Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   NORME din 4 decembrie 2024  privind efectuarea, documentarea şi verificarea independentă a analizelor, calculelor şi evaluărilor tehnice importante pentru securitatea nucleară    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 NORME din 4 decembrie 2024 privind efectuarea, documentarea şi verificarea independentă a analizelor, calculelor şi evaluărilor tehnice importante pentru securitatea nucleară

EMITENT: Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1276 din 18 decembrie 2024
──────────
    Aprobate prin ORDINUL nr. 199 din 4 decembrie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1276 din 18 decembrie 2024.
──────────
    CAP. I
    Domeniu, scop, definiţii
    SECŢIUNEA 1
    Domeniu şi scop
    ART. 1
    (1) Prin prezentele norme se stabilesc cerinţele generale privind efectuarea, documentarea şi verificarea independentă a analizelor, calculelor şi evaluărilor tehnice importante pentru securitatea nucleară pentru instalaţiile nucleare.
    (2) Îndeplinirea prevederilor prezentelor norme constituie o condiţie necesară pentru autorizarea de către Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, denumită în continuare CNCAN, a activităţilor de proiectare, amplasare, construcţie şi montaj, punere în funcţiune, exploatare, respectiv dezafectare a unei instalaţii nucleare.
    (3) Prevederile prezentelor norme se aplică atât titularilor, cât şi solicitanţilor de autorizaţie, pentru fazele de amplasare, construcţie şi montaj, punere în funcţiune, exploatare şi dezafectare ale unei instalaţii nucleare.

    ART. 2
    Prezentele norme se aplică următoarelor categorii de instalaţii nucleare:
    a) centrale nuclearoelectrice, inclusiv cele echipate cu reactoare modulare;
    b) reactoare nucleare de cercetare, reactoare nucleare de testare, reactoare de putere zero şi ansambluri subcritice;
    c) reactoare de demonstraţie;
    d) fabrici de combustibil nuclear, inclusiv instalaţii/fabrici de prelucrare a materiei prime/materialelor nucleare, în scopul obţinerii pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu şi/sau a combustibilului nuclear;
    e) instalaţii de stocare a combustibilului nuclear uzat;
    f) reactoare nucleare pentru producerea de energie şi izotopi pentru scopuri medicale;
    g) instalaţii de îmbogăţire a uraniului;
    h) instalaţii de retratare/reprocesare a combustibilului nuclear uzat;
    i) instalaţii de depozitare intermediară sau definitivă a deşeurilor radioactive şi instalaţii de tratare a deşeurilor radioactive, aflate pe acelaşi amplasament şi direct legate de instalaţiile nucleare enumerate la lit. a)-h);
    j) instalaţii de detritiere, aflate pe acelaşi amplasament şi direct legate de instalaţiile nucleare echipate cu reactoare nucleare care folosesc apa ca agent de răcire;
    k) instalaţii de minerit şi preparare a minereurilor de uraniu şi toriu, precum şi instalaţiile de gestionare a deşeurilor radioactive rezultate din activităţile de minerit şi preparare a minereurilor de uraniu şi toriu;
    l) orice alte instalaţii nucleare a căror autorizare este necesară în baza prevederilor Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi pentru care CNCAN consideră necesară aplicarea, parţială sau integrală, a acestor norme în procesul de autorizare şi o impune prin condiţiile din autorizaţiile emise.


    ART. 3
    (1) Prevederile prezentelor norme se aplică activităţilor de efectuare, documentare şi verificare independentă a analizelor, calculelor şi evaluărilor tehnice, denumite în continuare ACET, din următoarele categorii care au impact asupra proiectului sistemelor, structurilor, componentelor şi echipamentelor cu funcţii de securitate nucleară şi/sau cu funcţii în exploatarea fiabilă a instalaţiei nucleare şi care îndeplinesc cel puţin una dintre următoarele condiţii:
    a) fac parte din documentaţia bază de proiectare pentru sistemele, structurile, componentele şi echipamentele cu funcţii de securitate nucleară şi/sau cu funcţii în exploatarea fiabilă a instalaţiei nucleare;
    b) constituie bazele tehnice pentru stabilirea limitelor şi condiţiilor tehnice de operare pentru o instalaţie nucleară;
    c) constituie bazele tehnice pentru acţiunile şi procedurile de operare la urgenţă, ghidurile de management al accidentelor severe, planul de urgenţă şi procedurile de răspuns la urgenţă, inclusiv pentru acţiunile de operator cu limite de timp;
    d) fac parte din documentaţia bază de autorizare pentru instalaţia nucleară, inclusiv analizele şi evaluările-suport pentru rapoartele iniţiale, preliminare şi finale de securitate nucleară, care sunt transmise la CNCAN în procesul de autorizare, atât pentru autorizarea iniţială, cât şi pentru reautorizare;
    e) stau la baza propunerilor de modificare a proiectului unei instalaţii nucleare deja autorizate de CNCAN, pentru sistemele, structurile, componentele şi echipamentele cu funcţii de securitate nucleară şi/sau cu funcţii în exploatarea fiabilă a instalaţiei nucleare;
    f) sunt realizate ca urmare a unor cerinţe suplimentare ale CNCAN pentru evaluarea securităţii nucleare, formulate în urma unor evenimente, a experienţei de exploatare interne şi/sau externe, a unor rezultate importante de cercetare sau a unor solicitări ori recomandări din partea unor organizaţii europene sau internaţionale.

    (2) ACET prevăzute la alin. (1) includ, pentru fiecare instalaţie nucleară, analizele, calculele şi evaluările tehnice aplicabile din lista de mai jos:
    a) calculele şi analizele de fizica reactorului care stau la baza proiectării zonei active a reactorului, a combustibilului nuclear şi a mecanismelor de reactivitate, precum şi la baza limitelor şi condiţiilor tehnice de operare pentru zona activă, inclusiv a procedurilor pentru aducerea reactorului în stare critică, a programului şi procedurilor pentru încărcarea reactorului cu combustibil nuclear, a procedurilor pentru aducerea reactorului în starea de oprire garantată şi a procedurilor pentru descărcarea combustibilului nuclear din zona activă a reactorului;
    b) analizele termohidraulice care stau la baza proiectării sistemelor care asigură răcirea zonei active a reactorului, atât pentru condiţii de operare normală, cât şi pentru condiţii de tranzienţi anticipaţi, accidente bază de proiect, şi a modificărilor pentru condiţii de extindere a bazelor de proiectare;
    c) analizele de tip Leak-Before-Break - LBB, pentru sistemele de conducte pentru care se asigură mijloacele tehnice şi posibilitatea detecţiei în timp util a unei scurgeri cauzate de o fisură incipientă şi fezabilitatea acţiunilor care previn atingerea lungimii critice a fisurii şi avaria catastrofală a sistemului;
    d) analizele deterministe de securitate nucleară pentru evenimentele bază de proiect, respectiv pentru evenimentele anticipate în exploatare şi accidentele bază de proiect, inclusiv cele care stau la baza calificării sistemelor, structurilor, componentelor şi echipamentelor la condiţiile de mediu generate de astfel de evenimente;
    e) analizele deterministe de securitate nucleară pentru condiţiile de extindere a bazelor de proiectare, inclusiv analizele de accident sever pentru reactoarele nucleare, inclusiv cele care stau la baza calificării sau evaluării capabilităţii sistemelor, structurilor, componentelor şi echipamentelor de a rezista la condiţiile de mediu generate de astfel de evenimente;
    f) calculele de recall-time, pentru repunerea în serviciu, în caz de necesitate, în situaţii de tranzient, a unor sisteme cu funcţii de securitate nucleară indisponibilizate temporar în cadrul unor activităţi de întreţinere sau inspecţii periodice planificate;
    g) evaluările probabilistice de securitate nucleară;
    h) analizele modurilor de defectare ale sistemelor, structurilor, componentelor şi echipamentelor şi ale efectelor acestor defectări, pentru condiţii de operare normală, tranzienţi anticipaţi în exploatare, condiţii de accident bază de proiect şi condiţii de extindere a bazelor de proiectare;
    i) analizele de fiabilitate pentru sisteme;
    j) analizele de defect singular pentru sisteme;
    k) analizele de tensiuni pentru sisteme şi structuri;
    l) analizele de protecţie la suprapresiune pentru sisteme şi structuri;
    m) analizele care stau la baza proiectării sistemelor de alimentare cu energie electrică, inclusiv în ceea ce priveşte dimensionarea în funcţie de consumatori, proiectarea protecţiilor etc.;
    n) analizele de pericol la incendiu şi explozii şi analizele pentru oprirea în siguranţă a instalaţiei nucleare în caz de incendii şi explozii;
    o) analizele de hazard seismic, calculele de proiectare şi calificare seismică şi evaluările probabilistice ale siguranţei la seism;
    p) analizele de pericol la inundaţii interne şi externe;
    q) analizele de pericol pentru alte evenimente externe de origine naturală, cum ar fi vânt puternic, temperaturi extreme etc;
    r) analizele şi calculele de ecranare pentru protecţiile biologice împotriva radiaţiilor ionizante;
    s) analizele şi evaluările care ţin de ingineria factorului uman şi de fiabilitatea umană, inclusiv cele care demonstrează posibilitatea de acces la, respectiv de staţionare în zonele esenţiale pentru controlul accidentelor bază de proiect, managementul accidentelor severe şi răspunsul la urgenţă, cum ar fi, de exemplu, camerele de comandă şi control, centrele de răspuns la urgenţă, panourile locale de control şi punctele de prelevare de probe, luând în considerare pericolele radiologice şi de oricare altă natură care pot apărea în condiţii de accident, inclusiv în situaţiile generate de evenimente externe extreme;
    ş) analizele şi evaluările cu ipoteze legate de timp relevante pentru managementul îmbătrânirii sistemelor, structurilor, componentelor şi echipamentelor, inclusiv calculele şi evaluările inginereşti de tip fitness-for-service care cuantifică integritatea structurală şi capabilitatea unor sisteme, structuri, componente şi echipamente de a-şi îndeplini funcţiile conform cerinţelor de proiectare, cu respectarea normelor şi standardele tehnice în vigoare;
    t) analizele pentru dimensionarea şi poziţionarea anumitor echipamente cu funcţii de securitate nucleară, cum ar fi filtrele pentru sistemul de răcire la avarie a zonei active pentru reactoarele nucleare, recombinatoarele şi/sau arzătoarele de hidrogen etc.;
    ţ) calculele pentru proiectarea instalaţiilor de protecţie împotriva trăsnetului;
    u) calculele pentru proiectarea ecranelor electrice şi magnetice;
    v) calculele pentru proiectarea izolaţiei fonice;
    w) calculele pentru proiectarea sistemelor de ventilaţie;
    x) calculele pentru proiectarea sistemelor electronice;
    y) analizele şi evaluările tehnice privind compatibilitatea fizică şi chimică a materialelor utilizate în sistemele, structurile, componentele şi echipamentele cu funcţii de securitate nucleară sau cu funcţii în exploatarea fiabilă a instalaţiei nucleare, luând în considerare toate condiţiile de operare normală, tranzienţi anticipaţi în exploatare şi condiţii de accident relevante, conform prevederilor din normele de securitate nucleară în vigoare;
    z) alte analize, calcule şi evaluări tehnice care stau la baza proiectării sistemelor, structurilor, componentelor şi echipamentelor cu funcţii de securitate nucleară sau cu funcţii în exploatarea fiabilă a instalaţiei nucleare, a stabilirii parametrilor de proiectare şi caracteristicilor de performanţă, respectiv a limitelor şi condiţiilor tehnice de operare.

    (3) Prevederile prezentelor norme se aplică activităţilor de efectuare, documentare, verificare independentă a ACET atât în ceea ce priveşte elaborarea iniţială, cât şi în ceea ce priveşte revizuirea şi actualizarea acestora.
    (4) Cerinţele din prezentele norme se aplică atât ACET efectuate de personalul propriu al titularului de autorizaţie, cât şi celor efectuate de organizaţii externe în beneficiul titularului de autorizaţie.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Definiţii
    ART. 4
    (1) Termenii utilizaţi în prezentele norme sunt definiţi în anexa nr. 1, cu excepţia acelora ale căror definiţii se regăsesc în textul prezentelor norme.
    (2) Abrevierea SSCE se utilizează pentru a face referire în mod generic la sistemele, structurile, componentele şi echipamentele unei instalaţii nucleare, inclusiv programele software pentru sistemele de instrumentaţie şi control.
    (3) Abrevierea LCTO se utilizează pentru a face referire în mod generic la limitele şi condiţiile tehnice de operare.

    CAP. II

    SECŢIUNEA 1
    Cerinţe generale privind elaborarea, documentarea, verificarea independentă, revizuirea şi actualizarea ACET
    ART. 5
    (1) Titularul de autorizaţie trebuie să stabilească lista şi să menţină inventarul tuturor ACET identificate conform prevederilor art. 3.
    (2) Lista ACET identificate conform prevederilor art. 3 trebuie transmisă la CNCAN pentru informare şi trebuie să conţină informaţiile necesare privind SSCE pentru care sunt efectuate ACET, codurile de calcul şi metodele de analiză utilizate, datele privind emiterea iniţială şi actualizările ACET.
    (3) Titularul de autorizaţie trebuie să elaboreze proceduri şi să asigure mijloacele tehnice şi administrative necesare, inclusiv staţii tehnice, echipamente şi coduri de calcul performante, pentru efectuarea, documentarea, verificarea independentă, revizuirea şi actualizarea în condiţii optime a ACET, la nivelul celor mai noi standarde şi bune practici recunoscute la nivel internaţional, aplicabile în domeniul nuclear.
    (4) Procedurile cerute la alin. (3) trebuie să includă cerinţele privind utilizarea ACET în controlul configuraţiei de proiectare.
    (5) Titularul de autorizaţie trebuie să aibă, în cadrul organizaţiei proprii, suficient personal pregătit şi calificat pentru efectuarea, verificarea independentă, revizuirea şi actualizarea ACET.
    (6) În scopul îndeplinirii cerinţei de la alin. (5) se recomandă ca titularul de autorizaţie să asigure, pentru fiecare tip de ACET şi pentru fiecare cod de calcul specific utilizat în efectuarea ACET, cel puţin 3 specialişti pregătiţi şi calificaţi corespunzător, care să fie capabili să efectueze şi să verifice ACET respective, să interpreteze rezultatele ACET şi să recunoască necesitatea revizuirii şi actualizării ACET în funcţie de evoluţia condiţiilor de operare a instalaţiei nucleare, de modificările SSCE, de îmbătrânirea SSCE, de modificările legate de factorii care ţin de amplasament, luând în considerare experienţa de exploatare şi informaţiile din activităţile de cercetare şi dezvoltare din domeniul nuclear.

    ART. 6
    Titularul de autorizaţie trebuie să specifice în documentaţia aferentă instalaţiei nucleare, elaborată în conformitate cu cerinţele din normele în vigoare, pentru fiecare ACET, cel puţin următoarele informaţii, după caz:
    a) standardele şi ghidurile conform cărora s-au elaborat ACET, precum şi orice analize, studii, specificaţii de proiectare sau alte documente menţionate ca referinţe bibliografice în rapoartele de analiză; aceste standarde şi ghiduri pot proveni de la proiectantul original al instalaţiei nucleare, de la organizaţii internaţionale de specialitate şi/sau pot fi stabilite şi documentate de specialiştii din cadrul organizaţiei titularului de autorizaţie; dacă există un document care specifică aceste informaţii pentru mai multe analize, nu este necesară specificarea standardelor şi ghidurilor în fiecare raport de analiză individual, ci este acceptabilă trimiterea, ca referinţă, la acest document;
    b) metodologia de calcul utilizată în ACET;
    c) modelele şi codurile de calcul utilizate, referinţele care atestă verificarea şi validarea codurilor de calcul, precum şi rapoartele de calificare aferente;
    d) sursele de date utilizate în ACET şi rapoartele privind evaluarea acestora din punctul de vedere al aplicabilităţii; sursele de date includ experimentele, testele, specificaţiile şi manualele de proiectare, documentele, specificaţiile şi desenele tehnice care descriu proiectul instalaţiei nucleare, aşa cum a fost construită şi pusă în funcţiune, precum şi studiile, analizele şi activităţile de monitorizare privind parametrii relevanţi pentru amplasamentul instalaţiei nucleare;
    e) ipotezele de analiză, inclusiv ipotezele privind funcţionarea sistemelor instalaţiei nucleare, cicluri de funcţionare, starea actuală a instalaţiei şi nivelul de performanţă funcţională a SSCE, precum şi ipotezele privind acţiunile personalului de operare;
    f) frecvenţa de apariţie estimată a evenimentelor anormale, inclusiv a tranzienţilor anticipaţi, a accidentelor bază de proiect şi a condiţiilor de extindere a bazelor de proiectare, luând în calcul toate mecanismele şi modurile de defectare, în măsura în care este practic posibil;
    g) condiţiile iniţiale pentru stările şi modurile de operare, respectiv pentru situaţiile analizate, stabilite în mod conservativ;
    h) secvenţele de evenimente anormale analizate care derivă din evenimentul de iniţiere, luând în considerare:
    (i) mecanismele de iniţiere a evenimentului şi timpul de dezvoltare, pentru a determina dacă este un eveniment lent sau rapid;
    (ii) efectele de cauză comună;
    (iii) efectele produse sau cauzate indirect de evenimentul de iniţiere, inclusiv acelea care creează dependenţe funcţionale între SSCE;
    (iv) erori ale personalului de operare;
    (v) indisponibilităţi ale componentelor sau echipamentelor, ca de exemplu apariţia de defecte singulare la unul sau mai multe dintre sistemele protective a căror acţiune este necesară pentru limitarea consecinţelor evenimentelor analizate;
    (vi) timpul în care se desfăşoară secvenţa de evenimente analizată;

    i) parametrii de declanşare pentru acţiunea automată a sistemelor de securitate nucleară;
    j) criteriile de acceptare a rezultatelor analizei şi bazele acestora;
    k) parametrii afectaţi de îmbătrânirea SSCE şi limitele de timp care afectează ipotezele analizei;
    l) studiile de sensibilitate;
    m) modul de tratare a incertitudinilor;
    n) termenii-sursă şi consecinţele radiologice estimate;
    o) concluziile şi interpretarea rezultatelor analizei, inclusiv evaluarea îndeplinirii criteriilor de acceptare.


    ART. 7
    Titularul de autorizaţie trebuie să asigure că toate ACET sunt verificate independent. Verificarea independentă trebuie efectuată şi documentată de personal care deţine calificările, expertiza şi experienţa necesare şi care nu a fost implicat în elaborarea ACET respective.

    ART. 8
    Toate ACET se vor documenta, se vor revizui, se vor actualiza, după caz, şi se vor menţine sub controlul titularului de autorizaţie pe toată durata de viaţă a instalaţiei nucleare, în conformitate cu prevederile din normele CNCAN în vigoare.

    ART. 9
    (1) Pentru instalaţiile nucleare aflate în fazele de construcţie, punere în funcţiune sau exploatare, reconfirmarea bazelor de proiectare prin actualizarea ACET aferente face parte integrantă din procesul de autorizare specific fazelor respective şi se documentează în rapoartele specifice, conform normelor şi standardelor în vigoare.
    (2) În situaţia în care se constată că anumite ACET, din cele identificate ca fiind necesare conform art. 3, nu sunt documentate corespunzător sau nu mai sunt valide, titularul de autorizaţie are obligaţia de a lua măsurile care se impun pentru reconstituirea bazelor de proiectare şi refacerea ACET, inclusiv în ceea ce priveşte actualizarea şi verificarea independentă a acestora.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Cerinţe specifice privind verificarea independentă a ACET
    ART. 10
    (1) Verificarea independentă a ACET se efectuează în conformitate cu prevederile din normele CNCAN privind cerinţele generale pentru sistemele de management al calităţii aplicate la realizarea, funcţionarea şi dezafectarea instalaţiilor nucleare şi normele privind cerinţele specifice pentru sistemele de management al calităţii aplicabile instalaţiilor nucleare, după caz.
    (2) Verificarea independentă a ACET se efectuează cu scopul de a se asigura că acestea îndeplinesc toate cerinţele aplicabile, conform normelor în vigoare, ghidurilor naţionale şi standardelor şi bunelor practici recunoscute la nivel internaţional.
    (3) Verificarea independentă a ACET trebuie efectuată înaintea utilizării efective în practică a ACET. Pentru ACET care trebuie transmise la CNCAN pentru informare, evaluare sau aprobare, trebuie anexate rapoartele şi înregistrările care demonstrează finalizarea cu succes a verificărilor independente.
    (4) Cerinţele de la alin. (3) se aplică atât pentru elaborarea iniţială a ACET, cât şi pentru actualizările ulterioare ale acestora.

    ART. 11
    (1) Titularul de autorizaţie trebuie să realizeze sau să asigure verificarea independentă atât pentru ACET efectuate în cadrul organizaţiei proprii, cât şi pentru ACET efectuate de organizaţii externe în beneficiul său.
    (2) Titularul de autorizaţie poate utiliza efective de personal propriu sau organizaţii externe calificate, care deţin capabilităţile şi competenţele tehnice necesare şi care au fost autorizate sau acceptate de CNCAN pentru verificările independente respective.
    (3) Răspunderea pentru verificările independente aparţine titularului de autorizaţie.

    ART. 12
    (1) Titularul de autorizaţie trebuie să îşi stabilească, în cadrul sistemului de management, politicile, principiile şi cerinţele privind scopul, domeniul, amploarea şi gradul de detaliu al verificării independente a ACET, care să reflecte o abordare gradată, ţinând cont de următorii factori:
    a) specificul şi complexitatea instalaţiei nucleare;
    b) importanţa ACET, ţinând cont de aplicaţia pentru care se intenţionează utilizarea acestora şi impactul asupra bazelor de proiectare şi/sau de autorizare pentru instalaţia nucleară respectivă, inclusiv a LCTO;
    c) complexitatea ACET;
    d) riscurile asociate efectuării sau utilizării incorecte a ACET;
    e) experienţa relevantă la nivel internaţional, respectiv noutatea sau unicitatea ACET ori a metodelor de analiză şi evaluare utilizate.

    (2) Abordarea gradată în implementarea verificărilor independente ale ACET, conform recomandărilor de la alin. (1), presupune o varietate de metode, de la evaluări calitative până la analize independente care utilizează instrumente analitice, după caz.

    ART. 13
    (1) Titularul de autorizaţie trebuie să planifice şi să îşi stabilească procedurile necesare pentru abordarea sistematică a verificării independente a ACET, inclusiv pentru documentarea rezultatelor verificării independente în rapoarte specifice. Această cerinţă se aplică şi pentru situaţiile în care titularul de autorizaţie utilizează organizaţii externe pentru verificările independente. În aceste situaţii, verificările independente se pot face în conformitate cu procedurile organizaţiilor externe, acceptate de titularul de autorizaţie, cu condiţia să se demonstreze respectarea prevederilor prezentelor norme.
    (2) Rapoartele de verificare independentă a ACET trebuie să prezinte cel puţin următoarele informaţii:
    a) scopul şi obiectivele verificării independente;
    b) limitele verificării independente;
    c) metodele de verificare, instrumentele şi criteriile utilizate;
    d) eventualele neconformităţi identificate şi acţiunile corective implementate pentru asigurarea calităţii corespunzătoare a ACET;
    e) concluziile asupra îndeplinirii cerinţelor aplicabile şi asupra acceptabilităţii ACET.

    (3) Rapoartele de verificare independentă a ACET se pun la dispoziţia CNCAN în procesul de autorizare sau la cerere, în cadrul evaluărilor şi inspecţiilor de rutină, după caz.
    (4) Documentele şi instrumentele utilizate în verificarea independentă se păstrează sub controlul titularului de autorizaţie, astfel încât să se asigure trasabilitatea verificării independente a ACET.

    ART. 14
    (1) Pentru asigurarea unei abordări sistematice a verificării independente a ACET, titularul de autorizaţie trebuie să utilizeze, ca un minim, fişa chestionar de control pentru documentarea verificării independente a ACET, prevăzută în anexa nr. 2. Anexa nr. 2 cuprinde criterii de verificare generice, care nu sunt exhaustive.
    (2) Titularul de autorizaţie trebuie să îşi dezvolte, în cadrul procedurilor de verificare independentă, fişe chestionar de control şi criterii de acceptare specifice pentru instalaţia nucleară respectivă şi pentru tipul şi utilizarea preconizată a ACET, pe care să le actualizeze periodic pentru a ţine cont de experienţa acumulată, de rezultatele activităţilor de cercetare şi de cele mai noi standarde şi bune practici recunoscute la nivel internaţional.

    CAP. III
    Dispoziţii tranzitorii şi finale
    ART. 15
    În termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentelor norme, titularii de autorizaţie pentru instalaţiile nucleare aflate în faza de exploatare trebuie să transmită la CNCAN spre evaluare un raport care să prezinte analiza conformităţii cu cerinţele prezentelor norme şi un plan cu acţiunile întreprinse pentru implementarea integrală a cerinţelor.

    ART. 16
    Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentele norme.

    ANEXA 1

    la norme
    DEFINIŢII
    Accident bază de proiect - orice situaţie de accident care a fost prevăzută la proiectarea unei instalaţii nucleare, în conformitate cu criterii stabilite de proiectare şi în cazul căreia avarierea combustibilului nuclear, acolo unde este cazul, şi eliberarea de materiale radioactive sunt menţinute în limitele autorizate
    Analize bază de proiectare - reprezintă totalitatea analizelor de securitate nucleară care fundamentează stabilirea bazelor de proiectare pentru SSCE ale unei instalaţii nucleare.
    Analiză de incertitudini - procesul de identificare şi caracterizare a surselor de incertitudine care afectează o evaluare şi cuantificarea impactului incertitudinilor asupra rezultatelor evaluării
    Analiză de sensibilitate - examinare a modului în care se schimbă datele de ieşire ale unui model la variaţia valorilor datelor de intrare sau a anumitor parametri ce caracterizează modelul
    Analiză deterministă de securitate nucleară - reprezintă orice analiză în care se postulează producerea unui eveniment de iniţiere şi se evaluează impactul acestuia asupra funcţiilor de securitate nucleară, în conformitate cu nişte reguli bine stabilite, ţinând cont de defectările induse de acest eveniment, de răspunsul sistemelor instalaţiei nucleare, de acţiunile personalului care intervine în gestionarea evenimentului, precum şi de alte condiţii care pot influenţa consecinţele evenimentului; aceste analize au ca scop dezvoltarea şi verificarea proiectului instalaţiei nucleare, confirmarea respectării cerinţelor de proiectare şi demonstrarea îndeplinirii cerinţelor şi criteriilor de securitate nucleară, în vederea obţinerii autorizaţiilor necesare conform legislaţiei în vigoare.
    Bazele de proiectare - reprezintă totalitatea cerinţelor generate de condiţiile şi evenimentele considerate explicit în proiectarea instalaţiei nucleare, inclusiv la modernizarea acesteia, în temeiul unor criterii stabilite, astfel încât aceasta să reziste la aceste condiţii şi evenimente fără depăşirea limitelor autorizate cu operarea planificată a sistemelor de securitate.
    Condiţii de extindere a bazelor de proiectare - condiţii severe, cum ar fi cele care pot fi cauzate de defectări multiple sau de evenimente de iniţiere urmate de pierderea completă a tuturor funcţiilor unui sistem de securitate protectiv, selectate în baza analizelor deterministe şi a evaluărilor probabilistice de securitate nucleară, precum şi în baza judecăţilor inginereşti, pentru identificarea şi implementarea unor măsuri şi mijloace rezonabile, posibile din punct de vedere tehnic şi practicabile, pentru creşterea capabilităţii instalaţiei nucleare de a rezista la evenimente mai severe decât accidentele bază de proiect, respectiv pentru prevenirea apariţiei unor consecinţe radiologice severe şi reducerea la minimum a eliberărilor potenţiale de materiale radioactive în mediu în astfel de evenimente
    Evaluare probabilistică de securitate nucleară - evaluarea probabilistică de securitate nucleară - metodă generală de evaluare a riscului global asociat funcţionării unei centrale nuclearoelectrice sau a unui reactor nuclear; este denumită în continuare prin abrevierea EPSN şi cuprinde următoarele tipuri de evaluări:
    a) EPSN de nivel 1, care are drept scop identificarea secvenţelor de accident care conduc la avarierea zonei active şi determinarea frecvenţei lor de apariţie;
    b) EPSN de nivel 2, care estimează natura, mărimea şi frecvenţa eliberărilor de substanţe radioactive din anvelopă în mediul înconjurător;
    c) EPSN de nivel 3, care are ca scop estimarea riscului pentru mediul înconjurător şi pentru sănătatea populaţiei.

    Funcţia de securitate nucleară - un scop specific care trebuie îndeplinit pentru asigurarea securităţii nucleare. Funcţiile generale de securitate nucleară sunt următoarele:
    a) controlul reactivităţii; pentru un reactor nuclear, această funcţie se referă atât la reducerea puterii, oprirea reactorului şi menţinerea acestuia într-o stare de oprire sigură pentru o perioadă de timp nedeterminată, cât şi la prevenirea criticităţii în instalaţiile de depozitare a combustibilului nuclear uzat; pentru alte instalaţii în care sunt stocate materiale nucleare, această funcţie se referă la prevenirea criticităţii/menţinerea subcriticităţii;
    b) răcirea combustibilului nuclear; pentru un reactor nuclear, această funcţie se referă atât la răcirea combustibilului din reactor, cât şi la răcirea combustibilului uzat din instalaţiile de depozitare aferente;
    c) reţinerea materialelor radioactive, inclusiv menţinerea barierelor fizice în calea eliberării acestora în mediul înconjurător;
    d) monitorizarea stării instalaţiei nucleare şi furnizarea serviciilor-suport necesare pentru menţinerea funcţiilor prevăzute la lit. a)-c); serviciile-suport menţionate includ furnizarea de energie electrică, agent de răcire, aer instrumental, gaze şi alte fluide tehnice, după cum este necesar pentru buna funcţionare a SSCE cu funcţii de securitate nucleară.

    Limitele şi condiţiile tehnice de operare - setul de reguli, limitele parametrilor, capacitatea funcţională şi nivelurile de performanţă ale sistemelor, structurilor, componentelor şi
    echipamentelor instalaţiei nucleare, efectivele şi calificările personalului stabilite pentru asigurarea operării în siguranţă a unei instalaţii nucleare
    Securitatea nucleară - ansamblul de măsuri tehnice şi organizatorice destinate să asigure funcţionarea instalaţiilor nucleare în bune condiţii, să prevină şi să limiteze deteriorarea acestora şi să asigure protecţia personalului expus profesional, a populaţiei, mediului şi bunurilor materiale împotriva expunerii la radiaţii ionizante sau a contaminării radioactive peste limitele permise de legislaţia în vigoare
    SSCE cu funcţii de securitate nucleară - acele SSCE care contribuie, direct sau indirect, în condiţii de operare normală, în cazul condiţiilor de operare anormală şi/sau în condiţii de accident, la îndeplinirea funcţiilor generale de securitate nucleară; acestea includ SSCE a căror defectare poate avea un impact advers asupra îndeplinirii unei funcţii de securitate nucleară; de asemenea, sunt incluse SSCE utilizate pentru răspunsul la condiţii de extindere a bazelor de proiectare; se mai numesc şi SSCE importante pentru securitate nucleară.
    SSCE cu funcţii în exploatarea fiabilă a instalaţiei nucleare - acele SSCE care asigură funcţionarea instalaţiei nucleare în bune condiţii, la parametrii nominali, şi a căror defectare poate cauza condiţii de operare anormală, tranzienţi, opriri neplanificate şi/sau acţionarea intempestivă a sistemelor cu funcţii de securitate nucleară; aceste SSCE contribuie la implementarea primului nivel de protecţie în adâncime pentru asigurarea securităţii nucleare, respectiv la prevenirea defectărilor şi a condiţiilor de operare anormală; se mai numesc şi SSCE importante pentru exploatarea fiabilă.
    Tranzient anticipat în exploatare - o deviaţie neplanificată de la condiţiile normale de exploatare, care poate afecta o funcţie de securitate nucleară şi care se aşteaptă să apară o dată sau de mai multe ori pe durata de viaţă operaţională a unei instalaţii nucleare; se mai numeşte şi eveniment anticipat în exploatare.

    ANEXA 2

    la norme
    FIŞĂ CHESTIONAR DE CONTROL
    pentru documentarea verificării independente a ACET
    Îndeplinirea criteriilor de verificare generice se judecă pentru fiecare tip de analiză, calcul şi evaluare tehnică în parte, ţinând cont de cerinţele şi recomandările din standardele curente şi bunele practici internaţionale din industrie pentru realizarea şi verificarea analizelor, calculelor şi evaluărilor respective.
    Aspectele supuse verificării şi criteriile de verificare generice trebuie să includă, după cum este aplicabil, următoarele:
    1. Sunt identificate clar toate standardele şi ghidurile, aflate la ediţia aplicabilă, conform cărora s-au elaborat ACET.
    2. Analizele, studiile, modelele, specificaţiile de proiectare sau alte documente menţionate ca referinţe bibliografice în rapoartele aferente ACET sunt disponibile pentru verificare.
    3. Toate ipotezele utilizate în ACET sunt clar identificate.
    4. Toate ipotezele utilizate în ACET sunt justificate, în baza argumentelor tehnice, a datelor din experienţa de exploatare şi din experimente relevante pentru proiectul şi starea fizică a instalaţiei nucleare.
    5. Gradul de conservatism al ipotezelor utilizate este adecvat tipului de ACET şi aplicaţiei pentru care se intenţionează utilizarea ACET, inclusiv în ceea ce priveşte acoperirea condiţiilor actuale ale instalaţiei nucleare şi a condiţiilor estimate pentru următoarea perioadă de funcţionare sau pentru întreaga durată de exploatare, pentru toate stările şi modurile de operare normală, precum şi pentru condiţiile de tranzienţi anticipaţi, accidente bază de proiect şi de extindere a bazelor de proiectare.
    6. Aplicabilitatea ipotezelor utilizate în ACET în raport cu durata de viaţă proiectată a SSCE şi/sau durata de viaţă în instalaţie este clar identificată.
    7. Metodologia utilizată pentru ACET este conformă cu cerinţele şi recomandările CNCAN şi cu standardele şi bunele practici internaţionale aplicabile, după caz.
    8. Codurile de calcul utilizate au manuale de utilizare, rapoarte de verificare şi validare aplicabile tipului de ACET efectuate, după caz.
    9. Codurile de calcul folosite la efectuarea ACET acoperă toate fenomenele fizice importante ce pot apărea în situaţiile analizate.
    10. Modelele utilizate pentru efectuarea ACET sunt adecvate pentru instalaţia nucleară pentru care se utilizează ACET, aşa cum este construită şi exploatată.
    11. Modelele utilizate pentru efectuarea ACET sunt validate de experienţa de exploatare sau prin experimente relevante ori prin studii şi cercetări aprofundate implementate de organizaţii care deţin capabilităţile tehnice necesare sau prin practica internaţională ori prin judecata inginerească.
    12. Modelele matematice şi metodele de calcul folosite la efectuarea ACET conduc la estimări conservative sau se demonstrează că acoperă incertitudinile, după caz.
    13. Nivelul de conservatism al ACET este adecvat pentru aplicaţia pentru care se intenţionează utilizarea ACET respective şi corespunde importanţei funcţiei de securitate nucleară a SSCE implicate.
    14. ACET se bazează pe date de intrare specifice pentru instalaţia nucleară pentru care au fost realizate, care ţin cont şi de procesul de îmbătrânire.
    15. Parametrii care pot influenţa semnificativ rezultatele analizei sunt clar identificaţi.
    16. ACET sunt complete, în sensul că iau în considerare stările şi modurile de operare ale instalaţiei nucleare şi evenimentele, mecanismele şi modurile de defectare, fenomenele, interacţiunile, efectele şi consecinţele relevante, în funcţie de situaţia analizată.
    17. Incertitudinile care pot afecta rezultatele ACET sunt prezentate şi cuantificate, împreună cu modul de tratare a acestora, după cum este necesar.
    18. ACET are asociate studii de sensibilitate pentru ipotezele şi parametrii care pot influenţa semnificativ rezultatele analizei.
    19. Simplificările utilizate la efectuarea ACET sunt justificate ca fiind adecvate şi conservative şi nu conduc la denaturarea rezultatelor.
    20. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor şi concluziilor ACET sunt documentate în mod clar.
    21. Criteriile de acceptare a rezultatelor ACET sunt clar identificate şi justificate.
    22. ACET sunt de o calitate adecvată pentru aplicaţia pentru care sunt propuse spre utilizare, corespunzătoare cu importanţa funcţiei de securitate nucleară a SSCE implicate.


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016