Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 NORME din 9 octombrie 2017 privind elaborarea şi implementarea programului de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante pentru activitatea de transport de materiale radioactive
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   NORME din 9 octombrie 2017  privind elaborarea şi implementarea programului de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante pentru activitatea de transport de materiale radioactive    Twitter Facebook
Cautare document

 NORME din 9 octombrie 2017 privind elaborarea şi implementarea programului de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante pentru activitatea de transport de materiale radioactive

EMITENT: Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 853 din 30 octombrie 2017

──────────
    Aprobate prin Ordinul nr. 222 din 9 octombrie 2017, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 853 din 30 octombrie 2017.
──────────

    CAP. I
    Scop şi domeniu de aplicare
    ART. 1
    (1) Prezenta normă detaliază cerinţele de elaborare şi de implementare a programului de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante aplicat în activitatea de transport de materiale radioactive.
    (2) Pentru elaborarea şi implementarea programului de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante se poate utiliza orice altă metodologie dacă se dovedeşte că este cel puţin echivalentă cu cea prevăzută în prezenta normă.

    ART. 2
    Prezenta normă se aplică la elaborarea şi implementarea programului de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante pentru activitatea de transport de materiale radioactive pentru toate operaţiile asociate şi implicate în mişcarea materialelor radioactive care ar genera expunerea la radiaţii, după cum urmează:
    a) ambalarea materialelor radioactive;
    b) pregătirea coletelor de transport;
    c) încărcarea şi descărcarea coletelor de transport;
    d) manipularea materialelor radioactive şi a coletelor de transport;
    e) depozitarea în tranzit a coletelor de transport;
    f) inspecţia şi întreţinerea coletelor de transport.


    ART. 3
    În scopul aplicării prezentei norme se utilizează termenii definiţi în Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în reglementările modale ADR (Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase), RID (Regulamentul privind transportul internaţional feroviar al mărfurilor periculoase), IMDG (Codul pentru transportul internaţional maritim de mărfuri periculoase), ADN (Acordul european privind transportul internaţional al mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare) şi ICAO (Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale pentru siguranţa transportului aerian al mărfurilor periculoase) şi în Normele privind cerinţele de autorizare a activităţii de transport materiale radioactive.

    ART. 4
    Programul de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante sau documentele aferente acestuia detaliază cel puţin următoarele aspecte: bazele protecţiei la radiaţii, responsabilităţi, evaluarea dozelor, controlul contaminării radioactive, asigurarea protecţiei la radiaţii ionizante, răspunsul la urgenţe radiologice, instruirea şi pregătirea profesională a personalului, raportarea evenimentelor, sistemul de management.

    CAP. II
    Bazele protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante
    ART. 5
    (1) Cerinţele privind protecţia împotriva radiaţiilor ionizante sunt prevăzute în Normele fundamentale de securitate radiologică, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 14/2000, cu completările ulterioare. Pentru activitatea de transport se aplică aceleaşi principii fundamentale de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante ca pentru orice practică care poate conduce la expunerea la radiaţii, şi anume:
    a) justificarea unei practici - nicio practică nu poate fi adoptată dacă nu aduce un beneficiu net;
    b) limitarea dozei pentru lucrători şi populaţie şi limitarea riscului pentru populaţie - expunerea lucrătorilor implicaţi în transport şi a populaţiei trebuie să ţină cont de limitele de doză prevăzute în normele aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 14/2000, cu completările ulterioare; limitarea riscului pentru populaţie se face prin alegerea corespunzătoare a rutelor de transport;
    c) optimizarea protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante şi a securităţii radiologice - expunerea lucrătorilor în toate operaţiile asociate cu transportul de materiale radioactive trebuie să fie menţinută la cel mai scăzut nivel rezonabil, cu luarea în considerare a factorilor economici şi sociali (principiul ALARA).

    (2) Principiul ALARA este factorul principal care stă la baza stabilirii unui program de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante pentru transportul de materiale radioactive.

    CAP. III
    Responsabilităţi
    ART. 6
    Întreprinderile implicate în transportul de materiale radioactive sunt expeditorul, transportatorul, destinatarul, organizaţiile care manipulează, încarcă şi descarcă coletele de transport/materialele radioactive, întreprinderile care desfăşoară depozitarea în tranzit, precum şi cele care asigură inspecţia şi întreţinerea coletelor de transport.

    ART. 7
    În funcţie de sistemul de management al fiecărei întreprinderi, programul de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante este un document sau un set de documente care stabileşte măsurile pentru asigurarea protecţiei la radiaţii a persoanelor, bunurilor şi mediului înconjurător în timpul şi ca urmare a operaţiunilor auxiliare pe care le presupune transportul materialelor radioactive, conform cerinţelor Normelor fundamentale de securitate radiologică, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 14/2000, cu completările ulterioare.

    ART. 8
    (1) Fiecare dintre întreprinderile menţionate la art. 6 elaborează şi implementează propriul program de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante.
    (2) Pentru situaţia în care o întreprindere desfăşoară mai multe operaţii asociate transportului de materiale radioactive dintre cele menţionate la art. 2, programul de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante descrie toate aceste operaţii.
    (3) Operaţiile care sunt desfăşurate de mai multe întreprinderi sunt descrise în programul de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante al fiecărei întreprinderi. Programul de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante descrie modul cum întreprinderile cooperează între ele în implementarea prevederilor programului de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante pentru întreaga activitate de transport.

    ART. 9
    Programul de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante descrie responsabilităţile specifice întreprinderii. Responsabilităţile celor implicaţi în activitatea de transport sunt prezentate în capitolul 1.4 din ADR/RID/ADN. În art. 12-16, fără a se limita la acestea, sunt detaliate responsabilităţile pentru transportul de materiale radioactive ale expeditorului, transportatorului şi cele ale destinatarului. După caz, se identifică şi alte întreprinderi cu responsabilităţi, iar responsabilităţile acestora se detaliază în documentele aferente programului de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante.

    ART. 10
    (1) În stabilirea modului cum responsabilităţile prevăzute la art. 9 sunt distribuite în cadrul întreprinderii, întreprinderea identifică persoanele sau departamentele care au responsabilităţi pentru sarcini comune atât pentru activitatea de transport, cât şi pentru alte activităţi, cum ar fi: instruirea personalului, monitorizarea câmpurilor de radiaţie, estimarea dozelor de radiaţii, pregătirea şi răspunsul în caz de urgenţă, raportarea către Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) şi către alte autorităţi competente, precum şi evaluarea periodică a programului de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante.
    (2) Pentru situaţia descrisă în alin (1), în funcţie de sistemul de management al fiecărei întreprinderi şi de amploarea activităţilor pe care le desfăşoară, în programul de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante ori se face trimitere la documentele care descriu sarcinile specifice, ori se elaborează documente proprii pentru transportul de materiale radioactive.

    ART. 11
    (1) Pentru anumite aspecte dintre cele enumerate mai jos, dar fără a se limita la acestea, se poate delega responsabilitatea altor persoane din întreprindere care au sarcini specifice:
    a) descrierea materialului expediat;
    b) stabilirea tipurilor de colete utilizate;
    c) stabilirea activităţii şi a izotopilor;
    d) întocmirea declaraţiei expeditorului;
    e) stabilirea etichetelor cu toate informaţiile necesare şi etichetarea coletelor;
    f) marcarea coletelor;
    g) elaborarea certificatului de conformitate cu limitele de contaminare;
    h) elaborarea informaţiilor privind măsurile ce trebuie luate în caz de urgenţă;
    i) elaborarea condiţiilor pentru depozitarea, încărcarea şi securizarea coletelor;
    j) alegerea şi verificarea mijloacelor de transport;
    k) placardarea mijlocului de transport;
    l) măsurarea debitelor de doză în jurul mijlocului de transport încărcat.

    (2) Detalierea aspectelor prevăzute la alin. (1) în programul de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante, în funcţie de sistemul de management al fiecărei întreprinderi şi de amploarea activităţilor pe care le desfăşoară, se face ori prin trimitere la documentele care descriu sarcinile specifice, ori se elaborează documente proprii pentru transportul de materiale radioactive.

    ART. 12
    Expeditorul este responsabil pentru:
    a) ambalarea şi etichetarea materialelor radioactive care vor fi transportate, în conformitate cu reglementările aplicabile;
    b) pregătirea documentelor de transport, aşa cum este stipulat în reglementările utilizate în activitatea de transport;
    c) furnizarea informaţiilor şi instrucţiunilor necesare transportatorului pentru încărcare, stivuire, descărcare, disiparea căldurii, evitarea criticităţii;
    d) verificarea dacă transportatorul deţine autorizaţiile prevăzute de reglementările în vigoare;
    e) raportarea la CNCAN a oricărei neconformităţi în ceea ce priveşte coletul de transport şi conţinutul radioactiv al acestuia.


    ART. 13
    Transportatorul este responsabil pentru:
    a) verificarea completitudinii şi calităţii documentaţiei care însoţeşte coletul;
    b) verificarea informaţiilor din scrisoarea de transport şi a celor din declaraţia expeditorului pentru mărfurile periculoase, dacă este cazul;
    c) verificarea informaţiilor declarate de expeditor privind conţinutul radioactiv al containerului;
    d) identificarea etichetelor şi stabilirea modului de depozitare, încărcare şi transport, conform prevederilor etichetelor;
    e) încărcarea, manipularea, transportul şi depozitarea intermediară a coletelor, după caz;
    f) descărcarea coletelor şi a containerelor de transport de marfă, aplicarea procedurilor de urgenţă în cazul unui incident apărut în timpul încărcării, transportului, descărcării sau depozitării unui colet;
    g) raportarea la CNCAN a oricărei neconformităţi în ceea ce priveşte coletul de transport şi conţinutul radioactiv al acestuia.


    ART. 14
    Transportatorul respectă toate instrucţiunile de manipulare, transport, stivuire şi descărcare detaliate în documentaţia de transport remisă de către expeditor. Aceasta poate conţine informaţii precum:
    a) instrucţiuni operaţionale pentru încărcare, stivuire, transport şi descărcare, precum şi orice dispoziţii speciale de stivuire pentru disiparea în siguranţă a căldurii;
    b) restricţii privind modul de transport şi oricare instrucţiuni de rutină necesare;
    c) aranjamente de urgenţă specifice încărcăturii.


    ART. 15
    Destinatarul este responsabil pentru:
    a) verificarea conformităţii coletelor şi a conţinutului acestora cu documentele de transport furnizate de transportator;
    b) raportarea la CNCAN a oricărei neconformităţi în ceea ce priveşte coletul de transport şi conţinutul radioactiv al acestuia.


    ART. 16
    Destinatarul nu trebuie să refuze coletele cu materiale radioactive. Orice neconformitate se raportează la CNCAN.

    CAP. IV
    Evaluarea dozei
    SECŢIUNEA 1
    Evaluarea şi calculul dozei
    ART. 17
    Evaluarea dozei reprezintă calculul dozei de radiaţii pe care o persoană ar putea să o primească în timp ce efectuează anumite operaţii de transport din cele menţionate la art. 2. Evaluarea dozei trebuie să ţină cont de două principii fundamentale de radioprotecţie:
    a) identificarea cauzelor expunerilor şi a dozelor rezultate în condiţiile de rutină şi normale de transport;
    b) estimarea dozelor primite de către lucrători, tipul expunerilor, externă sau internă sau ambele.


    ART. 18
    Pentru evaluarea dozelor datorate expunerii la radiaţii a lucrătorilor în timpul transportului trebuie să se ia în considerare următoarele: numărul şi tipul coletelor, categoria coletelor şi indicele de transport pentru categoria respectivă, radionuclizii, timpul de expunere, debitul dozei, frecvenţa operaţiunii, volumul transportului, durata de depozitare şi de transport, utilizarea coletelor sau a containerelor de transport, necesitatea stocării în tranzit, folosirea diferitelor moduri sau mijloace de transport şi modul de stivuire în mijlocul de transport.

    ART. 19
    Expunerea personalului trebuie menţinută la cel mai scăzut nivel rezonabil prin, fără a se limita la:
    a) creşterea distanţei dintre lucrători şi colete cât mai mult posibil;
    b) minimizarea numărului de lucrători în vecinătatea coletelor;
    c) utilizarea unui cărucior pentru a căra coletele de la magazie către zona de încărcare;
    d) păstrarea coletelor în celule/module ecranate în camera de depozitare, cât mai mult timp posibil, înainte de a fi încărcate.


    SECŢIUNEA a 2-a
    Monitorizarea radiologică
    ART. 20
    Monitorizarea radiologică include următoarele elemente:
    a) monitorizarea coletelor şi a mijloacelor de transport pentru a se asigura că limitele pentru debitele de doză la peretele coletului şi la peretele mijlocului de transport şi contaminarea de suprafaţă sunt respectate;
    b) monitorizarea locului de muncă pentru a demonstra existenţa condiţiilor satisfăcătoare de muncă şi respectarea cerinţelor de reglementare;
    c) monitorizarea individuală pentru a se asigura respectarea principiilor de radioprotecţie privind limitele de doză pentru lucrători şi pentru persoanele din populaţie;
    d) înregistrarea şi raportarea expunerilor: dozele anuale trebuie înregistrate şi păstrate pentru a se verifica dacă activitatea de monitorizare a fost realizată corect şi cu frecvenţa necesară. Înregistrările trebuie să includă metoda de evaluare a dozelor.


    SECŢIUNEA a 3-a
    Metode de estimare a dozelor
    ART. 21
    Metodele de estimare a dozei efective sunt stabilite în conformitate cu domeniul de aplicare a programului de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante şi pot include evaluarea dozei datorate expunerii externe şi evaluarea dozei datorate expunerii interne.

    ART. 22
    Expunerea externă a lucrătorilor depinde de:
    a) debitul dozei datorat coletului, ambalajului exterior, coletului de transport marfă sau mijlocului de transport;
    b) perioada de expunere;
    c) distanţa până la colet, ambalaj exterior sau mijloc de transport;
    d) orice mijloc de ecranare suplimentar utilizat.


    ART. 23
    Expunerea internă a lucrătorilor depinde de:
    a) concentraţia materialelor radioactive din aer;
    b) contaminarea de suprafaţă nefixată.


    CAP. V
    Controlul contaminării radioactive
    ART. 24
    Pentru a preveni răspândirea contaminării radioactive şi pentru a se asigura că, în condiţii de transport de rutină, contaminarea de suprafaţă este la cel mai scăzut nivel posibil şi sub limitele de contaminare prevăzute în reglementări, trebuie efectuată monitorizarea de rutină sau periodică a contaminării de suprafaţă a coletelor, componentelor, echipamentelor, mijloacelor de transport şi/sau a lucrătorilor.

    ART. 25
    Programele de monitorizare a contaminării de suprafaţă se realizează astfel încât să contribuie la:
    a) detectarea scurgerilor din colete sau a abaterilor de la procedurile de operare;
    b) furnizarea de informaţii pentru estimarea expunerii interne, precum şi pentru stabilirea măsurilor corective şi pentru revizuirea procedurilor operaţionale.


    ART. 26
    Frecvenţa de monitorizare trebuie să fie proporţională cu probabilitatea de contaminare de suprafaţă în operaţiile de transport.

    ART. 27
    Programul de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante trebuie să identifice criteriile aplicabile pentru controlul contaminării de suprafaţă, atât cea fixată, cât şi cea nefixată, în zonele de lucru şi la nivelul coletelor, mijloacelor de transport şi echipamentelor.

    ART. 28
    (1) Monitorizarea de rutină pentru contaminarea de suprafaţă constă în monitorizarea unei părţi reprezentative din suprafaţa unui colet.
    (2) Alegerea tehnicilor de monitorizare depinde de tipul de materiale radioactive şi de tipul izotopilor.
    (3) Pentru situaţia în care se transportă numai materiale radioactive sub formă specială nu este necesară monitorizarea contaminării de suprafaţă de rutină a mijloacelor de transport şi a echipamentelor.

    CAP. VI
    Asigurarea protecţiei la radiaţii ionizante
    SECŢIUNEA 1
    Izolarea/Segregarea şi alte măsuri de protecţie
    ART. 29
    (1) Programul de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante trebuie să conţină reguli care să conducă la reducerea expunerii pentru toţi lucrătorii, cum ar fi plasarea coletelor la o anumită distanţă de lucrători sau depozitarea acestora în zone depărtate, izolate sau neocupate dintr-un depozit.
    (2) Programul de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante trebuie să conţină reguli speciale pentru lucrătorii care manipulează colete din categoria II-GALBEN sau III-GALBEN.

    ART. 30
    Coletele şi ambalajele exterioare, containerele de transport care conţin materiale radioactive, precum şi materialele radioactive neambalate trebuie să fie segregate în timpul transportului şi al depozitării în tranzit, astfel:
    a) pentru persoanele expuse profesional, în zonele de şedere permanentă, distanţele de segregare se calculează utilizând o valoare maximă a dozei de 5 mSv într-un an şi modele conservative;
    b) pentru persoanele din populaţie, în zonele de acces obişnuit, distanţele de segregare se calculează utilizând o valoare maximă a dozei pentru persoana reprezentativă de 1 mSv într-un an şi modele conservative;
    c) pentru filmele fotografice nedevelopate, distanţele de segregare se vor calcula utilizând drept criteriu o valoare maximă de 0,1 mSv pe expediţie pentru iradierea filmului nedevelopat în timpul transportului materialelor radioactive;
    d) pentru alte mărfuri periculoase, materiale radioactive vor fi separate cu respectarea prevederilor ADR/RID/AND, respectiv IT-OACI.


    SECŢIUNEA a 2-a
    Limitarea timpului de expunere
    ART. 31
    Întreprinderea evaluează periodic procedurile de lucru pentru a identifica posibilele modificări ce se impun în scopul de a reduce timpul pe care lucrătorul îl petrece în vecinătatea coletelor şi, în consecinţă, reducerea expunerii acestora. Fără a se limita la acestea, astfel de măsuri pot fi:
    a) pregătirea documentelor de transport într-o zonă cu un fond natural scăzut, şi nu în apropierea coletului;
    b) efectuarea de măsurători ale indicelui de transport şi debitului dozei la suprafaţa coletelor prin mijloace automate;
    c) folosirea unor mijloace mecanice, precum stivuitoare sau cărucioare de transport, pentru a transporta coletele la şi de la mijlocul de transport, pentru a nu fi transportate individual în braţe;
    d) planificarea lucrului astfel încât încărcarea sau descărcarea coletelor într-un sau dintr-un mijloc de transport să se efectueze într-un timp cât mai scurt.


    SECŢIUNEA a 3-a
    Utilizarea de ecrane şi tehnici de ecranare
    ART. 32
    Întreprinderea poate considera posibilitatea de a micşora expunerea lucrătorilor prin instalarea de ecrane între aceştia şi zona cargo/zona cu colete sau prin instalarea de ecrane între zonele de lucru şi zonele de stocare sau încărcare şi descărcare a coletelor.

    ART. 33
    Acolo unde este posibil, coletele trebuie să fie aranjate, atât în zonele de depozitare, cât şi în mijloacele de transport, astfel încât cele care generează debite de doză mai mari să fie aşezate cât mai departe de lucrători.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Zone controlate şi zone supravegheate
    ART. 34
    (1) Măsurile de control asociate zonelor controlate şi zonelor supravegheate, aşa cum sunt acestea definite în Normele fundamentale de securitate radiologică, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 14/2000, cu completările ulterioare, trebuie implementate şi în transportul de materiale radioactive. Un mijloc de transport în mişcare nu este considerat o zonă controlată, însă pot fi considerate zone controlate cele din interiorul mijlocului de transport.
    (2) În timpul depozitării în tranzit, zonele controlate şi zonele supravegheate sunt comune.

    ART. 35
    Pentru transportul rutier, în timpul opririlor programate şi neprogramate, precum şi al opririlor de peste noapte trebuie prevăzute măsuri de control care trebuie descrise în programul de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante.

    ART. 36
    Coletele sau ambalajele exterioare din categoriile II-GALBEN sau III-GALBEN nu vor fi transportate în compartimente ocupate cu pasageri, cu excepţia compartimentelor rezervate numai pentru supraveghetorii special împuterniciţi pentru a însoţi aceste colete sau ambalaje exterioare.

    ART. 37
    Pentru a minimiza expunerea conducătorului auto, la încărcare, toate coletele, în special cele cu indice de transport mare, ar trebui amplasate în compartimentul de mărfuri în partea din spate a vehiculului şi încărcate ultimele.

    CAP. VII
    Răspunsul în situaţii de urgenţă
    ART. 38
    În funcţie de sistemul de management al fiecărei întreprinderi, programul de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante trebuie să prevadă măsuri sau să includă documente de tipul plan sau procedură de răspuns în situaţii de urgenţă. Acestea trebuie să acopere orice tip de urgenţă sau alte situaţii neobişnuite, precum pierderi sau livrări incorecte de colete, colete nerevendicate sau colete găsite.

    ART. 39
    Programul de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii:
    a) numele persoanei responsabile cu răspunsul în caz de urgenţă din partea transportatorului;
    b) numărul de telefon la care această persoană poate fi apelată 24 de ore/zi, 7 zile/săptămână;
    c) orice alte informaţii relevante cu privire la planul de răspuns în caz de urgenţă, necesare transportatorului, pentru cazul în care transportă materiale nucleare.


    ART. 40
    Planul/Procedura de răspuns în situaţii de urgenţă descrie măsurile care trebuie luate în caz de urgenţă în scopul minimizării riscurilor asociate incidentelor şi accidentelor apărute în timpul transportului şi asigurării unui răspuns prompt şi adecvat la astfel de evenimente.

    ART. 41
    Planul de răspuns la urgenţă trebuie să facă trimitere la măsurile imediate ce trebuie luate în cazul unei urgenţe în timpul transportului. Instrucţiunile în cazul situaţiilor de urgenţă pentru personalul transportatorului trebuie să fie simple, clare şi cu răspundere limitată. Expeditorul poate sprijini transportatorii cu privire la procedurile sau accesul la măsurile corespunzătoare care trebuie urmate în timpul transportului.

    ART. 42
    Planul de răspuns la urgenţă trebuie să conţină mecanismul de contactare imediată a unei persoane informate şi instruite corespunzător privind procedurile de radioprotecţie, pentru a evalua starea materialului radioactiv implicat şi pentru a stabili modul lor de gestionare.

    ART. 43
    Cu excepţia cazurilor în care vieţile personalului salvator sunt puse pericol, persoanelor care sunt sau pot fi în mod serios vătămate li se va acorda imediat îngrijire medicală, fără a ţine seama de prezenţa materialului radioactiv scurs/împrăştiat.

    ART. 44
    Planul de răspuns la urgenţă trebuie să prevadă o analiză postincident, atât a incidentului propriu-zis, cât şi a răspunsului, pentru a stabili măsurile care pot fi luate în vederea minimizării posibilităţii de apariţie a unui incident similar în viitor şi de a îmbunătăţi răspunsul la orice astfel de incident.

    ART. 45
    (1) În cazul unui incident apărut în timpul stocării, transportului, încărcării sau al descărcării de materiale radioactive trebuie să fie puse în aplicare cel puţin următoarele măsuri:
    a) să se acorde primul ajutor sau ajutor medical de urgenţă persoanelor aflate în pericol;
    b) să se evalueze riscul sau existenţa unui incendiu şi să se utilizeze stingătoarele de incendiu, dacă este cazul;
    c) să fie chemat specialistul în radiaţii ionizante pentru expertiză sau ajutor, după caz;
    d) să se păstreze liniile de comunicaţii/telefonice deschise;
    e) cu ajutorul şi sub directa îndrumare a specialistului în radiaţii ionizante să se cureţe zona afectată şi să se colecteze, după caz, coletele deteriorate şi deşeurile radioactive;
    f) să se obţină o fişă de monitorizare de la responsabilul cu protecţia radiologică sau de la un expert în protecţie radiologică în radiaţii ionizante prin care să se confirme că zona afectată este sigură pentru a fi utilizată în continuare;
    g) să se reînceapă activitatea;
    h) să se organizeze depozitarea în siguranţă a deşeurilor radioactive, aşa cum este recomandat de către responsabilul cu protecţia radiologică;
    i) să fie notificată CNCAN cu privire la incident.

    (2) Măsurile prevăzute la alin. (1) trebuie să fie afişate vizibil în zona de depozitare, în zona de încărcare a vehiculului şi în interiorul vehiculului, astfel încât, în lipsa persoanei responsabile, oricare altă persoană responsabilă să fie în măsură să aplice aceste măsuri.

    CAP. VIII
    Instruirea şi pregătirea profesională a personalului
    ART. 46
    Instruirea şi pregătirea profesională a personalului trebuie să ţină seama de specificul activităţilor şi al sarcinilor şi să includă o descriere detaliată a acţiunilor şi a măsurilor de protecţie care trebuie luate atât în timpul activităţilor normale de lucru, cât şi în cazul unui accident.

    ART. 47
    Instruirea şi pregătirea profesională a personalului urmează o abordare gradată, prin care cantitatea, tipul şi complexitatea pregătirii vor fi direct proporţionale cu natura, gradul de pericol, tipul şi complexitatea sarcinilor de serviciu specifice activităţii de transport de materiale radioactive.

    ART. 48
    (1) Instruirea şi pregătirea profesională a personalului trebuie să includă informaţii privind radiaţiile ionizante şi efectele acestora asupra persoanelor, principiile de bază ale protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante şi, unde este cazul, aspecte legate de utilizarea echipamentelor dozimetrice sau cele de monitorizare a radiaţiilor.
    (2) Frecvenţa instruirii trebuie să ţină seama de natura şi gradul riscului asociate activităţilor desfăşurate.

    ART. 49
    Pregătirea se asigură pe trei niveluri de bază:
    a) pregătire generală de conştientizare;
    b) pregătire specifică funcţiei;
    c) pregătire în domeniul securităţii nucleare/radiologice, inclusiv în ceea ce priveşte răspunsul în caz de urgenţă.


    ART. 50
    Pregătirea personalului trebuie să dovedească că toate părţile implicate în transport sunt în măsură să îndeplinească/să exercite următoarele atribuţii:
    a) elaborarea documentelor de transport;
    b) pregătirea coletelor;
    c) măsurătorile debitelor de doză şi ale indicilor de transport;
    d) realizarea etichetelor şi aplicarea acestora pe colete;
    e) încărcarea coletelor în vehicul;
    f) segregarea/păstrarea distanţei între colete;
    g) aplicarea procedurilor de urgenţă.


    ART. 51
    Pregătirea personalului implicat în transportul de materiale radioactive trebuie să ţină cont şi de cerinţele aplicabile emise de Ministerul Transporturilor pentru fiecare mod de transport şi va fi subiectul activităţii de recalificare conform reglementărilor specifice. În funcţie de sarcinile specifice ale fiecărui angajat implicat în activitatea de transport de materiale radioactive, obiectivele pregătirii personalului trebuie să includă:
    a) elaborarea documentelor de transport;
    b) pregătirea coletelor;
    c) măsurătorile debitelor de doză şi calculul indicilor de transport;
    d) realizarea etichetelor şi aplicarea acestora pe colete;
    e) încărcarea coletelor în vehicul;
    f) segregarea/păstrarea distanţei între colete;
    g) aplicarea procedurilor de urgenţă.


    CAP. IX
    Sistemul de management
    ART. 52
    Programul de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante este considerat un obiectiv al sistemului de management. Întreprinderea trebuie să elaboreze, să implementeze şi să menţină un sistem de management în toate operaţiile asociate şi implicate în mişcarea materialelor radioactive de la producerea ambalajelor până la descărcarea coletelor.

    ART. 53
    (1) Obiectivul sistemului de management este de a demonstra că cerinţele de securitate radiologică şi de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante, prevăzute în reglementări specifice, sunt transpuse în practica de transport de materiale radioactive.
    (2) Sistemul de management cuprinde elemente de control şi de inspecţie pentru toate operaţiile implicate în transportul de materiale radioactive.

    CAP. X
    Dispoziţii finale
    ART. 54
    Programul de protecţie împotriva radiaţiilor ionizante pentru activităţile de transport de materiale radioactive autorizate de către CNCAN rămâne valabil până la expirarea autorizaţiei.


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016