Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 11 din 24 februarie 2021  pentru aprobarea schemelor de plăţi şi a unor instrumente de garantare  care se aplică în agricultură în anii 2021 şi 2022    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 11 din 24 februarie 2021 pentru aprobarea schemelor de plăţi şi a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 şi 2022

EMITENT: Guvernul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 191 din 25 februarie 2021
    Având în vedere că procedura legislativă referitoare la propunerile legislative ale Comisiei Europene privind Politica Agricolă Comună, denumită în continuare PAC, după anul 2020 nu a fost încheiată în timp util pentru a permite statelor membre şi acesteia să pregătească toate elementele necesare în vederea aplicării noului cadru juridic şi a noilor planuri strategice PAC începând cu 1 ianuarie 2021, conform propunerii iniţiale a Comisiei Europene,
    luând în considerare că pentru a reduce incertitudinea şi riscurile pentru fermierii din Uniunea Europeană şi pentru întregul sector agricol al Uniunii Europene create de întârzierea adoptării noului cadru juridic pentru PAC şi a menţine vitalitatea în zonele şi regiunile rurale, precum şi pentru a contribui la durabilitatea mediului a fost adoptat Regulamentul (UE) 2020/2.220 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 decembrie 2020 de stabilire a anumitor dispoziţii tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi din Fondul european de garantare agricolă în anii 2021 şi 2022 şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1.305/2013, (UE) nr. 1.306/2013 şi (UE) nr. 1.307/2013 în ceea ce priveşte resursele şi aplicarea regulamentelor respective în anii 2021 şi 2022 şi a Regulamentului (UE) nr. 1.308/2013 în ceea ce priveşte resursele şi repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021 şi 2022, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 437 din 28 decembrie 2020,
    ţinând seama de faptul că regulamentul menţionat anterior creează cadrul juridic pentru aplicarea în continuare a normelor actualului cadru al PAC acoperind perioada 2014-2020 şi continuarea efectuării de plăţi neîntrerupte către fermieri şi alţi beneficiari, oferind astfel previzibilitate şi stabilitate pe durata perioadei de tranziţie în anii 2021 şi 2022, denumită în continuare perioada de tranziţie, până la data aplicării noului cadru juridic care va acoperi perioada care începe la 1 ianuarie 2023,
    având în vedere faptul că sprijinirea fermierilor din sectoarele vegetal şi zootehnic şi altor beneficiari din Fondul european de garantare agricolă şi din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală trebuie continuată pe durata perioadei de tranziţie,
    având în vedere că, în perioada de tranziţie, România va beneficia de importante alocări financiare de la Uniunea Europeană, fapt ce impune luarea tuturor măsurilor necesare pentru implementarea gestiunii partajate a fondurilor destinate finanţării Politicii Agricole Comune şi pentru a asigura absorbţia ridicată a acestor fonduri,
    ţinând cont de necesitatea creării unui cadru juridic la nivel naţional pentru continuarea efectuării de plăţi neîntrerupte către fermieri şi alţi beneficiari, pe durata perioadei de tranziţie din fondurile Uniunii Europene, în cuantumul alocat României,
    luând în considerare că fermierii trebuie să fie informaţi urgent în ceea ce priveşte cerinţele şi obligaţiile aferente schemelor sau măsurilor de ajutor ori sprijin din perioada de tranziţie,
    ţinând cont de faptul că prezenta ordonanţă de urgenţă creează cadrul juridic pentru alte acte normative subsecvente, care reglementează condiţiile implementării schemelor de plăţi, iar neadoptarea acesteia ar conduce la disfuncţionalităţi în procesul de accesare a formelor de sprijin financiar,
    având în vedere faptul că neadoptarea în regim de urgenţă a măsurilor de reglementare propuse prin prezenta ordonanţă de urgenţă va avea ca efect imposibilitatea respectării calendarului stabilit prin legislaţia Uniunii Europene din domeniu, referitor la perioada de depunere a cererilor unice de plată, cu impact asupra a peste 800.000 de beneficiari ai schemelor/măsurilor de ajutor/sprijin,
    având în vedere timpul scurt rămas până la depunerea de către fermieri a cererii unice de plată începând cu data de 1 martie 2021,
    luând în considerare că nepromovarea prezentului act normativ în regim de urgenţă poate avea consecinţe grave atât în plan economic, cât şi în plan social, în principal prin neacordarea în condiţii bune a celor circa 3,811 miliarde euro din FEGA şi a circa 1 miliard euro din FEADR alocate României pentru perioada de tranziţie, cu impact deosebit de grav asupra sectorului agricol al României,
    întrucât agricultura reprezintă una dintre priorităţile majore ale Guvernului,
    deoarece toate aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,
    în considerarea faptului că elementele mai sus menţionate vizează interesul general public şi strategic, fiind o prioritate a Programului de guvernare şi constituie o situaţie de urgenţă, a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate.
    În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia Românei, republicată,
    Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
    CAP. I
    Domeniul de aplicare şi definiţii
    ART. 1
    (1) Prin prezenta ordonanţă de urgenţă se aprobă schemele de plăţi ca mecanisme de susţinere şi de garantare a protecţiei drepturilor beneficiarilor, respectiv schemele de plăţi directe şi ajutoarele naţionale tranzitorii, care se aplică în agricultură în anii 2021 şi 2022.
    (2) Schemele de plăţi directe sunt următoarele:
    a) schema de plată unică pe suprafaţă;
    b) plata redistributivă;
    c) plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu;
    d) plata pentru tinerii fermieri;
    e) schema de sprijin cuplat;
    f) schema simplificată pentru micii fermieri.
    (3) Ajutoarele naţionale tranzitorii, denumite în continuare ANT, se acordă în sectoarele vegetal şi zootehnic.


    ART. 2
    (1) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos semnifică după cum urmează:
    a) cedent - beneficiarul a cărui exploataţie este transferată unui alt beneficiar;
    b) cererea unică de plată - cererea de ajutor şi/sau de sprijin, după caz, în cadrul oricăreia dintre plăţile prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) sau oricăreia dintre măsurile delegate de dezvoltare rurală din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, pe care fermierul o depune o singură dată pe an la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură;
    c) cesionar - beneficiarul căruia i se transferă exploataţia;
    d) culturi permanente - culturile pentru care nu se practică un sistem de rotaţie, altele decât pajiştile permanente, care ocupă terenurile pentru o perioadă de cinci ani sau mai mare şi care produc recolte repetate, inclusiv pepinierele şi speciile forestiere cu ciclu scurt de producţie;
    e) exploataţie - ansamblul unităţilor de producţie utilizate pentru activităţi agricole şi gestionate de un fermier, situate pe teritoriul României;
    f) fermier - o persoană fizică sau juridică ori o formă asociativă de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic al acesteia, a cărei exploataţie se situează pe teritoriul României şi care desfăşoară o activitate agricolă;
    g) iarbă sau alte plante furajere erbacee - toate plantele erbacee care se găsesc în mod obişnuit pe pajişti permanente naturale sau care sunt incluse în mod normal în amestecurile de seminţe pentru pajişti şi pot fi utilizate în hrana animalelor;
    h) pajişti permanente - păşuni permanente şi fâneţe permanente care reprezintă terenuri consacrate producţiei de iarbă şi de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane care nu au făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie timp de cel puţin cinci ani; această noţiune poate include şi alte specii, precum arbuştii şi/sau arborii, bune pentru păşunat, cu condiţia ca iarba şi alte plante furajere să rămână predominante;
    i) pârloagă - teren arabil necultivat pe durata unui an, întreţinut în bune condiţii agricole şi de mediu, pe care se efectuează activitatea minimă aşa cum este definită la alin. (2) lit. c). Perioada în care terenul este lăsat în pârloagă este de minimum 6 luni într-un an calendaristic şi acoperă lunile aprilie-septembrie;
    j) pepiniere - următoarele suprafeţe cu plante tinere lemnoase cultivate în aer liber, destinate plantării ulterioare: pepiniere viticole şi vii-mamă pentru portaltoi, pepiniere de pomi fructiferi şi de fructe de pădure, pepiniere de plante ornamentale, pepiniere comerciale de arbori de pădure, cu excepţia arborilor pentru nevoile proprii ale exploataţiei, crescuţi în zona împădurită, pepiniere de arbori şi arbuşti pentru plantarea în grădini, parcuri, pe marginea drumurilor, pe rambleuri cum ar fi, dar fără a se limita la: plante pentru garduri vii, trandafiri şi alţi arbuşti ornamentali, conifere ornamentale, precum şi portaltoii acestora şi materialul săditor;
    k) persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale - forme de organizare a desfăşurării activităţilor economice constituite potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016;
    l) specii forestiere cu ciclu scurt de producţie - suprafeţe plantate cu specii de arbori încadrate la codul NC 06 02 9041;
    m) strat de referinţă - ansamblul tuturor parcelelor de referinţă aşa cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 25 din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 din 11 martie 2014 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală şi al ecocondiţionalităţii;
    n) suprafaţă agricolă - orice suprafaţă de teren arabil, de păşune permanentă şi de fâneaţă permanentă sau cultivată cu culturi permanente;
    o) terenuri arabile - terenuri cultivate în scopul producţiei agricole sau suprafeţe disponibile pentru producţia agricolă, dar lăsate pârloagă, indiferent dacă terenul respectiv este sau nu ocupat cu sere, solare sau alte mijloace de protecţie fixe sau mobile;
    p) transferul unei exploataţii - vânzarea sau arendarea sau orice alt tip de tranzacţie similară care are drept obiect unităţile de producţie în cauză efectuat până la emiterea deciziei de plată;
    q) instituţie financiară nebancară - acea formă de organizare definită potrivit prevederilor Legii nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare;
    r) utilizarea terenului - utilizarea pentru activităţi agricole a suprafeţei de teren agricol din cadrul exploataţiei aflate la dispoziţia fermierului la data depunerii cererii, în anul de cerere;
    s) zonele acoperite cu strat vegetal - suprafeţe arabile cultivate cu un amestec de specii de cultură, considerate culturi secundare, care asigură acoperirea solului, având rolul de a absorbi azotul rezidual. Zonele acoperite cu strat vegetal nu participă la calculul diversificării culturilor. Lista amestecurilor de specii de cultură pentru stratul vegetal, perioada de însămânţare şi data după care este permisă distrugerea mecanică a stratului vegetal se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale;
    ş) teren în pregătire pentru culturi permanente - teren pe care urmează să se înfiinţeze culturi permanente şi pe care se desfăşoară activitate minimă. Regimul de teren în pregătire pentru culturi permanente poate fi menţinut pe o perioadă de maximum 3 ani, care începe cu anul primei declarări a acestuia pentru schema de plată unică pe suprafaţă.

    (2) În sensul prevederilor alin. (1) lit. f) expresia activitate agricolă înseamnă:
    a) producţia, creşterea sau cultivarea de produse agricole, inclusiv recoltarea, mulgerea, reproducerea animalelor şi deţinerea acestora în scopuri agricole;
    b) menţinerea unei suprafeţe agricole într-o stare care o face adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, fără nicio acţiune pregătitoare care depăşeşte cadrul metodelor şi al utilajelor agricole uzuale, prin efectuarea, a cel puţin unei activităţi anuale, după caz:
    (i) lucrări pentru îndepărtarea speciilor de plante ierboase şi lemnoase, considerate vegetaţie invazivă sau dăunătoare pe terenul agricol;
    (ii) lucrări superficiale pe terenul arabil, fără răsturnarea brazdei;
    (iii) nivelarea muşuroaielor, eliminarea resturilor vegetale uscate şi a pietrelor, înlăturarea excesului de apă pe pajiştile permanente;
    (iv) lucrări pentru menţinerea plantaţiilor de pomi fructiferi şi a viţei-de-vie în condiţii vegetative bune şi o lucrare superficială de discuit sau cosit sau o altă lucrare specifică pe terenul ocupat cu culturi permanente.
    sau

    c) efectuarea unei activităţi minime pe suprafeţele agricole, menţinute în mod natural într-o stare adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, după caz, prin:
    (i) recoltarea vegetaţiei prin lucrări de cosit cel puţin o dată pe an pe terenul arabil;
    (ii) păşunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha în perioada de păşunat cu animalele pe care fermierul le deţine, sau recoltarea vegetaţiei prin cel puţin un cosit anual pe pajiştile permanente. În cazul pajiştilor permanente situate la altitudini de peste 1.800 m, menţinute în mod natural într-o stare adecvată pentru păşunat, activitatea minimă constă în păşunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, în perioada de păşunat, cu animalele pe care fermierul le deţine.



    CAP. II
    Dispoziţii generale
    ART. 3
    (1) Plafonul naţional anual care cuprinde plafoanele pentru plăţile directe prevăzute la art. 1 alin. (2) este prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, astfel cum a fost modificată de anexa III la Regulamentul (UE) 2020/2.220 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 decembrie 2020 de stabilire a anumitor dispoziţii tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 şi 2022 şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1.305/2013, (UE) nr. 1.306/2013 şi (UE) nr. 1.307/2013 în ceea ce priveşte resursele şi aplicarea regulamentelor respective în anii 2021 şi 2022 şi a Regulamentului (UE) nr. 1.308/2013 în ceea ce priveşte resursele şi repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021 şi 2022, denumit în continuare Regulamentul (UE) 2020/2.220.
    (2) Cuantumul total al plăţilor directe prevăzute la art. 1 alin. (2) nu depăşeşte plafonul anual corespunzător prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, cu modificările ulterioare.
    (3) Sursa de finanţare pentru plata ANT prevăzute la art. 1 alin. (3) se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în limita prevederilor bugetare aprobate anual.

    ART. 4
    (1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este autoritatea competentă pentru gestionarea fondurilor Uniunii Europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală, respectiv Fondul european pentru garantare în agricultură, denumit în continuare FEGA, Fondul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, denumit în continuare FEADR, şi fondurilor din bugetul naţional aferente FEGA şi FEADR, incluzând elaborarea legislaţiei specifice.
    (2) Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, denumită în continuare APIA:
    a) este instituţia responsabilă pentru implementarea schemelor de plăţi directe pentru agricultură, având ca sursă de finanţare FEGA, precum şi fonduri din bugetul naţional;
    b) utilizează, ca instrument de derulare şi gestionare financiară, Sistemul integrat de administrare şi control, aşa cum este definit în Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2.799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, pentru gestionarea fondurilor Uniunii Europene şi naţionale destinate agriculturii pentru plăţile prevăzute în cererea unică de plată şi pentru control.


    ART. 5
    Beneficiarii ale căror plăţi directe depăşesc 2.000 euro şi care urmează să fie acordate fermierilor pentru un an de cerere intră sub incidenţa prevederilor art. 8 din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, în condiţiile prevăzute la art. 26 din Regulamentul (UE) nr 1.306/2013.

    ART. 6
    (1) Nu se acordă plăţi directe persoanelor fizice sau juridice sau formelor asociative de persoane fizice sau juridice ale căror suprafeţe agricole sunt menţinute în mod natural într-o stare adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare şi care nu desfăşoară pe suprafeţele în cauză activitatea minimă definită la art. 2 alin. (2) lit. c).
    (2) Prevederile alin. (1) nu se aplică unei persoane fizice sau juridice sau unor forme asociative de persoane fizice sau juridice care efectuează, pe suprafeţele menţinute în mod natural într-o stare adecvată pentru păşunat sau pentru cultivare, o activitate agricolă în sensul art. 2 alin. (2) lit. a).
    (3) Fermierul care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăţi directe, calculate potrivit prevederilor art. 12 din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la regulamentul menţionat, denumit în continuare Regulamentul nr. 639/2014, plăţi care nu ar fi depăşit cuantumul de 5.000 euro, este fermier activ şi poate beneficia de plăţi directe.
    (4) Pentru a dovedi calitatea de fermier activ, fermierii persoane fizice care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăţi directe calculate potrivit prevederilor art. 12 din Regulamentul nr. 639/2014, care ar fi depăşit cuantumul de 5.000 euro, se pot înregistra la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului ca persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016, sau ca persoane juridice care desfăşoară o activitate agricolă. Persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale sau întreprinderile familiale, rezultate ca urmare a înregistrării la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, se subrogă în drepturi şi obligaţii persoanei fizice în ceea ce priveşte patrimoniul de afectaţiune definit la art. 2 lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016.
    (5) Fermierii persoane fizice care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăţi directe calculate potrivit prevederilor art. 12 din Regulamentul nr. 639/2014, care ar fi depăşit cuantumul de 5.000 euro, şi care nu se înregistrează potrivit prevederilor de la alin. (4) trebuie să furnizeze documente din care să rezulte îndeplinirea uneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (8).
    (6) Fermierii persoane juridice care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăţi directe calculate potrivit prevederilor art. 12 din Regulamentul nr. 639/2014, care ar fi depăşit cuantumul de 5.000 euro, au calitatea de fermier activ dacă sunt înregistraţi la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu activitate agricolă. În cazul în care nu sunt înregistraţi cu o activitate agricolă, trebuie să furnizeze documente din care să rezulte îndeplinirea uneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (8).
    (7) Pentru a dovedi calitatea de fermier activ, fermierii persoane juridice care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăţi directe calculate potrivit prevederilor art. 12 din Regulamentul nr. 639/2014, care ar fi depăşit cuantumul de 5.000 euro, şi care nu sunt înregistraţi la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, trebuie să furnizeze actul de înfiinţare din care să reiasă activitatea agricolă. În cazul în care din actul de înfiinţare nu reiese activitatea agricolă, trebuie să furnizeze documente din care să rezulte îndeplinirea uneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (8).
    (8) Persoanele fizice sau juridice ori formele asociative de persoane fizice sau juridice care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăţi directe calculate conform prevederilor art. 12 din Regulamentul nr. 639/2014, care ar fi depăşit cuantumul de 5.000 euro, şi care gestionează aeroporturi, servicii de transport feroviar, sisteme de alimentare cu apă, servicii imobiliare, terenuri permanente de sport şi terenuri destinate activităţilor de recreere pot fi considerate fermier activ dacă îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:
    a) cuantumul anual total al plăţilor directe reprezintă cel puţin 5% din veniturile sale totale obţinute din activităţi neagricole în ultimul an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi verificabile;
    b) veniturile totale obţinute în cadrul exploataţiei din activităţi agricole reprezintă cel puţin o treime din veniturile totale obţinute în ultimul an fiscal pentru care sunt disponibile dovezi verificabile.

    (9) Persoanele fizice sau juridice ori formele asociative de persoane fizice sau juridice care în anul anterior de plată ar fi avut dreptul la plăţi directe calculate potrivit prevederilor art. 12 din Regulamentul nr. 639/2014, care ar fi depăşit cuantumul de 5.000 euro, şi care gestionează firme sau companii de construcţii, administratori de păduri de stat ori private, penitenciare, unităţi administrativ-teritoriale - comune, oraşe, municipii, judeţe - pot fi considerate fermier activ dacă îndeplinesc una dintre condiţiile prevăzute la alin. (8).
    (10) În sensul prevederilor alin. (8), pentru persoanele juridice şi în cazul fermierilor prevăzuţi la alin. (5), dovezile verificabile sunt documente din care să reiasă veniturile totale şi veniturile obţinute din activităţile agricole şi activităţi neagricole, care se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
    (11) Fermierii persoane fizice care nu au depus cereri unice de plată în anul anterior, calculul estimat al plăţilor directe depăşind cuantumul de 5.000 euro, pot dovedi calitatea de fermier activ potrivit prevederilor alin. (4) sau (5).
    (12) Fermierii persoane fizice care în anul anterior anului depunerii cererii unice de plată au primit plăţi directe de peste 5.000 euro potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) pot dovedi calitatea de fermier activ conform prevederilor alin. (4) sau (5).
    (13) Fermierii persoane juridice care nu au depus cereri unice de plată în anul anterior, calculul estimat al plăţilor directe depăşind plafonul de 5.000 euro, pot dovedi calitatea de fermier activ potrivit prevederilor alin. (6) sau (7).

    ART. 7
    (1) Beneficiarii plăţilor prevăzute la art. 1 alin. (2) şi la art. 35 alin. (3) lit. b) şi c) sunt fermierii activi persoane fizice şi/sau persoane juridice care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafeţelor de teren agricol şi/sau deţinători legali de animale. În categoria beneficiarilor de plăţi se încadrează şi cooperativele agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi grupurile de producători care desfăşoară activitate agricolă.
    (2) Beneficiarii plăţilor prevăzute la art. 1 alin. (3) şi la art. 35 alin. (3) lit. a) sunt fermierii persoane fizice şi/sau persoane juridice care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafeţelor de teren agricol şi/sau deţinători legali de animale. În categoria beneficiarilor de plăţi se încadrează şi cooperativele agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi grupurile de producători care desfăşoară activitate agricolă.
    (3) Universităţile, institutele de cercetare, staţiunile didactice, fermele, staţiunile şi fermele de cercetare şi producţie agricolă, staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi alte organisme şi organizaţii de cercetare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală şi de a-şi face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie, beneficiază de plăţile prevăzute la art. 1 şi 35, potrivit prevederilor art. 6.
    (4) În cazul pajiştilor permanente deţinute, în calitate de proprietari, de către formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, păşunilor şi fâneţelor, obşti de moşneni în devălmăşie, obşti răzeşeşti nedivizate, composesorate, obşti de cumpărare, păduri grănicereşti, păduri urbariale, cooperative, alte comunităţi şi forme asociative cu diferite denumiri, prevăzute în Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiarii plăţilor pot fi:
    a) forma asociativă de proprietate, pe baza copiei titlului de proprietate asupra terenurilor aparţinând formei asociative sau a altor acte doveditoare ale dreptului de proprietate cu aceeaşi forţă juridică, iar în lipsa acestor documente, pe baza adeverinţei emise de primăria pe raza căreia se află terenurile agricole şi a unui tabel centralizator care cuprinde, pentru fiecare membru deţinător de animale, acordul privind depunerea cererii unice de plată de către forma asociativă, datele de identificare, codul de identificare al exploataţiei zootehnice din Registrul naţional al exploataţiilor şi numărul de animale deţinute de fiecare membru, precum şi suprafaţa utilizată de forma asociativă prin cosit sau păşunat, la care se anexează hotărârea adunării generale a asociaţilor privind utilizarea fondurilor;
    b) membrii formei asociative de proprietate care asigură încărcătura cu animale pentru suprafaţa deţinută în proprietate. Dovada utilizării legale a acestor suprafeţe de pajişti de către fiecare membru al formei asociative de proprietate o constituie copia titlului de proprietate al formei asociative sau a altor acte cu forţă juridică, iar în lipsa acestor documente pe baza adeverinţei emise de primăria pe raza căreia se află terenurile agricole şi centralizatorul care cuprinde, pentru fiecare membru, acordul, datele de identificare, codul de identificare al exploataţiei zootehnice din Registrul naţional al exploataţiilor, numărul de animale deţinute, precum şi suprafeţele repartizate membrilor de către forma asociativă şi hotărârea adunării generale a asociaţilor privind utilizarea fondurilor.

    (5) Arendatorul, concedentul, locatorul şi/sau comodantul nu beneficiază de plăţi pentru terenul/animalele arendat(e), concesionat(e), închiriat(e) şi/sau împrumutat(e) spre folosinţă.

    ART. 8
    (1) În cazul concesionării sau închirierii unei suprafeţe de pajişti de către o asociaţie de crescători de animale, constituită cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiarii plăţilor pot fi:
    a) membrii asociaţiei care asigură încărcătura cu animale pentru suprafaţa concesionată sau închiriată, iar dovada utilizării legale a acestor suprafeţe de pajişti de către fiecare membru al asociaţiei o constituie copia contractului de concesionare sau închiriere încheiat potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 407/2051/2013 pentru aprobarea contractelor-cadru de concesiune şi închiriere a suprafeţelor de pajişti aflate în domeniul public/privat al comunelor, oraşelor, respectiv al municipiilor, cu modificările ulterioare, şi centralizatorul pe care reprezentantul legal al asociaţiei îşi dă acordul în vederea solicitării sprijinului pe suprafaţă de către membrii asociaţiei, care cuprinde, pentru fiecare membru al asociaţiei, datele personale de identificare, numărul de animale şi codul sau codurile de identificare a exploataţiilor zootehnice din Registrul naţional al exploataţiilor;
    b) asociaţia crescătorilor de animale care asigură încărcătura cu animale, iar dovada utilizării legale a acestor suprafeţe de pajişti o constituie copia contractului de concesiune sau închiriere încheiat potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 407/2.051/2013, cu modificările ulterioare, şi a unui tabel centralizator care cuprinde acordul tuturor membrilor privind depunerea cererii unice de plată de către asociaţie şi, pentru fiecare membru al asociaţiei, datele personale de identificare şi codul sau codurile de identificare a exploataţiilor zootehnice din Registrul naţional al exploataţiilor, numărul de animale, precum şi hotărârea adunării generale a asociaţiei privind utilizarea fondurilor;
    c) asociaţia crescătorilor de animale care efectuează activitatea agricolă pe suprafaţa concesionată sau închiriată, prin păşunat cu animalele înregistrate în exploataţia asociaţiei pe perioada păşunatului în tabere de vară conform prevederilor Normei sanitare veterinare privind procedura de înregistrare/ autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/ exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 16/2010, cu modificările şi completările ulterioare. Dovada utilizării legale a acestor suprafeţe de pajişti o constituie copia contractului de concesiune sau închiriere încheiat potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 407/2.051/2013, cu modificările ulterioare.

    (2) În cazul cooperativelor agricole prevăzute la art. 6 lit. e) din Legea nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al grupurilor de producători care desfăşoară activitate agricolă pe o suprafaţă de pajişte prin păşunat cu animalele membrilor, beneficiarii plăţilor pot fi cooperativa sau grupul de producători ori membrii cooperativei sau grupului de producători, în aceleaşi condiţii ca ale asociaţiei de crescători de animale, prevăzute la alin. (1).

    ART. 9
    (1) Pentru a beneficia de plăţile directe prevăzute la art. 1 alin. (2), fermierii trebuie:
    a) să fie înregistraţi în Registrul unic de identificare, administrat de APIA;
    b) să depună cerere unică de plată în termen;
    c) să exploateze un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuştilor fructiferi, suprafaţa parcelei agricole trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha şi/sau, după caz, să deţină un număr minim de animale. Pentru legume cultivate în sere şi solare, pentru care se acordă sprijinul prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. e), suprafaţa minimă a exploataţiei este de 0,3 ha, iar suprafaţa minimă a parcelei este de 0,03 ha;
    d) să declare toate parcelele agricole, în sensul prevederilor art. 72 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013. Fermierii care deţin parcele agricole cu o suprafaţă de până la 0,1 ha nesolicitate la plată pot să nu le declare, cu condiţia ca suprafaţa însumată a acestor parcele să nu depăşească un hectar. Fermierii care nu depun cerere pentru nicio plată directă bazată pe suprafaţă nu au obligaţia de a-şi declara parcelele agricole dacă suprafaţa totală nu depăşeşte 1 ha. În toate cazurile, fermierul indică în cererea sa că are la dispoziţie parcele agricole şi, la cererea APIA, indică localizarea acestora. Fermierii care participă la schema pentru micii fermieri, astfel cum este prevăzut în titlul V din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, nu au obligaţia de a-şi declara parcelele agricole pentru care nu depun cerere de plată, cu excepţia cazului în care o astfel de declaraţie este necesară pentru obţinerea unui alt tip de ajutor sau sprijin;
    e) să declare toate zonele de interes ecologic prevăzute la art. 21 alin. (1);
    f) să declare la depunerea cererii unice de plată datele de identificare şi de contact actualizate şi să notifice APIA despre modificarea acestora în termen de 15 zile calendaristice de la modificare;
    g) să notifice APIA în termen de 15 zile calendaristice cu privire la modificările apărute în înregistrările persoanelor juridice de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului privind: administratorul sau administratorii, sediul social, obiectul de activitate;
    h) să comunice în termen de 15 zile calendaristice, în scris, la APIA orice modificare a datelor declarate în cererea unică de plată şi în documentele doveditoare survenită în perioada cuprinsă între data depunerii cererii şi data acordării plăţii;
    i) să înscrie, sub rezerva aplicării sancţiunilor prevăzute de art. 320-328 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, date reale, complete şi perfect valabile în formularul de cerere unică de plată şi în documentele anexate acesteia privind lista suprafeţelor şi/sau efectivele de animale;
    j) să fie informaţi că datele din formularul de cerere unică de plată vor fi introduse în baza de date a Sistemului integrat de administrare şi control, păstrate, procesate, prelucrate cu alte instituţii ale statului şi entităţi ce au rol de verificare şi control, verificate în vederea calculării sumelor de plată şi transmise autorităţilor responsabile în vederea elaborării de studii statistice şi de evaluări economice, potrivit prevederilor Legii nr. 102/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, republicată;
    k) să fie informaţi că datele personale şi datele înscrise în cererea unică de plată despre suprafeţele şi animalele din exploataţie vor fi prelucrate şi utilizate pentru controalele administrative încrucişate cu bazele de date ale altor autorităţi publice cu competenţe în gestionarea acestor tipuri de date;
    l) să respecte normele de ecocondiţionalitate prevăzute la art. 93 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, pe întreaga exploataţie;
    m) să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc că terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic, se află la dispoziţia lor, cu excepţia adeverinţelor conform înscrisurilor din registrul agricol, sau o copie a anexei nr. 24 de la starea civilă a unităţilor administrativ-teritoriale, dacă este cazul. Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului, inclusiv adeverinţa conform înscrisurilor din registrul agricol, trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată şi trebuie să fie valabile la data depunerii cererii;
    n) să permită efectuarea controalelor de către APIA sau de către alte instituţii abilitate în acest sens;
    o) să marcheze în teren limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivată cu aceeaşi cultură cu a parcelei sau parcelelor învecinate;
    p) să identifice, să declare, în cadrul blocului fizic, parcelele agricole utilizate, în aplicaţia electronică GIS, pusă la dispoziţie de către APIA, care permite prelucrarea datelor spaţiale şi alfanumerice privind suprafeţele declarate, şi să utilizeze datele cadastrale acolo unde acestea sunt disponibile pentru identificarea localizării parcelelor.

    (2) Cererile unice de plată se depun până la data de 15 mai a fiecărui an calendaristic la centrele APIA, potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul integrat de administrare şi control, măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea, şi se înregistrează în Sistemul integrat de administrare şi control prevăzut la art. 67 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013. Potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală şi al ecocondiţionalităţii, cererile unice de plată pot fi depuse şi după data-limită de depunere, în termen de 25 de zile calendaristice, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dacă cererea unică de plată ar fi fost depusă până la termenul stabilit. Dacă o astfel de întârziere depăşeşte 25 de zile calendaristice, cererea de ajutor sau de plată este considerată inadmisibilă, iar beneficiarului nu i se acordă niciun ajutor sau sprijin. Modificările la cererile unice de plată se depun fără penalităţi de întârziere până la data de 31 mai a anului în cauză, conform art. 15 alin. (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014. Depunerea unei modificări a cererii unice de plată după data-limită pentru o astfel de depunere determină o reducere de 1% pe zi lucrătoare a sumelor pentru utilizarea efectivă a parcelelor agricole în cauză, potrivit prevederilor art. 13 alin. (3) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014. Modificările cererilor unice de plată sunt admisibile doar până la data-limită de depunere cu întârziere a cererilor unice de plată.
    (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în cazul în care Comisia Europeană adoptă un regulament care prevede derogări de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 în ceea ce priveşte data finală de depunere a cererilor unice şi data finală pentru notificarea modificărilor aduse cererii unice aferente unui anumit an calendaristic, se procedează astfel:
    a) cererile unice de plată se depun până la data finală de depunere a cererilor unice prevăzută de regulamentul respectiv, fără a se aplica penalităţi de întârziere, dacă nu s-a emis ordinul de stabilire a datei-limită de depunere a cererilor unice de plată prevăzut la lit. c);
    b) modificările la cererile unice de plată se depun fără penalităţi de întârziere până la data pentru o astfel de depunere prevăzută în regulamentul respectiv, dacă nu s-a emis ordinul de stabilire a datei-limită de depunere a cererilor unice de plată prevăzut la lit. c);
    c) în cazul în care Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale decide stabilirea unei alte date-limită de depunere a cererilor unice de plată, anterioară datei-limită maxime prevăzute prin regulamentul respectiv, data-limită se stabileşte prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

    (4) Plăţile pe suprafaţă se acordă pentru suprafeţele agricole eligibile existente în stratul de referinţă din Sistemul de identificare a parcelelor agricole, gestionat de APIA. Stratul de referinţă se stabileşte în fiecare an şi constituie baza pentru procesul de control încrucişat.
    (5) Schemele de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. e) şi alin. (3) se acordă pentru efectivele de animale din categoriile bovine, bubaline, ovine şi caprine, identificate şi înregistrate în Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor. În cazul sprijinului cuplat pentru viermii de mătase se aplică art. 1 alin. (2) lit. e).
    (6) Solicitarea de către fermieri de modificare a suprafeţei parcelelor agricole, a culturilor agricole sau a numărului de animale poate fi depusă fizic sau prin mijloace electronice la APIA până la data-limită de depunere cu întârziere a cererilor unice de plată, cu penalizări. Solicitările depuse după această dată sunt inadmisibile, iar beneficiarului nu i se acordă niciun fel de plată sau de sprijin.
    (7) Documentele din care reiese că hectarele de teren agricol se află la dispoziţia fermierului şi/sau că acesta deţine efective de animale se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi se prezintă la depunerea cererilor unice de plată, în funcţie de schemele sau măsurile sau plăţile solicitate.
    (8) Primăriile pe raza cărora se află terenurile agricole sunt obligate:
    a) să informeze în prealabil fermierul cu privire la eliberarea adeverinţei;
    b) să elibereze adeverinţe conform înscrisurilor din registrul agricol fără condiţionarea de plata impozitelor sau taxelor locale de către fermier;
    c) să transmită adeverinţele către centrele judeţene sau locale APIA la solicitarea acestora.

    (9) Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor prevăzute la alin. (7) aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis sau a atestat aceste documente, după caz.
    (10) Nu se acordă plăţi directe niciunui solicitant în cazurile în care se constată că terenul sau efectivele de animale fac obiectul cererilor a doi sau mai mulţi solicitanţi. La constatarea acestei situaţii, în cursul controalelor administrative încrucişate, APIA, în termen de 30 de zile calendaristice, va notifica solicitanţii, care au obligaţia să rezolve litigiul. Dacă litigiul nu se rezolvă în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea notificării, suprafaţa de teren sau efectivele de animale supradeclarate nu sunt eligibile la plată în anul curent de cerere, cu excepţia cazurilor în care litigiul este soluţionat de instanţa judecătorească.

    ART. 10
    (1) Plăţile directe se acordă cu condiţia ca suprafaţa eligibilă a exploataţiei pentru care sunt solicitate sau trebuie acordate plăţi unui fermier înaintea aplicării art. 63 - Plăţi necuvenite şi sancţiuni administrative - din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 să fie de minimum 1 ha sau 0,3 ha, potrivit prevederilor art. 9 alin. (1) lit. c).
    (2) În cazul fermierilor care primesc sprijin cuplat prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. e) pentru culturile de legume cultivate în sere şi solare, plăţile se acordă cu condiţia ca suprafaţa eligibilă a exploataţiei pentru care sunt solicitate sau trebuie acordate plăţi unui fermier înaintea aplicării art. 63 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 să fie de minimum 0,3 ha.
    (3) În cazul fermierilor care primesc sprijin cuplat prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. e)pentru efectivele de animale şi a căror suprafaţă eligibilă a exploataţiei se situează sub 1 ha sau 0,3 ha, potrivit prevederilor art. 9 alin. (1) lit. c), plăţile se acordă atunci când cuantumul total al plăţilor directe solicitate de un fermier sau care trebuie acordate unui fermier înaintea aplicării art. 63 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 într-un anumit an calendaristic este de minimum 200 euro.

    CAP. III
    Schema de plată unică pe suprafaţă
    ART. 11
    (1) Hectar eligibil înseamnă:
    a) orice suprafaţă agricolă a exploataţiei care este utilizată pentru o activitate agricolă; sau
    b) orice suprafaţă care a dat dreptul la plăţi în 2008 în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă şi care pe durata angajamentului relevant al fermierului individual este împădurită în temeiul art. 22 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr 1.798/2005 al Consiliului sau în temeiul unei scheme naţionale ale cărei condiţii respectă dispoziţiile art. 22 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013.

    (2) Suprafeţele de teren agricol sunt considerate ca fiind hectare eligibile numai dacă sunt conforme cu definiţia hectarului eligibil prevăzută la alin. (1) pe tot parcursul anului calendaristic, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau a unor circumstanţe excepţionale.
    (3) Suprafeţele coronamentelor şi ale taluzurilor digurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi ale canalelor de irigaţii şi desecare, precum şi taluzurile şi zonele de protecţie ale căilor de comunicaţii nu sunt considerate suprafeţe agricole.
    (4) Suprafeţele utilizate pentru producţia de cânepă constituie hectare eligibile numai în cazul în care conţinutul de tetrahidrocanabinol din soiurile utilizate nu depăşeşte 0,2%.

    ART. 12
    (1) Schema de plată unică pe suprafaţă presupune acordarea unei plăţi unice pe hectarul eligibil declarat de fermier, decuplată total de producţie.
    (2) Cuantumul plăţii unice pe suprafaţă se calculează prin împărţirea plafonului anual alocat schemei la numărul total de hectare eligibile declarate la nivel naţional în anul respectiv.
    (3) Plafonul anual alocat schemei se stabileşte potrivit prevederilor art. 36 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013.
    (4) Cuantumul plăţii unice pe suprafaţă se stabileşte anual prin hotărâre a Guvernului.

    CAP. IV
    Ajutoarele naţionale tranzitorii
    ART. 13
    (1) Ajutoarele naţionale tranzitorii reprezintă plăţi care se acordă fermierilor din sectoarele care au beneficiat de plăţi naţionale directe complementare în anul 2013.
    (2) Condiţiile specifice de acordare a ANT sunt aceleaşi cu cele aplicabile acordării plăţilor naţionale directe complementare aferente anului 2013, potrivit prevederilor art. 37 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013.
    (3) Sancţiunile pentru nerespectarea normelor de ecocondiţionalitate prevăzute la art. 93 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 nu se aplică în cazul ajutoarelor naţionale tranzitorii.

    ART. 14
    (1) Plafoanele alocate ANT în sectoarele vegetal şi zootehnic se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului.
    (2) Pentru anii 2021 şi 2022, cuantumul anual total al ANT care pot fi acordate fermierilor nu poate depăşi 50% din pachetele financiare sectoriale specifice, autorizate de Comisia Europeană pentru anul 2013.

    CAP. V
    Plata redistributivă
    ART. 15
    Plata redistributivă reprezintă o plată anuală destinată fermierilor care au dreptul la plata unică pe suprafaţă şi se acordă gradual pentru primele 30 de ha ale exploataţiei agricole, indiferent de suprafaţa acesteia.

    ART. 16
    (1) Pentru finanţarea plăţii redistributive se utilizează un procent minim de 5% din plafonul naţional anual prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, cu modificările ulterioare.
    (2) Cuantumul plăţii redistributive şi intervalele de suprafaţă pentru care se acordă această plată se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului.

    ART. 17
    Nu beneficiază de plata redistributivă fermierii care şi-au fragmentat exploataţiile după 18 octombrie 2011 în scopul de a beneficia de plata redistributivă şi nici fermierii ale căror exploataţii sunt rezultatul fragmentării respective.

    CAP. VI
    Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu
    ART. 18
    (1) Fermierii care au dreptul la plata unică pe suprafaţă aplică în mod obligatoriu pe toate hectarele lor eligibile următoarele practici agricole benefice pentru climă şi mediu:
    a) diversificarea culturilor;
    b) menţinerea pajiştilor permanente existente;
    c) prezenţa unei zone de interes ecologic pe suprafaţa agricolă.

    (2) Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, denumită în continuare plata pentru înverzire, se acordă fermierilor care aplică practicile prevăzute la alin. (1) în funcţie de specificul exploataţiei şi/sau de structura culturilor.
    (3) Fermierii care practică sistemul de agricultură ecologică şi deţin un document justificativ emis de un organism de inspecţie şi certificare aprobat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, precum şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.092/91 beneficiază implicit de plata prevăzută la alin. (1) pentru suprafeţele în conversie sau certificate ale exploataţiei, utilizate pentru producţia ecologică.
    (4) Fermierii care au întreaga exploataţie ocupată cu culturi permanente beneficiază implicit de plata prevăzută la alin. (1).
    (5) Fermierii ale căror exploataţii se află integral sau parţial în zone care fac obiectul Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, au dreptul la plata pentru înverzire dacă aplică practicile agricole benefice pentru climă şi mediu, potrivit alin. (1), în măsura în care practicile respective sunt compatibile, în exploataţia în cauză, cu obiectivele actelor normative menţionate.
    (6) În vederea finanţării plăţii pentru înverzire se utilizează 30% din plafonul naţional anual prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, cu modificările ulterioare.
    (7) Cuantumul plăţii pentru înverzire pe hectarul eligibil se calculează anual prin împărţirea plafonului prevăzut potrivit prevederilor alin. (6) la numărul total de hectare eligibile.

    ART. 19
    (1) În sensul art. 18 alin. (1) lit. a), diversificarea culturilor constă în existenţa mai multor culturi pe terenul arabil, în funcţie de suprafaţă, după cum urmează:
    a) cel puţin două culturi diferite pe suprafeţele cuprinse între 10 ha şi 30 ha, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75% din terenul arabil;
    b) cel puţin trei culturi diferite pe suprafeţele de peste 30 ha, iar cultura preponderentă să acopere maximum 75% din terenul arabil, respectiv două culturi preponderente să acopere împreună maximum 95% din terenul arabil;
    c) fără a aduce atingere numărului de culturi prevăzute la lit. a) şi b), în cazul în care suprafaţa de teren arabil este cultivată în proporţie de peste 75% cu iarbă ori cu alte plante erbacee sau este pârloagă ori este acoperită cu culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de producţie, cultura preponderentă de pe restul suprafeţei arabile trebuie să ocupe maximum 75% din terenul arabil rămas, cu excepţia cazului în care această suprafaţă rămasă este acoperită cu iarbă sau alte plante furajere erbacee ori este teren lăsat pârloagă.

    (2) În sensul alin. (1) sunt asimilate culturilor următoarele:
    a) o cultură a oricăruia dintre genurile definite în clasificarea botanică a culturilor;
    b) un teren lăsat pârloagă;
    c) iarba sau alte plante furajere erbacee;
    d) culturile de iarnă şi cele de primăvară sunt considerate culturi distincte, chiar dacă aparţin aceluiaşi gen. Triticum spelta este considerată a fi o cultură distinctă de culturile care aparţin aceluiaşi gen.

    (3) Sunt exceptate de la diversificarea culturilor exploataţiile, în cazul în care:
    a) întreaga suprafaţă este acoperită cu culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de producţie;
    b) peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee, este cultivat cu culturi de leguminoase, este teren lăsat pârloagă sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări;
    c) peste 75% din suprafaţa agricolă eligibilă este pajişte permanentă, este utilizată pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee ori pentru culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări;
    d) peste 50% din suprafaţa arabilă declarată în anul de cerere curent nu a fost declarată de fermier în cererea sa unică de plată din anul anterior şi în cazul în care, pe baza unei comparaţii geospaţiale a parcelelor solicitate în cererea unică de plată din anul curent, se constată că întregul teren arabil este cultivat cu o cultură diferită faţă de cea din anul calendaristic anterior.


    ART. 20
    (1) În sensul prevederilor art. 18 alin. (1) lit. b), menţinerea pajiştilor permanente existente implică:
    a) interdicţia de a converti sau ara suprafeţele de pajişti permanente situate în ariile naturale protejate desemnate potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) proporţia dintre suprafaţa totală cu pajişti permanente şi suprafaţa agricolă totală declarate la APIA nu trebuie să scadă cu mai mult de 5% faţă de proporţia de referinţă stabilită în anul 2015.

    (2) În cazul în care proporţia de referinţă scade cu peste 5% la nivel naţional, se instituie obligaţii la nivel de exploataţie de a reconverti terenul în pajişti permanente pentru acei fermieri care au la dispoziţie teren care a fost convertit din teren cu pajişti permanente în teren pentru alte utilizări într-o perioadă din trecut, astfel cum este prevăzut la art. 44 din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014.
    (3) Prevederile alin. (2) nu se aplică în cazul în care scăderea cu peste 5% provine din împădurire, cu condiţia ca împădurirea să fie compatibilă cu mediul şi să nu includă plantaţiile de specii forestiere cu ciclu de producţie scurt, de brazi de Crăciun sau de arbori cu creştere rapidă pentru producţia de energie.

    ART. 21
    (1) În sensul art. 18 alin. (1) lit. c), fermierii în ale căror exploataţii terenul arabil este mai mare de 15 ha se asigură că o suprafaţă care corespunde unui procent minim de 5% din terenul arabil al exploataţiei pe care fermierul l-a declarat este zonă de interes ecologic. Sunt considerate zone de interes ecologic:
    a) terase;
    b) elemente de peisaj - garduri vii sau fâşii împădurite sau arbori în aliniament, arbori izolaţi, pâlcuri arbustive din zona de câmpie, iazuri, rigole;
    c) zone-tampon situate pe marginea apelor curgătoare sau stătătoare şi margini de câmp;
    d) zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie;
    e) terenuri împădurite prin măsura 221 „Prima împădurire a terenurilor agricole“ din cadrul PNDR 2007-2013, prin submăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite“ din cadrul PNDR 2014-2020 sau în temeiul unei scheme ale cărei condiţii respectă dispoziţiile art. 22 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013;
    f) zone cu culturi secundare sau strat vegetal;
    g) zone cu culturi fixatoare de azot;
    h) zone cu Miscanthus.

    (2) Procentul prevăzut la alin. (1) se poate majora în temeiul unui act legislativ al Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene, iar procentul actualizat va fi prevăzut prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
    (3) Zonele de interes ecologic prevăzute la alin. (1) sunt situate pe terenul arabil al exploataţiei, cu excepţia celor prevăzute la alin. (1) lit. d), e) şi h). Zonele de interes ecologic prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) pot fi adiacente terenului arabil al exploataţiei declarat de fermier.
    (4) Zonele de interes ecologic prevăzute la alin. (1) sunt situate pe terenul pentru care fermierul face dovada utilizării.
    (5) Prevederile alin. (1) nu se aplică exploataţiilor în următoarele situaţii:
    a) peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee, este teren lăsat pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări;
    b) peste 75% din suprafaţa agricolă eligibilă este pajişte permanentă, este utilizată pentru producţia de iarbă sau alte furaje erbacee sau este cultivată cu culturi aflate sub apă fie o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinaţii între aceste utilizări.


    ART. 22
    Cuantumul plăţii pentru înverzire se stabileşte anual prin hotărâre a Guvernului.

    CAP. VII
    Schema pentru tinerii fermieri
    ART. 23
    (1) Schema pentru tinerii fermieri presupune acordarea unei plăţi anuale tinerilor fermieri care au dreptul la plata unică pe suprafaţă şi se încadrează în prevederile art. 7 alin. (1).
    (2) În sensul prezentului articol, tineri fermieri înseamnă acele persoane fizice care:
    a) se stabilesc pentru prima dată într-o exploataţie agricolă drept conducători şefi ai exploataţiei sau care s-au stabilit deja în unul dintre cei 5 ani anteriori primei depuneri a unei cereri în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă; şi
    b) au cel mult vârsta de 40 de ani în anul depunerii cererii prevăzute la lit. a).

    (3) Plata pentru tinerii fermieri se acordă fiecărui fermier pentru o perioadă de 5 ani, începând de la prima depunere a cererii de plată pentru tinerii fermieri, cu condiţia ca depunerea cererii să aibă loc în termen de 5 ani de la data stabilirii conform alin. (2) lit. a). Perioada de 5 ani se aplică de asemenea fermierilor care au beneficiat de plata pentru tinerii fermieri pentru cererile depuse înainte de anul de cerere 2018.
    (4) Persoanele juridice solicitante ale plăţii unice pe suprafaţă, indiferent de forma de organizare a acestora, primesc plata în cadrul schemei pentru tinerii fermieri dacă respectă următoarele condiţii:
    a) sunt controlate efectiv din punctul de vedere al deciziilor de gestionare, al beneficiilor şi al riscurilor financiare de cel puţin un tânăr fermier, în primul an când persoana juridică depune cererea unică de plată în cadrul schemei pentru tinerii fermieri, aşa cum este prevăzut în cap. 4 din Regulamentul (UE) nr. 639/2014;
    b) tânărul fermier respectă condiţiile prevăzute la alin. (2).

    (5) Plata pentru tinerii fermieri este acordată unei persoane juridice doar atât timp cât cel puţin una dintre persoanele fizice care au exercitat controlul asupra persoanei juridice în primul an în care a depus cererea de plată în cadrul schemei menţine controlul efectiv, potrivit alin. (4).

    ART. 24
    (1) În vederea finanţării plăţii pentru tinerii fermieri se utilizează maximum 2% din plafonul naţional anual prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, cu modificările ulterioare.
    (2) Cuantumul plăţii pe hectar este situat între 25% şi 50% din cuantumul pe hectar al schemei de plată unică pe suprafaţă, calculat potrivit prevederilor art. 12 alin. (2), procent care se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. Plata pentru tinerii fermieri se acordă pentru maximum 60 ha eligibile pe care fermierul respectiv le-a declarat.
    (3) Cuantumul plăţii pentru tinerii fermieri se stabileşte anual prin hotărâre a Guvernului.

    CAP. VIII
    Sprijinul cuplat
    ART. 25
    (1) Sprijinul cuplat se poate acorda sectoarelor şi producţiilor prevăzute la art. 52 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, considerate importante din motive economice, sociale şi de mediu şi care sunt afectate de anumite dificultăţi.
    (2) Pentru a beneficia de sprijinul cuplat prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. e), fermierii trebuie:
    a) să respecte prevederile art. 6-9;
    b) să facă dovada în anul înfiinţării culturii că utilizează sămânţă certificată oficial potrivit prevederilor Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi testarea şi înregistrarea soiurilor de plante, republicată, cu excepţia fermierilor participanţi la schema simplificată pentru micii fermieri;
    c) să respecte condiţiile specifice aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.


    ART. 26
    (1) Plafonul alocat şi, după caz, cuantumul plăţii pe unitatea de măsură, sectoarele şi producţiile prevăzute la art. 25 alin. (1), culturile şi speciile de animale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, cu respectarea prevederilor titlului IV cap. 1 din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013.
    (2) În vederea finanţării sprijinului cuplat se utilizează maximum 15% din plafonul naţional anual prevăzut în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, cu modificările ulterioare, din care cel puţin 2% este utilizat pentru a sprijini producţia de culturi proteice.
    (3) În cazul în care Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale decide să transfere fonduri între măsurile de sprijin cuplat, acesta are obligaţia de a informa fermierii cu privire la un posibil transfer înainte de data de deschidere a perioadei de depunere a cererilor prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

    CAP. IX
    Schema simplificată pentru micii fermieri
    ART. 27
    (1) Fermierii incluşi în schema simplificată pentru micii fermieri, anterior anului 2021, pot beneficia de o plată anuală de maximum 1.250 euro, în funcţie de suprafaţa declarată eligibilă şi/sau numărul de animale eligibile pe care le deţine în exploataţie.
    (2) Plata este supusă condiţiilor prevăzute pentru schemele de plăţi directe prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-c) şi, după caz, la lit. d) şi e), iar cuantumul plăţii este egal cu valoarea totală a acestor plăţi directe care urmează să fie alocate fermierului în fiecare an.
    (3) Fermierii incluşi în schema pentru micii fermieri se pot retrage în oricare dintre anii ulteriori anului 2020.
    (4) Fermierii incluşi în schema pentru micii fermieri pentru care, într-un an ulterior anului 2020, cuantumul plăţilor directe depăşeşte 1.250 euro sunt notificaţi de APIA privind excluderea din schema pentru micii fermieri după data de 15 iulie a anului de cerere. Fermierii pot opta pentru rămânerea în schema pentru micii fermieri, cu informarea APIA, în termen de 15 zile calendaristice de la data notificării.
    (5) Intrarea în schema simplificată pentru micii fermieri se poate face prin moştenire.

    ART. 28
    (1) Pe durata participării la schemă, micii fermieri:
    a) sunt exceptaţi de la utilizarea practicilor agricole benefice pentru climă şi mediu;
    b) nu li se aplică sancţiuni administrative pentru nerespectarea normelor de ecocondiţionalitate;

    (2) În cazul efectivelor de animale, plata se calculează în funcţie de schema de plată şi numărul de animale eligibile pentru care se solicită plata în anul de cerere.

    CAP. X
    Transferul de exploataţie
    ART. 29
    (1) Dacă o exploataţie este transferată integral de la un beneficiar la altul după depunerea unei cereri de plată şi înainte să fi fost îndeplinite toate condiţiile de acordare a plăţii, cedentului nu i se acordă niciun ajutor sau sprijin pentru exploataţia transferată.
    (2) Ajutorul solicitat sau plata solicitată de cedent se acordă cesionarului, cu respectarea următoarelor condiţii:
    a) în termen de 10 zile calendaristice de la efectuarea transferului de exploataţie, cesionarul notifică APIA asupra transferului şi solicită plata ajutorului şi/sau a sprijinului;
    b) cesionarul furnizează toate documentele justificative solicitate de APIA referitoare la transferul de exploataţie;
    c) sunt îndeplinite toate condiţiile pentru acordarea ajutorului şi/sau a sprijinului în ceea ce priveşte exploataţia transferată.

    (3) După momentul în care cesionarul a informat APIA şi a solicitat plata ajutorului şi/sau a sprijinului potrivit prevederilor alin. (2) lit. a):
    a) toate drepturile şi obligaţiile cedentului care decurg din raportul juridic dintre cedent şi APIA generat de cererea unică de plată sunt atribuite cesionarului;
    b) toate acţiunile necesare pentru acordarea ajutorului şi/sau a sprijinului şi toate declaraţiile date de cedent înainte de transfer sunt atribuite cesionarului în scopul aplicării normelor relevante ale Uniunii Europene;
    c) exploataţia transferată este considerată o exploataţie separată pe durata anului de cerere în cauză.


    ART. 30
    În cazul schemelor de sprijin cuplat sector zootehnic şi/sau ANT sector zootehnic, precum şi al măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală 10 şi 11 aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, se poate efectua şi transferul unei/unor exploataţii cu cod ANSVSA şi/sau părţi ale exploataţiei ca unitate de producţie, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013.

    CAP. XI
    Instrumente de garantare
    ART. 31
    Prin derogare de la prevederile art. 10 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul european agricol de dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare şi gestionare a datelor necesare desfăşurării politicii comune în domeniul pescuitului şi a programului de control, inspecţie şi supraveghere în domeniul pescuitului şi pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 371/2009, cu modificările şi completările ulterioare, fermierii şi operatorii economici înregistraţi în baza de date a APIA pot utiliza în activitatea agricolă şi cea de comerţ exterior scrisori, garanţii, credite, asigurări/asigurări de garanţie, emise de instituţii financiare nebancare înscrise în Registrul general şi în Registrul special ale Băncii Naţionale a României şi de societatea de asigurare, în conformitate cu prevederile Regulamentului delegat (UE) nr. 907/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului şi al Consiliului în ceea ce priveşte agenţiile de plăţi şi alte organisme, gestiunea financiară, verificarea şi închiderea conturilor, garanţiile şi utilizarea monedei euro, ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 908/2014 al Comisiei din 6 august 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte agenţiile de plăţi şi alte organisme, gestiunea financiară, verificarea conturilor, normele referitoare la controale, valorile mobiliare şi transparenţa, ale Legii nr. 93/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 236/2018 privind distribuţia de asigurări, cu completările ulterioare.

    ART. 32
    Măsurile pentru care se instituie mecanisme de garantare sunt următoarele:
    a) schimburi comerciale de produse agricole cu ţări care nu fac parte din Uniunea Europeană, denumite în continuare ţări terţe;
    b) promovarea produselor agricole pe piaţa internă şi pe pieţele ţărilor terţe;
    c) promovarea vinurilor, în cadrul Programului naţional de sprijin în sectorul vitivinicol;
    d) restructurarea sau reconversia plantaţiilor viticole, în cadrul Programului naţional de sprijin în sectorul vitivinicol;
    e) investiţii, în cadrul Programului naţional de sprijin în sectorul vitivinicol;
    f) distilarea vinului în situaţii de criză, în cadrul Programului naţional de sprijin în sectorul vitivinicol;
    g) finanţarea programelor operaţionale ale organizaţiilor de producători în sectorul fructe şi legume;
    h) intervenţia publică reglementată prin Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1.037/2001 şi (CE) nr. 1.234/2007 ale Consiliului, denumit în continuare Regulamentul (CE) nr. 1.308/2013;
    i) depozitarea privată reglementată prin Regulamentul (CE) nr. 1.308/2013;
    j) măsurile Programului operaţional pentru pescuit şi ale Autorităţii de management pentru Programul operaţional pentru pescuit.


    CAP. XII
    Forţa majoră
    ART. 33
    (1) În sensul finanţării, al gestionării şi al monitorizării politicii agricole comune, „forţa majoră“ şi „circumstanţele excepţionale“ sunt recunoscute, în special, în următoarele cazuri:
    a) decesul beneficiarului;
    b) incapacitatea profesională pe termen lung a beneficiarului;
    c) o catastrofă naturală gravă care afectează puternic exploataţia agricolă;
    d) distrugerea accidentală a clădirilor destinate creşterii animalelor, aflate pe exploataţia agricolă;
    e) o epizootie sau o boală a plantelor care afectează parţial sau integral şeptelul sau, respectiv, culturile beneficiarului;
    f) exproprierea întregii exploataţii agricole sau a unei mari părţi a acesteia, dacă exproprierea respectivă nu ar fi putut fi anticipată la data depunerii cererii;
    g) distrugerea terenurilor agricole şi a animalelor aflate pe exploataţiile agricole de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, astfel cum sunt definite prin Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

    (2) În ceea ce priveşte plăţile, dacă nu a fost în măsură să respecte criteriile de eligibilitate sau alte obligaţii din cauza unui caz de forţă majoră sau a unor circumstanţe excepţionale, beneficiarul are în continuare dreptul la ajutor pentru suprafaţa eligibilă sau pentru animalele eligibile în momentul producerii cazului de forţă majoră sau a circumstanţelor excepţionale.
    (3) În situaţia în care neconformitatea rezultată ca urmare a unor astfel de cazuri de forţă majoră sau circumstanţe excepţionale se referă la ecocondiţionalitate, nu se aplică sancţiunea administrativă corespunzătoare prevăzută la art. 91 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013.

    ART. 34
    (1) Cazurile de forţă majoră şi circumstanţele excepţionale se notifică în scris APIA, furnizându-se în acelaşi timp dovezi relevante care atestă apariţia situaţiilor prevăzute la art. 33 alin. (1), în termen de 15 zile lucrătoare de la data la care beneficiarul sau succesorul său în drepturi este în măsură să trimită respectiva notificare.
    (2) În cazul în care beneficiarul sau succesorul acestuia depăşeşte termenul prevăzut la alin. (1), notificarea nu se ia în considerare.

    CAP. XIII
    Dispoziţii finale
    ART. 35
    (1) Prevederile art. 6-11 se aplică, după caz, şi măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, denumite în continuare măsuri delegate.
    (2) Documentele ce dovedesc respectarea anumitor criterii de eligibilitate sau condiţii specifice măsurilor delegate sunt furnizate la solicitarea APIA de către instituţiile sau organismele responsabile cu emiterea sau atestarea acestora.
    (3) Măsurile delegate sunt următoarele:
    a) Măsura 10 - agro-mediu şi climă;
    b) Măsura 11 - agricultură ecologică;
    c) Măsura 13 - plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice.


    ART. 36
    (1) Criteriile de eligibilitate, condiţiile specifice şi modul de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi a măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală prevăzute la art. 35 alin. (3) se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
    (2) Formularul-tip al cererii unice de plată se aprobă anual prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
    (3) Ghidul privind aplicarea practicilor agricole benefice pentru climă şi mediu se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
    (4) Sancţiunile administrative în cazul nerespectării condiţiilor de eligibilitate, a condiţiilor specifice, precum şi sancţiunile referitoare la nerespectarea normelor de ecocondiţionalitate privind plăţile directe, măsurile compensatorii de dezvoltare rurală şi ajutoarele naţionale tranzitorii, pe care le aplică APIA, se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
    (5) Ghidul informativ privind Sistemul de identificare a parcelelor agricole - LPIS - se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
    (6) Nu se retrage plata şi nu se aplică sancţiuni administrative în baza prevederilor privind plăţile necuvenite şi sancţiunile administrative din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi în baza art. 47 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013, în cazul neconformităţilor pentru nerespectarea criteriilor de eligibilitate, a angajamentelor sau a altor obligaţii care rezultă din aplicarea normelor privind plăţile prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi măsurile compensatorii de dezvoltare rurală prevăzute la art. 35 alin. (3), ca urmare a identificării de diferenţe de amplasament sau de mărime a parcelelor agricole din declaraţiile din cererile de ajutor sau de plată şi/sau în legătură cu cereri de ajutor sau de plată pentru anii anteriori, rezultate în urma înregistrării sistematice sau sporadice a imobilelor potrivit dispoziţiilor din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 37
    Sumele destinate prefinanţării cheltuielilor aferente schemelor de plăţi directe prevăzute la art. 1 alin. (2), a măsurilor de piaţă şi intervenţie în agricultură, precum şi a ajutoarelor specifice, care se finanţează din FEGA, sunt prevăzute în bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la o poziţie distinctă.

    ART. 38
    Sumele reprezentând ajutoare naţionale tranzitorii în domeniul vegetal şi zootehnic sunt cuprinse în bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la capitolul 83.01 „Agricultură, silvicultură, piscicultură şi vânătoare“, titlul 40 „Subvenţii“, art. 40.15 „Sprijinirea producătorilor agricoli“.

    ART. 39
    În termen de 15 zile de la aprobarea legilor bugetare anuale, precum şi a rectificărilor bugetare, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale transmite Ministerului Finanţelor detalierea formelor de sprijin pe beneficiari, conform instrucţiunilor elaborate de Ministerul Finanţelor, la solicitarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, după cum urmează:
    a) instituţii publice definite potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;
    b) instituţii publice locale definite potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare;
    c) persoane fizice, persoane juridice sau orice alt tip de organizaţie, altele decât cele prevăzute la lit. a) şi b).


    ART. 40
    (1) Plăţile aferente schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 şi 35 se efectuează integral numai în contul bancar al beneficiarului, declarat la APIA în cererea unică de plată, potrivit prevederilor art. 11 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013.
    (2) Nu se mai acordă plăţi după data de 15 octombrie a anului următor anului de cerere dacă se constată că acestea nu au fost efectuate din cauze imputabile beneficiarului.
    (3) Se pot acorda plăţi în cazul în care beneficiarul a contestat decizia de plată în termenele prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, numai în situaţia în care contestaţia a fost admisă.

    ART. 41
    (1) Sumele necuvenite sub formă de ajutoare naţionale tranzitorii şi/sau de scheme de plăţi directe sau măsuri de sprijin din fondurile europene şi/sau din fondurile publice naţionale aferente acestora, stabilite în urma unei nereguli sau a unei neglijenţe, se recuperează în conformitate cu prevederile art. 54 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Neregula sau neglijenţa privind respectarea criteriilor de eligibilitate, a angajamentelor şi a altor obligaţii aferente ajutoarelor naţionale tranzitorii, schemelor de plăţi directe şi măsurilor de sprijin se constată în timpul următoarelor acţiuni:
    a) actualizarea sistemului de identificare a parcelelor agricole;
    b) controale administrative şi la faţa locului privind respectarea criteriilor de eligibilitate, a angajamentelor şi a altor obligaţii;
    c) verificări efectuate de către organele de control sau instituţiile de audit în urma cărora se constată lipsa documentelor justificative;
    d) analize şi verificări efectuate de către APIA pe baza sesizărilor primite;
    e) verificări efectuate de organele de control, anchetă sau de audit, de autorităţile naţionale sau europene;
    f) hotărâri judecătoreşti definitive;
    g) verificări efectuate de APIA, prin autosesizare.


    ART. 42
    (1) Nu se acordă niciun avantaj prevăzut de legislaţia Uniunii Europene care reglementează cadrul general de acordare a plăţilor în agricultură în sectoarele vegetal şi zootehnic pentru schemele de plată pentru care au fost create în mod artificial condiţii în vederea obţinerii de avantaje, contrar obiectivelor legislaţiei respective.
    (2) Pentru a asigura protecţia eficace a intereselor financiare ale Uniunii Europene, potrivit prevederilor art. 58 alin. (1) şi (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, în cazul în care oricare dintre documentele prezentate de fermieri nu furnizează un nivel rezonabil de asigurare a controlului legalităţii şi regularităţii plăţilor, APIA este îndreptăţită să solicite documente suplimentare fermierilor.

    ART. 43
    Datele prevăzute la art. 111 şi 112 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 în legătură cu beneficiarii plăţilor se publică ex-post anual pe site-ul APIA şi pot fi prelucrate de către organisme de audit şi de investigare ale Uniunii Europene şi ale statelor membre în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene, potrivit prevederilor art. 113 din acelaşi regulament.

    ART. 44
    Controalele la faţa locului pot fi anunţate cu condiţia ca acest lucru să nu aducă atingere scopului sau eficacităţii acestora. Orice preaviz nu poate depăşi 14 zile. Cu toate acestea, în cazul controalelor la faţa locului ale cererilor de ajutor sau de plată pentru animale în cadrul măsurilor de sprijin pentru animale, preavizul nu poate depăşi 48 de ore. În cazul în care legislaţia aplicabilă actelor şi standardelor relevante în materie de ecocondiţionalitate impune efectuarea controalelor la faţa locului în mod inopinat, preavizul de maximum 48 de ore se aplică în cazul controalelor la faţa locului referitoare la ecocondiţionalitate.

    ART. 45
    Prelucrările de date cu caracter personal efectuate de entităţile implicate în aplicarea prezentului act normativ se realizează cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor - RGPD).

    ART. 46
    (1) Cererile unice de plată depuse potrivit art. 8 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se soluţionează potrivit legislaţiei aplicabile la data depunerii cererii.
    (2) Plăţile prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3), precum şi cele prevăzute la art. 35 alin. (3) aferente cererilor prevăzute la alin. (1) se efectuează potrivit legislaţiei aplicabile la data depunerii cererii.



                    PRIM-MINISTRU
                    FLORIN-VASILE CÎŢU
                    Contrasemnează:
                    Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
                    Nechita-Adrian Oros
                    Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,
                    Tánczos Barna
                    Ministrul finanţelor,
                    Alexandru Nazare
                    Ministrul afacerilor externe,
                    Bogdan Lucian Aurescu

    Bucureşti, 24 februarie 2021.
    Nr. 11.
    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016