Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   NORME METODOLOGICE din 1 septembrie 2010  de aplicare a Legii nr. 184/2001  privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect    Twitter Facebook
Cautare document

NORME METODOLOGICE din 1 septembrie 2010 de aplicare a Legii nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 645 din 16 septembrie 2010

CAP. I
Dispoziţii generale

ART. 1
(1) Prezentele norme metodologice, denumite în continuare norme, reglementeazã punerea în aplicare a prevederilor <>Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, privind procedura de recunoaştere a titlurilor oficiale de calificare în vederea exercitãrii profesiei de arhitect pe teritoriul României, aspectele referitoare la exercitarea acestei profesii, precum şi instituţiile competente pentru eliberarea documentelor necesare obţinerii acestui drept.
(2) Prezentele norme se aplicã arhitecţilor cetãţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, ai celorlalte state aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene, denumite în continuare state membre, care exercitã profesia de arhitect în România în mod independent, dar şi în calitate de salariat.
(3) Prevederile prezentelor norme se aplicã şi cetãţenilor statelor membre care doresc sã exercite profesia de arhitect pe teritoriul României şi sunt titulari ai unui titlu oficial de calificare care a fost obţinut pe teritoriul unui stat care nu este membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, denumit în continuare stat terţ, dacã sunt îndeplinite condiţiile minime de formare prevãzute de Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificãrilor profesionale, denumitã în continuare directivã, şi au o experienţã certificatã de cel puţin 3 ani pe teritoriul unui stat membru în care a fost recunoscut titlul oficial de calificare.
ART. 2
Autoritatea de stat în domeniul arhitecturii, respectiv Ministerul Dezvoltãrii Regionale şi Turismului, are urmãtoarele atribuţii:
a) asigurã cadrul legislativ şi metodologic privind exercitarea profesiei de arhitect;
b) protejeazã, promoveazã şi susţine creaţia arhitecturalã şi calitatea arhitecturalã;
c) participã la organizarea învãţãmântului de specialitate, a formãrii profesionale, precum şi a cercetãrii, dezvoltãrii şi inovãrii în domeniul arhitecturii.
ART. 3
(1) Autoritatea competentã pentru recunoaşterea titlurilor oficiale de calificare pentru profesia de arhitect, prevãzute în anexele nr. 1 şi 2 este Ordinul Arhitecţilor din România.
(2) Recunoaşterea titlurilor oficiale de calificare permite accesul în România la aceeaşi profesie cu cea pentru care persoana solicitantã este calificatã în statul membru de origine sau de provenienţã, precum şi exercitarea activitãţilor profesionale pe teritoriul României în condiţiile prevãzute de lege pentru cetãţenii români deţinãtori ai titlurilor oficiale de calificare în profesia de arhitect eliberate de autoritãţile române competente.
ART. 4
Arhitecţii care îşi desfãşoarã activitatea în România trebuie sã respecte normele de conduitã cu caracter profesional, legislativ şi administrativ, care sunt direct legate de profesia de arhitect, precum definiţia profesiei, utilizarea titlurilor şi abaterile profesionale grave care au o legãturã directã şi specificã cu protecţia şi siguranţa consumatorilor, precum şi dispoziţiile disciplinare aplicabile în România arhitecţilor.
ART. 5
În înţelesul prezentelor norme, expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaţii:
a) stat membru de origine sau de provenienţã - statul membru al Uniunii Europene, statul aparţinând Spaţiului Economic European sau Confederaţia Elveţianã din care provine arhitectul care doreşte sã îşi exercite profesia în România;
b) stat membru gazdã - statul membru al Uniunii Europene, statul aparţinând Spaţiului Economic European sau Confederaţia Elveţianã, în care arhitectul cetãţean român ori care provine din România doreşte sã îşi exercite profesia;
c) autoritate competentã - orice organism sau autoritate autorizat (ã) în mod expres în România, într-un alt stat membru al Uniunii Europene, într-un alt stat aparţinând Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţianã sã elibereze ori sã primeascã titluri de calificare sau alte documente ori informaţii, precum şi sã primeascã cererile şi sã ia deciziile prevãzute de prezentele norme;
d) titlu oficial de calificare - diplomele, certificatele şi alte documente de calificare de arhitect, care atestã formarea specificã în arhitecturã prevãzutã de directivã, eliberate de o autoritate a unui stat membru al Uniunii Europene, a unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau a Confederaţiei Elveţiene, desemnatã în temeiul actelor cu putere de lege şi al actelor administrative ale respectivului stat şi care certificã formarea profesionalã dobânditã în principal pe teritoriul acestor state;
e) drept de semnãturã - dreptul care implicã asumarea de cãtre arhitect a întregii responsabilitãţi profesionale pentru documentele/documentaţiile tehnice pe care le coordoneazã, elaboreazã şi semneazã în condiţiile legii; dreptul de semnãturã se acordã de cãtre Ordinul Arhitecţilor din România, în conformitate cu legislaţia în vigoare, şi se atestã prin înregistrarea arhitectului beneficiar al dreptului în Tabloul Naţional al Arhitecţilor.
ART. 6
(1) Dreptul de semnãturã se exercitã pe toate documentele/documentaţiile tehnice de arhitecturã elaborate constând în piese scrise şi desenate, în toate fazele de proiectare prevãzute de lege, dupã cum urmeazã: studii de fezabilitate, documentaţii pentru obţinerea avizelor de specialitate solicitate prin certificatul de urbanism, documentaţii tehnice pentru autorizarea construirii, proiecte tehnice, detalii de execuţie, teme de proiectare pentru subproiectanţii de specialitate, dispoziţii de şantier, procese-verbale de recepţie la terminarea lucrãrilor, procesele-verbale de recepţie finalã, altele de aceastã naturã.
(2) Autoritãţile administraţiei publice centrale şi locale au obligaţia sã verifice, în vederea emiterii autorizaţiilor de construire/desfiinţare, în condiţiile legii, capacitatea exercitãrii dreptului de semnãturã pe baza documentului prin care filiala teritorialã a Ordinului Arhitecţilor din România din care face parte arhitectul/conductorul arhitect confirmã dreptul de semnãturã al acestuia şi face dovada luãrii în evidenţã a proiectului de arhitecturã aferent documentaţiei tehnice pentru autorizarea executãrii lucrãrilor de construire, documentaţiei tehnice pentru autorizarea lucrãrilor de demolare, documentaţiei tehnice pentru autorizarea lucrãrilor aferente organizãrii executãrii lucrãrilor, dupã caz.
ART. 7
(1) În sensul prezentelor norme, activitãţile profesionale de arhitect sunt cele exercitate cu titlul profesional de arhitect.
(2) Cetãţenii statelor membre autorizaţi sã poarte titlul de arhitect în baza unui act normativ al statului membru respectiv, prin care autoritãţile competente conferã acest titlu personalitãţilor care s-au distins în mod deosebit prin realizãri în domeniul arhitecturii, vor putea utiliza acest titlu în România.
(3) Statul membru de origine sau de provenienţã trebuie sã ateste printr-un certificat cã activitãţile persoanelor prevãzute la alin. (2) se încadreazã în domeniul arhitecturii.

CAP. II
Recunoaşterea profesionalã a titlurilor oficiale de calificare eliberate de instituţiile de învãţãmânt superior de arhitecturã

ART. 8
(1) În scopul exercitãrii profesiei de arhitect pe teritoriul României, Ordinul Arhitecţilor din România recunoaşte titlurile oficiale de calificare care îndeplinesc condiţiile minime de formare prevãzute de directivã, eliberate de autoritãţile competente din statele membre, acordând acestor titluri oficiale de calificare acelaşi efect juridic ca şi titlurilor oficiale de calificare eliberate de autoritãţile române competente.
(2) Titlurile oficiale de calificare menţionate la alin. (1) sunt prevãzute în anexa nr. 1.
(3) Dispoziţiile prezentului articol nu aduc atingere drepturilor specifice, obţinute sau câştigate, prevãzute la art. 13-16.
ART. 9
(1) Titlurile de calificare ca arhitect prevãzute în anexa nr. 1, care fac obiectul unei recunoaşteri automate în temeiul art. 8, atestã o formare care a început cel mai devreme în decursul anului academic de referinţã prevãzut în anexa menţionatã.
(2) Datele avute în vedere la alin. (1) sunt:
a) 5 august 1987 - pentru Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania, Franţa, Italia, Danemarca, Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Spania şi Portugalia;
b) 1 ianuarie 1994 - pentru Norvegia şi Islanda;
c) 1 ianuarie 1995 - pentru Austria, Finlanda şi Suedia;
d) 1 mai 1995 - pentru Liechtenstein;
e) 1 iunie 2002 - pentru Elveţia;
f) 1 mai 2004 - pentru Republica Cehã, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia şi Slovacia;
g) 1 ianuarie 2007 - pentru Bulgaria.
ART. 10
(1) Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului notificã, spre informare, Comisiei Europene dispoziţiile legislative, regulamentare şi administrative adoptate cu privire la eliberarea titlurilor oficiale de calificare care atestã calificarea în profesia de arhitect.
(2) Pe baza datelor furnizate de Ordinul Arhitecţilor din România, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului notificã Comisiei Europene orice informaţie necesarã privind recunoaşterea titlurilor oficiale de calificare care atestã calificarea în profesia de arhitect.
ART. 11
(1) Titlurile oficiale de calificare în profesia de arhitect eliberate de statele terţe persoanelor prevãzute la art. 1 alin. (3) şi recunoscute de autoritãţile competente ale unuia dintre statele membre se asimileazã titlurilor oficiale de calificare prevãzute la art. 8, dacã aceastã primã recunoaştere s-a realizat cu respectarea condiţiilor minime de formare profesionalã prevãzute de directivã, iar titularul are o experienţã profesionalã certificatã de cel puţin 3 ani pe teritoriul statului membru respectiv.
(2) Titlurile oficiale de calificare obţinute în afara statelor membre şi recunoscute în unul dintre aceste state sunt examinate de Ordinul Arhitecţilor din România, conform legii.
(3) În situaţiile prevãzute la alin. (2) se examineazã şi formarea complementarã sau experienţa profesionalã dobânditã de cãtre cei interesaţi într-un stat membru sau în afara graniţelor acestora.
ART. 12
Titlurile oficiale de calificare, diplomele de licenţã şi alte documente similare, eliberate de instituţiile de învãţãmânt superior de arhitecturã din România, sunt prevãzute în anexa nr. 3.
ART. 13
(1) Ordinul Arhitecţilor din România recunoaşte titlurile de calificare ca arhitect cetãţenilor statelor membre care au fost eliberate de fosta Cehoslovacie sau a cãror formare a început, pentru Republica Cehã, înainte de 1 ianuarie 1993, dacã autoritãţile competente ale Republicii Cehe atestã cã, pe teritoriul acestui stat, aceste titluri produc aceleaşi efecte juridice ca titlurile cehe în arhitecturã în ceea ce priveşte accesul la profesia de arhitect şi exerciţiul acesteia.
(2) Ordinul Arhitecţilor din România recunoaşte titlurile de calificare ca arhitect cetãţenilor statelor membre care au fost eliberate de fosta Cehoslovacie sau a cãror formare a început, pentru Slovacia, înainte de 1 ianuarie 1993, dacã autoritãţile competente ale Slovaciei atestã cã, pe teritoriul acestui stat, aceste titluri produc aceleaşi efecte juridice ca şi titlurile slovace în arhitecturã în ceea ce priveşte accesul la profesia de arhitect şi exerciţiul acesteia.
(3) Atestãrile prevãzute la alin. (1) şi (2) trebuie sã fie însoţite de un certificat eliberat de aceleaşi autoritãţi, care sã demonstreze cã respectivele persoane au exercitat în mod efectiv şi legal activitatea de arhitect pe teritoriul lor pe o perioadã de cel puţin 3 ani consecutivi în decursul ultimilor 5 ani anteriori eliberãrii certificatului.
ART. 14
(1) Ordinul Arhitecţilor din România recunoaşte titlurile de calificare ca arhitect cetãţenilor statelor membre care au fost eliberate de fosta Uniune Sovieticã sau a cãror formare a început:
a) pentru Estonia, înainte de 20 august 1991;
b) pentru Letonia, înainte de 21 august 1991;
c) pentru Lituania, înainte de 11 martie 1990.
(2) Ordinul Arhitecţilor din România recunoaşte titlurile de calificare ca arhitect conform prevederilor alin. (1) atunci când autoritãţile unuia dintre cele 3 state membre menţionate la alin. (1) atestã cã respectivele calificãri au, pe teritoriul lor, acelaşi efect pe plan juridic ca cele pe care ele însele le elibereazã în ceea ce priveşte accesul la profesia de arhitect şi exerciţiul acesteia.
(3) Atestãrile prevãzute la alin. (2) trebuie sã fie însoţite de un certificat eliberat de autoritãţile statelor membre amintite, care sã demonstreze cã respectivele persoane au exercitat în mod efectiv şi legal activitatea de arhitect pe teritoriul lor pe o perioadã de cel puţin 3 ani consecutivi în decursul ultimilor 5 ani anteriori eliberãrii certificatului.
ART. 15
(1) Ordinul Arhitecţilor din România recunoaşte titlurile de calificare ca arhitect cetãţenilor statelor membre care au fost eliberate de fosta Iugoslavie sau a cãror formare a început, pentru Slovenia, înainte de 25 iunie 1991, atunci când autoritãţile competente ale statului membru menţionat anterior atestã cã, pe teritoriul acestuia, aceste titluri produc aceleaşi efecte juridice ca şi titlurile slovene în arhitecturã în ceea ce priveşte accesul la profesia de arhitect şi exerciţiul acesteia.
(2) Atestarea prevãzutã la alin. (1) trebuie sã fie însoţitã de un certificat eliberat de autoritãţile statului membru prevãzut la alin. (1), care sã demonstreze cã respectivele persoane au exercitat în mod efectiv şi legal activitatea de arhitect pe teritoriul lor pe o perioadã de cel puţin 3 ani consecutivi în decursul ultimilor 5 ani anteriori eliberãrii certificatului.
ART. 16
(1) Ordinul Arhitecţilor din România recunoaşte titlurile de calificare ca arhitect prevãzute în anexa nr. 2, eliberate de statele membre care atestã o formare care a început cel târziu în decursul anului academic de referinţã prevãzut în respectiva anexã, chiar dacã nu îndeplinesc cerinţele minime prevãzute de directivã, dându-le acelaşi efect pe teritoriul României ca şi titlurilor de calificare de arhitect eliberate de autoritãţile competente din România în ceea ce priveşte accesul la activitãţile profesionale de arhitect şi exercitarea acestora.
(2) Ordinul Arhitecţilor din România recunoaşte, în baza prevederilor alin. (1), certificatele autoritãţilor competente ale Republicii Federale Germania care atestã echivalenţa titlurilor de calificare eliberate de la 8 mai 1945 de cãtre autoritãţile competente ale Republicii Democrate Germania cu titlurile de calificare prevãzute în anexa nr. 2.
(3) Fãrã a aduce atingere prevederilor alin. (1), Ordinul Arhitecţilor din România recunoaşte, acordându-le, în ceea ce priveşte accesul la activitãţile profesionale de arhitect şi exercitarea acestora cu titlul profesional de arhitect, acelaşi efect pe teritoriul României ca şi titlurilor de calificare eliberate de autoritãţile române competente, certificatele eliberate pentru cetãţenii statelor membre de cãtre statele membre care au pus în aplicare norme privind accesul la activitãţile de arhitect şi exercitarea acestor activitãţi la urmãtoarele date:
a) la 1 ianuarie 1995, pentru Austria, Finlanda şi Suedia;
b) la 1 mai 2004, pentru Republica Cehã, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia şi Slovacia;
c) la 5 august 1987, pentru celelalte state membre.
(4) Certificatele prevãzute la alin. (3) atestã cã titularul lor a fost autorizat, pânã cel târziu la data respectivã, sã poarte titlul profesional de arhitect şi cã s-a consacrat efectiv, în cadrul normelor menţionate anterior, activitãţilor în cauzã pe o perioadã de cel puţin 3 ani consecutivi în decursul ultimilor 5 ani dinainte de data eliberãrii certificatului.
ART. 17
În sprijinul activitãţii de recunoaştere, Ordinul Arhitecţilor din România trebuie sã consulte Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în care titlurile oficiale de calificare şi alte documente similare se reactualizeazã permanent.

CAP. III
Dobândirea dreptului de semnãturã şi recunoaşterea dreptului de semnãturã sau a altui drept echivalent pentru documentaţii de arhitecturã valabile pe teritoriul României

ART. 18
Arhitecţii cetãţeni ai statelor membre, ale cãror titluri oficiale de calificare atestã o calificare oficialã de arhitect şi sunt recunoscute conform legii, exercitã profesia în România cu titlul profesional de "arhitect" corespunzãtor calificãrii profesionale însuşite, utilizând, de asemenea, şi abrevierea acestui titlu folositã în România.
ART. 19
(1) Arhitecţii cetãţeni ai statelor membre, care îndeplinesc condiţiile minime prevãzute în directivã, au dreptul sã utilizeze titlul oficial de calificare profesionalã obţinut în statul membru de origine sau de provenienţã, în limba acelui stat, şi, dupã caz, abrevierea acestui titlu. Titlul oficial de calificare trebuie sã fie însoţit de numele şi locul instituţiei ori ale comisiei de examinare care a emis acest titlu.
(2) Dacã titlul oficial de calificare profesionalã obţinut în statul de origine sau de provenienţã poate fi confundat în România cu un titlu care implicã o pregãtire complementarã neînsuşitã de beneficiar, acesta va utiliza forma corespunzãtoare a titlului, indicatã de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului, potrivit legii.
ART. 20
În cazuri justificate, Ordinul Arhitecţilor din România poate solicita autoritãţilor competente dintr-un stat membru de origine sau de provenienţã confirmarea autenticitãţii titlurilor oficiale de calificare şi a altor documente similare, eliberate în respectivul stat membru.
ART. 21
(1) Dispoziţiile prezentului articol se aplicã numai în cazul în care prestatorul se deplaseazã în România în scopul exercitãrii profesiei de arhitect în mod temporar sau ocazional; caracterul temporar şi ocazional al prestãrii de servicii în domeniul arhitecturii se evalueazã de cãtre Ordinul Arhitecţilor din România, de la caz la caz, în special în funcţie de durata, frecvenţa, periodicitatea şi continuitatea prestãrii.
(2) Fãrã a aduce atingere dispoziţiilor legale speciale şi prezentului articol, Ordinul Arhitecţilor din România nu poate restrânge, din motive legate de calificãrile profesionale, libertatea de a presta servicii pe teritoriul României în cazul în care arhitecţii sunt stabiliţi în mod legal într-un stat membru în scopul exercitãrii profesiei de arhitect, denumit în continuare stat membru de stabilire.
(3) În cazul deplasãrii prestatorului în România în scopul exercitãrii profesiei de arhitect în mod temporar sau ocazional, acesta trebuie sã respecte cerinţele prevãzute la art. 4.
(4) Arhitecţii cetãţeni ai unui stat membru de origine sau de provenienţã, care au dreptul de a exercita profesia de arhitect cu drept de semnãturã ori cu un alt drept echivalent în unul dintre aceste state şi care nu solicitã stabilirea în România, ci doar dreptul de a presta temporar sau ocazional servicii în domeniul arhitecturii pe teritoriul României, beneficiazã de drept de semnãturã fãrã sã fie înscrişi în Tabloul Naţional al Arhitecţilor şi sunt înregistraţi automat în Ordinul Arhitecţilor din România pe durata prestãrii serviciilor respective.
(5) În cazul în care prestatorul se deplaseazã pentru prima datã în România dintr-un alt stat membru pentru a presta servicii în domeniul arhitecturii, Ordinul Arhitecţilor din România poate solicita sã fie informat în acest sens, în prealabil, printr-o declaraţie scrisã care sã cuprindã informaţiile privind acoperirea asigurãrii sau alte mijloace de protecţie personalã ori colectivã privind rãspunderea profesionalã; declaraţia se reînnoieşte o datã pe an în cazul în care prestatorul intenţioneazã sã furnizeze servicii în domeniul arhitecturii, temporar sau ocazional, în România, în decursul anului respectiv, ori în cazul unei modificãri a situaţiei sale faţã de cea iniţialã; prestatorul poate prezenta aceastã declaraţie prin orice mijloace.
(6) Pentru prima prestare de servicii în domeniul arhitecturii sau în cazul unei schimbãri materiale privind situaţia stabilitã în documente, Ordinul Arhitecţilor din România poate solicita ca declaraţia sã fie însoţitã de documentele prevãzute în <>Legea nr. 184/2001 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 22
(1) Arhitecţii cetãţeni ai unui stat membru de origine sau de provenienţã, care au dreptul de a exercita profesia de arhitect pe teritoriul acestor state şi care nu au drept de semnãturã ori un alt drept echivalent, se adreseazã Ordinului Arhitecţilor din România pentru a fi înscrişi într-un registru special.
(2) Prevederile alin. (1) se aplicã şi în cazul arhitecţilor cetãţeni ai unui stat membru de origine sau de provenienţã care solicitã stabilirea în România şi au dobândit dreptul de a exercita profesia de arhitect pe teritoriul acestor state, fãrã sã fi dobândit dreptul de semnãturã ori un alt drept echivalent.
(3) Cetãţenii unui stat membru de origine sau de provenienţã care solicitã stabilirea în România, nu deţin drept de semnãturã sau un alt drept echivalent şi îndeplinesc condiţiile minime de formare referitoare la deţinerea titlului de arhitect prevãzute de directivã vor dobândi, la cerere, drept de semnãturã în aceleaşi condiţii ca şi cetãţenii români, potrivit legii.
ART. 23
(1) Documentele necesare recunoaşterii titlurilor oficiale de calificare în profesia de arhitect sunt:
a) dovada cetãţeniei persoanei în cauzã;
b) copie de pe atestatele de competenţã profesionalã sau de pe titlul de calificare, care asigurã accesul la profesia de arhitect şi atestarea experienţei profesionale a persoanei în cauzã;
c) certificat emis de autoritatea competentã din statul de origine sau de provenienţã, care sã ateste faptul cã solicitantul deţine acele titluri oficiale de calificare sau alte documente doveditoare ale calificãrii profesionale care îndeplinesc criteriile legislaţiei Uniunii Europene în domeniu;
d) dovadã privind caracterul onorabil sau dovada prin care se suspendã, se limiteazã ori se interzice exercitarea unei profesii în caz de eroare profesionalã gravã sau de infracţiune;
e) documentele prevãzute la lit. d) sunt valabile 3 luni de la eliberarea acestora de autoritãţile competente ale statului membru de origine sau de provenienţã.
(2) În caz de îndoialã justificatã, Ordinul Arhitecţilor din România poate solicita autoritãţilor competente ale unui stat membru confirmarea autenticitãţii titlurilor oficiale de calificare care atestã calificarea de arhitect eliberate în acel stat, precum şi, dupã caz, confirmarea faptului cã posesorul acestora îndeplineşte condiţiile minime de formare profesionalã prevãzute de legislaţia naţionalã.
(3) Titlurile oficiale de calificare eliberate de statele membre se recunosc pe teritoriul României dacã titlul oficial de calificare a fost eliberat de cãtre autoritãţile competente din unul dintre statele membre, iar formarea profesionalã de arhitect a fost dobânditã în totalitate sau parţial pe teritoriul unui alt stat membru.
(4) În caz de îndoialã justificatã, atunci când o autoritate competentã a unui stat membru a eliberat un titlu oficial de calificare, care include o formare efectuatã în totalitate sau parţial într-o instituţie recunoscutã dintr-un alt stat membru, în cazul în care România este stat membru gazdã, Ordinul Arhitecţilor din România are dreptul sã solicite organismului competent al statului membru de origine sau de provenienţã în care a fost eliberat titlul oficial de calificare sã verifice:
a) dacã formarea asiguratã de instituţia în cauzã a fost certificatã în mod oficial de instituţia de învãţãmânt din statul membru de origine sau de provenienţã în care a fost eliberat titlul oficial de calificare;
b) dacã titlul oficial de calificare eliberat este acelaşi cu cel care ar fi fost eliberat în cazul în care ciclul de formare s-ar fi derulat în întregime în statul membru de origine sau de provenienţã în care a fost eliberat titlul oficial de calificare;
c) dacã titlul oficial de calificare eliberat conferã aceleaşi drepturi de acces la profesie pe teritoriul statului membru de origine sau de provenienţã în care a fost eliberat titlul oficial de calificare.
ART. 24
(1) Atunci când Ordinul Arhitecţilor din România are cunoştinţã de fapte grave şi concrete care pot avea repercusiuni asupra începerii activitãţii profesionale sau asupra exercitãrii profesiei de arhitect în România, sãvârşite de arhitecţi cetãţeni ai statelor membre anterior stabilirii în România şi în afara teritoriului sãu, acesta informeazã statul membru de origine ori de provenienţã al celor în cauzã.
(2) Ordinul Arhitecţilor din România comunicã statelor membre gazdã informaţiile solicitate cu privire la sancţiunile disciplinare de naturã profesionalã sau administrativã, precum şi cu privire la sancţiunile penale interesând exerciţiul profesiei de arhitect, aplicate cetãţenilor statelor membre pe durata exercitãrii profesiei în România.
(3) Ordinul Arhitecţilor din România analizeazã informaţiile transmise de statele membre gazdã cu privire la faptele grave comise de arhitecţii cetãţeni români sau care provin din România anterior stabilirii în statul membru gazdã şi în afara teritoriului sãu, fapte care pot avea repercusiuni asupra începerii activitãţii profesionale ori asupra exercitãrii profesiei de arhitect în acel stat.
(4) Ordinul Arhitecţilor din România decide asupra naturii şi amplorii investigaţiilor pe care le întreprinde în situaţiile pentru care a fost sesizat şi comunicã statului membru gazdã, în termen de 3 luni de la primirea solicitãrii acestuia, consecinţele care rezultã cu privire la certificatele şi documentele pe care le-a emis în cazurile respective.
(5) Ordinul Arhitecţilor din România asigurã confidenţialitatea informaţiilor primite şi transmise.
ART. 25
(1) Ordinul Arhitecţilor din România şi autoritãţile competente omoloage din statele membre de origine sau de provenienţã colaboreazã îndeaproape şi îşi acordã asistenţã reciprocã pentru a facilita punerea în aplicare a prezentelor norme şi a directivei. Autoritãţile competente asigurã confidenţialitatea informaţiilor pe care le schimbã, în conformitate cu reglementãrile în vigoare.
(2) Pentru fiecare prestare de servicii, Ordinul Arhitecţilor din România poate solicita autoritãţilor competente omoloage din statul membru de stabilire orice informaţii pertinente cu privire la legalitatea condiţiei de stabilire, buna conduitã profesionalã a solicitantului sau existenţa sancţiunilor disciplinare ori penale, cu aplicarea prevederilor art. 23.
ART. 26
În cazul în care este necesarã verificarea legalitãţii documentelor depuse în vederea autorizãrii, Ordinul Arhitecţilor din România va contacta autoritãţile competente din statul membru în cauzã şi prin intermediul Sistemului de informare al pieţei interne - IMI, în conformitate cu prevederile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 68/2010 , şi cu prevederile <>Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificãrilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 27
(1) Ordinul Arhitecţilor din România examineazã documentaţia prezentatã de solicitant pentru recunoaşterea titlurilor oficiale de calificare obţinute într-un stat membru şi pentru recunoaşterea sau, în situaţia prevãzutã de <>art. 11 alin. (2) din Legea nr. 184/2001 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, pentru dobândirea dreptului de semnãturã ori a altui drept echivalent şi emite decizia motivatã în termen de maximum 3 luni de la depunerea documentaţiei complete.
(2) În situaţia prevãzutã la art. 23, solicitarea de reexaminare suspendã termenul legal de soluţionare. Ordinul Arhitecţilor din România va continua procedura prevãzutã la alin. (1) dupã primirea rãspunsului din partea statului membru consultat sau dupã expirarea termenului de 3 luni prevãzut de normele Uniunii Europene pentru formularea rãspunsului de cãtre statele membre consultate în aceste situaţii.
(3) Decizia prevãzutã la alin. (1) poate fi contestatã în termen de 30 de zile de la comunicare la instanţa de contencios administrativ competentã.
ART. 28
(1) În situaţia în care titlurile oficiale de calificare în profesia de arhitect, eliberate de un stat membru al Uniunii Europene, de un alt stat aparţinând Spaţiului Economic European sau de Confederaţia Elveţianã cetãţenilor acestora, nu îndeplinesc cerinţele prevãzute în prezentele norme pentru a fi recunoscute, Ordinul Arhitecţilor din România va examina cunoştinţele de specialitate şi competenţele atestate de aceste titluri oficiale de calificare şi alte documente similare, precum şi experienţa solicitantului, comparativ cu cerinţele de calificare şi cunoştinţele prevãzute de legea românã.
(2) Dacã în urma examinãrii comparative se constatã cã abilitãţile şi cunoştinţele atestate de aceste titluri oficiale de calificare corespund numai parţial cerinţelor de calificare şi cunoştinţelor prevãzute de legea românã, Ordinul Arhitecţilor din România poate solicita persoanei interesate sã dovedeascã cã îndeplineşte toate aceste cerinţe prin susţinerea mãsurilor compensatorii, conform <>Legii nr. 200/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
(3) În cazul prevãzut la alin. (2), solicitantul poate alege sã urmeze un stagiu de adaptare de cel mult 3 ani sau sã susţinã o probã de aptitudini.
(4) Decizia autoritãţilor competente române privind recunoaşterea titlurilor oficiale de calificare sau examinarea comparativã, în conformitate cu alin. (1) şi (2), se aduce la cunoştinţa solicitantului într-un termen de 3 luni de la depunerea dosarului complet de cãtre acesta.
(5) Evaluarea prevãzutã la alin. (2) se realizeazã de cãtre o comisie formatã din arhitecţi cu drept de semnãturã, numitã de Consiliul Naţional al Ordinului Arhitecţilor din România.
ART. 29
(1) Ordinul Arhitecţilor din România confirmã primirea dosarului persoanei solicitante în termen de o lunã de la data înregistrãrii acestuia şi o informeazã, dacã este cazul, cu privire la lipsa oricãrui document.
(2) Cererea unui arhitect cetãţean al unui stat membru cu privire la accesul în România la activitãţile în domeniul arhitecturii se soluţioneazã de Ordinul Arhitecţilor din România în termen de 3 luni de la data depunerii dosarului care cuprinde documentele prevãzute la art. 23, în formã completã.
(3) Decizia Ordinului Arhitecţilor din România de respingere a solicitãrii de recunoaştere în scop profesional a titlurilor oficiale de calificare care atestã calificarea de arhitect va cuprinde motivele întemeiate care au dus la respingere.
(4) Deciziile Ordinului Arhitecţilor din România cu privire la recunoaşterea calificãrilor prevãzute de prezentele norme pot fi contestate la instanţele judecãtoreşti de contencios administrativ potrivit legii.
ART. 30
Cererea de recunoaştere a titlurilor oficiale de calificare prevãzutã la art. 29 este respinsã numai motivat şi numai cu indicarea termenului de 30 de zile în care aceastã decizie poate fi contestatã şi a instanţei de contencios administrativ competente. În cazul în care solicitantul nu primeşte rãspuns în termenul prevãzut la art. 29, acesta se poate adresa instanţei judecãtoreşti de contencios administrativ competente, potrivit legii.
ART. 31
Procedurile şi formalitãţile de autorizare prevãzute de prezenta hotãrâre pot fi îndeplinite prin intermediul punctului de contact unic electronic, în conformitate cu prevederile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 49/2009 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 68/2010 . Prevederile prezentului articol se aplicã în termen de 60 de zile de la operaţionalizarea punctului de contact unic electronic.
ART. 32
(1) Având în vedere faptul cã exercitarea profesiei de arhitect constituie un ansamblu de activitãţi complexe de interes general ce contribuie la protejarea şi dezvoltarea mediului şi a patrimoniului natural şi construit, la îmbunãtãţirea condiţiilor de viaţã în localitãţile urbane şi rurale, cetãţenii statelor membre de origine sau de provenienţã, precum şi cetãţenii statelor terţe trebuie sã deţinã cunoştinţele lingvistice minime necesare exercitãrii profesiei de arhitect în România, precum şi sã facã dovada cunoaşterii legislaţiei române necesare exercitãrii dreptului de semnãturã în România.
(2) Cunoştinţele prevãzute la alin. (1) nu intrã în procedura de recunoaştere.
ART. 33
(1) Documentele prevãzute la <>art. 11 alin. (4) lit. a) şi c) din Legea nr. 184/2001 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi documentele prevãzute la art. 23 alin. (1) lit. d) şi art. 24 produc efecte în România dacã sunt prezentate autoritãţilor abilitate în termen de 3 luni de la data eliberãrii lor.
(2) Certificatul privind dobândirea experienţei profesionale practice prevãzut la <>art. 10 alin. (5) din Legea nr. 184/2001 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se elibereazã de cãtre arhitectul cu drept de semnãturã sub îndrumarea cãruia s-a desfãşurat stagiul.
ART. 34
Ordinul Arhitecţilor din România transmite autoritãţii de stat în domeniul arhitecturii anual, pânã la 31 martie, urmãtoarele informaţii statistice aferente anului precedent:
a) numãrul arhitecţilor cetãţeni români care au primit drept de semnãturã;
b) numãrul arhitecţilor din statele membre care au primit drept de semnãturã, cu excepţia celor prevãzuţi la lit. a);
c) numãrul arhitecţilor români care au solicitat drept de semnãturã;
d) numãrul arhitecţilor din statele membre care au solicitat drept de semnãturã, cu excepţia celor prevãzuţi la lit. c);
e) numãrul cererilor de obţinere a dreptului de semnãturã respinse;
f) motivele respingerii cererilor de obţinere a dreptului de semnãturã;
g) numãrul contestaţiilor pentru respingerea cererii de obţinere a dreptului de semnãturã;
h) rezultatele soluţionãrii contestaţiilor prevãzute la lit. g);
i) orice alte informaţii referitoare la exercitarea profesiei de arhitect, solicitate în mod expres pentru fundamentarea politicilor şi strategiilor în domeniu.

CAP. IV
Exercitarea profesiei de arhitect de cãtre cetãţenii români în afara teritoriului României

ART. 35
Ordinul Arhitecţilor din România elibereazã arhitecţilor cetãţeni români sau cetãţeni ai statelor membre, titulari ai unor titluri oficiale de calificare eliberate şi recunoscute de autoritãţile competente ale statului român, care doresc sã exercite profesia de arhitect în afara teritoriului României, orice tip de document din domeniul sãu de competenţã necesar recunoaşterii profesionale, în termen de maximum 30 de zile de la înregistrarea cererii.

CAP. V
Dispoziţii tranzitorii şi finale

ART. 36
Prevederile prezentelor norme se aplicã şi cetãţenilor români care se aflã în una dintre situaţiile reglementate de acestea, precum şi cetãţenilor statelor terţe care beneficiazã de aceleaşi drepturi ca şi cetãţenii români, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
ART. 37
Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului comunicã celorlalte state membre şi Comisiei Europene orice modificãri intervenite în ceea ce priveşte titlurile oficiale de calificare în domeniul arhitecturii eliberate pe teritoriul României.
ART. 38
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantã din prezentele norme.


ANEXA 1
la norme

Titluri de calificare ca arhitect, recunoscute în temeiul art. 8 din norme

--------------
NOTĂ(CTCE)
Anexa nr. 1 la norme se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 645 din 16 septembrie 2010 la paginile 8-13 (a se vedea imaginea asociatã).


ANEXA 2
la norme

Titluri de calificare ca arhitect care beneficiazã de drepturi dobândite în temeiul art. 16 din norme

--------------
NOTĂ(CTCE)
Anexa nr. 2 la norme se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 645 din 16 septembrie 2010 la paginile 14-20 (a se vedea imaginea asociatã).


ANEXA 3
la norme

Diplomele sau alte documente similare eliberate de instituţiile de învãţãmânt superior din România
I. Universitatea de Arhitecturã şi Urbanism "Ion Mincu" din Bucureşti
a) 1953-1966 - Institutul de Arhitecturã "Ion Mincu" din Bucureşti: arhitect;
b) 1967-1974 - Institutul de Arhitecturã "Ion Mincu" din Bucureşti: diplomã de arhitect, specialitatea Arhitecturã;
c) 1975-1977 - Institutul de Arhitecturã "Ion Mincu" din Bucureşti, Facultatea de Arhitecturã: diplomã de arhitect, specializarea Arhitecturã;
d) 1978-1991 - Institutul de Arhitecturã "Ion Mincu" din Bucureşti, Facultatea de Arhitecturã şi Sistematizare: diplomã de arhitect, specializarea Arhitecturã şi Sistematizare;
e) 1992-1993 - Institutul de Arhitecturã "Ion Mincu" din Bucureşti, Facultatea de Arhitecturã şi Urbanism: diplomã de arhitect, specializarea Arhitecturã şi Urbanism;
f) 1994-1997 - Institutul de Arhitecturã "Ion Mincu" din Bucureşti, Facultatea de Arhitecturã şi Urbanism: diplomã de licenţã, profilul Arhitecturã, specializarea Arhitecturã;
g) 1998-1999 - Institutul de Arhitecturã "Ion Mincu" din Bucureşti, Facultatea de Arhitecturã: diplomã de licenţã, profilul Arhitecturã, specializarea Arhitecturã;
h) din anul 2000 pânã în prezent: Universitatea de Arhitecturã şi Urbanism "Ion Mincu" din Bucureşti, Facultatea de Arhitecturã: diplomã de arhitect, profilul Arhitecturã, specializarea Arhitecturã.

II. Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca
a) 1990-1992 - Institutul Politehnic din Cluj-Napoca, Facultatea de Construcţii: diplomã de arhitect, profilul Arhitecturã, specializarea Arhitecturã;
b) 1993-1994 - Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca, Facultatea de Construcţii: diplomã de arhitect, profilul Arhitecturã, specializarea Arhitecturã;
c) 1994-1997 - Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca, Facultatea de Construcţii: diplomã de licenţã, profilul Arhitecturã, specializarea Arhitecturã;
d) 1998-1999 - Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca, Facultatea de Arhitecturã şi Urbanism: diplomã de licenţã, profilul Arhitecturã, specializarea Arhitecturã;
e) din anul 2000 pânã în prezent - Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca, Facultatea de Arhitecturã şi Urbanism: diplomã de arhitect, profilul Arhitecturã, specializarea Arhitecturã.

III. Universitatea Tehnicã "Gheorghe Asachi" din Iaşi
a) 1993 - Universitatea Tehnicã "Gheorghe Asachi" din Iaşi, Facultatea de Construcţii şi Arhitecturã: diplomã de arhitect, profilul Arhitecturã, specializarea Arhitecturã;
b) 1994-1999 - Universitatea Tehnicã "Gheorghe Asachi" din Iaşi, Facultatea de Construcţii şi Arhitecturã: diplomã de licenţã, profilul Arhitecturã, specializarea Arhitecturã;
c) 2000-2003 - Universitatea Tehnicã "Gheorghe Asachi" din Iaşi, Facultatea de Construcţii şi Arhitecturã: diplomã de arhitect, profilul Arhitecturã, specializarea Arhitecturã;
d) din 2004 - Universitatea Tehnicã "Gheorghe Asachi" din Iaşi, Facultatea de Arhitecturã: diplomã de arhitect, profilul Arhitecturã, specializarea Arhitecturã.

IV. Universitatea Politehnica din Timişoara
a) 1993-1995 - Universitatea Tehnicã din Timişoara, Facultatea de Construcţii: diplomã de arhitect, profilul Arhitecturã şi urbanism, specializarea Arhitecturã generalã;
b) 1995-1998 - Universitatea Politehnica din Timişoara, Facultatea de Construcţii: diplomã de licenţã, profilul Arhitecturã, specializarea Arhitecturã;
c) 1998-1999 - Universitatea Politehnica din Timişoara, Facultatea de Construcţii şi Arhitecturã: diplomã de licenţã, profilul Arhitecturã, specializarea Arhitecturã;
d) din anul 2000 pânã în prezent - Universitatea Politehnica din Timişoara, Facultatea de Construcţii şi Arhitecturã: diplomã de arhitect, profilul Arhitecturã, specializarea Arhitecturã.

V. Universitatea din Oradea
a) 2002 - Universitatea din Oradea, Facultatea de Protecţia Mediului, diplomã de arhitect, profilul Arhitecturã, specializarea Arhitecturã;
b) din anul 2003 pânã în prezent - Universitatea din Oradea, Facultatea de Arhitecturã şi Construcţii: diplomã de arhitect, profilul Arhitecturã, specializarea Arhitecturã.
VI. Universitatea Spiru Haret Bucureşti
a) din anul 2002 pânã în prezent - Universitatea Spiru Haret Bucureşti, Facultatea de Arhitecturã: diplomã de arhitect, profilul Arhitecturã, specializarea Arhitecturã.

-------

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice