Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   NOTA DE FUNDAMENTARE din 20 iunie 2025  a planurilor-cadru pentru învăţământul liceal, forma cu frecvenţă zi    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 NOTA DE FUNDAMENTARE din 20 iunie 2025 a planurilor-cadru pentru învăţământul liceal, forma cu frecvenţă zi

EMITENT: Ministerul Educaţiei şi Cercetării
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 594 bis din 26 iunie 2025
──────────
    Aprobată prin ORDINUL nr. 4.350 din 20 iunie 2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 26 iunie 2025.
──────────
 (a se vedea imaginea asociată)
    I. PREAMBUL
        Curriculumul naţional este ansamblul coerent al elementelor care reglementează activitatea didactică din învăţământul preuniversitar şi include planurile-cadru de învăţământ, programele şcolare şi standardele naţionale de evaluare.
        Planurile-cadru pentru învăţământul liceal, forma cu frecvenţă zi, au fost elaborate pentru:
    - a transpune în noul curriculum naţional pentru învăţământul liceal prevederile Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare;
    – a reflecta reperele de politici publice, strategiile şi documentele care privesc domeniul educaţiei, de la nivel naţional, european, respectiv internaţional;
    – a asigura continuitatea şi coerenţa reformei curriculumului naţional, realizate deja pentru nivelurile anterioare - educaţie timpurie, învăţământ primar şi învăţământ gimnazial;
    – a oferi, prin varietatea parcursurilor educaţionale, formarea de competenţe necesare împlinirii personale - oameni cu o calitate bună a vieţii/satisfăcuţi de propria viaţă şi echilibraţi psihologic -, sociale - buni cetăţeni -, precum şi profesionale - buni specialişti, integraţi eficient pe piaţa muncii şi/sau capabili de continuarea unui parcurs educaţional la nivel superior -, ca finalitate principală a învăţământului preuniversitar, având în vedere atât perspectiva continuării studiilor, cea a inserţiei pe piaţa muncii a absolvenţilor învăţământului liceal, precum şi cea a învăţării pe tot parcursul vieţii;
    – a oferi cadrul asimilării eficiente a competenţelor, precum şi al accentuării înţelegerii modalităţii de generare ştiinţifică a cunoştinţelor declarative şi procedurale şi a valorilor cuprinse în acestea, pentru a-şi dezvolta competenţele prin învăţare pe tot parcursul vieţii şi ca antidot la pseudoştiinţă/pseudocunoaştere.

        Prin structura propusă pentru planurile-cadru de învăţământ liceal, precum şi prin semnificaţiile acordate segmentelor curriculare şi a orientărilor/reperelor în elaborarea viitoarelor programe şcolare, se urmăreşte accesul la o educaţie bazată pe:
    - înţelegerea adecvată a lumii, inclusiv printr-o componentă culturală semnificativă, ambele importante pentru formarea unei persoane autonome, rezistente la manipulare, capabile să utilizeze şi să dezvolte flexibil aspectele practice;
    – formarea unor capacităţi de adaptare şi transformare în persoane eficiente din perspectiva rezolvării problemelor de viaţă şi profesionale, prin participarea şi luarea celor mai bune decizii;
    – o raportare responsabilă şi deschisă la ceea este bun/util şi de ce, care oferă sensuri şi semnificaţii, cu impact asupra stării de bine şi asupra motivaţiilor sociale şi de învăţare, avându-se în vedere că atitudinile şi valorile reprezintă dimensiunea curriculară cea mai vulnerabilă la influenţele mediului extra-educaţional, producând un curriculum ascuns care poate intra în conflict cu cel formal şi non-formal propus de şcoală.

        În acest sens, prin curriculumul naţional, ne propunem ca aceste aspecte să fie evidenţiate în toate etapele procesului de predare-învăţare-evaluare, prin identificarea unor mijloace de formare în activităţile de predare-învăţare, precum şi prin construirea unor instrumente relevante de evaluare.

    II. PROFILUL DE FORMARE AL ABSOLVENTULUI. COMPETENŢE-CHEIE, ATRIBUTE PRIORITARE. DESCRIPTORI DE NIVEL
     Potrivit Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, curriculumul naţional se axează pe competenţele-cheie promovate la nivel european, care determină profilul de formare al absolventului. În acest context, elaborarea planurilor-cadru pentru învăţământul liceal, forma cu frecvenţă zi, se raportează la profilul de formare al absolventului aprobat prin ordinul ministrului educaţiei nr. 6731/2023.
        Acest profil reprezintă o componentă reglatoare a curriculumului naţional, care descrie aşteptările exprimate faţă de absolvenţii diferitelor niveluri de studiu, prin raportare la cerinţele sociale, la finalităţile generale ale învăţământului şi la caracteristicile de dezvoltare ale elevilor, fiind fundamentat pe setul celor opt competenţele-cheie europene şi pe un set de nouă atribute prioritare, având asociate descriptori de nivel, astfel:
        Tabelul nr. 1 - Competenţe-cheie şi descriptori asociaţi nivelului învăţământului preuniversitar

┌────────────────┬─────────────────────┐
│ │Descriptori de nivel │
│Competenţe-cheie│pentru învăţământul │
│ │liceal │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Analizează critic şi │
│ │interpretează o │
│ │varietate de mesaje │
│ │receptate în diverse │
│ │situaţii de │
│ │comunicare, inclusiv │
│ │cele specifice │
│ │diverselor domenii de│
│ │cunoaştere, prin │
│ │diverse media, în │
│ │contexte formale şi │
│ │nonformale. Apreciază│
│ │calitatea estetică a │
│ │textelor receptate. │
│ ├─────────────────────┤
│ │Formulează o │
│ │varietate de mesaje │
│ │pentru a exprima │
│ │opinii, idei, │
│Competenţa de │sentimente, │
│citire, scriere │argumente, │
│şi înţelegere a │contraargumente în │
│mesajului │contexte formale şi │
│ │nonformale, inclusiv │
│ │prin intermediul │
│ │diverselor media, în │
│ │forme adaptate │
│ │contextului în care │
│ │comunică. │
│ │Participă responsabil│
│ │şi creativ la o │
│ │diversitate de │
│ │interacţiuni în │
│ │contexte variate, │
│ │inclusiv pe diferite │
│ │suporturi media, │
│ │respectând │
│ │convenţiile de │
│ │comunicare, │
│ │principiile etice şi │
│ │apreciind │
│ │diversitatea │
│ │culturală. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Procesează concepte, │
│ │idei, opinii, │
│ │sentimente exprimate │
│ │oral sau în scris, în│
│ │funcţie de nevoi şi │
│ │de interese, în │
│ │diverse contexte, │
│ │inclusiv de │
│ │multilingvism şi de │
│ │comunicare │
│ │interculturală. │
│ │Exprimă oral şi scris│
│ │idei, concepte, │
│ │opinii, sentimente în│
│ │diverse contexte │
│Competenţa în │lingvistice, sociale │
│multilingvism │şi culturale, │
│ │inclusiv de mediere │
│ │şi transfer, la │
│ │niveluri de │
│ │performanţă variate, │
│ │în funcţie de │
│ │oportunităţi şi │
│ │experienţe de │
│ │învăţare. │
│ │Manifestă apreciere │
│ │şi respect pentru │
│ │profilul lingvistic │
│ │al fiecărui individ, │
│ │ca bază pentru │
│ │dezvoltarea │
│ │competenţei │
│ │interculturale. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Utilizează şi se │
│ │raportează critic la │
│ │moduri de gândire şi │
│ │forme de prezentare │
│ │specifice matematicii│
│ │(de exemplu, formule,│
│ │modele, constructe, │
│ │grafice), inclusiv în│
│ │relaţie cu întrebări │
│ │relevante pentru │
│ │viaţa reală şi pentru│
│ │diferite contexte │
│ │profesionale. │
│ │Construieşte demersul│
│ │de rezolvare a │
│ │problemelor pe care │
│ │le identifică într-o │
│ │varietate de │
│ │contexte, inclusiv │
│ │profesionale │
│ │(corelate cu mediul │
│ │economic), prin │
│ │aplicarea │
│ │principiilor şi │
│ │proceselor │
│ │matematice, precum şi│
│ │prin utilizarea │
│ │noilor tehnologii. │
│ │Evaluează constant │
│ │validitatea unor │
│ │raţionamente │
│ │matematice aplicate │
│ │în contexte diverse, │
│ │inclusiv │
│ │profesionale. │
│ │Aplică gândirea │
│ │ştiinţifică prin │
│ │cercetarea unor │
│ │situaţii/probleme │
│ │specifice ştiinţelor │
│ │naturii şi prin │
│ │raportarea propriilor│
│ │ipoteze la │
│ │rezultatele │
│ │experimentale │
│ │validate. │
│ │Utilizează în mod │
│ │independent diferite │
│ │metode de │
│ │investigaţie şi │
│ │tehnologii moderne │
│ │din domeniul │
│Competenţa │ştiinţific şi │
│matematică şi │profesional, inclusiv│
│competenţa în │în contexte practice │
│ştiinţe, │şi pentru realizarea │
│tehnologie şi │de produse şi │
│inginerie │servicii. Evaluează │
│ │adecvat explicaţiile │
│ │alternative pe baza │
│ │datelor şi explică │
│ │diferite surse de │
│ │incertitudine. │
│ ├─────────────────────┤
│ │Fundamentează │
│ │concluzii sau │
│ │decizii, utilizând │
│ │date ştiinţifice şi │
│ │instrumente │
│ │tehnologice. │
│ │Evaluează validitatea│
│ │şi coerenţa │
│ │diferitelor afirmaţii│
│ │provenite din diverse│
│ │surse, care se referă│
│ │la opinii │
│ │ştiinţifice, la │
│ │calitatea │
│ │metodologiei şi la │
│ │rezultate citate. Se │
│ │raportează critic la │
│ │tehnologiile digitale│
│ │pentru a obţine date │
│ │de calitate. │
│ ├─────────────────────┤
│ │Evaluează avantajele,│
│ │limitările şi │
│ │riscurile teoriilor │
│ │ştiinţifice şi │
│ │aplicaţiilor │
│ │tehnologice ale │
│ │acestora, pentru │
│ │luarea deciziilor │
│ │informate şi pentru │
│ │rezolvarea unor │
│ │probleme de natură │
│ │etică şi │
│ │profesională. │
│ │Evaluează dovezile │
│ │teoriilor ştiinţifice│
│ │studiate şi modul în │
│ │care au fost luate în│
│ │considerare │
│ │fiabilitatea, │
│ │siguranţa, │
│ │corectitudinea şi │
│ │acţiunile etice în │
│ │investigaţiile │
│ │ştiinţifice │
│ │efectuate. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Manifestă interes │
│ │pentru dezvoltarea de│
│ │conţinuturi digitale │
│ │şi utilizarea noilor │
│ │tehnologii, inclusiv │
│ │a celor care │
│ │valorifică │
│ │inteligenţa │
│ │artificială, ca │
│ │răspuns la nevoi de │
│ │învăţare specifice, │
│ │inclusiv │
│ │profesionale. │
│ │Rezolvă creativ │
│ │probleme care │
│ │presupun organizarea │
│ │datelor, a │
│ │informaţiilor şi a │
│ │conţinutului digital,│
│ │prin utilizarea unor │
│ │dispozitive, │
│ │aplicaţii digitale şi│
│ │reţele, potrivit │
│Competenţa │principiilor şi │
│digitală, │mecanismelor de │
│inclusiv de │funcţionare a │
│siguranţă pe │acestora. │
│internet şi ├─────────────────────┤
│securitate │Utilizează critic │
│cibernetică │tehnologiile │
│ │digitale, prin │
│ │analizarea │
│ │oportunităţilor, │
│ │limitărilor şi │
│ │riscurilor pe care le│
│ │implică şi prin │
│ │respectarea unor │
│ │principii - de etică │
│ │şi juridice, inclusiv│
│ │din perspectivă │
│ │profesională - care │
│ │vizează datele │
│ │personale şi │
│ │proprietatea │
│ │intelectuală. │
│ ├─────────────────────┤
│ │Participă activ la │
│ │societatea │
│ │cunoaşterii prin │
│ │utilizarea critică a │
│ │noilor tehnologii ca │
│ │mediu de susţinere a │
│ │cetăţeniei digitale. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Reflectează asupra │
│ │propriei persoane şi │
│ │asupra etapelor de │
│ │dezvoltare personală.│
│ │Îşi asumă şi aplică │
│ │un set de valori │
│ │personale, inclusiv │
│ │spirituale. Îşi │
│ │evaluează rezultatele│
│ │învăţării, prin │
│ │raportare la │
│ │obiectivele şi │
│ │exigenţele personale │
│ │şi la aşteptările │
│ │celorlalţi. │
│ ├─────────────────────┤
│ │Identifică │
│ │oportunităţi şi ia │
│ │decizii avizate │
│ │privind educaţia şi │
│ │cariera, pe baza │
│ │cunoaşterii nevoilor │
│ │proprii de │
│ │dezvoltare, inclusiv │
│ │de dezvoltare │
│ │profesională. │
│ │Analizează situaţii │
│Competenţa │sau probleme │
│personală, │complexe, formulând │
│socială şi a │şi evaluând judecăţi │
│învăţa să înveţi│de valoare bazate pe │
│ │puncte de vedere │
│ │argumentate. │
│ │Interacţionează │
│ │pozitiv cu alţii │
│ │într-o diversitate de│
│ │contexte, inclusiv │
│ │profesionale, │
│ │manifestând respect │
│ │faţă reguli şi faţă │
│ │de puncte de vedere │
│ │diferite, încredere, │
│ │empatie, deschidere │
│ │pentru rezolvarea de │
│ │conflicte │
│ │conştientizând │
│ │efectele mesajelor │
│ │exprimate public. │
│ │Manifestă rezilienţă │
│ │în gestionarea │
│ │parcursului personal,│
│ │social şi de carieră,│
│ │prin modul de │
│ │abordare a │
│ │obstacolelor şi a │
│ │schimbării, în │
│ │diferite contexte de │
│ │viaţă, inclusiv în │
│ │mediile de învăţare. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Argumentează modul în│
│ │care identitatea │
│ │culturală naţională │
│ │contribuie la │
│ │identitatea │
│ │europeană. Este │
│ │preocupat de │
│ │respectarea │
│ │drepturilor copilului│
│ │şi ale omului, a │
│ │principiilor │
│ │interculturalităţii, │
│ │implicării civice şi │
│ │dezvoltării durabile │
│ │la nivel comunitar şi│
│ │global. │
│ ├─────────────────────┤
│ │Relaţionează pozitiv │
│ │cu ceilalţi, în │
│ │diferite contexte de │
│ │viaţă, prin │
│ │recunoaşterea valorii│
│ │şi a demnităţii │
│ │propriei persoane şi │
│ │a celorlalţi, prin │
│ │promovarea │
│ │drepturilor omului, a│
│ │coeziunii sociale şi │
│ │a nonviolenţei, │
│ │precum şi prin │
│ │cunoaşterea │
│ │elementelor juridice │
│Competenţa │de bază. │
│civică, juridică├─────────────────────┤
│şi de protejare │Participă activ, în │
│a mediului │calitate de cetăţean │
│ │responsabil, la │
│ │luarea deciziilor │
│ │care îl privesc, la │
│ │activităţi şi │
│ │proiecte care │
│ │promovează valorile │
│ │general-umane şi │
│ │dezvoltarea │
│ │democratică a │
│ │societăţii, │
│ │echitatea, protecţia │
│ │naturii şi lupta │
│ │împotriva │
│ │schimbărilor │
│ │climatice. │
│ ├─────────────────────┤
│ │Se raportează critic │
│ │la fenomene şi │
│ │procese economice şi │
│ │sociale, inclusiv la │
│ │rolul şi funcţiile │
│ │mass-media într-o │
│ │societate │
│ │democratică, pentru a│
│ │putea lua decizii pe │
│ │bază de argumente, │
│ │pentru a înţelege │
│ │complexitatea şi │
│ │interacţiunea dintre │
│ │fenomene şi procese, │
│ │pentru a proiecta │
│ │soluţii durabile. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Manifestă iniţiativă │
│ │şi creativitate în │
│ │realizarea de │
│ │proiecte, activităţi,│
│ │pe baza evaluării, │
│ │minimizării şi │
│ │asumării riscurilor, │
│ │inclusiv în domenii │
│ │privind pregătirea │
│ │profesională. │
│ ├─────────────────────┤
│ │Ia decizii informate │
│ │în situaţii de │
│ │incertitudine şi │
│ │risc, prin comunicare│
│ │şi negociere cu │
│ │ceilalţi, inclusiv în│
│ │situaţii legate de │
│ │planul profesional. │
│ ├─────────────────────┤
│Competenţa │Participă la │
│antreprenorială │activităţi de │
│ │management de │
│ │proiect, care │
│ │presupun lucru │
│ │individual şi în │
│ │echipă, iniţiativă şi│
│ │reflecţie critică, │
│ │conducere şi delegare│
│ │de atribuţii, │
│ │mobilizare de │
│ │resurse, valorizarea │
│ │şi motivarea │
│ │celorlalţi. │
│ │Evaluează propriile │
│ │puncte tari şi puncte│
│ │slabe, oportunităţile│
│ │pentru viaţa │
│ │personală, socială şi│
│ │profesională, în │
│ │vederea stabilirii │
│ │unor roluri actuale │
│ │şi de perspectivă. │
├────────────────┼─────────────────────┤
│ │Utilizează creativ │
│ │elementele componente│
│ │ale limbajului │
│ │cultural-artistic. │
│ │Argumentează şi │
│ │(auto)evaluează │
│ │reacţiile faţă de │
│ │opere de artă/ │
│ │activităţi/ │
│ │manifestări │
│ │cultural-artistice, │
│ │într-un limbaj │
│ │specific, pe baza │
│ │unor criterii │
│ │negociate/convenite │
│ │în grup/în │
│ │comunitatea de │
│ │apartenenţă. │
│ ├─────────────────────┤
│ │Explică semnificaţii │
│ │şi analizează diverse│
│ │forme │
│ │cultural-artistice │
│ │cunoscute (ca „mărci”│
│ │culturale pe harta │
│ │lumii) prin care │
│ │lumea este │
│ │reprezentată şi │
│ │transformată, din │
│ │perspectiva │
│ │diversităţii │
│ │culturale (elemente │
│ │de istorie a artei/ │
│ │culturii). │
│ │Identifică │
│ │posibilităţi concrete│
│ │de exprimare │
│ │artistică şi │
│ │culturală relevante │
│ │pentru structurarea │
│ │identităţii personale│
│Competenţa de │şi de grup. │
│sensibilizare şi│Formulează judecăţi │
│exprimare │evaluative despre │
│culturală │relevanţa produselor │
│ │şi/sau a │
│ │manifestărilor │
│ │cultural-artistice la│
│ │a căror realizare │
│ │participă sau │
│ │contribuie, în raport│
│ │cu propria persoană, │
│ │dar şi cu specificul │
│ │contextelor sociale, │
│ │economice, politice │
│ │etc. │
│ ├─────────────────────┤
│ │Analizează criterii │
│ │de natură etică │
│ │(adevăr, respect, │
│ │echitate etc.) │
│ │privind proprietatea │
│ │intelectuală (de │
│ │exemplu, aspecte │
│ │juridice referitoare │
│ │la drepturile de │
│ │autor, brevetarea │
│ │unor produse etc.), │
│ │culturală, mediul │
│ │construit, precum şi │
│ │modul în care sunt │
│ │folosite acestea de │
│ │către cetăţeni, în │
│ │contexte sociale şi │
│ │istorice diverse. │
│ ├─────────────────────┤
│ │Proiectează metode şi│
│ │procese adecvate │
│ │promovării unui │
│ │comportament etic şi │
│ │responsabil faţă de │
│ │cultură, artă, │
│ │spiritualitate şi │
│ │faţă de valorile │
│ │mediului construit │
│ │care dau calitate │
│ │vieţii. │
└────────────────┴─────────────────────┘


        Tabelul nr. 2 - Atribute prioritare şi descriptori asociaţi nivelului învăţământului preuniversitar

┌───────────┬──────────────────────────┐
│ATRIBUTE │DESCRIPTOR LICEAL │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Comunică constructiv şi │
│ │asertiv în forme variate │
│ │(verbal, în scris, prin │
│ │canale şi instrumente │
│ │digitale), în diferite │
│ │contexte şcolare, │
│ │extraşcolare şi │
│ │profesionale, cu │
│ │respectarea regulilor şi │
│ │convenţiilor de │
│ │comunicare. │
│ │Urmăreşte să îşi │
│ │îmbogăţească limbajul. │
│ │Utilizează adecvat │
│ │termenii de specialitate │
│ │din diferite domenii, │
│ │inclusiv limbajul │
│ │profesional. │
│Comunicativ│Îşi asumă │
│ │responsabilitatea pentru │
│ │ceea ce comunică, este │
│ │receptiv la feedback-ul │
│ │celorlalţi şi îşi │
│ │adaptează modul de │
│ │comunicare la interlocutor│
│ │şi la situaţie. │
│ │Acordă atenţie aspectelor │
│ │de comunicare nonverbală │
│ │(gesturi, mimică, privire,│
│ │poziţie a corpului) şi │
│ │paraverbale (accent, │
│ │debit, intonaţie etc.) în │
│ │comunicarea proprie şi a │
│ │celorlalţi. │
│ │Este preocupat de lectura │
│ │constantă pe diverse teme │
│ │de interes şcolar, │
│ │profesional, personal. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Pentru a învăţa, │
│ │explorează diferite surse │
│ │de informare şi utilizează│
│ │diferite medii, inclusiv │
│ │cele bazate pe tehnologia │
│ │digitală. │
│ │Dezvoltă produse, proiecte│
│ │în forme variate şi │
│ │originale, inclusiv │
│ │conţinut digital complex. │
│ │Adaptează achiziţii din │
│ │contexte precedente pentru│
│ │analizarea unor situaţii │
│ │noi, pentru rezolvarea de │
│Creativ │probleme în moduri │
│ │inovative. │
│ │Poate să abordeze original│
│ │şi neconvenţional │
│ │rezolvarea unei situaţii │
│ │din domeniul profesional, │
│ │cu caracter practic, │
│ │aplicativ. Contribuie │
│ │creativ la proiecte în │
│ │care sunt integrate │
│ │elemente de tehnologie. │
│ │În lucrul în echipă │
│ │contribuie cu idei noi, │
│ │originale, ca produs al │
│ │propriilor experienţe de │
│ │învăţare şi de viaţă. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Este preocupat de propria │
│ │dezvoltare fizică, │
│ │cognitivă, emoţională, │
│ │socială şi spirituală, ca │
│ │expresie a unei imagini de│
│ │sine pozitive. │
│ │Conştientizează importanţa│
│ │învăţării continue pentru │
│ │dezvoltarea personală şi │
│ │pentru pregătirea sa │
│ │profesională. │
│ │Îşi exprimă opiniile în │
│ │contexte variate, │
│ │argumentat. │
│ │Evaluează constant sursele│
│Reflexiv │de informaţie şi │
│ │validitatea lor în │
│ │diferite contexte │
│ │(inclusiv mediul digital),│
│ │ia în considerare idei din│
│ │mai multe perspective, îşi│
│ │revizuieşte înţelegerea pe│
│ │bază de informaţii şi │
│ │dovezi. │
│ │Poate să îşi autoevalueze │
│ │efortul personal şi │
│ │rezultatele învăţării în │
│ │contexte şcolare şi de │
│ │pregătire profesională, │
│ │îşi stabileşte priorităţi │
│ │şi strategii de dezvoltare│
│ │pentru viitor. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Participă şi iniţiază │
│ │activităţi şi proiecte de │
│ │grup, pe teme de interes │
│ │şcolar, profesional, │
│ │personal. │
│ │Foloseşte modalităţi │
│ │variate de colaborare, │
│ │inclusiv în grupuri şi │
│ │comunităţi online. │
│ │Îşi asumă roluri şi │
│ │responsabilităţi diverse │
│ │în activităţi comune cu │
│ │alţii, recunoaşte punctele│
│Colaborativ│forte şi valoarea │
│ │membrilor grupului şi a │
│ │lucrului în comun. │
│ │Comunică eficient cu │
│ │membrii grupului, │
│ │manifestând deschidere │
│ │pentru feedback şi │
│ │sugestii, pentru │
│ │integrarea contribuţiilor │
│ │tuturor membrilor. │
│ │Este preocupat să ia │
│ │decizii corecte, │
│ │echitabile şi echilibrate │
│ │pentru sine şi pentru │
│ │grup. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Formulează opţiuni cu │
│ │privire la viitorul său în│
│ │plan personal, şcolar, │
│ │profesional; se consultă │
│ │cu cei din jur cu privire │
│ │la aceste opţiuni. │
│ │Identifică diverse aspecte│
│ │(de mediu, sociale, │
│ │economice, culturale) ce │
│ │influenţează modul în care│
│ │poate arăta viitorul la │
│ │nivel individual, │
│ │comunitar şi social în │
│ │ansamblu; analizează │
│ │relaţiile dintre aceste │
│ │aspecte. Îşi asumă un rol │
│ │activ în a aduce o │
│ │contribuţie pozitivă la │
│ │nivelul comunităţii în │
│ │care trăieşte şi la │
│ │nivelul societăţii în │
│ │general. │
│ │Utilizează diverse idei, │
│ │modele şi teorii pentru a │
│ │investiga fenomene, │
│ │procese, pentru a construi│
│ │diverse tipuri de scenarii│
│Prospectiv │de viitor (posibil, │
│ │probabil, dezirabil, │
│ │pozitiv sau negativ). │
│ │Identifică posibile │
│ │riscuri şi incertitudini │
│ │ce pot apărea, precum şi │
│ │nevoile de prevenţie, │
│ │corecţie sau remediere a │
│ │acestora. │
│ │Se poate adapta la │
│ │schimbări, îşi poate │
│ │redefini opţiunile pentru │
│ │carieră. Identifică │
│ │abilităţile personale care│
│ │îi facilitează tranziţia │
│ │către diferite domenii │
│ │tehnologice, pentru │
│ │dezvoltarea propriilor │
│ │proiecte şi afaceri. │
│ │Se informează despre │
│ │noutăţile din tehnologie │
│ │şi impactul lor asupra │
│ │viitorului personal, │
│ │social, profesional. │
│ │Anticipează potenţialele │
│ │ameninţări şi se preocupă │
│ │de viitorul siguranţei │
│ │online. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Îşi asumă independent │
│ │diferite sarcini şi │
│ │activităţi, acasă şi la │
│ │şcoală. Investeşte timp şi│
│ │efort pentru interesele şi│
│ │pasiunile sale. │
│ │Este autonom şi organizat │
│ │în programul zilnic de │
│ │învăţare, îşi stabileşte │
│ │obiective la nivel │
│ │personal, şcolar/academic,│
│ │profesional. Este capabil │
│ │să ia decizii fundamentate│
│ │în contexte profesionale. │
│ │Aplică rutine şi strategii│
│ │care îl ajută să îşi │
│ │organizeze şi │
│ │eficientizeze învăţarea. │
│Autonom │Apelează şi valorifică │
│ │sprijinul altor persoane │
│ │şi îşi planifică resurse │
│ │de timp şi efort pentru │
│ │atingerea obiectivelor │
│ │personale de învăţare şi │
│ │dezvoltare. │
│ │Este conştient de │
│ │realizările personale şi │
│ │este capabil de │
│ │autoevaluare şi │
│ │autoapreciere obiective. │
│ │Îşi asumă │
│ │responsabilitatea pentru │
│ │învăţarea şi dezvoltarea │
│ │sa digitală. Navighează pe│
│ │internet în mod autonom, │
│ │fiind conştient de │
│ │responsabilităţi şi │
│ │riscuri specifice. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Are încredere în │
│ │capacitatea sa de a │
│ │gestiona situaţii diverse │
│ │şi de a lua decizii şi │
│ │solicită sprijinul │
│ │adulţilor şi al colegilor,│
│ │la nevoie. │
│ │Se concentrează asupra │
│ │obiectivelor pe care şi │
│ │le-a propus în plan │
│ │personal, şcolar, │
│ │profesional şi nu │
│ │abandonează demersul │
│ │atunci când întâmpină │
│ │dificultăţi. Caută │
│ │modalităţi constructive de│
│ │rezolvare a problemelor, │
│ │tratează sarcinile asumate│
│ │ca pe nişte provocări ce │
│ │îl ajută să îşi descopere │
│ │potenţialul şi să-şi │
│ │dezvolte abilităţile de │
│Rezilient │viaţă şi profesionale. │
│ │Îşi asumă atât │
│ │experienţele pozitive, cât│
│ │şi cele negative şi caută │
│ │să le valorifice │
│ │constructiv şi echilibrat.│
│ │Foloseşte tehnici de │
│ │autoreglare şi autocontrol│
│ │în situaţii dificile/ │
│ │stresante, pentru │
│ │protejarea şi îngrijirea │
│ │sănătăţii sale mintale. │
│ │Are capacitatea de a se │
│ │adapta unui mediu │
│ │profesional, înţelegând │
│ │necesitatea schimbărilor │
│ │în carieră şi/sau a │
│ │evoluţiei profesionale. │
│ │Înfruntă provocările │
│ │digitale cu determinare, │
│ │căutând constant să înveţe│
│ │şi să se adapteze la │
│ │schimbările rapide ale │
│ │tehnologiei. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Înţelege conceptele de │
│ │solidaritate, echitate şi │
│ │justiţie socială. Este │
│ │atent la emoţiile, │
│ │comportamentele, │
│ │problemele celor din jur. │
│ │Se implică în asigurarea │
│ │sănătăţii şi stării de │
│ │bine proprii şi a │
│ │celorlalţi. Exprimă │
│ │comportamente adecvate în │
│ │cadrul relaţiilor cu │
│ │ceilalţi, inclusiv │
│ │preventive şi bazate pe │
│ │consimţământ, pentru o │
│ │viaţă sănătoasă. │
│ │Participă la activităţi şi│
│ │proiecte care promovează │
│ │înţelegerea │
│ │interculturală, │
│ │participarea civică, │
│ │cunoaşterea şi aplicarea │
│ │drepturilor şi │
│ │responsabilităţilor ce │
│ │derivă din calitatea de │
│ │cetăţean al României şi │
│ │cetăţean european. │
│ │Este interesat de │
│ │problemele sistemice de │
│ │mediu (de exemplu, │
│ │degradarea │
│ │biodiversităţii, │
│ │schimbările climatice, │
│Responsabil│epuizarea resurselor │
│ │naturale). Este conştient │
│ │de impactul acestora │
│ │asupra tinerilor şi de │
│ │rolul pe care ei îl pot │
│ │avea în direcţionarea │
│ │societăţii pe traiectorii │
│ │mai sustenabile. │
│ │Iniţiază şi se implică, la│
│ │nivelul şcolii şi în │
│ │comunitate, în proiecte de│
│ │dezvoltare durabilă (de │
│ │exemplu, spaţiile urbane │
│ │verzi, practicile de │
│ │mediu, încurajarea │
│ │producătorilor locali, │
│ │valorizarea │
│ │biodiversităţii zonei). │
│ │În mediul de pregătire │
│ │profesională, respectă │
│ │normele de sănătate şi │
│ │securitate în muncă, de │
│ │prevenire şi stingere a │
│ │incendiilor, de prevenire │
│ │şi reducere a impactului │
│ │negativ al activităţii │
│ │profesionale asupra │
│ │mediului. │
│ │Practică un comportament │
│ │digital/online │
│ │responsabil, fiind │
│ │conştient de impactul │
│ │personal asupra │
│ │comunităţii online. │
├───────────┼──────────────────────────┤
│ │Îşi stabileşte principii │
│ │şi formulează reguli de │
│ │comportament în acord cu │
│ │valorile personale, │
│ │înţelegând importanţa │
│ │dimensiunii etice şi │
│ │morale în viaţă. │
│ │Este deschis în a dezbate │
│ │situaţii, cazuri şi │
│ │probleme, raportându-se la│
│ │dimensiunea etică a │
│ │diferitelor contexte din │
│ │viaţa de zi cu zi. │
│ │Identifică, discută şi se │
│ │implică în rezolvarea │
│ │cazurilor de injustiţie │
│ │socială, în şcoală şi în │
│ │comunitate. │
│ │Poate să identifice valori│
│ │care stau în spatele unor │
│ │atitudini sau │
│ │comportamente din │
│ │societate, la nivel local,│
│ │regional, naţional sau │
│ │internaţional. Este │
│Etic │preocupat să înţeleagă │
│ │consecinţele etice ale │
│ │dezvoltării ştiinţei şi │
│ │tehnologiei, asupra │
│ │oamenilor şi mediului. │
│ │Apreciază produse şi │
│ │valori estetice şi │
│ │artistice, respectă │
│ │identitatea, valorile şi │
│ │practicile comunităţilor │
│ │culturale cu care │
│ │interacţionează. │
│ │Manifestă integritate │
│ │morală şi respectă │
│ │standardele şi │
│ │regulamentele, inclusiv │
│ │din domeniul profesional. │
│ │Acţionează în baza │
│ │principiilor şi regulilor,│
│ │în situaţii care aduc │
│ │atingere acestora. │
│ │Respectă drepturile de │
│ │autor şi alte norme etice │
│ │specifice mediului online │
│ │şi le promovează în │
│ │comunitatea online. │
└───────────┴──────────────────────────┘




    III. DIRECŢIILE DE DEZVOLTARE PENTRU PLANURILE-CADRU DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL
        Pornind de la profilul de formare al absolventului, în vederea elaborării planurilor-cadru pentru învăţământul liceal, forma cu frecvenţă zi, s-au definit direcţii de dezvoltare care propun o paradigmă curriculară centrată pe predictibilitate, descentralizare, echitate, flexibilitate şi relevanţă. Astfel, planurile-cadru facilitează un curriculum echilibrat, evitând supraîncărcarea, şi asigură un cadru unitar pentru toate specializările, cu o încărcare orară uniformă. În clasele a IX-a şi a X-a, se pune accent pe acomodare şi pe sprijinirea unei tranziţii echilibrate de la gimnaziu la liceu. Curriculumul permite ajustări, inclusiv schimbări de parcurs şi introduce treptat specializarea, care devine semnificativă în clasele a XI-a şi a XII-a, crescând relevanţa competenţelor de specialitate.
        Direcţiile de dezvoltare pentru planurile-cadru din învăţământul liceal asigură:
    D.1. Predictibilitate şi echitate
        La nivel de filiere, profiluri şi specializări/calificări profesionale, s-a urmărit şi se vor avea în vedere:
    - crearea premiselor pentru împlinirea propriului potenţial al fiecărui elev, prin raportare la descriptorii de nivel asociaţi competenţelor-cheie şi atributelor prioritare din profilul de formare al absolventului de liceu, completat cu descriptori care definesc şi un profil specific parcursului educaţional ales;
    – accesul la o pregătire unitară, pentru toţi elevii, bazată pe cultură generală;
    – asigurarea premiselor, prin planurile-cadru de învăţământ, a cuprinderii întregului set de competenţe-cheie în corelare cu ariile curriculare, disciplinele şi modulele de pregătire, pentru a crea un echilibru la nivelul constructului curricular; prin programele şcolare şi standardele naţionale de evaluare, se va acorda atenţie modului în care cerinţe de introducere a unor noi teme de educaţie sau conţinuturi se vor integra în curriculum; astfel, se va evita supraîncărcarea curriculumului, raportat la diferite condiţii specifice procesului educaţional (timp şcolar, caracteristici de vârstă, achiziţii anterioare, resurse educaţionale etc.);
    – conturarea unui cadru unitar pentru învăţământul liceal, pornind de la o aceeaşi structură a anului şcolar;
    – variabilitate redusă a încărcării orare pentru elevi, indiferent de parcursul educaţional standard ales;
    – redefinirea unor specializări, pentru creşterea relevanţei acestora din perspectiva finalităţilor propuse.


    D.2. Acomodare şi sprijin
        Cu prioritate la debutul clasei a IX-a, dar continuând şi cu clasa a X-a, sprijinul acordat are în vedere:
    - nevoile de dezvoltare personală a elevilor, cu accent pe acomodarea şi integrarea într-o nouă clasă/nouă şcoală;
    – conştientizarea, de către elevi, a diferenţelor caracteristice schimbării nivelului de educaţie, având în vedere trecerea de la un nivel gimnazial - cu elemente minimale de diferenţiere curriculară/învăţământ general - la nivelul liceal care introduce elemente de specializare;
    – construirea unui curriculum echilibrat, majoritar comun tuturor elevilor, care să permită ajustări şi posibilitatea elevului de a-şi schimba profilul/specializarea pe parcursul liceului, cu efort rezonabil de recuperare a curriculumului care diferă în funcţie de filieră, profil şi specializare/calificare profesională.

        În acest sens, elevii trebuie să aibă acces la servicii de consiliere şi orientare, inclusiv psihologice, ceea ce presupune acordarea atenţiei pentru asigurarea resurselor şi specialiştilor la nivelul întregului învăţământ liceal, atenţia la sănătatea mintală şi bunăstarea (well-being) celor implicaţi în ecosistemul educaţional fiind fundamentală pentru buna funcţionare a acestuia.

    D.3. Specializare relevantă şi identitate
        În învăţământul liceal, curriculumul de specialitate care va fi aplicat de unitatea de învăţământ:
    - are o componentă fixă şi una flexibilă, astfel:
        () componenta fixă are la bază discipline/module de specialitate şi alocări orare stabilite la nivel naţional, comune tuturor claselor;
        () componenta flexibilă include discipline/module de specialitate şi alocări orare la decizia unităţii de învăţământ, după caz în cadrul parteneriatelor dezvoltate de şcoală, printr-o ofertă dezvoltată a unui domeniu/unor domenii de competenţă în specializare (de exemplu, studiul extins/intensiv al unei discipline/unui grup de discipline);

    – creşte în relevanţă de la an la an, având o pondere mai mare în clasele a XI-a şi a XII-a faţă de cea asociată la clasele a IX-a şi a X-a;
    – după caz:
        () are ancore în disciplinele/modulele obligatorii, parte a trunchiului comun;
        () poate fi sprijinit/completat cu opţionale de aprofundare, noi discipline sau poate fi valorizat din perspectivă integrată/interdisciplinară, prin oferta naţională de opţionale sau prin oferta unităţii de învăţământ.



    D.4. Oportunitate şi asumare
        În învăţământul liceal, elevul are posibilitatea de a face opţiuni şi a lua decizii de parcurs şi de final, astfel:
    - la toate filierele (teoretică, vocaţională, tehnologică), elevul poate opta pentru curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii (CDEOŞ), prin alegerea opţionalelor care pot fi de aprofundare, noi discipline/module de pregătire sau opţionale integrate; alegerile elevului şi posibilitatea de reorganizare a efectivelor de elevi permite ca oferta să răspundă unei game mai variate de nevoi şi interese de învăţare; astfel, prin CDEOŞ elevul poate primi sprijin pentru:
        () remediere/consolidare/performanţă;
        () pregătirea suplimentară pentru probe ale examenului naţional de bacalaureat, respectiv pentru pregătirea susţinerii atestatelor de certificare a competenţelor profesionale;
        () satisfacerea unor nevoi şi interese pentru specializare la nivel superior, inclusiv pentru admiterea la studii universitare;

    – în învăţământul tehnologic, elevul poate opta pentru obţinerea unei calificări profesionale de nivel 3, ca urmare a finalizării primilor trei ani de liceu, respectiv pentru obţinerea unei calificări profesionale de nivel 4, ca urmare a finalizării întreg parcursului liceal (4 ani), ce permite şi susţinerea examenului naţional de bacalaureat;
    – elevul are posibilitatea schimbării opţiunii iniţiale pentru un anume parcurs educaţional, prin schimbarea filierei, profilului, specializării/calificării, în condiţiile prevăzute de lege şi de regulamentele specifice;
    – există posibilitatea de personalizare a examenului naţional de bacalaureat, prin alegerea disciplinelor la care se susţin probele de examen E şi F.

        În acest sens, fără a interfera cu statutul sau rolul decizional final al cadrelor didactice:
    - elevilor trebuie să li se recunoască rolul de co-creatori ai propriei educaţii;
    – părinţilor/reprezentanţilor legali ai elevilor minori trebuie să li se recunoască rolul de contributori (colaboratori) la actul educaţional.


    D.5. Flexibilitate progresivă
        În învăţământul liceal, elemente de flexibilitate vizează următoarele niveluri:
    - unitatea de învăţământ are posibilitatea de a-şi construi o ofertă curriculară personalizată, prin raportare la propriile resurse şi nevoi, astfel:
     () printr-o viziune pe termen mediu şi lung, cu respectarea principiului asumării filierei, care presupune şcolarizarea a minimum 2/3 dintre elevi corespunzător filierei care să reprezinte specificul unităţii de învăţământ (cu excepţia unităţilor de învăţământ tehnologic), conform art. 33 alin. (3) şi (5) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare;
        () printr-o viziune pe termen scurt şi mediu:
        ● în baza fundamentării proiectului anual al planului de şcolarizare, din perspectiva definirii ofertei flexibile de curriculum de specialitate pe profiluri şi specializări;
        ● la filiera teoretică şi vocaţională, prin stabilirea numărului de ore de discipline opţionale, prin fundamentarea clară şi argumentată a ofertei de curriculum la decizia elevului din oferta şcolii (CDEOŞ) şi prin valorificarea posibilităţii de a reorganiza efectivele de elevi pe grupe, după opţiunile exprimate; contribuie şi prin acest segment la dezvoltarea propriei identităţi; la decizia unităţii de învăţământ se află numărul de ore alocate segmentului CDEOŞ, cu încadrarea în numărul minim de ore ale plajei orare, în situaţia în care planurile-cadru de învăţământ o au prevăzută;


    – elevii aleg/au acces la:
        () discipline care fac obiectul curriculumului de specialitate flexibil; în acest sens, prin flexibilitatea curriculumului de specialitate, elevul poate opta pentru clase în care, printr-un număr suplimentar de ore, poate studia intensiv/la nivel de performanţă una sau mai multe discipline sau poate alege o clasă care oferă un pachet echilibrat de ore, prin alocarea acestora către disciplinele de specialitate;
        () opţionale din curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii, pentru care este consultat şi poate participa cu propuneri, într-un număr semnificativ crescut în clasele a XI-a şi a XII-a, faţă de clasele a IX-a şi a X-a;
        () disciplinele la care vor susţine o parte dintre probele examenului naţional de bacalaureat, care au prevăzută posibilitatea de alegere dintr-o listă de opţiuni stabilită de lege sau prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.



    D.6. Pregătire pentru carieră şi calificare profesională
        Alături de trunchiul comun, care asigură elevilor studiul pentru consolidarea culturii generale, curriculumul de specialitate dezvoltă competenţe academice/specializate corespunzătoare unui anumit nivel de calificare, conform Cadrului Naţional al Calificărilor denumit în continuare CNC, respectiv 3 CNC/4 CNC. De asemenea, se va avea în vedere dezvoltarea altor categorii de abilităţi (de antreprenoriat, gândire critică şi creativă etc.), care susţin pregătirea pentru carieră.
        În cadrul ariei curriculare Consiliere şi orientare, sunt incluse ore de consiliere în carieră, pe tot parcursul liceal prin care elevii să fie informaţi şi îndrumaţi să facă cele mai bune alegeri care să conducă la reuşită şcolară şi profesională.
        Din perspectiva Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, s-a avut în vedere o nouă viziune asupra învăţământului tehnologic, prin absorbţia învăţământul profesional în cadrul celui liceal tehnologic, cu posibilitatea de finalizare a parcursului educaţional, fie după 3 ani de studiu (cu nivel de calificare 3 CNC), fie după 4 ani de studiu (cu nivel de calificare 4 CNC).
        În acest sens, proiectele planurilor-cadru pentru învăţământul liceal tehnologic au fost realizate cu implicarea reprezentanţilor mediului economic şi s-a avut în vedere inclusiv generalizarea învăţământului dual la întreg parcursul liceal tehnologic, ca formă de organizare a procesului educaţional, într-un parteneriat valoros dintre unităţile de învăţământ liceal tehnologic, operatorii economici şi autorităţile locale. Din punct de vedere al planurilor-cadru, învăţământul tehnologic nu implică diferenţieri între cele două forme de organizare, clasic şi dual. Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT) va dezvolta planurile de învăţământ aferente domeniilor şi calificărilor profesionale, în etapa imediat următoare aprobării prezentului ordin.

    D.7. Vocea elevului
        Atât din perspectiva curriculumului, cât şi din perspectiva întregii vieţi şcolare şi extraşcolare, elevii sunt încurajaţi să participe activ la luarea deciziilor care să răspundă mai bine nevoilor şi intereselor lor de învăţare.
        La nivel curricular, aceştia participă la procesul de dezvoltare a curriculumului la decizia elevului din oferta şcolii, fiind consultaţi atât în etapa de constituire a ofertei, cât şi în etapa de alegere a disciplinelor opţionale/an şcolar.
        De asemenea, elevii, prin reprezentanţi în diferitele structuri specifice ale şcolii, iau parte la procesul decizional din unitatea de învăţământ, fiind încurajaţi să facă propuneri, să sprijine şi să se implice în dezvoltarea de activităţi şi proiecte educaţionale cu scop de dezvoltare personală, dar şi privind contribuţia tuturor la o cultură organizaţională care să asigure starea de bine tuturor, precum şi o prezenţă activă a şcolii în viaţa comunităţii. În acest sens, feedbackul furnizat de elevi şi descentralizarea unor decizii curriculare şi de alt tip la nivelul acestora trebuie să devină indicatori de calitate ai procesului de învăţământ.

    D.8. Autonomie şi responsabilitate
     Prin Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, unităţile de învăţământ sunt responsabilizate pentru a-şi defini propria identitate, pornind de la asumarea filierei, conform art. 33 alin (3), prin proiectul planului de şcolarizare, prin posibilitatea de a organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru anumite specializări sau pentru toate specializările, pentru maximum 50% din numărul de locuri atribuite prin planul de şcolarizare.
        Din perspectiva autonomiei, unitatea de învăţământ decide atât asupra ofertei de discipline/module de pregătire care fac obiectul CDEOŞ, cât şi asupra segmentului flexibil al curriculumului de specialitate, având posibilitatea de a oferi studiul extins/intensiv la o varietate de discipline de specialitate. În situaţia existenţei segmentului flexibil al curriculumului de specialitate, în baza unei fundamentări care ia în considerare atât resursele unităţii de învăţământ, cât şi o analiză de nevoi de învăţare a elevilor, modul de distribuire a orelor către anumite discipline de specialitate va avea ca scop studiul dezvoltat al respectivelor discipline care să asigure o învăţare relevantă din perspectiva viitoarelor alegeri de trasee academice şi profesionale în specialitate, precum şi premisele pentru performanţă în relaţie cu olimpiade şi concursuri şcolare.
        Un alt element priveşte autonomia organizării schemelor orare la nivelul unităţii de învăţământ. În acest sens, planurile-cadru prezintă distribuţia generală a numărului de ore/săptămână pentru fiecare disciplină şi pentru fiecare an de studiu. Unităţile de învăţământ au posibilitatea de repartizare a bugetului total de ore alocat fiecărei discipline într-o altă distribuţie/frecvenţă decât cea prezentată în planurile-cadru.
        Raportarea la bugetele anuale de ore ale fiecărei discipline permite:
    - dezvoltarea programelor şcolare pentru discipline/module de studiu care să aibă o încărcare a activităţilor de învăţare în relaţie cu bugetul total de timp alocat, diminuându-se variabile care pot conduce la supraîncărcare;
    – normarea cadrelor didactice.

        În ansamblul constructului curricular şi în raport cu acesta, autonomia, flexibilitatea şi responsabilitatea vor viza o serie de dimensiuni (de exemplu, finalităţile, conţinutul, strategiile, evaluarea şi timpul de instrucţie) şi de tipuri de decizie (de exemplu, de a selecta, a adapta, a completa, a reduce, a crea sau co-crea elemente curriculare). Acestea pot avea diferite grade de impact curricular, de la unul minor, până la unul semnificativ. Prin noile planuri-cadru, pe diferite dimensiuni şi tipuri de decizie, se face un prim pas în sensul asigurării autonomiei şi flexibilizării curriculare. Prin programele şcolare şi prin elemente suport pentru aplicarea curriculumului, urmează să se asigure paşii care să contureze un nivel superior al descentralizării curriculare.

    D.9. Accent pe constructivism, contextualizare, aplicabilitate şi abordări integrate
        La elaborarea planurilor-cadru de învăţământ s-au avut în vedere atât nevoile specifice ale fiecărei filiere şi fiecărui profil, cât şi integrarea acestor nevoi într-o structură unitară.
        În învăţământul liceal tehnologic, o atenţie deosebită s-a acordat pentru asigurarea celor două tipuri de ieşiri: absolvenţi care finalizează trei ani de studiu, cu posibilitatea de certificare a calificărilor profesionale de nivel 3 CNC, respectiv absolvenţi care finalizează întreg parcursul liceal (4 ani de studiu), cu posibilitatea de certificare a calificărilor profesionale de nivel 4 CNC şi înscrierea la examenul naţional de bacalaureat. Tot din perspectiva învăţământului liceal tehnologic s-a asigurat, prin curriculumul de specialitate şi prin CDEOŞ, necesarul de ore de teorie şi practică pentru modulele de specialitate, cu o alocare corespunzătoare a orelor de practică, atât prin stagii săptămânale, după caz cu număr diferit de săptămâni în funcţie de nevoile specifice domeniilor de pregătire, cât şi prin practică săptămânală pe tot parcursul anului şcolar, în cazul învăţământului dual, mai ales, practica fiind în relaţie directă cu ocupaţia/ocupaţiile de pe piaţa muncii, urmând a fi desfăşurată în condiţii reale, la locul de muncă, în baza parteneriatelor încheiate de unitatea de învăţământ cu operatorii economici de profil.
        Indiferent de filieră, profil şi specializare/calificare profesională, învăţarea trebuie să fie corelată cu realităţile, nevoile şi competenţele cerute de piaţa muncii. În acest sens, în completarea planurilor-cadru se va avea în vedere elaborarea programelor şcolare pentru disciplinele/modulele obligatorii, dar şi pentru viitoare opţionale în ofertă naţională, cu accent pe constructivism, contextualizare, aplicabilitate şi abordări integrate. În acest sens, mediului socioeconomic trebuie să-i fie recunoscut rolul de contributor (colaborator) la actul educaţional, cu sugestii şi contribuţii curriculare. Unităţile de învăţământ trebuie să se deschidă spre contribuţiile specialiştilor din mediul socioeconomic care, prin colaborare cu personalul didactic, pot asigura mai eficient transferul unor competenţe necesare (de exemplu, privitor la educaţia juridică, educaţia financiară, tehnologie, aspecte vocaţionale etc.). Aceste aspecte trebuie să devină indicatori de calitate ai procesului de învăţământ.
        Elemente de multidisciplinaritate, interdisciplinaritate şi transdisciplinaritate vor face obiectul fiecărei programe şcolare, urmărindu-se astfel sustenabilitatea învăţării, prin asigurarea transferabilităţii competenţelor generale şi specifice în viitoare contexte de viaţă personală, familială, de grup/comunitară, precum şi profesionale, pe termen mediu şi lung, prefigurând un traseu asumat de învăţare pe tot parcursul vieţii. Având în vedere etapa de vârstă a elevilor din învăţământul liceal, curriculumul trebuie să fie şi o sursă pentru practici parentale validate ştiinţific, în beneficiul copiilor şi familiei.
        Prin viitoarele programe şcolare şi prin abilitarea curriculară a cadrelor didactice se va urmări o mai bună corelare între practicile de predare-învăţare-evaluare şi competenţele ce trebuie formate la elevi, cu atenţie pe pedagogie, centrarea pe elev a demersurilor didactice, printr-un mai bun management al feedback-ului şi al diferenţierii/personalizării în funcţie de nevoi şi interese de învăţare, care să asigure rezultate mai bune ale învăţării şi un pronunţat caracter incluziv al educaţiei.

    D.10. Monitorizare şi revizuire
        Având în vedere elemente noi de flexibilizare a planurilor-cadru, precum şi realităţile, perspectivele şi oportunităţile domeniul educaţiei, aplicarea planurilor-cadru de învăţământ va avea asociat un proces de monitorizare prin care să se colecteze date care să permită luarea de măsuri şi identificarea direcţiilor de revizuire (îmbunătăţire sau de adaptare) a planurilor-cadru.
        Un pas esenţial va presupune stabilirea unor mecanisme clare de evaluare a curriculumului scris (intenţionat) şi a curriculumului aplicat, care să includă instrumente calitative şi cantitative, adaptate nevoilor diverse ale elevilor şi unităţilor de învăţământ.
        Observarea directă a activităţilor din clasă, analiza performanţelor elevilor la nivel local, regional şi naţional, precum şi consultarea actorilor implicaţi - profesori, elevi, părinţi şi comunităţi - sunt etape esenţiale pentru a înţelege impactul curriculumului asupra procesului de învăţare. Direcţiile de dezvoltare ar trebui să promoveze o raportare mai frecventă şi transparentă a rezultatelor, accesibilă tuturor părţilor interesate.
        Revizuirea curriculumului, fundamentată pe rezultatele monitorizării şi evaluării, trebuie să fie un proces flexibil şi periodic, care să asigure integrarea elementelor de noutate de la nivel mondial, în acord cu priorităţile naţionale. În acest sens, este necesară o colaborare extinsă între instituţii şi organizaţii naţionale şi internaţionale, precum OECD, care pot oferi modele şi instrumente pentru actualizarea temelor/conţinuturilor, precum şi a metodelor. Accentul ar trebui să fie pus pe transferabilitatea competenţelor, ca repere pentru rezultatele învăţării, astfel încât curriculumul să rămână relevant într-o societate aflată în continuă schimbare. De asemenea, revizuirea periodică trebuie să includă soluţii inovatoare pentru adaptarea la noile tehnologii educaţionale şi la diversitatea culturală, asigurând că procesul educaţional este incluziv şi centrat pe elev.



    IV. PROFILUL SPECIFIC DE FORMARE AL ABSOLVENTULUI DE LICEU TEORETIC, TEHNOLOGIC ŞI VOCAŢIONAL
        La elaborarea proiectelor de plan-cadru de învăţământ s-au avut în vedere elementele generale, cât şi cele specifice ale profilului de formare, pentru a asigura identitatea fiecărei filiere şi, după caz, a fiecărui profil.
     Profilul general, aprobat prin O.M.E. nr. 6731/2023, corespunde în mod direct curriculumului-nucleu (trunchiului comun), dar vizează indirect şi curriculumul de specialitate şi curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii. Profilul specific completează profilul general, fiind în corespondenţă directă cu segmentul CS - curriculum de specialitate.
        Tabelul nr. 3.1. - Profilul specific al absolventului, filiera teoretică - profilul real

┌──────────────────┬───────────────────┐
│ │Identifică şi │
│ │valorizează │
│ │informaţii │
│ │matematice, │
│ │ştiinţifice şi │
│ │tehnologice, │
│ │evaluează calitatea│
│ │şi acurateţea │
│ │acestora. │
│ │Utilizează şi │
│ │dezvoltă modele │
│ │matematice şi │
│ │proprii ştiinţelor,│
│ │inclusiv prin │
│ │utilizarea noilor │
│ │tehnologii şi │
│ │integrarea unor │
│ │noţiuni │
│ │fundamentale din │
│ │domeniul │
│ │Inteligenţei │
│ │Artificiale (IA). │
│ │Formulează │
│ │întrebări şi │
│ │defineşte probleme │
│ │proprii domeniului │
│Descriptori ai │matematic, al │
│competenţelor de │ştiinţelor şi al │
│specialitate │tehnologiilor │
│reflectând triada │informatice. │
│cunoştinţe │Furnizează │
│declarative (ce │argumente logice, │
│ştim să comunicăm)│implicându-se activ│
│– cunoştinţe │în teme matematice,│
│procedurale (ce │ştiinţifice şi cu │
│ştim să facem) - │privire la │
│valori (ce este │tehnologii. │
│important şi de │Analizează şi │
│ce) │interpretează date │
│ │matematice, │
│ │ştiinţifice şi │
│ │legate de │
│ │tehnologii, în │
│ │cadrul unor │
│ │proiecte de │
│ │microcercetare, │
│ │specifice STEM. │
│ │Abordează critic │
│ │problematica din │
│ │domeniul │
│ │matematicii, │
│ │ştiinţelor şi │
│ │tehnologiilor, │
│ │inclusiv din │
│ │perspectiva │
│ │implicaţiilor etice│
│ │şi profesionale. │
│ │Transferă │
│ │cunoaşterea │
│ │matematică şi │
│ │utilizează │
│ │tehnologii pentru │
│ │rezolvarea │
│ │problemelor din │
│ │domeniul ştiinţelor│
│ │şi din realitate. │
└──────────────────┴───────────────────┘


        Tabelul nr. 3.2. - Profilul specific al absolventului, filiera teoretică - profilul umanist

┌─────────────────┬────────────────────┐
│ │Identifică scopul │
│ │surselor pe care le │
│ │accesează şi │
│ │determină acurateţea│
│ │şi fiabilitatea │
│ │acestora. │
│ │Prelucrează şi │
│ │interpretează │
│ │informaţii, dovezi │
│ │şi/sau date, pentru │
│ │a exprima idei, │
│ │puncte de vedere, │
│ │percepţii şi │
│ │interpretări, în mod│
│ │creativ, inclusiv în│
│ │contexte ŞTIAM │
│ │(ştiinţe, │
│ │tehnologii, │
│ │inginerie, arte, │
│ │matematică) şi │
│ │implicând noţiuni │
│ │fundamentale din │
│ │domeniul IA. │
│ │Formulează întrebări│
│ │despre evenimente, │
│ │fenomene şi │
│ │situaţii-problemă │
│ │specifice domeniului│
│ │umanist. │
│ │Exprimă gânduri şi │
│Descriptori ai │idei asupra unei │
│competenţelor de │varietăţi de │
│specialitate │subiecte, abstracte,│
│reflectând triada│specifice, │
│cunoştinţe │cotidiene, inclusiv │
│declarative (ce │culturale. │
│ştim să │Se exprimă clar şi │
│comunicăm) - │fără dificultate în │
│cunoştinţe │limba oficială, │
│procedurale (ce │maternă şi în limbi │
│ştim să facem) - │de circulaţie │
│valori (ce este │internaţională. │
│important şi de │Deţine un vocabular │
│ce) │dezvoltat în baza │
│ │căruia poate realiza│
│ │descrieri clare, │
│ │exprima puncte de │
│ │vedere şi dezvolta │
│ │argumente. │
│ │Colectează şi │
│ │organizează │
│ │informaţii, dovezi │
│ │şi/sau date, din │
│ │surse primare şi │
│ │secundare, accesate │
│ │prin diverse media. │
│ │Contribuie la │
│ │discuţiile de grup, │
│ │într-un registru │
│ │formal sau informal,│
│ │adecvat la situaţia │
│ │şi persoana │
│ │(persoanele) în │
│ │cauză. │
│ │Poate recunoaşte şi │
│ │interpreta indicii │
│ │socioculturale/ │
│ │sociolingvistice şi │
│ │poate modifica în │
│ │mod conştient │
│ │formele lingvistice │
│ │ale acestora de │
│ │exprimare pentru a │
│ │se exprima adecvat │
│ │fiecărei situaţii. │
└─────────────────┴────────────────────┘


        Tabelul nr. 3.3. - Profilul specific al absolventului, filiera tehnologică, toate profilurile

┌─────────────────┬────────────────────┐
│ │Identifică soluţii │
│ │la probleme │
│ │profesionale │
│ │specifice │
│ │calificării, prin │
│ │valorificarea │
│ │abilităţilor │
│ │cognitive şi │
│ │practice. │
│ │Aplică seturi de │
│ │cunoştinţe faptice │
│ │şi teoretice în │
│ │contexte largi, în │
│ │cadrul domeniului de│
│ │pregătire specific │
│ │calificării, │
│ │valorificând │
│ │competenţe de │
│Rezultatele │specialitate, │
│învăţării │transversale, │
│corespunzătoare │digitale, verzi şi │
│filierei │de antreprenoriat │
│tehnologice │social, privind │
│reflectând triada│managementul │
│cunoştinţe │carierei, în │
│declarative (ce │contexte de │
│ştim să │comunicare şi │
│comunicăm) – │colaborare/muncă în │
│cunoştinţe │echipă. │
│procedurale (ce │Gestionează, prin │
│ştim să facem) - │efort propriu, │
│valori (ce este │activităţi în care │
│important şi de │se implică, în │
│ce) │cadrul liniilor │
│ │directoare aferente │
│ │unor contexte │
│ │profesionale │
│ │previzibile, dar │
│ │care se pot schimba.│
│ │Supraveghează │
│ │activităţi de rutină│
│ │ale altor persoane, │
│ │preluând o anumită │
│ │responsabilitate, │
│ │pentru evaluarea şi │
│ │îmbunătăţirea │
│ │activităţilor │
│ │profesionale │
│ │specifice │
│ │calificării. │
│ │Transferă competenţe│
│ │de specialitate în │
│ │contexte variate. │
└─────────────────┴────────────────────┘


        Tabelul nr. 3.4. - Profilul specific al absolventului, vocaţională - profilul artistic

┌────────────────────┬─────────────────┐
│ │Utilizează, în │
│ │contexte variate,│
│ │elemente de │
│ │limbaj şi │
│ │mijloace de │
│ │expresie │
│ │artistică (în │
│ │funcţie de │
│ │specializare), │
│ │asigurând │
│ │sensibilizarea │
│ │socială │
│ │Se exprimă │
│ │artistic (vizual,│
│ │muzical, │
│ │coregrafic, │
│ │teatral), │
│ │utilizând tehnici│
│ │şi, în unele │
│ │cazuri, │
│Descriptori ai │instrumente │
│competenţelor de │specifice, │
│specialitate │inclusiv în │
│reflectând triada │contexte ŞTIAM. │
│cunoştinţe │Se exprimă, prin │
│declarative (ce ştim│artă, la nivelul │
│să comunicăm) – │dimensiunilor │
│cunoştinţe │afective, │
│procedurale (ce ştim│creative şi │
│să facem) - valori │estetice ale │
│(ce este important │propriei │
│şi de ce) │personalităţi. │
│ │Promovează │
│ │elemente de │
│ │patrimoniu │
│ │cultural/opere de│
│ │artă la diferite │
│ │niveluri (local, │
│ │regional, │
│ │naţional şi │
│ │universal). │
│ │Valorifică │
│ │potenţialul │
│ │creativ propriu, │
│ │în contexte │
│ │diferite ale │
│ │vieţii sociale şi│
│ │profesionale. │
│ │Transferă │
│ │competenţe de │
│ │specialitate în │
│ │contexte variate.│
└────────────────────┴─────────────────┘


        Tabelul nr. 3.5. - Profilul specific al absolventului, filiera vocaţională - profilul militar

┌─────────────────┬────────────────────┐
│ │Internalizează │
│ │regulile de conduită│
│ │în scopul │
│ │socializării │
│ │militare primare. │
│ │Utilizează şi aplică│
│ │noţiuni şi concepte │
│ │specifice domeniului│
│ │militar, precum şi │
│ │practici generale de│
│ │securitate │
│ │cibernetică, în │
│Descriptori ai │executarea şi │
│competenţelor de │conducerea de │
│specialitate │activităţi cu │
│reflectând triada│specific militar, │
│cunoştinţe │care presupun efort │
│declarative (ce │fizic şi psihic, │
│ştim să │competenţe digitale │
│comunicăm) – │şi de comunicare în │
│cunoştinţe │limbile oficiale ale│
│procedurale (ce │NATO. │
│ştim să facem) - │Manifestă un │
│valori (ce este │comportament etic şi│
│important şi de │responsabil, │
│ce) │fundamentat pe │
│ │valori specifice │
│ │profesiei militare. │
│ │Stabileşte roluri │
│ │proprii, actuale şi │
│ │de perspectivă, în │
│ │raport cu │
│ │oportunităţile │
│ │identificate în │
│ │sistemul militar. │
│ │Transferă competenţe│
│ │de specialitate în │
│ │contexte variate. │
└─────────────────┴────────────────────┘


        Tabelul nr. 3.6. - Profilul specific al absolventului, filiera vocaţională - profilul pedagogic

┌──────────────────┬───────────────────┐
│ │Identifică diferite│
│ │nevoi de învăţare │
│ │şi dezvoltare ale │
│ │beneficiarului │
│ │(antepreşcolar/ │
│ │preşcolar/şcolar), │
│ │în vederea │
│ │adaptării │
│ │activităţilor │
│ │educaţionale şi │
│ │organizării unor │
│ │intervenţii │
│ │remediale. │
│ │Utilizează o │
│ │varietate de │
│ │strategii │
│ │didactice, precum │
│ │şi tehnologii │
│ │digitale pentru │
│ │sprijinirea │
│ │activităţilor │
│ │educaţionale. │
│ │Valorifică │
│ │experienţe de │
│ │învăţare ale │
│ │beneficiarilor │
│ │(antepreşcolar/ │
│ │preşcolar/şcolar), │
│ │dobândite în alte │
│ │contexte. │
│Descriptori ai │Proiectează, │
│competenţelor de │desfăşoară, │
│specialitate │evaluează, │
│reflectând triada │ameliorează şi │
│cunoştinţe │optimizează │
│declarative (ce │activităţi │
│ştim să comunicăm)│didactice/ │
│– cunoştinţe │educaţionale, │
│procedurale (ce │implicând elemente │
│ştim să facem) - │de creativitate. │
│valori (ce este │Creează un mediu de│
│important şi de │învăţare propice │
│ce) │dezvoltării │
│ │armonioase a │
│ │copilului (sigur pe│
│ │sine, corect, │
│ │confortabil, │
│ │prietenos etc.). │
│ │Manifestă un set de│
│ │valori şi │
│ │comportamente │
│ │etice, precum şi │
│ │responsabilităţi │
│ │faţă de profesia │
│ │didactică, inclusiv│
│ │cu alte cadre │
│ │didactice şi cu │
│ │alţi factori │
│ │implicaţi în │
│ │educaţie. │
│ │Reflectează critic │
│ │asupra │
│ │comportamentului │
│ │profesional, prin │
│ │raportare la │
│ │exigenţele proprii │
│ │şi la aşteptările │
│ │celorlalţi şi │
│ │consolidează │
│ │motivaţii pentru │
│ │dezvoltarea │
│ │profesională │
│ │continuă. │
└──────────────────┴───────────────────┘


        Tabelul nr. 3.7. - Profilul specific al absolventului, filiera vocaţională - profilul sportiv

┌──────────────────┬───────────────────┐
│ │Valorifică optim, │
│ │în competiţii, │
│ │potenţialul fizic, │
│ │tehnic, tactic, │
│ │psihologic si │
│ │teoretic, dobândit │
│ │prin pregătirea │
│ │sportivă practică. │
│ │Valorifică │
│ │componenţele │
│ │specifice │
│ │pregătirii sportive│
│ │proprii, prin │
│ │integrarea │
│ │cunoştinţelor şi a │
│ │metodologiei │
│ │însuşite în │
│ │pregătirea sportivă│
│Descriptori ai │practică. │
│competenţelor de │Manifestă calităţi │
│specialitate │de organizator, │
│reflectând triada │arbitru si │
│cunoştinţe │conducător al │
│declarative (ce │activităţilor │
│ştim să comunicăm)│sportive de │
│– cunoştinţe │instruire şi de │
│procedurale (ce │concurs/ │
│ştim să facem) - │competiţionale a │
│valori (ce este │grupelor de │
│important şi de │iniţiere în │
│ce) │disciplina sportivă│
│ │în care s-a │
│ │specializat. │
│ │Manifestă constant │
│ │un comportament │
│ │bazat pe respect │
│ │faţă de reguli, │
│ │competitori, │
│ │organizatori, │
│ │arbitri şi │
│ │spectatori │
│ │Evaluează obiectiv │
│ │randamentul sportiv│
│ │propriu, al │
│ │partenerilor şi al │
│ │competitorilor. │
│ │Transferă │
│ │competenţe de │
│ │specialitate în │
│ │contexte variate. │
└──────────────────┴───────────────────┘


        Tabelul nr. 3.8. - Profilul specific al absolventului, filiera vocaţională - profilul teologic

┌───────────────────┬──────────────────┐
│ │Utilizează corect │
│ │limbajul teologic.│
│ │Corelează │
│ │cunoştinţele │
│ │religioase cu cele│
│ │dobândite la alte │
│ │discipline de │
│ │învăţământ. │
│ │Interpretează │
│ │fapte, fenomene şi│
│ │atitudini din │
│Descriptori ai │viaţa cotidiană, │
│competenţelor de │în relaţie cu │
│specialitate │valorile │
│reflectând triada │religioase ale │
│cunoştinţe │propriei credinţe │
│declarative (ce │şi cu respectarea │
│ştim să comunicăm) │diversităţii │
│– cunoştinţe │religioase a │
│procedurale (ce │lumii. │
│ştim să facem) - │Valorizează │
│valori (ce este │învăţăturile de │
│important şi de ce)│credinţă în viaţa │
│ │comunităţii. │
│ │Transpune valori │
│ │şi cunoştinţe │
│ │religioase în │
│ │structura │
│ │propriilor │
│ │atitudini şi │
│ │comportamente. │
│ │Transferă │
│ │competenţe de │
│ │specialitate în │
│ │contexte variate. │
└───────────────────┴──────────────────┘



    V. ALFABETIZARE FUNCŢIONALĂ, PREVENIRE A ABANDONULUI ŞCOLAR ŞI ABORDĂRI ŞTIAM ÎN PLANURILE-CADRU PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL CU FRECVENŢĂ ZI
     În conformitate cu Anexa la Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, definiţiile alfabetizării funcţionale (definiţia 3) şi ale abordării ŞTIAM (definiţia 54) fundamentează orientarea noului curriculum liceal spre dezvoltarea de competenţe transversale, aplicabile în viaţa reală şi suport al învăţării pe tot parcursul vieţii, fiind în concordanţă cu obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD 4 - educaţie de calitate), Recomandarea Consiliului UE privind competenţele-cheie din 2018, dar şi cu documentele de politici naţionale privind educaţia digitală şi inovarea.
        În acest sens, planurile-cadru pentru învăţământul liceal, forma cu frecvenţă zi, sunt proiectate astfel încât să ofere elevilor oportunităţi de a învăţa într-un mod integrat, bazat pe investigaţie, colaborare, rezolvare de probleme şi exprimare creativă - în spiritul acestor două repere strategice, urmând a fi completate prin programele şcolare care vor detalia competenţele generale şi specifice, metodele de lucru şi resursele necesare.
        Astfel, alfabetizarea funcţională reprezintă un set de competenţe care permite unei persoane să ia decizii în mod autonom, pentru a-şi atinge obiectivele, pentru a-şi dezvolta potenţialul şi pentru a participa în societate. Alfabetizarea funcţională cuprinde următoarele componente:
    a) competenţa de a înţelege, a utiliza şi a evalua texte şi de a reflecta asupra acestora;
    b) alfabetizarea matematică, definită drept competenţa de a utiliza raţionamentul, conceptele, procedurile, faptele şi instrumentele matematice pentru a descrie, explica şi prezice fenomene;
    c) alfabetizarea ştiinţifică, definită drept competenţa de a interacţiona cu probleme legate de ştiinţă şi cu ideile ştiinţei, ca un cetăţean reflexiv, pentru a descrie, explica şi evalua datele şi dovezile în mod ştiinţific.

        În sensul dat de lege, planurile-cadru pentru învăţământul liceal, forma cu frecvenţă zi, răspund acestei cerinţe prin:
    - cuprinderea în trunchiul comun a unor discipline cheie, precum limba română, matematică, ştiinţe, TIC, toate vizând explicit formarea unor competenţe de alfabetizare funcţională;
    – accentul pe aplicabilitate şi contextualizare, menţionat ca direcţie de dezvoltare (D.9), care cere ca programele şcolare viitoare să abordeze conţinuturile din perspectiva problemelor reale, a nevoilor comunităţii şi a realităţilor socio-economice; această perspectivă depăşeşte simpla acumulare de cunoştinţe, solicitând dezvoltarea gândirii critice, a exprimării clare şi a transferului inter- şi transdisciplinar.
    – evaluarea axată pe competenţe, susţinută de dezvoltarea standardelor naţionale de evaluare, care va măsura nu doar reproducerea acestora ci, mai ales, gradul de utilizare funcţională a cunoştinţelor, în mod activ, reflexiv şi contextualizat, pentru rezolvarea de probleme reale, participarea la viaţa socială, profesională şi personală.

        Pentru atingerea obiectivelor propuse, sunt esenţiale formarea continuă a cadrelor didactice, dezvoltarea de resurse educaţionale transdisciplinare şi implementarea unui sistem de monitorizare a alfabetizării funcţionale, ca indicator de calitate al curriculumului aplicat.
        Referitor la abandonul şcolar, în cazul învăţământului liceal şi specificul grupei de vârste a elevilor, riscul de abandon apare într-un moment critic al formării personale şi profesionale a adolescenţilor, cu posibile consecinţe directe asupra integrării sociale şi economice viitoare. Prin structurarea noilor planuri-cadru, Ministerul Educaţiei şi Cercetării urmăreşte să răspundă mai bine nevoilor elevilor aflaţi în risc educaţional, printr-o ofertă curriculară mai flexibilă, coerentă şi relevantă. A fost avută în vedere regândirea semnificaţiilor segmentelor curriculare, integrarea competenţelor transversale, precum şi echilibrarea între disciplinele obligatorii şi cele la alegere, într-un mod care susţine participarea, motivaţia şi succesul şcolar al tuturor elevilor.
        Incluziunea educaţională este un principiu esenţial al politicilor curriculare actuale şi este reflectată în planurile-cadru pentru învăţământul liceal prin deschiderea către trasee diferenţiate, diversitate culturală, nevoi educaţionale speciale şi contexte sociale variate.
     Ca strategie care să asigure funcţionarea integrată a sprijinului pentru elevii aflaţi în dificultate/risc de abandon şcolar, noile planuri-cadru au fost gândite în corelaţie cu programele şi serviciile educaţionale menţionate în Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, precum programul "Şcoala după şcoală", care oferă activităţi educative complementare, recreative sau de consolidare a învăţării, programul "Învăţare remedială", destinat elevilor cu dificultăţi de învăţare sau aflaţi în risc de abandon, inclusiv din învăţământul liceal, respectiv Programul Naţional Integrat de Reducere a Abandonului Şcolar, axat pe asigurarea transportului gratuit, burse sociale, rechizite şi acces la masa sănătoasă.
     Tot în acest context, legea prevede la art. 67 alin. (5) lit. f) adaptarea curriculară ca una dintre măsurile de incluziune şi sprijin pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale sau aflaţi în risc de excluziune educaţională. Astfel, planurile-cadru pentru învăţământul liceal se aliniază cu obiectivele proiectului "Reglementări noi pentru un curriculum relevant şi educaţie deschisă", implementat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, care prevede elaborarea şi pilotarea a 10 strategii de adaptare curriculară în licee cu un număr mare de elevi vulnerabili. Aceste adaptări vizează nu numai planurile-cadru, ci toate elementele reglatoare ale curriculumului şi pot presupune flexibilizarea orarului, accent pe competenţe funcţionale, personalizarea conţinuturilor, contextualizarea învăţării şi utilizarea resurselor digitale în procesul de învăţare, fiind acordată atenţia cuvenită formării cadrelor didactice pentru sprijin specific şi colaborarea cu serviciile de consiliere şcolară. Privite drept cadru cu multiple elemente de autonomie şi flexibilitate, planurile-cadru permit implementarea acestor strategii, iar unităţilor de învăţământ să adapteze organizarea şi desfăşurarea procesului educaţional în funcţie de nevoile proprii ale elevilor şi vulnerabilităţilor acestora. Astfel, adaptările curriculare şi flexibilitatea oferită de noua structură curriculară permit personalizarea parcursului educaţional al elevilor, reducând presiunea uniformizării şi susţinând integrarea socio-educaţională şi profesională, după caz.
        Abordarea ŞTIAM (STEM/STEAM) este consacrată ca reper internaţional pentru pregătirea elevilor pentru o societate a inovaţiei şi a tehnologiei, prin lege reprezentând o abordare educaţională care formează competenţe în domeniile ştiinţei, tehnologiei, ingineriei, artei şi matematicii, prin înţelegerea fenomenelor din viaţa reală din perspective diferite, într-o manieră interdisciplinară.
        Planurile-cadru reflectă abordarea ŞTIAM astfel:
    a) în raport cu structura curriculară:
    - gruparea disciplinelor pe arii curriculare facilitează conexiuni între ştiinţe, matematică şi tehnologii;
    – integrarea artelor în zona disciplinelor obligatorii (ex. educaţie vizuală, muzicală, teatrală) susţine expresia creativă în cadrul demersurilor STEM → STEAM;
    – prezenţa disciplinei TIC la toate filierele şi în toţi anii de studiu, inclusiv precizări pentru orientarea elaborării programelor şcolare spre includerea unor elemente legate de bazele programării, IA şi securitate cibernetică;

    b) la nivel de principii de proiectare curriculară:
    - orientarea explicită spre "constructivism, contextualizare şi abordări integrate" (D.9), menţionând multidisciplinaritatea, interdisciplinaritatea şi transdisciplinaritatea ca direcţii pentru viitoarele programe şcolare;
    – se prevede dezvoltarea unor opţionale integrate, semnificative din perspectiva interdisciplinarităţii, în care se vor putea aborda teme complexe precum sustenabilitatea, digitalizarea, IA etc., într-un mod transcurricular, inclusiv ŞTIAM.


     Conform Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, art. 19 alin. (19) lit. b) şi art. 207 alin. (2) prevăd organizarea şi funcţionarea cluburilor şi cercurilor ŞTIAM, la nivelul unităţilor de învăţământ fiind încurajată înfiinţarea de laboratoare de informatică, de ştiinţe, tehnologie, inginerie, artă şi matematică (ŞTIAM), prin care să se asigure dezvoltarea competenţelor ŞTIAM, atât prin curriculum, cât şi complementar.

    VI. ELEMENTE STRUCTURALE ALE PLANURILOR-CADRU PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL
        Planurile-cadru de învăţământ liceal păstrează elemente structurale ale planurilor-cadru pentru învăţământul primar şi gimnazial şi adaugă o serie de elemente specifice acestui nivel de învăţământ.
        Se menţine gruparea disciplinelor/modulelor de studiu pe ariile curriculare Limbă şi comunicare, Matematică şi ştiinţe ale naturii, Om şi societate, Arte, Educaţie fizică, sport şi sănătate, Tehnologii, respectiv Consiliere şi orientare.
        Planurile-cadru pentru învăţământul liceal cuprind următoarele segmente curriculare: trunchi comun (TC), curriculum de specialitate (CS), curriculum la decizia elevului din oferta şcolii (CDEOŞ).
        Conform Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, disciplinele pot fi şi de tip modular, în sensul în care o disciplină şcolară modulară reprezintă acea disciplină al cărei studiu se poate desfăşura pe o perioadă de timp mai mică de un an şcolar.
        Planurile-cadru stabilesc numărul de ore alocat pentru fiecare disciplină/modul pentru o săptămână.
        În planurile-cadru pentru învăţământul liceal, filiera tehnologică, se asociază şi numărul total de ore/an şcolar alocate stagiilor de pregătire practică.
        Pentru fiecare plan-cadru de învăţământ există note specifice în care sunt incluse precizări şi detalieri necesare aplicării.

    VII. TRUNCHIUL COMUN (TC)
        Pentru învăţământul liceal, trunchiul comun se constituie din discipline/domenii de studiu/module de pregătire obligatorii tuturor elevilor, indiferent de filieră, profil şi specializare/calificare profesională, astfel: un număr de 15 discipline la fiecare dintre clasele a IX-a şi a X-a, cu buget cumulat săptămânal de 19 ore la clasa a IX-a şi de 20 de ore la clasa a X-a, respectiv dintr-un număr de 12 discipline la clasa a XI-a şi 11 discipline la clasa a XII-a, cu buget cumulat săptămânal de 14 ore la clasa a XI-a şi de 13 ore la clasa a XII-a. Majoritatea disciplinelor din TC sunt în corespondenţă cu probe ale examenului naţional de bacalaureat (obligatorii/la alegere).
        Trunchiul comun asigură, în principal, dezvoltarea culturii generale, contribuie la formarea competenţelor-cheie şi susţine alfabetizarea funcţională, fiind în relaţie directă cu profilul de formare al absolventului, acoperind toate ariile curriculare, cel puţin în clasele a IX-a şi a X-a.
        Programele şcolare pentru disciplinele cu alocare orară în acest segment curricular sunt elaborate de grupurile de lucru specifice, constituite la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
        Tabelul nr. 4 - Trunchiul comun - discipline şi alocarea bugetelor de ore pe ani de studiu/cumulat. Corespondenţa cu probe ale examenului naţional de bacalaureat

┌───────────────────┬───────────────────────┬───────┬─────────────┬──────────────┐
│ │Număr de ore alocate │ │Corespondenţă│ │
│ │din segmentul TC │Total │discipline TC│Indicativ │
│ARII CURRICULARE ├─────┬─────┬─────┬─────┤ore │cu probe ale │probă examen │
│Discipline/ Module │Clasa│Clasa│Clasa│Clasa│TC/ │examenului │naţional de │
│ │a │a X-a│a │a │liceu*)│naţional de │bacalaureat**)│
│ │IX-a │ │XI-a │XII-a│ │bacalaureat │ │
├───────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┤
│LIMBĂ ŞI COMUNICARE│6 │6 │5 │5 │782 │ │ │
├───────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┤
│Limba şi literatura│ │ │ │ │ │ │ │
│română │ │ │ │ │ │ │ │
│(inclusiv unităţi │ │ │ │ │ │ │ │
│de învăţare de │ │ │ │ │ │ │ │
│gramatică, │3 │3 │2 │2 │356 │Da │A01, A1/A2/A3 │
│respectiv elemente │ │ │ │ │ │ │ │
│de oratorie, │ │ │ │ │ │ │ │
│retorică şi │ │ │ │ │ │ │ │
│abilităţi media) │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┤
│Limba modernă 1 │ │ │ │ │ │ │ │
│(inclusiv elemente │2 │2 │2 │2 │284 │Da │B(*1), E a) │
│de │ │ │ │ │ │ │ │
│interculturalitate)│ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┤
│Limba modernă 2 │1 │1 │1 │1 │142 │Da │B(*1), E a) │
├───────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┤
│MATEMATICĂ ŞI │5 │5 │- │- │360 │ │ │
│ŞTIINŢE ALE NATURII│ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┤
│Matematică │2 │2 │- │- │144 │Da │E a), E b), F │
├───────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┤
│Biologie │1 │1 │- │- │72 │Da │E a), E b), F │
├───────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┤
│Chimie │1 │1 │- │- │72 │Da │E a), E b), F │
├───────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┤
│Fizică │1 │1 │- │- │72 │Da │E a), E b), F │
├───────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┤
│OM ŞI SOCIETATE │4 │5 │5 │5 │638 │ │ │
├───────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┤
│Istorie │ │ │ │ │ │ │ │
│(în clasele a XI-a │ │ │ │ │ │ │ │
│şi a XII-a, │ │ │ │ │ │ │ │
│disciplina se va │ │ │ │ │ │ │ │
│axa pe istoria │ │ │ │ │ │ │ │
│românilor şi a │1 │1 │1 │1 │142 │Da │E a), E b), F │
│României; Academia │ │ │ │ │ │ │ │
│Română va fi │ │ │ │ │ │ │ │
│implicată în │ │ │ │ │ │ │ │
│elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │
│curriculumului de │ │ │ │ │ │ │ │
│specialitate) │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼─────────────┴──────────────┤
│Istoria evreilor. │- │- │1 │- │36 │Nu │
│Holocaustul │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼────────────────────────────┤
│Istoria │ │ │ │ │ │ │
│comunismului din │- │- │- │1 │34 │Nu │
│România │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼─────────────┬──────────────┤
│Geografie │ │ │ │ │ │ │ │
│(în clasele a XI-a │ │ │ │ │ │ │ │
│şi a XII-a, │ │ │ │ │ │ │ │
│disciplina se va │ │ │ │ │ │ │ │
│axa pe geografia │ │ │ │ │ │ │ │
│României, va │ │ │ │ │ │ │ │
│conţine şi tematici│1 │1 │1 │1 │142 │Da │E a), E b), F │
│privind geologia; │ │ │ │ │ │ │ │
│Academia Română va │ │ │ │ │ │ │ │
│fi implicată în │ │ │ │ │ │ │ │
│elaborarea │ │ │ │ │ │ │ │
│curriculumului de │ │ │ │ │ │ │ │
│specialitate) │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┤
│Religie │ │ │ │ │ │ │ │
│(inclusiv cu │ │ │ │ │ │ │ │
│abordarea unor │ │ │ │ │ │ │ │
│aspecte moral-etice│ │ │ │ │ │ │ │
│şi privind │1 │1 │1 │1 │142 │Da │E a), E b), F │
│cultivarea │ │ │ │ │ │ │ │
│spiritului de │ │ │ │ │ │ │ │
│toleranţă şi a │ │ │ │ │ │ │ │
│respectului │ │ │ │ │ │ │ │
│reciproc) │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┤
│Disciplină │1 │2 │1 │1 │142 │Da │E a), E b), F │
│socio-umană***) │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┤
│ARTE │1 │1 │1 │- │108 │ │ │
├───────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼─────────────┴──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Nu (excepţie filiera │
│ │ │ │ │ │ │vocaţională, profil │
│Discipline din │1 │1 │1 │- │108 │artistic, în cazul în care │
│domeniul arte****) │ │ │ │ │ │orele sunt realocate │
│ │ │ │ │ │ │disciplinelor de │
│ │ │ │ │ │ │specialitate) │
├───────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼─────────────┬──────────────┤
│EDUCAŢIE FIZICĂ, │1 │1 │1 │1 │142 │ │ │
│SPORT ŞI SĂNĂTATE │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼─────────────┴──────────────┤
│ │ │ │ │ │ │Nu (excepţie filiera │
│Educaţie fizică şi │ │ │ │ │ │vocaţională, profil sportiv,│
│sport │1 │1 │1 │1 │142 │în cazul în care orele sunt │
│ │ │ │ │ │ │realocate disciplinelor de │
│ │ │ │ │ │ │specialitate) │
├───────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼─────────────┬──────────────┤
│TEHNOLOGII │1 │1 │1 │1 │142 │ │ │
├───────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┤
│Tehnologia │ │ │ │ │ │ │ │
│informaţiei şi a │ │ │ │ │ │ │ │
│comunicaţiilor │ │ │ │ │ │ │ │
│(inclusiv elemente │ │ │ │ │ │ │ │
│de securitate │ │ │ │ │ │ │ │
│cibernetică, │1 │1 │1 │1 │142 │Da │C │
│siguranţă pe │ │ │ │ │ │ │ │
│internet, IA, │ │ │ │ │ │ │ │
│elemente │ │ │ │ │ │ │ │
│introductive în │ │ │ │ │ │ │ │
│programare) │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼─────────────┼──────────────┤
│CONSILIERE ŞI │1 │1 │1 │1 │142 │ │ │
│ORIENTARE │ │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼─────────────┴──────────────┤
│Dezvoltare │ │ │ │ │ │ │
│personală şi │1 │1 │1 │1 │142 │Nu │
│consiliere pentru │ │ │ │ │ │ │
│carieră │ │ │ │ │ │ │
├───────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼───────┼─────────────┬──────────────┤
│Total ore TC /clasă│19 │20 │14 │13 │2350 │ │ │
└───────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴───────┴─────────────┴──────────────┘

        *) Totaluri orientative determinate pe o structură de 36 de săptămâni ale anilor şcolari ce corespund claselor a IX-a, a X-a şi a XI-a, respectiv de 34 de săptămâni la clasa a XII-a, incluzând şi săptămânile dedicate programelor naţionale Săptămâna verde şi Şcoala Altfel, ale căror metodologii vor fi revizuite, inclusiv din perspectiva aportului curricular.
     **) Indicative conform prevederilor art. 102 din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare.
     (*1) Cerinţele din Legea 198/2023, referitoare la susţinerea examenului naţional de bacalaureat la limbi moderne este respectată pentru fiecare dintre elevi, bugetul de ore de studiu pentru limba modernă 1 fiind constituit din cumularea bugetelor de ore de la nivelurile de învăţământ primar, gimnazial şi liceal (peste 800 de ore, suficient inclusiv pentru nivelul C1, conform Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi - CECRL), iar pentru limba modernă 2, din cumularea bugetelor de ore de la nivelurile gimnazial şi liceal (peste 400 de ore, suficient inclusiv pentru nivelul B1, conform CECRL*). În completare, posibilitatea elevilor de liceul de a studia limbă modernă prin CDEOŞ, pe grupe, în funcţie de nevoile particulare de învăţare identificate, aduce un plus adresat fiecărui elev, printr-un demers adaptat. (*https://europass.europa.eu/ro/common-european-framework-reference-language-skills)
        ***) În cadrul denumirii generale a disciplinei socio-umane, pentru toate filierele, profilurile şi specializările/calificările profesionale, bugetul de ore corespunzător TC este alocat următoarelor discipline specifice:

┌───────────┬──────┬─────────────────────┬─────────┬───────────────┐
│ │Clasa │Clasa a X-a │Clasa a │Clasa a XII-a │
│ │a IX-a│ │XI-a │ │
│ ├──────┼──────────┬──────────┼─────────┼───────────────┤
│ │ │ │ │ │Economie şi │
│ │ │ │ │ │educaţie │
│ │ │ │ │ │antreprenorială│
│Disciplină │ │ │ │ │(incluzând │
│socio-umană│ │ │ │ │abordări care │
│ │Logică│Psihologie│Sociologie│Filosofie│integrează şi │
│ │ │ │ │ │elemente de │
│ │ │ │ │ │educaţie │
│ │ │ │ │ │financiară şi │
│ │ │ │ │ │juridică - │
│ │ │ │ │ │legislaţia │
│ │ │ │ │ │muncii) │
├───────────┼──────┼──────────┼──────────┼─────────┼───────────────┤
│Nr. ore/ │1 │1 │1 │1 │1 │
│săptămână │ │ │ │ │ │
└───────────┴──────┴──────────┴──────────┴─────────┴───────────────┘


        ****) În cadrul denumirii generale a disciplinelor din domeniul arte, pentru toate filierele, profilurile şi specializările/calificările profesionale, bugetul de ore corespunzător TC este alocat următoarelor discipline specifice:

┌──────────┬─────────────────┬─────────────────┬─────────────────┐
│Discipline│Clasa a IX-a │Clasa a X-a │Clasa a XI-a │
│din ├────────┬────────┼────────┬────────┼────────┬────────┤
│domeniul │Educaţie│Educaţie│Educaţie│Educaţie│Educaţie│Educaţie│
│arte │muzicală│vizuală │muzicală│vizuală │teatrală│teatrală│
├──────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼────────┤
│Fracţiuni │ │ │ │ │ │ │
│din buget │0,5 │0,5 │0,5 │0,5 │0,5 │0,5 │
│ore/ │ │ │ │ │ │ │
│săptămână │ │ │ │ │ │ │
├──────────┼────────┴────────┼────────┴────────┼────────┴────────┤
│Nr. ore/ │1 │1 │1 │
│săptămână │ │ │ │
└──────────┴─────────────────┴─────────────────┴─────────────────┘



        În cazul învăţământului liceal vocaţional, în funcţie de profil şi după caz, orele din TC alocate disciplinei Religie, respectiv orele din TC alocate disciplinelor care nu fac obiectul probelor examenului naţional de bacalaureat pentru elevii de la celelalte filiere (disciplinele din domeniul arte, disciplina Sport) pot fi realocate disciplinelor de specialitate din CS. Aceste situaţii particulare vor fi evidenţiate în planurile-cadru şi detaliate, după caz, în notele specifice ale acestora.
        Tabelul nr. 5 - Direcţii de dezvoltare a programelor şcolare pentru disciplinele cu alocare orară din TC

┌──────────────┬───────────────────────┐
│Arii │Direcţii de dezvoltare │
│curriculare şi│a programelor şcolare │
│discipline cu │pentru disciplinele cu │
│alocare orară │alocare orară din TC │
│în TC │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │- conectarea │
│ │literaturii, limbii şi │
│ │culturii cu realitatea │
│ │contemporană şi │
│ │diversitatea culturală,│
│ │cu accent pe modul în │
│ │care literatura │
│ │reflectă societatea, │
│ │valorile şi evoluţia │
│ │culturală, evidenţiind │
│ │legătura dintre texte │
│ │literare şi contextul │
│ │istoric, social şi │
│ │cultural, precum şi pe │
│ │promovarea înţelegerii │
│ │şi respectului pentru │
│ │diversitatea │
│ │lingvistică şi │
│ │culturală, încurajând │
│LIMBĂ ŞI │elevii să exploreze │
│COMUNICARE*) │multiplele perspective │
│ │oferite de literaturile│
│ │lumii, │
│ │- orientarea învăţării │
│ │către înţelegerea şi │
│ │analiza problemelor │
│ │societăţii actuale, │
│ │procesul de învăţare │
│ │fiind direcţionat şi │
│ │spre discutarea temelor│
│ │relevante din │
│ │societatea │
│ │contemporană, cum ar fi│
│ │migraţia, │
│ │digitalizarea, │
│ │identitatea şi │
│ │schimbările sociale; │
│ │prin textele studiate │
│ │şi activităţile │
│ │propuse, elevii vor fi │
│ │încurajaţi să │
├──────────────┤reflecteze asupra │
│ │acestor probleme şi │
│ │să-şi dezvolte │
│ │abilităţile de gândire │
│ │critică şi exprimare │
│ │personală, │
│ │- accentuarea │
│ │perspectivei │
│ │literaturii ca expresie│
│ │a identităţii culturale│
│ │şi vector de coeziune │
│ │socială, în baza │
│ │rolului său de a │
│ │transmite tradiţii, │
│ │valori şi experienţe │
│ │umane, evidenţiind │
│ │contribuţiile │
│ │diverselor grupuri │
│ │sociale, inclusiv ale │
│ │femeilor şi │
│Limba şi │minorităţilor; │
│literatura │literatura va fi │
│română │abordată ca un spaţiu │
│Limba modernă │de întâlnire a │
│1 │diferitelor idei şi │
│Limba modernă │perspective, promovând │
│2 │incluziunea şi │
│*) Inclusiv │înţelegerea reciprocă, │
│prin Limba şi │- aprofundarea │
│literatura │studiului limbilor şi │
│maternă │comunicării pentru o │
│ │exprimare clară şi │
│ │corectă, cu acordarea │
│ │atenţiei elementelor │
│ │fundamentale ale │
│ │gramaticii şi regulilor│
│ │de comunicare, atât în │
│ │limba română, cât şi în│
│ │limbile moderne; elevii│
│ │vor fi ghidaţi să │
│ │înţeleagă structura şi │
│ │funcţiile limbii, să │
│ │comunice eficient în │
│ │contexte diverse şi să │
│ │aplice aceste │
│ │cunoştinţe în situaţii │
│ │reale, de la │
│ │conversaţii cotidiene │
│ │la prezentări şi │
│ │discuţii formale. │
│ │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │- valorificarea │
│ │relaţiilor dintre │
│ │ştiinţe şi viaţa │
│ │cotidiană, inclusiv din│
│ │perspectiva │
│ │interdisciplinară şi │
│ │transdisciplinară, prin│
│ │dezvoltarea de │
│ │activităţi şi proiecte │
│ │care evidenţiază │
│ │legătura dintre │
│ │cunoştinţele de │
│ │matematică, fizică, │
│ │chimie şi biologie cu │
│ │probleme reale, din │
│ │viaţa de zi cu zi, şi │
│ │cu alte domenii precum │
│ │tehnologia, medicina │
│ │sau economia, │
│ │- orientarea procesului│
│ │de învăţare spre o mai │
│ │bună înţelegere şi │
│ │rezolvare a problemelor│
│ │de mediu şi sănătate, │
│ │cu accent pe abordarea │
│ │ştiinţelor prin prisma │
│ │problemelor societăţii │
│ │contemporane, cum ar fi│
│ │schimbările climatice, │
│ │poluarea, bolile │
│ │moderne, dezvoltarea │
│ │durabilă, tehnologiile │
│ │hidrogenului, precum şi│
│ │alte aspecte relevante │
│ │pentru sănătatea şi │
│ │bunăstarea omului şi a │
│ │ecosistemului, │
│MATEMATICĂ ŞI │- valorificarea │
│ŞTIINŢE ALE │disciplinelor ca │
│NATURII │instrumente pentru │
│ │dezvoltarea gândirii │
│ │critice şi a │
│ │capacităţii de │
│ │rezolvare a problemelor│
│ │complexe, prin │
│ │promovarea │
│ │activităţilor care │
│ │încurajează elevii să │
│ │analizeze, să │
│ │interpreteze şi să │
│ │propună soluţii la │
│ │probleme reale, prin │
│ │aplicarea conceptelor │
│ │matematice şi │
│ │ştiinţifice, │
│ │- integrarea istoriei │
│ │ştiinţei şi a │
│ │contribuţiei │
│ │cercetătorilor de │
│ │diverse origini, fără │
│ │discriminare, pentru o │
│ │înţelegere holistică a │
│ │evoluţiei cunoaşterii, │
│ │inclusiv prin raportare│
│ │la descoperirile şi │
│ │invenţiile majore, │
│ │precum şi cu │
│ │evidenţierea │
│ │contribuţiilor │
│ │semnificative aduse de │
│ │cercetători din diverse│
│ │culturi şi perioade │
│ │istorice, pentru a │
│ │înţelege mai bine │
│ │dezvoltarea ştiinţei şi│
│ │tehnologiei, │
│ │- accentuarea rolului │
│ │experimentului şi al │
├──────────────┤învăţării prin │
│ │investigaţie şi │
│ │explorare directă, cu │
│ │promovarea metodelor de│
│ │învăţare prin │
│ │experiment, │
│ │investigaţie şi │
│ │simulare, care să │
│ │stimuleze curiozitatea │
│ │ştiinţifică şi să │
│ │permită elevilor să │
│ │înţeleagă conceptele │
│ │prin aplicare practică,│
│ │- valorizarea │
│ │contextelor în care │
│ │disciplinele au │
│ │aplicaţii în/utilizează│
│ │tehnologia digitală şi │
│ │inovaţiile moderne, │
│ │fundamente pentru │
│ │modele algoritmice, │
│ │gândire computaţională,│
│ │cu integrarea unor │
│ │activităţi care să pună│
│ │în evidenţă aplicaţiile│
│ │matematicii şi │
│ │ştiinţelor în │
│ │tehnologiile moderne, │
│ │cum ar fi inteligenţa │
│ │artificială, robotică, │
│ │genetică, medicină │
│ │personalizată, │
│ │inginerie sustenabilă │
│ │şi alte domenii │
│ │emergente, │
│ │- promovarea educaţiei │
│ │pentru sănătate prin │
│ │integrarea conceptelor │
│Matematică │de biologie, chimie şi │
│Biologie │fizică, prin abordări │
│Chimie │integrate despre corpul│
│Fizică │uman, nutriţie, igienă,│
│ │activitate fizică şi │
│ │impactul factorilor de │
│ │mediu asupra sănătăţii,│
│ │- dezvoltarea │
│ │competenţelor de │
│ │argumentare ştiinţifică│
│ │şi a comunicării │
│ │rezultatelor, asigurând│
│ │contexte relevante │
│ │pentru interpretarea de│
│ │date, redactarea unor │
│ │observaţii şi concluzii│
│ │în activităţi de │
│ │laborator şi │
│ │comunicarea eficientă a│
│ │concluziilor │
│ │experimentelor sau ale │
│ │investigaţiilor │
│ │ştiinţifice, utilizând │
│ │un limbaj adecvat, │
│ │- introducerea │
│ │conceptului de │
│ │responsabilitate etică │
│ │în ştiinţă şi │
│ │tehnologie, integrând │
│ │discuţii despre │
│ │dilemele etice în │
│ │ştiinţă, precum │
│ │utilizarea │
│ │biotehnologiilor, │
│ │inteligenţa │
│ │artificială, │
│ │cercetările │
│ │controversate şi │
│ │responsabilitatea │
│ │socială a oamenilor de │
│ │ştiinţă. │
│ │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │ │
│ │- promovarea unei │
│ │înţelegeri critice şi │
│ │reflexive asupra │
│ │trecutului şi a │
│ │evoluţiei sociale şi │
│ │culturale, orientând │
│ │studiul istoriei pe │
│ │analiza critică a │
│ │evenimentelor, │
│ │proceselor şi │
│ │personalităţilor │
│ │istorice, încurajând │
│ │elevii să reflecteze │
│ │asupra impactului │
│ │acestora asupra lumii │
│ │contemporane şi asupra │
│ │identităţii proprii şi │
│ │colective, │
│ │- propunerea unor │
│ │contexte de învăţare │
│ │integrată la nivelul │
│ │ariei curriculare │
│ │pentru a înţelege │
│ │problemele globale şi │
│ │provocările actuale, │
│OM ŞI │prin care elevii vor │
│SOCIETATE │explora concepte din │
│ │istorie, geografie, │
│ │economie şi filosofie, │
│ │precum şi pentru │
│ │aprofundarea │
│ │problematicilor majore │
│ │precum globalizarea, │
│ │schimbările climatice, │
│ │conflictele sociale şi │
│ │economice, migraţia şi │
│ │drepturile omului, │
│ │dezvoltând o │
│ │perspectivă │
│ │interdisciplinară │
│ │asupra lumii, │
│ │- dezvoltarea │
│ │abilităţilor de │
│ │argumentare, analiză a │
│ │informaţiilor, de luare│
│ │a deciziilor informate,│
│ │utilizând gândirea │
│ │critică, analitică şi │
│ │elemente de argumentare│
│ │logică, │
│ │- înţelegerea │
│ │diversităţii culturale,│
│ │religioase şi a │
├──────────────┤valorilor sociale, │
│ │încurajând respectul şi│
│ │dialogul intercultural,│
│ │precum şi dezvoltarea │
│ │interesului elevilor │
│ │pentru explorarea │
│ │diferitelor moduri de a│
│ │vedea lumea şi valorile│
│ │sociale care contribuie│
│ │la coeziunea │
│ │comunităţilor │
│ │- dezvoltarea │
│ │preocupărilor pentru │
│ │înţelegerea mediului şi│
│ │a impactului │
│ │activităţilor umane │
│ │asupra acestuia, precum│
│ │şi pentru înţelegerea │
│ │relaţiei dintre om şi │
│ │mediul înconjurător, │
│ │prin explorarea │
│ │problemelor actuale şi │
│ │de perspectivă, precum │
│ │sustenabilitatea, │
│ │urbanizarea, resursele │
│ │naturale, tranziţia │
│ │ecologică şi adaptarea │
│Istorie │la schimbările │
│Geografie │climatice, în vederea │
│Disciplină │unei dezvoltări │
│socio-umană │durabile, │
│Religie │- dezvoltarea │
│ │competenţelor │
│ │financiare şi │
│ │antreprenoriale, cu │
│ │accent pe înţelegerea │
│ │conceptelor economice │
│ │fundamentale, educaţie │
│ │financiară şi │
│ │antreprenorială, │
│ │inclusiv juridică, │
│ │ajutând elevii să │
│ │navigheze în lumea │
│ │economică şi să ia │
│ │decizii financiare şi │
│ │contractuale │
│ │responsabile, │
│ │- integrarea reflecţiei│
│ │etice şi morale în │
│ │abordarea disciplinelor│
│ │din cadrul ariei │
│ │curriculare, cu │
│ │includerea de discuţii │
│ │despre dileme etice şi │
│ │morale, pentru a ajuta │
│ │elevii să dezvolte o │
│ │înţelegere profundă a │
│ │valorilor şi a │
├──────────────┤responsabilităţii │
│ │sociale, │
│ │- accent pe implicaţii │
│ │moral-etice prin │
│ │educaţia religioasă, cu│
│ │o cuprindere relevantă │
│ │a unor elemente de │
│ │istoria religiilor şi │
│ │cultivând spiritul de │
│ │toleranţă şi respectul │
│ │reciproc, │
│ │- promovarea educaţiei │
│ │pentru cetăţenie activă│
│ │şi participativă, prin │
│ │care elevii să fie │
│ │încurajaţi să fie │
│ │cetăţeni informaţi şi │
│ │implicaţi în │
│ │comunitate, să îşi │
│ │înţeleagă drepturile şi│
│ │responsabilităţile şi │
│ │să contribuie activ la │
│ │rezolvarea problemelor │
│ │sociale, │
│ │- explorarea │
│ │identităţii personale │
│ │şi sociale prin │
│Istoria │sprijinirea elevilor în│
│evreilor. │a-şi cunoaşte mai bine │
│Holocaustul │propriile valori, │
│Istoria │emoţii şi moduri de │
│comunismului │gândire, prin │
│din România │utilizarea conceptelor │
│ │psihologice şi │
│ │filosofice care să le │
│ │îmbunătăţească │
│ │înţelegerea de sine şi │
│ │relaţiile │
│ │interpersonale, │
│ │- integrarea unor │
│ │noţiuni şi reflecţia │
│ │asupra acestora privind│
│ │prevenirea şi │
│ │combaterea de │
│ │stereotipuri, │
│ │prejudecăţi, │
│ │discriminări, │
│ │discriminări multiple, │
│ │în paralel cu │
│ │promovarea drepturilor │
│ │egale, egalitatea de │
│ │şanse şi de tratament │
│ │între femei şi bărbaţi,│
│ │rezolvarea nonviolentă │
│ │a conflictelor, │
│ │limitele personale şi │
│ │exprimarea │
│ │consimţământului etc. │
│ │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │- promovarea │
│ │creativităţii şi │
│ │expresivităţii │
│ │personale prin │
│ │explorarea diverselor │
│ │forme de artă, cu │
│ │accent pe încurajarea │
│ │elevilor să îşi exprime│
│ │ideile şi emoţiile prin│
│ │muzică, desen, pictură,│
│ │sculptură, artele │
│ │spectacolului şi alte │
│ │forme de artă, │
│ │dezvoltându-şi │
│ │creativitatea şi │
│ │încrederea în sine, │
│ │- abordarea │
│ │interdisciplinară a │
│ │artelor, pentru a │
│ │înţelege legătura │
│ │dintre artă, cultură şi│
│ │societate, cu │
│ │evidenţierea rolului │
│ │artelor în reflectarea │
│ │şi influenţarea │
│ │culturii şi societăţii,│
│ │prin studierea operelor│
│ │artistice din diverse │
│ │perioade istorice şi │
│ │culturi şi prin │
│ │conectarea acestora cu │
│ │contextul social, │
│ARTE │istoric şi cultural, │
│ │- învăţarea prin │
│ │practică, urmărind │
│ │dezvoltarea │
│ │abilităţilor tehnice şi│
│ │a cunoştinţelor │
│ │artistice prin │
│ │activităţi practice, │
│ │elevii fiind încurajaţi│
│ │să experimenteze │
│ │diferite tehnici şi │
│ │materiale, învăţând │
│ │elementele de bază ale │
│ │artei vizuale, artei │
│ │teatrale şi ale │
│ │muzicii, prin exerciţii│
│ │practice, creaţie şi │
│ │interpretare, │
│ │- valorificarea │
│ │diversităţii culturale │
│ │prin explorarea muzicii│
│ │şi artelor vizuale din │
│ │diferite culturi şi │
│ │perioade, cu includerea│
│ │unor studii de artă │
│ │vizuală, teatrală şi de│
│ │muzică din diverse │
│ │culturi, pentru a │
│ │promova înţelegerea şi │
│ │aprecierea diversităţii│
│ │artistice globale şi │
│ │pentru a încuraja │
│ │deschiderea către noi │
├──────────────┤forme de expresie, │
│ │- dezvoltarea │
│ │abilităţilor de analiză│
│ │şi apreciere critică a │
│ │operelor/creaţiilor de │
│ │artă, muzică şi teatru,│
│ │elevii urmând a învăţa │
│ │să interpreteze şi să │
│ │analizeze produse │
│ │artistice, │
│ │dezvoltându-şi gândirea│
│ │critică şi capacitatea │
│ │de a aprecia nuanţele │
│ │stilistice, tehnice şi │
│ │conceptuale ale │
│ │acestora, │
│ │- integrarea noţiunilor│
│ │de istoria artelor │
│ │vizuale, teatrale şi de│
│ │istoria muzicii, pentru│
│ │a înţelege evoluţia │
│ │stilurilor şi │
│ │influenţelor artistice,│
│ │cu trimiteri la │
│ │elemente de istoria │
│ │tuturor artelor, pentru│
│ │a ajuta elevii să │
│ │înţeleagă cum au │
│ │evoluat diferitele │
│ │stiluri artistice şi │
│ │cum au influenţat │
│ │dezvoltarea culturală a│
│ │societăţilor, │
│Discipline din│- promovarea artelor ca│
│domeniul arte │mijloc de comunicare şi│
│(Educaţie │colaborare, încurajând │
│muzicală, │elevii să participe la │
│educaţie │proiecte de grup, │
│vizuală, │spectacole şi │
│educaţie │expoziţii, dezvoltând │
│teatrală) │abilităţi de │
│ │comunicare, colaborare │
│ │şi lucru în echipă prin│
│ │intermediul artelor, │
│ │- încurajarea │
│ │experimentării şi │
│ │inovării artistice prin│
│ │utilizarea │
│ │tehnologiilor moderne, │
│ │cu integrarea de │
│ │activităţi care să │
│ │combine arta │
│ │tradiţională cu noile │
│ │tehnologii, cum ar fi │
│ │arta digitală, designul│
│ │grafic sau muzica │
│ │electronică, pentru a │
│ │stimula inovaţia şi │
│ │adaptarea la mediul │
│ │artistic contemporan, │
│ │- promovarea artelor ca│
│ │mijloc de relaxare şi │
│ │gestionare a stresului,│
│ │cu includerea de │
│ │activităţi care să │
│ │sublinieze beneficiile │
│ │artelor asupra stării │
│ │de bine emoţionale, │
│ │încurajând elevii să │
│ │folosească artele ca │
│ │forme de relaxare, │
│ │meditaţie şi exprimare │
│ │personală. │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │- promovarea unui stil │
│ │de viaţă activ şi │
│ │sănătos, prin │
│ │integrarea │
│ │activităţilor sportive │
│ │şi a educaţiei pentru │
│ │sănătate, cu accent pe │
│ │importanţa mişcării şi │
│ │a activităţii fizice │
│ │pentru menţinerea │
│ │sănătăţii fizice şi │
│ │mentale, încurajând │
│ │elevii să adopte │
│ │obiceiuri sănătoase şi │
│ │să participe regulat la│
│ │activităţi sportive, │
│ │- dezvoltarea │
│ │abilităţilor motrice, a│
│ │coordonării şi a │
│ │aptitudinilor fizice │
│ │prin activităţi variate│
│ │şi adaptate nivelului │
│ │fiecărui elev, prin │
│ │raportarea la o gamă │
│ │largă de abilităţi │
│ │fizice, de la forţă şi │
│ │rezistenţă la │
│ │coordonare şi │
│ │agilitate, prin │
│ │activităţi diverse, │
│ │astfel încât toţi │
│ │elevii să îşi poată │
│ │atinge potenţialul, │
│ │- consolidarea │
│ │valorilor sociale şi a │
│ │spiritului de echipă, │
│ │prin sport şi │
│EDUCAŢIE │competiţie bazată pe │
│FIZICĂ, SPORT │fair-play, │
│ŞI SĂNĂTATE │subliniindu-se │
│ │importanţa respectului,│
│ │cooperării şi │
│ │fair-play- ului în │
│ │cadrul activităţilor │
│ │sportive, precum şi │
│ │contribuind la │
│ │dezvoltarea unui │
│ │comportament etic şi a │
│ │spiritului de echipă, │
│ │- promovarea │
│ │incluziunii şi │
│ │adaptarea activităţilor│
│ │fizice pentru elevii cu│
│ │nevoi speciale, cu │
│ │orientări pentru │
│ │crearea unui mediu │
│ │sportiv incluziv, în │
│ │care toţi elevii, │
│ │inclusiv cei cu │
│ │dizabilităţi, să aibă │
│ │acces la activităţi │
│ │fizice adaptate, │
│ │favorizând participarea│
│ │activă şi egalitatea de│
│ │şanse, │
│ │- integrarea noţiunilor│
│ │de nutriţie, prevenţie │
│ │şi sănătate mentală în │
│ │activităţile sportive, │
│ │incluzând elemente de │
│ │educaţie pentru │
│ │alimentaţie sănătoasă, │
│ │prevenirea │
│ │accidentărilor şi │
│ │gestionarea stresului, │
│ │consolidând la elevi │
│ │înţelegerea legăturii │
├──────────────┤dintre activitatea │
│ │fizică, sănătatea │
│ │fizică şi cea mentală, │
│ │precum şi întărirea │
│ │comportamentelor │
│ │sănătoase, │
│ │- dezvoltarea │
│ │rezilienţei, a │
│ │disciplinei şi a │
│ │auto-motivării prin │
│ │sport, cu accent pe │
│ │modul în care sportul │
│ │contribuie la │
│ │dezvoltarea │
│ │trăsăturilor personale │
│ │esenţiale, cum ar fi │
│ │rezilienţa, disciplina,│
│ │perseverenţa şi │
│ │capacitatea de a-şi │
│ │stabili şi atinge │
│ │obiectivele, │
│ │- explorarea │
│ │diversităţii │
│ │sporturilor şi a │
│ │activităţilor fizice │
│ │pentru a încuraja │
│ │participarea şi │
│ │interesul continuu, │
│ │prin expunerea elevilor│
│ │la o varietate de │
│ │sporturi şi activităţi │
│ │fizice, de la sporturi │
│ │tradiţionale la │
│ │activităţi moderne (de │
│ │exemplu, fitness, yoga,│
│ │dans), pentru a │
│ │descoperi ce li se │
│ │potriveşte şi pentru a │
│Educaţie │încuraja practicarea │
│fizică şi │sportului pe termen │
│sport │lung, de întreţinere, │
│ │ca hobby sau de │
│ │performanţă, │
│ │- promovarea educaţiei │
│ │pentru siguranţă şi │
│ │prevenirea accidentelor│
│ │în activităţile fizice │
│ │şi sportive, cu │
│ │includerea de noţiuni │
│ │despre siguranţă în │
│ │sport, reguli de bază │
│ │pentru evitarea │
│ │accidentelor şi măsuri │
│ │de prim-ajutor, astfel │
│ │încât elevii să poată │
│ │participa în condiţii │
│ │de siguranţă, inclusiv │
│ │în relaţie cu siguranţa│
│ │rutieră (din │
│ │perspectiva │
│ │desfăşurării de │
│ │activităţi fizice prin │
│ │ciclism sau alergare), │
│ │- încurajarea │
│ │participării la │
│ │competiţii şi │
│ │activităţi │
│ │extracurriculare pentru│
│ │dezvoltarea │
│ │performanţei şi a │
│ │aptitudinilor sportive,│
│ │pentru dezvoltarea │
│ │abilităţilor elevilor, │
│ │a învăţa să gestioneze │
│ │succesul şi eşecul şi a│
│ │se motiva prin │
│ │experienţe competitive.│
│ │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│TEHNOLOGII │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │- dezvoltarea │
│ │competenţelor digitale │
│ │fundamentale necesare │
│ │pentru evaluarea la │
│ │proba C de competenţe │
│ │digitale, din cadrul │
│ │examenului naţional de │
│ │bacalaureat; astfel, │
│ │programele şcolare │
│ │pentru clasele a IX-a │
│ │şi a X-a vor asigura │
│ │dezvoltarea │
│ │competenţelor de bază │
│ │în utilizarea │
│ │tehnologiei, acoperind │
│ │utilizarea │
│ │software-ului de bază, │
│ │instrumente de │
│ │procesare a │
│ │informaţiei, │
│ │gestionarea fişierelor,│
│ │şi securitatea digitală│
│ │de bază, │
│ │- formarea │
│ │competenţelor de │
│ │securitate cibernetică │
│ │şi utilizare sigură a │
│ │internetului; astfel, │
│ │programele şcolare │
│ │pentru clasele a XI-a │
│ │şi a XII-a vor include │
│ │teme/module dedicate │
│ │securităţii online, │
│ │gestionării datelor │
│ │personale, prevenţiei │
│ │atacurilor cibernetice │
│ │şi comportamentului │
│ │sigur în mediul │
│ │digital, pregătind │
│ │elevii pentru │
│ │utilizarea responsabilă│
│ │a internetului şi │
│ │protejarea propriei │
│ │identităţi digitale, │
│ │- utilizarea eficientă,│
│ │etică şi responsabilă a│
│ │aplicaţiilor │
│ │social-media, în aceste│
│ │sens elevii urmând a │
│ │învăţa despre impactul │
│ │social-media, │
│ │gestionarea reputaţiei │
│ │online, combaterea fake│
│ │news şi recunoaşterea │
│ │comportamentului etic │
│ │în spaţiul virtual, │
│ │încurajând o prezenţă │
│ │digitală conştientă şi │
│ │responsabilă, │
│ │- dezvoltarea │
│ │abilităţilor de creare │
│ │şi administrare de │
│ │pagini web, cu │
│ │includerea de noţiuni │
│ │de design web, limbaje │
│ │de programare web (de │
│ │exemplu HTML, CSS, │
│ │JavaScript) şi │
│ │gestionarea │
│ │platformelor de │
│ │administrare a │
│ │conţinutului, astfel │
│ │încât elevii să poată │
│ │dezvolta şi gestiona │
│ │eficient site-uri web │
│ │pentru uz personal, │
│ │educaţional sau │
│ │profesional, │
│ │- introducerea │
│ │elementelor de │
│ │programare şi │
│ │automatizare în │
│ │contextul roboţilor şi │
│ │inteligenţei │
│ │artificiale, la │
│ │profilurile real şi │
│ │tehnic, unde elevii vor│
│Tehnologia │explora elemente de │
│informaţiei şi│programare de bază, │
│a │aplicată în robotică, │
│comunicaţiilor│dezvoltând abilităţi de│
│ │scriere a codului │
│ │pentru roboţi, │
│ │automatizare şi │
│ │integrarea senzorilor, │
│ │pregătindu-i pentru │
│ │noile provocări ale │
│ │tehnologiei moderne, │
│ │- promovarea gândirii │
│ │computaţionale şi a │
│ │rezolvării problemelor │
│ │prin algoritmi, cu │
│ │includerea de contexte │
│ │prin care elevii │
│ │dezvoltă gândirea │
│ │computaţionale şi a │
│ │abilităţi de rezolvare │
│ │a problemelor, prin │
│ │algoritmi şi │
│ │codificare, consolidând│
│ │logica şi abilitatea de│
│ │a aborda probleme │
│ │complexe într-un mod │
│ │structurat, │
│ │- integrarea noţiunilor│
│ │de inteligenţă │
│ │artificială şi învăţare│
│ │automată, cu includerea│
│ │unor concepte de bază │
│ │privind inteligenţa │
│ │artificială şi machine │
│ │learning, învăţând │
│ │despre aplicaţiile │
│ │acestora în viaţa de zi│
│ │cu zi şi impactul lor │
│ │asupra viitorului │
│ │tehnologic, │
│ │- abordarea │
│ │interdisciplinară a │
│ │tehnologiei prin │
│ │proiecte şi aplicaţii │
│ │practice, încurajând │
│ │elevii să aplice │
│ │cunoştinţele TIC în │
│ │proiecte │
│ │interdisciplinare care │
│ │să implice design │
│ │grafic, dezvoltare de │
│ │aplicaţii, programare │
│ │sau modelare 3D, pentru│
│ │a înţelege mai bine │
│ │impactul tehnologiei în│
│ │diverse domenii, │
│ │- promovarea │
│ │competenţelor de │
│ │comunicare digitală şi │
│ │colaborare online, cu │
│ │includerea de │
│ │activităţi care │
│ │dezvoltă abilităţi de │
│ │colaborare virtuală, │
│ │utilizarea eficientă a │
│ │instrumentelor de │
│ │comunicare digitală │
│ │(email, │
│ │videoconferinţe, │
│ │platforme │
│ │colaborative), şi │
│ │managementul │
│ │proiectelor online, │
│ │pregătindu-i pe elevi │
│ │pentru munca în echipă,│
│ │- explorarea aspectelor│
│ │etice şi de │
│ │reglementare privind │
│ │utilizarea tehnologiei,│
│ │în baza unor discuţii │
│ │despre etica digitală, │
│ │drepturile şi │
│ │responsabilităţile │
│ │utilizatorilor de │
│ │tehnologie, respectarea│
│ │proprietăţii │
│ │intelectuale şi │
│ │utilizarea legală a │
│ │software-ului, formând │
│ │o înţelegere holistică │
│ │a impactului tehnologic│
│ │asupra societăţii. │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │- sprijinirea │
│ │dezvoltării personale, │
│ │prin autocunoaştere şi │
│ │gestionarea emoţiilor, │
│ │cu accent pe activităţi│
│ │care îi ajută pe elevi │
│ │să-şi descopere │
│ │punctele forte, │
│ │valorile şi interesele │
│ │personale, │
│ │dezvoltându-şi │
│ │abilităţile de │
│ │gestionare a emoţiilor,│
│ │rezilienţa şi │
│ │încrederea în sine, │
│ │- orientarea elevilor │
│ │către planificarea │
│ │carierei şi luarea │
│ │deciziilor informate, │
│ │cu accent pe explorarea│
│ │opţiunilor de carieră, │
│ │stabilirea obiectivelor│
│ │profesionale şi │
│ │dezvoltarea │
│ │abilităţilor de luare a│
│ │deciziilor, astfel │
│ │încât elevii să poată │
│ │face alegeri informate │
│ │cu privire la traseul │
│ │educaţional şi │
│ │profesional, │
│ │- dezvoltarea │
│ │competenţelor de │
│ │comunicare şi │
│ │relaţionare │
│ │interpersonală, în │
│ │vederea comunicării │
│ │eficiente ascultării │
│ │active, rezolvării │
│ │conflictelor şi │
│CONSILIERE ŞI │colaborării în diverse │
│ORIENTARE │contexte sociale şi │
│ │profesionale, │
│ │dezvoltând abilităţi │
│ │esenţiale pentru │
│ │succesul personal şi │
│ │profesional, │
│ │- promovarea educaţiei │
│ │pentru sănătate mentală│
│ │şi gestionarea │
│ │stresului, cu │
│ │includerea de │
│ │activităţi care să │
│ │sprijine elevii în │
│ │identificarea şi │
│ │gestionarea stresului, │
│ │anxietăţii şi altor │
│ │provocări emoţionale, │
│ │încurajând o atitudine │
│ │proactivă faţă de │
│ │sănătatea mentală, │
│ │- consolidarea │
│ │abilităţilor de │
│ │adaptare la schimbare │
│ │şi rezolvare a │
│ │problemelor, prin │
│ │încurajarea elevilor să│
│ │îşi dezvolte │
│ │flexibilitatea mentală │
│ │şi capacitatea de a │
│ │rezolva probleme în │
│ │situaţii neprevăzute, │
│ │pregătindu-i pentru │
│ │provocările din viaţa │
│ │personală şi │
│ │profesională, │
│ │- stimularea │
│ │abilităţilor de │
│ │leadership şi lucru în │
│ │echipă, prin includerea│
│ │de activităţi bazate pe│
│ │exerciţii care să │
│ │dezvolte leadership-ul,│
├──────────────┤iniţiativa şi │
│ │abilităţile de │
│ │coordonare a echipelor,│
│ │ajutând elevii să │
│ │înveţe cum să inspire │
│ │şi să motiveze pe │
│ │alţii, │
│ │- educaţia pentru │
│ │dezvoltarea │
│ │abilităţilor de │
│ │gestionare a timpului │
│ │şi resurselor │
│ │personale, cu │
│ │includerea de strategii│
│ │de planificare şi │
│ │organizare, pentru a-i │
│ │ajuta pe elevi să-şi │
│ │gestioneze eficient │
│ │timpul şi resursele, │
│ │atât în contextul │
│ │şcolar, cât şi în viaţa│
│ │de zi cu zi, │
│ │- explorarea şi │
│ │dezvoltarea │
│ │abilităţilor │
│ │antreprenoriale, în │
│ │vederea stimulării │
│ │gândirii │
│ │antreprenoriale a │
│ │elevilor, respectiv a │
│ │iniţiativei şi │
│ │creativităţii, prin │
│ │activităţi care să-i │
│ │ajute să identifice │
│ │oportunităţi şi să │
│ │dezvolte proiecte │
│ │inovatoare, │
│ │pregătindu-i pentru o │
│ │carieră dinamică şi │
│ │autonomă, │
│ │- învăţarea prin │
│Dezvoltare │experienţe practice, │
│personală şi │studii de caz şi stagii│
│consiliere │de observare, cu │
│pentru carieră│implicarea elevilor în │
│ │activităţi de │
│ │observare, job │
│ │shadowing şi întâlniri │
│ │cu profesionişti din │
│ │diverse domenii, │
│ │oferindu-le o │
│ │perspectivă realistă │
│ │asupra carierelor de │
│ │interes şi │
│ │dezvoltându-le │
│ │abilităţile de │
│ │networking, │
│ │- promovarea educaţiei │
│ │pentru diversitate şi │
│ │incluziune în context │
│ │profesional şi social, │
│ │cu includerea de │
│ │activităţi care să │
│ │cultive respectul │
│ │pentru diversitate şi │
│ │incluziune, precum şi │
│ │pentru persoanele cu │
│ │dizabilităţi şi/sau │
│ │CES, pregătindu-i pe │
│ │elevi să lucreze în │
│ │medii multiculturale şi│
│ │să valorifice │
│ │diferenţele ca surse de│
│ │inovaţie şi colaborare,│
│ │- sensibilizarea asupra│
│ │aspectelor care vizează│
│ │comportamente sexuale │
│ │neadecvate sau │
│ │consecinţe ale │
│ │expunerii la │
│ │pornografie, în vederea│
│ │prevenirii şi │
│ │combaterii abuzurilor │
│ │sexuale, precum şi a │
│ │violenţei domestice. │
│ │ │
└──────────────┴───────────────────────┘


    Tabelul nr. 6 - Proiecţia în curriculumul naţional pentru învăţământul liceal a temelor prevăzute de art. 88, alin. (10) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
 (a se vedea imaginea asociată)
        * Atât la elaborarea programelor şcolare pentru disciplinele obligatorii din TC, din perspectiva asigurării integrării temelor, cât şi după caz în desfăşurarea procesului educaţional la aceste discipline, alături de cadrele didactice pot fi implicaţi şi specialişti în domeniile/temele menţionate în tabel.


    VIII. CURRICULUMUL DE SPECIALITATE (CS). DISCIPLINE DE SPECIALITATE. CS FIX - CS FLEXIBIL
        Curriculumul de specialitate reprezintă oferta educaţională stabilită la nivel central, constituită din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii pentru toţi elevii din cadrul unei specializări/calificări profesionale şi, după caz, din cadrul profilului din care face parte specializarea/calificarea profesională.
        Curriculumul de specialitate este relaţie directă cu profilul specific, cu pondere crescută în clasele a XI-a şi a XII-a, şi asigură, în principal, formarea competenţelor generale şi specifice proprii unui profil şi unei specializări/calificări profesionale (grup de specializări/calificări profesionale), de asemenea contribuind şi la dezvoltarea competenţelor-cheie.
        Prin curriculumul de specialitate se asigură formarea competenţelor la disciplinele de specialitate care au corespondent în probele E a) şi E b) ale examenului naţional de bacalaureat.
        Anumite discipline din CS pot reprezenta continuarea/extinderea studiului unor discipline de trunchi comun şi pot sprijini elevul în raport cu viitoare opţiuni şi interese pentru trasee academice/profesionale (admitere în facultate/integrare pe piaţa muncii).
        Curriculumul de specialitate este prezentat în tabelul general al planului-cadru şi/sau este detaliat în nota specifică a acestuia, într-o organizare tabelară distinctă.
        Disciplinele de specialitate sunt discipline specifice profilului, specializării/calificării profesionale; acestea au alocare orară în curriculumul de specialitate (CS) care, după caz, se adaugă orelor alocate din TC (prin care se asigură studiul fundamental al disciplinei, dacă disciplina are corespondent şi în TC); disciplinele de specialitate pot fi aprofundate prin curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii, cu alocare explicită de ore în planurile-cadru sau în baza ofertei unităţii de învăţământ.
        Programele şcolare pentru disciplinele de specialitate, parte a CS, sunt elaborate de grupurile de lucru specifice, constituite la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
        Doar în situaţia învăţământului liceal, filiera teoretică, CS este constituit atât dintr-un subsegment fix (CS fix), care cuprinde explicit o alocare orară pe disciplinele de specialitate, precum şi dintr-un subsegment flexibil (CS flexibil), care prevede un buget de ore care să fie alocat disciplinelor de specialitate. Decizia de alocare a bugetului de ore pentru CS flexibil aparţine unităţii de învăţământ, care are autonomie curriculară pentru acest segment.
        În condiţiile în care o disciplină de specialitate face obiectul uneia/ambelor probe E ale examenului de bacalaureat, programa de examen va fi elaborată doar prin raportare la programele şcolare corespunzătoare segmentelor obligatorii, CS fix şi, după caz, TC, dar nu şi la programa şcolară corespunzătoare CS flexibil. Partea de CS flexibil nu poate face obiectul probelor cuprinse în examenul de bacalaureat.
        Unităţile de învăţământ sunt încurajate să valorifice subsegmentul CS flexibil, inclusiv ca spaţiu de pilotare şi implementare a unor noi discipline sau abordări inter şi transdisciplinare. În acest sens, trebuie identificate şi valorificate proiecte şi parteneriate între şcoli sau parteneriate ale unităţilor de învăţământ cu instituţii/organizaţii specializate, prin care să se permită resursei umane exersarea libertăţii curriculare, în acelaşi timp cu cea a responsabilizării asupra unor decizii curriculare, stimulării scrierii de proiecte şi utilizării mai eficiente a dotărilor obţinute prin proiectele câştigate.
        Astfel, asociat analizelor şi fundamentării proiectului planului de şcolarizare, în baza căruia se va organiza şi admiterea absolvenţilor de gimnaziu în învăţământul liceal, filiera teoretică, fiecare unitate de învăţământ va fundamenta şi va decide repartizarea întregului buget de ore anual alocat CS flexibil pe discipline de specialitate şi pentru fiecare dintre cei patru ani de studiu, pentru fiecare clasă. Decizia luată produce efecte pentru întreg parcursul liceal al elevului.
     Decizia unităţii de învăţământ privind alocarea bugetului de ore către CS flexibil va fi făcută publică, imediat după primirea avizelor şi aprobării planului de şcolarizare. Aceasta va fi însoţită de o procedură operaţională a unităţii, prin care se reglementează modalitatea şi criteriile în baza cărora se vor completa efectivele şcolare ale claselor a IX-a cu elevii declaraţi admişi în urma repartiţiei computerizate. Conform prevederilor art. 101 alin. (2) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, dacă decizia unităţii de învăţământ este de a organiza propriul concurs de admitere la clasa a IX-a, în limita unui procentaj maxim din numărul de locuri alocate prin planul de şcolarizare, procedura operaţională menţionată anterior va fi coroborată sau integrată, după caz, hotărârii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ care stabileşte cadrul de organizare a concursului şi criteriile de admitere, în acest caz făcându-se publică pe site-ul unităţii, la începutul fiecărui an şcolar, sub rezerva aprobării proiectului planului de şcolarizare pentru clasa a IX-a în forma care a stat la baza hotărârii luate.
        Decizia unităţii de învăţământ va fi însoţită de o anexă care va cuprinde nota de fundamentare care să permită elevului care va fi admis în clasa a IX-a, precum şi reprezentanţilor legali ai acestuia să ia decizii informate asupra oportunităţilor pe care unitatea de învăţământ le oferă prin alocările către CS flexibil, în exercitarea responsabilă a propriei autonomii curriculare.
        Având în vedere respectarea principiului autonomiei curriculare, reflectat prin propriile decizii ale unităţilor de învăţământ asupra alocării bugetelor totale de ore ale CS flexibil, programele şcolare corespunzătoare disciplinelor cu alocare de ore din CS flexibil se vor realiza şi aproba la nivelul unităţii de învăţământ, în coordonarea comisiei pentru curriculum a şcolii, şi vor fi anexă la decizia menţionată anterior, asigurându-se informarea publică asupra acestora. Elaborarea programelor şcolare se va realiza cu respectarea criteriilor de calitate prevăzute pentru programele şcolare naţionale.
        De asemenea, având în vedere acest nou nivel de autonomie curriculară, bazat pe deciziile unităţilor de învăţământ liceal de management al segmentului CS flexibil, Ministerul Educaţiei şi Cercetării va avea în vedere colectarea de date şi informaţii care să permită evaluarea externă a rezultatelor învăţării obţinute la disciplinele din CS flexibil, precum şi pentru a permite fundamentarea unei decizii privind menţinerea/renunţarea, după caz, sau extinderea practicii curriculare flexibile şi la celelalte filiere, într-o etapă ulterioară de revizuire a planurilor-cadru. În acest sens, vor fi create instrumente de monitorizare şi de sprijin, inclusiv reţele de comunicare între unităţile de învăţământ care să faciliteze schimbul de bune practici.

    IX. CURRICULUMUL LA DECIZIA ELEVULUI DIN OFERTA ŞCOLII (CDEOŞ)
        Curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii reprezintă segmentul curriculumului care permite dezvoltarea de către fiecare unitate de învăţământ a propriului proiect curricular, fiind constituit din discipline/domenii de studiu/module de pregătire opţionale. CDEOŞ contribuie la profilul de formare al absolventului, de regulă fără a avea în corespondenţă programe ale examenului naţional de bacalaureat, dar putând sprijini pregătirea elevilor pentru susţinerea acestui examen.
        Pentru învăţământul liceal, filiera teoretică şi filiera vocaţională, CDEOŞ constituie o ofertă educaţională propusă la nivel naţional/regional/local/al unităţii de învăţământ şi care promovează trasee particulare de învăţare, pentru susţinerea nevoilor şi intereselor specifice de învăţare ale elevilor, unor performanţe diferenţiate şi nevoilor comunităţii locale. CDEOŞ este stabilit prin consultare cu elevii, părinţii/reprezentanţii legali ai acestora şi pe baza resurselor disponibile. Elevul alege opţionale din oferta CDEOŞ în funcţie de propriile nevoi şi interese de cunoaştere. În învăţământul liceal, filiera vocaţională, CDEOŞ poate sprijini profilul/specializarea, pentru a putea menţine abordarea unitară pe număr de ore/săptămână a planurilor-cadru, prin realocarea de ore către segmentul CS.
        Pentru învăţământul liceal tehnologic, CDEOŞ este elaborat de unitatea de învăţământ, în parteneriat cu operatorii economici/autorităţile administraţiei publice locale, pentru adaptarea formării profesionale a elevilor la nevoile locale ale pieţei muncii şi care se implementează pe durata stagiilor de pregătire practică, în funcţie de numărul de ore alocat prin planurile-cadru. Propunerile rezultate în cadrul parteneriatului trebuie să se încadreze în demersuri ştiinţifice şi tehnice consacrate, evitându-se, sub riscul sancţiunilor etice, includerea unor module sau discipline de pseudoştiinţă sau care nu sunt corelate cu actualitatea din domeniu/specializare. În aceste sens, prin metodologia specifică a dezvoltării curriculare pentru învăţământul tehnologic se vor aduce precizări.
        În cadrul parteneriatelor specifice învăţământului tehnologic, prin consultare tuturor partenerilor, o parte din bugetul de ore alocat CDEOŞ poate fi rezervat pentru sprijinul elevilor în obţinerea unor rezultate ale învăţării mai bune la discipline de cultură generală/de specialitate (acomodare/aprofundare/extindere/abordări integrate).
        Atât la fundamentarea şi elaborarea CDEOŞ, cât şi în desfăşurarea procesului educaţional în cadrul acestui segment curricular, alături de cadrele didactice pot fi implicaţi şi specialişti care să-şi aducă o contribuţie în domeniile şi temele specializate.
        Principalele categorii de opţionale din CDEOŞ sunt:
    - opţional de aprofundare - are ca scop realizarea unui parcurs suplimentar pentru dezvoltarea competenţelor specifice prevăzute de programa şcolară a unei discipline obligatorii, prin noi activităţi de învăţare; acesta nu necesită programă şcolară nouă; acest tip de opţional poate avea drept scop atât învăţarea remedială, cât şi asigurarea unui cadru de sprijin şi acomodare a elevului cu traseul educaţional ales, precum şi pregătirea pentru probe ale examenului naţional de bacalaureat/alte evaluări şi examene naţionale,
    – opţional ca disciplină nouă/domeniu nou de studiu - opţional care introduce o disciplină nouă faţă de cele incluse în trunchiul comun/în curriculum de specialitate sau introduce noi domenii/teme corespunzătoare unei discipline din trunchiul comun/curriculum de specialitate sau le dezvoltă pe cele existente; acesta necesită programă şcolară nouă,
    – opţional integrat - opţional structurat din perspectiva domeniilor de cunoaştere, în jurul unei teme integratoare pentru o anumită arie curriculară sau pentru mai multe arii curriculare; acesta necesită programă şcolară nouă,
    – opţional de inserţie profesională - are ca scop dobândirea rezultatelor învăţării necesare inserţiei pe piaţa muncii; se realizează cu consultarea elevilor, din oferta dezvoltată în parteneriat cu operatorii economici, autorităţile administraţiei publice locale şi se utilizează pentru stagii de pregătire practică sau pentru disciplinele de cultură generală în vederea dobândirii rezultatelor învăţării necesare inserţiei pe piaţa muncii.

        După nivelul la care se elaborează programele şcolare şi de constituire a ofertei, opţionalele de tip disciplină nouă/integrat sunt de două categorii:
    - opţional în ofertă naţională, cu programă şcolară elaborată la nivel naţional, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării;
    – opţional în ofertă regională/locală/a unităţii de învăţământ, cu programă şcolară elaborată şi aprobată la nivel regional/local/al unităţii de învăţământ, în acord cu metodologia specifică.

        Plaja orară CDEOŞ fixează atât un număr minim de ore obligatorii pentru acest segment curricular, cât şi un număr maxim de ore.
        CDEOŞ poate susţine studiul unor discipline din TC şi/sau CS, prin includerea în ofertă a unor opţionale de tip aprofundare/nouă disciplină/opţional integrat, după caz cu menţionarea acestora în notele specifice ale planurilor-cadru, având în vedere alocarea de ore atât pentru profil/specializare, cât şi complementar profilului.
        Indiferent de parcursul educaţional ales, în funcţie de nevoile şi interesele proprii de învăţare şi dezvoltare, lista disciplinelor opţionale propusă de unitate ca ofertă CDEOŞ va asigura posibilitatea exprimării opţiunilor de către elev şi prin discipline opţionale din următoarele trei categorii:

    (1) discipline fundamentale, în ofertă naţională, pentru dezvoltarea psihocaracterială şi etapa de vârstă la care se află elevii (incluzând Autocunoaşterea şi autoreglarea personală, Stilul de viaţă sănătos, Sporturi de echipă, Arte), inclusiv dezvoltarea ofertei proprii pentru elevii cu CES şi/sau dizabilităţi integraţi în învăţământul de masă;

    (2) discipline recomandate prin oferta naţională (se vor include obligatoriu, în oferta naţională, şi discipline care conţin teme de geologie şi dezvoltare durabilă, teme privind educaţia financiară şi educaţia juridică, precum şi discipline/teme prevăzute explicit de Legea 198/2023, de exemplu Istoria, robia şi deportarea romilor);

    (3) propuneri ale unităţii de învăţământ, care se vor încadra în demersuri ştiinţifice şi artistice consacrate evitându-se, sub riscul sancţiunilor etice, includerea unor teme sau discipline de pseudoştiinţă (în acest sens, se vor avea în vedere criterii de calitate în elaborarea programelor şcolare pentru discipline opţionale, în cadrul metodologiei specifice a CDEOŞ).

        Având în vedere că elaborarea şi avizarea programelor şcolare pentru discipline opţionale, în vederea includerii lor în ofertă naţională, generează actualizări periodice a listei disciplinelor/modulelor de tip opţional incluse în ofertă naţională, accesul la această listă şi la programele şcolare aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării pentru discipline opţionale este asigurat prin intermediul paginii web a Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare.
        Implementarea CDEOŞ se realizează prin raportare la metodologii proprii elaborate conform Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, implementarea CDEOŞ este obligatorie pentru toţi elevii, cu încadrarea în plaja orară stabilită prin planul-cadru de învăţământ al specializării/calificării profesionale şi în numărul de ore stabilit de unitatea de învăţământ prin propria ofertă, pentru fiecare clasă. Poate fi realizată şi în sistem modular, în sensul distribuirii orelor alocate unei discipline nu numai într-o frecvenţă săptămânală pe parcursul unui întreg an şcolar, ci şi prin gruparea orelor pe un număr redus de săptămâni, în funcţie de resursele unităţii de învăţământ.
        În situaţia opţionalelor de aprofundare şi în cazul în care opţiunile elevilor necesită reorganizarea efectivelor şcolare, se va analiza fiabilitatea formării de grupe de studiu, urmând ca dimensiunea grupelor (minimum/maximum) şi alte precizări să se regăsească în cadrul metodologiilor specifice CDEOŞ care vor fi elaborate, atât pentru filierele teoretică şi vocaţională, cât şi pentru filiera tehnologică.

    X. ASPECTE PARTICULARE ALE UNOR DISCIPLINE/MODULE DE STUDIU OBLIGATORII
        Ca discipline cuprinse în TC, Istoria evreilor. Holocaustul şi Istoria comunismului din România nu au corespondenţă cu probele examenului naţional de bacalaureat.
        Disciplina Sport, cuprinsă în TC, nu are corespondenţă cu probele examenului naţional de bacalaureat, cu excepţia filierei vocaţionale, profil sportiv, caz în care orele au fost realocate pregătirii sportive de specialitate.
        Conform prevederilor Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, înscrierea elevilor pentru a frecventa orele asociate disciplinei Religie, din TC, se face la cererea scrisă a elevului major sau a părinţilor/reprezentantului legal, pentru elevul minor; în cazul în care elevul nu frecventează orele de religie, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie; elevului care nu frecventează orele asociate disciplinei Religie, din TC, i se va asigura prezenţa în unitatea de învăţământ pe durata derulării cursurilor; metodologia specifică de organizare a predării disciplinei Religie va include precizări privind tipul de activităţi de învăţare în care unitatea de învăţământ implică elevii care au optat să nu studieze această disciplină (din TC);
        Unele discipline care fac parte din curriculumul de specialitate (CS) au corespondenţă cu probe ale examenului naţional de bacalaureat - probele E a) şi E b).
        Programele pentru probele examenului naţional de bacalaureat sunt în corespondenţă numai cu programele şcolare corespunzătoare disciplinelor cu alocare orară din TC şi/sau CS fix. Programele corespunzătoare disciplinelor cu alocare orară din CS flexibil şi/sau CDEOŞ nu pot face obiectul examenului de bacalaureat.
        Pentru examenul naţional de bacalaureat, lista disciplinelor şi a programelor de examene se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării şi se va da publicităţii la începutul ciclului de învăţământ la care se vor aplica planurile-cadru aprobate prin prezentul ordin.

    XI. PRECIZĂRI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL TEHNOLOGIC, INCLUSIV TEHNOLOGIC DUAL
        Alocările orare pentru curriculumul de specialitate au în vedere traseele de 3 ani - corespunzătoare calificărilor profesionale de nivel 3 CNC, respectiv de 4 ani - corespunzătoare calificărilor profesionale de nivel 4 CNC, cuprinzând orele de pregătire pentru toţi anii de studiu (clasele IX-XI/IX-XII, pregătire teoretică de specialitate, pregătire practică săptămânală - prin laborator tehnologic şi instruire practică săptămânală, respectiv stagii de pregătire practică comasată şi curriculum pentru aprofundare şi inserţie profesională).
        Competenţele specifice calificării profesionale de nivelul 4 CNC integrează şi competenţele specifice calificării profesionale de nivel 3 CNC.
        Disciplinele de cultură generală incluse în CS vor fi predate de cadrele didactice de cultură generală (limba modernă 2, matematică, fizică, chimie, economie etc.) şi vor fi dezvoltate astfel încât să susţină achiziţia rezultatelor învăţării specifice calificărilor profesionale. Temele din curriculumul de cultură generală, din curriculumul de specialitate CS fix vor fi corelate cu temele din curriculumul de specialitate al calificărilor profesionale aferente profilurilor/domeniilor de pregătire corespunzătoare.
        Pentru învăţământul liceal tehnologic, segmentul CDEOŞ este constituit din stagii de pregătire practică (SPP) şi curriculum pentru aprofundare şi inserţie profesională (CAIP).

    Precizări privind stagiile de pregătire practică (SPP)
        Stagiile de pregătire practică se desfăşoară pe baza curriculumului elaborat de unitatea de învăţământ, în parteneriat cu operatorii economici/autorităţile administraţiei publice locale, pentru adaptarea formării profesionale a elevilor la nevoile locale ale pieţei muncii.
        Pentru toate domeniile de pregătire din fiecare dintre cele trei profiluri ale filierei tehnologice, cu excepţia domeniului de pregătire de bază Economic, se alocă un număr de săptămâni pentru stagiile de pregătire practică, după cum urmează:
    - clasa a IX-a: 5 săptămâni x 30 ore/săptămână = 150 ore
    – clasa a X-a: 9 săptămâni x 30 ore/săptămână = 270 ore
    – clasa a XI-a: 9 săptămâni x 30 ore/săptămână = 270 ore
    – clasa a XII-a: 5 săptămâni x 30 ore/săptămână = 150 ore

        Pentru filiera tehnologică, profilul servicii, domeniul de pregătire de bază Economic, toate calificările profesionale, se alocă un număr de săptămâni pentru stagiile de pregătire practică, după cum urmează:
    - clasa a IX-a: 5 săptămâni x 30 ore/săptămână = 150 ore
    – clasa a X-a: 7 săptămâni x 30 ore/săptămână = 210 ore
    – clasa a XI-a: 7 săptămâni x 30 ore/săptămână = 210 ore
    – clasa a XII-a: 5 săptămâni x 30 ore/săptămână = 150 ore

        Din numărul total anual de ore ale stagiilor de pregătire practică se poate aloca, după caz, la decizia unităţii de învăţământ, în consultare cu operatorii economici parteneri, un număr de cel mult 60 ore pentru discipline de cultură generală şi/sau module de specialitate, pentru activităţi de acomodare/învăţare remedială/pregătirea examenului de bacalaureat.

    Precizări privind curriculumul pentru aprofundare şi inserţie profesională (CAIP)
        Curriculum-ul pentru aprofundare şi inserţie profesională reprezintă 30 de ore/an de studiu care se alocă de unitatea de învăţământ cu consultarea elevilor, din oferta dezvoltată în parteneriat cu operatorii economici/autorităţile administraţiei publice locale şi care pot fi utilizate pentru stagii de pregătire practică sau pentru disciplinele de cultură generală, în vederea dobândirii rezultatelor învăţării necesare inserţiei pe piaţa muncii.

    XII. PRECIZĂRI PRIVIND ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL MILITAR
    Conform prevederilor art. 33 alin. (1) lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, învăţământul liceal militar este parte a filierei vocaţionale, profilul militar.
        În acord cu solicitările Ministerului Apărării Naţionale, pentru o mai bună definire a acestui traseu educaţional, specializarea pentru învăţământul liceal militar se denumeşte matematică-informatică militară, clasele asigurând prin planul-cadru propus şi caracterul de studiu al limbii engleze în regim intensiv, menţinându-se caracteristici ale traseului educaţional reprezentat de filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică, dar având şi un grad crescut de aplicabilitate în domeniul militar, în principal al disciplinelor din domeniul STEM, inclusiv al informaticii şi limbii engleze, ca limbă modernă 1.
        Prin planul-cadru al acestei specializării se asigură atât formarea competenţelor-cheie promovate la nivel european, cât şi a competenţelor specifice domeniului militar, urmărindu-se asigurarea elementelor de continuitate şi a nevoilor învăţământului superior militar, pentru formarea viitorilor lideri, luptători şi specialişti, motivaţi şi devotaţi, cu spirit critic şi gândire strategică bine dezvoltate, în măsură să execute în orice moment şi cu deplină responsabilitate misiunile legal încredinţate.
        Disciplinele specifice curriculumului de specialitate facilitează procesul de adaptare a elevilor la mediul organizaţional militar, la internalizarea normelor şi valorilor acestuia, la formarea şi dezvoltarea competenţelor de leadership, la prevenţia şi/sau ameliorarea problemelor psihocomportamentale şi/sau educaţionale, prin dezvoltarea rezilienţei individuale şi de grup în realizarea obiectivelor educaţionale şi obţinerii performanţei şcolare.

    XIII. PRECIZĂRI PRIVIND APLICAREA PREVEDERILOR O.M.E.C.T.S. nr. 3462/2012 (privind aprobarea Metodologiei organizării şi desfăşurării activităţilor de educaţie fizică şi sport în învăţământul preuniversitar, cu modificările şi completările ulterioare)
     În conformitate cu prevederile O.M.E.C.T.S. nr. 3462/2012, cu modificările şi completările ulterioare, pentru învăţământul liceal, toate filierele, în afara orelor de educaţie fizică şi sport prevăzute în planul-cadru de învăţământ, pot fi constituite formaţii sportive şi ansambluri sportive.
    A. Formaţiile sportive se constituie pentru elevii cu aptitudini motrice deosebite şi se pregătesc ca reprezentative ale unităţilor de învăţământ, participante la competiţiile sportive interşcolare. Formaţiile sportive se constituie şi se pregătesc pentru o singură disciplină sportivă, în cazul sporturilor pe echipe, şi pentru una sau mai multe discipline sportive, în cazul sporturilor individuale. Numărul formaţiilor sportive se aprobă de către Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ, la propunerea catedrelor de specialitate, în funcţie de resursele materiale şi umane disponibile. În unităţile de învăţământ în care nu există catedre de specialitate, propunerea se face de către profesorul de educaţie fizică.
        Pentru pregătirea formaţiilor sportive se alocă un număr de 2 ore pe săptămână, pentru fiecare formaţie sportivă, în afara orarului zilnic. Aceste ore intră în norma didactică a profesorului de educaţie fizică. O formaţie sportivă este alcătuită din minimum 10 - maximum 25 de elevi, proveniţi din una sau mai multe clase de acelaşi nivel de învăţământ. Programele şcolare pentru acest gen de activitate sunt cele elaborate pentru nivelul începători - disciplina Pregătire sportivă practică.

    B. Ansamblurile sportive se organizează pentru elevii care doresc să participe la activităţi motrice, cu caracter competiţional sau recreativ, la solicitarea scrisă a elevilor/părinţilor. Unitatea de învăţământ va prezenta elevilor o ofertă de discipline sportive sau de activităţi motrice, în funcţie de resursele materiale şi umane de care dispune.
        Ansamblurile sportive se desfăşoară pe grupe, cu câte o (una) oră pe săptămână, în afara orarului zilnic. Orele de ansamblu sportiv sunt incluse în norma didactică a profesorului de educaţie fizică. Fiecare grupă este alcătuită din minimum 10 - maximum 25 de elevi, proveniţi de la una sau mai multe clase. Numărul grupelor de ansamblu sportiv se aprobă de către Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ, la propunerea catedrelor de specialitate. În unităţile de învăţământ în care nu există catedre de specialitate, propunerea se face de către profesorul de educaţie fizică.
     Elevii care au statutul de scutit medical la lecţiile de educaţie fizică şi sport pot participa, în funcţie de recomandările scrise ale medicului specialist, la orele de ansamblu sportiv. Programul activităţilor motrice din cadrul orei de ansamblu sportiv este stabilit de către profesorul de educaţie fizică împreună cu elevii participanţi. Numărul ansamblurilor sportive şi al formaţiilor sportive ale unei unităţi de învăţământ, precum şi criteriile de constituire a acestora, se aprobă de către Consiliul de Administraţie conform calendarului prevăzut în Metodologia privind dezvoltarea curriculumului la decizia şcolii aprobată prin OME nr. 3238/2021, pentru anul şcolar următor, după analiza opţiunilor elevilor/părinţilor, prezentate în scris.


    XIV. PRECIZĂRI PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR SPECIFICE FORMAŢIILOR ARTISTICE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
        Pentru constituirea şi pregătirea formaţiilor artistice ale unităţilor de învăţământ liceal, excepţie cele care şcolarizează exclusiv în filiera vocaţională, profil artistic, participante la competiţiile interşcolare, se alocă, în afara orarului zilnic, în funcţie de resursele materiale şi umane ale şcolii, un număr de câte 2 ore pe săptămână, pentru fiecare formaţie artistică. Aceste ore intră în norma didactică de predare a profesorului de educaţie de specialitate şi se înregistrează în condică, iar pentru elevi sunt considerate ore de activitate extracurriculară, rezultatele fiind recunoscute în portofoliul educaţional al elevilor. O formaţie artistică este alcătuită din minimum 15 - maximum 40 de elevi, proveniţi din una sau mai multe clase de acelaşi nivel de învăţământ şi din aceeaşi unitate de învăţământ la care profesorul are norma didactică.
        Pentru a contribui relevant la formarea competenţei-cheie de sensibilizare şi exprimare culturală, la filierele teoretică şi tehnologică, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ vor exista preocupări pentru dezvoltarea de proiecte cultural-artistice care să implice un număr cât mai mare de elevi ai unităţii, susţinute în principal de formaţiile artistice proprii sau care să încurajeze şi valorifice produse cultural-artistice ale elevilor. Dezvoltarea de proiecte cultural-artistice implică profesorii de specialitate arte, în colaborare cu ceilalţi profesori ai şcolii, conex orelor alocate disciplinelor din domeniul arte, cât şi în cadrul programului de activităţi extracurriculare, în cazul învăţământului tehnologic, iar în cazul filierei teoretice şi/sau - după caz - ca rezultate ale activităţilor de învăţare la disciplinele din domeniul arte, ŞTIAM, respectiv discipline opţionale din CDEOŞ.
        Proiectele şi produsele cultural-artistice vor fi orientate, după caz, şi spre reflectarea temelor prioritare stabilite la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru activităţi ale programelor naţionale Şcoala altfel şi/sau Săptămâna verde, respectiv temelor anuale anunţate de către Consiliul Europei, în cazul în care privesc educaţia.
        Pentru ca expunerea la contextele cultural-artistice să aibă un impact major, proiectele şi produsele realizate de elevii unităţii de învăţământ vor face obiectul unor manifestări cu participare largă, atât în şcoală, cât şi în comunitate, putând implica, după caz, şi reprezentanţii legali ai elevilor, ca factor de coeziune locală.

    XV. SUMAR AL UNOR DATE ŞI INFORMAŢII PRIVIND NOILE PLANURI-CADRU PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL, FORMA CU FRECVENŢĂ ZI
     Având în vedere faptul că aplicarea noilor planuri-cadru pentru învăţământul liceal forma cu frecvenţă zi este progresivă, o perioadă de timp existând în aplicare atât noile planuri-cadru cât şi cele valabile pentru anul şcolar 2024-2025, este necesară o sinteză asupra numărului de planuri-cadru, corespunzător filierelor şi profilurilor definite prin Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi evidenţierea denumirilor actualizate pentru anumite specializări:
        Tabelul nr. 7 - Distribuţia planurilor-cadru de învăţământ, pe filiere şi profiluri. Evidenţierea denumirilor actualizate

┌───────────────────────┬────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│Filiere şi profiluri │Număr de│Specializări pentru care s-au elaborat │
│Învăţământ liceal, │proiecte│proiecte │
│forma cu frecvenţă zi │ │ │
├─────────────┬─────────┼────────┼──────────────────────┬──────────────────────┤
│ │Total │4 │Fără actualizări, │Cu denumiri │
│ │parţial │ │menţinere denumiri │actualizate │
│ ├─────────┼────────┼──────────────────────┼──────────────────────┤
│Filiera │Profilul │2 │Matematică-informatică│ │
│teoretică │real │ │Ştiinţe ale naturii │ │
│ ├─────────┼────────┼──────────────────────┤ │
│ │Profilul │2 │Ştiinţe sociale │ │
│ │umanist │ │Filologie │ │
├─────────────┼─────────┼────────┼──────────────────────┼──────────────────────┤
│ │Total │4 │ │ │
│ │parţial │ │ │ │
│ ├─────────┼────────┼──────────────────────┼──────────────────────┤
│ │Profilul │1 │ │ │
│ │tehnic │ │ │ │
│ ├─────────┼────────┤ │ │
│Filiera │Profilul │ │ │ │
│tehnologică │resurse │ │Toate specializările/ │ │
│ │naturale │1 │calificările │ │
│ │şi │ │profesionale │ │
│ │protecţia│ │ │ │
│ │mediului │ │ │ │
│ ├─────────┼────────┤ │ │
│ │Profilul │2 │ │ │
│ │servicii │ │ │ │
├─────────────┼─────────┼────────┼──────────────────────┼──────────────────────┤
│ │Total │29 │ │ │
│ │parţial │ │ │ │
│ ├─────────┼────────┼──────────────────────┼──────────────────────┤
│ │ │ │ │*reorganizare şi │
│ │ │ │Muzică* │redenumiri secţii şi │
│ │ │ │ │subsecţii │
│ │ │ ├──────────────────────┼──────────────────────┤
│ │Profilul │ │Conservare – │ │
│ │artistic │6 │restaurare bunuri │ │
│ │ │ │culturale │Arte plastice, arte │
│ │ │ │Arhitectură, arte │decorative şi design │
│ │ │ │ambientale şi design │ │
│ │ │ │Coregrafie │ │
│ │ │ │Arta actorului │ │
│ ├─────────┼────────┼──────────────────────┼──────────────────────┤
│Filiera │Profilul │ │ │Matematică-informatică│
│vocaţională │militar │1 │ │militară, intensiv │
│ │ │ │ │limba engleză │
│ ├─────────┼────────┤ ├──────────────────────┤
│ │ │ │ │Pedagogia educaţiei │
│ │ │ │ │timpurii │
│ │ │ │ │Pedagogia │
│ │Profilul │5 │ │învăţământului primar │
│ │pedagogic│ │ │Pedagogia educaţiei │
│ │ │ │ │nonformale │
│ │ │ │ │Mediere şcolară │
│ │ │ │ │Pedagogie generală │
│ ├─────────┼────────┼──────────────────────┼──────────────────────┤
│ │Profilul │1 │- Toate specializările│ │
│ │sportiv │ │ │ │
│ ├─────────┼────────┼──────────────────────┤ │
│ │Profilul │16 │- Toate cultele, toate│ │
│ │teologic │ │specializările │ │
├─────────────┼─────────┼────────┼──────────────────────┼──────────────────────┤
│Total │ │37 │ │ │
│planuri-cadru│ │ │ │ │
└─────────────┴─────────┴────────┴──────────────────────┴──────────────────────┘


        Tabelul nr. 8 - Numărul de ani de studiu pentru învăţământul liceal, forma cu frecvenţă zi. Niveluri ISCED şi CNC

┌──────────┬───────────┬──────┬──┬─┬───────┬───────┐
│Frecvenţă │ │Nr. │ │ │ │ │
│zi │Filiere │ani de│IX│X│XI │XII │
│ │ │studiu│ │ │ │ │
├──────────┼───────────┼──────┼──┼─┼───────┼───────┤
│ │Filiera │4 │ │ │ │ISCED**│
│ │teoretică │ │ │ │ │3 │
│ ├───────────┼──────┼──┼─┼───────┼───────┤
│ │Filiera │4 │ │ │ │ │
│ │vocaţională│ │ │ │ │ │
│Învăţământ├───────────┼──────┼──┼─┼───────┼───────┤
│liceal │Filiera │ │ │ │3CNC*, │ │
│ │tehnologică│3 │ │ │ISCED**│ │
│ │ │ │ │ │3 │ │
│ ├───────────┼──────┼──┼─┼───────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │4CNC*, │
│ │ │4 │ │ │ │ISCED**│
│ │ │ │ │ │ │3 │
└──────────┴───────────┴──────┴──┴─┴───────┴───────┘

        *CNC - Cadrul naţional al calificărilor; 3CNC/4CNC - niveluri de calificare ce corespund învăţământului liceal
        **ISCED - Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei; absolvenţii învăţământului liceal (atât cei care optează pentru finalizarea studiilor de 3 ani, cât şi cei care finalizează studiile de 4 ani)


    XVI. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ ÎN ELABORAREA PLANURILOR-CADRU PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL, FORMA CU FRECVENŢĂ ZI
        Proiectele de planuri-cadru pentru învăţământul liceal au fost elaborate, în principal, prin raportare la:
    - legislaţia primară şi secundară din domeniul Educaţie, învăţământ preuniversitar, precum:
     () Legea învăţământului preuniversitar nr.198/2023, cu modificările şi completările ulterioare
     () Legea învăţământului universitar nr.199/2023, cu modificările şi completările ulterioare
     () Anexa la O.M.E. nr. 6731/2023 privind aprobarea profilului de formare al absolventului
     () Anexa la O.M.E.N. nr. 3593/18.06.2014 privind aprobarea Metodologiei privind elaborarea şi aprobarea curriculumului şcolar - planuri-cadru de învăţământ şi programe şcolare
     () Anexele la O.M.E.N.C.Ş. nr. 3590/2016 - privind aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul gimnazial, cu modificările şi completările ulterioare
     () Anexa la O.M.E. nr. 3238/2021 pentru aprobarea Metodologiei privind dezvoltarea curriculumului la decizia elevului din oferta şcolii
     () Anexa la O.M.E.N. nr. 3914/2017 privind Metodologia privind aprobarea reperelor metodologice privind proiectarea curriculumului în dezvoltare locală (CDL), pentru clasele a IX-a şi a X-a ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică şi învăţământ profesional
     () Anexa la O.M.E.N. nr. 3502/2018 privind Metodologia privind aprobarea orientărilor metodologice generale pentru elaborarea curriculumului în dezvoltare locală pentru clasele a XI-a şi a XII-a ciclul superior al liceului filiera tehnologică şi pentru clasa a XI-a învăţământ profesional
     () Anexa la O.M.E. nr. 3629/2023 privind aprobarea Metodologiei de organizare a programului "Săptămâna verde" (care urmează a fi revizuită, inclusiv din perspectiva aportului curricular)
     () Anexa la O.M.E. nr. 6479/2023 privind Metodologiei de organizare a Programului "Şcoala altfel" (care urmează a fi revizuită, inclusiv din perspectiva aportului curricular)
     () Anexa la O.M.E. nr. 4150/2022 pentru aprobarea cadrului de competenţe digitale al profesionistului din educaţie
     () Anexa la O.M.E. nr. 5.726/2024 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar
     () Anexa la O.M.E. nr. 3.717/2025 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar cu program de artă
     () Anexa la O.M.E.C.T.S. nr. 3462/2012 privind aprobarea Metodologiei organizării şi desfăşurării activităţilor de educaţie fizică şi sport în învăţământul preuniversitar, cu modificările şi completările ulterioare
     () Anexa la Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1456/2020 privind Normele de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor
     () OMEC nr. 6072/2023 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii aplicabile la nivelul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar şi superior

    – direcţii recente de strategie şi politică educaţională, asumate de România, precum:
     () HG nr. 877/2018 pentru aprobarea Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2021-2030
     () HG nr. 558/2021 pentru aprobarea Strategiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2021-2027
     () HG nr. 592/2021 pentru aprobarea Strategiei Naţionale pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei Sexuale "SINERGIE" 2021-2030
     () HG nr. 1269/2021 pentru aprobarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2021-2025
        () Strategia privind digitalizarea educaţiei din România (proiect, 2021)
     () HG nr. 440/2022 pentru aprobarea Strategiei Naţionale privind Incluziunea Socială şi reducerea Sărăciei pentru perioada 2022-2027
     () HG nr. 490/2022 pentru aprobarea Strategiei Naţională privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi "O Românie Echitabilă 2022-2027"
     () HG nr. 560/2022 pentru aprobarea Strategiei de Incluziune a Cetăţenilor Români aparţinând Minorităţii Rome 2022-2027
     () HG nr. 682/2022 pentru aprobarea Strategiei Naţionale pentru Siguranţă Rutieră 2022-2030
     () HG nr. 1172/2022 pentru aprobarea Strategiei Naţionale privind Economia Circulară
     () HG 1547/2022 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2022-2027
     () HG nr. 59/2023 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind educaţia pentru mediu şi schimbări climatice 2023-2030
     () HG nr. 969/2023 pentru aprobarea Strategiei Naţionale pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Copilului "Copii Protejaţi, România Sigură" 2024-2027
     () HG nr. 1004/2023 pentru aprobarea Strategiei Naţionale de Sănătate 2023- 2030
     () HG nr. 378/2024 pentru aprobarea Strategia Naţională de Educaţie Financiară 2024-2030
     () HG nr. 484/2024 pentru aprobarea Strategiei Naţionale pentru Susţinerea Părinţilor
     () HG nr. 540/2024 pentru aprobarea Strategiei Naţionale pentru Prevenirea şi Combaterea Antisemitismului, Xenofobiei, Radicalizării şi a Discursului Instigator la Ură 2024-2027
     () HG nr. /2024 pentru aprobarea Strategiei Naţionale pentru Tineret 2024-2027
     () HG nr. 832/2024 pentru aprobarea Strategiei Naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale
        () Proiect de Strategie Naţională a Hidrogenului
        () Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) - Componenta C15.Educaţie, inclusiv reformele privind curriculumul şi formarea cadrelor didactice
        () Raport de diagnostic al educaţiei şi cercetării din România. Realizări prezente şi implicaţii pentru noi reforme în domeniu (Raportul QX), 2025

    – studii şi direcţii de politică educaţională la nivel european şi internaţional:
        () Council of Europe. (2001). Common European Framework of Reference for Languages: learning, teaching, assessment
        () REPORT on the role of sport in education A6-0415/2007
        () School Systems in the European Union, 2011
        () EntreComp: The Entrepreneurship Competence Framework, Luxembourg: Publication Office of the European Union (2016)
        () Council Recommendation of 22 May 2017 on the European Qualifications Framework for lifelong learning (2017/C 189/03)
        () Guidelines For Citizenship Education In School - Identities and European Citizenship (2017)
        () Council Recommendation of 22 May 2018 on key competences for lifelong learning (2018/C 189/01)
        () OECD. (2018). The future of education and skills. Education 2030
        () Reference Framework Of Competences For Democratic Culture (vol 1, 2 & 3, 2018)
        () Recommendation CM/Rec(2019)10 of the Committee of Ministers to member States on developing and promoting digital citizenship education
        () LifeComp (2020)- The European Framework for Personal, Social and Learning to Learn Key Competence
        () Digital Education Action Plan 2021-2027 (2020)
        () OECD (2020), Curriculum Overload: A Way Forward, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/3081ceca-en.
        () OECD (2021), Embedding Values and Attitudes in Curriculum: Shaping a Better Future, OECD Publishing, Paris
        () REIMAGINING OUR FUTURES TOGETHER. A new social contract for education, Report from The International Commmission on the Futures of Education, UNESCO 2021
        () Referencing the Romanian National Qualifications Framework to the European Qualifications Framework (2022)
        () The STE(A)M It Framework. European Integrated Stem Teaching Framework, Tasiopoulou et al. (2022). European Integrated STEM Teaching Framework. October 2022, European Schoolnet, Brussels
        () GreenComp. Cadrul european de competenţe în materie de durabilitate, JRC128040, EU Science Hub (Platforma ştiinţifică a UE, 2022)
        () DigComp 2.2 - The Digital Competence Framework for Citizens, EUR 31006 EN, Publications Office of the European Union, Luxembourg, 2022
        () OCDE (2022), Tens Shaping Education 2022, OCDE Publishing, Paris
        () Raportul naţional PISA 2022
        () RECOMANDAREA CONSILIULUI privind o abordare europeană a microcertificatelor pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii şi capacitatea de inserţie profesională (2022/C 243/02)
        () Education at a Glance 2023: OECD Indicators, Table D1.1.Compulsory instruction time in general education (2023)
        () Education and Training Monitor 2024 - Comparative report
        () Monitorul educaţiei şi formării România 2024
        () Common European Framework of Reference for Languages: Learning, teaching, assessment (CEFR). Standard 1: Curricula (2024)
        () OCDE (2024), "Reformarea învăţământului şcolar în România: consolidarea guvernanţei, evaluarea şi sistemele de sprijin", Perspectivele politicii educaţionale ale OCDE, nr. 92, OCDE Publishing, Paris
        () OCDE (2024), Curriculum Flexibility and Autonomy Promoting a Thriving Learning Environment, OCDE Publishing, Paris
        () Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă - ODD 4: Educaţie de calitate (ONU/UNESCO)
        () Shaping the Future of Learning: The Role of AI in Education 4.0 INSIGHT REPORT, April 2024, World Economic Forum
        () PISA 2025 Science Framework
        () The Union of Skills -Communication from the Commission to The European Parliament, The European Council, The Council, The European Economic and Social Committee and The Committee of the Regions, COM(2025) 90 final
        () OECD (2025), Education and Skills in Romania, Reviews of National Policies for Education, OECD Publishing, Paris




    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016