Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
NORME METODOLOGICE din 29 ianuarie 2009 de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atributii si competente exercitate de Ministerul Sanatatii catre autoritatile administratiei publice locale
EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 16 februarie 2009
CAP. I
Asistenţa medicalã comunitarã
ART. 1
(1) Asistenţa medicalã comunitarã, astfel cum este definitã la <>art. 4 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sãnãtãţii cãtre autoritãţile administraţiei publice locale, denumitã în continuare ordonanţã de urgenţã, cuprinde programe, activitãţi şi servicii medicale, furnizate în sistem integrat cu serviciile sociale, adresate persoanelor dintr-o comunitate.
(2) Scopul asistenţei medicale comunitare este de a asigura furnizarea de servicii integrate, medicale şi sociale, flexibile şi adecvate nevoilor beneficiarilor, acordate în mediul în care aceştia trãiesc prin utilizarea eficientã a serviciilor acordate în cadrul pachetului de bazã, punerea accentului pe prevenţie şi continuitate a serviciilor.
ART. 2
Asistenţa medicalã comunitarã cuprinde, potrivit art. 6 din ordonanţa de urgenţã, în principal urmãtoarele activitãţi:
a) identificarea problemelor medico-sociale ale comunitãţii;
b) educaţia pentru sãnãtate şi profilaxia bolilor, prin promovarea unui stil de viaţã şi mediu sãnãtos;
c) mobilizarea populaţiei pentru participarea la programele de vaccinãri, controale medicale profilactice etc.;
d) promovarea sãnãtãţii reproducerii şi planificarea familialã;
e) îngrijirea şi asistenţa medicalã la domiciliu, curativã şi de recuperare, în vederea reinserţiei sociale;
f) acordarea de îngrijiri paleative la domiciliu.
ART. 3
(1) Desfãşurarea activitãţilor de asistenţã medicalã comunitarã integratã cu serviciile sociale se face în folosul comunitãţii de serviciul public de asistenţã socialã de la nivelul autoritãţilor administraţiei publice locale sau, dupã caz, de compartimentul desemnat cu atribuţii în domeniu din cadrul aparatului de specialitate al primarului.
(2) Autoritãţile administraţiei publice locale elaboreazã strategia şi programul anual de asistenţã medicalã comunitarã la nivelul unitãţii administrativ-teritoriale respective, monitorizeazã şi evalueazã activitatea de asistenţã medicalã comunitarã.
(3) Autoritãţile administraţiei publice locale de la nivelul judeţelor transmit semestrial direcţiilor de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti raportul privind activitatea desfãşuratã la nivel de judeţ, pânã cel mai târziu la data de 15 februarie a anului urmãtor celui pentru care se face raportarea.
ART. 4
Ministerul Sãnãtãţii, prin direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti, asigurã îndrumarea tehnicã şi metodologicã a activitãţii de asistenţã medicalã comunitarã la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti.
ART. 5
În domeniul asistenţei medicale comunitare, direcţiile de sãnãtate publicã judeţene şi a municipiului Bucureşti au în principal urmãtoarele atribuţii:
a) sã acorde consultanţã şi asistenţã tehnicã în domeniul evaluãrii nevoilor, al stabilirii prioritãţilor, modalitãţilor de implementare şi monitorizare a politicilor de asistenţã medicalã comunitarã integratã;
b) sã colaboreze cu autoritãţile administraţiei publice locale în vederea realizãrii strategiei judeţene şi a listei de prioritãţi în domeniul asistenţei medicale comunitare;
c) sã contribuie la crearea unui cadru organizatoric pentru monitorizarea şi evaluarea serviciilor şi programelor naţionale şi locale de sãnãtate, cu privire la asistenţa medicalã comunitarã;
d) sã monitorizeze elaborarea de ghiduri şi standarde de practicã în domeniul asistenţei medicale comunitare;
e) sã asigure sprijin pentru formarea personalului care lucreazã în reţeaua de asistenţã medicalã comunitarã integratã, inclusiv pentru joncţiunile cu reţeaua de medicinã de familie, accesul la medicamente, servicii ambulatorii şi spitaliceşti;
f) sã identifice, sã elaboreze şi sã propunã programe specifice de educaţie pentru sãnãtate şi pentru adoptarea unui stil de viaţã sãnãtos la nivelul diferitelor comunitãţi;
g) sã elaboreze şi sã propunã programe specifice de prevenire şi profilaxie primarã, secundarã şi terţiarã şi de recuperare medicalã şi incluziune socialã;
h) sã identifice, sã elaboreze şi sã propunã programe specifice de consiliere medico-socialã, servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane vulnerabile: gravide, nou-nãscuţi, bolnavi cronici, bãtrâni, persoane cu dizabilitãţi, neasiguraţi, victime ale violenţei domestice, copii provenind din familii dezorganizate, persoane cu probleme de sãnãtate mintalã, precum şi alte categorii de persoane identificate la nivel local ca fiind în situaţii de risc;
i) sã faciliteze şi sã monitorizeze crearea parteneriatelor interinstituţionale la diferite niveluri, a strategiilor şi a protocoalelor comune pentru serviciile de asistenţã comunitarã.
ART. 6
Mediatorul sanitar are urmãtoarele atribuţii:
a) cultivã încrederea reciprocã între autoritãţile publice locale şi comunitatea de romi din care face parte;
b) faciliteazã comunicarea între membrii comunitãţii de romi şi personalul medico-sanitar;
c) catagrafiazã gravidele şi lehuzele, în vederea efectuãrii controalelor medicale periodice prenatale şi post-partum; le explicã necesitatea şi importanţa efectuãrii acestor controale şi le însoţeşte la aceste controale, facilitând comunicarea cu medicul de familie şi cu celelalte cadre sanitare;
d) explicã noţiunile de bazã şi avantajele planificãrii familiale, încadrat în sistemul cultural tradiţional al comunitãţii de romi;
e) catagrafiazã populaţia infantilã a comunitãţii de romi;
f) explicã noţiunile de bazã şi importanţa asistenţei medicale a copilului;
g) promoveazã alimentaţia sãnãtoasã, în special la copii, precum şi alimentaţia la sân;
h) urmãreşte înscrierea nou-nãscutului pe listele medicului de familie, titulare sau suplimentare;
i) sprijinã personalul medical în urmãrirea şi înregistrarea efectuãrii imunizãrilor la populaţia infantilã din comunitãţile de romi şi a examenelor clinice de bilanţ la copiii cu vârsta cuprinsã între 0 şi 7 ani;
j) explicã avantajele includerii persoanelor în sistemul asigurãrilor de sãnãtate, precum şi procedeul prin care poate fi obţinutã calitatea de asigurat;
k) explicã avantajele igienei personale, a igienei locuinţei şi spaţiilor comune; popularizeazã în comunitatea de romi mãsurile de igienã dispuse de autoritãţile competente;
l) faciliteazã acordarea primului ajutor, prin anunţarea cadrelor medicale/serviciului de ambulanţã şi însoţirea echipelor care acordã asistenţã medicalã de urgenţã;
m) mobilizeazã şi însoţeşte membrii comunitãţii la acţiunile de sãnãtate publicã: campaniile de vaccinare, campaniile de informare, educare şi conştientizare din domeniul promovãrii sãnãtãţii, acţiuni de depistare a bolilor cronice etc.; explicã rolul şi scopul acestora;
n) participã la depistarea activã a cazurilor de tuberculozã şi a altor boli transmisibile, sub îndrumarea medicului de familie sau a cadrelor medicale din cadrul direcţiilor de sãnãtate publicã judeţene sau a municipiului Bucureşti;
o) la solicitarea cadrelor medicale, sub îndrumarea strictã a acestora, explicã rolul tratamentului medicamentos prescris, reacţiile adverse posibile ale acestuia şi supravegheazã administrarea medicamentelor, de exemplu: tratamentul strict supravegheat al pacientului cu tuberculozã;
p) însoţeşte cadrele medico-sanitare în activitãţile legate de prevenirea sau controlul situaţiilor epidemice, facilitând implementarea mãsurilor adecvate, explicã membrilor comunitãţii rolul şi scopul mãsurilor de urmãrit;
q) semnaleazã cadrelor medicale apariţia problemelor deosebite din cadrul comunitãţii: focarele de boli transmisibile, parazitoze, intoxicaţii, probleme de igienã a apei etc.;
r) semnaleazã în scris direcţiilor de sãnãtate publicã judeţene sau a municipiului Bucureşti problemele identificate privind accesul membrilor comunitãţii rome pe care o deserveşte la urmãtoarele servicii de asistenţã medicalã primarã:
(i) imunizãri, conform programului naţional de imunizãri;
(ii) examen de bilanţ al copilului cu vârsta cuprinsã între 0 şi 7 ani;
(iii) supravegherea gravidei, conform normelor metodologice ale Ministerului Sãnãtãţii;
(iv) depistarea activã a cazurilor de TBC;
(v) asistenţã medicalã de urgenţã;
(vi) informarea asistentului social cu privire la cazurile potenţiale de abandon al copiilor.
ART. 7
(1) Asistentul medical comunitar are, în principal, atribuţii privind:
a) identificarea familiilor cu risc medico-social din cadrul comunitãţii;
b) determinarea nevoilor medico-sociale ale populaţiei cu risc;
c) culegerea datelor despre starea de sãnãtate a familiilor din teritoriul unde îşi desfãşoarã activitatea;
d) stimularea de acţiuni destinate protejãrii sãnãtãţii;
e) identificarea, urmãrirea şi supravegherea medicalã a gravidelor cu risc medico-social în colaborare cu medicul de familie şi cu asistenta din cadrul cabinetului medical individual, pentru asigurarea în familie a condiţiilor favorabile dezvoltãrii nou-nãscutului;
f) efectuarea de vizite la domiciliul lãuzelor, recomandând mãsurile necesare de protecţie a sãnãtãţii mamei şi a nou-nãscutului;
g) în cazul unei probleme sociale, ia legãtura cu serviciul social din primãrie şi din alte structuri, cu mediatorul sanitar din comunitãţile de romi pentru prevenirea abandonului;
h) supravegheazã în mod activ starea de sãnãtate a sugarului şi a copilului mic;
i) promoveazã necesitatea de alãptare şi practicile corecte de nutriţie;
j) participã, în echipã, la desfãşurarea diferitelor acţiuni colective, pe teritoriul comunitãţii: vaccinãri, programe de screening populaţional, implementarea programelor naţionale de sãnãtate;
k) participã la aplicarea mãsurilor de prevenire şi combatere a eventualelor focare de infecţii;
l) îndrumã persoanele care au fost contaminate pentru controlul periodic;
m) semnaleazã medicului de familie cazurile suspecte de boli transmisibile constatate cu ocazia activitãţilor în teren;
n) efectueazã vizite la domiciliul sugarilor cu risc medico-social trataţi la domiciliu şi urmãreşte aplicarea mãsurilor terapeutice recomandate de medic;
o) urmãreşte şi supravegheazã în mod activ copiii din evidenţa specialã (TBC, HIV/SIDA, prematuri, anemici etc.);
p) identificã persoanele neînscrise pe listele medicilor de familie şi contribuie la înscrierea acestora; urmãreşte şi supravegheazã activ nou-nãscuţii ale cãror mame nu sunt pe listele medicilor de familie sau din zonele în care nu existã medici de familie;
q) organizeazã activitãţi de consiliere şi demonstraţii practice pentru diferite categorii populaţionale;
r) colaboreazã cu ONG-uri şi cu alte instituţii pentru realizarea programelor ce se adreseazã unor grupuri-ţintã (vârstnici, alcoolici, consumatori de droguri, persoane cu tulburãri mintale şi de comportament), în conformitate cu strategia naţionalã;
s) urmãreşte identificarea persoanele de vârstã fertilã; disemineazã informaţii specifice de planificare familialã şi contracepţie;
t) se preocupã de identificarea cazurilor de violenţã domesticã, a cazurilor de abuz, a persoanelor cu handicap, a bolnavilor cronici din familiile vulnerabile;
u) efectueazã activitãţi de educaţie pentru sãnãtate în vederea adoptãrii unui stil de viaţã sãnãtos.
(2) Asistentului medical comunitar îi revin responsabilitãţile respectãrii:
a) normelor eticii profesionale, inclusiv asigurarea pãstrãrii confidenţialitãţii în exercitarea profesiei;
b) actelor şi hotãrârilor luate în conformitate cu pregãtirea profesionalã şi limitele de competenţã;
c) îmbunãtãţirii nivelului cunoştinţelor profesionale prin studiu individual sau alte forme de educaţie continuã;
d) întocmirii evidenţei şi completãrii documentelor utilizate în exercitarea atribuţiilor de serviciu, respectiv registre, fişe de planificare a vizitelor la domiciliu şi alte asemenea documente.
ART. 8
Finanţarea cheltuielilor de personal pentru asistenţii medicali comunitari şi mediatorii sanitari se suportã, potrivit legii, de la bugetul local, din sumele transferate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sãnãtãţii.
ART. 9
Drepturile salariale aferente lunii decembrie din anul 2008 şi trimestrului I al anului 2009 se asigurã, potrivit <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2009 privind aprobarea unor mãsuri economico-financiare şi organizatorice pentru desfãşurarea activitãţii unitãţilor sanitare în cadrul procesului de reformã şi operaţionalizare, din bugetul Ministerului Sãnãtãţii, din fonduri de la bugetul de stat şi din venituri proprii.
CAP. II
Asistenţa medicalã şi de medicinã dentarã acordatã în unitãţi de învãţãmânt
ART. 10
Autoritãţile administraţiei publice locale au obligaţia sã respecte prevederile legale în vigoare privind asistenţa medicalã a preşcolarilor, elevilor şi studenţilor.
ART. 11
Finanţarea cheltuielilor de personal pentru categoriile profesionale din asistenţa medicalã şi de medicinã dentarã acordatã în unitãţile de învãţãmânt se suportã, potrivit legii, de la bugetul local, din sumele transferate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sãnãtãţii.
ART. 12
Drepturile salariale aferente lunii decembrie din anul 2008 şi trimestrului I al anului 2009 se asigurã potrivit prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2009 din bugetul Ministerului Sãnãtãţii, din fonduri de la bugetul de stat şi din venituri proprii.
CAP. III
Asistenţa medicalã acordatã în unele unitãţi sanitare cu paturi
ART. 13
În domeniul asistenţei medicale acordate în unele unitãţi sanitare cu paturi prevãzute la art. 17 alin. (2) din ordonanţa de urgenţã, Ministerul Sãnãtãţii are urmãtoarele competenţe:
a) elaboreazã normativele de personal care se aprobã prin ordin al ministrului sãnãtãţii;
b) elibereazã avizul conform la propunerile Consiliului General al Municipiului Bucureşti/consiliilor locale privind modificarea structurii organizatorice, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului şi a denumirii pentru unitãţile sanitare cu paturi al cãror management a fost transferat.
ART. 14
(1) Evaluarea activitãţii managerilor din unitãţile sanitare cu paturi se efectueazã în condiţiile reglementãrilor emise de Ministerul Sãnãtãţii, respectiv prin <>Ordinul ministrului sãnãtãţii publice nr. 112/2007 privind criteriile de performanţã în baza cãrora contractul de management poate fi prelungit sau poate înceta înainte de termen, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(2) Evaluarea activitãţii managerilor pentru anul 2008 se va face de cãtre o comisie a Ministerului Sãnãtãţii la care participã şi reprezentanţi ai administraţiilor publice locale care au în subordine spitalele respective.
ART. 15
Autoritatea administraţiei publice locale, prin structura cu atribuţii specifice în domeniu, are urmãtoarele competenţe:
a) aprobã ştatele de funcţii ale unitãţilor sanitare subordonate, cu încadrarea în normativele de personal şi în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat;
b) aprobã modificarea ştatelor de funcţii aprobate;
c) aprobã organigrama şi modificarea acesteia;
d) înainteazã Ministerului Sãnãtãţii, în vederea obţinerii avizului conform, propunerile managerului unitãţii privind modificarea structurii organizatorice, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului şi a denumirii pentru unitãţile sanitare cu paturi al cãror management a fost transferat, pentru aprobarea acestora.
ART. 16
Activitatea unitãţilor sanitare publice cu paturi al cãror management a fost transferat se desfãşoarã în conformitate şi cu prevederile <>Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi cu cele ale:
a) <>Ordinului ministrului sãnãtãţii şi familiei nr. 698/2001 pentru aprobarea unor metodologii privind angajarea, transferarea şi detaşarea medicilor, farmaciştilor, biologilor, biochimiştilor şi chimiştilor, precum şi a altui personal de specialitate cu studii superioare din unitãţile sanitare publice, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
b) <>Ordinului ministrului sãnãtãţii nr. 870/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind timpul de muncã, organizarea şi efectuarea gãrzilor în unitãţile publice din sectorul sanitar, cu modificãrile şi completãrile ulterioare; liniile de gardã se stabilesc la nivelul fiecãrei unitãţi sanitare şi se aprobã de Primãria Municipiului Bucureşti/autoritãţile administraţiei publice locale, la propunerea unitãţilor sanitare cu paturi. În cazuri deosebite, programul de muncã şi organizarea gãrzilor în alte condiţii decât cele prevãzute în Regulamentul privind timpul de muncã, organizarea şi efectuarea gãrzilor în unitãţile publice din sectorul sanitar se pot face numai cu aprobarea Primãriei Municipiului Bucureşti/autoritãţilor administraţiei publice locale, ulterior avizãrii de cãtre Ministerul Sãnãtãţii;
c) <>Ordinului ministrului sãnãtãţii nr. 1.470/2005 pentru aprobarea Criteriilor privind angajarea şi promovarea în funcţii, grade şi trepte profesionale în unitãţile sanitare publice din sectorul sanitar;
d) <>Ordinului ministrului sãnãtãţii nr. 1.487/2005 privind aprobarea Criteriilor pentru clasificarea pe categorii a unitãţilor şi subunitãţilor sanitare şi stabilirea indemnizaţiilor de conducere maxime lunare, diferenţiate în raport cu complexitatea şi rãspunderea ce revin funcţiei de conducere şi mãrimea unitãţii şi subunitãţii, precum şi a indemnizaţiilor pentru îndeplinirea unor sarcini, activitãţi şi responsabilitãţi suplimentare funcţiei de bazã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
e) <>Ordinului ministrului sãnãtãţii nr. 721/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea sporurilor la salariile de bazã în conformitate cu prevederile <>art. 13 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 115/2004 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 125/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
f) <>Ordinului ministrului sãnãtãţii publice nr. 1.501/2006 pentru aprobarea Criteriilor pe baza cãrora se stabilesc salariile de bazã pentru funcţiile de conducere care fac parte din comitetul director al spitalelor publice, cu modificãrile ulterioare;
g) <>Ordinului ministrului sãnãtãţii publice nr. 1.406/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea concursului ori examenului pentru ocuparea funcţiei de şef de secţie, şef de laborator sau şef de serviciu din unitãţile sanitare publice, cu modificãrile ulterioare;
h) <>Ordinului ministrului sãnãtãţii publice nr. 921/2006 pentru stabilirea atribuţiilor comitetului director din cadrul spitalului public;
i) <>Ordinului ministrului sãnãtãţii publice nr. 1.209/2006 pentru aprobarea componenţei şi a atribuţiilor consiliului etic ce funcţioneazã în cadrul spitalelor publice;
j) <>Ordinului ministrului sãnãtãţii publice nr. 1.778/2006 privind aprobarea normativelor de personal, cu modificãrile ulterioare; numãrul de posturi minimal obligatoriu stabilit în baza prevederilor din acest ordin poate fi majorat la propunerea motivatã a unitãţilor sanitare, cu aprobarea Primãriei Municipiului Bucureşti/autoritãţilor administraţiei publice locale, în condiţiile legii şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli al fiecãrei unitãţi sanitare publice;
k) <>Ordinului ministrului sãnãtãţii publice nr. 320/2007 privind aprobarea conţinutului Contractului de administrare a secţiei/laboratorului sau serviciului medical din cadrul spitalului public, cu completãrile ulterioare;
l) altor reglementãri în domeniu.
ART. 17
(1) Unitatea sanitarã cu paturi are obligaţia sã înregistreze, sã stocheze, sã prelucreze şi sã transmitã informaţiile legate de activitatea sa, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sãnãtãţii.
(2) Raportãrile se fac cãtre Ministerul Sãnãtãţii şi cãtre Primãria Municipiului Bucureşti/autoritãţile administraţiei publice locale şi constituie baza de date, la nivel naţional, pentru decizii majore de politicã sanitarã şi pentru raportãrile necesare organismelor Uniunii Europene şi Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii.
(3) Documentaţia primarã, ca sursã a acestor date, se pãstreazã, securizatã şi asiguratã sub formã de document scris şi electronic, constituind arhiva unitãţi sanitare cu paturi, conform reglementãrilor legale în vigoare.
(4) Informaţiile prevãzute la alin. (1), care constituie secrete de stat şi de serviciu, vor fi accesate şi gestionate conform standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate.
ART. 18
Unitãţile sanitare cu paturi transferate sunt instituţii publice finanţate integral din venituri proprii şi funcţioneazã pe baza autonomiei financiare. Veniturile proprii ale acestora provin din sumele încasate pentru serviciile medicale şi alte prestaţii efectuate pe bazã de contract, precum şi din alte surse, conform legii.
ART. 19
Unitãţile sanitare cu paturi transferate primesc în completare sume care se utilizeazã numai pentru destinaţiile pentru care au fost alocate, dupã cum urmeazã:
a) de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sãnãtãţii, sumele aferente cheltuielilor de personal pentru medicii rezidenţi, medicii care efectueazã practica supravegheatã/asistatã, pentru personalul angajat în activitatea de cercetare, pentru salariaţii din cabinetele de planning familial din spitale, din unitãţile şi secţiile de spital cu profil de recuperare distrofici şi neuropsihomotorie, copii bolnavi HIV/SIDA, din dispensarele şi cabinetele TBC, LSM, boli infecţioase, potrivit <>Legii nr. 95/2006 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi prin bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetãrii şi Inovãrii, pentru spitalele clinice cu secţii universitare;
b) de la bugetele locale, pentru spitalele de interes judeţean sau local.
ART. 20
Bugetele locale participã la finanţarea unor cheltuieli de administrare şi funcţionare, respectiv bunuri şi servicii, investiţii, reparaţii capitale, consolidare, extindere şi modernizare, dotãri cu echipamente medicale, ale unitãţilor sanitare cu paturi transferate, în limita creditelor bugetare aprobate cu aceastã destinaţie în bugetele locale.
ART. 21
Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului cu casa de asigurãri sociale de sãnãtate reprezintã sursa principalã a veniturilor în cadrul bugetului de venituri şi cheltuieli şi se negociazã de cãtre manager cu conducerea casei de asigurãri sociale de sãnãtate, în funcţie de indicatorii stabiliţi în contractul-cadru de furnizare de servicii medicale.
ART. 22
Unitãţile sanitare cu paturi transferate pot derula programe naţionale de sãnãtate finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate şi din transferuri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sãnãtãţii, cãtre Fondul Naţional Unic de Asigurãri Sociale de Sãnãtate. Derularea programelor şi raportarea indicatorilor specifici programelor se fac potrivit reglementãrilor emise de Ministerul Sãnãtãţii şi de Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate.
ART. 23
Unitãţile sanitare cu paturi transferate pot realiza venituri suplimentare din: donaţii şi sponsorizãri, legate, asocieri investiţionale în domenii medicale ori de cercetare medicalã farmaceuticã, închirierea unor spaţii medicale, echipamente sau aparaturã medicalã cãtre alţi furnizori de servicii medicale, în condiţiile legii; contracte privind furnizarea de servicii medicale încheiate cu casele de asigurãri de sãnãtate private sau operatori economici; editarea şi difuzarea unor publicaţii cu caracter medical; servicii medicale, hoteliere sau de altã naturã, furnizate la cererea unor terţi; servicii de asistenţã medicalã la domiciliu, furnizate la cererea pacienţilor; contracte de cercetare; alte surse, conform legii.
ART. 24
Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al unitãţilor sanitare cu paturi transferate se elaboreazã de cãtre comitetul director, în condiţiile prevederilor <>Legii nr. 95/2006 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, pe baza normelor metodologice aprobate prin dispoziţie a primarului general al municipiului Bucureşti, respectiv a primarilor unitãţilor administrativ teritoriale pe raza cãrora se aflã unitãţile sanitare publice, dupã obţinerea, în prealabil, a avizului Ministerului Sãnãtãţii.
ART. 25
Bugetul de venituri şi cheltuieli al unitãţilor sanitare cu paturi transferate se aprobã de Consiliul General al Municipiului Bucureşti/consiliile locale, la propunerea managerului spitalului, în condiţiile legii.
ART. 26
Execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se raporteazã lunar şi trimestrial Consiliului General al Municipiului Bucureşti/consiliilor locale, dupã caz. Direcţiile de sãnãtate publicã şi casele de asigurãri de sãnãtate primesc lunar conturi de execuţie pentru cheltuielile finanţate din bugetul Ministerului Sãnãtãţii şi/sau din cel al Fondul Naţional Unic de Asigurãri Sociale de Sãnãtate, în forma şi structura prevãzute de reglementãrile legale în domeniu elaborate de Ministerul Finanţelor Publice.
ART. 27
Ministerul Sãnãtãţii este abilitat sã exercite controlul privind respectarea legislaţiei specifice sistemului sanitar, serviciile medicale desfãşurate, respectarea normelor de igienã sanitarã şi a drepturilor pacientului.
ART. 28
Prezentele norme se vor modifica şi completa dupã intrarea în vigoare a cadrului normativ general privind descentralizarea din domeniul sãnãtãţii.
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
