Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  NORME SECTORIALE din 12 ianuarie 2023 privind aplicarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum si pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în domeniul serviciilor oferite de profesioniştii contabili, membri ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 NORME SECTORIALE din 12 ianuarie 2023 privind aplicarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum si pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în domeniul serviciilor oferite de profesioniştii contabili, membri ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România

EMITENT: Corpul Experţilor Contabili
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 56 din 20 ianuarie 2023
Comenteaza legea
──────────
    Aprobate prin HOTĂRÂREA nr. 23/701 din 12 ianuarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 20 ianuarie 2023.
──────────
    CAP. I
    Dispoziţii generale
    ART. 1
    Aspecte introductive
    (1) Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (denumit în continuare CECCAR), în calitate de organism de autoreglementare, definit potrivit prevederilor art. 2 lit. n) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 129/2019, are competenţe de reglementare a activităţii membrilor săi, inclusiv în ceea ce priveşte măsurile pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, prin emiterea de regulamente şi instrucţiuni privind conduita şi etica acestora, de control şi supraveghere a profesiei contabile, cel puţin prin:
    a) organizarea desfăşurării activităţilor profesionale specifice, cu respectarea prevederilor art. 31 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 129/2019;
    b) dezvoltarea de cerinţe şi mecanisme aplicabile referitoare la informarea entităţilor reglementate pe care le reprezintă şi coordonează, cu privire la vulnerabilităţile sistemelor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului din alte ţări, conform prevederilor art. 17 alin. (5) din Legea nr. 129/2019;
    c) cooperarea cu Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) cu privire la modul de implementare a obligaţiilor ce le revin membrilor în baza Legii nr. 129/2019 şi a legislaţiei secundare în domeniu, conform prevederilor art. 39 alin. (3) lit. i) din Legea nr. 129/2019;
    d) emiterea de reglementări sectoriale ale activităţii specifice desfăşurate de membrii CECCAR în vederea aplicării dispoziţiilor Legii nr. 129/2019, conform prevederilor art. 59 alin. (1) şi (2) ale acestei legi;
    e) informarea ONPCSB conform prevederilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 129/2019, respectiv atunci când, în exercitarea atribuţiilor specifice, descoperă fapte care ar putea avea legătură cu spălarea banilor sau cu finanţarea terorismului, precum şi cu privire la alte încălcări ale dispoziţiilor Legii nr. 129/2019, constatate conform atribuţiilor specifice.

    (2) Prezentele norme sectoriale sunt emise în baza art. 59 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, în vederea aplicării dispoziţiilor Legii nr. 129/2019 de către profesioniştii contabili, membri ai CECCAR, care au calitatea de entităţi raportoare potrivit art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 129/2019.

    ART. 2
    Aplicabilitate
    (1) Prevederile prezentelor norme sectoriale se aplică următorilor membri ai CECCAR, cu drept de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat în România (denumiţi în continuare profesionişti contabili), potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (denumită în continuare O.G. nr. 65/1994), şi anume:
    a) experţi contabili sau contabili autorizaţi, persoane fizice române sau străine, liber-profesionişti care îşi desfăşoară activitatea în mod individual;
    b) societăţi de expertiză contabilă, societăţi de contabilitate, companii şi alte entităţi juridice autorizate să desfăşoare activităţile profesionale prevăzute de O.G. nr. 65/1994, cu capital autohton, străin sau mixt.

    (2) Prevederile prezentelor norme sectoriale se aplică membrilor CECCAR prevăzuţi la alin. (1) lit. a) doar în măsura în care desfăşoară activitate şi pentru serviciile prestate în calitate de liber-profesionişti.
    (3) În cazul în care entităţile prevăzute la alin. (1) furnizează servicii în calitate de expert contabil sau contabil autorizat în state terţe se asigură că respectă prevederile legislaţiei privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului cel puţin la nivelul de exigenţă prevăzut în prezentele norme sectoriale pentru activităţile prestate în mod direct în state terţe, în măsura în care dreptul ţării terţe permite acest lucru.

    ART. 3
    Termeni şi expresii
    (1) Dacă nu sunt definiţi în mod expres în cuprinsul prezentelor norme sectoriale, termenii şi expresiile sunt cele utilizate în Legea nr. 129/2019, în Ordinul preşedintelui Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor nr. 37/2021 privind aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, pentru entităţile raportoare supravegheate şi controlate de Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, în O.G. nr. 65/1994 şi în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, aprobat prin Hotărârea Conferinţei naţionale a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi nr. 1/1995, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) În înţelesul prezentelor norme sectoriale, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
    a) profesionişti contabili - persoanele fizice sau juridice definite la art. 2 alin. (1);
    b) profesionişti contabili angajaţi - persoanele fizice, experţi contabili sau contabili autorizaţi, membri ai CECCAR, care îşi desfăşoară activitatea de profesionist contabil în calitate de angajat;
    c) organ de conducere - organul sau organele de administrare şi de conducere ale societăţii, stabilit(e) potrivit actelor constitutive, în conformitate cu prevederile Legii societăţilor comerciale nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care este/sunt împuternicit(e) să stabilească strategia, obiectivele şi orientarea generală a entităţii, care supraveghează şi monitorizează procesul decizional de conducere şi care include/includ persoanele care conduc în mod efectiv activitatea unei societăţi;
    d) conducere de rang superior - orice persoană care deţine cunoştinţe suficiente privind expunerea entităţii la riscul de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului şi care ocupă o funcţie suficient de înaltă pentru a lua decizii cu efect asupra acestei expuneri, fără a fi necesar să fie întotdeauna un membru al organului colectiv de conducere şi administrare;
    e) relaţie de afaceri - relaţia profesională legată de activităţile prestate de profesioniştii contabili şi despre care, la momentul stabilirii contactului, se consideră a avea o anumită durată;
    f) tranzacţie ocazională - tranzacţia desfăşurată în afara unei relaţii de afaceri, aşa cum aceasta este definită la lit. e);
    g) client/clientelă - orice persoană fizică, juridică sau entitate fără personalitate juridică cu care profesioniştii contabili, în calitate de entităţi raportoare, desfăşoară relaţii de afaceri, ori cu care desfăşoară alte operaţiuni cu caracter permanent sau ocazional. Se consideră client al unui profesionist contabil orice persoană cu care, în desfăşurarea activităţilor sale, profesionistul contabil a negociat o tranzacţie, chiar dacă respectiva tranzacţie nu s-a finalizat, precum şi orice persoană care beneficiază sau a beneficiat, în trecut, de serviciile profesionistului contabil;
    h) furnizori de servicii pentru fiducii, societăţi şi alte entităţi sau construcţii juridice - persoana fizică, precum şi persoana juridică ce prestează, în calitate de profesionist, oricare dintre următoarele servicii pentru terţi:
    (i) constituie societăţi sau alte persoane juridice;
    (ii) exercită funcţia de director ori administrator al unei societăţi sau are calitatea de asociat al unei societăţi de persoane sau al unei asocieri în participaţie ori o calitate similară în cadrul altor persoane juridice sau intermediază ca o altă persoană să exercite aceste funcţii ori calităţi;
    (iii) pune la dispoziţie un sediu social, punct de lucru, o adresă comercială, poştală ori administrativă sau orice alt serviciu similar acestora;
    (iv) exercită calitatea de fiduciar într-o fiducie sau într-o construcţie similară acesteia sau intermediază ca o altă persoană să exercite această calitate;
    (v) deţine calitatea de acţionar sau intermediază ca o altă persoană să deţină calitatea de acţionar pentru o persoană juridică, alta decât o societate ale cărei acţiuni sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată care este supusă unor cerinţe de publicitate în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene sau cu standarde fixate la nivel internaţional;

    i) tranzacţie suspectă - orice tranzacţie ale cărei valoare, natură sau alte caracteristici depăşesc aşteptările profesionistului contabil raportate la informaţiile pe care le cunoaşte despre client, la profilul de risc identificat de profesionistul contabil sau raportate la relaţia de afaceri derulată până la momentul tranzacţiei, care urmează un şablon sau care are caracteristici neobişnuite identificate prin raportare la analiza de risc sectorială, precum şi orice tranzacţie despre care există motive rezonabile să se suspecteze că se realizează cu bunuri care provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului;
    j) abordare bazată pe riscuri (RBA) - înseamnă că profesioniştii contabili, definiţi la art. 2 alin. (1), identifică, evaluează şi înţeleg riscurile de spălare a banilor şi finanţare a terorismului la care sunt expuşi şi implementează cele mai adecvate măsuri de atenuare. Această abordare le permite să îşi concentreze resursele acolo unde riscurile sunt mai mari;
    k) Financial Action Task Force (FATF) - este un organism interguvernamental independent care elaborează şi promovează politici pentru a proteja sistemul financiar global împotriva spălării banilor, a finanţării terorismului şi a finanţării proliferării armelor de distrugere în masă. Recomandările FATF sunt recunoscute drept standardul internaţional pentru combaterea spălării banilor şi combaterea terorismului.


    CAP. II
    Obligaţiile profesioniştilor contabili
    SECŢIUNEA 1
    Cerinţe generale
    ART. 4
    Evaluarea de risc
    (1) În aplicarea art. 25 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, profesioniştii contabili realizează evaluări proprii de risc, conform politicilor şi normelor interne stabilite, prin care identifică, evaluează şi gestionează riscul de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului în ceea ce priveşte clientela, tipul activităţilor oferite clienţilor şi nivelul întregii lor activităţi, astfel încât să poată demonstra în mod rezonabil că înţeleg şi administrează adecvat riscul de spălare a banilor şi finanţare a terorismului la care sunt sau ar putea fi expuşi.
    (2) Prin evaluarea de risc, profesioniştii contabili trebuie să asigure identificarea, monitorizarea, diminuarea şi raportarea riscurilor, la nivelul fiecărei categorii de client şi de serviciu profesional oferit, precum şi pentru tranzacţiile ocazionale, luând în considerare vulnerabilităţile serviciilor contabile şi indicatorii de risc.
    1. Vulnerabilităţile serviciilor contabile:
    a) consilierea financiară şi fiscală - infractorii pot juca rolul unor persoane care apelează la consiliere financiară sau fiscală pentru a-şi muta activele astfel încât să evite datorii viitoare;
    b) înfiinţarea de companii şi fiducii - infractorii pot încerca să ascundă sau să creeze confuzie cu privire la legăturile dintre încasările în urma unei infracţiuni şi autorul acesteia prin înfiinţarea unor vehicule corporative sau a altor structuri juridice complexe (de exemplu, o fiducie);
    c) cumpărarea sau vânzarea de proprietăţi - infractorii pot utiliza transferurile de proprietate drept acoperire pentru transferurile de fonduri ilegale (etapa de stratificare) sau pentru investirea finală a acestor încasări după ce au trecut prin procesul de spălare a banilor (etapa de integrare);
    d) efectuarea de tranzacţii financiare - infractorii se pot folosi de contabili pentru a realiza sau a facilita diverse operaţiuni financiare în numele lor (de exemplu, depuneri de numerar sau retrageri din cont, operaţiuni de schimb valutar cu amănuntul, emiterea şi încasarea de cecuri, achiziţionarea şi vânzarea de acţiuni, expedierea şi primirea de transferuri de fonduri internaţionale etc.);
    e) facilitarea accesului în instituţiile financiare - infractorii se pot folosi de contabili pentru acces în instituţiile financiare sau pentru intermediere. Acest lucru se poate întâmpla şi invers, deoarece infractorii se pot folosi, de asemenea, de instituţiile financiare pentru a întâlni contabili;
    f) infractorii pot abuza de serviciile furnizate de contabili spre a oferi o nuanţă de legitimitate situaţiilor falsificate pentru a ascunde sursa fondurilor. De exemplu, contabilii pot revizui şi semna astfel de situaţii pentru întreprinderi implicate în infracţiuni, facilitând astfel procesul de spălare a încasărilor. Contabilii pot efectua şi tranzacţii financiare cu valoare mare, permiţând astfel infractorilor să utilizeze abuziv conturile de client ale contabililor. Practica în insolvenţă, care poate fi realizată de anumiţi profesionişti din domeniul contabilităţii, poate prezenta de asemenea riscul ca infractorii să ascundă pista de audit a banilor spălaţi prin intermediul unei companii şi să transfere încasările rezultate în urma infracţiunii. Serviciile de contabilitate pot fi folosite şi pentru facilitarea evaziunii fiscale şi a fraudei în materie de TVA.

    2. Indicatori de risc:
    a) prezenţa tranzacţiilor cu numerar;
    b) anonimatul clienţilor;
    c) disimularea identităţii beneficiarilor reali;
    d) prezenţa unor clienţi din zone economico-geografice cu risc ridicat de producere a activităţilor de spălare a banilor;
    e) clienţi ce sunt incluşi pe lista persoanelor supuse regimurilor sancţionatorii adoptate atât la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), cât şi al Uniunii Europene (UE);
    f) clienţi care au reşedinţa în străinătate, în special clienţi din ţări care nu sunt parte a UE/Spaţiului Economic European (SEE) sau sunt incluşi pe lista jurisdicţiilor cu risc ridicat sau în jurisdicţii aflate sub monitorizare sporită a Grupului de Acţiune Financiară Internaţională (GAFI/FATF);
    g) clienţi reticenţi în a furniza informaţii;
    h) utilizarea de către clienţi a unor documente de identitate false ori furate.


    (3) Evaluările de risc se actualizează periodic, precum şi ori de câte ori intervin modificări ale evaluărilor naţionale şi sectoriale, ale factorilor de risc prevăzuţi de legislaţia naţională şi internaţională în domeniul spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi de recomandările organismelor internaţionale.
    (4) Profesioniştii contabili întocmesc metodologia de evaluare a riscurilor, în baza căreia se realizează identificarea, evaluarea, monitorizarea şi gestionarea riscului, care cuprinde cel puţin următoarele:
    a) precizarea surselor de informaţii utilizate în realizarea evaluării;
    b) lista factorilor de risc consideraţi;
    c) atribuţiile personalului implicat în evaluarea riscului;
    d) modul de determinare a ponderilor asociate factorilor de risc identificaţi în funcţie de importanţa acestora, factori ce pot fi încadraţi într-un grad de risc „redus“, „mediu“, „ridicat“;
    e) procedura de luare în considerare a factorilor de risc identificaţi la determinarea gradului de risc asociat clienţilor, produselor şi serviciilor şi, după caz, activităţii externalizate şi activităţii derulate prin sucursalele şi filialele situate în state terţe;
    f) procedura de stabilire şi evaluare a claselor de risc aferente clienţilor, produselor şi serviciilor, în funcţie de gradul de risc asociat;
    g) procedura pentru stabilirea gradului de risc la nivelul întregii activităţi;
    h) procedura de monitorizare a evoluţiei factorilor de risc de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului.

    (5) Profesioniştii contabili monitorizează permanent evoluţia indicatorilor de risc şi actualizează periodic evaluarea riscurilor. Metodologia de evaluare a riscurilor şi procedurile de administrare se revizuiesc ori de câte ori este necesar, în baza rezultatelor evaluărilor proprii de risc, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1), (3) şi (7) şi art. 25 alin. (3) din Legea nr. 129/2019.
    (6) Evaluarea riscului de spălare a banilor şi finanţare a terorismului cuprinde cel puţin următoarele componente:
    a) identificarea şi evaluarea globală a tuturor factorilor de risc: identificarea riscului asociat clienţilor, tipuri de servicii oferite, tipuri de relaţii de afaceri şi tranzacţii ocazionale, precum şi a conexiunilor cu zonele geografice;
    b) adoptarea unei metodologii de evaluare a riscului de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, realizată în baza factorilor/indicatorilor de risc specifici şi a controalelor interne aplicabile pentru gestionarea riscurilor;
    c) implementarea unei proceduri de identificare şi gestionare a riscurilor;
    d) stabilirea unui flux de monitorizare a tranzacţiilor şi serviciilor oferite, corelate cu profilul de risc şi cu activitatea clientului.

    (7) În procedura de identificare şi gestionare a riscului de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, profesioniştii contabili stabilesc următoarele:
    a) strategia de acceptare a clienţilor, prin care se stabilesc categoriile de clienţi pe care societatea îi poate accepta sau păstra;
    b) tipurile de servicii şi relaţii de afaceri pe care profesionistul contabil le oferă clienţilor;
    c) limita maximă a nivelului de risc considerată acceptabilă la nivel de clienţi, activitate şi la nivelul entităţii;
    d) măsurile pentru diminuarea riscului de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului;
    e) măsurile menite să asigure respectarea politicilor şi procedurilor la nivel de grup, în conformitate cu art. 24 alin. (7) şi art. 25 alin. (4) din Legea nr. 129/2019.

    (8) Profesioniştii contabili aprobă, la nivelul organelor de conducere, politici şi norme interne de evaluare a riscurilor şi metodologia de management al riscului şi instituie sisteme de control pentru a verifica eficienţa acestora.
    (9) Profesioniştii contabili înregistrează intern evaluările riscurilor efectuate ca parte a acţiunilor de monitorizare şi revizuire, pe care le furnizează la solicitarea CECCAR şi a altor autorităţi cu atribuţii de control, pentru a demonstra că aceste evaluări şi măsurile de gestionare a riscurilor sunt adecvate.
    (10) Evaluările de risc presupun evaluarea riscurilor inerente, precum şi a celor reziduale, diminuate în urma aplicării măsurilor de reducere a riscurilor.

    ART. 5
    Politici şi norme interne
    (1) În aplicarea art. 24 alin. (1) din Legea nr. 129/2019 şi a art. 4, profesioniştii contabili stabilesc politici şi norme interne, mecanisme de control intern şi proceduri de administrare a riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, corespunzător naturii şi volumului activităţii desfăşurate, care includ cel puţin următoarele elemente:
    a) măsuri aplicabile în materie de cunoaştere a clientelei, prin care sunt stabilite măsurile standard, simplificate şi suplimentare, în raport cu anumite categorii de clienţi şi încadrarea acestora în categoria corespunzătoare gradului de risc identificat, cu posibilitatea trecerii dintr-o categorie de clientelă în alta, în funcţie de evoluţia riscului;
    b) mecanismele de evaluare pe bază de risc faţă de clienţi şi de operaţiunile derulate de aceştia, în scopul detectării tranzacţiilor suspecte, precum şi pentru a detecta modificările survenite în informaţiile deţinute şi utilizate pentru stabilirea profilului de risc al clientului;
    c) modalităţi de abordare a tranzacţiilor şi a clienţilor în şi/sau din jurisdicţiile care nu impun aplicarea de proceduri de cunoaştere a clientelei şi de păstrare a evidenţelor referitoare la aceasta, echivalente cu cele prevăzute în Legea nr. 129/2019, în cazul în care aplicarea acestora nu este supravegheată întro manieră echivalentă celei stabilite prin legislaţia naţională;
    d) măsuri aplicabile în materie de raportare şi de furnizare promptă a datelor la solicitarea autorităţilor competente, în formatul şi metodologia stabilite de acestea;
    e) măsuri aplicabile în materie de control intern, evaluare şi gestionare a riscurilor, management de conformitate şi comunicare;
    f) măsuri aplicabile în materie de protecţie a personalului propriu implicat în procesul de aplicare a acestor politici împotriva oricăror ameninţări ori acţiuni ostile sau discriminatorii;
    g) standardele pentru angajare şi verificările efectuate în acest sens, precum şi programele de pregătire a personalului cu atribuţii în domeniul combaterii spălării banilor şi a finanţării terorismului şi de instruire şi evaluare periodică a angajaţilor;
    h) modalităţi de întocmire şi păstrare a evidenţelor privind aplicarea măsurilor de cunoaştere a clientelei, precum şi stabilirea accesului la acestea al personalului care deţine atribuţii şi responsabilităţi în aplicarea Legii nr. 129/2019 la nivelul entităţii reglementate;
    i) procesele interne de verificare a modului în care sunt implementate politicile şi procedurile elaborate în aplicarea Legii nr. 129/2019, precum şi de evaluare a eficienţei acestora;
    j) procedurile de raportare internă şi de raportare către autorităţile competente;
    k) evaluarea riscului în raport cu tipurile de activităţi pe care profesionistul contabil intenţionează să le ofere, toleranţa la risc, precum şi limita maximă a nivelului de risc considerată acceptabilă la nivel de clienţi, servicii, precum şi la nivelul întregii activităţi;
    l) direcţiile şi măsurile generale considerate adecvate pentru diminuarea riscului de spălare a banilor şi finanţare a terorismului stabilit prin evaluarea de risc, pe componente şi la nivelul întregii activităţi desfăşurate, inclusiv, dacă este cazul, pentru activitatea derulată prin sucursalele şi filialele situate în state terţe;
    m) măsurile menite să asigure respectarea politicilor şi procedurilor.

    (2) Politicile şi procedurile interne de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului se întocmesc având în vedere cel puţin factorii de risc menţionaţi în cuprinsul prezentelor norme sectoriale şi se aprobă la nivelul conducerii de rang superior.
    (3) În cadrul măsurilor de cunoaştere a clientelei adoptate de profesioniştii contabili se includ cel puţin următoarele informaţii:
    a) nivelul ierarhic de aprobare a acceptării clienţilor;
    b) tipurile de servicii care pot fi furnizate fiecărei categorii de clientelă şi, după caz, în fiecare jurisdicţie relevantă;
    c) procedurile de încadrare a clienţilor într-o anumită categorie de risc şi de trecere dintr-o categorie de clientelă în alta;
    d) frecvenţa actualizării periodice, pe bază de risc, a informaţiilor şi a documentaţiei despre clienţi, precum şi situaţiile în care se impune actualizarea, suplimentar faţă de cea periodică;
    e) conţinutul măsurilor de cunoaştere a clientelei pentru fiecare clasă de risc, cu identificarea explicită a documentelor şi informaţiilor utilizate;
    f) procedurile de monitorizare a operaţiunilor derulate de clienţi, indiferent de clasa de risc în care acestea sunt încadrate, în scopul detectării tranzacţiilor neobişnuite şi tranzacţiilor suspecte;
    g) situaţiile de încetare a relaţiei de afaceri, prin care să se stabilească cel puţin situaţiile în care este obligatorie încetarea relaţiei, precum şi nivelul ierarhic de aprobare a deciziei;
    h) modalităţile de întocmire şi păstrare a evidenţelor, precum şi stabilirea accesului la acestea;
    i) obligaţiile şi procedurile de raportare internă, precum şi către autorităţile competente, inclusiv canalele, documentele aferente şi termenele;
    j) nivelul ierarhic, sarcinile şi responsabilităţile persoanei cu responsabilităţi în aplicarea Legii nr. 129/2019.

    (4) Măsurile interne de cunoaştere a clientelei se aprobă de organul de conducere de rang superior al profesionistului contabil, fiind aduse la cunoştinţa tuturor persoanelor cu atribuţii în aplicarea normelor de cunoaştere a clientelei şi aplicate corespunzător, inclusiv la nivel de grup.
    (5) Măsurile de cunoaştere a clientelei se evaluează şi se revizuiesc periodic, ori de câte ori este necesar, în scopul corectării deficienţelor identificate în urma verificărilor interne sau în urma acţiunilor de supraveghere şi control desfăşurate de CECCAR şi/sau alte autorităţi prevăzute de Legea nr. 129/2019. În cazul în care în urma evaluării anuale se constată că nu este necesară actualizarea acestora, întrucât nu au fost identificate deficienţe în aplicare şi nu au apărut modificări la nivelul riscurilor la care este expusă societatea, profesioniştii contabili păstrează documentele care atestă analiza efectuată.

    ART. 6
    Politici şi proceduri la nivel de grup
    În aplicarea art. 24 alin. (7) din Legea nr. 129/2019, profesioniştii contabili care fac parte dintr-un grup aplică politici şi proceduri interne, inclusiv în ceea ce priveşte schimbul de informaţii şi protecţia datelor, în scopul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului la nivelul grupului.

    ART. 7
    Audit independent
    (1) În aplicarea art. 24 alin. (2) din Legea nr. 129/2019, profesioniştii contabili care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (2) au obligaţia de a asigura o funcţie de audit independent, în scopul testării cel puţin la intervale de 2 ani a eficienţei şi modalităţilor concrete de aplicare a politicilor, normelor interne, mecanismelor, sistemelor informatice şi procedurilor de administrare a riscului de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, inclusiv evaluările de risc şi metodologia de realizare şi actualizare a acestora. În acest sens se asigură că rezultatele verificărilor realizate şi deficienţele identificate, recomandările pentru diminuarea acestora şi termenele în care ar trebui implementate sunt comunicate şi analizate la nivelul structurii de conducere şi puse în executare.
    (2) Obligaţia prevăzută la alin. (1) are loc atunci când în ultimul exerciţiu financiar încheiat sunt depăşite cel puţin două dintre următoarele criterii:
    a) total active: 16.000.000 lei;
    b) total cifră de afaceri netă: 32.000.000 lei;
    c) număr mediu de salariaţi: 50.


    SECŢIUNEA a 2-a
    Persoanele desemnate
    ART. 8
    Desemnarea persoanelor responsabile
    (1) În aplicarea art. 23 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, profesioniştii contabili desemnează una sau mai multe persoane cu responsabilităţi în aplicarea Legii nr. 129/2019.
    (2) Hotărârea organului de conducere al profesionistului contabil pentru desemnarea persoanelor responsabile cuprinde menţiuni privind natura şi limitele responsabilităţilor încredinţate.
    (3) Persoanele cu responsabilităţi în aplicarea Legii nr. 129/2019 au acces direct şi în timp util la datele şi informaţiile relevante deţinute de profesionistul contabil, fiind necesare în scopul îndeplinirii obligaţiilor prevăzute în lege şi în prezentele norme sectoriale.
    (4) Pentru persoanele desemnate prevăzute la alin. (1) se vor preciza responsabilităţile încredinţate pentru aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 129/2019, precum şi modalitatea concretă prin care se asigură accesul acestora, direct şi în timp util, la datele şi informaţiile relevante necesare îndeplinirii obligaţiilor acestora.
    (5) În procesul de selecţie şi de evaluare ulterioară a persoanelor desemnate se au în vedere cel puţin următoarele criterii:
    a) experienţa necesară şi cunoştinţele în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului;
    b) experienţa necesară şi cunoştinţele în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului în serviciile specifice acordate de profesionistul contabil;
    c) reputaţia profesională.

    (6) Documentele întocmite în procedura de selecţie şi de evaluare/instruire periodică, cel puţin anuală, a persoanelor desemnate se înregistrează şi se păstrează timp 5 ani de la data întocmirii lor, în format letric sau electronic, şi se prezintă CECCAR şi altor autorităţi cu atribuţii de control, la cererea acestora.
    (7) Persoanele menţionate la alin. (1) se desemnează de organul de conducere al profesionistului contabil:
    a) înainte de începerea activităţii propriu-zise (înainte de derularea primei tranzacţii ocazionale sau de iniţierea primei relaţii de afaceri);
    b) în urma unei testări care să confirme că sunt potrivite şi au competenţe pentru a îndeplini atribuţiile respective, testare ce va fi reluată ori de câte ori se modifică semnificativ legislaţia din domeniu.

    (8) O nouă desemnare a unei persoane responsabile pentru implementarea politicilor şi procedurilor interne ale entităţii reglementate în materia prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului se realizează ori de câte ori situaţiile faptice obiective o impun.
    (9) Având în vedere natura responsabilităţilor încredinţate persoanelor desemnate în aplicarea Legii nr. 129/2019, profesioniştii contabili au obligaţia de a crea mecanisme de protejare a acestora, inclusiv prin acordarea dreptului de a se adresa în nume propriu pentru a semnala autorităţilor statului încălcări de orice natură ale Legii nr. 129/2019 în cadrul entităţii raportoare, caz în care identitatea acestor persoane va fi protejată corespunzător.
    (10) Respectarea obligaţiilor impuse de Legea nr. 129/2019 de către profesioniştii contabili, directori sau angajaţi ai acestora, nu constituie încălcarea unei restricţii de divulgare impuse prin contract sau printr-un act cu putere de lege ori act administrativ şi nu atrage niciun fel de răspundere pentru entitatea raportoare sau angajaţii acesteia, chiar şi în împrejurarea în care aceştia nu au cunoscut cu precizie tipul de activitate infracţională ori de încălcare de orice natură a Legii nr. 129/2019 şi indiferent dacă respectiva activitate a avut loc sau nu.
    (11) Conform art. 23 alin. (4) din Legea nr. 129/2019, profesioniştii contabili persoane fizice care îşi exercită profesia ca liber profesionist, având calitatea de entitate raportoare, nu au obligaţia de a desemna una sau mai multe persoane în sensul alin. (1). Celelalte prevederi ale prezentului articol se aplică proporţional cu natura şi dimensiunea entităţii în cauză.

    ART. 9
    Instruirea angajaţilor
    (1) Profesioniştii contabili comunică angajaţilor politicile, mecanismele şi procedurile de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, în măsura în care cunoaşterea acestora este necesară pentru îndeplinirea responsabilităţilor în aplicarea Legii nr. 129/2019. Profesioniştii contabili aplică proceduri de verificare privind însuşirea politicilor, mecanismelor şi procedurilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului de către angajaţi, periodic, cel puţin anual.
    (2) Rolurile şi responsabilităţile angajaţilor implicaţi în aplicarea normelor de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului se includ în fişele de post sau în regulamentul de ordine interioară.
    (3) Profesioniştii contabili asigură atât instruirea corespunzătoare iniţială, la angajare, cât şi cea periodică, precum şi testarea cunoştinţelor angajaţilor cu privire la:
    a) prevederile Legii nr. 129/2019 şi ale reglementărilor subsecvente;
    b) evaluările de risc, normele interne, informări cu privire la instruirile şi recomandările realizate de ONPCSB şi/sau CECCAR, precum şi aspecte practice relevante ce au rezultat din activitatea proprie şi, după caz, de la nivelul grupului, dacă este cazul, inclusiv tipologii şi studii de caz;
    c) cerinţele relevante privind protecţia datelor cu caracter personal.

    (4) Programele de instruire şi testare trebuie să se asigure că angajaţii profesioniştilor contabili:
    a) cunosc obligaţiile ce le revin în conformitate cu legile, regulamentele, politicile şi procedurile privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului;
    b) au cunoştinţele necesare pentru realizarea procesului de cunoaştere a clientelei;
    c) au cunoştinţele necesare pentru a analiza tranzacţiile solicitate sau efectuate, în scopul identificării riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului;
    d) pot detecta operaţiunile care pot avea legătură cu prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului şi cunosc cum să procedeze în astfel de cazuri;
    e) cunosc cerinţele de raportare.

    (5) Profesioniştii contabili testează periodic, cel puţin o dată pe an, cunoştinţele tuturor persoanelor cu roluri şi responsabilităţi în aplicarea măsurilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului.
    (6) Documentele întocmite în scopul aplicării alin. (1)-(5) se păstrează 5 ani de la data întocmirii şi se pun la dispoziţia CECCAR şi a altor autorităţi cu atribuţii de control, la cererea acestora.

    ART. 10
    Mecanisme de protecţie
    (1) Profesioniştii contabili stabilesc mecanisme interne de protejare a persoanelor desemnate să aplice măsurile de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului şi a angajaţilor care raportează încălcări ale legislaţiei privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.
    (2) Mecanismele interne de protecţie prevăzute la alin. (1) conţin cel puţin următoarele:
    a) proceduri specifice pentru primirea rapoartelor privind încălcările de orice natură ale Legii nr. 129/2019 şi luarea de măsuri ulterioare;
    b) protecţia din punct de vedere juridic a angajaţilor sau a persoanelor aflate într-o relaţie contractuală similară, care raportează încălcări de orice natură ale Legii nr. 129/2019 şi ale prezentelor norme sectoriale;
    c) măsuri care să asigure protecţia persoanelor prevăzute la alin. (1) faţă de expunerea la ameninţări, la represiuni sau la acţiuni ostile, cum ar fi, dar nelimitat la, acţiuni nefavorabile sau discriminatorii la locul de muncă;
    d) norme care să asigure protecţia datelor cu caracter personal ale persoanei care raportează încălcarea de orice natură a Legii nr. 129/2019, precum şi ale persoanei fizice suspectate că este responsabilă de încălcare;
    e) acordarea dreptului persoanei cu responsabilităţi în aplicarea Legii nr. 129/2019 de a se adresa în nume propriu pentru a semnala autorităţilor statului încălcări de orice natură ale Legii nr. 129/2019 în cadrul entităţii raportoare, caz în care identitatea acestei persoane va fi protejată corespunzător.

    (3) Profesioniştii contabili implementează sisteme interne (canale) de avertizare, independente şi anonime, care sunt puse la dispoziţia angajaţilor pentru raportarea unor nereguli şi încălcări privind aplicarea legislaţiei de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului.

    CAP. III
    Factori de risc
    ART. 11
    Factorii de risc privind clienţii
    (1) În scopul evaluării riscului asociat clientului şi/sau beneficiarului real, pe baza informaţiilor obţinute în mod rezonabil şi legal, profesioniştii contabili evaluează:
    a) riscul asociat afacerilor sau activităţilor profesionale ale clientului şi/sau beneficiarului real;
    b) riscul asociat reputaţiei clientului şi/sau beneficiarului real;
    c) riscul asociat comportamentului clientului şi/sau beneficiarului real.

    (2) Factorii de risc asociaţi afacerilor sau activităţilor profesionale ale clientului şi/sau beneficiarului real, pe care profesioniştii contabili trebuie să îi aibă în vedere, vizează cel puţin următoarele situaţii:
    a) clientul sau beneficiarul real desfăşoară activităţi în domenii cu un risc crescut de corupţie, cum ar fi, dar nelimitat la, domeniul construcţiilor, comerţ cu arme şi muniţii, extracţia de minerale, domeniul farmaceutic, activităţi prestate de funcţionari publici în instituţii publice cum ar fi cele de autorizare a unor proiecte sau construcţii şi altele;
    b) clientul sau beneficiarul real desfăşoară activităţi în domenii cu un risc crescut de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, cum ar fi, dar nelimitat la, transferul de bani, agenţii imobiliare, monede şi active virtuale, comerţ cu metale preţioase;
    c) clientul sau beneficiarul real desfăşoară activităţi în domenii care implică utilizarea de valori importante, care se transferă în numerar;
    d) clientul sau beneficiarul real este persoană expusă public sau membru de familie al persoanelor expuse public.

    (3) Factorii de risc privind reputaţia clientului sau beneficiarului real vor fi analizaţi, având în vedere cel puţin:
    a) informaţiile obţinute din surse publice independente, potrivit cărora clientul sau beneficiarul real este cercetat/ condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor sau finanţare a terorismului;
    b) identificarea clientului sau a beneficiarului real în rapoartele privind tranzacţiile suspecte transmise de profesionistul contabil către ONPCSB;
    c) orice alte informaţii obţinute în mod rezonabil şi prin mijloace permise legal privind reputaţia sau integritatea clientului sau beneficiarului real, colectate de profesionistul contabil pe durata relaţiei de afaceri sau înainte de derularea acesteia ori de derularea unei tranzacţii ocazionale, în vederea luării deciziei de acceptare a clientului.

    (4) Factorii de risc privind comportamentul clientului sau beneficiarului real pe care profesioniştii contabili trebuie să îi aibă în vedere în evaluarea de risc sunt cel puţin:
    a) refuzul de a furniza documentele de identitate sub diferite pretexte;
    b) ezitările sau refuzul de a furniza informaţiile solicitate pentru îndeplinirea procedurii de cunoaştere a clientelei sau furnizarea unor informaţii insuficiente sau neclare cu privire la sursa fondurilor, dacă există indicii rezonabile că astfel se încearcă ascunderea sau denaturarea sursei fondurilor;
    c) indiciile rezonabile pentru a aprecia că actele de identitate furnizate nu sunt autentice sau nu aparţin clientului sau beneficiarului real; în cazul identificării unor situaţii în care clientul sau beneficiarul real a furnizat documente de identitate neautentice, entităţile raportoare păstrează evidenţele.


    ART. 12
    Factorii de risc privind produsele, serviciile sau tranzacţiile
    (1) În scopul determinării riscului privind produsele, serviciile sau tranzacţiile, profesioniştii contabili au în vedere următoarele:
    a) nivelul de transparenţă cu privire la identitatea clientului pe care îl implică produsul, serviciul, tranzacţia sau canalul de distribuţie;
    b) complexitatea produsului, serviciului sau tranzacţiei;
    c) valoarea sau volumul tranzacţiilor.

    (2) Factorii de risc pe care profesioniştii contabili trebuie să îi analizeze pentru a determina riscul asociat privind produsele, serviciile sau tranzacţiile pe baza nivelului de transparenţă sunt cel puţin cei care, prin natura lor, fac dificilă identificarea în timp util a beneficiarului real sau a intereselor care controlează ori care împiedică înţelegerea activităţii clientului sau a naturii tranzacţiilor.
    (3) Factorii de risc pe care profesioniştii contabili trebuie să îi analizeze pentru a determina riscul asociat produselor, serviciului sau tranzacţiei, pe baza complexităţii acestora, sunt următorii:
    a) intervale foarte scurte de timp între momentul iniţierii şi finalizării tranzacţiei;
    b) interacţiunea între clienţi din jurisdicţii diferite;
    c) utilizarea unor produse inovative, în special tehnologii sau metode de plată, al căror mod de funcţionare nu este transparent sau este insuficient descris.

    (4) Factorii de risc pe care profesioniştii contabili trebuie să îi analizeze pentru a determina riscul asociat produselor, serviciului sau tranzacţiei, pe baza valorii sau volumului tranzacţiilor, sunt următorii:
    a) tranzacţii care se desfăşoară preponderent în numerar;
    b) produse sau servicii care, prin natura lor, implică tranzacţii de valori mari;
    c) inexistenţa unor limite maxime aplicabile tranzacţiilor, care ar împiedica utilizarea produsului sau serviciului în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului.


    ART. 13
    Factorii de risc geografic
    (1) În scopul determinării riscului asociat ţărilor sau zonelor geografice, profesioniştii contabili au în vedere riscul asociat ţărilor sau zonelor geografice unde clientul şi/sau beneficiarul real:
    a) are domiciliul/rezidenţa;
    b) desfăşoară activităţile care reprezintă sursa fondurilor.

    (2) În evaluarea riscului geografic profesioniştii contabili vor avea în vedere:
    a) apartenenţa la Uniunea Europeană;
    b) existenţa în ţările terţe a unor sisteme eficiente de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului, conform informaţiilor obţinute din surse independente şi credibile;
    c) ţări terţe identificate pe baza informaţiilor din surse credibile ca având un nivel scăzut al infracţionalităţii, în general, şi al corupţiei, în mod special;
    d) ţări terţe care, pe baza unor surse credibile, cum ar fi evaluări reciproce, rapoarte detaliate de evaluare sau rapoarte de monitorizare publicate, au prevăzut cerinţe de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului în conformitate cu recomandările Financial Action Task Force (FATF) revizuite şi pun în aplicare în mod eficace cerinţele respective;
    e) ţări care, conform evaluării organismelor internaţionale de profil, nu dispun de sisteme efective de combatere a spălării banilor/de combatere a finanţării terorismului;
    f) ţări care, conform unor surse credibile, au un nivel ridicat al corupţiei sau al altor activităţi infracţionale;
    g) ţări supuse unor sancţiuni, embargouri sau măsuri similare, instituite, de exemplu, de Uniunea Europeană sau de Organizaţia Naţiunilor Unite;
    h) ţări care acordă finanţare sau sprijin pentru activităţi teroriste sau pe teritoriul cărora operează organizaţii teroriste desemnate.


    CAP. IV
    Cerinţe privind măsurile de cunoaştere a clientelei
    ART. 14
    Măsuri standard de cunoaştere a clientelei - persoane juridice
    (1) În aplicarea art. 11 alin. (1),(3) şi (4) şi art. 15 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 129/2019, la stabilirea unei relaţii de afaceri cu persoane juridice, profesioniştii contabili trebuie să obţină, pentru a determina profilul de risc al clientului, cel puţin următoarele informaţii:
    a) denumirea;
    b) forma juridică;
    c) codul de identificare fiscală şi/sau numărul de înregistrare la registrul comerţului sau informaţia echivalentă pentru persoanele juridice străine;
    d) sediul social şi, dacă este cazul, sediul real;
    e) numărul de telefon, adresa de poştă electronică, după caz;
    f) tipul şi natura activităţii desfăşurate;
    g) informaţii privind persoanele care reprezintă clientul în relaţie cu societatea şi puterile acestora de angajare a răspunderii entităţii;
    h) scopul şi natura relaţiei de afaceri;
    i) informaţiile referitoare la beneficiarul real.

    (2) La efectuarea tranzacţiilor ocazionale prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, profesioniştii contabili obţin informaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d), g) şi i).
    (3) În cazul clienţilor, potenţiali sau existenţi, entităţi fără personalitate juridică, dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător.

    ART. 15
    Măsuri standard de cunoaştere a clientelei - persoane fizice
    (1) Înainte de iniţierea unei relaţii de afaceri cu persoane fizice, profesioniştii contabili aplică măsuri standard de cunoaştere a clientelei, asigurând colectarea cel puţin a următoarelor informaţii despre client:
    a) numele, prenumele şi pseudonimul, dacă este cazul;
    b) data şi locul naşterii;
    c) codul numeric personal sau, dacă este cazul, un alt element unic de identificare similar;
    d) seria şi numărul actului de identitate, inclusiv o copie (letrică sau electronică) a acestui document;
    e) cetăţenia;
    f) adresa de domiciliu sau reşedinţă;
    g) încadrarea în categoria persoanelor expuse public sau deţinerea calităţii de membru al familiei unei persoane expuse public ori de persoană cunoscută ca asociat apropiat al unei persoane expuse public.

    (2) La efectuarea unei tranzacţii ocazionale, profesioniştii contabili aplică măsurile standard de cunoaştere a clientelei în momentul acceptării clientului, atunci când se efectuează tranzacţii a căror valoare minimă reprezintă echivalentul în lei a minimum 15.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se efectuează printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni care au legătură între ele. Profesioniştii contabili asigură colectarea cel puţin a următoarelor informaţii despre client:
    a) numele, prenumele şi pseudonimul, dacă este cazul;
    b) data şi locul naşterii;
    c) codul numeric personal sau, dacă este cazul, un alt element unic de identificare similar;
    d) seria şi numărul actului de identitate, inclusiv o copie (letrică sau electronică) a acestui document;
    e) cetăţenia;
    f) adresa de domiciliu sau reşedinţă;
    g) încadrarea în categoria persoanelor expuse public sau deţinerea calităţii de membru al familiei unei persoane expuse public ori de persoană cunoscută ca asociat apropiat al unei persoane expuse public.

    (3) Dacă se stabileşte în mod rezonabil, prin mijloace legale, că beneficiarul real este diferit de client, profesionistul contabil va solicita cel puţin următoarele informaţii referitoare la beneficiarul real identificat:
    a) natura relaţiei care a generat calificarea în această calitate;
    b) numele şi prenumele;
    c) data şi locul naşterii;
    d) codul numeric personal sau, dacă este cazul, un alt element unic de identificare similar;
    e) statul de domiciliu sau reşedinţă;
    f) cetăţenia;
    g) natura activităţii pe care o desfăşoară;
    h) informaţii privind încadrarea în categoria persoanelor expuse public sau deţinerea calităţii de membru al familiei unei persoane expuse public ori de persoană cunoscută ca asociat apropiat al unei persoane expuse public.


    ART. 16
    Aplicarea măsurilor de cunoaştere a clientelei
    Atunci când profesioniştii contabili nu sunt în măsură să aplice măsurile de cunoaştere a clientelei, aceştia nu trebuie să iniţieze ori să continue relaţia de afaceri sau să efectueze tranzacţia ocazională. În plus, trebuie să întocmească un raport de tranzacţie suspectă în legătură cu clientul respectiv, ori de câte ori există motive de suspiciune, care va fi transmis ONPCSB.

    ART. 17
    Verificarea documentelor şi informaţiilor
    (1) Înaintea stabilirii relaţiei de afaceri sau efectuării tranzacţiei ocazionale, profesioniştii contabili verifică informaţiile referitoare la clienţi pe baza documentelor din categoria celor mai greu de falsificat sau de obţinut pe cale ilicită, cum sunt documentele de identitate: buletin, carte de identitate, paşaport, permis de şedere, permis de conducere.
    (2) Verificarea informaţiilor care nu se pot proba pe baza documentelor şi a veridicităţii documentelor se va realiza din orice alte surse credibile şi independente, cum ar fi, dar fără a se limita la bazele de date publice/private care conţin informaţii de la autorităţi publice, care pot fi consultate prin mijloace rezonabile şi legale, conform prevederilor art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019.
    (3) Profesioniştii contabili trebuie să dispună de sisteme adecvate de gestionare a riscurilor, inclusiv de proceduri bazate pe evaluarea riscurilor, pentru a stabili dacă un client sau beneficiarul real al unui client este o persoană expusă public. În aplicarea acestei obligaţii, profesioniştii contabili consultă şi lista funcţiilor publice importante întocmită de Agenţia Naţională de Integritate, disponibilă pe website-ul acestei instituţii.

    ART. 18
    Revizuirea periodică a profilului clientului
    (1) Profesioniştii contabili implementează mecanisme pentru verificarea periodică a informaţiilor colectate anterior, prin aplicarea măsurilor standard de cunoaştere a clientelei, despre client, pentru a se asigura corectitudinea, completitudinea şi actualitatea profilului clientului şi eficacitatea procesului de monitorizare.
    (2) Revizuirea periodică a profilului clientului va permite profesioniştilor contabili să evalueze în mod regulat gradul de cunoaştere a clientului pentru a se asigura că informaţiile sunt la zi şi pentru a putea evalua gradul de risc al clienţilor pe parcursul relaţiei de afaceri cu aceştia sau al tranzacţiilor ocazionale efectuate.
    (3) Revizuirea va lua în considerare cel puţin:
    a) termenul de valabilitate a documentelor de identitate;
    b) completarea şi/sau actualizarea informaţiilor despre client (se completează tipurile de informaţii colectate despre client, de exemplu: comportamentul tranzacţional al clientului, comportamente sociale identificate - schimbări de cetăţenie/ rezidenţă/domiciliu etc.);
    c) adecvarea nivelului de risc al clientului, prin identificarea categoriei/situaţiei de risc în care se încadrează clientul.

    (4) În situaţia ridicării sau scăderii nivelului de risc al clientului, profesioniştii contabili se asigură că au aplicat măsurile de cunoaştere a clientelei corespunzătoare categoriei în care au fost incluşi.

    ART. 19
    Măsuri suplimentare de cunoaştere a clientelei
    (1) Profesioniştii contabili aplică măsuri suplimentare de cunoaştere a clientelei, în conformitate cu prevederile art. 17 din Legea nr. 129/2019, în toate situaţiile care, prin natura lor, pot prezenta un risc sporit de spălare de bani/finanţare a terorismului.
    (2) În cazul tranzacţiilor sau al relaţiilor de afaceri cu persoanele expuse public sau cu clienţi ai căror beneficiari reali sunt persoane expuse public, profesionistul contabil trebuie să adopte următoarele măsuri:
    a) să obţină aprobarea conducerii de rang superior cu privire la stabilirea sau continuarea relaţiei de afaceri. Reprezentantul conducerii de rang superior care aprobă stabilirea sau continuarea relaţiei de afaceri cu persoana expusă public trebuie să aibă suficientă experienţă şi o imagine de ansamblu pentru a lua decizii în cunoştinţă de cauză cu privire la problemele care au impact direct asupra profilului de risc al societăţii;
    b) să obţină, prin mijloace rezonabile şi permise legal, informaţii despre sursa fondurilor şi averii clientului şi beneficiarului real al clientului şi sursa fondurilor utilizate în relaţia de afaceri sau în tranzacţii cu astfel de persoane;
    c) să efectueze permanent o monitorizare sporită a relaţiei de afaceri cu aceste persoane. În cadrul acţiunilor sporite de monitorizare permanentă a riscului asociat relaţiei de afaceri, profesioniştii contabili identifică tranzacţiile neobişnuite şi analizează în mod regulat informaţiile pe care le deţin pentru a se asigura de identificarea promptă a oricăror informaţii noi sau emergente care pot afecta evaluarea riscurilor; frecvenţa acţiunii de monitorizare permanentă este stabilită în funcţie de nivelul de risc ridicat asociat relaţiei.

    (3) Prevederile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 129/2019 şi ale alin. (2) se aplică şi membrilor familiilor persoanelor expuse public, precum şi persoanelor cunoscute ca fiind asociaţi apropiaţi ai acestora.
    (4) În aplicarea prevederilor art. 17 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 129/2019, profesioniştii contabili instituie sisteme adecvate pentru a detecta tranzacţiile complexe şi pe cele neobişnuite, inclusiv din perspectiva valorii acestora, aplicabile pentru a detecta toţi clienţii şi toate tranzacţiile care nu se circumscriu unei tipologii obişnuite. Fără ca enumerarea să fie limitativă, tranzacţiile pot fi considerate neobişnuite în cel puţin următoarele situaţii:
    a) sunt mai mari decât ar preconiza în mod normal societatea pe baza cunoştinţelor sale despre client, relaţia de afaceri sau categoria în care este încadrat clientul;
    b) prezintă un tipar neobişnuit sau complex, comparativ cu profilul de risc al clientului sau cu tiparul tranzacţiilor asociate clientului, produselor sau serviciilor similare;
    c) sunt complexe, comparativ cu alte tranzacţii similare asociate unor tipuri de clienţi, produse sau servicii similare, şi profesionistul contabil nu cunoaşte justificarea economică sau scopul legal al acestora ori are îndoieli cu privire la veridicitatea informaţiilor care i s-au pus la dispoziţie;
    d) nu se poate identifica un scop economic, comercial sau legal evident asociat tranzacţiilor.

    (5) În cazul tranzacţiilor complexe şi neobişnuit de mari sau al tiparelor neobişnuite de tranzacţii care nu au un scop economic sau legal evident, profesioniştii contabili aplică următoarele măsuri:
    a) instituie sisteme de detectare a tranzacţiilor din perspectiva valorii, sursei fondurilor şi a profilului tranzacţional al acestora ori a celor care nu au motivaţie economică sau aparenţă legală evidentă;
    b) examinează, cât mai curând posibil, contextul şi scopul tuturor tranzacţiilor complexe şi care au valori neobişnuit de mari sau ale tuturor tipurilor de tranzacţii neobişnuite care nu au un scop economic, comercial sau legal evident;
    c) solicită clientului documente suplimentare pentru a dovedi legalitatea sursei fondurilor folosite la plasarea mizei;
    d) măresc gradul şi natura monitorizării relaţiei de afaceri în scopul stabilirii faptului că respectivele tranzacţii sau activităţi par suspecte;
    e) consemnează, în format letric sau electronic, verificările efectuate şi constatările desprinse şi le pun la dispoziţia CECCAR, ori de câte ori acesta solicită.

    (6) Prin măsurile suplimentare de cunoaştere a clientelei, profesioniştii contabili stabilesc dacă tranzacţiile neobişnuite identificate dau naştere unor suspiciuni şi dispun:
    a) măsuri rezonabile, permise legal şi adecvate pentru a înţelege contextul şi scopul acestor tranzacţii, de exemplu, prin stabilirea sursei şi a destinaţiei fondurilor sau aflarea mai multor informaţii despre activitatea clientului pentru a confirma probabilitatea desfăşurării unor astfel de tranzacţii de către client;
    b) intensificarea monitorizării relaţiei de afaceri şi a tranzacţiilor subsecvente.

    (7) Atunci când clientul are domiciliul sau reşedinţa într-un stat terţ identificat de către Comisia Europeană drept ţară terţă cu grad de risc ridicat şi în orice alte situaţii care prezintă un risc ridicat, profesioniştii contabili iau decizii în cunoştinţă de cauză în legătură cu măsurile suplimentare de precauţie privind clientela, care sunt adecvate pentru fiecare situaţie cu risc ridicat şi pe care le pot demonstra la solicitarea CECCAR sau a altor autorităţi cu atribuţii de control.
    (8) În cazul relaţiilor de afaceri cu clienţi din ţări care nu fac parte din Uniunea Europeană şi care nu aplică sau aplică insuficient standardele internaţionale în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului sau care sunt cunoscute la nivel internaţional ca fiind ţări necooperante, profesioniştii contabili aplică următoarele măsuri:
    a) obţin informaţii despre reputaţia clientului înainte de stabilirea relaţiei de afaceri;
    b) obţin informaţii despre sursa fondurilor şi/sau sursa averii clientului şi a beneficiarului real al clientului;
    c) obţin aprobarea conducerii de rang superior cu privire la stabilirea sau continuarea relaţiei de afaceri.

    (9) Profesionistul contabil decide tipul adecvat de măsuri suplimentare privind cunoaşterea clientelei, inclusiv cantitatea de informaţii suplimentare solicitate, precum şi întinderea acţiunii de monitorizare crescută, în funcţie de motivul pentru care o tranzacţie ocazională sau o relaţie de afaceri a fost clasificată ca prezentând un risc ridicat.
    (10) Măsurile suplimentare privind cunoaşterea clientelei pe care profesionistul contabil le aplică în anumite situaţii cu risc ridicat pot include, fără a se limita la, următoarele:
    a) solicitarea mai multor informaţii despre identitatea clientului sau a beneficiarului real, în scopul determinării riscului asociat relaţiei, obţinerea şi evaluarea informaţiilor despre reputaţia clientului şi/sau a beneficiarului real, cum ar fi:
    (i) informaţii despre membrii familiei;
    (ii) informaţii despre veniturile/activităţile economice din trecut şi din prezent ale clientului şi/sau ale beneficiarului real;
    (iii) informaţii cu impact asupra reputaţiei, onestităţii şi integrităţii, disponibile din surse libere;

    b) creşterea calităţii informaţiilor obţinute prin aplicarea măsurilor privind cunoaşterea clientelei pentru a confirma identitatea clientului sau a beneficiarului real, inclusiv prin solicitarea de documente care să ateste că fondurile clientului utilizate în relaţia de afaceri au o provenienţă legitimă şi că sursa averii şi a fondurilor este în concordanţă cu ceea ce cunoaşte profesionistul contabil despre client şi cu natura relaţiei de afaceri.


    CAP. V
    Tranzacţii raportabile şi tranzacţii suspecte
    ART. 20
    Monitorizarea activităţii clienţilor
    (1) Profesionistul contabil monitorizează tranzacţiile clientului în scopul detectării unor tranzacţii neobişnuite sau a unor tranzacţii suspecte.
    (2) Activitatea de monitorizare cuprinde, cel puţin, analiza următoarelor date şi informaţii:
    a) complexitatea tranzacţiilor;
    b) tranzacţiile care nu se încadrează în scopul economic, comercial şi legal, din perspectiva activităţii derulate de client, a ocupaţiei sale şi a sursei declarate a fondurilor;
    c) elemente de analiză tranzacţională care ies din tiparul obişnuit tranzacţional al clientului;
    d) indicatori sau tipologii de tranzacţii suspecte prezentate public de ONPCSB.

    (3) Profesionistul contabil corelează rezultatele monitorizării operaţiunilor clientului cu informaţiile privind profilul clientului şi nivelul de risc alocat acestuia. Realizarea monitorizării continue a activităţii clientului permite profesionistului contabil să se asigure că operaţiunile realizate sunt conforme cu informaţiile deţinute despre client, la profilul activităţii şi profilul riscului, inclusiv, după caz, la sursa fondurilor, precum şi că documentele, datele sau informaţiile deţinute sunt actualizate şi relevante.
    (4) În funcţie de rezultatele monitorizării, profesionistul contabil poate decide scăderea sau creşterea nivelului de risc al clientului, aplicarea unor măsuri de cunoaştere a clientelei proporţionale cu nivelul de risc, precum şi reducerea intensităţii extinderii şi gradului de monitorizare şi verificare a tranzacţiilor.
    (5) Profesionistul contabil implementează la nivel intern sisteme de detectare a tranzacţiilor complexe şi a celor neobişnuite, inclusiv din perspectiva valorii şi a modului de realizare a tranzacţiilor raportat la profilul de risc al clientului.
    Sistemele de detectare cuprind parametri şi tipare ce delimitează tranzacţiile obişnuite derulate, cum ar fi:
    a) praguri valorice per tip de client şi niveluri de risc;
    b) categorii de produse şi servicii;
    c) activitatea/ocupaţia clientului;
    d) sursa declarată a fondurilor/activelor clientului.



    ART. 21
    Indicatori pentru detectarea tranzacţiilor suspecte sau neobişnuite
    În cadrul activităţii de monitorizare, pentru detectarea tranzacţiilor neobişnuite şi a tranzacţiilor suspecte, profesioniştii contabili au în vedere următorii indicatori, prezentaţi cu titlu exemplificativ:
    a) clienţi care fac eforturi neobişnuite pentru a se împrieteni cu angajaţii profesionistului contabil;
    b) clienţi care furnizează documente suspecte a fi false (inclusiv documentele de identitate) sau informaţii neadevărate;
    c) dificultatea aplicării măsurilor de cunoaştere a clientelei, cum ar fi următoarele situaţii:
    (i) clienţi circumspecţi în a furniza documentele de identitate;
    (ii) clienţi care insistă să fie identificaţi cu nume care nu apar în documentele de identitate sau după poreclă;

    d) clienţi care realizează tranzacţiile în contul sau în numele altei persoane, în afara unei relaţii de reprezentare legale;
    e) clienţi care solicită personalului ca tranzacţiile efectuate să nu fie înregistrate în evidenţele societăţii sau să fie înregistrate într-un mod eronat;
    f) clienţi care efectuează tranzacţii semnificativ mai mari decât cele uzuale;
    g) clienţi care efectuează tranzacţii care par a fi disproporţionate raportat la situaţia financiară sau veniturile dovedite conform documentelor care atestă sursa fondurilor.


    ART. 22
    Obligaţia de raportare a tranzacţiilor suspecte
    (1) Profesioniştii contabili au obligaţia de a transmite de îndată către ONPCSB un raport de tranzacţii suspecte, conform prevederilor art. 6 din Legea nr. 129/2019 şi în condiţiile art. 8 şi 9 din aceeaşi lege, atunci când, după aplicarea tuturor măsurilor de cunoaştere a clientelei, de evaluare a riscurilor şi de monitorizare a activităţii clientului şi tranzacţiilor, au identificat suspiciuni de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului.
    (2) Profesioniştii contabili transmit raportul de tranzacţii suspecte exclusiv către ONPCSB, dacă aceştia cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că:
    a) fondurile clientului provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului;
    b) tranzacţiile deja derulate de client au legătură cu spălarea banilor sau cu finanţarea terorismului;
    c) tranzacţiile care urmează a fi derulate de client au legătură cu spălarea banilor sau cu finanţarea terorismului; sau
    d) clientul nu este beneficiarul real al tranzacţiei, iar acesta nu poate fi identificat sau nu este cine pretinde clientul că ar fi sau acesta nu are nicio legătură cu clientul.

    (3) Profesioniştii contabili transmit un raport pentru tranzacţii suspecte către ONPCSB şi atunci când circumstanţele faptice obiective aferente unei relaţii de afaceri sau tranzacţii ocazionale corespund în tot sau în parte indicatorilor sau tipologiilor de tranzacţii suspecte prezentate public de ONPCSB.
    (4) Profesioniştii contabili, după consultarea registrelor centrale prevăzute la art. 19 alin. (5) din Legea nr. 129/2019, informează autorităţile care gestionează aceste registre cu privire la orice neconcordanţă între informaţiile disponibile în registrele centrale privind beneficiarii reali şi informaţiile privind beneficiarii reali pe care le deţin. În situaţia în care profesioniştii contabili suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că anumite tranzacţii, operaţiuni sau activităţi, al căror obiect îl constituie bunuri ce provin din săvârşirea de infracţiuni, au legătură cu finanţarea terorismului şi implică persoane cu privire la care există o neconcordanţă, transmit un raport pentru tranzacţii suspecte exclusiv ONPCSB, în condiţiile art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019.
    (5) Profesioniştii contabili consideră ca fiind suspectă orice relaţie de afaceri sau tranzacţie ocazională cu o persoană ale cărei date de identificare i-au fost comunicate punctual de către ONPCSB. În acest caz, profesionistul contabil transmite un raport pentru tranzacţii suspecte către ONPCSB.

    ART. 23
    Transmiterea raportului privind tranzacţiile în numerar
    (1) Profesioniştii contabili au obligaţia de a transmite către ONPCSB un raport privind tranzacţiile în numerar atunci când se efectuează tranzacţii a căror valoare minimă reprezintă echivalentul în lei a minimum 10.000 de euro, printr-o singură operaţiune sau prin operaţiuni fragmentate care au legătură între ele.
    (2) Raportul menţionat la alin. (1) se transmite în maximum 3 zile lucrătoare de la momentul efectuării tranzacţiilor, în cazul unei tranzacţii singulare, iar în cazul efectuării mai multor operaţiuni legate, raportul menţionat la alin. (1) se transmite în maximum 3 zile lucrătoare de la momentul la care prin efectuarea operaţiunilor se atinge valoarea de 10.000 de euro.
    (3) Profesioniştii contabili transmit către ONPCSB un raport privind operaţiunile cu numerar menţionate la alin. (1) şi (2), indiferent de justificările economice.

    CAP. VI
    Alte prevederi
    ART. 24
    Evidenţa proprie a documentelor şi înregistrărilor
    (1) Profesioniştii contabili păstrează toate documentele şi înregistrările legate de client şi tranzacţii pentru o perioadă de 5 ani de la data ultimei operaţiuni efectuate de client în relaţia cu acesta. Profesioniştii contabili stabilesc, prin politica lor internă, mecanisme adecvate privind păstrarea documentelor, cu respectarea prevederilor art. 21 din Legea nr. 129/2019, şi accesul la acestea.
    (2) Atunci când se impune extinderea perioadei de păstrare a documentelor în scopul de a preveni, depista sau investiga activităţile de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, profesioniştii contabili sunt obligaţi să prelungească perioada cu cea indicată de autorităţile competente, fără ca această prelungire să poată depăşi 5 ani. Păstrarea documentelor şi a înregistrărilor se realizează, cu respectarea prevederilor art. 21 din Legea nr. 129/2019, într-o formă admisă în procedurile judiciare, urmând ca acestea să fie furnizate autorităţilor competente, la cerere.
    (3) Documentele şi înregistrările care sunt păstrate de către profesioniştii contabili se referă la:
    a) toate înregistrările obţinute prin aplicarea măsurilor de cunoaştere a clientelei, cum ar fi copii ale documentelor de identificare (cărţi de identitate, paşapoarte, permise de şedere), ale monitorizărilor şi verificărilor efectuate şi ale rezultatelor analizelor efectuate în legătură cu clientul (inclusiv raportări interne şi externe, rezultatele screeningului, decizii/hotărâri adoptate de către conducerea superioară în legătură cu clientul etc.), ale dosarelor de client şi ale corespondenţei, inclusiv ale informaţiilor obţinute prin mijloacele de identificare electronică necesare pentru respectarea cerinţelor de cunoaştere privind clientela;
    b) toate evaluările făcute în decizia de a transmite sau de a nu transmite un raport privind tranzacţiile suspecte;
    c) toate raportările de tranzacţii suspecte făcute.

    (4) La expirarea perioadei de păstrare, profesioniştii contabili au obligaţia de a şterge datele cu caracter personal, cu excepţia situaţiilor în care alte dispoziţii legale impun păstrarea în continuare a datelor. O astfel de situaţie este cea în care profesionistul contabil se află, la împlinirea acestui termen, întro procedură de evaluare, supraveghere sau control realizată de către autorităţile competente, conform competenţelor legale. În această situaţie, datele pot fi şterse numai după finalizarea şi implementarea măsurilor dispuse prin actele individuale emise de autorităţile competente.

    ART. 25
    Datele cu caracter personal
    (1) Datele cu caracter personal sunt prelucrate de profesionistul contabil în limitele stabilite prin Legea nr. 129/2019 şi cu respectarea legislaţiei în vigoare privind prelucrarea datelor cu caracter personal, doar în scopul prevenirii spălării banilor şi a finanţării terorismului, şi nu sunt prelucrate ulterior într-un mod incompatibil cu acest scop. Este interzisă prelucrarea datelor cu caracter personal în alte scopuri.
    (2) Profesioniştii contabili furnizează clienţilor noi, înainte de a stabili o relaţie de afaceri sau de a efectua o tranzacţie ocazională, cel puţin informaţiile prevăzute mai jos, cu excepţia cazului în care persoana este deja informată cu privire la aceste date:
    a) identitatea operatorului şi, dacă este cazul, a reprezentantului;
    b) scopul prelucrării căreia îi sunt destinate datele;
    c) orice alte informaţii suplimentare, cum ar fi:
    (i) destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor;
    (ii) dacă răspunsurile la întrebări sunt obligatorii sau voluntare, precum şi consecinţele posibile ale evitării răspunsului;
    (iii) existenţa dreptului de acces la datele care o privesc şi de rectificare a datelor cu caracter personal, în măsura în care, ţinând seama de circumstanţele specifice în care sunt colectate datele, astfel de informaţii suplimentare sunt necesare pentru asigurarea unei prelucrări corecte a datelor cu privire la persoana vizată.


    (3) Informaţiile prevăzute la alin. (2) includ o informare generală cu privire la obligaţiile legale care le revin profesioniştilor contabili, în calitate de entităţi raportoare în temeiul Legii nr. 129/2019, atunci când prelucrează date cu caracter personal în scopul prevenirii spălării banilor şi a finanţării terorismului.
    (4) Pentru a asigura confidenţialitatea clienţilor lor şi pentru a proteja profesioniştii contabili împotriva potenţialelor încălcări ale confidenţialităţii, angajaţilor nu li se permite să dezvăluie terţilor informaţii care au legătură cu operaţiunile suspectate a avea legătură cu spălarea banilor sau cu finanţarea terorismului ale clienţilor sau angajatorului.
    (5) Obligaţia de a păstra confidenţialitatea informaţiilor dobândite de către angajat pe perioada desfăşurării activităţii în cadrul profesionistului contabil se menţine o perioadă de timp şi după încetarea relaţiei contractuale cu furnizorul. Perioada de timp se stabileşte la nivelul companiei şi se include în regulamentul intern sau în contractul de muncă individual sau colectiv.
    (6) Orice solicitare legată de un client sau o tranzacţie primită din partea autorităţilor competente trebuie să fie raportată direct persoanei cu responsabilităţi în aplicarea Legii nr. 129/2019, care informează conducerea superioară a companiei. Profesionistul contabil răspunde oficial la solicitările autorităţilor în legătură cu aspectele privind spălarea banilor şi finanţarea terorismului, după consultarea persoanei cu responsabilităţi în aplicarea Legii nr. 129/2019. Răspunsul, incluzând documentaţia solicitată, se furnizează într-un format letric sau electronic adecvat, cu respectarea termenelor indicate în solicitarea autorităţii.
    (7) Profesioniştii contabili sunt obligaţi să comunice direct ONPCSB datele şi informaţiile solicitate, în formatul indicat de ONPCSB, în termen de maximum 15 zile de la data primirii cererii, iar pentru cererile care prezintă un caracter de urgenţă, marcate în acest sens, în termenul indicat de ONPCSB.

    CAP. VII
    Activitatea de supraveghere şi control a CECCAR
    ART. 26
    Activitatea de control desfăşurată de CECCAR
    (1) CECCAR desfăşoară activităţi de control periodic, cu notificarea prealabilă a profesionistului contabil, sau control inopinat, fără notificarea prealabilă a acestuia, în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 129/2019, în vederea verificării modului de aplicare a prevederilor legale în domeniul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului.
    (2) Activitatea de control se realizează la nivel naţional, în mod operativ, la sediul profesionistului contabil, la sediul CECCAR sau la un sediu ales de comun acord de către personalul instituţiei cu reprezentanţii profesionistului contabil controlat.
    (3) În cadrul activităţii de control, personalul CECCAR, pentru exercitarea atribuţiilor specifice, realizează cel puţin următoarele:
    a) prezintă reprezentanţilor profesioniştilor contabili controlaţi legitimaţia şi ordinul de serviciu în care sunt menţionate temeiul legal al efectuării controlului, perioada în care se desfăşoară controlul, datele de identificare ale entităţii controlate;
    b) solicită documente, date şi informaţii pentru realizarea atribuţiilor specifice şi poate reţine copii ale documentelor verificate;
    c) solicită, atunci când este cazul, reprezentanţilor legali şi/sau angajaţilor profesionistului contabil controlat note explicative pentru clarificarea anumitor situaţii sau împrejurări întâlnite în cursul activităţii de control.

    (4) Procesul-verbal de constatare se semnează de către personalul CECCAR şi de către reprezentanţii legali ai profesionistului contabil controlat. Procesul-verbal este înaintat de personalul CECCAR delegat direcţiei de specialitate a CECCAR şi va fi analizat potrivit prevederilor Regulamentului privind auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile, în vederea valorificării şi propunerii de măsuri prevăzute de reglementările CECCAR, ce se supun aprobării organelor de conducere.
    (5) Profesioniştii contabili furnizează personalului CECCAR, la cerere:
    a) metodologia de realizare şi actualizare a evaluării de risc de spălare a banilor şi finanţare a terorismului aferente activităţii desfăşurate;
    b) evaluarea de risc de spălare a banilor şi finanţare a terorismului aferentă activităţii desfăşurate;
    c) politica pentru administrarea şi diminuarea riscului de spălare a banilor şi finanţare a terorismului;
    d) măsurile interne de cunoaştere a clientelei;
    e) informaţii cu privire la clienţi şi operaţiunile efectuate pentru aceştia;
    f) analizele interne realizate de către entităţi pentru detectarea tranzacţiilor prevăzute la art. 17 alin. (2) din Legea nr. 129/2019;
    g) documentele şi corespondenţa cuprinzând fundamentarea deciziei de lansare a unor produse sau servicii noi, de furnizare a unor produse sau servicii sau acordarea unor exceptări anumitor clienţi, în pofida unei opinii contrare exprimate de persoanele sau structura cu responsabilităţi în aplicarea măsurilor în domeniul prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului;
    h) rapoartele privind modul în care profesionistul contabil aplică politicile şi procedurile de prevenire a spălării banilor şi finanţare a terorismului în state terţe, la nivelul sucursalelor şi al filialelor deţinute în proporţie majoritară, acolo unde este cazul;
    i) rapoarte privind modul în care profesionistul contabil aplică politicile şi procedurile de prevenire a spălării banilor şi finanţării terorismului în relaţie cu activităţile externalizate, dacă este cazul;
    j) rezultatele testărilor realizate prin procesul independent de auditare;
    k) fundamentarea standardelor de desemnare a persoanei cu responsabilităţi în aplicarea Legii nr. 129/2019;
    l) orice alte informaţii şi documente necesare CECCAR pentru realizarea supravegherii în domeniu, în forma şi termenele precizate în solicitare.

    (6) Profesioniştii contabili pun la dispoziţia personalului CECCAR delegat toate datele şi informaţiile solicitate pentru realizarea atribuţiilor specifice, în termenele indicate. Personalul CECCAR delegat, în exercitarea atribuţiilor de supraveghere şi control, poate reţine copii ale documentelor verificate, consemnând în procesele-verbale întocmite documentele reţinute.

    ART. 27
    Activitatea de supraveghere a CECCAR
    (1) În conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 129/2019, CECCAR supraveghează modul de aplicare a prevederilor Legii nr. 129/2019, de către profesioniştii contabili, astfel cum sunt prevăzuţi la art. 5 alin. (1) lit. e) din legea anterior menţionată.
    (2) CECCAR poate aplica măsuri sancţionatoare specifice, conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, potrivit competenţei atribuite prin O.G. nr. 65/1994. Măsurile de remediere se pot aplica independent sau concomitent cu aplicarea altor sancţiuni.
    (3) Profesioniştii contabili au obligaţia de a duce la îndeplinire măsurile dispuse de CECCAR, în termenul indicat, conform actului de control sau altor documente emise în acest sens.
    (4) Activitatea de supraveghere efectuată de către CECCAR constă cel puţin în:
    a) identificarea entităţilor raportoare care intră sub incidenţa art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 129/2019 şi pe care le reprezintă şi coordonează;
    b) adoptarea de către CECCAR, în calitate de organism de autoreglementare, în conformitate cu art. 31 alin. (3) din Legea nr. 129/2019, a măsurilor necesare pentru a împiedica persoanele condamnate definitiv pentru infracţiunea de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului să deţină o funcţie de conducere în cadrul entităţilor raportoare care intră sub incidenţa art. 5 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 129/2019 sau să fie beneficiarii reali ai acestor entităţi;
    c) identificarea riscurilor de spălare a banilor/finanţare a terorismului la care este expusă activitatea întregului sector al profesiei contabile şi luarea măsurilor legale de diminuare a acestora;
    d) identificarea şi evaluarea riscurilor specifice interne referitoare la expunerea la spălarea banilor şi finanţarea terorismului la care este expusă activitatea fiecăreia dintre entităţile raportoare pe care le reprezintă şi coordonează CECCAR, respectiv a factorilor de risc referitori la clienţi, servicii, tranzacţii etc.

    (5) CECCAR stabileşte, prin Regulamentul privind auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile, procedura de supraveghere şi control asupra modului de implementare de către profesioniştii contabili a politicilor, normelor, procedurilor şi mecanismelor privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, potrivit cerinţelor art. 26 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 129/2019.
    (6) CECCAR poate aplica sancţiuni disciplinare şi/sau măsuri de remediere în cazurile în care constată că un profesionist contabil nu respectă prevederile legale în materie privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.
    (7) CECCAR, potrivit art. 26 alin. (2) din Legea nr. 129/2019, va informa de îndată ONPCSB, după caz:
    a) atunci când, în exercitarea atribuţiilor specifice, descoperă fapte care ar putea avea legătură cu spălarea banilor sau cu finanţarea terorismului;
    b) cu privire la alte încălcări ale dispoziţiilor Legii nr. 129/2019, constatate conform atribuţiilor specifice.


    ART. 28
    Comunicarea informaţiilor de către CECCAR
    (1) CECCAR publică pe site-ul propriu, în atenţia profesioniştilor contabili, informaţiile comunicate de ONPCSB sau preluate de pe site-ul ONPCSB, cu privire la:
    a) elementele relevante din evaluarea riscurilor la nivel sectorial şi naţional;
    b) vulnerabilităţile sistemelor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului din alte state;
    c) lista ţărilor care prezintă vulnerabilităţi în sistemele de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului şi care nu aplică sau aplică insuficient standardele internaţionale în domeniu, în conformitate cu comunicările publice ale organismelor internaţionale în domeniu.

    (2) Profesioniştii contabili actualizează propriile evaluări ale riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului în baza informaţiilor comunicate de CECCAR.

    CAP. VIII
    Dispoziţii finale
    ART. 29
    Aplicarea prezentelor reglementări în contextul legislativ
    (1) Aplicarea de către profesioniştii contabili prevăzuţi la art. 2 alin. (1) a dispoziţiilor prezentelor norme sectoriale nu exclude respectarea de către aceştia a prevederilor Ordinului preşedintelui Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor nr. 37/2021 privind aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, pentru entităţile raportoare supravegheate şi controlate de Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 9 martie 2021.
    (2) Profesioniştii contabili au obligaţia de a se informa permanent asupra actualizărilor legislaţiei în domeniul spălării banilor şi finanţării terorismului şi de a le pune în aplicare, dacă este cazul.
    (3) În vederea implementării măsurilor prevăzute de Legea nr. 129/2019, profesioniştii contabili pot lua în considerare îndrumările specifice pentru profesia contabilă emise de FATF. Acestea se regăsesc în forma originală pe site-ul oficial al FATF www.fatf-gafi.org sau traduse în limba română pe site-ul CECCAR.


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Norme, Alte Institutii,  NORME SECTORIALE din 12 ianuarie 2023

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016