Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDIN nr. 262 din 18 februarie 2020  pentru modificarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 ORDIN nr. 262 din 18 februarie 2020 pentru modificarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010

EMITENT: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 180 din 5 martie 2020
    Având în vedere Referatul de aprobare nr. 114.677/DD din 29.11.2019 al Direcţiei biodiversitate,
    ţinând cont de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare,
    în baza prevederilor art. 33 alin. (3) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, ale art. 57 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor,
    ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite următorul ordin:
    ART. I
    Ghidul metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 8 februarie 2010, se modifică şi va avea cuprinsul prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

    ART. II
    Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.



                    Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,
                    Costel Alexe

    Bucureşti, 18 februarie 2020.
    Nr. 262.
    ANEXA 1

    (Anexa la Ordinul nr. 19/2010)
    GHID METODOLOGIC
    privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar

    CUPRINS
    1. Introducere
    2. Etapele procedurii de evaluare adecvată
    2.1. Etapa de încadrare a planului/proiectului
    2.2. Etapa studiului de evaluare adecvată, care conţine măsurile de reducere a impactului şi soluţiile alternative, după caz
    2.3. Etapa măsurilor compensatorii, atunci când nu există soluţii alternative şi când impactul negativ persistă

    3. Concluzii
    Acronime
    ACPM - autoritatea competentă pentru protecţia mediului
    ANPIC - arie naturală protejată de interes comunitar
    CAT - Comisia de analiză tehnică
    EA - evaluare adecvată
    EIA - evaluarea impactului asupra mediului
    ONG - organizaţii neguvernamentale
    PP - plan/proiect
    SEA - evaluarea de mediu

    1. Introducere
    Prezentul ghid metodologic stabileşte etapele care trebuie parcurse în vederea realizării evaluării adecvate, potrivit prevederilor art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
    Această evaluare este obligatorie pentru orice PP care poate afecta în mod semnificativ aria naturală protejată de interes comunitar, singur sau în combinaţie cu alte PP, care se află în procedură de reglementare sau sunt prevăzute în strategii de dezvoltare.
    Prezentul ghid metodologic este destinat:
    a) autorităţilor competente pentru protecţia mediului (autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, agenţiile locale pentru protecţia mediului, Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“);
    b) membrilor Comisiei de analiză tehnică (CAT);
    c) titularilor de proiecte/planuri;
    d) experţilor competenţi atestaţi pentru elaborarea studiilor EA/EIA/SEA;
    e) ONG-urilor.


    2. Etapele procedurii de evaluare adecvată
    Prezentul ghid metodologic detaliază fiecare etapă din cadrul procedurii de evaluare adecvată. La finalul parcurgerii fiecărei etape, autoritatea competentă pentru protecţia mediului decide dacă trebuie parcursă etapa următoare sau nu.
    Etapele procedurii de evaluare adecvată sunt:
    2.1. etapa de încadrare;
    2.2. etapa studiului de evaluare adecvată, care conţine măsurile de reducere a impactului şi soluţiile alternative, după caz;
    2.3. etapa măsurilor compensatorii, atunci când nu există soluţii alternative şi când impactul negativ persistă.
    În descrierea unui PP este necesar să se identifice toate elementele acestuia, singur sau în combinaţie cu alte PP, care pot avea efecte semnificative asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.
    Documentaţia solicitată în prezentul ghid metodologic pentru fiecare etapă este documentaţie-cadru atât pentru planuri, cât şi pentru proiecte, dar autoritatea competentă pentru protecţia mediului (ACPM) stabileşte gradul de detaliere a informaţiilor necesar a fi furnizate în cazul planurilor şi proiectelor.


    2.1. Etapa de încadrare
    În cadrul acestei etape ACPM stabileşte şi decide dacă PP, singur sau în combinaţie cu alte PP, este susceptibil a avea un impact negativ semnificativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar şi dacă PP va face obiectul unei evaluări adecvate. Autoritatea competentă pentru protecţia mediului va lua în calcul existenţa altor PP implementate şi a celor aflate în procedură de reglementare pentru a aprecia, pe cât posibil în această etapă, impactul cumulativ.
    Noţiunea de „impact negativ semnificativ“ trebuie determinată în relaţie cu trăsăturile specifice ale ariei naturale protejate de interes comunitar.
    Un PP care are impact negativ semnificativ asupra unei arii naturale protejate de interes comunitar poate să nu aibă acelaşi impact asupra altei arii naturale protejate de interes comunitar. De aceea, fiecare evaluare este un caz individual, care trebuie tratat în funcţie de obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar şi de caracteristicile PP. Probabilitatea unui impact semnificativ poate rezulta nu numai din PP localizate în interiorul unei arii naturale protejate de interes comunitar, dar şi din PP localizate în afara acesteia.
    ACPM analizează memoriul de prezentare al PP, precum şi celelalte documente depuse de titular, iar în cazul în care informaţiile furnizate sunt neconcludente/incomplete, ACPM solicită titularului informaţii suplimentare, bazate pe cele mai bune date ştiinţifice din teren.
    Pentru proiectele care intră sub incidenţa prevederilor art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, titularul proiectului depune memoriul de prezentare prevăzut în anexa nr. 5.E „Conţinutul-cadru al memoriului de prezentare“ la Procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private, prevăzută în anexa nr. 5 la Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.
    Pentru planurile şi programele care intră sub incidenţa prevederilor art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, memoriul de prezentare trebuie să cuprindă următoarele informaţii:
    a) descrierea succintă a PP şi distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar, precum şi coordonatele geografice (STEREO 70) ale amplasamentului PP. Aceste coordonate vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970, sau de tabel în format electronic conţinând coordonatele conturului (X, Y) în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970;
    b) numele şi codul ariei naturale protejate de interes comunitar;
    c) prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar în zona PP;
    d) se va preciza dacă PP propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar;
    e) se va estima impactul potenţial al PP asupra speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar;
    f) alte informaţii prevăzute în legislaţia în vigoare.

    Autoritatea competentă poate solicita orice alte informaţii, în cazul în care calitatea informaţiilor prezentate nu poate duce la luarea unei decizii. Informaţiile furnizate trebuie verificate prin vizite de amplasament. Pe baza datelor ştiinţifice culese de pe teren, a informaţiilor bibliografice şi a informaţiilor puse la dispoziţie de către titularul PP, ACPM completează lista de control prevăzută în anexa nr. 1 şi decide:
    1. proiectul/planul propus nu necesită parcurgerea celorlalte etape ale procedurii de evaluare adecvată, pentru cele care nu au un impact semnificativ asupra integrităţii ariilor naturale protejate de interes comunitar;
    2. proiectul/planul propus necesită efectuarea evaluării adecvate, pentru cele pentru care s-a luat decizia că pot avea impact semnificativ asupra integrităţii ariilor naturale protejate de interes comunitar, prin elaborarea studiului de evaluare adecvată.


    2.2. Etapa studiului de evaluare adecvată
    În această etapă, autoritatea competentă pentru protecţia mediului analizează studiul de evaluare adecvată, care conţine măsurile de reducere a impactului, care i-au fost solicitate titularului de PP. În cazul în care măsurile de reducere a impactului nu sunt suficiente pentru asigurarea integrităţii ariei naturale protejate, studiul de evaluare adecvată va include şi soluţiile alternative analizate pentru PP.
    Conţinutul-cadru al studiului de evaluare adecvată, modul de selectare a soluţiilor alternative şi modul de evaluare a acestora sunt prevăzute în anexa nr. 2 A.
    De asemenea, în vederea elaborării studiului de evaluare adecvată se vor utiliza metodele pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate, prevăzute în anexa nr. 2 A, secţiunea a IV-a.
    În vederea luării unei decizii privind aprobarea PP, autoritatea competentă pentru protecţia mediului trebuie să se asigure prin documentaţia depusă de titular că:
    a) alternativa propusă pentru aprobare este cea care afectează cel mai puţin habitatele, speciile şi integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar;
    b) în decizia privind alegerea alternativei propuse pentru aprobare nu au fost luate în considerare aspectele economice şi că nu există nicio altă alternativă fezabilă care să afecteze într-o măsură mai mică aria naturală protejată de interes comunitar;
    c) există motive imperative de interes public major, inclusiv „cele de natură socială şi economică“.

    Autoritatea competentă pentru protecţia mediului ia în considerare soluţia alternativă a PP care are impactul negativ cel mai redus asupra ariei naturale protejate de interes comunitar şi care asigură integritatea acesteia.
    În urma parcurgerii acestei etape, ACPM completează secţiunile aferente etapei de analiză a calităţii studiului de evaluare adecvată din lista de control prevăzută în anexa nr. 2 B şi decide:
    1. acceptarea studiului cu soluţiile alternative, după caz, şi a măsurilor de reducere prezentate şi continuă procedura de emitere a actelor de reglementare;
    2. trecerea la etapa măsurilor compensatorii, dacă soluţiile alternative identificate nu reduc semnificativ impactul negativ, dar PP trebuie să fie realizat din motive imperative de interes public major referitoare la sănătatea umană, securitatea publică sau beneficii pentru mediu, inclusiv de natură socială sau economică;
    3. respingerea solicitării în cazul în care soluţiile alternative identificate nu elimină/reduc impactul negativ asupra integrităţii ariei naturale protejate de interes comunitar şi în lipsa motivelor de interes public major.


    2.3. Etapa măsurilor compensatorii, atunci când nu există soluţii alternative şi când impactul negativ persistă
    Măsurile compensatorii reprezintă „ultima soluţie“ pentru implementarea unui PP care are impact semnificativ negativ asupra unei arii naturale protejate de interes comunitar. Aceste măsuri se aplică doar dacă:
    a) rezultatul evaluării menţionate la etapa precedentă este negativ sau nesigur;
    b) există considerente legate de sănătatea umană, securitatea publică ori benefice pentru mediu sau alte motive imperative de interes public major, inclusiv de natură socială ori economică.

    În cadrul acestei etape ACPM solicită titularului informaţiile suplimentare prevăzute în anexa nr. 2 A, secţiunea a III-a - Măsuri compensatorii, care vor fi incluse în studiul de evaluare adecvată.
    După completarea studiului de evaluare adecvată cu măsurile compensatorii, ACPM analizează măsurile compensatori depuse de titular, completează secţiunile aferente etapei de analiză a calităţii studiului de evaluare adecvată din lista de control prevăzută în anexa nr. 2 B şi decide:
    a) acceptarea măsurilor compensatorii propuse;
    b) respingerea solicitării, luând în considerare şi punctele de vedere ale membrilor comisiei de analiză tehnică/comitetului special constituit, dacă prin implementarea măsurilor compensatorii nu se asigură coerenţa reţelei Natura 2000 şi statutul favorabil de conservare a speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar.

    În cazul în care PP afectează aria naturală protejată de interes comunitar care adăposteşte un tip de habitat natural prioritar şi/sau o specie prioritară, pot fi invocate numai considerente legate de sănătatea umană, securitatea publică ori considerente benefice pentru mediu sau alte motive imperative de interes public major.
    Dacă, contrar concluziilor negative ale evaluării (impactul negativ persistă) şi în absenţa soluţiilor alternative, un PP trebuie totuşi realizat din motive imperative de interes public major, inclusiv de ordin social sau economic, autoritatea competentă pentru protecţia mediului trebuie să se asigure că au fost propuse şi implementate de către titularul PP măsurile compensatorii necesare pentru a asigura coerenţa generală a reţelei Natura 2000, înainte de implementarea PP.
    Implicarea Comisiei Europene se face numai în cazurile în care PP afectează în mod semnificativ negativ o arie naturală protejată de interes comunitar.
    A. Comisia Europeană trebuie informată despre măsurile compensatorii dacă:
    1. PP nu afectează specii şi habitate prioritare de interes comunitar;
    2. impactul asupra speciilor şi habitatelor prioritare poate fi justificat prin motive privind sănătatea umană, securitatea publicului sau efectele benefice asupra mediului;
    3. PP afectează o arie de protecţie specială avifaunistică.

    În aceste cazuri, actul de reglementare se poate elibera înainte de informarea Comisiei Europene.
    ACPM completează formularul prevăzut în anexa nr. 3 şi împreună cu studiul de evaluare adecvată, cu completările ulterioare, şi actul de reglementare emis îl transmite autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului în vederea informării Comisiei Europene.
    A. Se solicită punctul de vedere al Comisiei Europene cu privire la măsurile compensatorii propuse pentru implementarea PP, înainte de emiterea actului de reglementare, în cazul în care este afectată o specie sau un tip de habitat prioritar de interes comunitar, fără a fi invocate motive care se referă la sănătatea umană, securitatea publicului sau beneficii asupra mediului, dar sunt invocate alte motive de interes public major, inclusiv de ordin social sau economic. În acest caz ACPM, anterior luării deciziei de emitere a actului de reglementare, transmite autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului formularul prevăzut în anexa nr. 3 completat cu informaţiile solicitate şi studiul de evaluare adecvată, cu completările ulterioare. În baza acestor documente autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului solicită Comisiei Europene punctul de vedere pentru PP respectiv şi transmite ACPM răspunsul acesteia în vederea luării deciziei de aprobare sau respingere a PP.
    La completarea formularului prevăzut în anexa nr. 3 trebuie demonstrat şi comunicat Comisiei Europene că:
    1. alternativa propusă spre aprobare este cea care are impactul cel mai redus asupra speciilor şi/sau habitatelor şi asupra integrităţii sitului Natura 2000;
    2. există motive imperative de interes public major ale căror implicaţii sunt mult mai importante decât funcţiile ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar;
    3. măsurile compensatorii vor înlătura impactul negativ al PP şi vor asigura coerenţa reţelei Natura 2000.


    Dacă în cadrul activităţii de monitorizare a implementării măsurilor compensatorii apar elemente noi care nu au fost luate în calcul iniţial, vor fi întreprinse acţiuni care să remedieze aceste aspecte.
    În cazul în care va fi identificat un impact semnificativ negativ asupra integrităţii unei arii naturale protejate de interes comunitar, care nu a fost cunoscut la data emiterii actului de reglementare, se va lua în considerare reanalizarea acestuia.


    3. Concluzii
    Aprecierea calităţii studiului de evaluare adecvată se va face utilizându-se Lista de control pentru analiza calităţii studiului de evaluare adecvată, prevăzută în anexa nr. 2 B.
    Cantitatea de informaţie necesară pentru a acoperi fiecare etapă a evaluărilor, pentru diferite PP şi pentru diferite tipuri de habitat, va fi inevitabil diferită. Analiza trebuie să reflecte acest lucru. Este evident că uneori este nevoie de foarte puţină informaţie pentru anumite proiecte, în anumite amplasamente, ca să se poată emite concluzii obiective, iar alteori se cere o cantitate mai mare de informaţie. Pentru a reflecta aceste cerinţe diferite de informare, abordarea pentru analiza calităţii trebuie să fie proporţională cu nivelul de informaţie cerut. Analiza trebuie să fie ceva mai elaborată şi să permită judecăţi conforme cu cantitatea de informaţie.
    Calificativele de calitate care trebuie să fie atribuite pentru fiecare criteriu de analiză sunt următoarele:
    A = informaţia furnizată este completă fără nicio omisiune semnificativă, iar concluziile pot fi acceptate ca fiind rezonabile şi obiective;
    B = informaţia furnizată nu este completă, însă, în circumstanţele anumitor cazuri particulare, concluziile pot fi acceptate ca fiind rezonabile şi obiective;
    C = informaţia furnizată nu este completă; există omisiuni semnificative şi va fi necesar să se caute o clarificare asupra anumitor aspecte înainte ca concluziile elaborate să poată fi acceptate ca rezonabile şi obiective;
    D = informaţia furnizată este complet inadecvată şi nu se poate avea nicio încredere în concluziile evidenţiate.

    Fiecare criteriu primeşte câte un calificativ de la A la D şi, la sfârşitul fiecărei secţiuni cu criterii, secţiunea, în ansamblul ei, primeşte un calificativ general. Acesta rezultă din încadrările individuale făcute conform fiecăruia dintre criterii. Cu toate acestea, calificativul general este posibil să nu reflecte numărul cel mai mare de calificative individuale atribuite fiecărei secţiuni, tot aşa cum câteva dintre criterii nu pot fi considerate ca fiind de importanţă mai mare în anumite circumstanţe ale unui caz decât în ale altora. Astfel, în timp ce, de exemplu, în secţiunea 1 din Lista de control pentru analiza calităţii studiului de evaluare adecvată, 7 din 9 criterii sunt cotate cu calificative de categoria A, faptul că nu există detalii de mărime, scară etc. ale unui proiect sau plan poate conduce la ideea că întreaga secţiune este de categoria D. La sfârşitul listei de control există o prezentare sintetică care permite acordarea unui calificativ general pentru calitatea tuturor evaluărilor care au fost efectuate.
    Lista de control este utilizată de autorităţile competente pentru protecţia mediului. Secţiunile acestei liste vor fi completate în funcţie de parcurgerea etapelor evaluării adecvate. Pentru un PP supus evaluării adecvate pentru care nu a fost necesară parcurgerea etapei măsurilor compensatorii, respectiva secţiune din Lista de control pentru analiza calităţii studiului de evaluare adecvată nu se va completa.
    Anexele nr. 1, 2A, 2B şi 3 fac parte integrantă din prezentul ghid metodologic.

    ANEXA 1

    la ghidul metodologic
    LISTA DE CONTROL
    pentru etapa de încadrare

┌───────────────┬──────────┬─────────────┐
│ │ │B. Este │
│ │ │posibil ca │
│ │A. Da/Nu/ │impactul │
│ │Nu se │să fie │
│Întrebări │poate │semnificativ?│
│pentru etapa de│identifica│Da/Nu/Nu se │
│încadrare │în acest │poate │
│ │stadiu. │identifica în│
│ │ │acest stadiu │
│ │ │- │
│ │ │justificare. │
├───────────────┼──────────┼─────────────┤
│1. PP se va │ │ │
│implementa în │ │ │
│aria naturală │ │ │
│protejată de │ │ │
│interes │ │ │
│comunitar? │ │ │
├───────────────┼──────────┼─────────────┤
│2. Distanţa │ │ │
│dintre │ │ │
│amplasamentul │ │ │
│PP şi aria │ │ │
│naturală │ │ │
│protejată de │ │ │
│interes │ │ │
│comunitar │ │ │
├───────────────┼──────────┼─────────────┤
│3. PP va │ │ │
│include acţiuni│ │ │
│de construcţie,│ │ │
│funcţionare şi │ │ │
│dezafectare │ │ │
│care să ducă la│ │ │
│modificări │ │ │
│fizice în aria │ │ │
│naturală │ │ │
│protejată de │ │ │
│interes │ │ │
│comunitar │ │ │
│(topografie, │ │ │
│utilizarea │ │ │
│terenului, │ │ │
│modificări ale │ │ │
│cursurilor de │ │ │
│râuri etc.)? │ │ │
├───────────────┼──────────┼─────────────┤
│4. PP implică │ │ │
│utilizarea, │ │ │
│stocarea, │ │ │
│transportul, │ │ │
│manipularea sau│ │ │
│producerea de │ │ │
│substanţe sau │ │ │
│materiale care │ │ │
│ar putea afecta│ │ │
│speciile şi/sau│ │ │
│habitatele de │ │ │
│interes │ │ │
│comunitar │ │ │
│pentru care │ │ │
│aria naturală │ │ │
│protejată de │ │ │
│interes │ │ │
│comunitar a │ │ │
│fost desemnată?│ │ │
├───────────────┼──────────┼─────────────┤
│5. Se vor │ │ │
│produce deşeuri│ │ │
│solide în │ │ │
│timpul │ │ │
│construcţiei, │ │ │
│funcţionării │ │ │
│sau │ │ │
│dezafectării │ │ │
│care ar putea │ │ │
│afecta speciile│ │ │
│şi/sau │ │ │
│habitatele de │ │ │
│interes │ │ │
│comunitar │ │ │
│pentru care │ │ │
│aria naturală │ │ │
│protejată de │ │ │
│interes │ │ │
│comunitar a │ │ │
│fost desemnată?│ │ │
├───────────────┼──────────┼─────────────┤
│6. Există alţi │ │ │
│factori care ar│ │ │
│trebui luaţi în│ │ │
│considerare, ca│ │ │
│de exemplu │ │ │
│dezvoltările │ │ │
│conexe, care ar│ │ │
│putea duce la │ │ │
│afectarea ariei│ │ │
│naturale │ │ │
│protejate de │ │ │
│interes │ │ │
│comunitar sau │ │ │
│există un │ │ │
│impact │ │ │
│cumulativ cu │ │ │
│alte PP │ │ │
│existente sau │ │ │
│propuse? │ │ │
├───────────────┼──────────┼─────────────┤
│7. Există pe │ │ │
│amplasamentul │ │ │
│proiectului şi │ │ │
│în imediata │ │ │
│apropiere a │ │ │
│acestuia │ │ │
│habitate │ │ │
│naturale şi/sau│ │ │
│specii │ │ │
│sălbatice de │ │ │
│interes │ │ │
│comunitar ce │ │ │
│pot fi afectate│ │ │
│de │ │ │
│implementarea │ │ │
│PP? │ │ │
├───────────────┼──────────┼─────────────┤
│8. PP afectează│ │ │
│direct sau │ │ │
│indirect zonele│ │ │
│de hrănire/ │ │ │
│reproducere/ │ │ │
│migraţie? │ │ │
├───────────────┼──────────┼─────────────┤
│9. PP are │ │ │
│influenţă │ │ │
│directă asupra │ │ │
│ariilor/ariei │ │ │
│naturale │ │ │
│protejate de │ │ │
│interes │ │ │
│comunitar, prin│ │ │
│emisii în aer, │ │ │
│devierea │ │ │
│cursului unei │ │ │
│ape care │ │ │
│traversează │ │ │
│zona, │ │ │
│extragerea de │ │ │
│ape subterane │ │ │
│dintr-un │ │ │
│acvifer │ │ │
│compartimentat,│ │ │
│perturbarea │ │ │
│prin zgomot sau│ │ │
│lumină, poluare│ │ │
│atmosferică │ │ │
│etc.? │ │ │
├───────────────┼──────────┼─────────────┤
│10. PP propus │ │ │
│provoacă o │ │ │
│deteriorare │ │ │
│semnificativă │ │ │
│sau o pierdere │ │ │
│totală a unui │ │ │
│(unor) habitat │ │ │
│(e) natural(e) │ │ │
│de interes │ │ │
│comunitar? │ │ │
├───────────────┼──────────┼─────────────┤
│11. PP va duce │ │ │
│la o izolare │ │ │
│reproductivă a │ │ │
│unei specii de │ │ │
│interes │ │ │
│comunitar sau a│ │ │
│speciilor │ │ │
│tipice care │ │ │
│intră în │ │ │
│compoziţia unui│ │ │
│habitat de │ │ │
│interes │ │ │
│comunitar? │ │ │
├───────────────┼──────────┼─────────────┤
│12. PP implică │ │ │
│utilizarea │ │ │
│resurselor de │ │ │
│care depinde │ │ │
│diversitatea │ │ │
│biologică │ │ │
│(exploatarea │ │ │
│apelor de │ │ │
│suprafaţă şi │ │ │
│subterane, │ │ │
│activităţile │ │ │
│extractive de │ │ │
│suprafaţă de │ │ │
│sol, argilă, │ │ │
│nisip, pietriş,│ │ │
│defrişarea, │ │ │
│inundarea │ │ │
│terenurilor, │ │ │
│pescuit, │ │ │
│vânătoare, │ │ │
│colectarea │ │ │
│plantelor)? │ │ │
├───────────────┼──────────┼─────────────┤
│13. Alte │ │ │
│întrebări │ │ │
│relevante │ │ │
└───────────────┴──────────┴─────────────┘


    Cu cât există mai multe răspunsuri afirmative în coloana B, cu atât este mai justificată necesitatea realizării evaluării adecvate, neexistând totuşi o regulă general aplicabilă în acest sens. Autoritatea competentă pentru protecţia mediului poate decide realizarea studiului de evaluare adecvată dacă există incertitudinea cu privire la existenţa unui efect semnificativ sau în cazul existenţei unui singur răspuns afirmativ în coloana B.

    ANEXA 2A

    la ghidul metodologic
    CONŢINUTUL-CADRU
    al studiului de evaluare adecvată, modul de selectare a soluţiilor alternative şi modul de evaluare
    I. Studiul de evaluare adecvată cuprinde:
    a) Informaţii privind PP supus aprobării:
    1. informaţii privind PP: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia, informaţii privind producţia care se va realiza, informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate;
    2. localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelor Stereo 70;
    3. modificările fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare etc.) şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a PP;
    4. resursele naturale necesare implementării PP (preluare de apă, resurse regenerabile, resurse neregenerabile etc.);
    5. resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea PP;
    6. emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora;
    7. cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia PP (categoria de folosinţă a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către PP, de exemplu drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, şanţuri şi pereţi de sprijin, efecte de drenaj etc.);
    8. serviciile suplimentare solicitate de implementarea PP (dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcţie necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar;
    9. durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei de implementare a PP etc.;
    10. activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării PP;
    11. descrierea proceselor tehnologice ale proiectului (în cazul în care autoritatea competentă pentru protecţia mediului solicită acest lucru);
    12. caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată de interes comunitar;
    13. alte informaţii solicitate de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului.

    b) Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată de implementarea PP:
    1. date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafaţa, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea PP etc.;
    2. date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar;
    3. descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora;
    4. statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar;
    5. date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung);
    6. relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar;
    7. obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management;
    8. descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor;
    9. alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar;
    10. alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată de interes comunitar.
    În cadrul studiului de evaluare adecvată este evaluat în mod corespunzător impactul asupra fiecărei specii şi fiecărui habitat de interes comunitar din fiecare arie naturală protejată de interes comunitar posibil afectată de implementarea PP, astfel încât să
    se asigure obiectivele de conservare a acesteia şi integritatea reţelei Natura 2000.
    Obiectivele de conservare a unei arii naturale protejate de interes comunitar au în vedere menţinerea şi restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar. Stabilirea obiectivelor de conservare se va face ţinându-se cont de caracteristicile fiecărei arii naturale protejate de interes comunitar (reprezentativitate, suprafaţa relativă, populaţia, statutul de conservare etc.), prin planurile de management al ariilor naturale protejate de interes comunitar.
    În cazul în care încă nu au fost stabilite obiectivele de conservare pentru un sit şi până se realizează acest lucru, evaluarea adecvată trebuie să considere că obiectivul este de a se asigura că tipurile de habitate sau habitatele speciilor prezente nu se deteriorează în mod semnificativ sub nivelul actual sau că speciile nu sunt afectate de perturbări semnificative, în conformitate cu cerinţele de la art. 6 alin. (2) şi fără a aduce atingere eficacităţii măsurilor de conservare necesare pentru îndeplinirea cerinţelor de la art. 6 alin. (1) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică (Directiva Habitate).
    Integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar este afectată dacă PP poate:
    1. să reducă suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar;
    2. să ducă la fragmentarea habitatelor de interes comunitar;
    3. să aibă impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;
    4. să producă modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar.

    c) Identificarea şi evaluarea impactului
    În cadrul studiului de evaluare adecvată se fac identificarea şi evaluarea tuturor tipurilor de impact negativ al PP susceptibile să afecteze în mod semnificativ aria naturală protejată de interes comunitar.
    În cadrul studiului vor fi identificate următoarele tipuri de impact:
    1. direct şi indirect;
    2. pe termen scurt sau lung;
    3. din faza de construcţie, de operare şi de dezafectare;
    4. rezidual;
    5. cumulativ.

    Se va face o prognoză privind amploarea/mărimea impactului cumulativ identificat şi semnificaţia acestuia. Analiza şi evaluarea diverselor tipuri de impact se vor face în raport cu integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar, ţinându-se cont de structura, funcţiile ecologice şi vulnerabilitatea acestora la modificări (zgomotul, diminuarea resurselor de apă, emisiile de substanţe chimice etc.), precum şi faţă de obiectivele de conservare a acesteia.
    Evaluarea semnificaţiei impactului
    Interpretarea corectă a semnificaţiei impactului reprezintă cea mai importantă parte a întregului proces, putând fi considerată crucială pentru întreaga evaluare. Semnificaţia impactului trebuie să fie evaluată la nivelul fiecărei arii naturale protejate de interes comunitar, luându-se în considerare statutul de conservare a speciilor şi habitatelor la nivelul regiunii biogeografice.
    Evaluarea semnificaţiei impactului în cadrul studiului se face pe baza următorilor indicatori-cheie cuantificabili:
    1. procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut;
    2. procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar;
    3. fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente);
    4. durata sau persistenţa fragmentării;
    5. durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar;
    6. schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/ suprafaţă);
    7. scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP;
    8. indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar.

    Pe baza acestor indicatori-cheie se va determina, în cadrul studiului EA, impactul preconizat al PP asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar.
    Orice pierdere din suprafaţa ariei naturale protejate sau reducere a efectivelor populaţiei speciei va fi cuantificată şi evaluată sub raportul impactului asupra obiectivelor de conservare a ariei naturale protejate şi asupra statutului de conservare a habitatelor şi speciilor-cheie.
    Evaluarea semnificaţiei impactului unui PP în cadrul studiului se face prin parcurgerea următorilor paşi:
    A. Evaluarea impactului PP propus:
    a) evaluarea impactului cauzat de PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului;
    b) evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor de reducere a impactului.

    B. Evaluarea impactului cumulativ al PP propus cu alte PP existente, în curs de implementare sau propuse în perimetrul sau vecinătatea ariei:
    a) evaluarea impactului cumulativ al PP cu alte PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului;
    b) evaluarea impactului rezidual care rămâne după implementarea măsurilor de reducere a impactului pentru PP propus şi pentru alte PP.
    d) Măsurile de reducere a impactului


    Ulterior identificării şi evaluării tuturor tipurilor de impact negativ al PP susceptibile să afecteze în mod semnificativ aria naturală protejată de interes comunitar se stabilesc măsuri de reducere.
    Măsurile de reducere a impactului negativ asupra integrităţii ariei naturale protejate de interes comunitar se stabilesc după cum urmează:
    1. identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementate pentru fiecare specie şi/sau tip de habitat afectat de PP şi modul în care acestea vor reduce/elimina impactul negativ asupra integrităţii ariei naturale protejate de interes comunitar. Ca exemple de măsuri menţionăm: planificarea adecvată a lucrărilor de construcţie pentru a se evita sau reduce perturbarea speciilor sau distrugerea cuiburilor şi adăposturilor, panouri fonoabsorbante, panouri de protecţie, pentru a se preveni electrocutarea şi lovirea păsărilor, plantare de arbori etc.;
    2. prezentarea calendarului implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului;
    3. orice alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar.

    Măsurile de reducere a impactului trebuie:
    1. să fie parte integrantă din PP propus;
    2. să se adreseze direct impactului;
    3. să fie prezentate în detaliu cu o explicaţie bazată pe dovezi ştiinţifice privind modul în care acestea vor elimina sau vor reduce efectele negative identificate;
    4. să fie funcţionale la momentul producerii impactului negativ;
    5. să aibă la bază cele mai recente date ştiinţifice din teren.

    Nu sunt măsuri de reducere a impactului:
    1. măsurile de menţinere şi restaurare a statutului favorabil de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară [acestea constituie o implementare „normală“ a prevederilor Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică (Directiva Habitate) şi a Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări)];
    2. măsurile compensatorii.

    Studiul trebuie să cuprindă şi evidenţierea clară a cuantumului financiar necesar prin care măsurile de reducere pot fi asigurate pe termen scurt, mediu şi lung. Titularul PP este responsabil de monitorizarea implementării măsurilor de reducere până în momentul când acestea devin funcţionale şi de transmiterea unui raport privind implementarea şi funcţionarea acestor măsuri autorităţii competente pentru protecţia mediului.
    De asemenea, studiul trebuie să cuprindă şi un plan al măsurilor de reducere a impactului în ceea ce priveşte calendarul de implementare şi persoana juridică sau fizică responsabilă de monitorizarea şi implementarea măsurilor de reducere a impactului. În cazul în care în cadrul activităţii de monitorizare a implementării măsurilor de reducere a impactului apar elemente noi care nu au fost luate în calcul iniţial, vor fi întreprinse acţiuni care să remedieze aceste aspecte.


    II. Soluţiile alternative
    Studiul de evaluare adecvată va include, după caz, şi soluţii alternative.
    Soluţiile alternative identificate în această etapă vor fi evaluate distinct, folosindu-se aceleaşi criterii utilizate la evaluarea variantei iniţiale a PP. Se identifică soluţiile alternative, inclusiv „alternativa zero“, care înseamnă că nu se realizează nicio intervenţie. Evaluarea soluţiilor alternative ale unui PP se face luându-se în considerare speciile şi/sau habitatele de interes comunitar pentru care aria naturală protejată de interes comunitar a fost desemnată, costurile, întârzierile sau alte aspecte ale soluţiei alternative.
    Tipuri de soluţii alternative:
    a) locaţii alternative (de exemplu, noi locaţii pentru turbinele eoliene, variante pentru realizarea unui drum etc.). O locaţie alternativă constă în implementarea aceluiaşi PP în locaţii diferite faţă de planificarea iniţială. Rezultatul trebuie să fie reducerea impactului asupra ariei naturale protejate de interes comunitar. De exemplu: schimbarea locaţiei/rutei alternative a PP va determina reducerea/eliminarea impactului asupra speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar, pierderea suprafeţelor acestora etc.;
    b) soluţii alternative de realizare a PP (de exemplu, cale ferată în loc de autostradă, cabluri subterane în locul celor supraterane, cursuri neregulate de apă în locul cursurilor regularizate, redimensionarea PP, a barierelor pentru zgomot, modificarea calendarului de efectuare a lucrărilor etc.).

    Evaluarea soluţiilor alternative constă în:
    a) descrierea soluţiei/soluţiilor alternative care duc la eliminarea sau reducerea impactului semnificativ asupra ariei naturale protejate de importanţă comunitară. Soluţiile alternative trebuie să fie examinate prin comparaţie cu propunerea iniţială, pe aceleaşi criterii ştiinţifice şi acelaşi standard;
    b) fiecare soluţie alternativă identificată va fi evaluată în mod distinct pentru a se alege alternativa cu impactul cel mai mic asupra ariei naturale protejate de interes comunitar; argumentarea deciziei de a propune un PP alternativ prin evidenţierea aspectelor pozitive suplimentare faţă de celelalte soluţii alternative. În această fază, criteriile economice sau alte criterii de evaluare nu pot prevala în faţa criteriilor ecologice.


    III. Măsurile compensatorii
    Informaţii suplimentare solicitate titularului în cadrul acestei etape trebuie să se bazeze pe cele mai bune date ştiinţifice din teren şi cuprind:
    a) descrierea măsurilor compensatorii, care trebuie să se adreseze atât menţinerii statutului favorabil de conservare a speciilor şi habitatelor, cât şi integrităţii ariei naturale protejate de interes comunitar;
    b) descrierea modului în care măsurile compensatorii contribuie la menţinerea coerenţei reţelei Natura 2000;
    c) locaţia stabilită pentru implementarea măsurilor compensatorii care trebuie să ocupe aceeaşi regiune biogeografică; este recomandabil să fie implementate la o distanţă cât mai mică faţă de aria naturală protejată de interes comunitar care va fi afectată negativ de PP, astfel încât să se asigure integritatea acesteia;
    d) modul în care măsurile compensatorii vor asigura aceleaşi funcţii ecologice cu cele care au stat la baza desemnării ariei naturale protejate de interes comunitar;
    e) descrierea relaţiei dintre obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar şi interesul public major invocat;
    f) situaţia juridică a terenului pe care se va implementa măsura compensatorie;
    g) monitorizarea implementării măsurilor compensatorii. Titularul PP este responsabil de monitorizarea implementării măsurilor compensatorii până în momentul în care acestea devin funcţionale şi de transmiterea unui raport privind implementarea şi funcţionarea acestor măsuri autorităţii competente pentru protecţia mediului;
    h) alte informaţii relevante.

    Comisia Europeană acceptă motivele de interes public major care sunt în concordanţă cu politicile Uniunii Europene. Interesul public poate fi considerat „prioritar“ doar dacă este un interes pe termen lung; interesele economice pe termen scurt nu sunt suficiente pentru a contrabalansa interesele de conservare pe termen lung, conform prevederilor Directivei Habitate. Sunt considerate „motive de ordin social sau economic“: crearea unui număr mare de locuri de muncă pe termen lung, asigurarea competitivităţii economice la nivel global şi regional, dezvoltarea tehnologică, utilizarea tehnologiei „prietenoase“ pentru mediu.
    Constituie „motive de interes public major, inclusiv de ordin social sau economic“ următoarele situaţii în care PP respectiv demonstrează că sunt indispensabile:
    a) în cadrul acţiunilor sau politicilor care au ca scop protecţia sănătăţii, securităţii şi mediului;
    b) în cadrul politicilor fundamentale pentru ţară sau societate;
    c) în cadrul desfăşurării unor activităţi de ordin social sau economic, îndeplinind obligaţiile specifice de serviciu public.

    "Sănătatea umană, securitatea publicului şi beneficii aduse mediului" sunt considerate motive care justifică adoptarea unor măsuri restrictive la nivel naţional privind mişcarea liberă a bunurilor, muncitorilor şi serviciilor. De asemenea, consecinţele benefice de importanţă majoră pentru mediu constituie o categorie care este inclusă în obiectivele fundamentale ale politicii de mediu. Este responsabilitatea autorităţii competente pentru protecţia mediului să verifice când aceste motive sunt justificate. Comisia Europeană poate examina aceste cazuri în concordanţă cu rolul său de a controla aplicarea corectă a legislaţiei comunitare.
    Pentru „sănătatea umană“ pot fi considerate ca prioritare prevenirea epidemiilor, a accidentelor sau a altor acţiuni care pot pune în pericol viaţa.
    În ceea ce priveşte „securitatea publicului“, protecţia împotriva dezastrelor naturale constituie un motiv suficient de puternic care poate fi invocat.
    Orice deteriorare a unei arii naturale protejate de interes comunitar poate fi justificată numai din anumite motive care corespund unui interes general superior faţă de obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar. Ţinând cont de principiul subsidiarităţii, autoritatea competentă pentru protecţia mediului decide care sunt aceste motive de interes public major, iar justificările vor fi analizate de Comisia Europeană.
    Măsurile compensatorii necesare pentru a proteja şi pentru a menţine coerenţa reţelei Natura 2000 vor face referire la structura, funcţiile şi obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, la habitatele şi/sau speciile afectate negativ, precum şi la celelalte specii şi/sau habitate de interes comunitar din situl respectiv. Asigurarea menţinerii coerenţei generale a reţelei Natura 2000 rezultă din faptul că o arie naturală protejată de interes comunitar nu trebuie să fie afectată în mod ireversibil de către un PP înainte ca măsura compensatorie să existe deja. În cazul în care se produc efecte negative ale PP asupra tipurilor de habitate naturale rare sau asupra habitatelor naturale, care fac necesară o lungă perioadă de timp pentru asigurarea aceleiaşi funcţionalităţi ecologice, trebuie luată în considerare „opţiunea zero“.
    Măsurile compensatorii pot face referire la:
    a) refacerea habitatului, în vederea menţinerii valorilor sale de conservare, şi conformarea cu obiectivele de conservare a sitului sau îmbunătăţirea habitatului rămas, proporţional cu pierderea cauzată ariei naturale protejate de interes comunitar de un PP;
    b) refacerea habitatului prin recrearea unui habitat într-o arie nouă sau prin extinderea ariei naturale protejate de interes comunitar existente;
    c) reintroducerea speciilor;
    d) refacerea şi menţinerea speciilor într-un statut de conservare favorabil;
    e) elementele, inclusiv cele de natură financiară, necesare atingerii obiectivului de compensare a impactului negativ al unui PP şi de menţinere a coerenţei generale a reţelei Natura 2000, precum şi la fezabilitatea acestora. Potrivit principiului „poluatorul plăteşte“, titularul PP trebuie să suporte costul măsurilor compensatorii.

    Planul de implementare a măsurilor compensatorii trebuie să cuprindă următoarele:
    a) obiective clare şi valori-ţintă, potrivit obiectivelor de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;
    b) precizarea perioadei în care se vor realiza obiectivele de conservare;
    c) orarul/programul implementării şi coordonarea acestuia cu orarul stabilit pentru PP;
    d) etapele informării publice şi/sau consultarea publicului;
    e) monitorizarea specifică şi orarul raportării, bazat pe indicatorii de progres, ţinându-se cont de precizarea bugetului adecvat pentru a garanta îndeplinirea cu succes a măsurilor.

    Planul de implementare a măsurilor compensatorii trebuie să includă o monitorizare detaliată pe timpul implementării, în vederea asigurării eficienţei pe termen lung.
    Nu constituie măsuri compensatorii:
    a) măsurile de menţinere şi restaurare (acestea constituie o implementare „normală“ a prevederilor Directivei Păsări şi Directivei Habitate);
    b) măsurile de reducere a impactului negativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar;
    c) plăţile compensatorii.

    Măsurile compensatorii trebuie să fie şi ele evaluate în vederea stabilirii dacă:
    a) sunt adecvate ariei naturale protejate de interes comunitar şi reuşesc să reducă impactul cauzat de implementarea PP;
    b) au capacitatea de a menţine coerenţa reţelei Natura 2000;
    c) sunt fezabile şi funcţionale în momentul în care impactul asupra ariei naturale protejate de interes comunitar are loc.

    Locaţia pentru implementarea măsurilor compensatorii
    A. Măsurile compensatorii ar trebui să fie localizate astfel încât să aibă cea mai mare eficacitate, în vederea menţinerii coerenţei generale a reţelei Natura 2000. Aceasta face necesară stabilirea unor precondiţii pe care orice măsură compensatorie ar trebui să le satisfacă:
    a) suprafaţa selectată pentru compensare trebuie să se afle în interiorul aceleiaşi regiuni biogeografice (pentru siturile de importanţă comunitară desemnate în baza Directivei Habitate) sau în interiorul aceloraşi arii de răspândire, rute de migraţie sau zone de iernat pentru păsările sălbatice (pentru ariile de protecţie specială avifaunistică desemnate în baza Directivei Păsări). Mai mult, suprafaţa trebuie să ofere funcţii comparabile acelora care au validat criteriile de selecţie a ariei naturale protejate de interes comunitar declarate iniţial, în special cele privind distribuţia geografică adecvată;
    b) suprafaţa selectată pentru compensare trebuie să aibă - sau trebuie să poată dezvolta - trăsături specifice ale funcţiilor şi structurilor ecologice necesare habitatelor şi speciilor;
    c) măsurile compensatorii nu trebuie să pericliteze conservarea integrităţii niciunei alte arii naturale protejate de interes comunitar. Când se aplică în arii naturale protejate deja existente, măsurile compensatorii trebuie să fie compatibile cu obiectivele de conservare ale acesteia şi nu trebuie înţelese ca un mod general de management.

    B. Implementarea măsurilor compensatorii:
    a) prima opţiune ce ar trebui luată în considerare este de a implementa măsurile compensatorii în aria naturală protejată de interes comunitar afectată;
    b) cea de a doua opţiune ar fi de a mări aria naturală protejată de interes comunitar şi de a implementa măsurile compensatorii corespunzătoare. Dacă condiţiile dintr-o arie naturală protejată de interes comunitar nu permit implementarea măsurilor compensatorii, următoarea posibilitate este de a o extinde. Orice extindere trebuie integrată în reţeaua Natura 2000;
    c) cea de a treia opţiune ar fi aceea de a implementa măsurile compensatorii într-o altă arie naturală protejată de interes comunitar, dar în aceeaşi regiune biogeografică şi în acelaşi tip de ecosistem. În cazuri excepţionale, este posibilă desemnarea unei noi arii naturale protejate de interes comunitar care trebuie să îndeplinească aceleaşi cerinţe ecologice şi funcţii ale reţelei Natura 2000. Extinderea sau desemnarea unei noi arii naturale protejate de interes comunitar fără implementarea măsurilor compensatorii nu este suficientă. Desemnarea unei noi arii naturale protejate de interes comunitar poate fi considerată suficientă doar când statutul de conservare a speciilor şi/sau habitatelor afectate este favorabil la nivelul regiunii biogeografice sau la nivel naţional.


    Implementarea măsurilor compensatorii prin desemnarea unei noi arii protejate trebuie să urmeze aceeaşi procedură de desemnare a unei arii naturale protejate de interes comunitar, care va fi transmisă Comisiei Europene după aprobarea PP, dar înainte de implementarea acestuia.

    IV. Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate
    La elaborarea studiului de evaluare adecvată, informaţiile utilizate pot fi:
    a) planurile de management/măsurile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;
    b) studiile de fundamentare şi/sau formularele standard Natura 2000;
    c) informaţii de la instituţii şi organizaţii relevante pentru conservarea naturii;
    d) planuri, hărţi, materiale privind geologia, hidrologia şi ecologia zonei;
    e) rapoarte privind starea mediului;
    f) rapoartele anuale ale administratorilor ariilor naturale protejate;
    g) planuri privind utilizarea terenurilor şi alte planuri relevante existente;
    h) alte surse de informaţii.

    Studiul de evaluare adecvată trebuie să parcurgă următoarele etape:
    1. Etapa analizei iniţiale: stabileşte starea iniţială a ecosistemelor de pe suprafaţa PP, fără a fi luat în calcul PP. Acest studiu constituie pilonul evaluării, de aceea titularul trebuie să consulte specialişti în domeniu încă de la început. Studiul trebuie să ia în calcul descrierea PP şi este necesar a fi identificate acele elemente ale PP-ului care singure sau în combinaţie cu alte PP-uri pot avea efect semnificativ asupra unui sit Natura 2000:
    (i) caracteristicile PP care pot afecta situl;
    (ii) suprafaţa PP;
    (iii) caracteristicile PP aprobate sau în procedură de aprobare şi care pot avea efecte cumulative asupra sitului Natura 2000;
    (iv) relaţia dintre PP şi sit (de exemplu, distanţa);
    (v) informaţii referitoare la actele de reglementare (informaţii furnizate de către autorităţile competente pentru protecţia mediului);
    (vi) parametrii fizici (expunere, geologie, topografie), inclusiv legătura acestora cu tipurile de habitate şi speciile de interes comunitar.

    2. Etapa studiului de teren: trebuie să conţină date cu privire la tipurile de habitate şi speciile de interes comunitar pentru care situl a fost desemnat. Numărul de ieşiri în teren depinde de caracteristicile ecologice ale habitatelor şi speciilor de interes comunitar şi de complexitatea PP. Evaluarea speciilor şi habitatelor prezente în sit se va face în toate perioadele ciclurilor lor biologice. Datele obţinute din teren vor constitui baza pentru realizarea studiului de evaluare adecvată, astfel:
    (i) descrierea sitului Natura 2000 (va fi descris fiecare sit în parte posibil afectat);
    (ii) obiectivele de conservare şi factorii care contribuie la conservare (inclusiv obiectivele de restaurare, de dezvoltare, dacă este cazul, inclusiv starea de conservare actuală a habitatelor şi speciilor de interes comunitar);
    (iii) caracteristici fizice şi chimice ale biotopului;
    (iv) dinamica habitatelor şi speciilor de interes comunitar şi ecologia lor;
    (v) descrierea relaţiilor structurale şi funcţionale care menţin integritatea sitului;
    (vi) influenţe sezoniere asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar;
    (vii) alte aspecte legate de conservarea sitului;
    (viii) descrierea sistemelor ecologice din afara sitului care au un rol esenţial în asigurarea coerenţei ecologice a sitului.


    Studiul de evaluare adecvată depus la autoritatea competentă pentru protecţia mediului este însoţit de lista organizaţiilor/instituţiilor/specialiştilor implicate/implicaţi în furnizarea informaţiilor privind speciile şi habitatele de interes comunitar afectate de implementarea PP, cu detalii despre acestea/aceştia (experienţă, activitatea în domeniu, CV-urile persoanelor implicate etc.). Studiul de evaluare adecvată va fi elaborat obligatoriu de către specialişti pe fiecare grupă taxonomică, ţinând cont de obiectivele de conservare ale sitului Natura 2000 şi de speciile şi habitatele de interes comunitar pentru care situl a fost desemnat.


    ANEXA 2B

    la ghidul metodologic
    LISTA DE CONTROL
    pentru analiza calităţii studiului de evaluare adecvată

┌─────────────┬─────────────┬──────────┐
│Criterii │ │ │
│pentru │Calificativul│Comentarii│
│analiză │ │ │
└─────────────┴─────────────┴──────────┘



    Etapa studiului de evaluare adecvată
    SECŢIUNEA 1
    Obiectivele PP

┌────────────────────────────────────┬┬┐
│1. Scopurile/Obiectivele PP au fost │││
│integral explicate? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│2. Au fost furnizate planuri, │││
│diagrame şi hărţi prin care se │││
│identifică locaţia exactă a PP? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│3. Există informaţii în documentaţie│││
│despre dimensiunea, scara, suprafaţa│││
│şi utilizarea/gradul de acoperire a │││
│terenului de către PP? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│4. Documentaţia oferă detalii │││
│privind modificările fizice ce │││
│decurg din PP (din excavare, │││
│consolidare, dragare etc.) şi care │││
│vor avea loc pe durata diferitelor │││
│etape de implementare a PP? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│5. Sunt descrise resursele naturale │││
│necesare pentru construcţie/ │││
│funcţionare şi dezafectare ale PP │││
│(resursele de apă, materialele de │││
│construcţie şi prezenţa umană)? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│6. Resursele naturale necesare │││
│pentru implementarea PP vor fi │││
│utilizate din cadrul ariei naturale │││
│protejate? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│7. Prezintă eşalonarea perioadei de │││
│implementare a PP: durata │││
│construcţiei, funcţionării, │││
│dezafectării PP etc.? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│8. Prezintă activităţile care vor fi│││
│generate ca rezultat al │││
│implementării PP? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│9. Prezintă modalităţile de │││
│eliminare a deşeurilor care rezultă │││
│sau alte reziduuri (inclusiv │││
│cantităţi) şi modul lor de evacuare/│││
│eliminare? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│10. Descrie serviciile suplimentare │││
│solicitate de implementarea PP │││
│(relocări de conducte, reţele │││
│electrice etc., locaţia lor şi │││
│modalitatea de construcţie)? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│Criterii suplimentare, după caz │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│Calificativ general, secţiunea 1 │││
└────────────────────────────────────┴┴┘


    SECŢIUNEA 2
    Efectele cumulative

┌────────────────────────────────────┬┬┐
│1. Au fost identificate toate PP │││
│care pot avea, singure sau în │││
│combinaţie cu alte PP, impact │││
│negativ semnificativ asupra │││
│siturilor Natura 2000? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│2. Au fost stabilite limitele în │││
│interiorul cărora se va face analiza│││
│efectelor cumulate? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│3. A fost stabilită scara de timp │││
│pentru care au fost luate în │││
│considerare efectele cumulative? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│4. Au fost identificate căile │││
│posibile de cumulare a impacturilor?│││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│Criterii suplimentare, după caz │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│Calificativ general, secţiunea 2 │││
└────────────────────────────────────┴┴┘


    SECŢIUNEA 3
    Descrierea sitului Natura 2000

┌────────────────────────────────────┬┬┐
│1. Prezintă date privind aria │││
│naturală de importanţă comunitară: │││
│suprafaţa, structura peisajului, │││
│tipuri de habitate şi speciile care │││
│pot fi afectate prin implementarea │││
│PP, factorii biotici şi abiotici cu │││
│rol în menţinerea pe termen lung a │││
│speciilor şi habitatelor de │││
│importanţă comunitară? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│2. Prezintă date privind distribuţia│││
│speciilor şi/sau habitatelor de │││
│importanţă comunitară care pot fi │││
│afectate de implementarea PP? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│3. Prezintă date privind funcţiile │││
│ecologice ale speciilor şi │││
│habitatelor afectate şi relaţia │││
│acestora cu ariile naturale │││
│protejate de importanţă comunitară │││
│învecinate? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│4. Descrie tipul de habitat, oferind│││
│informaţii privind mărimea şi │││
│locaţia acestuia, speciile │││
│caracteristice? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│5. Prezintă informaţii privind │││
│statutul favorabil de conservare a │││
│speciilor şi/sau habitatelor de │││
│interes comunitar? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│6. Prezintă date privind structura │││
│şi dinamica populaţiilor de specii │││
│afectate: │││
│- evoluţia numerică a populaţiei în │││
│cadrul ariei naturale protejate de │││
│importanţă comunitară; │││
│- mărimea populaţiei (numărul de │││
│exemplare, perechi, colonii etc. │││
│estimativ al populaţiei la fiecare │││
│specie posibil afectată de │││
│implementarea PP), precum şi │││
│procentul estimativ al populaţiei │││
│unei specii afectate de │││
│implementarea PP; │││
│- date privind faptul că numărul │││
│populaţiei de specii afectate nu va │││
│fi redus prin implementarea PP; │││
│- suprafaţa habitatului este │││
│suficient de mare pentru a asigura │││
│menţinerea speciei pe termen lung? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│7. Prezintă obiectivele de │││
│conservare a ariei naturale │││
│protejate de importanţă comunitară, │││
│acolo unde au fost stabilite prin │││
│planuri de management sau │││
│regulamente de funcţionare? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│8. Identifică starea actuală de │││
│conservare a ariei naturale │││
│protejate de importanţă comunitară, │││
│inclusiv evoluţii/schimbări care se │││
│pot produce în viitor? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│9. Prezintă măsurile de conservare │││
│planificate care au potenţialul de a│││
│influenţa statutul ariei naturale │││
│protejate de importanţă comunitară │││
│în viitor? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│10. Descrie metodele specifice de │││
│teren folosite pentru culegerea │││
│informaţiilor privind speciile şi │││
│habitatele de importanţă comunitară │││
│afectate? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│11. Precizează organizaţiile/ │││
│instituţiile/specialiştii implicate/│││
│implicaţi în obţinerea informaţiilor│││
│privind speciile şi habitatele de │││
│importanţă comunitară afectate de │││
│implementarea PP, inclusiv detalii │││
│despre acestea/aceştia (experienţă, │││
│activitatea în domeniu, CV-urile │││
│persoanelor implicate etc.)? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│Criterii suplimentare, după caz │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│Calificativ general, secţiunea 3 │││
└────────────────────────────────────┴┴┘


    SECŢIUNEA 4
    Încadrarea în procedura de evaluare

┌────────────────────────────────────┬┬┐
│1. Dacă au fost identificate │││
│impacturi potenţiale semnificative, │││
│acestea au fost clar explicate? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│2. Au fost evidenţiate metodologiile│││
│utilizate în procesul de încadrare? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│3. Se evidenţiază clar în │││
│documentaţie că a fost luată în │││
│considerare posibilitatea │││
│impacturilor cumulate ale altor PP? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│Criterii suplimentare, după caz │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│Calificativ general, secţiunea 4 │││
└────────────────────────────────────┴┴┘


    SECŢIUNEA 5
    Evaluarea impactului

┌────────────────────────────────────┬┬┐
│1. Metodele de evaluare şi predicţie│││
│sunt clar explicate, iar sursele de │││
│informaţie specificate sunt pe │││
│deplin justificate? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│2. Efectele PP asupra obiectivelor │││
│de conservare a ariei naturale │││
│protejate sunt în totalitate │││
│explicate? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│3. Orice pierdere din suprafaţa │││
│ariei naturale protejate sau │││
│reducerea efectivelor populaţiei │││
│speciei este cuantificată şi │││
│evaluată sub raportul impactului │││
│asupra obiectivelor de conservare a │││
│ariei naturale protejate şi asupra │││
│habitatelor şi speciilor? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│4. Impacturile probabile asupra │││
│ariei naturale protejate din cauza │││
│perturbării, degradării, │││
│fragmentării şi modificărilor │││
│chimice etc. sunt pe deplin evaluate│││
│şi explicate? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│5. A fost identificat şi evaluat │││
│impactul asupra integrităţii ariei │││
│naturale protejate de importanţă │││
│comunitară, ţinându-se cont de │││
│structura, funcţiile ecologice şi │││
│obiectivele de conservare, precum şi│││
│de vulnerabilitatea acestora la │││
│modificări? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│6. A fost identificat şi evaluat │││
│impactul direct şi indirect? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│7. A fost identificat şi analizat │││
│impactul pe termen scurt sau lung? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│8. A fost identificat şi evaluat │││
│impactul din faza de construcţie, de│││
│operare şi de dezafectare? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│9. Au fost identificate PP care pot │││
│provoca, în combinaţie cu alte PP, │││
│impact cumulativ asupra ariei │││
│naturale protejate de importanţă │││
│comunitară? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│10. A fost evaluat impactul │││
│cumulativ? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│11. Au fost stabilite limitele în │││
│interiorul cărora vor fi │││
│identificate impacturile cumulative?│││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│12. A fost stabilită scara de timp │││
│pentru care au fost luate în │││
│considerare impacturile cumulative? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│13. Au fost identificate căile │││
│posibile de cumulare a impacturilor?│││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│14. Au fost analizaţi │││
│indicatorii-cheie cuantificabili pe │││
│baza cărora a fost evaluată │││
│semnificaţia impactului? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│Criterii suplimentare, după caz │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│Calificativ general, secţiunea 5 │││
└────────────────────────────────────┴┴┘


    SECŢIUNEA 6
    Măsuri de reducere a impactului

┌────────────────────────────────────┬┬┐
│1. Se evidenţiază clar că măsurile │││
│de reducere pot fi asigurate pe │││
│termen scurt, mediu şi lung prin │││
│mecanisme legislative şi financiare?│││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│2. A fost evaluat impactul cauzat de│││
│PP, fără a lua în considerare │││
│măsurile de reducere a impactului? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│3. A fost evaluat impactul rezidual │││
│cauzat de PP, după implementarea │││
│măsurilor de reducere a impactului? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│4. A fost evaluat impactul cumulativ│││
│cauzat de PP, fără a lua în │││
│considerare măsurile de reducere a │││
│impactului? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│5. A fost evaluat impactul cumulativ│││
│rezidual cauzat de PP, după │││
│implementarea măsurilor de reducere │││
│a impactului? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│6. Au fost identificate şi descrise │││
│măsurile de reducere a impactului? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│7. Există calendarul implementării │││
│şi monitorizării măsurilor de │││
│reducere a impactului? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│8. Este specificată persoana │││
│juridică sau fizică responsabilă de │││
│implementarea măsurilor de reducere │││
│a impactului? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│Criterii suplimentare, dacă este │││
│nevoie │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│Calificativ general, secţiunea 6 │││
└────────────────────────────────────┴┴┘


    SECŢIUNEA 7
    Soluţii alternative

┌────────────────────────────────────┬┬┐
│1. Au fost identificate toate │││
│soluţiile alternative fezabile? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│2. A fost evaluată integral în mod │││
│distinct fiecare soluţie alternativă│││
│identificată? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│3. Alternativele identificate au │││
│fost revizuite şi evaluate? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│4. Analiza şi evaluarea │││
│alternativelor de implementare a PP │││
│s-au făcut luându-se în considerare │││
│structura, funcţiile, obiectivele de│││
│conservare şi statutul ariei │││
│naturale protejate de importanţă │││
│comunitară? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│5. Dintre soluţiile alternative │││
│evaluate, alternativa propusă pentru│││
│aprobare este cea care afectează cel│││
│mai puţin habitatele, speciile şi │││
│integritatea ariei naturale │││
│protejate de importanţă comunitară? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│6. Orice constatare care avansează │││
│ideea că nu există soluţii │││
│alternative este pe deplin explicată│││
│şi justificată? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│Criterii suplimentare, după caz │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│Calificativ general, secţiunea 7 │││
└────────────────────────────────────┴┴┘


    SECŢIUNEA 8
    Motive imperative de interes public major

┌────────────────────────────────────┬┬┐
│1. Există motive imperative de │││
│interes public major, inclusiv cele │││
│de natură socială şi economică, care│││
│să justifice implementarea PP într-o│││
│variantă care nu reduce semnificativ│││
│impactul? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│2. Motivele care au stat la baza │││
│implementării PP conform art. 28 din│││
│Ordonanţa de urgenţă a Guvernului │││
│nr. 57/2007 privind regimul ariilor │││
│naturale protejate, conservarea │││
│habitatelor naturale, a florei şi │││
│faunei sălbatice, aprobată cu │││
│modificări şi completări prin Legea │││
│nr. 49/2011, cu modificările şi │││
│completările ulterioare, au fost pe │││
│deplin explicate şi argumentate? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│Criterii suplimentare, după caz │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│Calificativ general, secţiunea 8 │││
└────────────────────────────────────┴┴┘



    Etapa măsurilor compensatorii
    SECŢIUNEA 9
    Măsuri compensatorii

┌────────────────────────────────────┬┬┐
│1. Este explicată natura măsurilor │││
│compensatorii în detaliu? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│2. Măsurile compensatorii au fost în│││
│întregime evaluate în ceea ce │││
│priveşte capacitatea lor de a │││
│asigura coerenţa reţelei ecologice │││
│Natura 2000? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│3. Măsurile compensatorii sunt │││
│fezabile din punct de vedere │││
│financiar şi tehnic? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│4. Reiese din studiu │││
│responsabilitatea implementării │││
│măsurilor compensatorii? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│5. Măsurile compensatorii constituie│││
│obiectul unui plan de implementare │││
│care include în mod explicit │││
│obiectivele şi regimul de monitoring│││
│şi management? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│6. Se specifică că, în cazul în care│││
│în cadrul activităţii de │││
│monitorizare a implementării │││
│măsurilor compensatorii apar │││
│elemente noi care nu au fost luate │││
│în calcul iniţial, vor fi │││
│întreprinse acţiuni care să │││
│remedieze aceste aspecte? │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│Criterii suplimentare, după caz │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│Calificativ general, secţiunea 9 │││
├────────────────────────────────────┼┼┤
│Calificativul general al calităţii │││
│studiului de evaluare │││
└────────────────────────────────────┴┴┘



    ANEXA 3

    la ghidul metodologic
    FORMULAR
pentru transmiterea de informaţii către Comisia Europeană în conformitate cu art. 6 alin. (4) din Directiva Habitate

┌──────────────────────────┬───────────┐
│Stat membru: │Data: │
└──────────────────────────┴───────────┘


    Informaţii transmise Comisiei Europene în conformitate cu art. 6 din Directiva Habitate (92/43/CEE)

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Documente trimise │|_| aviz │
│pentru: |_| │[art. 6 alin. (4) │
│informare │al doilea │
│[art. 6 alin. (4) │paragraf] │
│primul paragraf] │ │
└───────────────────┴──────────────────┘


    Autoritatea naţională competentă:
    Adresă:
    Persoana de contact:
    Tel., fax, e-mail:
    Conţine notificarea informaţii sensibile? Dacă da, vă rugăm să le precizaţi şi să le justificaţi.
    1. Plan sau proiect
    Denumirea planului/proiectului:
    Promovat de:
    Rezumatul planului sau proiectului care are efecte asupra sitului:
    Descrierea şi localizarea elementelor şi acţiunilor aferente proiectului care au efecte potenţiale şi identificarea zonelor afectate (a se include hărţi):

    2. Evaluarea efectelor negative^1
    ^1 Atenţia trebuie să se axeze pe eventualele efecte negative asupra habitatelor şi speciilor pentru care a fost propus situl pentru reţeaua Natura 2000. A se include toate informaţiile care pot fi relevante pentru fiecare caz, în funcţie de efectele identificate pentru speciile şi habitatele afectate.
    Denumirea şi codul sitului/siturilor Natura 2000 afectat/afectate:
    Acest sit este:
    [] () APS (arie de protecţie specială) în temeiul Directivei Păsări
    [] sunt afectate habitate/specii prioritare
    [] un SIC/() ASC (sit de importanţă comunitară/arie specială de conservare) în temeiul Directivei Habitate
    [] găzduieşte un habitat prioritar/o specie prioritară

    Obiectivele de conservare a sitului şi elementele-cheie care contribuie la integritatea sitului:
    Habitatele şi speciile care vor fi afectate în mod negativ (de exemplu, a se indica reprezentativitatea lor, dacă este cazul, stadiul lor de conservare în conformitate cu art. 17 din Directiva Habitate la nivel naţional şi biogeografic şi gradul de izolare, rolurile şi funcţiile acestora în cadrul sitului în cauză)
    Importanţa sitului pentru habitatele şi speciile care vor fi afectate (de exemplu, a se explica rolul sitului în cadrul regiunii naţionale şi biogeografice, precum şi pentru coerenţa reţelei Natura 2000)
    Descrierea efectelor negative preconizate (pierdere, deteriorare, perturbare, efecte directe şi indirecte etc.); amploarea efectelor (suprafaţa habitatului şi numărul de specii sau zonele de producere afectate de proiect); importanţa şi amploarea (de exemplu, având în vedere zona sau populaţia afectată în raport cu suprafaţa şi populaţia totală de pe teritoriul sitului şi, eventual, din ţară) şi localizarea (a se include hărţi)
    Efectele cumulative potenţiale şi alte efecte care ar putea apărea în urma acţiunii combinate a planului sau proiectului în curs de evaluare şi a altor planuri sau proiecte
    Măsuri de atenuare incluse în proiect (a se indica modul în care acestea vor fi aplicate şi modul în care acestea vor evita sau reduce efectele negative asupra sitului)

    3. Soluţii alternative
    Identificarea şi descrierea posibilelor soluţii alternative, inclusiv opţiunea zero (a se indica modul în care acestea au fost identificate, procedura, metodele)
    Evaluarea alternativelor luate în considerare şi justificarea alternativei alese (motivele pentru care autorităţile naţionale competente au ajuns la concluzia că nu există soluţii alternative)

    4. Motive cruciale de interes public major
    Motive pentru realizarea acestui plan sau proiect, în pofida efectelor sale negative
    Motive cruciale de interes public major, inclusiv din raţiuni de ordin social sau economic (în absenţa habitatelor/speciilor prioritare):
    - sănătate umană
    – siguranţă publică
    – consecinţe benefice de importanţă majoră pentru mediu
    – alte motive cruciale de interes public major

    Descrierea şi justificarea motivelor şi de ce acestea sunt cruciale^2:
    ^2 Poate fi necesar un nivel diferit de detaliere, în funcţie de faptul dacă notificarea este prezentată spre informare sau în vederea emiterii unui aviz.


    5. Măsurile compensatorii^2
    ^2 Poate fi necesar un nivel diferit de detaliere, în funcţie de faptul dacă notificarea este prezentată spre informare sau în vederea emiterii unui aviz.
    Obiective, caracteristici-ţintă (habitate şi specii) şi procese/funcţii ecologice de compensat (motive, de ce aceste măsuri sunt adecvate pentru a compensa efectele negative)
    Amploarea măsurilor compensatorii (suprafeţe, numărul de indivizi)
    Identificarea şi localizarea zonelor de compensare (a se include hărţi)
    Fostul statut şi condiţiile în zonele de compensare (habitatele existente şi statutul acestora, tipul de teren, utilizările existente ale terenurilor etc.)
    Rezultate preconizate şi explicaţia modului în care măsurile propuse vor compensa efectele negative asupra integrităţii sitului şi vor permite conservarea coerenţei reţelei Natura 2000
    Calendar pentru punerea în aplicare a măsurilor compensatorii (inclusiv aplicarea pe termen lung), indicând data la care vor fi obţinute rezultatele estimate
    Metode şi tehnici propuse pentru punerea în aplicare a măsurilor compensatorii, evaluarea fezabilităţii acestora şi posibila lor eficacitate
    Costurile şi finanţarea măsurilor compensatorii propuse
    Responsabilităţile pentru punerea în aplicare a măsurilor compensatorii
    Monitorizarea măsurilor compensatorii, în cazul în care sunt avute în vedere (de exemplu, în cazul în care există incertitudini cu privire la eficacitatea măsurilor), evaluarea rezultatelor şi acţiunile ulterioare


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016