Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
NORME METODOLOGICE din 25 noiembrie 2025 privind organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şcolare şi a concursurilor şcolare
────────── Aprobate prin ORDINUL nr. 6.727 din 25 noiembrie 2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1091 din 26 noiembrie 2025. ────────── CAP. I Cadrul general ART. 1 Prezentele norme metodologice reglementează organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şcolare şi a concursurilor şcolare, denumite în continuare competiţii şcolare.
ART. 2 (1) În sensul prezentelor norme metodologice, olimpiadele şcolare reprezintă competiţii de excelenţă organizate pe baza studiului uneia sau al mai multor discipline prevăzute în ariile curriculare şi domeniile de studiu din Planurile-cadru pentru învăţământul gimnazial şi liceal, aflate în vigoare. Aceste competiţii se desfăşoară în sistemul formal de învăţământ preuniversitar, inclusiv în centrele de excelenţă, şi pot viza şi domenii precum: lingvistică, statistică, creativitate ştiinţifică, astronomie şi astrofizică. (2) Olimpiadele şcolare se adresează elevilor din învăţământul gimnazial (clasele V-VIII) şi din cel liceal (clasele IX-XII/XIII) cu aptitudini şi performanţe înalte. (3) Olimpiadele şcolare se consideră olimpiade naţionale dacă participă elevi din toate judeţele şi sectoarele municipiului Bucureşti. (4) Olimpiadele şcolare din domeniile artelor, tehnologiilor, religiei, limbilor moderne, limbilor clasice şi cele destinate elevilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, se consideră olimpiade naţionale dacă participă elevii din toate judeţele şi sectoarele municipiului Bucureşti în care se asigură studiul/şcolarizarea pentru disciplinele de învăţământ/modulele/calificările/domeniile de studiu/domeniile de pregătire profesională pentru care se organizează competiţia respectivă.
ART. 3 (1) În sensul prezentelor norme metodologice, concursurile şcolare sunt competiţii cu caracter educativ, care vizează stimularea interesului pentru învăţare, dezvoltarea competenţelor şi promovarea creativităţii, la care participă elevii din învăţământul gimnazial (clasele V-VIII) şi din cel liceal (clasele IX-XII/XIII). (2) Concursurile şcolare pot fi: a) concursuri şcolare organizate pe discipline de învăţământ; b) concursuri şcolare interdisciplinare/multidisciplinare/transdisciplinare, organizate pe calificări şi domenii de pregătire profesională; c) concursuri şcolare de creaţie/concursuri şi festivaluri cultural-artistice/campionate şi concursuri şcolare sportive pentru elevi.
(3) Concursurile şcolare naţionale sunt competiţii la care participă elevii din minimum 50% din judeţele ţării şi sectoarele municipiul Bucureşti. (4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), concursurile şcolare din domeniile artelor, tehnologiilor, religiei, limbilor moderne, limbilor clasice şi cele destinate elevilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, se consideră concursuri naţionale dacă participă elevi din minimum 50% din judeţe şi sectoarele municipiul Bucureşti în care se asigură studiul/şcolarizarea pentru disciplinele de învăţământ/modulele/calificările/domeniile de studiu/domeniile de pregătire profesională pentru care se organizează competiţia respectivă.
ART. 4 (1) Competiţiile şcolare au ca obiectiv general sprijinirea elevilor din învăţământul gimnazial şi din cel liceal capabili de performanţe şcolare înalte sau care au interes şi aptitudini deosebite în domeniile ştiinţific, tehnico-aplicativ, cultural-artistic, civic şi în cel sportiv. Totodată, competiţiile şcolare promovează valorile culturale şi etice fundamentale, spiritul de fair-play, competitivitatea şi comunicarea interpersonală. (2) Competiţiile şcolare pot avea caracter ştiinţific, tehnico-aplicativ, cultural-artistic şi sportiv. (3) Competiţiile şcolare se organizează şi se desfăşoară conform dispoziţiilor prezentelor norme metodologice, precum şi ale regulamentelor specifice, documente publicate pe site-ul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi pe site-urile inspectoratelor şcolare.
ART. 5 (1) În vederea stabilirii listelor competiţiilor şcolare se efectuează analiza, evaluarea şi selecţia olimpiadelor şcolare şi a concursurilor şcolare, atât a celor existente, cât şi a celor noi, propuse de inspectoratele şcolare/instituţiile de învăţământ superior/alte instituţii cu activitate relevantă în domeniu. (2) Analiza, evaluarea şi selecţia se efectuează pe baza criteriilor din procedura operaţională, elaborată de Comisia naţională pentru coordonarea competiţiilor şcolare şi aprobată de către ministrul educaţiei şi cercetării. (3) Analiza, evaluarea şi selecţia olimpiadelor şcolare şi a concursurilor şcolare naţionale se face de către membrii Comisiei naţionale pentru coordonarea competiţiilor şcolare, respectiv de către inspectorii /consilierii/experţii din cadrul Direcţiei Generale Echitate şi Performanţă în Învăţământul Preuniversitar/Direcţiei Generale Minorităţi şi Desegregare, desemnaţi de către conducerea direcţiei respective, pentru a coordona disciplinele/domeniile care nu sunt reprezentate în cadrul comisiei.
ART. 6 (1) În fiecare an şcolar, listele competiţiilor şcolare, selectate conform prevederilor art. 5, alin. (2), sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, iar calendarul de desfăşurare a acestora este aprobat de către secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar şi de către secretarul de stat pentru învăţământ în limbile minorităţilor naţionale. (2) Listele competiţiilor şcolare aprobate prin ordinul ministrului educaţiei şi cercetării sunt publicate anual pe site-ul Ministerului Educaţiei şi Cercetării. (3) În lista competiţiilor şcolare internaţionale sunt incluse olimpiadele şi concursurile internaţionale la care participarea elevilor se realizează prin selecţia acestora în cadrul etapei naţionale, conform criteriilor menţionate în regulamentele specifice. (4) În lista competiţiilor şcolare internaţionale este precizată şi clasificarea acestora în următoarele categorii: categoria I - olimpiadele şi concursurile desfăşurate la nivel mondial, respectiv categoria a II-a - olimpiadele şi concursurile desfăşurate la nivel european sau regional. (5) În lista olimpiadelor şcolare naţionale poate fi inclusă o singură olimpiadă pentru fiecare disciplină de învăţământ din planul-cadru/modul/calificare profesională/ domeniu de pregătire profesională. (6) Competiţiile şcolare care sunt desfăşurate prin programele Erasmus+ sau alte programe europene nu sunt incluse în listele competiţiilor şcolare aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării. (7) Competiţiile şcolare aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării sunt finanţate sau nefinanţate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
ART. 7 (1) Participarea la competiţiile şcolare este deschisă elevilor din învăţământul gimnazial şi cel liceal, de la toate formele de învăţământ, de stat, particular şi confesional, respectând principiul nediscriminării, al calităţii, al asigurării echităţii şi egalităţii de şanse, al garantării identităţii culturale a tuturor cetăţenilor români şi dialogului intercultural, al incluziunii şi cel al transparenţei. (2) Participanţii la competiţiile şcolare îşi asumă condiţiile de participare şi prevederile din regulamentele specifice, respectiv din calendarele competiţionale. (3) Participarea elevilor la competiţiile şcolare poate fi individuală sau în echipe, în conformitate cu precizările din regulamentele specifice.
ART. 8 Participarea elevilor la etapele internaţionale ale olimpiadelor şcolare se face cu respectarea regulamentelor internaţionale, inclusiv în privinţa categoriei de vârstă.
ART. 9 (1) Participarea elevilor şi a cadrelor didactice la competiţiile şcolare nu presupune nicio contribuţie financiară din partea acestora şi nu este condiţionată de achiziţii de obiecte, materiale didactice, foi de concurs, reviste, cărţi, manuale şcolare, instrumente de calcul sau de scris etc. (2) Participarea elevilor la competiţiile şcolare este opţională.
ART. 10 (1) La competiţiile şcolare organizate pe clase/ani de studiu este permisă participarea unui elev la o clasă superioară/an de studiu superior celei/celui în care este înscris în anul şcolar în care se desfăşoară competiţia, în interiorul aceluiaşi ciclu de învăţământ (gimnazial/liceal). (2) Este interzisă participarea elevilor la o clasă inferioară/an de studiu inferior celei/celui în care sunt înscrişi în anul şcolar în care se desfăşoară competiţia şcolară. (3) Participarea elevilor la competiţiile şcolare care nu sunt organizate pe clasă/an de studiu se realizează în conformitate cu prevederile regulamentelor specifice.
ART. 11 În cadrul competiţiilor şcolare la care se susţin doar probe scrise, elevii care sunt cuprinşi într-o formă de şcolarizare în spital sau la domiciliu vor putea susţine, la cerere, probele etapelor competiţiilor şcolare în spital, respectiv la domiciliu, cu aprobarea preşedintelui comisiei responsabile de organizarea etapei respective a competiţiei şcolare.
ART. 12 În vederea pregătirii elevilor capabili de performanţe înalte, pentru olimpiadele şi concursurile şcolare, în unităţile de învăţământ şi în centrele de excelenţă, cadrele didactice pot desfăşura activităţi suplimentare de învăţare şi programe educaţionale adaptate la particularităţile, interesele, potenţialul şi ritmul individual de învăţare, elaborând şi utilizând programe de studiu complementare, teme de concurs, de cercetare şi bibliografii specifice.
ART. 13 Pentru coordonarea competiţiilor şcolare se constituie, la începutul fiecărui an şcolar, la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Comisia naţională pentru coordonarea competiţiilor şcolare, cu următoarea componenţă: a) preşedinte: secretar de stat; b) vicepreşedinţi: directorul general al Direcţiei Generale Echitate şi Performanţă în Învăţământul Preuniversitar, directorul Direcţiei Olimpiade, Concursuri, Parteneriate şi Educaţie Extracurriculară, directorul general al Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare şi directorul general al Direcţiei Generale Minorităţi şi Desegregare; c) secretari: reprezentanţi ai Direcţiei Generale Echitate şi Performanţă în Învăţământul Preuniversitar, ai Direcţiei Generale Minorităţi şi Desegregare şi ai Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare; d) membri: directori/şefi serviciu/inspectori/consilieri/experţi din cadrul Direcţiei Generale Echitate şi Performanţă în Învăţământul Preuniversitar care coordonează competiţiile şcolare, reprezentanţi ai Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare, ai Direcţiei Generale Minorităţi şi Desegregare şi ai cabinetelor demnitarilor din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
ART. 14 Comisia naţională pentru coordonarea competiţiilor şcolare are următoarele atribuţii: a) elaborează/revizuieşte procedura de analiză, evaluare şi selecţie a competiţiilor care se includ în lista competiţiilor şcolare aprobată prin ordinul ministrului educaţiei şi cercetării; b) în fiecare an şcolar stabileşte şi publică pe site-ul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, după aprobare, listele competiţiilor şcolare şi calendarele de desfăşurare a acestora; c) elaborează bugetul competiţiilor şcolare naţionale şi al celor internaţionale, în cazul în care acestea se desfăşoară în România, precum şi bugetul necesar asigurării participării echipelor României la competiţiile şcolare internaţionale organizate în afara ţării; d) elaborează regulamentele specifice ale competiţiilor şcolare naţionale, cu respectarea prevederilor din prezentele norme metodologice, în urma consultării inspectorilor şcolari din teritoriu şi a altor experţi din domeniu, după caz; e) înaintează regulamentele specifice ale competiţiilor şcolare naţionale, spre aprobare, secretarului de stat pentru învăţământ preuniversitar/secretarului de stat pentru învăţământ în limbile minorităţilor naţionale, după caz; f) propune, după caz, ca membri în subcomisii, profesori pentru traducerea subiectelor în limba maternă a elevilor care solicită traducerea; profesorii traducători pot fi şi evaluatori în cadrul comisiei/subcomisiei; g) asigură elaborarea şi transmiterea, prin reprezentanţii Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare, subiectelor şi baremelor de evaluare, în condiţii de securitate, pentru etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti a olimpiadei naţionale, respectând procedurile stabilite; h) verifică şi stabileşte, pe baza datelor transmise de inspectoratele şcolare, lista finală a elevilor calificaţi la etapa naţională; i) colaborează cu inspectoratele şcolare, în vederea asigurării cadrului organizatoric al desfăşurării etapei naţionale a competiţiei şcolare; j) solicită Direcţiei Generale Economice din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, asigurarea şi virarea fondurilor necesare organizării competiţiei şcolare; k) asigură şi transmite Direcţiei Generale Relaţii Internaţionale, Afaceri Europene şi Relaţia cu OCDE documentaţia necesară întocmirii ordinelor ministrului educaţiei şi cercetării în vederea participării loturilor reprezentative ale României la competiţiile şcolare internaţionale din listele aprobate conform art. 6, alin. (1); l) monitorizează organizarea şi desfăşurarea competiţiilor şcolare naţionale/ internaţionale; m) propune, spre aprobare, ministrului educaţiei şi cercetării modul de soluţionare a situaţiilor excepţionale, neprevăzute în prezentele norme metodologice; n) analizează, pe baza rapoartelor membrilor Comisiei naţionale pentru coordonarea competiţiilor şcolare, la sfârşitul fiecărui an şcolar, rezultatele competiţiilor şcolare naţionale şi internaţionale şi informează conducerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, printr-un raport coordonat de către secretari şi elaborat de către membrii comisiei.
CAP. II Olimpiadele şcolare SECŢIUNEA 1 Clasificarea şi etapele olimpiadelor şcolare ART. 15 În funcţie de tematica abordată, olimpiadele şcolare pot fi: a) olimpiade şcolare pe discipline de învăţământ/module/calificări profesionale/domenii de pregătire profesională; b) olimpiade şcolare multidisciplinare/interdisciplinare/transdisciplinare.
ART. 16 În funcţie de gradul de participare a elevilor şi de etapa cu care se finalizează competiţia, olimpiadele şcolare pot fi: a) olimpiade interjudeţene - la care participă elevi din unităţi de învăţământ preuniversitar din mai multe judeţe şi/sau sectoare ale municipiului Bucureşti; b) olimpiade naţionale - la care participă elevi din unităţile de învăţământ preuniversitar din toate judeţele ţării/sectoarele municipiului Bucureşti, cu excepţia olimpiadelor disciplinelor din domeniul artelor, tehnologiilor, religiei, limbilor moderne, limbilor clasice şi cele destinate elevilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, la care participă elevi din unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţele/sectoarele municipiului Bucureşti în care se asigură studiul/şcolarizarea pentru disciplinele/domeniile de studiu/pregătire profesională pentru care se organizează olimpiada respectivă; c) olimpiade internaţionale - la care participă elevi din mai multe ţări.
ART. 17 (1) Regulamentele specifice de organizare şi desfăşurare ale olimpiadelor interjudeţene sunt elaborate de inspectoratele şcolare iniţiatoare şi aprobate prin decizie a inspectorului şcolar general. (2) Regulamentele specifice de organizare şi desfăşurare ale olimpiadelor naţionale sunt aprobate, la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, de secretarul de stat care coordonează competiţiile şcolare, respectiv de secretarul de stat pentru minorităţi, după caz, cu respectarea prevederilor din prezentele norme metodologice, în urma consultării inspectorilor şcolari din cadrul inspectoratelor şcolare şi a membrilor comisiilor naţionale de specialitate. (3) Regulamentele de organizare şi desfăşurare ale competiţiilor internaţionale sunt elaborate de către Comitetul Internaţional/Juriul Internaţional al fiecărei competiţii.
ART. 18 Etapele de desfăşurare a olimpiadelor naţionale/internaţionale sunt: a) etapa pe şcoală; b) etapa locală; c) etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti; d) interjudeţeană/zonală, după caz; e) etapa naţională; f) etapa internaţională, după caz.
ART. 19 (1) În cazul în care, datorită particularităţilor unor olimpiade şcolare finalizate cu etapă naţională, este prevăzută şi o etapă zonală, organizarea şi desfăşurarea acesteia, precum şi modul de selecţie şi de calificare a elevilor sunt stabilite prin regulamentul specific al respectivei competiţii. (2) În cazul în care numărul de unităţi de învăţământ/elevi care pot participa este mic, inspectoratele şcolare pot decide să nu organizeze etapele pe şcoală şi/sau locală ale unei olimpiade naţionale, organizând direct etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti/zonală, după caz.
ART. 20 (1) Calificarea participanţilor la etapa superioară a unei olimpiade şcolare se realizează cu respectarea prevederilor prezentelor norme metodologice şi cu aplicarea criteriilor înscrise în regulamentul specific al olimpiadei. (2) Pentru etapa interjudeţeană/zonală a olimpiadei şcolare, criteriile de calificare şi numărul de locuri atribuite judeţelor/sectoarelor municipiului Bucureşti participante sunt stabilite de către inspectoratul şcolar iniţiator al olimpiadei respective şi sunt publicate pe site-ul instituţiei cu cel puţin cinci zile înainte de desfăşurare. (3) Pentru etapa naţională a olimpiadelor şcolare pe discipline de învăţământ/module/calificări profesionale/domenii de pregătire profesională, se atribuie fiecărui inspectorat şcolar judeţean, respectiv fiecărui sector al municipiului Bucureşti, câte un loc pentru fiecare an de studiu/regim de studiu/disciplină/modul/calificare profesională/domeniu profesional. În situaţia egalităţii de punctaj între elevi, pentru atribuirea acestor locuri se aplică criteriile de departajare menţionate în regulamentele specifice ale fiecărei olimpiade. (4) Pentru etapa naţională a olimpiadelor multidisciplinare/interdisciplinare/ transdisciplinare, se atribuie câte două locuri fiecărui inspectorat şcolar judeţean, respectiv fiecărui sector al municipiului Bucureşti, la nivel de competiţie. În situaţia egalităţii de punctaj între elevi, pentru atribuirea acestor locuri se aplică criteriile de departajare menţionate în regulamentele specifice ale fiecărei olimpiade. (5) La etapa naţională a olimpiadelor şcolare pe discipline de învăţământ/module/calificări profesionale/domenii de pregătire profesională, la care etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti se organizează în toate judeţele şi sectoarele municipiului Bucureşti, se atribuie locuri suplimentare, finanţate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în ordinea descrescătoare a punctajelor obţinute conform clasamentului naţional realizat după finalizarea acestei etape şi calificarea participanţilor pe locurile prevăzute la alin. (3), după cum urmează: - 43 de locuri pentru fiecare an de studiu/regim de studiu/disciplină/modul/calificare profesională/domeniu profesional, pentru olimpiadele de la disciplinele matematică, informatică, fizică, chimie, biologie; – 23 de locuri pentru fiecare an de studiu/regim de studiu/disciplină/modul/calificare profesională/domeniu profesional, pentru celelalte olimpiade şcolare.
(6) Pentru olimpiadele şcolare pe discipline de învăţământ/module/calificări profesionale/domenii de pregătire profesională, la care etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti nu se organizează în toate judeţele şi sectoarele municipiului Bucureşti, la etapa naţională se atribuie, pentru fiecare an de studiu/regim de studiu/disciplină/modul/calificare profesională/domeniu profesional, un număr de locuri suplimentare, în ordinea descrescătoare a punctajelor obţinute conform clasamentului naţional realizat după finalizarea etapei judeţene/a sectoarelor municipiului Bucureşti şi calificarea participanţilor pe locurile prevăzute la alin. (3), până la un număr maxim de locuri suplimentare calculate cu formula: 23 x numărul de judeţe şi sectoare ale municipiului Bucureşti în care se organizează olimpiada ^ 47, valoare rotunjită la întregul imediat superior. (7) Pentru olimpiadele multidisciplinare/interdisciplinare/transdisciplinare la care etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti se desfăşoară în toate judeţele şi sectoarele municipiului Bucureşti, la etapa naţională se atribuie, la nivel de competiţie, 12 locuri suplimentare finanţate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în ordinea descrescătoare a punctajelor obţinute conform clasamentului naţional realizat după finalizarea etapei judeţene/a sectoarelor municipiului Bucureşti şi calificarea participanţilor pe locurile prevăzute la alin. (4). (8) Pentru olimpiadele multidisciplinare/interdisciplinare/transdisciplinare la care etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti nu se desfăşoară în toate judeţele şi sectoarele municipiului Bucureşti, la etapa naţională se atribuie, la nivel de competiţie, în ordinea descrescătoare a punctajelor obţinute conform clasamentului naţional realizat după finalizarea etapei judeţene/a sectoarelor municipiului Bucureşti şi calificarea participanţilor pe locurile prevăzute la alin. (4), până la un număr maxim de locuri suplimentare calculate cu formula: 12 x numărul de judeţe şi sectoare ale municipiului Bucureşti în care se organizează olimpiada ^ 47, valoare rotunjită la întregul imediat superior. (9) Dacă, în urma calculării numărului de locuri conform alin. (3) - (8), se constată că acesta este mai mic decât 8, se atribuie un număr de locuri suplimentare, astfel încât numărul total de participanţi la etapa naţională să fie 8. (10) În situaţia egalităţii de punctaj între elevi, pentru atribuirea locurilor suplimentare se aplică criteriile de departajare menţionate în regulamentele specifice ale fiecărei olimpiade şcolare. (11) Regulamentele specifice cuprind criterii de departajare clare, nediscriminatorii şi suficiente, astfel încât să se poată asigura atribuirea locurilor din oficiu, în limita numărului de locuri menţionate la alin. (3) şi (4), precum şi a locurilor suplimentare, în limita numărului de locuri menţionate la alin.(5) - (8). În cazuri bine justificate, numărul maxim de locuri poate fi depăşit doar cu aprobarea secretarului de stat pentru învăţământ preuniversitar, respectiv a secretarului de stat pentru învăţământ în limbile minorităţilor naţionale, după caz. (12) Pentru calificarea la etapa naţională a olimpiadei şcolare, pe locurile atribuite fiecărui judeţ/sector al municipiului Bucureşti, conform alin. (3) şi alin. (4), respectiv pe locurile suplimentare, conform alin. (5)-(8), elevii trebuie să obţină la etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti un punctaj total de minimum 60 de puncte. (13) În cazul în care la nivelul judeţului/al sectorului municipiului Bucureşti nu există participanţi care să întrunească criteriul de punctaj minim menţionat la alin. (12), locurile astfel disponibilizate pot fi adăugate la locurile suplimentare, la nivel naţional, prevăzute la alin. (5) - (8). (14) Prin regulamentele specifice se pot stabili şi alte condiţii de punctaj pentru calificarea la o etapă superioară, cu condiţia respectării punctajului minim impus de prezentele norme metodologice. (15) Dacă la etapa naţională a unei olimpiade şcolare, la unul sau mai mulţi ani de studiu, locurile suplimentare prevăzute la alin. (5) - (8) nu se ocupă, inclusiv după aplicarea prevederilor alin. (13), acestea pot fi transferate la alţi/alte ani de studiu/regimuri de studiu/discipline/module/calificări profesionale/domenii profesionale, în limita unui procent de maximum 50% din numărul locurilor suplimentare, în baza precizărilor din regulamentele specifice.
SECŢIUNEA 2 Organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şcolare naţionale 1. Comisiile olimpiadelor naţionale - structură, responsabilităţi şi atribuţii ART. 21 (1) În funcţie de etapa de desfăşurare, responsabilitatea organizării şi desfăşurării olimpiadelor şcolare revine: a) unităţilor de învăţământ preuniversitar, pentru etapa pe şcoală, prin comisiile instituite la acest nivel; b) inspectoratelor şcolare/centrelor de excelenţă, pentru etapa locală, cea judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti, respectiv cea interjudeţeană/zonală, prin comisiile corespunzătoare etapei respective; c) direcţiilor de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu atribuţii în acest sens, după caz, precum şi inspectoratului şcolar desemnat pentru organizarea olimpiadei şcolare, pentru etapa naţională, respectiv internaţională, în situaţia în care aceasta se desfăşoară în România.
(2) Pentru organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şcolare se pot realiza colaborări, asocieri sau parteneriate cu societăţi ştiinţifice/asociaţii profesionale şi/sau instituţii de învăţământ superior, instituţii ştiinţifice, instituţii culturale, organizaţii ale minorităţilor naţionale din România şi din străinătate, cu persoane fizice sau juridice, autorităţi locale, ambasade, organizaţii non-guvernamentale, naţionale sau internaţionale. (3) În condiţiile legii, colaborările, asocierile sau parteneriatele pot include şi activităţi de sponsorizare a olimpiadelor şcolare. (4) Etapa naţională a olimpiadelor şcolare se desfăşoară în unităţi de învăţământ preuniversitar sau în instituţii de învăţământ superior din România, propuse de inspectoratul şcolar organizator.
ART. 22 (1) La olimpiadele şcolare, pentru etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti se stabileşte comisia judeţeană/a sectorului municipiului Bucureşti de organizare, evaluare şi de soluţionare a contestaţiilor, în cadrul căreia se constituie subcomisii: subcomisia de organizare, subcomisia de evaluare şi subcomisia de soluţionare a contestaţiilor. (2) Comisia judeţeană/a sectorului municipiului Bucureşti de organizare, evaluare şi de soluţionare a contestaţiilor este propusă de Consiliul consultativ al disciplinei/disciplinelor, cu cel puţin zece zile înainte de desfăşurarea etapei olimpiadei şi este numită prin decizie a inspectorului şcolar general, având următoarea componenţă: a) preşedinte: inspector şcolar general sau inspector şcolar general adjunct. În situaţii excepţionale preşedinte poate fi numit un inspector pentru management instituţional din cadrul inspectoratelor şcolare; b) preşedinte executiv: inspector şcolar care coordonează disciplina/disciplinele la care se organizează olimpiada şcolară sau un inspector şcolar din aceeaşi arie curriculară/ profesor metodist din specialitate; c) vicepreşedinţi, coordonatori pentru subcomisii: profesor metodist din specialitate/ cadre didactice de specialitate din învăţământul preuniversitar, cu rezultate deosebite în activitatea profesională; d) secretari: informaticieni sau profesori din unitatea de învăţământ preuniversitar în care se desfăşoară competiţia, având competenţe de operare pe calculator; e) membri: profesori de specialitate din învăţământul preuniversitar/universitar cu rezultate deosebite în activitatea profesională, în număr proporţional cu numărul elevilor participanţi.
(3) Atribuţiile subcomisiei de organizare sunt: a) elaborează criterii de calificare, cu respectarea prevederilor din prezentele norme metodologice şi din regulamentelor specifice fiecărei olimpiade şi stabileşte numărul de locuri pentru etapele locală şi judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti; b) asigură logistica necesară desfăşurării competiţiei; c) desemnează, convoacă şi instruieşte profesorii asistenţi; d) multiplică şi distribuie subiectele; e) multiplică baremele şi le afişează, împreună cu subiectele, în maximum trei ore după epuizarea timpului destinat probei scrise/probei practice; f) colectează lucrările, le clasifică pe an de studiu/regim de studiu/disciplină/modul/ calificare profesională/domeniu de pregătire profesională, le amestecă, le numerotează de la 1 la n, le introduce în plicuri, le sigilează şi le predă, pe bază de proces-verbal, vicepreşedintelui subcomisiei de evaluare; g) primeşte contestaţiile elevilor, resigilează lucrările contestate şi le predă, pe bază de proces-verbal, vicepreşedintelui subcomisiei de soluţionare a contestaţiilor; h) stabileşte clasamentul final al etapei, realizează baza de date cu privire la participanţii calificaţi pentru etapa naţională şi transmite la Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi inspectoratului şcolar organizator al etapei olimpiadei şcolare, aceste date; i) afişează rezultatele iniţiale, respectiv finale, cu respectarea legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal.
(4) Atribuţiile subcomisiei de evaluare sunt: a) desemnează, convoacă şi instruieşte profesorii evaluatori; b) evaluează lucrările/produsele repartizate de vicepreşedintele comisiei de evaluare, în conformitate cu baremul şi cu respectarea normelor deontologice; c) completează borderourile de evaluare; d) verifică acurateţea evaluării lucrărilor/produselor care impun departajare; e) certifică rezultatele obţinute în urma evaluării lucrărilor/produselor elevilor care impun departajare; f) verifică şi avizează corectitudinea calculului punctajului lucrărilor scrise/produselor elevilor, pe care le certifică prin semnătură, eventuala convertire a punctajului în note finale şi ierarhia participanţilor; g) transmite subcomisiei de organizare lucrările elevilor şi rezultatele evaluării.
(5) Atribuţiile subcomisiei de soluţionare a contestaţiilor sunt: a) reevaluează lucrările/produsele contestate; b) completează borderourile de reevaluare; c) transmit lucrările şi rezultatele finale ale reevaluării subcomisiei de organizare.
ART. 23 (1) Pentru etapa naţională a fiecărei olimpiade şcolare se stabilesc, anual, următoarele comisii: Comisia centrală a olimpiadei naţionale şi Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de organizare a etapei naţionale a olimpiadei. (2) Se pot constitui subcomisii sau grupuri de lucru cu atribuţii specifice desfăşurării competiţiei, acestea fiind incluse în cadrul Comisiei centrale a olimpiadei naţionale.
ART. 24 (1) Comisia centrală a olimpiadei naţionale are următoarea componenţă: a) preşedinte: un cadru didactic universitar de prestigiu/o personalitate recunoscută în domeniu/un inspector şcolar din învăţământul preuniversitar/un cadru didactic de specialitate din învăţământul preuniversitar, cu rezultate recunoscute în domeniu/un cercetător din instituţii culturale/artistice/ştiinţifice/sportive; b) preşedinte executiv, care poate fi: expert/consilier inspector de specialitate din cadrul direcţiilor de specialitate din Ministerul Educaţiei şi Cercetării, un inspector şcolar/un cadru didactic de specialitate, având rezultate deosebite în activitatea profesională; c) vicepreşedinţi: cadre didactice universitare, inspectori şcolari sau cadre didactice de specialitate din învăţământul preuniversitar, cercetător din instituţii culturale/artistice/ ştiinţifice/sportive; d) secretari: informaticieni, inspectori şcolari sau profesori din învăţământul preuniversitar, având competenţe de operare pe calculator; e) secretar(i) ştiinţific(i): reprezentantul/reprezentanţii Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare/reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi Cercetării/inspectori şcolari sau cadre didactice de specialitate din învăţământul preuniversitar desemnate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cu atribuţii referitoare la elaborarea subiectelor şi a baremelor olimpiadei; f) membri: membrii grupului de lucru pentru elaborarea subiectelor şi a baremelor de evaluare, inspectori şcolari, cadre didactice de specialitate, traducători, evaluatori, specialişti în domeniu, a căror competenţă profesională şi ţinută morală sunt recunoscute, precum şi doctoranzi, studenţi, foşti elevi olimpici cu rezultate deosebite la competiţiile naţionale/ internaţionale în domeniu;
(2) Preşedintele, vicepreşedinţii şi membrii Comisiei centrale a olimpiadei naţionale sunt propuşi de către expertul/consilierul/inspectorul de specialitate responsabil, din cadrul direcţiilor de specialitate din Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pe baza următoarelor criterii: a) competenţă profesională recunoscută în coordonarea unor structuri profesional- ştiinţifice, pentru cadrele didactice din învăţământul universitar; b) competenţă profesională recunoscută, probată prin rezultatele obţinute de către proprii elevi (rezultate deosebite obţinute la etapele judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti/ naţională/internaţională ale competiţiilor şcolare, precum şi în cadrul examenelor naţionale) şi prin participarea la elaborarea de subiecte de olimpiadă, la etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti/naţională/internaţională, pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar; c) competenţe de promovare şi valorizare ale obiectivelor disciplinei de studiu/ domeniului (activitate în grupurile de lucru ale disciplinei de studiu/ domeniului etc.) la nivel judeţean/ naţional/ internaţional; d) respectarea deontologiei; e) competenţe sociale şi organizatorice demonstrate anterior în comisii şi grupuri de lucru; f) competenţe de utilizare a tehnologiei informaţiei şi comunicării.
(3) Comisia centrală a olimpiadei naţionale, constituită în termen de zece zile de la validarea rezultatelor etapei judeţene/a sectoarelor municipiului Bucureşti a olimpiadei, este propusă de către expertul/consilierul/inspectorul de specialitate responsabil din cadrul direcţiilor de specialitate din învăţământul preuniversitar şi este aprobată de către secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar/secretarul de stat pentru învăţământ în limbile minorităţilor naţionale. (4) Atribuţiile Comisiei centrale a olimpiadei naţionale sunt stabilite prin prezentele norme metodologice şi pot fi completate prin regulamentele specifice. (5) Preşedintele Comisiei centrale a olimpiadei naţionale are următoarele atribuţii: a) răspunde de buna desfăşurare a etapei naţionale a olimpiadei; b) stabileşte, împreună cu preşedintele executiv al comisiei, în urma analizei declaraţiilor scrise ale membrilor, eventuale modificări ale componenţei subcomisiilor; c) avizează, împreună cu preşedintele executiv şi cu vicepreşedinţii subcomisiilor, forma finală a subiectelor şi a baremelor de evaluare; d) asigură şi răspunde de securitatea subiectelor până la finalizarea probei de concurs; e) asigură afişarea subiectelor şi a baremelor de evaluare în termen de trei ore de la finalizarea probei scrise, teoretice sau practice; f) decide, împreună cu preşedintele executiv şi cu vicepreşedinţii de subcomisii, tehnicile de evaluare, menite să asigure calitatea şi corectitudinea evaluării şi a notării lucrărilor/ produselor elevilor; g) coordonează întreaga activitate de evaluare a lucrărilor/produselor elevilor din cadrul comisiei/ subcomisiilor; h) verifică acurateţea evaluării lucrărilor/ produselor care impun departajare şi avizează criteriile de departajare; i) propune, pe baza criteriilor de departajare, prin consultare cu ceilalţi membri ai comisiei, lucrările/produsele desemnate pentru acordarea premiilor speciale; j) certifică rezultatele obţinute în urma evaluării lucrărilor/produselor elevilor care impun departajare şi lucrările/produsele elevilor propuse pentru acordarea premiilor speciale; k) numeşte membrii subcomisiilor pentru reevaluarea lucrărilor/produselor contestate; l) avizează, pentru afişare, rezultatele finale obţinute de participanţi şi listele cu premii şi menţiuni; m) asigură afişarea rezultatelor iniţiale şi finale ale elevilor; n) semnează diplomele pentru premiere, precum şi toate documentele de analiză şi datele statistice.
(6) Preşedintele executiv al Comisiei centrale a olimpiadei naţionale are următoarele atribuţii: a) monitorizează organizarea şi desfăşurarea olimpiadei şcolare pe toată durata sa; b) stabileşte, împreună cu preşedintele comisiei, în urma analizei declaraţiilor scrise ale membrilor, eventuale modificări ale componenţei subcomisiilor; c) avizează, împreună cu preşedintele şi cu vicepreşedinţii subcomisiilor, forma finală a subiectelor şi a baremelor de evaluare; d) răspunde de securitatea subiectelor până la finalizarea probei de concurs; e) decide, împreună cu preşedintele şi cu vicepreşedinţii de subcomisii, tehnicile de evaluare, menite să asigure calitatea şi corectitudinea evaluării şi a notării lucrărilor/ produselor elevilor; f) propune membrii subcomisiilor pentru reevaluarea lucrărilor/ produselor contestate, după consultarea cu vicepreşedinţii de subcomisii; g) stabileşte, împreună cu preşedintele şi secretarul comisiei, sălile/ spaţiile destinate activităţii de evaluare; h) preia documentele statistice şi de evidenţă destinate Ministerului Educaţiei şi Cercetării, după finalizarea etapei naţionale a olimpiadei şcolare; i) preia, sub semnătură, diplomele semnate de conducerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, care vor fi înmânate premianţilor olimpiadei şi returnează, cu proces-verbal, diplomele anulate/neutilizate;
(7) Vicepreşedinţii Comisiei centrale a olimpiadei naţionale au următoarele atribuţii: a) organizează şi monitorizează activitatea de evaluare desfăşurată de profesorii din subcomisii; b) verifică şi avizează corectitudinea subiectelor şi a baremelor de evaluare realizate la nivelul subcomisiei; c) răspund de securitatea subiectelor până la finalizarea probei de concurs; d) verifică şi avizează corectitudinea calculului mediilor lucrărilor scrise/produselor elevilor, pe care le certifică prin semnătură, eventuala convertire a punctajului în note finale şi ierarhia participanţilor; e) preiau şi predau, personal, secretarului comisiei lucrările/produsele elevilor, subiectele, baremele de evaluare şi alte documente elaborate la nivelul fiecărei subcomisii.
(8) Secretarii Comisiei centrale a olimpiadei naţionale au următoarele atribuţii: şi Cercetării, subiectele, baremele şi rezultatele olimpiadei; a) instruiesc profesorii asistenţi pe săli cu privire la atribuţiile ce le revin în timpul desfăşurării probelor de concurs; b) distribuie colile speciale, pe săli, pentru desfăşurarea olimpiadei; c) participă la distribuirea subiectelor, alături de preşedintele comisiei; d) răspund de securitatea subiectelor până la finalizarea probei de concurs; e) elaborează şi multiplică imprimatele - borderourile; f) însoţesc preşedintele comisiei în săli şi ştampilează lucrările; g) multiplică subiectele la etapa naţională, cu cel mult 12 ore înaintea orei de desfăşurare a probei, asistaţi de preşedinte şi de preşedintele executiv; h) multiplică baremele aprobate de preşedintele comisiei şi le afişează după finalizarea probei scrise/ probei practice; i) participă la deschiderea lucrărilor susţinute în cadrul probei practice a etapei naţionale a olimpiadei şi la ierarhizarea participanţilor; j) participă la realizarea documentelor finale privind evidenţa şi corectitudinea desfăşurării olimpiadei; k) răspund de completarea diplomelor pentru premii/menţiuni; l) asigură introducerea în calculator a rezultatelor olimpiadei şcolare; m) asigură afişarea rezultatelor olimpiadei şcolare, înainte şi după contestaţii; n) înregistrează pe suport electronic, pentru inspectoratele şcolare şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării, subiectele, baremele şi rezultatele olimpiadei; o) primesc şi înregistrează la secretariatul comisiei contestaţiile depuse de elevi; p) predau, împreună cu preşedintele, prin proces-verbal, lucrările/ produsele şi documentele aferente, spre păstrare, timp de un an, în arhiva şcolii, unui reprezentant din conducerea şcolii în care se desfăşoară olimpiada.
(9) Membrii Comisiei centrale a olimpiadei naţionale au următoarele atribuţii: a) elaborează şi validează subiectele şi baremele de corectare şi notare pentru etapa naţională a olimpiadei; b) răspund de securitatea subiectelor până la finalizarea probei de concurs; c) evaluează lucrările/ produsele/ probele orale/ probele practice stabilite de către preşedintele/ vicepreşedinţii comisiei de evaluare, în conformitate cu baremul şi cu respectarea normelor deontologice; d) completează borderourile de evaluare; e) reevaluează lucrările/ produsele pentru care au fost depuse contestaţii, atunci când sunt desemnaţi de preşedinte.
(10) Atribuţiile menţionate pentru membrii Comisiei centrale a olimpiadei naţionale sunt valabile, cu adaptările necesare, şi pentru persoanele nominalizate în comisiile etapelor anterioare etapei naţionale.
ART. 25 Fiecare comisie are obligaţia de a înainta comisiei de la etapa imediat superioară, în termen de cel mult zece zile calendaristice de la data încheierii etapei, baza de date cuprinzând lista cu elevii calificaţi pentru următoarea etapă a olimpiadei, precum şi eventualele solicitări de traducere a subiectelor în limba maternă.
ART. 26 (1) Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de organizare a etapei naţionale a olimpiadei şcolare are următoarea componenţă: a) preşedinte: inspector şcolar general sau inspector şcolar general adjunct. În situaţii excepţionale preşedinte poate fi numit un inspector pentru management instituţional din cadrul inspectoratului şcolar; b) preşedinte executiv: inspector şcolar care coordonează disciplina/disciplinele la care se organizează olimpiada şcolară/profesor metodist din specialitate/cadru didactic de specialitate din învăţământul preuniversitar, cu probitate morală şi rezultate deosebite în activitatea profesională; c) vicepreşedinţi: cadre didactice de specialitate din învăţământul preuniversitar, cu probitate morală şi rezultate deosebite în activitatea profesională; d) secretari: informaticieni sau profesori din unitatea de învăţământ preuniversitar în care se desfăşoară competiţia, având competenţe de operare pe calculator; e) membri: profesori de specialitate din învăţământul preuniversitar cu rezultate deosebite în activitatea profesională/reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale/ reprezentanţi ai altor instituţii partenere, după caz.
(2) Atribuţiile comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de organizare a olimpiadei naţionale: a) asigură logistica necesară desfăşurării olimpiadei inclusiv confecţionarea ştampilei olimpiadei; b) desemnează şi convoacă profesorii asistenţi; c) încheie protocoale de colaborare cu alte instituţii implicate în organizarea olimpiadei; d) realizează baza de date cu privire la participanţii calificaţi la olimpiadă.
ART. 27 (1) La etapele locală, judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti, interjudeţeană/ zonală şi naţională, nu pot fi membri ai comisiilor de organizare şi evaluare şi de soluţionare a contestaţiilor, respectiv ai Comisiei centrale a olimpiadei, cadrele didactice care au în competiţie rude şi afini până la gradul al IiI-lea inclusiv. (2) La toate etapele olimpiadelor şcolare, cadrele didactice care au elevi în concurs la o clasă, în încadrarea de la unităţile de învăţământ/de la centrele de excelenţă, nu pot propune subiecte, nu pot evalua lucrări la clasa respectivă şi nu pot intra în contact cu subiectele/ baremele, până când acestea nu devin publice. (3) La toate etapele olimpiadelor şcolare, membrii comisiilor vor da o declaraţie scrisă prin care îşi asumă respectarea condiţiilor menţionate la alin. (1) şi (2). Modelul declaraţiei este prezentat în Anexa la Normele metodologice privind organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şcolare şi a concursurilor şcolare care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.
2. Probele de susţinere a olimpiadei (subiecte, bareme, structură) ART. 28 Probele de susţinere a olimpiadei sunt specifice fiecărei olimpiade şi sunt menţionate în regulamentele specifice. Acestea pot fi teoretice şi/sau practice/experimentale. În funcţie de specificul disciplinei/ modulului/ calificării profesionale/domeniului de studiu/ domeniului de pregătire profesională, probele teoretice şi sau practice pot fi susţinute în scris/ oral, pot fi probe de înţelegere a textului audiat sau altele, conform regulamentelor specifice.
ART. 29 Tipul şi structura probelor de susţinere a olimpiadei se stabilesc în regulamentele specifice ale fiecărei olimpiade şcolare naţionale.
ART. 30 (1) Pentru probele scrise, subiectele şi baremele de evaluare pentru etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti şi pentru etapa naţională a olimpiadei şcolare sunt elaborate de un grup de lucru, aprobat de secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar sau secretarul de stat pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, după caz. Membrii grupului de lucru vor fi incluşi în comisia centrală a olimpiadei naţionale. Grupul de lucru este desemnat de către inspectorul de specialitate/ consilierul sau expertul desemnat din Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi este coordonat ştiinţific de către reprezentantul Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare sau, după caz, de către reprezentantul Ministerului Educaţiei şi Cercetării sau de către inspectori şcolari/cadre didactice de specialitate din învăţământul preuniversitar cu atribuţii specifice referitoare la elaborarea subiectelor şi a baremelor olimpiadei. (2) Pentru probele practice/ experimentale, precum şi probele orale, subiectele şi baremele de evaluare pentru etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti şi pentru etapa naţională a olimpiadei şcolare sunt elaborate de către un grup de lucru ai cărui membri vor fi incluşi în comisia centrală a olimpiadei naţionale. (3) La etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti subiectele şi baremele de evaluare se vor afişa pe site-ul Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare şi pe site-urile inspectoratelor şcolare, precum şi la centrul de desfăşurare a olimpiadei. (4) La etapa naţională subiectele şi baremele de evaluare se vor afişa pe site-ul olimpiadei şi al inspectoratului şcolar care găzduieşte competiţia, precum şi la centrul de desfăşurare a olimpiadei.
ART. 31 La elaborarea subiectelor pentru probele de susţinere a olimpiadei, se va respecta programa specifică aferentă etapei respective a olimpiadei.
ART. 32 Timpul de lucru pentru probele scrise este, de regulă, de trei ore şi va fi menţionat în regulamentul specific al olimpiadei. Pentru celelalte tipuri de probe specifice olimpiadei şcolare, timpul afectat acestora este precizat în regulamentele specifice, în raport cu specificul probelor şi cu particularităţile de vârstă/an de studiu ale participanţilor.
ART. 33 (1) La olimpiadele şcolare la care există etapă internaţională, în cadrul etapelor naţionale, se realizează selecţia elevilor care constituie loturile reprezentative ale României la etapele internaţionale. (2) Prin excepţie de la alin. (1), în cadrul etapelor naţionale ale olimpiadelor şcolare, se poate stabili componenţa unor loturi lărgite de elevi, din care, ulterior, se realizează selecţia elevilor care constituie loturile reprezentative ale României la etapele internaţionale. (3) În vederea selecţiei loturilor menţionate la alin. (1)-(2), se pot organiza, după caz, teste de limbă modernă/limbă maternă, probe de baraj sau se pot stabili alte modalităţi de selecţie. Modul de desfăşurare a testului de limbă modernă/limbă maternă sau a/ale probei/probelor de baraj, stabilirea comisiei de testare pentru proba lingvistică sau a subcomisiei de evaluare a lucrărilor/produselor elevilor şi criteriile specifice de selecţie sunt precizate în regulamentul specific al fiecărei olimpiade, după caz. (4) În vederea participării la etapele internaţionale ale olimpiadelor şcolare, pentru elevii selectaţi în loturile lărgite, respectiv loturile reprezentative ale României, după caz, se pot organiza perioade de pregătire, conform calendarelor anuale aprobate prin ordin de ministru. (5) Participarea României la etapele internaţionale ale olimpiadelor se face în baza invitaţiei organizatorilor şi a selecţiei lotului reprezentativ realizate în cadrul etapei naţionale sau în cadrul perioadei de pregătire a lotului lărgit, după caz, în conformitate cu criteriile specificate în regulamentele internaţionale ale fiecărei competiţii.
3. Desfăşurarea probelor olimpiadei ART. 34 (1) Centrul de concurs de la fiecare etapă a olimpiadei este dotat cu sală pentru bagajele concurenţilor şi cu sistem de monitorizare audio-video a sălilor de concurs şi a sălii pentru bagaje. (2) În cadrul comisiei de organizare a fiecărei etape a olimpiadei şcolare, respectiv în cadrul Comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de organizare a etapei naţionale a olimpiadei şcolare este desemnată o persoană responsabilă cu derularea şi monitorizarea procesului de supraveghere audio-video a probelor, cu competenţe specifice în această activitate. (3) Supravegherea audio-video se realizează pe întreaga durată a probelor de concurs. (4) Comisia de organizare a etapelor olimpiadelor şcolare, respectiv Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de organizare a etapei naţionale a olimpiadei şcolare elaborează o procedură proprie privind activitatea de supraveghere audio-video, care se aprobă de către preşedintele comisiei respective. (5) Procedura prevăzută la alin. (4) va include cel puţin următoarele elemente: a) modalitatea de asigurare şi verificare a echipamentelor audio-video; b) responsabilităţile persoanei desemnate pentru monitorizarea sistemului de supraveghere; c) durata de stocare a înregistrărilor este de 1 an de la finalizarea etapei respective a olimpiadei şcolare; d) condiţiile de acces la înregistrări; e) măsuri pentru protecţia datelor cu caracter personal şi pentru respectarea confidenţialităţii; f) modul de arhivare, păstrare şi eventuală transmitere a înregistrărilor către organele abilitate, în cazul unor sesizări privind nereguli sau al unor verificări realizate prin sondaj de către Comisia Naţională de coordonare a competiţiilor şcolare.
(6) Înregistrările audio-video pot fi utilizate exclusiv în scopul verificării respectării prezentelor norme metodologice şi a regulamentelor specifice olimpiadelor şcolare, precum şi al soluţionării eventualelor contestaţii sau sesizări privind nereguli în desfăşurarea probelor. (7) Comisia de organizare a etapei respective a olimpiadei şcolare, respectiv Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de organizare a etapei naţionale a olimpiadei şcolare răspund de asigurarea funcţionării corespunzătoare a sistemelor de supraveghere audio- video şi de respectarea dispoziţiilor prezentelor norme metodologice, inclusiv a celor privind protecţia datelor cu caracter personal. (8) Ministerul Educaţiei şi Cercetării poate elabora instrucţiuni suplimentare privind aplicarea dispoziţiilor referitoare la activitatea de supraveghere audio-video.
ART. 35 (1) În dimineaţa zilei de susţinere a probei, la fiecare etapă a olimpiadei naţionale, secretarul comisiei realizează instruirea profesorilor asistenţi, conform unei fişe elaborate de comisia organizatoare a etapei respective. (2) Specialitatea profesorilor asistenţi este alta decât cea a disciplinei la care se susţine proba. Fac excepţie de la această prevedere probele practice/experimentale organizate la etapa naţională a olimpiadelor, unde asistenţii pot fi profesori de specialitate. (3) Profesorii asistenţi vor completa şi semna o declaraţie scrisă, pe propria răspundere, din care să rezulte specialitatea/specialităţile lor şi faptul că nu au rude şi afini până la gradul al III-lea inclusiv sau elevi în sălile în care asistă. (4) Profesorii asistenţi îi instruiesc pe elevii participanţi la olimpiadă cu privire la modul de desfăşurare a probelor şi încheie un proces-verbal în acest sens. (5) În fiecare sală de concurs vor fi repartizaţi, prin tragere la sorţi, minimum doi profesori asistenţi.
ART. 36 (1) În cazul probelor scrise, elevilor li se distribuie foile tipizate, care asigură caracterul secret al identităţii participantului, după caz, foi pe care vor elabora lucrarea. (2) Profesorii asistenţi verifică identitatea fiecărui concurent, prin confruntarea înscrisurilor din actul său de identitate, respectiv din carnetul de elev cu poză, pentru elevii cu vârsta sub 14 ani, cu datele de identificare înscrise pe lucrare şi cu lista participanţilor la olimpiadă. (3) După verificarea identităţii concurenţilor, profesorii asistenţi lipesc colţul lucrării şi secretarul comisiei aplică ştampila. La etapele anterioare etapei naţionale, pe colţul secretizat al lucrării se aplică ştampila unităţii de învăţământ/instituţiei organizatoare, iar la etapa naţională se aplică ştampila specială a olimpiadei, confecţionată de Comisia judeţeană de organizare a etapei naţionale. (4) Excepţie de la prevederile alin. (3) fac olimpiadele şcolare la care notarea se face pe bază de şablon de evaluare, în prezenţa elevului. (5) oate foile pe care elevii elaborează lucrarea au aplicată ştampila unităţii de învăţământ/ instituţiei organizatoare, respectiv ştampila specială a olimpiadei, după caz.
ART. 37 (1) Pot fi introduse în sala de concurs acele materiale, instrumente etc. prevăzute în mod explicit în regulamentul specific al olimpiadei. (2) Se interzice elevilor participanţi la oricare etapă a olimpiadei: a) să aibă asupra lor, în penare şi în alte obiecte de depozitare personale sau în băncile în care sunt aşezaţi în sălile de concurs, orice fel de lucrări: manuale, cărţi, dicţionare, culegeri, formulare, memoratoare, notiţe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidaţi etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor. b) să aibă asupra lor în sălile de concurs, în penare şi în alte obiecte de depozitare personale sau în băncile în care sunt aşezaţi în sălile de concurs, telefoane mobile, căşti audio, dispozitive tip IoT, precum şi orice alte mijloace electronice de calcul sau de comunicare/ care permit conectarea la internet/la reţele de socializare, ce ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicarea cu alţi participanţi/ asistenţi din centrul de concurs sau cu exteriorul. c) să comunice între ei sau cu exteriorul, să copieze, să transmită materiale care permit copiatul sau să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notiţe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.
(3) Nerespectarea dispoziţiilor referitoare la introducerea de materiale interzise în sala de concurs, indiferent dacă acestea au fost folosite sau nu, precum şi frauda sau tentativa de fraudă duc la anularea lucrării şi la eliminarea din concurs a candidatului de către preşedintele comisiei. (4) Candidaţii eliminaţi din competiţie conform prevederilor alin. (3) pierd dreptul de participare la competiţiile şcolare din anul şcolar respectiv şi din anul şcolar următor.
ART. 38 (1) Timpul alocat probei se marchează pe tablă. (2) După terminarea timpului alocat elaborării lucrării/produsului, profesorii asistenţi primesc fiecare lucrare a elevilor, verifică numărul de pagini în prezenţa elevilor şi le înscriu într-un borderou de predare-primire, semnat de elevi şi de profesorii asistenţi. (3) Ultimii trei elevi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări scrise/ultimului produs.
ART. 39 În funcţie de numărul elevilor participanţi care susţin olimpiada în altă localitate decât cea în care domiciliază, aceştia vor fi însoţiţi de unul sau mai multe cadre didactice, conform reglementărilor în vigoare. Pe toată durata deplasării din localitatea de domiciliu, cadrul didactic însoţitor îşi asumă responsabilitatea supravegherii şi îndrumării corespunzătoare a elevilor şi răspunde pentru orice incident apărut şi negestionat corespunzător.
ART. 40 (1) La încheierea fiecărei etape a olimpiadei şcolare, lucrările la probele scrise şi, după caz, produsele probelor practice, precum şi documentele de evidenţă specifice olimpiadei şcolare se predau de către secretarul comisiei, cu proces-verbal, unui reprezentant al conducerii unităţii de învăţământ în care se desfăşoară olimpiada. (2) Documentele menţionate la alin. (1) se păstrează timp de un an, în arhiva unităţii de învăţământ în care s-a desfăşurat etapa respectivă.
4. Evaluarea probelor scrise ale olimpiadelor ART. 41 (1) Pentru etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti, în cazul probelor scrise, vicepreşedintele şi secretarul subcomisiei de organizare primesc seturile de lucrări pe disciplină/clasă/ regim de studiu/domeniu le amestecă, le numerotează de la 1 la n şi le grupează în pachete. Pachetele de lucrări se introduc în dosare/plicuri. (2) Pachetele de lucrări vor fi transmise spre evaluare subcomisiei judeţene/a sectorului municipiului Bucureşti de evaluare şi, respectiv, pentru reevaluare subcomisiei de soluţionare a contestaţiilor. (3) Lucrările sunt evaluate şi, respectiv, reevaluate, după caz, de echipe formate din câte doi profesori. (4) Excepţie fac olimpiadele la care subiectele probelor sunt de tip grilă şi la care lucrările se evaluează în faţa elevului pe bază de şablon de corectare, precum şi olimpiadele de informatică şi tehnologia informaţiei la care evaluarea se realizează cu un sistem automat de evaluare, pe baza evaluatoarelor construite în cadrul comisiei.
ART. 42 (1) La toate etapele olimpiadei şcolare, rezultatele probelor sunt apreciate prin punctaje de la 0 la 100, din care se acordă 10 puncte din oficiu, conform baremelor. (2) La toate etapele olimpiadei şcolare diferenţa dintre cei doi profesori evaluatori nu poate fi mai mare de 10 puncte.
ART. 43 (1) Profesorii evaluatori evaluează independent lucrările/produsele, pe baza baremelor, completează borderourile de notare şi acordă punctaje lucrărilor/ produselor. (2) După încheierea, de către ambii profesori, a activităţii de evaluare, borderourile întocmite şi semnate de fiecare profesor evaluator în parte sunt predate vicepreşedintelui comisiei/vicepreşedintelui subcomisiei de evaluare, odată cu lucrările evaluate. După ce vicepreşedintele comisiei/vicepreşedintele subcomisiei de evaluare se asigură că între punctajele acordate de cei doi profesori evaluatori nu este o diferenţă mai mare de 10 puncte, profesorii evaluatori trec punctajele obţinute pe fiecare lucrare în parte, cu cerneală roşie, se asigură de concordanţa punctajelor transcrise cu cele din borderourile individuale şi semnează. (3) Vicepreşedintele comisiei/vicepreşedintele subcomisiei de evaluare, în prezenţa profesorilor evaluatori, calculează media aritmetică având două zecimale, fără rotunjire, a punctajelor acordate de aceştia, o trece pe lucrare şi semnează. Aceasta reprezintă punctajul final la evaluare. (4) Dacă, în urma analizei borderourilor celor doi evaluatori, se constată o diferenţă mai mare de 10 puncte între punctajele acordate, acestea nu se transcriu pe lucrare şi se procedează astfel: a) preşedintele comisiei nominalizează alţi doi profesori evaluatori pentru recorectarea lucrării; b) după finalizarea recorectării lucrării, punctajele acordate de fiecare din cei patru evaluatori se trec pe lucrare, iar evaluatorii se semnează. c) vicepreşedintele subcomisiei de evaluare calculează punctajul final din cele patru punctaje, după eliminarea celor două punctaje/ valori extreme, ca medie aritmetică având două zecimale fără rotunjire, a celor două punctaje/valori centrale. Media rezultată reprezintă punctajul final pe care îl trece pe lucrare şi semnează.
(5) Excepţie de la aceste prevederi fac olimpiadele la care subiectele probelor sunt de tip grilă şi cele la care evaluarea se realizează cu un sistem automat de evaluare.
ART. 44 Elevii aparţinând minorităţilor naţionale, care au studiat disciplina/modulele de concurs în limba maternă, pot solicita traducerea subiectelor în limba lor maternă, primind subiectele atât în limba română, cât şi în limba maternă, şi pot redacta lucrarea în limba lor maternă. Elevii care solicită traducerea subiectelor în limba maternă trebuie să se adreseze, în scris, conducerii unităţii şcolare de care aparţin. Conducerea unităţii şcolare transmite Comisiei judeţene/a sectorului municipiului Bucureşti de organizare, evaluare şi de soluţionare a contestaţiilor lista cu necesarul traducerilor. Inspectoratul şcolar transmite lista cu necesarul traducerilor Direcţiei Generale Echitate şi Performanţă în învăţământul Preuniversitar din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu cel puţin cinci zile înaintea desfăşurării etapei olimpiadei şcolare.
5. Rezolvarea contestaţiilor şi stabilirea rezultatelor finale ART. 45 (1) Elevii nemulţumiţi de rezultatele evaluării lucrărilor scrise pot depune contestaţii. (2) La probele orale nu se admit contestaţii. (3) La probele practice/ experimentale, în funcţie de particularităţile olimpiadei, posibilitatea de a depune contestaţii se stabileşte prin regulamentul specific al olimpiadei. (4) Elevii participanţi pot contesta doar punctajul iniţial al propriei lucrări scrise/ propriului produs. (5) La etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti, la cea interjudeţeană/zonală şi la cea naţională, înainte de depunerea contestaţiei, elevul poate solicita să-şi vadă propria lucrare, în prezenţa a cel puţin doi membri ai Comisiei de organizare a etapei respective, desemnaţi de către preşedintele acesteia. (6) Contestaţiile se depun la centrul de susţinere a probelor olimpiadei şcolare, modelul cererii de contestaţie fiind anexă la regulamentul specific al fiecărei olimpiade.
ART. 46 (1) Termenul de depunere a contestaţiilor este stabilit de către comisia judeţeană/a sectorului municipiului Bucureşti de organizare, evaluare şi de soluţionare a contestaţiilor pentru etapa judeţeană a olimpiadelor şcolare, respectiv de către Comisia centrală a olimpiadei naţionale pentru etapa naţională şi este comunicat participanţilor în momentul afişării rezultatelor iniţiale. (2) Termenul de analiză şi răspuns la contestaţii nu poate depăşi 24 de ore de la încheierea depunerii contestaţiilor pentru etapa naţională şi 72 de ore pentru etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti. (3) La rezolvarea contestaţiilor se aplică prevederile art. 41 şi art. 43. (4) Evaluarea în cadrul etapei de contestaţii se realizează de către alte cadre didactice decât cele care au realizat evaluarea iniţială a lucrării scrise/produsului. (5) Modalitatea de stabilire a rezultatelor finale, după etapa de soluţionare a contestaţiilor, respectiv păstrarea sau modificarea rezultatului obţinut la evaluarea iniţială, se menţionează în regulamentele specifice. (6) Pentru orice etapă de desfăşurare a olimpiadelor şcolare, rezultatele obţinute în urma soluţionării contestaţiilor sunt definitive.
ART. 47 Este interzisă eliberarea de copii ale lucrărilor scrise, ale produselor evaluate, ale borderourilor de evaluare sau ale altor documente ale organizării olimpiadei şcolare unor terţe persoane, elevilor participanţi, cadrelor didactice îndrumătoare, părinţilor.
ART. 48 Rezultatele finale ale etapei naţionale a olimpiadelor şcolare sunt afişate, înainte de festivitatea de premiere, pe site-ul competiţiei, unde vor fi păstrate cel puţin 30 zile, precum şi la locul de desfăşurare a acesteia unde vor fi păstrate timp de 48 de ore, cu respectarea prevederilor privind protecţia datelor cu caracter personal.
SECŢIUNEA 3 Premierea la olimpiadele şcolare ART. 49 (1) La toate etapele olimpiadei şcolare, ierarhia elevilor participanţi se stabileşte în ordinea descrescătoare a punctajelor obţinute. (2) În completarea criteriului prevăzut la alin. (1), pot fi prevăzute şi alte criterii de clasificare, acestea fiind incluse obligatoriu în regulamentele specifice elaborate pentru fiecare olimpiadă şcolară.
ART. 50 La etapele locală, judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti şi interjudeţeană/ zonală, modul de acordare a premiilor este stabilit de către organizatorii acestor etape ale olimpiadei.
ART. 51 (1) Certificarea premiilor şi menţiunilor acordate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării se realizează prin diplome înregistrate. (2) La etapa naţională a olimpiadelor şcolare, la care participarea elevilor este individuală, Ministerul Educaţiei şi Cercetării acordă, pentru fiecare clasă/an de studiu/disciplină/ secţiune/categorie, câte trei premii, respectiv un premiu I, un premiu II şi un premiu III, şi un număr de menţiuni reprezentând maximum 15% din numărul participanţilor, rotunjit la numărul întreg imediat superior, în cazul unui număr fracţionar, cu respectarea ierarhiei şi a condiţiei de punctaj stabilite prin regulamentele specifice. În situaţia în care doi sau mai mulţi participanţi obţin acelaşi punctaj, se aplică criteriile de departajare menţionate în regulamentele specifice. (3) La olimpiadele şcolare la care participarea se realizează la nivel de echipaj, format din minimum doi elevi, se acordă maximum trei premii şi un număr de menţiuni reprezentând maximum 15% din numărul total de echipaje participante la etapa naţională a olimpiadei şcolare. În situaţia în care două sau mai multe echipaje participante obţin acelaşi punctaj, se aplică criteriile de departajare menţionate în regulamentele specifice. Fiecare membru al echipajului care obţine distincţia va primi o diplomă cu număr de înregistrare de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării. (4) Regulamentele specifice ale olimpiadelor şcolare vor cuprinde criterii de departajare clare, nediscriminatorii şi suficiente, astfel încât să se poată asigura atribuirea premiilor şi a menţiunilor, în conformitate cu prevederile alin. (2) şi (3).
ART. 52 (1) La etapa naţională a olimpiadei pot fi acordate şi premii speciale, de către societăţi ştiinţifice, organizaţii ale minorităţilor naţionale din România sau străinătate, asociaţii profesionale, universităţi, autorităţi locale sau sponsori. (2) Criteriile de acordare a premiilor speciale sunt stabilite de Comisia centrală a olimpiadei naţionale şi vor fi comunicate participanţilor, de regulă, înaintea susţinerii probelor.
ART. 53 (1) Cuantumurile stimulentelor financiare acordate elevilor care au obţinut distincţii la etapele judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti şi zonale ale olimpiadelor şcolare sunt stabilite de către autorităţile administraţiei publice locale şi finanţate din bugetele acestora, iar cele acordate elevilor care au obţinut distincţii la etapele naţională şi internaţională sunt asigurate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, din bugetul ministerului, conform legislaţiei în vigoare. (2) Listele care conţin elevii care au obţinut premii la etapa internaţională a competiţiilor şcolare, categoria I, desfăşurate la nivel mondial şi la etapa internaţională a competiţiilor şcolare, categoria a II-a, desfăşurate la nivel european sau regional, respectiv profesorii care i-au pregătit şi unităţile de învăţământ de provenienţă a acestora, propuşi/posuse pentru acordarea stimulentelor, se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
ART. 54 În urma participării la olimpiadele şcolare, elevii pot beneficia şi de excursii şi tabere şcolare gratuite.
ART. 55 Elevii participanţi la etapa naţională a olimpiadelor şcolare naţionale primesc diplomă de participare din partea inspectoratului şcolar organizator.
ART. 56 (1) Drepturile elevilor participanţi la olimpiadele şcolare, ale personalului didactic care însoţeşte elevii şi ale personalului didactic care face parte din Comisiile judeţene/a sectoarelor municipiului Bucureşti de organizare, evaluare şi soluţionare a contestaţiilor specifice olimpiadelor şcolare, Comisia judeţeană/municipiului Bucureşti de organizare a etapei naţionale a olimpiadei şi din Comisiile centrale ale olimpiadelor naţionale, privind cheltuielile de deplasare, cazare, diurnă, alte cheltuieli privind organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şcolare, se stabilesc în conformitate cu legislaţia în vigoare. (2) Pentru etapele naţionale ale olimpiadelor şcolare naţionale, cuantumul alocat de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru cheltuielile cu participanţii (elevi şi profesori însoţitori) reprezentând serviciile de masă, cazare şi alte cheltuieli organizatorice este stabilit în conformitate cu legislaţia în vigoare. Acesta poate fi suplimentat de către instituţiile organizatoare din alte venituri constituite, în condiţiile legii.
CAP. III Concursuri şcolare SECŢIUNEA 1 Clasificarea şi etapele concursurilor şcolare ART. 57 În funcţia de tematica abordată, concursurile şcolare pot fi: a) concursuri pe discipline/meserii; b) concursuri multidisciplinare/interdisciplinare/transdisciplinare; c) concursuri de creativitate.
ART. 58 În funcţie de gradul de participare a elevilor, concursurile şcolare pot fi: a) concursuri locale, la care participă elevi din mai multe unităţi de învăţământ preuniversitar, din aceeaşi localitate/din acelaşi sector al municipiului Bucureşti; b) concursuri judeţene/ale sectoarelor municipiului Bucureşti, la care participă elevi din unităţile de învăţământ preuniversitar din acelaşi judeţ/sector al municipiului Bucureşti; c) concursuri interjudeţene, la care participă elevi din unităţile de învăţământ preuniversitar din două sau mai multe judeţe, respectiv din municipiul Bucureşti; d) concursuri naţionale, la care participă elevi din unităţile de învăţământ preuniversitar din minimum 50% din toate judeţele ţării şi sectoarele municipiul Bucureşti. Excepţie fac concursurile şcolare din domeniile artelor, tehnologiilor, religiei, limbilor moderne, limbilor clasice şi cele destinate elevilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, caz în care concursul se consideră naţional dacă participă elevi din minimum 50% din judeţele ţării şi sectoarele municipiul Bucureşti în care se asigură studiul/şcolarizarea pentru disciplinele/domeniile de studiu pentru care se organizează concursul respectiv; e) concursuri internaţionale, la care participă elevi din mai multe ţări.
ART. 59 (1) Regulamentele specifice de organizare şi desfăşurare ale concursurilor locale, judeţene/ ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi interjudeţene sunt elaborate de către organizatori şi avizate de către inspectoratul şcolar/inspectoratele şcolare al judeţului/ale judeţelor/ sectorului/ sectoarelor municipiului Bucureşti în care se organizează. (2) Regulamentele specifice de organizare şi desfăşurare ale concursurilor naţionale sunt elaborate de către membrii Comisiei naţionale pentru coordonarea competiţiilor şcolare şi aprobate de către secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar/secretarul de stat pentru învăţământ în limbile minorităţilor naţionale, după caz. (3) Regulamentele de organizare şi desfăşurare ale concursurilor internaţionale sunt elaborate de către Comitetul internaţional/Juriul internaţional al fiecărui concurs.
ART. 60 (1) Etapele de desfăşurare ale concursurilor interjudeţene sunt: a) etapa pe şcoală; b) etapa locală; c) etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti; d) etapa interjudeţeană.
(2) Etapele de desfăşurare ale concursurilor naţionale/internaţionale sunt: a) etapa pe şcoală; b) etapa locală; c) etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti; d) etapa zonală, după caz; e) etapa naţională; f) etapa internaţională, după caz.
ART. 61 În cazul în care numărul de unităţi de învăţământ/elevi care pot participa este mic, inspectoratele şcolare pot decide să nu organizeze etapele pe şcoală şi/ sau locală ale unui concurs naţional, organizând direct etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti.
ART. 62 (1) Calificarea participanţilor la etapa superioară a unui concurs se face cu respectarea prevederilor din prezentele norme metodologice şi cu aplicarea criteriilor înscrise în regulamentele specifice ale fiecărui concurs. Criteriile de calificare sunt comunicate elevilor, cu cel puţin cinci zile înainte de desfăşurarea etapei respective a concursului. (2) Pentru etapa naţională a concursurilor, locurile atribuite fiecărui judeţ/sector al municipiului Bucureşti sunt prevăzute în regulamentele specifice ale concursurilor.
SECŢIUNEA 2 Organizarea şi desfăşurarea concursurilor şcolare naţionale 1. Comisiile concursurilor naţionale - Structură, responsabilităţi şi atribuţii ART. 63 (1) Responsabilitatea organizării şi desfăşurării concursurilor naţionale, în funcţie de etapa de desfăşurare, revine: a) unităţilor de învăţământ preuniversitar, pentru etapa pe şcoală; b) inspectoratelor şcolare, pentru etapa locală/judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti, zonală, respectiv interjudeţeană; c) Direcţiei Generale Echitate şi Performanţă în Învăţământul Preuniversitar şi Direcţiei Generale Minorităţi şi Desegregare din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, precum şi inspectoratului şcolar desemnat pentru organizarea concursului şcolar, pentru etapa naţională, respectiv internaţională, în cazul în care aceasta se desfăşoară în România.
(2) Pentru organizarea şi desfăşurarea concursurilor şcolare se pot realiza colaborări, asocieri sau parteneriate cu societăţi ştiinţifice/asociaţii profesionale şi/sau instituţii de învăţământ superior, instituţii ştiinţifice, instituţii culturale, cu organizaţii ale minorităţilor naţionale din România şi din străinătate, cu persoane fizice sau juridice, autorităţi locale, ambasade, organizaţii non-guvernamentale, naţionale sau internaţionale. (3) În condiţiile legii, colaborările, asocierile sau parteneriatele pot include şi activităţi de sponsorizare a concursurilor şcolare.
ART. 64 (1) La concursurile interjudeţene, pentru etapele pe şcoală, locală judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti şi interjudeţeană se constituie Comisii de organizare şi evaluare, corespunzătoare fiecărei etape prevăzute la art. 60 alin. (1). (2) Comisiile de organizare şi evaluare răspund de corectitudinea organizării şi desfăşurării concursului şcolar. (3) Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa pe şcoală, numită prin decizie a conducătorului unităţii de învăţământ preuniversitar, cuprinde cel puţin doi profesori şi un secretar. Calitatea de preşedinte al comisiei revine directorului unităţii de învăţământ preuniversitar. (4) Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa pe şcoală stabileşte criteriile de participare la etapa pe şcoală. (5) Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa locală este propusă, la nivelul inspectoratului şcolar, de către Consiliul consultativ al disciplinei/disciplinelor şi este numită prin decizie a inspectorului şcolar general, având următoarea componenţă: a) preşedinte: inspector şcolar/inspector management instituţional/profesor metodist de specialitate; b) vicepreşedinţi: profesori metodişti de specialitate/profesori de specialitate cu rezultate deosebite în activitatea profesională; c) secretari: informaticieni sau profesori din unitatea de învăţământ preuniversitar în care se desfăşoară etapa, având competenţe de operare pe calculator; d) membri: profesori cu rezultate deosebite în activitatea profesională, numărul acestora fiind proporţional cu numărul elevilor participanţi.
(6) Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa locală elaborează criterii de calificare, cu respectarea prevederilor din regulamentul specific al fiecărui concurs şcolar. (7) Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa judeţeană/a sectorului municipiului Bucureşti este propusă de Consiliul consultativ al disciplinei/disciplinelor şi este numită prin decizie a inspectorului şcolar general, având următoarea componenţă: a) preşedinte: inspector şcolar general/inspector şcolar general adjunct/inspector şcolar; b) preşedinte executiv: inspectorul şcolar/profesor metodist de specialitate; c) vicepreşedinţi: cadre didactice de specialitate din învăţământul preuniversitar, cu rezultate deosebite în activitatea profesională; d) secretari: informaticieni sau profesori din unitatea de învăţământ preuniversitar în care se desfăşoară competiţia, având competenţe de operare pe calculator; e) membri: profesori de specialitate din învăţământul preuniversitar cu rezultate deosebite în activitatea profesională şi, dacă este cazul, cadre didactice universitare, în număr proporţional cu numărul elevilor participanţi.
(8) Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa judeţeană/a sectorului municipiului Bucureşti elaborează criterii de calificare, cu respectarea prevederilor din regulamentul specific fiecărui concurs şcolar. (9) Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa interjudeţeană este propusă de consiliile consultative ale disciplinei din judeţele participante şi, după caz, din municipiul Bucureşti, şi este numită prin decizie a inspectorului şcolar general al inspectoratului şcolar organizator, având următoarea componenţă: a) preşedinte: inspector şcolar general/ inspector şcolar general adjunct al judeţului care organizează etapa interjudeţeană; b) preşedinte executiv: inspectorul şcolar/profesor metodist de specialitate din judeţul gazdă; c) vicepreşedinţi: inspectori şcolari/cadre didactice de specialitate din învăţământul preuniversitar, cu rezultate deosebite în activitatea profesională, din judeţele participante; d) secretari: informaticieni sau profesori din unitatea de învăţământ preuniversitar în care se desfăşoară competiţia, având competenţe de operare pe calculator; e) membri: profesori de specialitate din învăţământul preuniversitar din judeţele participante, cu rezultate deosebite în activitatea profesională şi, după caz, cadre didactice universitare, în număr proporţional cu numărul elevilor participanţi.
ART. 65 (1) La concursurile naţionale organizarea şi desfăşurarea etapelor pe şcoală, locală şi judeţeană/ a sectoarelor municipiului Bucureşti se realizează conform prevederilor art. 64, alin. (1) - (8). (2) La concursurile naţionale la care se organizează etapa zonală se constituie Comisia de organizare şi evaluare pentru etapa zonală, propusă de consiliile consultative ale disciplinei din judeţele participante şi, după caz, din municipiul Bucureşti şi numită prin decizie a inspectorului şcolar general al inspectoratului şcolar organizator, având următoarea componenţă: a) preşedinte: inspector şcolar general/inspector şcolar general adjunct al judeţului care organizează etapa zonală; b) preşedinte executiv: inspectorul şcolar/profesor metodist de specialitate din judeţul gazdă; c) vicepreşedinţi: inspectori şcolari/cadre didactice de specialitate din învăţământul preuniversitar, cu rezultate deosebite în activitatea profesională, din judeţele participante; d) secretari: informaticieni sau profesori din unitatea de învăţământ preuniversitar în care se desfăşoară competiţia, având competenţe de operare pe calculator; e) membri: profesori de specialitate din învăţământul preuniversitar din judeţele participante, cu rezultate deosebite în activitatea profesională şi, după caz, cadre didactice universitare, în număr proporţional cu numărul elevilor participanţi.
(3) Calificarea la etapa naţională se realizează conform criteriilor de calificare menţionate în regulamentele specific.
ART. 66 (1) Pentru etapa naţională a fiecărui concurs şcolar, se stabilesc, anual, următoarele comisii: Comisia de organizare a concursului naţional şi Comisia centrală a concursului naţional. (2) În cadrul Comisiei centrale a concursului naţional se pot constitui subcomisii sau grupuri de lucru cu atribuţii specifice desfăşurării concursului. (3) Comisia de organizare a concursului naţional se constituie la nivelul judeţului/ municipiului Bucureşti care este gazda etapei naţionale a concursului, este aprobată prin decizie a inspectorului şcolar general şi este transmisă Direcţiei Generale Echitate şi Performanţă în Învăţământul Preuniversitar/Direcţiei Generale Minorităţi şi Desegregare din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, după caz. (4) Comisia de organizare a concursului naţional are următoarea componenţă: a) preşedinte: inspector şcolar general/inspector şcolar general adjunct al judeţului/ municipiului Bucureşti unde se desfăşoară etapa naţională; b) vicepreşedinte: inspector şcolar/profesor metodist din judeţul organizator; c) secretari: informaticieni sau profesori din unitatea de învăţământ preuniversitar în care se desfăşoară competiţia, având competenţe de operare pe calculator; d) membri: inspectori, directori ai unităţilor de învăţământ implicate în organizarea competiţiei şi cadre didactice.
(5) Comisia centrală a concursului naţional este constituită cu cel puţin 10 zile înaintea începerii etapei naţionale a competiţiei, la propunerea inspectorului de specialitate/ expertului/ consilierului din cadrul Direcţiei Generale Echitate şi Performanţă în Învăţământul Preuniversitar/Direcţiei Generale Minorităţi şi Desegregare, după caz şi este aprobată de secretarul de stat care coordonează direcţia generală respectivă. (6) Comisia centrală a concursului naţional are următoarea componenţă: a) preşedinte: un cadru didactic universitar de prestigiu/ o personalitate recunoscută în domeniu/un cercetător din instituţii culturale, artistice, ştiinţifice, sportive; b) preşedinte executiv: expert/consilier/ inspector de specialitate în cadrul Direcţiei Generale Echitate şi Performanţă în Învăţământul Preuniversitar/Direcţiei Generale Minorităţi şi Desegregare/ un inspector şcolar ori un cadru didactic de specialitate, având rezultate deosebite în activitatea didactică; c) vicepreşedinţi: cadre didactice universitare, inspectori şcolari sau cadre didactice de specialitate din învăţământul preuniversitar; d) secretari: informaticieni, inspectori şcolari sau profesori din învăţământul preuniversitar având competenţe de operare pe calculator; e) membri: inspectori şcolari, cadre didactice, traducători, evaluatori specialişti în domeniu, a căror competenţă profesională şi ţinută morală sunt recunoscute, precum şi studenţi, foşti elevi olimpici cu rezultate recunoscute la competiţiile internaţionale în domeniu.
ART. 67 (1) Atribuţiile Comisia de organizare a concursului naţional sunt următoarele: a) realizarea bazei de date cu privire la participanţii calificaţi la competiţie; b) asigurarea logisticii necesare desfăşurării competiţiei, inclusiv confecţionarea ştampilei; c) desemnarea şi convocarea profesorilor asistenţi; d) asigurarea condiţiilor optime de cazare şi masă pentru participanţii la competiţie, pentru însoţitorii acestora şi pentru membrii Comisiei centrale a concursului naţional; e) administrarea fondurilor alocate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru competiţie, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
(2) Atribuţiile Comisiei centrale a concursului naţional sunt stabilite prin prezenta metodologie-cadru şi pot fi completate prin regulamentele specifice. (3) Preşedintele Comisiei centrale a concursului naţional are următoarele atribuţii: a) răspunde de corectitudinea desfăşurării concursului şi a evaluării probelor de concurs; b) stabileşte, împreună cu preşedintele executiv al comisiei, în urma analizei declaraţiilor scrise ale membrilor, eventuale modificări ale componentei subcomisiilor; c) avizează, împreună cu preşedintele executiv şi cu vicepreşedinţii, forma finală a subiectelor şi a baremelor de evaluare; d) decide, împreună cu preşedintele executiv şi cu vicepreşedinţii, tehnicile de evaluare, menite să asigure calitatea şi corectitudinea evaluării şi notării lucrărilor/produselor elevilor; e) coordonează întreaga activitate de evaluare a lucrărilor/produselor elevilor din cadrul comisiei/ subcomisiilor; f) verifică acurateţea evaluării lucrărilor/produselor care impun departajare şi avizează criteriile de departajare; g) propune, pe baza criteriilor de departajare, prin consultare cu ceilalţi membri ai comisiei, lucrările/ produsele desemnate pentru acordarea premiilor speciale; h) certifică rezultatele obţinute în urma evaluării lucrărilor/produselor elevilor care impun departajare şi lucrările/ produsele elevilor propuse pentru acordarea premiilor speciale; i) numeşte membrii subcomisiilor pentru reevaluarea lucrărilor/produselor contestate; j) avizează, pentru afişare, rezultatele finale obţinute de participanţi şi listele cu premii şi menţiuni; k) semnează diplomele pentru premiere, precum şi toate documentele de analiză şi datele statistice.
(4) Preşedintele executiv al Comisiei centrale a concursului naţional are următoarele atribuţii: a) monitorizează organizarea şi desfăşurarea concursului şcolar pe toată durata sa; b) stabileşte, împreună cu preşedintele comisiei, în urma analizei declaraţiilor scrise ale membrilor, eventuale modificări ale componenţei subcomisiilor; c) avizează, împreună cu preşedintele şi cu vicepreşedinţii, forma finală a subiectelor şi a baremelor de evaluare; d) decide, împreună cu preşedintele şi cu vicepreşedinţii, tehnicile de evaluare, menite să asigure calitatea şi corectitudinea evaluării şi notării lucrărilor/produselor elevilor; e) propune membrii subcomisiilor pentru reevaluarea lucrărilor/ produselor contestate, după consultarea cu vicepreşedinţii; f) stabileşte, împreună cu preşedintele şi secretarul comisiei, sălile/spaţiile destinate activităţii de evaluare; g) preia, după încheierea concursului şcolar, documentele statistice şi de evidenţă destinate Ministerului Educaţiei şi Cercetării; h) preia, sub semnătură, diplomele semnate de conducerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, care vor fi înmânate câştigătorilor concursului şi returnează, cu proces-verbal, diplomele anulate/neutilizate.
(5) Vicepreşedinţii Comisiei centrale a concursului naţional au următoarele atribuţii: a) organizează şi monitorizează activitatea de evaluare desfăşurată de profesorii din subcomisii; b) verifică şi avizează calitatea subiectelor şi a baremelor de evaluare realizate la nivelul subcomisiei; c) verifică şi avizează corectitudinea calculului punctajelor lucrărilor scrise/produselor elevilor, pe care le certifică prin semnătură, eventuala convertire a punctajului în note finale şi ierarhia participanţilor; d) preiau şi predau, personal, secretarului comisiei, lucrările/produsele elevilor, subiectele, baremele de evaluare şi alte documente elaborate la nivelul fiecărei subcomisii.
(6) Secretarul/secretarii Comisiei centrale a concursului naţional are/au următoarele atribuţii: a) instruiesc profesorii asistenţi pe săli cu privire la atribuţiile ce le revin în timpul desfăşurării probelor de concurs; b) distribuie colile speciale, pe săli, pentru desfăşurarea competiţiei; c) participă la distribuirea subiectelor, alături de preşedintele comisiei; d) elaborează şi multiplică imprimatele - borderourile; e) însoţesc preşedintele comisiei în săli şi aplică ştampila pe lucrări; f) multiplică baremele aprobate de preşedintele comisiei, în vederea evaluării, şi le afişează, împreună cu subiectele, după finalizarea probei scrise/probei practice; g) multiplică subiectele şi baremele la etapa naţională, cu cel mult 12 ore înaintea orei de desfăşurare a probei, asistaţi de preşedintele executiv; h) participă la deschiderea lucrărilor şi la ierarhizarea participanţilor; i) participă la realizarea documentelor finale privind evidenţa şi corectitudinea desfăşurării competiţiei; j) răspund de completarea diplomelor pentru premii/menţiuni; k) asigură introducerea în calculator a rezultatelor competiţiei şcolare; l) asigură afişarea rezultatelor competiţiei şcolare, înainte şi după contestaţii; m) înregistrează pe suport electronic, pentru inspectoratele şcolare şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării, subiectele, baremele şi rezultatele competiţiei; n) primesc şi înregistrează contestaţiile depuse de elevi; o) predau, împreună cu preşedintele, prin proces-verbal, lucrările/produsele şi documentele aferente, spre păstrare în arhiva şcolii, unui reprezentant din conducerea şcolii în care se desfăşoară concursul.
(7) Membrii Comisiei centrale a concursului naţional au următoarele atribuţii: a) elaborează subiectele şi baremele de evaluare; b) evaluează lucrările/produsele repartizate de preşedintele/vicepreşedinţii comisiei de evaluare, în conformitate cu baremul şi cu respectarea normelor deontologice; c) completează borderourile de evaluare; d) reevaluează lucrările/ produsele pentru care au fost depuse contestaţii, atunci când sunt desemnaţi de preşedinte.
ART. 68 Preşedintele asigură afişarea subiectelor şi a baremelor de evaluare în termen de trei ore de la finalizarea probei scrise, teoretice sau practice, precum şi a rezultatelor iniţiale şi finale, în conformitate cu prevederile regulamentelor specifice.
ART. 69 Atribuţiile menţionate pentru Comisia centrală a concursului naţional sunt valabile, cu adaptările necesare, şi pentru persoanele nominalizate ca membri ai comisiilor etapelor anterioare etapei naţionale şi a celor care se finalizează cu etapa interjudeţeană.
ART. 70 Fiecare comisie are obligaţia de a înainta comisiei de la etapa imediat superioară, în termen de cel mult 10 zile de la data încheierii etapei, baza de date cuprinzând lista cu elevii calificaţi pentru respectiva etapă a concursului, precum şi eventualele solicitări de traducere a subiectelor în limba maternă.
ART. 71 (1) La etapele locală, judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti, interjudeţeană şi naţională, nu pot fi membri ai comisiilor de organizare şi evaluare, respectiv ai Comisiei centrale a concursului naţional, pentru etapa naţională, cadrele didactice care au în competiţie rude şi afini până la gradul al III-lea inclusiv. (2) La toate etapele concursurilor şcolare, cadrele didactice care au elevi în concurs la o clasă, nu pot fi propunători/ evaluatori de subiecte la clasa respectivă şi nu pot intra în contact cu subiectele/ baremele respective, până când acestea nu devin publice. (3) La toate etapele concursurilor şcolare, membrii comisiilor completează şi semnează o declaraţie scrisă prin care îşi asumă respectarea condiţiilor menţionate la alin. (1) şi (2). Modelul declaraţiei este prezentat în Anexa la Normele metodologice privind organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şcolare şi a concursurilor şcolare care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.
ART. 72 În funcţie de numărul elevilor participanţi care susţin concursul în altă localitate decât cea în care domiciliază, aceştia vor fi însoţiţi de unul sau mai multe cadre didactice, conform reglementărilor în vigoare. Pe toată durata deplasării, cadrul didactic însoţitor îşi asumă responsabilitatea supravegherii şi îndrumării corespunzătoare a elevilor şi răspunde pentru orice incident apărut şi gestionat necorespunzător.
2. Probele de evaluare ART. 73 Probele de evaluare sunt specifice fiecărui concurs. Acestea pot fi teoretice şi/sau practice/ experimentale. În funcţie de specificul disciplinei/domeniului ştiinţific, probele teoretice pot fi susţinute în scris, oral, pot fi probe de înţelegere a textului audiat etc.
ART. 74 Tipul şi structura probelor de concurs se stabilesc prin regulamentele specifice ale fiecărui concurs şcolar.
ART. 75 La alcătuirea tuturor probelor de concurs, se va avea în vedere respectarea programei specifice etapei respective a concursului, menţionate în regulamentele specifice.
ART. 76 Timpul de lucru pentru probele scrise este, de regulă, de trei ore. Pentru celelalte tipuri de probe specifice concursului şcolar, timpul de lucru este precizat în regulamentele specifice, în raport cu specificul probelor şi cu nivelul de vârstă ale participanţilor.
ART. 77 (1) La concursurile şcolare la care există etapă internaţională, în vederea selecţiei elevilor participanţi la loturile repezentative ale României, se organizează, după caz, teste de limbă modernă/limbă maternă sau o probă/probe de baraj. (2) Modul de desfăşurare a testului de limbă modernă/limbă maternă sau a probei/probelor de baraj, stabilirea subcomisiei de testare pentru proba lingvistică sau a subcomisiei de evaluare a lucrărilor/produselor elevilor şi criteriile specifice de selecţie sunt precizate în regulamentele specifice ale fiecărui concurs.
3. Desfăşurarea probelor de evaluare ART. 78 (1) În dimineaţa zilei de desfăşurare a probei, la fiecare dintre etapele concursului şcolar, secretarul comisiei realizează instruirea profesorilor asistenţi, conform unei fişe elaborate de Comisia de organizare şi evaluare, respectiv de Comisia centrală a concursului naţional. (2) Specialitatea profesorilor asistenţi este alta decât cea a disciplinei la care se susţine proba. Fac excepţie de la această prevedere probele practice/experimentale organizate la etapele concursurilor şcolare, cazuri în care asistenţii pot fi profesori de specialitate. (3) Profesorii asistenţi vor da o declaraţie scrisă, pe propria răspundere, din care să rezulte specialitatea/specialităţile lor şi faptul că nu au rude sau elevi în sălile în care asistă.
ART. 79 Profesorii asistenţi instruiesc elevii participanţi la competiţie cu privire la modul de desfăşurare a probelor de concurs.
ART. 80 (1) Pentru probele scrise, elevilor li se înmânează, după caz, foile tipizate care asigură caracterul secret al identităţii participantului, foi pe care vor elabora lucrarea. (2) Profesorii asistenţi verifică identitatea fiecărui concurent, prin confruntarea înscrisurilor din actul său de identitate, respectiv carnetul de elev cu poză, pentru elevii sub 14 ani, cu datele de identificare înscrise pe lucrare şi cu lista participanţilor la concurs. (3) După verificarea datelor de identificare, candidatul lipeşte colţul lucrării şi secretarul aplică ştampila şcolii organizatoare/ştampila pentru concurs.
ART. 81 (1) Timpul de lucru alocat probei se marchează pe tablă. (2) După terminarea timpului alocat elaborării lucrării/produsului, profesorii asistenţi primesc fiecare lucrare/produs al elevilor, verifică numărul de pagini/ caracteristicile produsului, în prezenţa elevilor, şi le înscriu într-un borderou de predare-primire, certificat de semnăturile elevilor şi ale profesorilor asistenţi. (3) Ultimii trei elevi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări/ultimului produs.
ART. 82 (1) Se interzice elevilor să pătrundă în sală cu orice fel de lucrări: manuale, dicţionare, notiţe, însemnări etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor de concurs sau care sunt interzise de regulamentul specific, precum şi cu telefoane mobile şi cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare. Pot fi introduse în sala de concurs acele materiale/ instrumente prevăzute în mod explicit în regulamentul specific al concursului. (2) Nerespectarea dispoziţiilor referitoare la introducerea de materiale interzise în sala de concurs, indiferent dacă acestea au fost folosite sau nu, precum şi frauda sau tentativa de fraudă duc la anularea lucrării şi la eliminarea din concurs a candidatului de către preşedintele comisiei, pe bază de proces-verbal. (3) Candidaţii eliminaţi din concurs conform prevederilor alin. (2) pierd dreptul de participare la concursurile şcolare din anul şcolar în curs şi din anul şcolar următor.
ART. 83 Elevii care, în timpul desfăşurării concursurilor şcolare, încalcă normele de conduită stabilite prin regulamentele şcolare, prin regulamentele specifice ale concursurilor şcolare sau prin alte reglementări în vigoare, vor fi eliminaţi din concurs şi pierd dreptul de participare la competiţiile şcolare din anul şcolar în curs şi din anul şcolar următor.
ART. 84 (1) La încheierea fiecărei etape a concursului şcolar, lucrările la probele scrise şi, după caz, produsele probelor practice, precum şi documentele de evidenţă specifice concursului şcolar se predau de către secretarul comisiei, cu proces-verbal, unui reprezentant al conducerii unităţii de învăţământ în care se desfăşoară competiţia. (2) Documentele menţionate la alin. (1) se păstrează timp de un an în arhiva unităţii de învăţământ în care s-a desfăşurat etapa respectivă.
ART. 85 (1) La toate etapele concursurilor şcolare, rezultatele probelor, sunt apreciate prin punctaje de la 0 la 100, din care se acordă 10 puncte din oficiu, conform baremelor. (2) În situaţia în care se optează pentru un alt sistem de notare/ calculare în vederea stabilirii punctajului final, acesta va fi precizat în regulamentul specific al fiecărui concurs şcolar. (3) La toate etapele concursului şcolar diferenţa dintre cei doi profesori evaluatori nu poate fi mai mare de 10 puncte.
ART. 86 (1) Profesorii evaluatori evaluează independent, lucrările/produsele/subiectele, pe baza baremelor, completează borderourile de notare şi acordă punctaje lucrărilor/produselor/ subiectelor. Lucrările elevilor de tip grilă se evaluează în faţa elevului autor, pe bază de şablon. (2) După încheierea, de către ambii profesori, a activităţii de evaluare, borderourile întocmite şi semnate de fiecare profesor evaluator în parte sunt predate vicepreşedintelui, odată cu lucrările evaluate. (3) Vicepreşedintele, în prezenţa profesorilor evaluatori, calculează media aritmetică având două zecimale, fără rotunjire, a punctajelor acordate de aceştia, o trece pe lucrare şi semnează. Aceasta reprezintă punctajul final la evaluare. (4) Dacă, în urma analizei borderourilor celor doi evaluatori, se constată o diferenţă mai mare de 10 puncte, acestea nu se transcriu pe lucrare şi se procedează astfel: - preşedintele comisiei nominalizează alţi doi profesori evaluatori pentru recorectarea lucrării; – după finalizarea recorectării lucrării, punctajele acordate de fiecare dintre cei patru evaluatori se trec pe lucrare, iar evaluatorii se semnează. – vicepreşedintele subcomisiei de evaluare calculează punctajul final din cele patru punctaje, după eliminarea celor două punctaje/ valori extreme, ca medie aritmetică având două zecimale fără rotunjire, a celor două punctaje/ valori centrale. Media rezultată reprezintă punctajul final, pe care o trece pe lucrare şi semnează.
(5) Excepţie de la aceste prevederi fac concursurile şcolare la care subiectele probelor sunt de tip grilă şi cele la care evaluarea se realizează cu un sistem automat de evaluare.
ART. 87 Elevii aparţinând minorităţilor naţionale, care au studiat disciplina/modulele de concurs în limba maternă, pot solicita traducerea subiectelor în limba lor maternă, primind subiectele atât în limba română, cât şi în limba maternă şi pot redacta lucrarea în limba lor maternă.
4. Rezolvarea contestaţiilor şi stabilirea rezultatelor finale ART. 88 (1) Elevii nemulţumiţi de rezultatele evaluării lucrărilor scrise, pot depune contestaţii. (2) La probele orale nu se admit contestaţii. (3) La probele practice/experimentale, în funcţie de particularităţile concursului, posibilitatea de a depune contestaţii se stabileşte prin regulamentul specific al concursului. (4) Elevii participanţi pot contesta doar punctajul iniţial al propriei lucrări scrise/propriului produs. (5) Înainte de depunerea contestaţiei, elevul poate solicita să-şi vadă propria lucrare, în prezenţa unui membru al comisiei etapei respective a concursului şcolar/ al Comisiei centrale a concursului naţional. (6) La rezolvarea contestaţiilor se aplică prevederile art. 86.
ART. 89 (1) Termenul de depunere a contestaţiilor este stabilit de Comisia de organizare şi evaluare de la etapele pe şcoală, locală, judeţeană/a sectorului municipiului Bucureşti, zonală şi interjudeţeană, respectiv de către Comisia centrală a concursului naţional pentru etapa naţională şi este comunicat participanţilor în momentul afişării rezultatelor iniţiale. (2) Termenul de analiză şi răspuns la contestaţii nu poate depăşi 24 ore pentru etapa naţională, respectiv 72 de ore pentru etapele pe şcoală, locală, judeţeană/a sectorului municipiului Bucureşti, zonală şi interjudeţeană, de la încheierea etapei de depunere a contestaţiilor.
ART. 90 (1) Rezultatele în urma evaluării din etapa de contestaţii sunt rezultatele finale ale concursurilor şcolare şi sunt afişate înaintea festivităţii de premiere, cu respectarea prevederilor privind datele cu caracter personal. (2) Modalitatea de stabilire a rezultatelor obţinute în cadrul etapei de soluţionare a contestaţiilor se menţionează în regulamentele specifice.
SECŢIUNEA 3 Premierea ART. 91 (1) La toate etapele, ierarhia elevilor participanţi se stabileşte în ordinea descrescătoare a punctajelor obţinute. (2) În completarea criteriului prevăzut la alin. (1), pot fi prevăzute şi alte criterii de clasificare, acestea fiind incluse obligatoriu în regulamentele specifice elaborate pentru fiecare concurs şcolar.
ART. 92 La etapele locală, judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti, zonală şi interjudeţeană, modul de acordare a premiilor este stabilit de către organizatorii acestor etape ale concursului.
ART. 93 (1) Certificarea premiilor şi menţiunilor acordate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării se realizează prin diplome înregistrate. (2) La etapa naţională a concursurilor şcolare, la care participarea elevilor este individuală, Ministerul Educaţiei şi Cercetării acordă, pentru fiecare clasă/ an de studiu/ disciplină/ secţiune/ categorie, maximum trei premii, respectiv câte un premiu I, un premiu II şi un premiu III, şi un număr de menţiuni reprezentând maximum 15% din numărul participanţilor, rotunjit la numărul întreg imediat superior, în cazul unui număr fracţionar, cu respectarea ierarhiei şi a condiţiei de punctaj stabilit prin regulamentele specifice. (3) La concursurile şcolare la care participarea se realizează la nivel de echipaj, format din minimum doi elevi, se acordă maximum trei premii, respectiv câte un premiu I, un premiu II şi un premiu III, şi un număr de menţiuni reprezentând maximum 15% din numărul total de echipaje participante la concurs, rotunjit la numărul întreg imediat superior, în cazul unui număr fracţionar, cu respectarea ierarhiei valorice şi a condiţiei de punctaj stabilite prin regulamentele specifice. (4) Fiecare membru al echipajului care obţine distincţia va primi o diplomă cu număr de înregistrare de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării. (5) Regulamentele specifice ale concursurilor şcolare vor cuprinde criterii de departajare clare, nediscriminatorii şi suficiente, astfel încât să se poată asigura atribuirea premiilor şi a menţiunilor, în conformitate cu prevederile alin. (2) şi (3).
ART. 94 (1) La etapa naţională pot fi acordate şi premii speciale, de către societăţi ştiinţifice, asociaţii profesionale, universităţi, organizaţii ale minorităţilor naţionale din România sau din străinătate, autorităţi locale sau sponsori. (2) Criteriile de acordare a premiilor speciale sunt stabilite de Comisia centrală a concursului naţional şi vor fi comunicate participanţilor, de regulă, înaintea susţinerii probelor.
ART. 95 (1) Cuantumurile stimulentelor financiare acordate elevilor care au obţinut distincţii la etapele judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti şi interjudeţeană ale concursurilor şcolare sunt stabilite de către autorităţile administraţiei publice locale şi finanţate din bugetele acestora, iar cele acordate elevilor care au obţinut distincţii la etapele naţionale şi internaţionale ale concursurilor şcolare sunt asigurate din bugetul Ministerul Educaţiei şi Cercetării, conform legislaţiei în vigoare. (2) Listele care conţin elevii care au obţinut premii la etapa internaţională a competiţiilor şcolare, categoria I, desfăşurate la nivel mondial şi la etapa internaţională a competiţiilor şcolare, categoria a II-a, desfăşurate la nivel european sau regional, respectiv profesorii care i-au pregătit şi unităţile de învăţământ de provenienţă a acestora, propuşi/posuse pentru acordarea stimulentelor, se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
ART. 96 În urma participării la concursurile şcolare, elevii pot beneficia de excursii şi tabere şcolare gratuite.
ART. 97 Elevii participanţi la etapa naţională a concursurilor şcolare primesc diplomă de participare din partea inspectoratului şcolar organizator.
ART. 98 Drepturile elevilor participanţi la concursurile şcolare, ale personalului didactic care însoţeşte elevii şi ale personalului care face parte din Comisia de organizare şi evaluare judeţeană/a sectorului municipiului Bucureşti/zonală/interjudeţeană sau din Comisiile centrale ale concursurilor naţionale, privind cheltuielile de deplasare, cazare, diurnă, alte cheltuieli privind organizarea şi desfăşurarea competiţiilor şcolare, se stabilesc în conformitate cu legislaţia în vigoare.
CAP. IV Dispoziţii finale ART. 99 (1) Etapele competiţiilor şcolare se desfăşoară în format fizic/online/mixt, aspect care este menţionat în regulamentul specific respectiv. (2) Modalitatea de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare se stabileşte prin regulamentele specifice, cu respectarea prevederilor prezentelor norme metodologice.
ART. 100 (1) Evaluarea lucrărilor scrise ale competiţiilor şcolare se realizează în format fizic/digital, respectiv pe o platformă de evaluare dedicată în acest sens, aspect care este menţionat în regulamentul specific respectiv. (2) În cazul în care evaluarea lucrărilor din cadrul unei competiţii şcolare se realizează în format digital, pe o platformă dedicată în acest sens de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Comisia naţională de coordonare a competiţiilor şcolare stabileşte prin procedură specifică modalitatea de evaluare, de soluţionare a contestaţiilor, precum şi completarea componenţei comisiilor şi a atribuţiilor membrilor comisiilor pentru etapa/ etapele respectivă/ respective.
ART. 101 (1) În cazuri speciale, personalităţi marcante în domeniu, recunoscute în plan naţional şi/sau internaţional pot fi numite preşedinţi de onoare ai Comisiilor centrale ale competiţiilor şcolare. (2) Profesorii asistenţi din cadrul probelor competiţiilor şcolare sunt, de regulă, de altă specialitate/alte specialităţi decât cea/cele la care se desfăşoară probele respective. (3) Profesorii asistenţi din cadrul probelor competiţiilor şcolare sunt menţionaţi în anexa la decizia privind constituirea comisiei de organizare a etapei respective. Pentru etapele naţionale profesorii asistenţi din cadrul probelor sunt menţionaţi în anexă la decizia privind constituirea Comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de organizare a etapei naţionale a olimpiadei şcolare, respectiv a Comisiei de organizare a concursului naţional.
ART. 102 (1) Prezentele norme metodologice sunt completate de regulamentele specifice ale fiecărei competiţii şcolare naţionale. (2) Inspectorii de specialitate/experţii/consilierii din cadrul Direcţiei Generale Echitate şi Performanţă în Învăţământul Preuniversitar, precum şi Direcţiei Generale Minorităţi şi Desegregare din Ministerului Educaţiei şi Cercetării elaborează, în termen de 30 de zile calendaristice de la aprobarea prezentelor norme metodologice, regulamentele specifice pentru fiecare competiţie şcolară naţională cu finanţare din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Acestea sunt făcute publice pe site-ul specializat al ministerului şi pe site- urile inspectoratelor şcolare. (3) Regulamentele specifice ale competiţiilor şcolare naţionale fără finanţare din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării sunt elaborate, în termen de 30 de zile de la aprobarea prezentelor norme metodologice, de către organizatori şi sunt avizate de către inspectorii de specialitate/ experţii/ consilierii din cadrul Direcţiei Generale Echitate şi Performanţă în Învăţământul Preuniversitar, precum şi Direcţiei Generale Minorităţi şi Desegregare din Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Acestea sunt publicate pe site-urile organizatorilor şi ale inspectoratelor şcolare. (4) Regulamentele specifice menţionate la alin. (2) sunt aprobate de către secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar, respectiv de către secretarul de stat pentru învăţământ în limbile minorităţilor naţionale, după caz. (5) Regulamentele specifice pot fi modificate, anual, la propunerile justificate ale inspectorului de specialitate/expertului/consilierului din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în funcţie de modificările apărute în dinamica fiecărei competiţii şcolare şi de recomandările/sugestiile prezentate în rapoartele membrilor Comisiei naţionale pentru coordonarea competiţiilor şcolare, la sfârşitul fiecărui an şcolar.
ART. 103 La etapa naţională a unei competiţii şcolare pot participa, în calitate de invitaţi, echipaje/ delegaţii din alte ţări, cu aprobarea secretarului de stat pentru învăţământ preuniversitar, respectiv a secretarului de stat pentru învăţământ în limbile minorităţilor naţionale, după caz, în limita bugetului aprobat.
ART. 104 (1) Inspectoratul şcolar din fiecare judeţ/municipiul Bucureşti va organiza, înaintea etapei naţionale a fiecărei competiţii, o întâlnire de lucru la care, alături de profesorii însoţitori, vor participa elevii înscrişi în competiţie şi părinţii/tutorii legali instituiţi ai elevilor minori. În această şedinţă, participanţilor li se aduc la cunoştinţă prevederile prezentelor norme metodologice privind organizarea şi desfăşurarea competiţiilor şcolare, ale regulamentului specific al competiţiei şcolare respective, precum şi următoarele reguli: a) deplasarea echipei judeţului/municipiului Bucureşti se va face cu unul sau mai mulţi profesori însoţitori, conform normativelor în vigoare. În cazul în care părinţii/tutorii legali instituiţi ai elevului minor asigură, pe cont propriu, deplasarea şi prezenţa elevului la competiţie, aceştia completează şi semnează o declaraţie scrisă în care specifică faptul că îşi asumă răspunderea pentru deplasarea propriului copil în localitatea în care se desfăşoară competiţia şcolară, fără implicarea organizatorilor; b) este obligatorie respectarea programului competiţiei şcolare, a regulamentului de ordine interioară stabilit de organizatori la locurile de cazare şi respectiv de concurs, precum şi a regulilor de comportament civilizat; c) orice abatere va fi sancţionată conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar; d) contravaloarea oricărui bun distrus sau deteriorat pe parcursul deplasării şi prezenţei la competiţie va fi suportată de cei care au produs paguba. e) în cazul săvârşirii unor abateri grave de disciplină, Comisia centrală a competiţiei şcolare naţionale va lua măsura excluderii din competiţie, iar părinţii/reprezentanţii legali sunt convocaţi pentru a-l prelua. În cazul în care părinţii nu pot asigura însoţirea elevului, acesta va fi însoţit de către un profesor, cheltuielile fiind suportate de către părinţii elevului.
(2) La finalul şedinţei, elevul şi un părinte/tutore legal instituit în cazul elevului minor, vor semna o declaraţie prin care să confirme că li s-au adus la cunoştinţă normele de conduită şi consecinţele nerespectării acestora pentru perioada desfăşurării competiţiei.
ART. 105 La locul de organizare şi desfăşurare a etapei naţionale a competiţiei şcolare, participanţii vor avea asupra lor actul de identitate/carnetul de elev vizat pe anul şcolar în curs (pentru elevii care nu au împlinit 14 ani), precum şi avizul epidemiologic, eliberat după caz, conform legislaţiei în vigoare.
ART. 106 Cadrele didactice care pe durata organizării şi desfăşurării unei competiţii şcolare, nu îşi îndeplinesc atribuţiile, săvârşesc abateri sau sunt sancţionate disciplinar, nu pot face parte din comisiile de organizare şi desfăşurare a competiţiei şcolare respective sau a altei competiţii şcolare, nu pot propune subiecte şi bareme de evaluare şi de notare pe durata anului şcolar în care se desfăşoară competiţia şi a celui următor.
ART. 107 Membrii loturilor reprezentative ale României selecţionate pentru pregătire în vederea participării la etapa internaţională a competiţiilor şcolare, care, în timpul pregătirii centralizate organizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, manifestă o atitudine ireverenţioasă faţă de profesorii pregătitori, care nu respectă reglementările stabilite la locul de cazare sau de pregătire, ori provoacă deteriorarea sau distrugerea bunurilor care le-au fost puse la dispoziţie, vor fi excluşi din lot.
ART. 108 (1) Elevii care, în timpul desfăşurării competiţiilor şcolare, încalcă normele de conduită stabilite prin regulamentele şcolare, prin regulamentele specifice ale competiţiilor şcolare sau prin alte reglementări în vigoare, vor fi eliminaţi din competiţie şi îşi pierd dreptul de participare la competiţiile şcolare în anul şcolar respectiv şi în cel următor. (2) Decizia eliminării din competiţie aparţine preşedintelui comisiei constituite pentru etapa respectivă, cu informarea conducerii unităţii de învăţământ, pentru etapa pe şcoală, a preşedintelui Comisiei naţionale de organizare a competiţiilor şcolare, pentru etapa naţională, respectiv a conducerii inspectoratului şcolar, pentru celelalte etape ale competiţiei, şi se va lua după analizarea cazului în cadrul comisiei, în baza unui proces- verbal semnat de persoanele care au constatat fapta.
ART. 109 Materialele consumabile, incluse în logistica pentru etapa naţională a oricărei competiţii şcolare finanţate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, necesare pentru desfăşurarea probelor, se asigură de către inspectoratul şcolar al judeţului organizator, din fondurile alocate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru această activitate.
ART. 110 Competiţiile sportive şcolare naţionale subsumate sintagmelor Olimpiada naţională a sportului şcolar (ONSŞ) fac parte din categoria olimpiadelor şcolare şi se desfăşoară în conformitate cu prezentele norme metodologice şi cu regulamentele specifice.
ANEXA 1 la Normele metodologice DECLARAŢIE Subsemnatul ......................., profesor/inspector la ................. în calitate de ................. în Comisia de organizare şi evaluare/Comisia centrală a olimpiadei/ concursului ................................., declar pe propria răspundere că: - am/ nu am rude sau afini, până la gradul al IiI-lea inclusiv, participante în cadrul olimpiadei/ concursului; – am/ nu am în încadrarea de la unităţile de învăţământ/de la centrele de excelenţă elevi participanţi la disciplinele/ proba/ clasa ................ .
Prin prezenta declaraţie, mă angajez că voi păstra confidenţialitatea tuturor subiectelor, a baremelor şi a informaţiilor cu caracter intern pentru olimpiadă/concurs, până la afişarea comunicarea publică oficială a acestora şi că nu voi întreprinde nicio acţiune care să pună la îndoială corectitudinea olimpiadei şcolare/concursului şcolar.
