor citostatici specifici;
    – aprecierea comorbiditatii individualizat în scopul determinării raportului risc/beneficiu al tratamentului cu agenţi citostatici;
    – cunoştinţe de farmacocinetică, farmacogenomică şi farmacologie referitoare la diferite citostatice;
    – profilul de toxicitate al fiecărui agent, incluzând riscurile pe termen lung, adaptarea în mod individual a dozei şi orarului administrării în caz de disfuncţie de organ.

    2.3.4. Hormonoterapia:
    - cunoaşterea existenţei/clasificării diferitelor tipuri de agenţi (anti)hormonali;
    – testele de diagnostic specific necesare selecţiei agentului (anti)hormonal;
    – cunoaşterea mecanismelor de acţiune specifice agenţilor (anti)hormonali;
    – cunoaşterea mecanismelor dezvoltării rezistenţei faţă de agenţii (anti)hormonali;
    – cunoaşterea principiilor de farmacologie clinică a agenţilor (anti)hormonali: absorbţie, distribuţie, metabolism, clearance/eliminare (ADME);
    – indicaţiile clinice ale agenţilor (anti)hormonali;
    – cunoaşterea dozei şi a modalităţii de adaptare la toleranţa individuală;
    – cunoaşterea efectelor adverse ale agenţilor (anti)hormonali.

    2.3.5. Terapia biologică:
    - acţiunea şi indicaţiile terapiei biologice, inclusiv citokine şi factori de creştere hematopoetici;
    – spectrul efectelor secundare ale acesteia şi ale asocierii acestora cu chimioterapia;
    – conceptele de bază ale terapiei moleculare ţintite, cum sunt anticorpii monoclonali, vaccinurile antitumorale, terapia celulară şi terapia genică.

    2.3.6. Tratament suportiv şi paliativ:
    - semnificaţia în cadrul terapiei cancerului;
    – indicaţiile şi modalităţile de tratament suportiv, limitele şi efectele secundare ale acestora;
    – semnificaţia şi indicaţiile terapiei paliative;
    – îngrijirea paliativă a bolnavilor terminali.
    2.3.6.1. Măsuri suportive
    2.3.6.1.1. Greaţa şi voma:
    - etiologia în cazul pacienţilor oncologici şi mecanismul de acţiune;
    – farmacologia antiemeticelor şi utilizarea în practica curentă;

    2.3.6.1.2. Infecţiile şi neutropenia:
    - principiile diagnosticului şi tratamentului infecţiilor şi febrei neutropenice în neoplasme maligne;
    – tratamentul şi prevenţia infecţiilor; indicaţiile şi utilizarea factorilor de creştere hematologici.

    2.3.6.1.3. Anemia:
    - indicaţiile şi complicaţiile transfuziei de masă eritrocitară;
    – utilizarea adecvată a eritropoetinei.

    2.3.6.1.4. Trombocitopenia:
    - indicaţiile şi complicaţiile transfuziei de masă trombocitară;
    – opţiuni privind prepararea şi administrarea acestor produse.

    2.3.6.1.5. Tromboza şi tromboembolismul:
    - fiziopatologia trombozei şi tromboembolismului induse de neoplasia malignă;
    – profilaxia şi managementul trombozei şi tromboembolismului.

    2.3.6.1.6. Limfedemul:
    - fiziopatologia, profilaxia şi managementul limfedemului.

    2.3.6.1.7. Toxicitatea cardiacă şi pulmonară:
    - agenţi chimioterapici şi agenţi biologici ţintiţi - modificarea dozei terapeutice;
    – terapie de susţinere cardiacă/pulmonară.

    2.3.6.1.8. Sindromul de venă cavă superioară/inferioară:
    - diagnosticul şi tratamentul sindromului de VCS/VCI;

    2.3.6.1.9. Colecţiile lichidiene maligne:
    - fiziopatologia şi tratamentul specific ascitei, colecţiilor pleurale şi pericardice.

    2.3.6.1.10. Patologia cavităţii orale:
    - mucozita (orală şi gastrointestinală): diagnosticul diferenţial mucozita infecţioasă/mucozita asociată chimioterapiei; prevenţie şi tratament;
    – problemele dentare;
    – xerostomia/hiposalivaţia.

    2.3.6.1.11. Constipaţia/Diareea
    - fiziopatologie, prevenţie şi tratament;
    – diaree indusă de agenţi chimioterapici/de imunoterapie/de radioterapie/de boală neoplazică.

    2.3.6.1.12. Complicaţiile şi toxicitatea asociate bolii urologice:
    - fiziopatologia şi tratamentul toxicităţii renale, ale obstrucţiei ureterale şi uretrale, ale incontinenţei, ale hematuriei, ale fistulei vezico-vaginale, vezico-enterice.

    2.3.6.1.13. Complicaţiile şi toxicitatea asociate bolii ginecologice:
    - fiziopatologia şi tratamentul limfedemului, obstrucţiei digestive, sângerării vaginale, fistulelor digestive, disfuncţiei sexuale.

    2.3.6.1.14. Complicaţiile şi toxicitatea asociate bolii neurologice
    Simptomatologia asociată sistemului nervos central: cefalee, contracţii musculare, encefalopatie, afectarea funcţiei cognitive - corelaţia cu agenţii terapeutici
    Neuropatia periferică: agenţii chimioterapici asociaţi cu neuropatia, evaluarea şi tratamentul acesteia

    2.3.6.1.15. Simptomatologia oculară: cataracta, glaucomul şi blefarita induse de agenţii chimioterapici, de agenţii cu ţintă moleculară şi de imunoterapie
    2.3.6.1.16. Complicaţiile şi toxicitatea corelată cu organele genitale
    Efectele hormonale: menopauza indusă de terapia antineoplazică - simptome şi tratament
    Fiziopatologia efectelor la distanţă determinate de hipogonadismul indus terapeutic
    Conservarea fertilităţii: cauzele infertilităţii corelate cu terapia antineoplazică; tehnici de crioprezervare gonadică

    2.3.6.1.17. Complicaţiile şi toxicitatea cutanată - indusă de agenţii chimioterapici, de agenţii cu ţintă moleculară, de agenţii imunologici
    - Extravazarea subcutanată - diagnosticul şi tratamentul efectului vesicant; strategiile de prevenţie ale extravazării
    – Alopecia - agenţii etiologici; indicaţia îngheţării scalpului („scalp cooling“)

    2.3.6.1.18. Complicaţiile şi toxicitatea corelate cu boala endocrină şi metabolică
    - Fiziopatologia, simptomatologia şi tratamentul insuficienţei hipofizare, tiroidiene, suprarenaliene; al sindromului de liză tumorală; al dezechilibrelor electrolitice (hipomagneziemia, hipercalcemia); al febrei de evoluţie

    2.3.6.1.19. Complicaţiile scheletale: fiziopatologie, simptomatologie, tratament
    2.3.6.1.20. Urgenţele oncologice
    - diagnosticul şi tratamentul prezentărilor clinice care necesită intervenţie imediată (compresiune medulară, tamponadă pericardică).

    2.3.6.1.21. Sindroamele paraneoplazice:
    - fiziopatologia celor mai frecvente sindroame paraneoplazice şi tratamentul acestora.

    2.3.6.1.22. Suportul nutriţional - indicaţiile şi complicaţiile suportului nutriţional enteral şi parenteral


    2.3.7. Îngrijirea paliativă şi a pacienţilor terminali
    2.3.7.1. Durerea:
    - evaluarea localizării şi severităţii durerii;
    – cunoaşterea şi utilizarea scării analgezice OMS;
    – farmacologia şi toxicitatea narcoticelor opioide şi a celorlalte analgezice;
    – tratarea durerii cu metodele disponibile;
    – indicaţiile intervenţiei paliative invazive.

    2.3.7.2. Alte simptome: anorexie, caşexie, deshidratare, fatigabilitate - fiziopatologie si tratament
    2.3.7.3. Comunicarea cu pacientul şi familia acestuia

    2.3.8. Reabilitarea:
    - rolul terapiei fizice, în mod particular postoperator;
    – rolul terapiei ocupaţionale, terapiei fonatorii şi de deglutiţie.



    3. Managementul şi tratamentul diferitelor localizări tumorale
    La fiecare localizare trebuie cunoscute: epidemiologia, istoria naturală, semnele şi simptomele caracteristice, metodele de diagnostic şi bilanţ preterapeutic, tratamentul şi monitorizarea postterapeutică.
    2.1. Cancerele capului şi gâtului:
    • examinarea corectă a regiunii capului şi gâtului;
    • factorii de risc, istoria naturală şi stadializarea cancerelor ORL;
    • stabilirea conduitei terapeutice, decizia metodei terapeutice primare: chirurgia, radioterapia, chimioterapia sau terapia cu anticorpi monoclonali;
    • înţelegerea rolului chimioterapiei şi al anticorpilor monoclonali în stadiul bolii avansate;
    • monitorizare postterapeutică în vederea reabilitării funcţionale.

    2.2. Cancerul bronhopulmonar şi mezoteliomul malign:
    • epidemiologia cancerului bronhopulmonar (incidenţă, mortalitate);
    • patogeneza cancerelor bronhopulmonare;
    • clasificarea histopatologică:
    - cancer pulmonar nonmicrocelular (adenocarcinom, carcinom bronhioloalveolar, carcinom epidermoid, carcinom cu celule mari);
    – cancer pulmonar microcelular;

    • factori de risc (fumatul, factori de mediu etc.);
    • markeri genetici şi moleculari;
    • prevenţia cancerelor pulmonare (fumatul, chemoprevenţie);
    • screening;
    • diagnostic (simptome, semne clinice, citologia sputei, imagistică medicală, biopsie, imunohistochimie);
    • stadializare şi prognostic:
    - cancer pulmonar nonmicocelular - TNM;
    – cancer pulmonar microcelular - TNM şi/sau stadiu limitat/avansat;

    • tratament:
    - cancer pulmonar nonmicrocelular:
    1. evaluare preoperatorie;
    2. carcinom in situ;
    3. stadii precoce (I, II, III, N0-1): chirurgie, radioterapie, chimioterapie;
    4. stadiul IIIA-IIIB: tratament combinat chimio-radioterapie, chirurgie;
    5. stadiul IIIB (cu pleurezie) şi stadiul IV;
    a) chimioterapie: (i) prima linie; (ii) a-II-a linie; (iii) a-III-a linie etc.;
    b) agenţi biologici.
    Înţelegerea importanţei terapiei individualizate, ţintită către mutaţiile receptorului factorului de creştere epidermal (EGFR), către proteina 4 asociată microtubulilor echinodermici (EMLA4), către kinaza limfomului anaplastic (ALK), translocaţiei ROS, şi expresiei ligantului 1 de moarte programată (PD - L1);

    c) tratamentul metastazelor izolate;

    – cancer pulmonar microcelular:
    1. stadiul localizat:
    a) tratamentul combinat chimio-radioterapie;
    b) iradierea profilactică cerebrală;

    2. stadiul avansat:
    a) prima linie chimioterapie;
    b) a II-a linie chimioterapie;
    c) tratamentul metastazelor cerebrale;



    • monitorizare postterapeutică/tratament suportiv;
    • reabilitare pulmonară postrezecţie şi/sau radioterapie;
    • cazuri speciale:
    - carcinom bronhioloalveolar/Sdr. Pancoast/cancerele mezoteliale.


    3.3. Cancerele gastrointestinale
    3.3.1. Cancerul esofagian (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)
    3.3.2. Cancerul gastric:
    • epidemiologie;
    • patogeneză, histopatologie, factori genetici şi moleculari (leziuni precursorii, polipi adenomatoşi gastrici), factori nutriţionali (vitamina B12/anemia pernicioasă), stil de viaţă (expunere la tutun, expunere ocupaţională, infecţii cu Helicobacter pylori);
    • screening (endoscopie, explorare imagistică);
    • diagnostic (simptome şi semne clinice, imagistică, endoscopie, biopsie);
    • stadializare;
    • tratament:
    • tumori rezecabile: chirurgie, chimioterapie, radioterapie, tratament multimodal;
    • tumori nerezecabile şi metastatice: chimioterapie, anticorpi monoclonali, radioterapie;
    • monitorizare postterapeutică.

    3.3.3. Cancerul colorectal:
    • epidemiologie;
    • patogeneză, sindroame genetice (polipoză adenomatoasă familială, cancere colorectale ereditare nonpolipozice etc.), histopatologie;
    • evaluarea factorilor de risc (istoric familial, dietă, stil de viaţă, antecedente medicale - boli inflamatorii intestinale, diabet zaharat);
    • prevenţie (modificarea stilului de viaţă, chemoprevenţie - AINS, colectomie);
    • screening: tuşeul rectal, sângerări fecale oculte, colonoscopie (populaţia generală);
    • colonoscopie virtuală;
    • populaţia cu risc crescut (boli inflamatorii intestinale, anomalii genetice);
    • diagnostic (simptome şi semne clinice, imagistică, endoscopie, biopsie);
    • stadializare şi prognostic (TNM, histopatologie, grading, anomalii genetice şi moleculare);
    • tratament:
    • polip malign;
    • cancer colorectal stadiul II: chirurgie, chimioterapie, radioterapie;
    • cancer colorectal stadiul III: chirurgie, chimioterapie, radioterapie;
    • cancer colorectal metastazat şi recidivat:
    - chirurgie - metastaze regionale rezecabile; recidive anastomotice;
    – chimioterapie - perfuzii regionale, chemoembolizare, chimioterapie sistemică; tratament ţintit molecular adresat mutaţiilor K-Ras, N-Ras, B-Raf;
    – radioterapie;

    • aspecte particulare: laparoscopie, biopsia ganglionului santinelă, excizia completă a mezorectului;
    • urmărire postterapeutică;
    • tratament suportiv (tratamentul toxicităţilor - proctita radică, diarea, îngrijirea colostomei).

    3.3.4. Cancerul canalului anal (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică, rolul vaccinării HPV, complexitatea terapiei în cazul pacienţilor cu infecţii cu HIV)
    3.3.5. Cancerele hepatobiliare (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)
    Rolul scorului Child-Pugh, al modelului bolii hepatice în fază terminală (MELD - Model for End - Stage Liver Disease) şi al criteriilor Milan în decizia terapeutică

    3.3.6. Cancerul de pancreas (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, radioterapia, urmărire postterapeutică)

    3.4. Cancerele urogenitale
    3.4.1. Cancerul renal (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, rolul inhibitorilor de checkpoint, urmărire postterapeutică)
    3.4.2. Cancerul urotelial (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică - diferenţierea între cancerul vezical cu/şi fără invazie musculară, simptomatologie, diagnostic - rolul biopsiei transuretrale, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)
    3.4.3. Cancerul penian (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic - rolul ganglionului santinelă, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)
    3.4.4. Cancerul de prostată:
    • epidemiologie (incidenţă, mortalitate, anomalii genetice, distribuţie pe grupe de vârstă);
    • patogeneză, histopatologie (neoplazie intraepitelială), factori genetici, factori de risc;
    • prevenţie - chimioprevenţie (finasteride), dietă;
    • screening: PSA (velocitate, PSA), tuşeul rectal, ecografie transrectală;
    • diagnostic [semne clinice, simptome, tuşeul rectal, PSA, biopsie transrectală ghidată ecografic, imagistică - RMN, PET, scaner pentru antigenul membranar specific al prostatei (PSMA)];
    • stadializare - TNM; prognostic - scor Gleason, ADN, PSA;
    • tratament:
    • boală limitată la organ: observaţie; radioterapie - radioterapie externă, brahiterapie, izotopi radioactivi; chirurgie, criochirurgie, hormonoterapie - neoadjuvant, adjuvant;
    • recidivă locală - chirurgie, radioterapie, hormonoterapie;
    • boală metastatică: chirurgie, radioterapie, hormonoterapie (precoce vs. întârziată, tratament antiandrogenic, agonişti GnRH, blocadă androgenică maximală etc.), chimioterapie, tratament cu bisfosfonaţi; radioizotopi; urmărire: PSA, imagistică (scintigrafie osoasă); tratament suportiv (funcţie sexuală, incontinenţă urinară, proctită, diaree, polakiurie, osteoporoză, hot flashes);
    • probleme speciale: carcinom microcelular.


    3.5. Cancere cu celule germinale:
    • epidemiologie;
    • patogeneză, histopatologie (seminoame, nonseminoame), caracteristici genetice şi moleculare (sindromul Klinefelter);
    • factori de risc (criptorhidia);
    • localizări (testicul, mediastin, retroperitoneu, epifiză);
    • diagnostic (simptome şi semne clinice, imagistică, markeri, biopsie);
    • stadializare şi prognostic:
    - stadializare TNM/tipuri histologice/markeri tumorali;
    – stadializare clinică vs. chirurgicală;

    • tratament:
    tumori testiculare (orhiectomia pe cale inghinală):
    seminomul:
    • stadiile I-III (chirurgie, radioterapie, chimioterapie);
    • stadiul IV (chimioterapie, chirurgie);
    tumori nonseminomatoase:
    • stadiile I-III (chirurgie, radioterapie, chimioterapie);
    • stadiul IV (chimioterapie);


    • recăderi tardive;


    • tratamentul tumorilor reziduale (observaţie, chirurgie, radioterapie);
    • monitorizare postterapeutică (markeri tumorali, imagistică);
    • tratamentul situaţiilor clinice asociate (fertilitate, ginecomastia);
    • aspecte speciale (teratomul, markeri serici fals-pozitivi, sanctuare biologice, a doua tumoră malignă, tumori testiculare nongerminale).


    3.6. Cancere ginecologice
    3.6.1. Cancerul ovarian:
    • epidemiologie;
    • patogeneză, histopatologie (variante histologice), factori genetici (BRCA1, BRCA2, istoric familial, HNPCC);
    • prevenţie:
    • ooforectomie profilactică la femeile cu risc crescut;
    • chemoprevenţie (contraceptive orale);
    • screening;
    • diagnostic (simptome şi semne clinice, imagistică - ecografie endovaginală, diagnostic laparoscopic şi biopsie, chirurgie, markeri serici);
    • stadializare (FIGO), factori prognostici - histopatologie, volum rezidual, vârstă;

    • tratament:
    • stadiul I: chirurgie, chimioterapie, radioterapie;
    • toate stadiile, exceptând IA, bine diferenţiat:
    - chirurgie, chimioterapie (inducţie, consolidare, menţinere);
    – radioterapie (externă, intraperitoneală);
    – tratament multimodal;
    – proceduri chirurgicale secundare (rezecţia masei reziduale, second-look);

    • boală metastatică sau recidivată:
    - chimioterapie - cazuri Pt sensibile, cazuri Pt rezistente, cazuri Pt refractare; agenţi antiangiogenici; inhibitori ai polimerazei poli ADP riboza - inhibitori PARP, radioterapie;


    • monitorizare postterapeutică;
    • tratament suportiv (toxicităţi legate de tratament, ascită, obstrucţie ureterală sau intestinală, menopauză precoce);
    • probleme speciale:
    • cancere nonepiteliale;
    • tumori stromale (diagnostic, tratament);
    • tumori cu celule germinale (diagnostic, tratament);
    • tumori borderline;
    • tumori ale trompelor uterine;

    • tumori peritoneale primare.

    3.6.2. Cancerul corpului uterin (epidemiologie, istorie naturală, simptomatologie, diagnostic, clasificare TNM şi histopatologică, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)
    3.6.3. Cancerul colului uterin (epidemiologie, istorie naturală, simptomatologie, diagnostic, clasificare TNM şi histopatologică, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, terapia antiangiogenică, urmărire postterapeutică)
    3.6.4. Cancerul vaginal (epidemiologie, istorie naturală, simptomatologie, diagnostic, clasificare TNM şi histopatologică, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)
    3.6.5. Cancerul vulvar (epidemiologie, istorie naturală, simptomatologie, diagnostic, clasificare TNM şi histopatologică, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)

    3.7. Cancerul mamar:
    • epidemiologie;
    • patogeneză, histopatologie (leziuni premaligne şi maligne, tipuri histopatologice), factori genetici (BRCA1, BRCA2, alte sindroame genetice), evaluarea riscului (istoric familial, factori comportamentali, tratament de substituţie hormonală);
    • prevenţie:
    • modificări comportamentale;
    • chemoprevenţie (tamoxifen etc.);
    • mastectomie bilaterală profilactică/ooforectomie profilactică;
    • screening:
    • examinarea sânilor (autoexaminarea, examinarea de către medic);
    • mamografie/alte tehnici imagistice (ecografie, IRM);
    • screening genetic;

    • diagnostic:
    • managementul unei mase palpabile;
    • managementul unei leziuni nepalpabile, cu anomalii detectate imagistic;
    • tehnici de biopsie: puncţie cu ac fin; puncţie biopsie; disecţie axilară (completă, ganglion santinelă);

    • stadializare şi factori prognostici:
    • stadializare TNM/tip histopatologic/receptori hormonali;
    • alţi markeri biologici sau moleculari (HER2);

    • tratament:
    • leziuni premaligne - hiperplazia atipică;
    • carcinom in situ - lobular, ductal;
    • carcinom invaziv, stadii incipiente:
    - chirurgie;
    – radioterapie;
    – chimioterapie: preoperatorie/postoperatorie;
    – hormonoterapie: preoperatorie/postoperatorie;
    – agenţi biologici (trastuzumab);
    – estimarea beneficiului tratamentului adjuvant;

    • cancer local-avansat şi inflamator - tratament multimodal;
    • recidive locale: chirurgie, radioterapie, chimioterapie;
    • boală metastatică: chirurgie, radioterapie, tratament sistemic, hormonoterapie chimioterapie: monoterapie vs. tratament multimodal; tratament cu anticorpi monoclonali;
    • monitorizare postterapeutică;
    • tratament suportiv: • reinserţie socială/• limfedem;
    • bisfosfonaţi pentru metastazele osoase;
    • simptome ale menopauzei/• menopauză precoce;
    • fertilitate/• disfuncţii cognitive/• reconstrucţie chirurgicală;

    • probleme speciale:
    • cancerul de sân la bărbaţi;
    • cancerul de sân în timpul sarcinii;
    • cancerul de sân la vârstnice;
    • cancerul de sân la femei foarte tinere;
    • tumora Phyllodes;
    • boala Paget a sânului.


    3.8. Sarcoame
    3.8.1. Sarcoame osoase (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, osteosarcom, sarcomul Ewing, condrosarcomul şi cordomul, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)
    3.8.2. Sarcoame de părţi moi (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică - tumori desmoide, sarcomul cu celule rotunde mici, sarcomul uterin, sarcomul stromei endemetriale, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)
    3.8.3. Tumorile stromale gastrointestinale: istorie naturală - existenţa wild-type GIST (tumoră stromală gastrointestinală) asociate cu cKIT/receptorul A al factorului de creştere derivate plachetar (PDGFRA); clasificare prognostică, obiectivele intervenţiei chirurgicale în boala localizată, terapie ţintită molecular; evaluarea răspunsului tumoral la agenţii ţintiţi molecular - criteriile RECIST

    3.9. Cancerele pielii
    3.9.1. Melanoamele (epidemiologie; istorie naturală; clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie; diagnostic - particularităţi - 1. localizare anatomică: cutanată, noncutanată/ uveală, mucozală, cu origine neprecizată; 2. leziunile nepigmentare; 3. profilul molecular; 4. sindroame paraneoplazice; evoluţie; indicaţie terapeutică; principalele asocieri de chimioterapie; terapie ţintită molecular, imunoterapie, chirurgie; urmărire postterapeutică)
    3.9.2. Cancerul cutanat bazo- şi spinocelular (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, urmărire postterapeutică)

    3.10. Tumorile sistemului neuroendocrin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică - tumori funcţionale/nefuncţionale; sindroamele moştenite: MEN-1, MEN-2, von Hippel - Lindau, scleroza tuberoasă, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, rolul analogiilor de somatostatină, urmărire postterapeutică)
    3.11. Tumorile sistemului nervos (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic - tumoră primară/metastatică; fenomenul pseudoprogresie/pseudoregresie, markeri tumorali; evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie, terapia antiangiogenică; managementul presiunii intracraniene crescute, al convulsiilor, al fatigabilităţii, al pierderilor cognitive, urmărire postterapeutică)
    3.12. Determinările secundare cu punct de plecare neprecizat (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică - rolul markerilor tumorali serici epiteliali, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principale asocieri de chimioterapie)
    3.13. Cancerul la copii: nefroblastomul, neuroblastomul, retinoblastomul, tumorile cu celule germinale (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)


    Nr. ore activitate practică: activitate clinică curentă conform contractului individual de muncă
    Obiective educaţionale:
    - cunoaşterea evaluării, a tratamentului, a consilierii, a terapiei de susţinere biologică, a terapiei paliative, a conceptului de hospice în ceea ce priveşte pacientul neoplazic, precum şi a monitorizării supravieţuitorilor la distanţă;
    – cunoaşterea factorilor de risc, a epidemiologiei, a screeningului, a prevenţiei, a fiziopatologiei, a geneticii, a biomarkerilor, a simptomelor şi semnelor, a algoritmului diagnostic, a tratamentului, a monitorizării, a terapiei de susţinere şi paliative specifice fiecărei localizări.

    Rezultate aşteptate:
    - Rezidentul trebuie să fie capabil să relateze prezentarea de caz a pacientului neoplazic.
    – Rezidentul trebuie să fie capabil să efectueze anamneza şi examenul fizic în cazul diferitelor entităţi patologice, inclusiv al subtipurilor de boală neoplazică malignă.
    – Rezidentul trebuie să fie capabil să discute strategiile de management, în scopul de a selecta secvenţa terapeutică optimă.
    – Rezidentul trebuie să fie capabil să prescrie diferiţi agenţi chimioterapici, cu ţintă moleculară şi imunologici, având în vedere comorbiditatea asociată.
    – Rezidentul trebuie să fie capabil să opteze pentru tratament neoadjuvant sau adjuvant.
    – Rezidentul trebuie să fie capabil să indice tratamentul în funcţie de statusul markerilor moleculari.
    – Rezidentul trebuie să fie capabil să cupleze efectele adverse ale agenţilor chimioterapici, cu ţintă moleculară şi imunologici.
    – Rezidentul trebuie să fie capabil să discute cu pacientul strategiile preventive.
    – Rezidentul trebuie să fie capabil să interpreteze rezultatele unui trial clinic şi să le aplice clinicii de zi cu zi, în sensul conceptului de medicină bazată pe dovezi.

    Examenul de medic specialist
    Probe de evaluare specifice programului de pregătire în specialitatea oncologie medicală:
    I. Proba scrisă: 10 subiecte din tematica de pregătire în modulul I.14.
    II. Proba clinică de oncologie medicală: 1 caz clinic selectat din tematica probei scrise
    III. Proba practică:
    a) de indicaţie terapeutică - subiectul va consta în prezentarea tratamentului sistemic oncologic, specific unei localizări tumorale;
    b) de interpretare a unei/unui explorări biologice/examen imagistic/examen anatomopatologic/examen genetic asociat(e) unei localizări tumorale.


    Tematica de examen

┌──────────────────────────────────────┐
│Tematica de pregătire în modulul I.14 │
└──────────────────────────────────────┘


    Baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice

┌──────────────────────────────────────┐
│Competenţele practice minime │
│acceptabile, ierarhizate în funcţie de│
│nivelul de experienţă, au fost │
│detaliate ca rezultate aşteptate │
│dobândite în urma parcurgerii şi │
│promovării modulelor din curriculumul │
│de pregătire. │
└──────────────────────────────────────┘



    Drepturile şi obligaţiile medicului specialist în oncologie medicală
    Competenţa profesională intrinsecă specialităţii

┌──────────────────────────────────────┐
│Medicul specialist oncolog, ca urmare │
│a promovării examenului de medic │
│specialist, a dobândit competenţele │
│cuprinse în curriculumul modulelor de │
│pregătire, competenţe care intră în │
│standardul profesional, cu excepţia │
│celor ce aparţin domeniilor adiţionale│
│de dezvoltare existente în legislaţia │
│Ministerului Sănătăţii sub denumirea │
│de atestate de pregătire │
│complementară. │
└──────────────────────────────────────┘


    Obligaţii

┌──────────────────────────────────────┐
│Medicul specialist oncolog medical se │
│supune obligaţiilor etice, │
│deontologice şi profesionale stipulate│
│de către Colegiul Medicilor din │
│România şi Ministerul Sănătăţii. │
└──────────────────────────────────────┘




    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016